GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE

In ţara noastră, agricultura produce 30% din ve­n itu l naţional. Zootehnia contribuie şi ea la acest venit cu o parte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extinderea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice moderne.

Creşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile economiei naţio­nale, pe bază de p lanuri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s truc tu ra acestuia, rep arti­ţia lui pe sectoare etc. Efectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o parte reprezintă ferm ele de selecţie (Gorneşti, Terem ia, Tomnatec, Pădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In struc tu ra efectivului pe categorii m atca reprezintă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-un sistem de creştere raţională. La rîndul său, o parte din m atcă reprezintă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie.

De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor :

— creşterea pen tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testare ;

— creşterea porcinelor pentru producţie, care se face în ferm ele gospodăreşti, din I.A.S. şi C.A.P., în complexele industriale şi în sectorul individual.

In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­vede sporirea efectivului de porci la 9 milioane capete în 1980. Sporirea urm ează să se facă odată cu extinderea raselor d in tipu l de carne, aşa fel în- cît acestea să ajungă să reprezinte 80% din întregul efectiv. De asemenea, planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe ; acest num ăr este necesar pen tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 mii capete anual), în vederea m ontării celor 800 mii de scroafe care constituie m atca din struc­tu ra efectivului de porcine pe ţară.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR

Porcii sîn t anim ale precoce, producătoare de carne şi grăsime. In ultim ii ani consumatorii preferă căr­nurile slabe, sau, m ai corect, pe cele fără grăsime. Porcul atinge foarte tim puriu m aturitatea fiziolo­gică şi economică. De aceea şi cheltuielile, care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor, se re ­cuperează repede, ia r beneficiile realizate in tră re ­pede în circuitul de producţie. Purceii îşi dublează greutatea de la fătare în 7— 8 zile, spre deosebire de viţei, la care dublarea greutăţii corporale are loc abia la cîteva luni. La 6— 10 luni, porcii puşi la îngrăşat ating o greutate de 100— 150 kg ; la ace­eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele pentru reproduc­ţie sîn t apte pen tru m ontă, astfel că la 12—14 luni

6

pot făta, spre deosebire de viţele, care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25—26 luni.

Porcii sîn t anim ale prolifice. De la o scrofiţă se pot obţine în medie 8 purcei, iar de la o scroafă, 10 purcei. Desigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la mai puţin i purcei la o fătare ; aceasta este în le­gătură cu o serie de factori d in tre care cei mai im­portanţi sîn t : sănătatea părinţilor, rasa, cum au fost h răn iţi înainte şi după îm perechere, felul în care s-a făcut m onta etc. S înt şi scroafe care dau naştere la mai m ulţi purcei, pînă la 20 de capete şi peste. Pe lingă aceasta, gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni, 3 săptăm îni şi 3 zile, sau în tre 110 şi 120 de zile, în funcţie de num ărul purceilor, de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere), de felul în care sînt în tre ţinu te scroafele-m am e în perioada de ges­ta ţ ia

Perioada de alăptare este de asem enea scurtă, în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. După înţărcare, scroafele hrăn ite corespunzător, în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau un nou ciclu de producţie ; astfel, în tr-un an, de la o scroafă se pot obţine mai m ult de două fătări, sau chiar cinci fătări în doi ani.

Porcii, după păsări, folosesc cel mai bine hrana. Astfel, un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu un consum de n u tre ţu ri (amestec) de2,2—2,5 kilogram e în sus ; un kilogram de carne de porc se obţine cu 3,2 kilogram e şi peste de n u tre ­ţu ri concentrate, pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilograme, în condiţii obişnuite, iar un kilogram de carne de ovine cu

7

8— 10 kilograme. Pe lingă aceasta, porcul, datorită conform aţiei tubului digestiv, poate folosi toate fe­lurile de nu treţu ri, fiind un anim al om nivor. El foloseşte foarte bine a tît p lantele verzi, cit şi g răun­ţele, laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere, de la cantine, res-

_ tp u ran te şi din industria alim entară.D intre anim alele de abator, porcii prezintă ran ­

dam entul cel mai rid icat la tăiere. P rin aceasta se înţelege că, la porc se înregistrează diferenţa cea m ai mică în tre greu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm părţit în două jum ătăţi (carcase), fără picioare şi organele interne. In com paraţie cu cele­lalte specii de anim ale producătoare de carne, ran ­dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ător : porcii de carne tăiaţi, fără picioare şi organe in terne reprezintă 72— 75% din greutatea vie ; taurinele sem iîngrăşate 45—50% ; taurinele îngrăşate 65% ; ovinele 40— 50%.

Carnea de porc este superioară din punct de ve­dere calitativ, deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în hrana omului produce un nu ­m ăr însem nat de calorii. In com paraţie cu carnea altor specii de animale, valoarea calorigenă a căr- nurilo r se prezintă în felul urm ător : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii ; 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii ; 1 kg carne de porc 2 700 calorii.

Pe lîngă valoarea nu tritivă calorigenă ridicată, carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în stare crudă mai bine decît alte cărnuri ; ea se pre­tează foarte bine la p repararea celor m ai diferite produse : mezeluri, afum ături, conserve, diferite p reparate cu durată m are de păstrare, iar ca pro­

8

duse secundare, pielea şi părul sîn t valorificate în scopuri industriale.

In schimb, bălegarul de porc are o valoare agro­tehnică mai scăzută, dato rită conţinutului său m are în apă ; el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie, astfel încît, aşezat în platform e, nu dez­voltă căldură şi deci nu se distrug agenţii infecţioşi pe care i-a r pu tea conţine.

La fel cu păsările, porcii se hrănesc cu nu tre ţu ri concentrate, acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă, a tît în sistem ul gospodăresc al C.A.P. şi I.A.S., cît mai ales în sistem ul industrial, în complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor.

Pe baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic, s-au constru it şi dat în exploatare complexe industriale pen tru creşterea şi îngrăşarea porcilor, un ită ţi care sîn t în tr-o con­tinuă dezvoltare.

Acestea sîn t sectoare specializate în care se prac­tică sistem ul de creştere intensivă, avînd un flux tehnologic continuu, în toate perioadele anului, cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ţinerea unor indicatori tehnico-economici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­duală, sau chiar în sistem ul gospodăresc.

Din anul 1970, ponderea producţiei de carne de porc o reprezintă complexele industriale (54%), faţă de un ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%), în cadrul în treprinderilo r agricole de stat. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul

9

— creşterea porcinelor pentru producţie, care se Tace in ferm ele gospodăreşti, din I.A.S. şi C.A.P., in complexele industriale şi în sectorul individual.

In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­vede sporirea electivului de porci la 9 milioane capete în 1980. Sporirea urmează să se facă odată cu extinderea raselor din tipu l de carne, aşa fel in ­cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. De asemenea, planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe ; acest num ăr este necesar pentru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 mii capete anual), în vederea m ontării celor 800 mii de scroafe care constituie matca din struc­tura efectivului de porcine pe ţară.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR

Porcii sîn t anim ale precoce, producătoare de carne şi grăsime. In ultim ii ani consumatorii preferă căr­nurile slabe, sau, mai corect, pe cele fără grăsime. Porcul atinge foarte tim puriu m aturitatea fiziolo­gică şi economică. De aceea şi cheltuielile, care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor, se re ­cuperează repede, iar beneficiile realizate intră re ­pede în circuitul de producţie. Purceii îşi dublează greutatea de la fătare în 7—8 zile, spre deosebire de viţei, la care dublarea greutăţii corporale are loc abia la cîteva luni. La 6— 10 luni, porcii puşi la îngrăşat ating o greutate de 100— 150 kg ; la ac e­eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele pen tru reproduc­ţie sînt apte pentru montă, astfel că la 12- M luni

6

pot lăta, spre deosebire de viţele, care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25—26 luni.

Porcii sîn t anim ale prolifice. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei, iar de la o scroafă, 10 purcei. Desigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la mai puţin i purcei la o fătare ; aceasta este în le­gătură cu o serie de factori d in tre care cei mai im­portan ţi sîn t : sănătatea părinţilor, rasa, cum au fost h răn iţi înainte şi după îm perechere, felul în care s-a făcut m onta etc. S înt şi scroafe care dau naştere la mai m ulţi purcei, pînă la 20 de capete şi peste. Pe lîngă aceasta, gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni, 3 săptăm îni şi 3 zile, sau în tre 110 şi 120 de zile, în funcţie de num ărul purceilor, de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere), de felul în care sîn t în tre ţinu te scroafele-m am e în perioada de ges­taţie.

Perioada de alăptare este de asem enea scurtă, în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. După înţărcare, scroafele h răn ite corespunzător, în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau un nou ciclu de producţie ; astfel, în tr-u n an, de la o scroafă se pot obţine mai m ult de două fătări, sau chiar cinci fătări în doi ani.

Porcii, după păsări, folosesc cel mai bine hrana. Astfel, un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu un consum de n u tre ţu ri (amestec) de2,2—2,5 kilogram e în sus ; un kilogram de carne de porc se obţine cu 3,2 kilogram e şi peste de n u tre ­ţu ri concentrate, pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilograme, în condiţii obişnuite, iar un kilogram de carne de ovine cu

7

8— 10 kilograme. Pe lingă aceasta, porcul, datorită conform aţiei tubului digestiv, poate folosi toate fe­lurile de nu treţu ri, fiind un -animal om nivor. El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi, cît şi g răun­ţele, laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere, de la cantine, res-

^tpurante şi din industria alim entară.D intre anim alele de abator, porcii prezintă ran ­

dam entul cel mai rid icat la tăiere. P rin aceasta se înţelege că, la porc se înregistrează d iferenţa cea mai mică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm părţit în două jum ătăţi (carcase), fără picioare şi organele interne. In com paraţie cu cele­lalte specii de anim ale producătoare de carne, ran ­dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul urm ător : porcii de carne tăiaţi, fără picioare şi organe in terne reprezintă 72— 75% din greutatea vie ; taurinele sem iîngrăşate 45—50o/0 ; taurinele îngrăşate 65% ; ovinele 40—50o/0.

Carnea de porc este superioară din punct de ve­dere calitativ, deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în hrana om ului produce un nu­m ăr însem nat de calorii. In com paraţie cu carnea altor specii de animale, valoarea calorigenă a căr- nurilor se prezintă în felul urm ător : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii ; 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii ; 1 kg carne de porc 2 700 calorii.

