CUNOAŞTEREA DE SINE

Prof. Cornelia CucuLiceul cu Program Sportiv Bacău

1.La ce serveşte cunoaşterea de sine?2.Cum se ajunge la formarea imaginii de sine,

la autocunoaştere?3.Tipuri fizice şi trăsături pshice

corespunzătoare4.Tipuri temperamentale5. Trăsături de caracter

6. Condiţii ale automodelării7.Cugetări despre cunoaşterea de sine,stăpânirea de sine, depăşirea de sine

SUMAR

La ce serveşte cunoaşterea de sine?

Răspunsuri posibile: pentru a alege corect tipul de şcoală şi apoi

profesiunea; pentru a putea compensa unele însuşiri sau

capacităţi aflate în deficit, prin altele: o bună memorie poate compensa, de exemplu, până la un punct, inteligenţa etc.; pentru a putea învinge sau corecta unele

deficienţe prin exerciţiu treptat şi sistematic (de exemplu, timiditatea sau emotivitatea trebuie învinse lăsându-ne antrenaţi în activitatea colectivului, prin

acceptarea unor sarcini gradate etc.)

Cum se ajunge la formareaimaginii de sine, laautocunoaştere?

Răspunsuri: din curba reuşitelor şi eşecurilor înregistrate de-a lungul

timpului , în diverse activităţi, mai ales la învăţătură (deci, din fapte);

prin comparaţie cu alţii din jurul tău sau din literatură; luând act de părerea sau de aprecierile altora, de bună credinţă. Ignorarea părerii altora nu duce la nimic bun. Printre altele, duce

la supraapreciere, la ignoranţă; prin chestionare sau teste, prin cunoaşterea unor tipuri (modele)

stabilite de cercetare.

“O imagine de sine bazată pe iluzii devine sursă de mari nemulţumiri, chiar de conflicte (elevul se vede mereu <persecutat>), relaţiile cu cei din jur fiind denaturate. În cazul necunoaşterii

de sine pot apărea neîncredere, timiditate, modestie exagerată”

(Silvestru Patiţa, “Dincolo de oglindă”)

Tipuri fizice şi trăsături psihice corespunzătoare

Picnic (mijlociu, plus de greutate, gâtul scurt) : vioiciune, mobilitate,

optimism, umor, spirit practic, o anumită superficialitate în relaţiile sociale, înclinaţie spre concesii şi compromisuri;

Astenic (corp lung şi slab, greutate inferioară celei normale, mâini şi

picioare prea lungi şi subţiri, sistem osos şi muscular firav) : interiorizare, meticulozitate extremă, deosebit simţ al

onoarei, ambiţie, acuzând adesea un sentiment de inferioritate;

Atletic (bine proporţionat şi dezvoltat) : consum mare de energie,

echilibru emoţional, încredere în sine, autoapreciere mai corectă etc.

Tipuri temperamentale

Coleric: impulsiv, nestăpânit, uneori agresiv, cu emoţii intense şi

explozive, fire deschisă; în activitate alternează munca intensă cu delăsarea; incapabil să desfăşoare munci

de migală; tendinţă de dominare, înclinaţie spre exagerare şi stări de alarmă; îi place să opună

rezistenţă;Sangvinic :energic, vioi, cu un ritm rapid în

activitate, impresionabil, prezintă sentimente <de suprafaţă>; este vesel,

vorbăreţ; se decide şi se adaptează rapid, fire comunicativă; îşi menţine rezistenţa şi echilibrul psihic

în situaţii dificile, suportă <fără criză> insuccesele;

Flegmatic: calm, echilibrat emoţional, sentimente durabile şi reţinute,

gândeşte şi acţionează cumpătat, cu greu poate fi scos din starea lui; capabil de munci de migală; înclinat spre ordine

extremă, capacitate de muncă îndelungată şi tenace;Melancolic: capacitate de lucru redusă, nu este rezistent;

sensibilitate acută, puternic afectat de insucces, prudenţă exagerată în

situaţii noi; închidere în sine (deci nu se adaptează uşor) şi în plan imaginar, sentimente de durată, dependenţă; capabil de

munci de fineţe şi acţiuni de migală, cu preţul epuizării rapide.

