Creterea economic const n sporirea rezultatelor activitii economice la nivel macroeconomic

Creterea economicconst n sporirea rezultatelor activitii economice la nivel macroeconomic. Ease exprim prin ritmul de cretere a indicatorilor macroeconomici (PIB, PNB, VN). Frecvent, variaia acestor indicatori este corelat cu evoluia demografic.Creterea economic este condiionat de resursele poteniale existente i de modul cum snt utilizate acestea. Factorii direci care o determin snt:

a) resursele umane (oferta de munc, educaie, disciplin, motivaie);

b) resursele naturale (pmnt, resurse ale subsolului, combustibili, condiii climaterice);

c) stocul de capital tehnic (maini, echipamente, cldiri, ci de transport);

d) tehnologia (tiin, inginerie, organizare, management, antreprenoriat, inovare).

O influen important asupra creterii economice o au factorii indireci, cu aciune imediat: dimensiunea cererii agregate, respectiv, capacitatea de absorbie a pieei interne; eficiena sistemului financiar bancar; rata economiilor i rata investiiilor; mediul internaional; migraia forei de munc i a capitalului; politica bugetar i fiscal a statului.

Creterea pe termen lung a produciei are dou surse fundamentale posibile:

creterea cantitativ a factorilor, prin creterea capitalului i a resurselor de munc atrase n procesul de producie; creterea cantitii de materie prim i energie consumat, creterea suprafeelor de teren cultivate; creterea calitii factorilor i a eficienei utilizrii lor, n condiiile unui mediu economic i instituional favorabil, ceea ce conduce la creterea productivitii naionale, a eficienei investiiilor, la scderea consumului specific de materii prime.

n afar de creterea economic cu efect pozitiv, n economie se utilizeaz conceptul de cretere economic zero i cretere economic negativ.

Creterea economic zero este situaia n care rezervele absolute i populaia total sporesc n acelai ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rmnnd constant.

Creterea economic negativ este acea situaie n care rezultatele macroeconomice pe locuitor are o tendin de scdere. Exprim o perspectiv nefavorabil.

n funcie de contribuiile relative ale factorilor de producie la sporul produciei i al venitului naional, prin laturile lor cantitative i calitative pot exista dou tipuri principale de cretere economic: extensiv i intensiv.

1) Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin contribuia preponderent a laturilor cantitative ale factorilor direci la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Acest tip de cretere este specific economiilor aflate n perioade de acumulri susinute, bazate pe efort investiional ridicat, orientat preponderent ctre creterea capacitii de producie n anumite ramuri.2) Creterea economic intensiv presupune o contribuie preponderent a laturilor calitative ale factorilor la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Creterea intensiv este specific rilor avansate economic, care au structuri tehnologice i economice capabile nu numai s absoarb progresul tehnic, ci i s-l genereze permanent. Autoaccelerarea continu prin crearea surselor ce cretere a eficienei n interiorul sistemului permite o cretere practic nelimitat a eficienei economice.

Modelul creterii economice este o construcie logico-matematic care evideniaz ansamblul de factori care concur la creterea PNB pe ansamblu i pe locuitor. Modelele creterii economice pun n eviden diferite modaliti prin care activitatea prezent o influeneaz pe cea viitoare i identific sursele care pot conduce la o cretere continu.

Modelele clasice ale lui A. Smith, Th. Malthus si D. Ricardo au descries evolutia economiei in termenii pamantului limitat si ai populatiei in crestere. In momentul in care au fost cultivate toate terenurile, cresterea in continuare a populatiei a insemnat suplimentarea numarului de lucratori pe aceeasi suprafata. Fiecare nou lucrator produce o cantitate din ce in ce mai redusa de bunuri; descresterea produsului marginal al muncii implica descresterea salariului real. Malthus a considerat ca populatia continua sa creasca atata timp cat salariile se situeaza peste nivelul de subzistenta. Excesul de populatie aduce economia intr-un punct in care salariile pot sa scada sub nivelul de subzistenta, ceea ce conduce la cresterea mortalitatii si implicit la scaderea populatiei. Echilibrul malthusian se atinge atunci cand salariul scade la nivelul de subzistenta, sub care o oferta de munca nu se mai reproduce la acelasi nivel, iar economia se mentine intr-o stare stationara.

Modelul keynesist de cretere este un model macroeconomic, potrivit cruia venitul naional crete drept rspuns la creterea cererii agregate. Modelele keynesiene, dar i descendentele directe acestora, cele neokeynesiene (Modelul Harrod-Domar), susin c pentru a avea o economie stabil este nevoie de utilizarea politicilor macroeconomice i de intervenia direct a statului pentru ajungerea la echilibru i pentru stimularea creterii economice. La extrema cealalt se afl modelele neoclasicilor, care susin c economia este stabil, echilibrul venind de la sine.

Modelul neoclasic al cresterii explica modul in care acumularea de capital si schimbarile tehnologice influenteaza economia. Acumularea de capital si noile tehnologii au devenit astfel forta dominanta care a determinat cresterea economica. Teoriile cresterii care incorporeaza acumularea de capital formeaza nucleul analizei moderne.

La mijlocul anilor 80 a aparut noua teorie a cresterii, promovata de Paul Romer si Robert Lucas pe linia modelului de crestere neoclasic traditional Noua teorie reflecta trecerea de la economia bazata pe resurse la economia bazata pe cunoastere.

Se considera ca, spre deosebire de obiectele de natura fizica, cunoasterea si tehnologia se caracterizeaza prin randamente crescatoare. Ideile pot fi utilizate in comun si reutilizate la infinit, acestea pot spori fara limita si propulseaza procesul de crestere.

Spre deosebire de teorii precedente progresul tehnologic este considerat un produs al activitatii economice, spre deosebire de teoriile precedente, care au tratat tehnologiaca fiind exogena si produsa de forte din afara pietei.