Pe lîngă valoarea nu tritivă calorigenă ridicată, carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în s tare crudă mai bine decît alte c ă rn u r i ; ea se p re­tează foarte bine la prepararea celor m ai diferite produse : mezeluri, afum ături, conserve, diferite preparate cu durată m are de păstrare, iar ca pro­

8

duse secundare, pielea şi părul sîn t valorificate în scopuri industriale.

In schimb, bălegarul de porc are o valoare agro­tehnică m ai scăzută, da to rită conţinutului său m are în a p ă ; el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie, astfel încît, aşezat în platform e, nu dez­voltă căldură şi deci nu se distrug agenţii infecţioşi pe care i-ar pu tea conţine.

La fel cu păsările, porcii se hrănesc cu nu tre ţu ri concentrate, acestea fiind speciile care se pretează cel mai bine la creştere intensivă, a tît în sistem ul gospodăresc al C.A.P. şi I.A.S., cît m ai ales în sistem ul industrial, în complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor.

Pe baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic, s-au construit şi dat în exploatare complexe industriale pen tru creşterea şi îngrăşarea porcilor, un ită ţi care sîn t în tr-o con­tinuă dezvoltare.

Acestea sîn t sectoare specializate în care se prac­tică sistem ul de creştere intensivă, avînd un flux tehnologic continuu, în toate perioadele anului, cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ţinerea unor indicatori tehnico-economici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­duală, sau chiar în sistem ul gospodăresc.

Din anul 1970, ponderea producţiei de carne de porc o reprezintă complexele industriale (54%), faţă de un ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o), în cadrul în treprinderilo r agricole de stat. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul

9

cooperatist, sub formă de complexe intercoopera- tiste.

** *Progresul în reg istrat în ultim ii ani în creşterea

anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­gia de creştere cît şi în înţelesul unor noţiuni.

Astfel, nu m ai există o diferenţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar, purcel înţărcat, ti­neret la îngrăşat (grăsuni). Astăzi, purcelul în ţărcat este trecu t în categoria tinere t sau cum este denu­m it în lim bajul curent : tin ere t de 2—4 luni. Dar vîrsta de în ţărcare diferă de la un sistem la altul. Purcelul poate fi în ţărca t la 56 de zile — în creşte­rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p en tru buna dezvoltare a purcelului. In complexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile.

In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­tatea gospodăriilor personale, creşterea se face în circuit închis, adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u rc e i; aceştia sîn t crescuţi apoi d iferenţiat, unii pen tru producţia de carne (îngră- şare), a lţii pen tru reproducţie, asigurînd astfel m a­terialu l porcin pen tru un nou ciclu.

Creşterea purceilor, în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi, suferă astfel m odificări în funcţie de destinaţia ca­tegoriei respective.

Din aceste cauze, a fost necesară tra tarea în pa­ginile prezentei lucrări şi a unor aspecte, aparent mai depărtate de titlu l lucrării : noţiuni de anato­mie şi fiziologie, pregătirea scrofiţelor şi scroafelor pen tru fătare, creşterea şi îngrijirea porcilor tineri.

10

UNELE PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE

ALE PORCINELOR

P entru lucrarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva particu larită ţi anatom ice şi fi­ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea aparatului digestiv, funcţiile legate de procesul de alăptare şi de procesul de m aturizare al purceilor, precum şi unele noţiuni necesare pen­tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului exterior : tem peratură, um iditate, aeri­sire etc.

Aparatul digestiv. Rolul tubului digestiv constă în luarea din m ediul înconjurător a furajelor şi apei, de a le transform a fizic şi chimic, astfel ca să poată trece din el în sînge, care le îm prăştie apoi la diferi­tele părţi ale organismului, ca substanţe nutritive.

Cele mai im portante transform ări ale furajelor se petrec în stom ac şi în intestine.

T ransform ările nu tre ţu rilo r în stomac sau diges­tia stomacală, sîn t mai ales de natu ră chimică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric.

Secreţia sucului gastric la porc se face continuu. Ea este influenţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prepară hrana, zgomotul ad­m inistrării ei, este obişnuit cu ora fixă de adm i­nistrare etc.)

A dăparea înainte de adm inistrarea hranei m ă­reşte secreţia stomacului. Aceasta are o m are în ­sem nătate practică, în sensul că este bine ca, indi­feren t de regim ul de alim entaţie, uscat sau umed,

11

la dispoziţia porcilor, indiferent de vîrstă, să se gă­sească apă curentă, proaspătă, curată. N atura nu tre ­ţurilor şi modul lor de p reparare au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. Făinurile produc o secre­ţie mai m are de suc stom acal decît boabele cerea­lelor sau uruielile acestora. De asemenea, n u tre ţu ­rile ferm entate produc o secreţie mai m are de suc stomacal decît nu tre ţu rile dulci, proaspete.

Sub acţiunea sucului gastric nu tre ţu rile din sto­mac se transform ă în tr-u n fel de terci num it chim. In mod obişnuit la porcul sănătos, stomacul nu este niciodată gol, aceasta pen tru că pen tru golirea lui după tainul de dim ineaţă, începerea elim inării nu­tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore, iar a ta inu ­lui de seară după 13— 18 ore. S fîrşitu l elim inării are loc la 4—5 zile după declanşarea ei.

Din stomac chimul este trim is în mod ritm ic în intestinul subţire. Aci, acesta este am estecat prin m işcările pereţilor intestinali şi bine omogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­tinale din mucoasă, cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul.

La porc, ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­taţi în parte de către bacteriile pe care tubul di­gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. coli, lactobacili, streptococi, bacili Proteus etc.)

în m om entul naşterii, in testinul purceilor este lipsit de bacterii. La 24 ore, num ărul acestora este cel mai m are din toată viaţa unui porc normal, sănătos. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare, revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. In restu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant.

12

Aceste cunoştinţe sîn t elem entare pen tru a putea cunoaşte şi apoi combate îm bolnăvirile aparatului digestiv al purceilor în special cele d in prim ele zile după fătare, precum şi cele din perioada în ţă r­cării şi chiar după aceasta, tim p de 2— 3 săptăm îni.

In in testinul subţire, digestia substanţelor n u tri­tive este aproape complet term inată. Concomitent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor nutritive. P rin m ecanism ul complex al absorbţiei, principii nu tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil), p rin peretele intestinului, în sînge şi limfă. La nivelul in testinului subţire sîn t absor­bite cele mai m ari cantităţi de vitamine, săruri m i­nerale şi apă.

Digestia se term ină în in testinul gros care, pînă de curînd era socotit că descompune celuloza şi amidonul. Cercetările din ultim a vrem e au ară tat însă că, digestia celulozei are loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor unor bacterii, /ah a ru rile nedigerate în in testinu l subţire, în in­testinu l gros suferă ferm entaţii, care sîn t punctul de plecare a unor im portante tu lbu rări intestinale şi a diareei. De aceea, în toate cazurile de diaree ne­specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­lelor şi mai ales a purceilor furajele care conţin zaharuri.

Ca la m ajoritatea anim alelor, la porc consumul de apă, furaje, se face adeseori a lternativ cu eli­m inarea fecalelor (defecarea), m ai ales în hrăn irea cu fu ra je uscate. Acest lucru are o im portanţă prac­tică deosebită pen tru organizarea jgheaburilor, adă­pătorilor, culcuşurilor în in terioru l boxelor. Altfel, în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lburări

13

(îşi muşcă şi m ănîncă urechile, coada, se sug, se bat), care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m ultor anim ale sau cu încetinirea r itm u ­lui de creştere, dezvoltare, îngrăşare, îndeosebi cînd spaţiul afectat pe cap de anim al este mic, sub 0,6 m2. ~ Glanda mamară — ugerul — este form ată la

scroafe din 5—8 perechi de mamele, aşezate pe două rînduri paralele pe faţa inferioară a abdom e­nului şi a pieptului. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii), care produc laptele şi colostrul. Laptele se adună în două reze rv o are— sinusurile galactofore — din care iese apoi prin supt sau muls, prin două canale, la suprafaţa sfîrcului sau mam elonului. Ma­melele anterioare sîn t mai dezvoltate şi mai p ro­ductive decît celelalte. Cea mai m are producţie medie zilnică constatată a fost de 12,6 kg. Cea mai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. Producţia, în prim ele 21 de zile de lactaţie, reprezintă 1/3 din producţia totală de lapte. Factorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea, alim entaţia, num ărul purceilor năs­cuţi, num ărul purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­dine al lactaţiei. Scroafele au cea mai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. Valoarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reutatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare.

In condiţii normale, in tervalu l în tre 2 supturi este de 60—75 m inute. P rim a fază a fiecărei pe­rioade de supt este caracterizată p rin tr-u n masaj puternic al m am elelor de către purcei. Urmează apoi faza de „lăsare a laptelui", care durează în me-

14

die 18 secunde. Purceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le preferă pe cele anterioare, pen tru că acestca au mai m ult lapte. Secreţia de lapte a ugerului este în tre ţinu tă p rin s u p t ; pen tru a nu scădea este ne­voie de cca 35 supturi la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei, în decurs de 24 ore.

Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are, faţă de lapte, o compoziţie chimică d i­ferită, în sensul că este mai bogat în substanţe proteice şi mai sărac în lactoză.

Tabelul 1

C om poziţia m edie a co lostru lu i şl la p te lu i de scroafă în g %

Componentul Colostru Lapte

S u b s t a n ţ ă u sc a tă 24,5 18,4S u b s t a n ţ e a z o t a t e 13,8 5 ,83S u b s t a n ţ e g rase 6 ,0 ' 6 ,17L a c to z ă 3,2 5 ,42S u b s t a n ţ e m in e r a l e 0 ,7 0 ,92

Colostrul are o valoare biologică de neînlocuit pentru nou-născuţi. Această valoare constă în con­ţinu tu l său în polivitam ine, precum şi în anticorpi. Anticorpii colostrali sîn t substanţe care consumate în prim ele 6 ore de viaţă apără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care pă­trund în organism ul lor, m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă. P en tru ca un colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul, este neapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia,

15

cu cel pu ţin 60 de zile înain te de fătare, adică să fi s ta t cel pu ţin 60 de zile înain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. Altfel, anticorpii co- lostrali nu se produc, colostrul deci nu-i conţine, iar purceii neprofitînd de ei p rin supt se îm bolnă­vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele mai m ulte ori pier. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tubul digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă, apoi scade şi dispare complet la 72 de ore. Purceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic.

Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ţiei de lapte sau colostru), din cauza durerilor pro­vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor, ca şi da­to rită tem peraturilor prea ridicate din mediul înconjurător.