Notă: În practică (realitate), cele mai multe tipuri sunt combinate.

Test de analiză a temperamentului pentru elevii peste 10 ani.

În tabelul de mai jos, notaţi cu “xx” încadrarea cea mai sigură, iar cu “x” clasificarea apropiată. Este indicat să

încercaţi prima dată încadrarea unui prieten apropiat, apoi persoana proprie.

Manifestări Coleric

Sang-vinic

Fleg-matic

Melan-

colic Doreşte să fie primul care

încearcă, îi place parcă să înfrunte

necunoscutul. Se decide greu pentru

acţiune, are gusturi şovăielnice.

Îşi pierde răbdarea aşteptând să-i vină rândul, se agită.

Este vădit emoţionat înainte de probe, încercări.

Grăbit în acţiune, se corectează rapid, dar

face greşeli, care devin numeroase spre sfârşit.

Execută activitatea lent şi fără greşeli.

Reacţii verbale abundente, se îndeamnă pe

sine (“Haide!”, “Nu te lăsa!”, Acuma-i acum!”).

x

xx

x

xx

x

xx

x

xx

x

xx

xx

Xx

x

Manifestări Coleric

Sang-vinic

Fleg-matic

Melan-

colic Reacţii motorii abundente,

devine nervos când greşeşte, apar violenţe verbale, plusul de energie se descarcă cu

fiecare act. Execută activitatea în tăcere;

gesturile şi cuvintele sunt aproape absente.

Îndeplineşte sarcina cu încordare nervoasă, se

mobilizează mai mult decât trebuie.

Are tendinţa de a vedea sarcina mult mai grea

decât este în realitate şi de a se vedea pe sine “mai prejos”.

În caz de eşec nu se dă bătut, persistă, reia

activitatea de la capăt încurajându-se , duce la bun

sfârşit sarcina. În caz de eşec se pierde, are

nevoie de încurajare pentru a relua lucrul.

Cu fiecare succes exclamă de bucurie, bate din

palme.

xx

x

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

Manifestări Coleric

Sang-vinic

Fleg-matic

Melan-

colic Rămâne indiferent la reuşită,

schiţează doar un zâmbet.

Abandonează la primul eşec, se închide în sine şi

se “blochează” total. Abandonează când eşecurile

se acumulează. Tăcut în momente critice

(dificile), transpiră, dă semne de oboseală.

Derută emoţională sub presiunea timpului.

După terminarea lucrului relatează colorat cele

petrecute. Eşecul produce un “ecou

afectiv” de durată.

xx

xx xx

xx x

xx

xxx

xx

xx

Trăsături de caracter

Trăsăturile de caracter se fundamentează în cursul adolescenţei. Pentru aprecierea caracterului propriu sau al prietenilor,

recomandăm o listă de atribute, aşezate într-un tabel de perechi de contrarii.

Instrucţiuni: Uniţi printr-o linie frântă notele încercuite care vi se potrivesc şi vă daţi seama, aproximativ, de profilul caracterului

propriu.Exemplu de apreciere: perechea conştiincios-superficial prezintă

următoarea gradaţie: foarte conştiincios (10), conştiincios (8), mai puţin

conştiincios (6), superficial sau deloc conştiincios (4).Nu uitaţi să fiţi sinceri!

Nu abuzaţi de notele de mijloc. Procedaţi cu simţ de răspundere.