Aparatul de armonizare şi integrare. Acest aparat este form at din aparatu l circulator cu sîngele şi limfa, glandele cu secreţie internă, sistem ul nervos şi organele de simţ. El are ca scop să facă, pe de o parte, legătura şi arm onizarea d in tre părţile compo­nente ale organismului, iar pe de altă parte să sta­bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu mediul înconjurător.

El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­nioasă a părţilo r organismului, precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organismului.

Una d in tre constantele m ediului in tern al ani­m alelor este tem pera tu ra corporală. Porcii domestici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de un păr abundent. D atorită faptului că porcul are un num ăr redus de glande sudoripare,

16

m odalităţile de păstrare constantă a tem peraturii corporale sîn t m ai restrînse, faţă de alte specii de animale.

Tabelul 2

Tem peratura corporală la porc în °C

P u rc e i 0— 14 z i le 39 ,5P u rc e i 15— 21 z i le 39,5P u r c e i 4 — 7 s ă p t ă m în i 39,4T in e r e t 2 — 4 lu n i 39— 39,3S croa fe 38,8

După observaţiile noastre, pen tru scroafe în pe­rioada de lactaţie tem pera tu ra m ediului înconjură­tor este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C, de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor, în tim p ce tem peratu ra economică din boxa purceilor trebu ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore ; în prim a săptăm înă tem pera tu ra va fi de 26—27°C, în a doua de 26—25°, în a tre ia şi a pa tra de 22—20°, iar în ju ru l datei de în ţărcare tem peratu ra va fi de 20°C+2° (cu variaţie de 2° în plus sau în minus).

T em peraturile de peste 28°C în prim ul rînd nu sîn t suportate de purcei, iar în al doilea rînd sînt neeconomice, în trucît încarcă p reţu l de cost fără a avea o influenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­voltării purceilor.

Dacă tem peratu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de mai sus, um iditatea relativă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ceilor şi calitatea acestora.

17

RASELE DE PORCI DIN R.S. ROMÂNIA

Rasele de porci care se cresc în ţara noastră, sînt rase locale şi rase im portate.

Rase loca le: rasa Stocii, rasa Palatină, varie­tatea Bazna, porcul de Strei, rasa M angaliţă, Albul de Banat, porcul românesc de carne.

Rase importate : rasa M arele alb (Large White), rasa A lbul mijlociu, Landrace, Cornwall, Edelsch- vvein, Duroc, Ham pshire, Pietrain.

Rasa Stocii şi rasa Palatină sîn t rase tardive.Rasele perfecţionate, am elioratoare, se îm part la

rîndul lor în rase :— de carne : Marele alb, Edelschwein, Landrace,

P ietrain etc. ;— rase m ixte : rasa Berk, Albul mijlociu, varie­

tatea Bazna, porcul de Strei etc. ;— de grăsime : rasa M angaliţa cu varietăţile ei.Din acest mozaic de rase s-au im pus prin produc­

ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Yorkshire, Large W hite) rasă de carne form ată în Anglia în sec. al X lX -lea, cu m are prolificitate ; rasa Landrace sau daneză, creată în Danemarca. Porcul Landrace este tipu l porcului de bacon. Această rasă se distinge p rin precocitate, prolificitate şi mai ales prin producţia de carne.

Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc, Ham pshire, P ietra in etc., pen­tru obţinerea unor m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate mai m are, ritm de dezvoltare m ai intens, folosesc mai bine furajele şi sîn t mai rezistenţi la boli.

18

In sistem ul gospodăresc se mai cresc rasele Bazna, Cornwall, M angaliţa şi m etişii acestora. P referinţa insă a consum atorilor pentru cărnuri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsime, face ca rasele de gră­sime, sau m ixte, să fie înlocuite trep ta t pe plan mondial, dar şi în ţa ra noastră, cu rase de carne, Aceasta în prim ul rînd pentru că, consumul mare de grăsimi la oameni favorizează îm bolnăviri ale aparatului circulator (arteroscleroza, ateromatoza),

SISTEME DE CREŞTERE

A PORCILOR

In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­terea şi îngrăşarea porcilor, trebuie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice moderne. De aceea, asem e­nea sectoare trebuie să fie specializate prin concen­tra rea efectivelor, pen tru că în felul acesta se u ti­lizează mai bine spaţiul de cazare, putîndu-se rula în tr-un an de producţie pe acelaşi spaţiu, mai m ulte serii de animale.

Cele mai bune rezultate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate, în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis.

Creşterea porcilor trebuie astfel organizată, încît să se obţină o cît mai m are producţie de carne, cu cheltuieli cît m ai mici.

P en tru a obţine o ren tab ilita te superioară, tre ­buie ca porcii puşi la îngrăşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea un spor zilnic cît mai

19

ridicat, să consume cît mai puţine furaje pentru1 kg spor de greu tate vie, să dea randam ent cît m ai rid icat la sacrificare, să producă carne şi gră­sime de calitate superioară.

In ţa ra noastră, în condiţiile sectorului de pro­ducţie socialist, sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului :

— sistem ul de tip gospodăresc, care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120—2 400 tone, adică în ferm ele obişnuite din în trep rin ­derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie ;

— sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­dustrial, în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere, cu un grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare înaltă a proceselor de producţie şi unde fluxul tehnologic este ritm ic. Acest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i ; în ele se pot îngrăşa anual cel pu ţin 30 000 capete de porci, cu o greu tate m edie în viu de 95— 110 kg.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC

Indiferen t de m ărim ea unităţilor, una d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­tere corespunzătoare efectivelor de porcine, a tît în sistem ul gospodăresc, dar şi în cel industrial, este acela al creşterii în circuit închis. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de repro­

20

ducţie femei, precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la exterior decît vierii de reproduc­ţie, cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro­duse de către transport, nu se pot strecura anim ale cu origine san itară dubioasă, sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­zare, ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ţioşi a o serie de boli (bruceloza, boala lui Aujeszky, colibaciloza e tc .) ; în tre aceştia şi anim ale se stabi­leşte o s tare de echilibru paşnic, compatibil cu rea­lizarea unor indicatori zooeconomici buni.

Creşterea porcilor în un ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea, de felul alim entaţiei, precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. In aceste un ită ţi :

— procentul de fă tare (num ărul de scroafe fă­tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 ;

— înţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la greu tăţi corporale corespunzătoare — 12—16 kg ;

— fura jarea scroafelor se face cu nu tre ţu ri com­binate sub form ă de terci ; purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi umedă) ; tineretu l porcin se furaj ează în ultim a vrem e (de la apariţia furajelor combinate) cu n u tre ţu ri în stare uscată ; la porcii la îngrăşat fu rajarea cu n u tre ţu ri um ezite dă cele mai bune rezulta te ;

— controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­cilor se face p rin c în tăriri la înţărcare, la trecerea tineretu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat, apoi, trim estrial, pînă la liv rare ;

21

— în sistem ul gospodăresc e posibilă mişcarca efectivului de reproducţie, păşunatul acestuia, p re­cum şi a tineretu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tabere cu păstor electric ;

— avantaju l acestui sistem, din acest punct de vedere, constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie, creşte procentul de fătări faţă de monte. P rin păşunat reproducătorii beneficiază de vitam ine, săruri m inerale, macro şi microelemente. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie, necroza urechilor, pică. In acelaşi sistem de creştere, dato­rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare, rahitism ul tineretu lu i porcin nu este întîln it, sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc mai ales pu r­ceii obţinuţi iarna ;

— în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­n istrarea de furaje fibroase şi suculente, verzi sau conservate, fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­rilor şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ru lu i şi apelor de spălare ;

— bolile care se întîlnesc în mod curent sînt : leptospiroza, dizenteria anaerobă, boala lui Au- jeszki, colibacteriozele şi paratifoza. In aceste un i­tă ţi ele iau de cele mai m ulte ori un caracter de durată şi afectează un num ăr m are de anim ale. In asem enea unită ţi este mai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară, deoarece în anotim ­purile reci în m atern ităţi, dar şi în g rajdurile de tineret, nu se poate asigura un clim at corespunză­to r cerinţelor fiecărei categorii de animale, datorită deficienţelor de construcţie, lipsei de etanşeitate, lipsei term oizolării, precum şi lipsei unui sistem de încălzire şi ventilaţie.

22

Consecinţa caracteristicilor de mai sus se m ani­festă p rin tr-u n procent mai ridicat de p ierderi (pe­ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­enţă economică mai redusă a sectorului.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR

IN GOSPODĂRIA PERSONALĂ

In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : un num ăr de 1—3 porci pen tru nevoile familiei, (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi un num ăr mai m are sau mai mic de porci pen tru v în z a re ; anim alele destinate vînzării sîn t fie purcei pen tru creştere şi îngrăşare, fie anim ale la greu tăţi corporale de 100—200 kg, pen tru carne sau carne şi grăsime.

In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. Este un sistem extensiv, dar rentabil şi practica lui are caracter sezonier, în sensul că scroafele sîn t ţinute peste iarnă ; ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toamnei, pentru a făta prim ăvara, iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii, astfel că, de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE TIP IN D U STR IA L

In sistem ul industrial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea unor construcţii m oderne (mecanizate şi autom atizate parţial), pe folosirea nu tre ţu rilo r com­binate în exclusivitate, a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile), realizarea unui m icrocli­m at corespunzător fiecărei categorii de animale, p rin term ocentrale proprii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona autom at sau la mînă.

în aceste unită ţi este de asem enea mai bine asigurată evacuarea bălegarului, dejecţiilor şi a ape­lor de spălare.

In complexele industriale, singurul sistem de lu ­cru admis este acela al circuitului închis.

C întărirea anim alelor se face la înţărcare, la tre ­cerea tineretu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. Nu este posibilă nici plim barea anim alelor, nici chiar a reproducătorilor, nici adm inistrarea de furaje verzi, fibroase sau suculente. Necesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură prin nişte furaje speciale (zoofort), care însă pen tru a avea eficienţă trebuie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. Cu toate acestea, procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30—50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci.

A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese mai constau şi în reducerea cu 55% a personalului

24

ce deserveşte unita tea şi cu 55% a num ărului de ore pen tru producerea a 1 000 kg carne, precum şl în creşterea productivităţii m uncii cu 24%.

Sporirea producţiei de carne de porc trebuie axată, în principal pe urm ătoarele acţiuni de bază :

— Selecţie, testare şi încrucişări industriale în ­tre d iferite rase de porci.

— îm bunătăţirea fu rajării p rin extinderea pro­ducţiei de furaje combinate.

— A sigurarea unui m icroclim at corespunzător în adăposturi, potriv it acţiunii de intensificare a pro­ducţiei.

— Scurtarea perioadei de alăptare a purceilor în scopul folosirii mai intense a efectivului de prăsilă.

PREGĂTIREA SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA

In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la fătare o dezvoltare corporală corespunzătoare, să fie viguroşi, viabili, cu o capacitate stomacală mare, pregătirea scroafelor pen tru m ontă constituie una d intre condiţiile de bază. P rin pregătirea corespun­zătoare a scroafelor şi scrofiţelor, pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroa- fele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are, iar ritm ul de dezvoltare al pu r­ceilor în perioada de sugar va fi mai rapid, deci mai economic. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la greutatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8—9 luni, iar a doua condiţie — să fi trecu t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie), în m om entul introducerii lor la montă.

In acest scop, tineretu l porcin de reproducţie, şl în special tineretu l femei, pen tru a-şi dezvolta ca­pacitatea de creştere, trebuie h răn it corespunzător cerinţelor biologice, în mod continuu, începînd de la vîrsta de sugar ; tineretu l de prăsilă trebuie cres­cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe, în vederea form ării unor reflexe condiţionate sănă­toase.

26

Pregătirea scroafelor pentru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. Astfel scroafele subnu trite sau hrăn ite unilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din greutatea cor­porală iar pen tru refacere au nevoie de cantităţi m ari de furaje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.

PREGATIREA SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE

Furajarea corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­lor nou-născuţi.

Curba lactaţiei trebuie susţinută de o furajare calitativ şi cantitativ adecvată, în care cantitatea de substanţe proteice, vitam inele şi sărurile m inerale au im portanţă deosebită.

Tabelul 3Curba la cta ţie i la scroafe

Colos­ S ă p t ă m î n i l etru I II III IV v VI VII VIII

C a n t i t a ­tea 2 ,5 3 ,5 5 ,8 5 ,8 5 ,9 5 ,8 5 ,9 5 ,6 4 ,9

In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte, în cazul unui furaj care conţine 16% pro te­ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de furaj combinat, scroafele şi scrofiţele trebuie să beneficieze de o schemă^ de fu ra jare asem ănătoare cu cea prezentată în pagina alăturată.

28

Fraza de a lăp ta re în z ile F u r a je în kg pe zi

2 - 45— 78 — 9

10— 3031— 333 4 — 4041— 45

a p a1.52 .53 .55 .03 .53 .02 .5

In medie 3,7 kg furaj comb. pe cappe zi în perioada de lactaţie,

Nu constituie nici o greşeală fu rajarea la discre­ţie a scroafelor în lactaţie, însă num ai după 5—-7 zile de la fă tare şi pînă la circa 8 zile înainte de înţărcare. In legătură cu aceasta e necesar de p re­cizat că scroafele şi scrofiţele trebuie să beneficieze de o fu ra jare mai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării, aceasta pen tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de supt şi consum a purceilor, fap t care ar pune în pericol starea ugerului scroafei, care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau mecanică. în asem enea cazuri ugerul scroafei se inflamează, se produce o m a­m ită, care de cele mai m ulte ori se term ină pe de o parte cu m oartea purceilor, iar pe de altă parte cu comprom iterea parţială sau totală a aparatului mamar.

Desigur că prezentarea am ănunţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în vederea fă tării a r fi de prisos în cazul asigurării de furaje combinate. Cum însă cea mai m are parte a scroafelor se bucură de

29

o nu triţie caracteristică fiecărei ferm e în parte în funcţie de furajele existente, trebuie făcute cîteva precizări. Practica a dovedit că scroafele gestante hrăn ite şi îngrijite raţional dau purcei mai dezvol­taţi şi mai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­m it acest tratam ent.

G rija pen tru scroafele gestante se referă la h ră- nire, la igiena adăposturilor, la igiena corporală, la m işcarea zilnică şi ferirea de lovituri şi la alte ca­uze care ar putea provoca avortul.

H rana scroafelor gestante trebuie să cuprindă toţi principii nu tritiv i, dar în special album inele, v ita­m inele şi sărurile m inerale.

Tabelul 4N ecesarul de p rin cip ii n u tr itiv i pentru scroafe le gestan te pe cap de

an im al ţ i z i (după Nutr. Of. S w in e N .R .C . 1192/1964)

U/MScroafe gestante

S p c c i l i c ă r et inrre adulte

G r e u t a t e c o rp o ra lă kg 136 227S p o r m e d iu z i l n i c C o n s u m p r o b a b i l de h r a n ă

g 450 320

( n u t r e ţ u sc a t ) kg 2 .5 3 ,0P r o t e i n ă b r u t ă g 399 412T o ta l s u b s t a n ţ e d ig e s t ib i l e kg 1,86 2 ,2 2C a lc iu g 15 17Fosfor g 10 11C lo ru ră de so d iu g 12,5 14,7C a ro te n m g 16,5 19,5V i t a m i n a A U .I . 8250 9750V i t a m i n a D U . l . 550 650T ia m i n ă m g 2 ,8 3 ,2R ib o f l a v in ă m g 8 ,2 9 ,8N ia c in ă m g 4 ,4 5 ,2A. p a n t o t e n i c m g 3 ,3 3 ,9V i t a m i n a B ls m g 27,5 3 2 ,5

30

Exprim at în U.N. necesarul de hrană pentru scroafele gestante sc prezintă în felul urm ător :

Tabelul 5Scroafe gestan te — necesar U .N .

p înă la 3 an i . [ieste 3 an i

Greutatea vîrsta gestaliei în lunicorporală,

în kg 1 - 2 2 - 4 I - 2 2 - 4

120— 200140— 280

4 ,2 — 4 ,6 2 ,8 — 3,92 ,6 — 4 3 ,1 — 4,4

Dacă în h rana scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în cantităţi suficiente, atunci necesarul de album ină şi săruri pentru fetuşi se completează pe seama organism ului scroafei mame (muşchi, schelet) care slăbeşte foarte m ult. In asem enea condiţii, după fătare apare anemia, a tît la scroafă cît şi la purcei, scroafa pierde pofta de m încare, scade producţia de lapte, iar purceii mor prin inaniţie şi complicaţiile ei.

In tim pul verii necesarul de săruri m inerale se completează din păşunea de lucernă, trifoi sau alte leguminoase, precum şi din adm inistrarea de masă Verde la grajd. In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se completează p rin adm inistrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1,5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra jeră pen tru fiecare scroafă gestantă.

Un alt factor indispensabil pen tru hrăn irea raţio­nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. V itam i­nele, deşi necesare în cantită ţi foarte mici, lipsind din h rana scroafelor gestante provoacă tu lburări în dezvoltarea şi creşterea purceilor, a tît în peri­

31

oada embi'ionară, cît şi după fătare, în perioada de sugar. A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul verii p rin consum area nu tre ţu rilo r verzi, iar iarna p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitaminos şi morcovi.

In sistem ul industrial, asigurarea sărurilor m ine­rale şi a vitam inelor nu se poate realiza prin ad­m inistrarea de furaje fibroase sau suculente în form a lor naturală. Acestea se asigură prin aşa-zi- sele sortim ente de furaje prem ix vitam ino-m ineral (P.V.M.), zoofort, în anum ite proporţii pen tru fie­care categorie de animale, iar lucerna sub formă de granule, ca atare, sau măcinate.

Furajele care in tră în alcătuirea raţiilor scroafe­lor gestante trebuie să nu fie stricate, mucegăite, prea reci sau îngheţate, deoarece asem enea nu tre ­ţu ri reprezintă cauzele cele mai frecvente care de­term ină avorturile la scroafe.

In afară de hrăn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei, scroafele trebuie adăpostite în grajduri igienice, asigurîndu-li-se curăţenia corporală, p rote­jarea de d iferite lovituri, precum şi un microclimat corespunzător.

A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie, constituie un alt factor im portan t de care depind rezultatele obţinute : monta, fecunditatea, prolificitatea, starea de sănătate etc.

M icroclimatul în adăposturile de gestaţie trebuie reglat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare, cu aju toru l gurilor de ventilaţie sau a ventilatoare­lor, cu a ju toru l ferestrelor, dar nu şi a uşilor. In toate perioadele anului se vor evita excesul de um i­ditate şi curenţii de aer.

32

F u r a j a r e a s u p l i m e n ­tara din a u t o m a t e

me t a l i c e

(

F u ra j a r e a s u p l i m e n ­t a r ă a p u rc e i lo r se po a t e face şi pe jos

Tabelul 6F actorii de m icro c lim a t în ad ăp ostu rile pentru reproducători

Categoria Temp.°C

Umld.reiat .

%

NH, SHj

mg/litru

c o 2

aer

Viteza curen­ţ ilor de aer

m/sec.

V ie r i şi sc roa- fe a d u l t e

V ie ru ş i şi sc ro f i te

15- l 8

18— 21

70— 75

70— 75

0 ,02 0.01 SUb 3 /000 0 ,2 — 0,4

Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie maximă, iar la grupele de scroafe în m ontă şi în prim ele 10 zile după montă, nu se va perm ite ca tem peratu ra halelor şi com partim ente­lor să crească peste 18°C, altfel este compromisă fecunditatea, în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din num ărul scroafelor m on­tate, mai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie, în condiţiile de climă din ţa ra noastră.

In ceea ce priveşte curăţenia adăposturilor, ea trebuie păstra tă în mod perm anent, a tît în com­partim ent cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie, altfel substanţele organice din furajele îm prăştiate, îm preună cu cele din urină şi fecale, ferm entează, iar am oniacul creşte peste 0 ,0 2 o / o , ajunge pînă la 5—20%, adică de 250— 1 000 ori mai m ult, ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre, pervertirea gustului anim alelor. Scroafele în loc să m ănînce raţia, beau urină, rod pereţii, se ling, fe­nomene care influenţează negativ a tît asupra dez­voltării purceilor, cît şi asupra pregătirii pentru lactaţie. De aceea curăţenia adăposturilor trebuie executată de două ori pe zi cu a ju toru l razurilor

şi a m ăturilor, iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. Nu se va face uz de exces de apă în- trucît se creează o um iditate în aer prea mare, care are ca urm are producerea de condens şi deteriora­rea tavanului adăpostului, mai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută.

M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie, în toate anotim purile, cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. Ea trebuie să fie făcută în grupuri mici, pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. Anim alele nu vor fi forţate să m eargă prea repede, iar pentru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ţile, gropile, platform ele de bălegar, deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de microbi care, în anum ite condiţii, pot fi dăunători purcelului sugar.