Trăsături Note10 8 6

4

Trăsături

Interesat, dornic de a cunoaşte cât mai

mult Ataşat de colectiv

Harnic, activ Corect, cinstit De încredere Cu iniţiativă

Bun cu alţii, altruist Curajos Modest

Prietenos Perseverent Interesant

Ambiţios, dornic de afirmare

Spirit independent Atent cu ceilalţi

Temeinic, profund Disciplinat

Lipsit de interes

Individualist Inactiv, leneş

Incorect Nu se poate

conta pe el Lipsit de

iniţiativă Egoist

Lipsit de curaj Încrezut

Neprietenos Delăsător

Şters Lipsit de orice

ambiţie Dependent,

influenţabil Indiferent, dur

Superficial Indisciplinat

Condiţii ale automodelării

Condiţii biologice (sănătate) : “Mens sana in corpore sano”;Condiţii psihice : inteligenţa (abstractă, practică, socială);

ereditatea (favorabilă sau nefavorabilă); memoria (“repetitio mater

studiorum est”;voinţa.Observaţii:

1. În legătură cu memoria , cercetarea a stabilit că nerepetarea unui material timp de şase luni permite păstrarea doar a 38%

din datele sale. Prin repetare, se păstrează circa 60%;2.În legătură cu voinţa, însuşirile negative sunt: reveria, adică

lipsa spiritului critic; apatia (lipsa de simţire); abulia (lipsa totală de voinţă); încăpăţânarea, negativismul, sugestibilitatea

(lipsa de atitudine personală), blazarea (plictiseala).Condiţii socio-culturale: atmosferă prielnică muncii,

stimulente materiale; să aibă cunoştinţe de bază din domeniile esenţiale ale vieţii; să

posede metode de studiere, să citească; capacitate de organizare a lucrului; implicare în mass-media, frecventarea

instituţiilor culturale etc.

Cugetări despre cunoaşterea de sine,stăpânirea de sine, depăşirea de sine

“Când te laudă cineva ascult-o , numai lauda ce ţi-o aduci tu n-o asculta”.

(Mihai Eminescu)

“Fericiţi cei care nu-şi irosesc viaţa , căci alta nu-i”. (Vasile Pârvan)

“Soarta este scuza celor slabi şi opera celor tari. Destinul se discută, nu se execută”. (Nicolae Titulescu)“…nu sunt niciodată mulţumit. Niciodată. Dacă s-ar

întâmpla ca într-o zi să fiu total mulţumit, aş înceta pe dată să mai compun pentru a eterniza această clipă

minunată” . (George Enescu)“Sfatul pe care-l dau este cuprins în următoarele puncte: 1. Cunoaşte-ţi posibilităţile proprii; 2. Munceşte raţional;

3. Dezvoltă în tine autocontrolul” . (George Enescu)

“Omule, ai toată viaţa şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi”. (Nicolae Iorga)

Poţi zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele”. (Nicolae Iorga)

“Cunoaşte-te pe tine însuţi” . (Socrate)

“Încrede-te în nobleţea de caracter mai mult decât în jurământ. Nu minţi

niciodată. Urmăreşte scopuri demne. Nu lega uşor prietenii şi pe cele vechi nu le renega.

Învaţă să asculţi şi după aceea să comanzi. Când dai un sfat cuiva să fii cât mai folositor, nu cât

mai plăcut. Nu te întovărăşi cu cei răi. Respectă pe părinţi” . (Solon)

“O mare greşeală să te crezi mai mult decât eşti, ori să te preţuieşti mai mult decât faci” (Goethe)

“Cel mai bun lucru de a învăţa să te cunoşti e să încerci a-i înţelege pe ceilalţi”

(André Gide)“Cine nu se poate stăpâni pe sine, cum să

stăpânească pe altul?” (Proverb

românesc)“Prostul se cunoaşte după şase cusururi: se

supără din senin, vorbeşte fără noimă, se încrede în necunoscuţi, întreabă de

lucruri care nu-l privesc, răspunde alandala şi nu poate deosebi prietenul de duşmani”.

(Proverb arab)

1.Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura “Plumb”, Bacău, 1994

2.Lemeni,G., Porumb,M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII,

Editura ASCR, Cluj, 20113.Puia,M.,Comşa,F.,M.,Îndrumar de dirigenţie,

Editura Niculescu, Bucureşti, 20074.www.google.ro: imagini

Bibliografie

SFÂRŞIT