M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucer- nierele sau terenurile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte leguminoase 30% în amestec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consumul tainului de dim i­neaţă, după ce roua s-a evaporat. A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale aparatului digestiv, uneori foarte grave.

In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic, pe lîngă faptul că se face o eco­nomie m are de furaje concentrate (ceea ce face să scadă foarte m ult p reţu l de cost al purcelului la înţărcare), anim alele beneficiază de soare, vitamine, m icroelem entele din păm înt, îngrijitorii se fam ilia­

34

rizează mai bine cu caracterul anim alelor, al fiecă­rui anim al în parte, lucrează mai uşor, în trucît se reduce volum ul lucrărilor de curăţenie şi transport al bălegarului. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare, pe cap de scroafă.

înain te ca scroafele gestante să fie transportate la m aternităţi, se va executa dezinfecţia şi depara­zitarea lor corporală, prin spălare. Această operaţi­une se va executa în tim pul verii cu 1—2 ore, iar iarna cu 6—4 ore, înainte de a fi transporta te la m aternităţi. Dezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ătoru l amestec : sodă caustică 0,5— l»/o plus Entomoxan 5%o, sau formol 1—2% plus Entom oxan 5%o. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem peratura de 22—25°C.

FĂTAREA

Fătarea scroafelor, a tît în sistem ul industrial cît şi în cel gospodăresc, are loc în m aternităţi.

M aternităţile trebuie pregătite, com partim entate, curăţate, dezinfectate şi încălzite. Din acest punct de vedere, în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilor purceilor sugari, este necesar ca aceste pregătiri să se execute în- tr-o perioadă de 3—4 zile, astfel ca în tre două fă­tări complete, în acelaşi com partim ent sau m ater­n ita te să existe repausul biologic. In tim pul acestui repaus adăposturile, după evacuarea anim alelor, sîn t dezinfectate cu un dezinfectant uzual, în con­centraţiile obişnuite. In aceeaşi perioadă se execută curăţirea mecanică p rin răzuirea şi îndepărtarea tu tu ro r m urdăriilor, inclusiv a celor de pe geamuri, guri de ventilaţie, lăm pi de încălzit etc., după care se execută dezinfecţia propriu-zisă, cu aceleaşi de­zinfectante, u rm ate de zvîntarea şi văru irea adă­postului. Este necesar de precizat că nu se vor reţine în m atern ită ţi purcei debili (hipotrepsici), sau scroafe negestante, de la o populare la alta. Ast­fel, lucrările de dezinfecţie sîn t compromise, iar lan ţu l infecţios răm îne continuu în tre două gene­raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. Se

36

asigură, în asem enea cazuri, infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au obţinut an terior pe acelaşi loc.

încălzirea adăposturilor trebuie să se facă cu un dublu scop : uscarea pereţilor ca urm are a dezinfec- ţiei şi văruirii, d a r şi pen tru a realiza o tem pera­tură corespunzătoare pen tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare, pen tru toată perioada de alăptare. In adăposturi, în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta trebuie asigurată o tem ­pera tu ră de 24°C. Tem peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­tei de mîncare, lipsa sau reducerea efortului de fătare, scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. Necesarul de căldură pentru purcei este m ai m are. La naştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju toru l becurilor cu raze infraroşii, re- şouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­tată purceilor, p rin soluţii de construcţie (montarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice, fie de tu ­buri p rin care să circule apa caldă).

Scroafele se introduc în boxele de fă tare cu 1—3 zile sau, dacă este posibil, şi mai m ult, înainte de fătare.

In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ru lu i şi în funcţie de pregătirea lui pentru lactaţie se hotărăşte asupra regim ului de furajare. Furajarea scroafelor va fi alcătuită din furaje laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din amestec, ia r 50% furaj com binat sau amestec de făinuri de cereale. In aceeaşi zi, după exam inarea anim alului, se face toa­leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloramină.

37

Fătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lucrătorii specializaţi, a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. După fătare, se va executa la fiecare purcel tăierea sau ruperea ombilicului la 8— 10 cm, de la abdom en şi pensularea acestuia cu un amestec în părţi egale de tinctu ră de iod şi glicerină.

Rum eguşul sau paiele, în vederea izolării purcei­lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu rarea îm ­bolnăvirilor şi pierderilor, se vor pune pe toată su­p rafaţa uscată a boxei, la o distanţă de 1 m etru de la perete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la fătare pe tim pul verii şi 15—20 de zile pe tim pul iernii. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­tare concentrate pe jos, se amestecă furajele cu ru m eg u şu l; ca urm are, se risipesc m ulte furaje pe de o parte, iar pe de altă parte sîn t consumate am estecate cu rum eguş, fap t care produce m ulte îm bolnăviri d in partea aparatu lu i digestiv. In le­gătură cu aceasta s-a observat că trebuie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile, indiferent de anotim p, bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor nu scade sub 24°C.

P en tru reducerea la m axim um a pierderilor de purcei în prim ele 24 ore, se va efectua red istribu i­rea purceilor pe scroafe, în raport cu capacitatea lor de alăptare, num ărul de sfîrcuri în producţie şi starea lor de întreţinere.

Purceii fă ta ţi se vor în reg istra după 24 de ore, înregistrîndu-se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. Purceii care au fost născuţi m orţi, cît şi cei care au m urit în prl-

38

mele ore după fătare se socotesc neviabili şi nu se înregistrează, deoarece ei nu interesează din punct de şedere economic.

P en tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie, se vor înregistra toţi purceii năs­cuţi, inclusiv cei m orţi şi neviabili, la o rubrică separată.

HRĂNIREA ŞI ÎNGRIJIREA SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ

H rănirea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greutatea lor corporală să nu scadă în pe­rioada de alăptare şi să asigure o producţie bună de lapte. De aceea necesarul de furaje la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­lor pe parcursul perioadei de alăptare are un efect dăunător asupra dezvoltării purceilor, creşte num ă­ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. Num ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade, iar capa­citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asemenea.

Necesarul de h rană pen tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de greu tatea corpo­rală, v îrsta scroafelor şi în raport cu num ărul p u r­ceilor şi se exprim ă în un ită ţi nutritive.

La o un ita te nu tritivă trebuie să se asigure : 100 g album ină digestibilă, cel pu ţin 6 g calciu, 4 g fos­for, 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30—35 g caroten la 100 kg greutate corporală.

In cazul asigurării cu furaje combinate (1 kg fu­raj = 2750 Kcal. metabolizabile) în vederea asigu­rării unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri-

40

Tabelul 7

N ecesarul de U .N . pentru scroafe le în la cta fie

IGreutateacorporală

Scroafe pînă la 3 ani Scroafe peste 3 ani

N u m ă r u l p u r c e i i o r

7 8 9 10 li 7 8 9 10 îl

120— 140 51, 5 ,5 5 ,8 6 ,2 6 ,5141— 160 5 ,2 5 ,6 5 ,9 6 ,3 6 ,6 4 ,3 4 ,7 5 ,0 5 ,4 4 ,7

• 161 — 180 5 ,4 5 ,8 6,1 6 ,5 6 ,8 4 ,7 5,1 5 ,4 5 ,8 6,1181— 200 5 ,6 6 ,0 6 ,3 6 ,7 7 ,0 5 ,- 5 ,5 5 ,8 6 ,2 6 ,5201— 220 5 ,8 6, 2 6 ,5 6 ,9 7 ,2 5 ,4 5 ,8 6, 1 6 ,5 6 ,8

oada de alăptare, în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de num ărul purcei­lor, se vor aplica urm ătoarele norm e de fu ra jare :

Perioada de alăptareConsumul mediu de furaje

combinate în kg.

S ă p tă m în a I 2 ,7

a I l - a 3 ,7,, a 111-a 4 ,7,, a IV -a 5 ,7

In perioada de alăptare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi. Furaju l com binat se dă în diluţie de 1 kg furaj la 2— 2,5 litri apă, la in tervale egale de tim p (ora 6, 12, 18), executîndu-se adăpatul după fiecare tain, în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­tori autom ate în boxe.

Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au cantităţi reduse de lapte şi colostru, vor fi stim ulate în acest scop. S tim ularea secreţiei lactate

41

se va face p rin adm inistrarea de n u tre ţu ri verzi, suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ta te cu m îna unsă sau cu vibratoare electrice, ca la m asajul durerilor m usculare. R ezultate bune dau şi compresele calde sau folosirea horm onilor ante- hipofizari. In cazul în care nu sîn t obţinute rezul­tate rapide se vor folosi scroafele doici, de aceeaşi v îrstă de fătare.

Edem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va combate p rin reducerea furajelor şi adm inis­tra rea de furaje laxative : şrot de in, tă rîţe degrîu, etc.

Scroafele cu scurgeri (metrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfamide şi antibiotice), iar local p rin introducerea in trau terină a buj iilor de n itrofuran, Entozon, crysom etrină sau p rin in tro ­ducerea de com prim ate de antibiotice. A dm inistra­rea antibioticelor va fi asociată şi cu preparate care să favorizeze involuţia u terină şi evacuarea loşiilor sau a puroiului.

In to t tim pul perioadei de a lăp tare vor fi exam i­nate cel pu ţin odată pe zi de către personalul cali­ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei mamare. Num ai astfel se va putea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în treruperea se­creţiei de lapte), a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ceilor.

HRĂNIREA ŞI ÎNGRIJIREA PURCEILOR

SUGARI

Prim ele zile după fă tare constituie pentru purcei perioada cea mai critică pen tru viitoarea lor creş­tere şi dezvoltare. In aceste zile organism ul purcei­lor trebuie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in trau terine la viaţa extrauterină, din care cauză trebuie să facă faţă unor condiţii de hrană şi de m ediu înconjurător noi şi diferite, tem ­peratură, um iditate, gaze nocive etc.

P rin specificul său biologic, purcelul respiră ae­ru l cel mai de jos şi de obicei cel mai viciat. Porci­nele au glandele sudoripare în num ăr mic, puţine, păr rar, slab dezvoltat. După naştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid, astfel că în două luni îşi m ăreşte greu tatea de 15—20 o r i ; de aceea adăposturile trebuie să fie corespunzătoare.

In m atern ită ţi m icroclim atul se asigură prin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi prin reglarea acestora în funcţie de tem peratura m ediului exterior. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem peratu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării, la 20° în m om entul înţărcării. Părerile igieniştilor au fost d iferite din acest punct de vedere în de­cursul tim pului. Astăzi însă, p rin studierea fiziolo-

(

43

giei m ecanism ului de term oreglare, au fost elim inate toate părerile care situau necesarul de tem peratură pen tru purceii sugari în tre 10— 15°C. S-a s tabilit că ..necesarul fle t empera tu ră jţe n tru purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL.Aceasta este tem pera tu ra cart* , asigură confoxtui pen tru purcelul sugar, este tem ­pera tu ra superioară suportabilă de către scroafă, fără repercusiuni negative asupra stării ei de să­nătate şi a producţiei de lapte. Aceasta este tem pe­ra tu ra care devine, sau este, o cheltuială productivă, deoarece pe lingă reducerea pierderilor la purcei de la 30—-35%, la 10— 12o/o, se evită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive, iar ritm ul dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa nor­mală.r^ P e lingă tem peratură, um iditatea relativă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. In ceea ce priveşte gazele nocive, lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. De foarte m are im portanţă este lipsa curenţilor de aer. P en tru aceasta se vor păstra toate uşile de acces la m atern ită ţi în perm anenţă închise.

P en tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooi- gienă în m atern ită ţi este necesar să se execute cu-

irăţenia interioară de tre i ori pe zi, în tim pul şi Idupă fu ra jarea scroafelor, cu aju toru l razului, m ă­rturii şi fu rtunu lu i cu apă. Spaţiul de alăptare nu jse va spăla cu apă ; curăţenia în această zonă se va efectua num ai cu razul şi m ătura. In cazul în care

lîn boxă apare diareea la purcei, aceasta se va cu­ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac înm uiat în soluţie dezinfectantă.

^ - P eriodic se va executa curăţenia geam urilor, uşi­lor, instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor, iar de

două ori pe an se va vărui in teriorul adăposturilor. Aceasta pentru că prin geam urile curate cantitatea de lum ină care pătrunde în adăpost este m ai mare, creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc mai bine, se păstrează curăţenia culcuşului, iar agenţii infecţioşi sîn t distruşi în cea mai m are parte.

— V ăruitu l adăposturilor se va face num ai după ră- /zu irea de pe pereţi, tavan, duşumea, boxe etc. a m urdăriei şi dezinfecţia lor. P en tru văru it se va folosi zeama de var proaspăt p reparată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3%, pen tru a m ări

\ capacitatea varului de a distruge m icrobii şi viru- I şurile, iar su lfatu l de cupru împiedică dezvoltarea m ucegaiurilor, în special pe tavan. t~ H rănirea purceilor sugari începe prin sugerea co- lostrului de la scroafă, colostrul constituind ali­m entul principal al nou-născuţilor, prim ul furaj.

Tabelul 8V aria ţia co m p oziţie i co lostru lu i şi lap te lu i de scroafă (% ) in cursul

lacta ţie i

3 Perioada de lactaţie

Specificare C/5 S p t ă m I n a Ul_xcOu I II III IV V VI VII VIII c

C a n t. m ed iep e zi 2 ,5 3 ,3 5 ,8 5 ,7 5 ,9 5 ,9 5 ,8 5 ,6 4 ,9 —

S u b s t . u sc a tă 23,89 19,6 18,6 18,1 18,1 18,1 8 1 ,4 18,7 19,1 19,7S u b s t . a z o ­

ta te 9 ,8 6 ,5 5 ,3 5 ,2 5 ,3 5 ,5 5 ,8 6 ,2 7 ,0 7 ,2L a c to z ă 3 ,3 5 ,0 5 ,5 5 ,5 5 ,7 5 ,6 5 ,5 5 ,3 5 ,0 4 ,4S u b s t . g ra se 4 ,5 7 ,6 6 ,6 6 ,6 6,1 5 ,6 5 ,6 5 ,4 5 ,4 6 ,4S u b s t . m in e ­

ra le 0 ,5 0 ,7 0 ,7 0 ,8 0 ,8 0 ,9 0 ,9 1,0 1.1 1.1

45

Laptele conţine apă, substanţe proteice (cazeină şi album ină), grăsimi, zahăr (lactoză), substanţe mi­nerale, vitam ine etc. Conţinutul în substanţă uscată şi proteină variază în sens invers cu evoluţia can­tita tivă a laptelui, pe cînd lactoza se m enţine cons- ( tantă. Sărurile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei.

inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna, ca u r- m are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat, p r in con­sum area fu raje lor verzi în tim pul ven i. --------

Tn alim entaţia porcilor, mai ales a celor în creştere, laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­sebită.

Tabelul 9

C om pozifla lap te lu i de scroafă com parativ cu a ce lu i de v a c i

SpecificareTotal

subst. solide %

Grăsime%

Proteină%

Z a h ă r%

Cenuşii%

L a p te de sc ro a fă

18,45 5,91 6,11 5 ,4 8 0 ,9 5

L a p te d e v a c ă 12,80 3 ,7 0 3 ,5 0 4 ,9 0 0 ,7 0

Din datele medii p rezentate în acest tabel rezultă că, laptele de scroafă este cu 44% mai concentrat decît cel de vacă, fiind mai bogat în proteină şi substanţe m inerale, grăsime, deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organismelor.

D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le are laptele de scroafă, purceii îşi dublează greutatea în num ai 7 zile de la fătare.

46

["' Suptu l purceilor trebuie u rm ărit de către în gri- jjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii mai slâb dezvolta ţi nu sug fiindcă sîn t îndepărta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi. P en tru aceasta purceii m ai debili sînl~ a s p z a ţn a sfîrcurile anterioare (pectorale), de­oarece^acestea~dau o cantitate mai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt. Purceilor mai viguroşi li se var repartiza sfîrcurile posterioare, datorită faptului oa âu cea m ai m are putere, sug cu energie, putînd să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte.I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se pe a apă din prim ele zile de viaţă, aceasta pentru că /purceii pierd p rin evaporare şi transpiraţie canti-

/ f ă ţ i de 3—4 ori mai m ari decît adulţii, iar pe de a l tă parte, pen tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate pentru o hrăn ire suplim entară cît mai tim purie.

....— Tabel ul 10

E fectul a sigu răr ii cu apă asupra sporu lu i şi co n su m u lu i de furaje la purceii su gari, de la fătare ş i p înă la 7 săp tăm în i

Grupa Ură apă Grupa cu ap3

v G re u ta te a in i( ia lă (kg) 1,245 1,247''T o ta l sp o r (kg) 11,02 12,45'T o t a l c o n su m de Furaje p e p u r ­

cel (kg) 2 ,1 7 3,21__ T o ta l a p ă c o n su m a tă p e p u rce l (kg) 8 ,2

y Apa trebuie să fie proaspătă, curată şi la tem pe­ra tu ra de 15—25°C. Ea se va asigura pe cît posibil

) p rin adăpători autom ate. Cînd pen tru acestea nu

47

sînt instalaţii, apa se va servi în jgheaburi curate, metalice, care se introduc în boxele de h răn ire su­plim entară. In acest caz apa se va schimba cît mai iles posibil.

P en tru ca purceii sugari să se dezvolte bine, re ­pede, este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar. S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea mai m ult de cinci ori. Această creştere, la rîndu l ei, este condiţionată a tît de caracterul e red itar al purcei­lor, cît şi de natu ra îngrijirii şi h răn irii lor.

Tabelul 11V iteza de creştere a purceilor

Vîrsta în zile Greutatea

Vîrsta in zi le Greutatea

07 1.3 35 9 ,0

14 2 ,ev 42 11,521 4 ,0 49 14,5

5 ,5 56 18,028 7 ,0 . 72 2 2 ,0

Atunci cînd h răn irea şi îngrijirea scroafelor ges- tan te se face în mod raţional, la fă tare se obţin purcei în greu tate de 1,5—2 kg. Aceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare, iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg.

Deci furajarea suplim entară a purceilor în peri­oada de sugari are o im portanţă deosebită. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină, ener­getice (hidrocarbonate + grăsimi), în vitam ine şi oligoelemente.

48

In com pletarea laptelui m atern după vîrsta de 8— 10 zile, cerinţele energetice ale purceilor, pe lîngă laptele m atern , se satisfac p rin făinuri de ce­reale. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat, făina de porum b, făina de grîu, făina de orez şi făina de orz decorticat şi prăjit. Resursele energetice, p rin hrană, pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală, îndeosebi un tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­rea de substanţe antioxidante. A ltfel ele rîncezesc, vitam ina E şi acizii graşi sîn t transform aţi în an ti- vitam ine, care pe lîngă fap tu l că constituie un deficit de aport vitaminic, produc diaree cronică purceilor, iar dezvoltarea lor încetează. Faţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai pre­ferată de purcei şi m ai digestibilă.

Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare nu tritivă rid icată (4100 Kcal/kg), dar pe lîngă acea­sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor, gustul lor (palatabilitatea), p rin gustul dulce pe care îl im­prim ă fu raju lu i combinat.

Făinurile de cereale şi grăsim ea trebuie să fie de cea mai bună calitate. Se va evita porum bul cu bobul spart, deoarece este atacat de mucegai. De a- semenea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­cegai sau m ălură.

Făina de cereale trebuie să fie cît mai proaspătă ; dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m ult 5 zile înainte, altfel valoarea ei nu tritivă şi vitam inică scade.

Celuloza (fibra brută) este suportată în raţie fără tu lbu rări pînă la 5,5%. In această cantitate ea

49

favorizează chiar tranzitul digestiv normal. In hrana purceilor ea provine din tărîţe, şroturi, cele­lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­tate din lucernă, mazăre etc. date ca masă verde la grajd sau la păşune.

Pe lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure un nivel bun de proteină brută. Acesla este considerat astăzi a fi de 18—22<>/o- Ni­velul de pr<- vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care trebu ie să existe în tre aminoacizii esenţiali şi celelalte elem ente nu­tritive.

Tabelul 12

E chilib ru l d intre en ergetice ş i a c iz ii am ina}! ind ispensab ili in % d in rafie , pentru purceii sugari

M e tio n in ă -j-c

c is tin ă 0,71 Iz o le u c in ă 0 ,7 2L iz in ă i f o L e u c in ă 0 ,8 0T re o n in ă 0 ,6 0 F e n i la la n in ă |

• T r ip to f a n 0 ,17 ti ro z in ă 0 ,6 6• H is t id in a 0 ,2 6 V a lin a 0 ,6 6

Sursele cele mai im portante de proteină pen tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele praf ecre- mat, făina de peşte şi carne, făina de şroturi de soia, drojdia fu rajeră etc. Cu toate calităţile sale nutritive, făina de lucernă nu este recom andată în raţiile pen tru purceii sugari, deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lbu rări diges­tive, diaree, care pot comprom ite cea m ai bună nu­triţie.

50

A lături de substanţele energetice şi proteina brută cu acizii am inaţi indispensabili, nu triţia purceilor nu-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori furajeri. Aceştia în condiţiuni na tu ­rale sîn t reprezentaţi prin păm înt, furaje verzi, soare. Creşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. Cerinţele creşterii rapide, intensive, necesită adăugarea , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), comple­xul B) şi săruri m inerale d in tre care cele mai im­portante sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, Mbd etc.

Satisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ula- toare se face deobicei sub form ă de prem ixuri vi- tam ino-m inerale, sau supernuclee furajere, ca zoo- fortul, galifortul etc.

Fabricile de furaje combinate care au fost con­stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţara noastră au preluat în m are m ăsură producerea de nu tre ţu ri combinate pen tru păsări, porcine şi parţial pentru taurine.

Valoarea biologică a p restarteru lu i (furaj com­binat 0— 1) produs de către fabricile de nutreţu ri combinate din ţara noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de fermă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :

Ş ro t d e so ia 15% C o n c e n tra t p ro te in o -v i-ta m in o -m in e ra l 3 0 %

T ă r î ţe de g r îu 5 % Z a h ă r de s fe c lă 5%F ă in ă de p o ru m b 20 % F ă in ă de o rz d e c o r ti-

c a t ş i p r ă j i t 25 %T e tra c ic l in ă 125 g / to n ă

T o ta l 100

51

Un kilogram de p resta rter (furaj com binat 0— 1) pentru purcei conţine urm ătoarele vitam ine :

V ita m in a A U .I . 5 0 .5 0 0 A. n ic o tin ic m g.D .3 U .I . 5 .0 0 0 C o lin ă m g.E U .I . 25 V ita m in a B . la m cg.K ro ag . 4 >> B . j m g.

30180

4012

p a n to te n a t de c a lc iu m g. 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P.V.M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)

F ă in ă de p e ş te 8% F ă in ă d e ca rn e 7 %D ro jd ie fu ra je ră 7% L a c to v i t 50 %U n tu r ă c a l. I 8% Z a h ă r 9 ,0 8 %C a rb o n a t de c a lc iu 2% F ă in ă de oase 2%S a r e 1,3% S u lfa t de c u p ru 0 ,1 5 %P a ss e rsa n 0 ,0 7 % M o n o g lu ta m a t de N a . 0 ,2 0 %P re m ix T y la n (20 p p m ) 2% Z o o fo rt p t . p u rc e i 3 ,2 %

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor bio- stim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ceilor, în doze care nu depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, datorită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor :

— sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tineretu lu i în ţă rc a t ;

— combat unele form e de enterite, mai ales în condiţiile în care există purtă to ri şi excretori de germ eni care se amestecă cu furajele pe care le con­sumă purceii ;

— îm bunătăţesc consumul specific ;— se reduce num ărul de purcei care răm în în

urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi mai bine dez­voltate ;

52

— se micşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei.

Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de microbi, fap t care poate fi în lă tu ra t prin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ticului.

In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­nirea purceilor sugari se va ţine cont de urm ătoa­rele, pînă la extinderea completă a furajelor com­binate :

Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grăunţe de cereale prăjite, sub form ă de făinuri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de uruieli sau boabe. Nu este ne­voie de dezvoltarea dinţilor şi m uşchilor m asticatori în nu triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consumului de fu ra je pen tru 1 kg spor. Aceasta se obţine num ai prin fu ra je cît mai bine mă- runţite , sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­logice ale purcelului.

P en tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ţurilor concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de leguminoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t ' cantitatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20—30 de zile. Trebuie avu t grijă ca din hrana purceilor să nu lipsească sărurile m inerale şi apa. H rana m inerală se compune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lu t

53

roşu. Lutul roşu va fi scos de la o adîncime de cel pu ţin 1 m, pen tru a nu conţine m icroorganisme sau ouă de paraziţi.

Purceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare.Laptele poate fi adm inistrat în h rana purceilor şi

acidulat, acrit. Acidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T.

In unităţile în care laptele lipseşte în h rana pu r­ceilor, se vor introduce nu tre ţu rile de origine an i­m ală (făină de carne, făină de sînge, făină de peşte etc.) Acestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din cantitatea nutreţu lu i suplim entar.

P en tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în hrana purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ i ţ^ gfpr-l5— roşie, dovleac. Iarna vitam inele se vor asigura şi prin adm inistrarea de grăunţe încolţite de grîu, ovăz, orz, la început în cantitate de 10— 15 g/cap şi zi, m ărindu-se cantitatea trep tat, pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă.

Am estecul de uruieli sau fu ra ju l com binat poate fi adm inistrat fie sub form ă uscată, fie sub formă de terci. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­taju l că dacă nu este consumat în întregim e nu se m urdăreşte şi nu se acreşte. In cazul furajării us­cate, trebuie asigurată apa la discreţie.

Fura jarea um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. Cu cît num ărul tainurilor este mai m are, creşte consumul pe zi şi cap de purcel, sîn t evitate indigestiile, iar ritm ul de dezvoltare este m ult accelerat. Cu foarte bune rezultate se practică fu ­rajarea m ixtă a purceilor sugari. Aceasta constă în adm inistrarea în tre i tainuri a furajelor sub formă

54i

de terci, asociată cu fu rajarea uscată la discreţie, în sensul că la orele 6, 12, 18 se adm inistrează p u r­ceilor furaje sub formă de terci pe care să le con­sume integral, iar pen tru a se sătura să consume la discreţie fu ra je uscate.

Indiferen t de form a în care se adm inistrează fu ­rajele în hrana purceilor, ele vor fi puse în jghe- buleţe curate, iar resturile neconsum ate de purcei sîn t folosite pen tru scroafe sau pen tru alte grupe de porci adulţi. M ijlocul cel mai bun de adm inis­tra re a furajelor uscate este h răn ito ru l autom at metalic. Acesta prezintă avantajele că nu poate fi răs tu rna t şi se poate uşor curăţa şi dezinfecta. La aceasta trebuie adaugat tim pul îndelungat de fo­losire a hrănitoarelor autom ate metalice, com para­tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lemn.

P en tru purceii ai căror m am e au lapte puţin, cît şi pentru cei orfani, se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul, cu substituenţi de lapte (lactovit P), sau lapte de vacă.

De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un num ăr mai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor, sau cele cărora le-au m urit purceii şi care au lapte suficient pen tru a hrăni un num ăr mai m are decît purceii lor.

P en tru aceasta, purceii care urmează să fie alăp­ta ţ i la scroafă doică, vor fi ţinu ţi îm preună cu p u r­ceii acesteia în tr-o ladă, tim p de 1—2 ore ; în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va prim i ca şi pe ai săi. Se mai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină, fenol, Entomoxan 1—2°/o), după care se lasă la scroafă.

55

P en tru ca suplim entarea cu doici să dea rezultate favorabile este neapărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. Altfel, folosind ca doici scroafele fătate mai tim puriu, se vor naşte tu lbu ­rări digestive, diaree, care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv.

Se m ai poate aplica hrăn irea cu substituent de lapte sau cu lapte de vacă, cu a ju to ru l biberonului, dar aceasta num ai la un num ăr redus de animale.

P entru efectivele m ari se lucrează pentru punerea la punct a unui sistem autom at de a lăp tare a rti­ficială.

Colostrul de vacă se va adm inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim ul muls, în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea muls. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă. A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem peratu ra de 39—40°C.

57

S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. A ltfel purceii se îmbolnăvesc de diaree.In cazul cînd totuşi diareea apare, se opreşte h ră­nirea cu lapte. In locul lui se vor adm inistra fier­tu ri de in, ovăz, orz, orez, ceai de lucernă. Aste r- — nutu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ten t cu schim barea lui, terenu l m urdărit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau bromo- cet. Revenirea la regim ul lactat se va face num ai după ce diareea a d ispărut complet. Concomitent purceii vor fi supuşi observaţiei medicale şi tra ta ţi corespunzător.H rănirea purceilor cu lapte de vacă se recomandă num ai atunci cînd situaţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici.

îng rijirea purceilor trebuie îm pletită în modul cel mai strîns cu h răn irea naturală, dar şi cu cea suplim entară.

In crescătoriile de reproducţie, înainte de prim ul supt se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. Individualizarea purceilor se poate face p rin două metode : tatuaj şi crestare, ambele la ureche. M etoda care s-a impus în practică este ta ­tuajul. T atuarea este o m etodă cunoscută de ind i­vidualizare anim ală, însă puţini crescători şi tehn i­cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta pen tru că nu dă rezulta te ; adică, după un tim p destul de scurt num erele im prim ate nu se mai recunosc. Unde este greşeala ? Nu la tuş. Ca tuş poate fi folosită orice funingine, foarte fină, care s-a transform at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt, glicerină şi albuş

58

de ou în părţi egale. Cel mai im portant secret în reuşita unui tatuaj este im prim area pastei p rin fre­carea pielii în porţiunea pe care au fost im prim ate cifrele. Şi anume, trebuie frecat insistent, p rin m iş­cări de rotaţie în ambele sensuri, altfel tuşul nu pă­trunde.

M etoda crestăturilor la urechi este din ce în ce mai puţin folosită datorită pe deoparte faptului că este m utilată fizionomia animalului,- iar pe de altă parte pen tru că se rup destul de tim puriu şi deci crestăturile nu-şi ating scopul pen tru care au fost efectuate.

U lterior, în viaţa de reproducţie, individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sisteme, cu crotalii sau cu azotat de arg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula, sub form ă de cifre, cît mai m ari, pentru vizibilitate.

Tatuajul se aplică num ai la fa ţa in ternă a pavilio­nului conchiei auriculare. El poate fi aplicat şi la faţa in ternă a pliului ei, dar aşezarea nu este accesi­bilă pentru anim alele exploatate ca adulte.

Din prim ele îngrijiri care se dau purceilor face parte şi tăierea colţilor (caninilor). Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă), adică în total cu 8 dinţi. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi, ori prea mari, la supt strîng sau chiar rănesc sfîrcurile mamei, producîndu-i durere. Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdominal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. Dacă starea arătată continuă, în 2— 3 zile purceii m or prin inaniţie. Col­ţii m ari, sau cu aşezare vicioasă, rănesc chiar limba proprie a purcelului, avînd ca urm are îngreunarea

59

suptului şi uneori infecţii. P en tru evitarea acestor neajunsuri, tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică, deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare.

Tăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu un cleşte special. Acesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nimic, saliva avînd ea însăşi p roprietăţi antiseptice.

Concom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­torii se practică şi tăierea cozii sau caudotomia. Tăierea cozii se face pen tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei, în perioada de tineret. Este desigur o m ăsură, dar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi, iar în perioada de după în ţărcare şi acestea pot fi m încate (ne­croza auriculară), dacă acesta nu caută să stabi­lească deficienţa care a constituit m obilul caudofa- giei şi auriculofagiei ; acestea apar num ai în con­diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. Caudotomia se face fie cu foarfecele, fie cu term ocauterul. Oricare a r fi instrum entul folosit, secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la prinderea ei la crupă. Sec­ţionarea este urm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tinctură de iod. Hemoragia, după secţio­nare, chiar dacă aceasta se face cu foarfecele, fără hemostază, este neglijabilă.

Tăierea cozii este făcută de către tehnician, în ­grijitorului revenindu-i rolul de a anun ţa apariţia unei eventuale hemoragii. Dacă este corect efec­tuată ea nu dă nici o complicaţie şi deci nu are nevoie de o îngrijire u lterioară specială.

60

In ziua a 2-a de viaţă, purceilor li se injectează fier în scopul prevenirii anem iei provocată de scă­derea hemoglobinei din sînge. Preparatele de fier poartă denum iri diferite. Cînd asem enea preparate lipsesc, prevenirea anemiei purceilor trebuie fă­cută prin stropirea ugerului scroafei înainte de supt cu o soluţie form ată din 1 g sulfat de cupru şi 2,5 g su lfat de fier (calaican), dizolvate în tr-u n li­tru de apă. In m om entul cînd purceii au început să consume furaje, în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o sulfat de fier şi 2%0 sulfat de cupru. Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate.

Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă, indife­rent de form a sub care aceasta se face, cresc mai repede şi sînt mai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi imediat după înţărcare. G reutatea purceilor care au prim it fier în perioada de lactaţie, este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au prim it fier.

Purceii, în mod obişnuit, în toată perioada de sugar trebuie lăsaţi lîngă mamă. Suptul după voie şi căldura m aternă oferă cele mai bune condiţii pen­tru sănătatea şi dezvoltarea purceilor. In această perioadă podeaua boxei trebu ie bine aşternută cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în cantitate sufi­cientă, pen tru a asigura purceilor un pat cald. Nu se vor folosi în nici un caz paie m ucegăite şi umede. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nenum ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii, plăm î- nilor, dar mai ales ale aparatu lu i digestiv.

61

In sezoanele calde, sau şi în celelalte, cînd la soare se înregistrează tem peraturi peste 15PC, pu r­ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni, vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi mamele la păşunat cel puţin 3—4 ore pe zi. C reşterea pu r­ceilor în tabere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie, în condiţiile climei ţării noastre se poate face, de asemenea, cu bune rezultate.

P rin plim bările pe teren sau păşune, purceii îşi completează o parte din necesarul de săruri m ine­rale în mod natural. Expunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism , asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. Asem enea purcei nu m anifestă nici un semn de anemie din cauza lipsei de fier din laptele m atern.

In concepţia crescătorilor din epoca actuală, in ­d iferen t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc, datorită existenţei furajelor com­binate, cu un conţinut complet faţă de nevoile p u r­celului, precum şi a preparatelor de fier injectabil, este tendinţa ca purceii să nu mai fie scoşi la plim ­bare, nici singuri, nici îm preună cu m am ele lor. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie per­m anentă, ca şi purceii. In asem enea condiţii, uşiţele pen tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra jare în padocuri, în m ajoritatea ferm elor au început să fie astupate. Aceasta pen tru că pe de o parte s-a consta­ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor, produc mai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la exterior în padocuri, iar pe de altă parte pentru că prin exi­stenţa furajelor combinate se pot pune la dispoziţia

62

purceilor, pe lîngă substanţele nu tritive de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­lor, sărurilor m inerale şi a oligoelementelor.

Furajele combinate trebuie însă folosite în ca­dru l term enului de valabilitate fixat pentru fiecare şarjă şi etichetat. Altfel, ele vor pierde d in valoarea nu tritivă şi biologică, p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea completă a conţinu­tu lu i vitaminic.

Una d in tre cele mai m ari g reu tăţi în îngrijirea purceilor sugari o constituie prevenirea pierderilor, a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. P ie r­derile de purcei sîn t influenţate de o m ulţim e de factori, iar procentul de m ortalitate variază nu nu­mai de la o ţară la alta, ci şi de la o gospodărie la alta. Aceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari, a îngrijirii lor în această perioadă, a felului în care se fac în ­registrările purceilor sugari fătaţi m orţi, precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate.

Ţabelul 14C auzele m o rta lită ţii la purcel

(după S m i t h)

Cauzamorţii

%

uOE

"a”utnZ £ N

ăscu

ţine

viab

ili O

C<9C M

înca

ti

de

scro

afă

Dia

ree

Văt

ămaţ

i dc

an

imal

eLe

ziun

i al

e gu

rii

Lovi

ri

şi vi

erm

i 3*o&a. Su

foca

ţi

Div

erse

To

tal

% d in p u rc e ii F ăta ţi 15 5 ,2 3 2 ,2 1,5 i , i 0 ,5 0 ,3 0 ,3 0 ,3 0,1 0,1 4 ,8 34,4

63

Din tabelul de mai sus purceii striv iţi reprezintă cca. jum ăta te (15o/0) din procentul de 34,4o/0 de pu r­cei m orţi.

S triv irile se produc cu deosebire în prim a săp- tăm înă de viaţă, cînd purceii nu sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflexul de apărare contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire. Se ştie că, în mod na tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune mame, m ai griju lii decît altele. O scroafă a ten tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude guiţatu l purcelului prins sub ea. Scroafele grele, îngrăşate, bătrîne, sîn t mai puţin active şi în con­secinţă m ai pu ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare. Din această cauză scroafele bătrîne, greoaie, de regulă strivesc mai m ulţi purcei decît cele tinere.

Tabelul 15P ierd erile de purcei, pe cauze şi perioade

(după G r I g o r i u)

CauzaPierderile pe perioade de cinci zile (%)

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

T o t a l 45 8 8 7 13 10 3 3 2 1 _ _D e b i l i ta ­

te 28 4 5 2 ,5 6 ,6 3 ,4 1,5 1,2 1,5 1 _ _A c c id e n ­

te 17 4 I 0 ,6 _ 0 ,9 0 ,3

P n e u m o ­p a t i i __ _ 1 1,4 2 ,5 2 ,9 0 ,9 0 ,9 0 ,9 0 ,3 _ _

E n te ro p a -t i i — — 1 2 ,5 3 ,9 2 ,8 0 ,3 0 ,9 0 ,2 _ _ _

Din datele cuprinse în acest tabel reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice

64

S i s t e m di1 co ns t ru i re v i t a r ea s t r i v i r i i

O r ga n i z a r ea i n t e r i ­o a r ă a g r a j d u r i l o r de t i n e r e t porc in , fără p a d o cu r i , cu g r ă t a r e , a d ă p o s t u r i a u t o m a t e şi a l e i de deserv i r e s u s p en d a t e c.u l in i i de decovi l

î n g r ă m ă d i r e a t i n e ­r e t u l u i în b ox ă duce la c r ea r ea de d i f e ­r e n ţ e m a r i în d e z ­v o l t a r e a i nd iv i z i l o r

.Neas igurarea c o n ­f or t u l u i p e n t r u p o r ­ci d u c c la î n g r a m a - d i r ea a n i ma l e l o r , c audof ag i e , aur i - cu lof ag i e , î m b o l n ă ­

vi r i p u l m o n a r e

U m e z e a l a şi c u r e n ­ţ i i de aer d ău n e a z a d e z v o l t ă r i i p u r c e i ­

lor

L ip s a de c ă l d u r ă n e ­l i n i ş t eş t e a n i m a l e l e

d in a d ă p o s t u r i

F u r a j a r e a purce i lo r î n ţ ă r c a ţ i d i n h r ă ­

n i t o r i a u t o m a t e

F u r a j a r e a t i n e r e t u ­lui po r c i n în h r ă n i ­

tori t ronconice

H r ă n i r e aî n ţ ă r c a ţ i

pu r ce i lo r p r i n î m-

p r ăş t i e r ea h r an e i pe jos. A d ă p ă t o r i a u t o ­

m a t e

A p a c u r e n t ă p e n t r u a d ă p ă t o r i l e a u t o m a ­te, la t e m p e r a t u r ă c on s t an t ă , se a s igu ră p r i n r eze rvoa re la

g r a j d

Creş t e rea t i n e r e tu lu i po r c i n de r e p r o d u c ­ţ i e t r e bu i e f ăc u t ă în c o n d i ţ i i de p ă ­

ş une şi mi şca re

şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. Aceste perioade corespund cu criza de acomodare prin lipsa din m atern ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie, a efortu lui de adaptare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­rioada cînd laptele m atern este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consumă hrană suplim entară, fără însă ca tubul digestiv să fie pregătit din punct de vedere fiziologic pen tru a digera în m ăsură su­ficientă nu tre ţu l consumat.

Prevenirea pierderilor în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care dispune creşterea purceilor în perioada actuală, se realizează prin asigurarea unei tem peraturi cores­punzătoare în m ediul înconjurător (m aternităţi, cul­cuşul purceilor), p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor, p rin în tre ţinerea unui regim de ventilaţie, ca şi p rin punerea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de furaje cît m ai uşor de digerat. In acest sens, în zona purceilor, deasupra aşternutu lu i de paie sau rum eguş, se va m onta o sursă supli­m entară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. Practic, aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor, acolo unde există, sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. In acest caz lam pa trebuie p ro tejată cu 2— 3 şipci de lemn. Ţ inînd seam a de scop, chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad iată de bec. In truc ît la alăptare purceii m erg după voie, în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­grijito ri sub lam pă, de fiecare dată, după term i­narea suptului. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit

65

cu acest sistem şi după term inarea suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, ind iferen t de anotimp, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar.

Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale mamei. Aceste zone se realizează prin construirea pereţilor boxei din ţevi metalice, sau prin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20—25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu pen tru purcei în cazul că ei sînt surprinşi lîngă perete, cînd se culcă scroafa.

Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din litera tu ră au pu tu t fi reduse de la 18—35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile prin s tr i­vire, au dispărut îm bolnăvirile şi pierderile dato­rate afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­m enea au scăzut îm bolnăvirile datorate afecţiunilor digestive.

Ridicarea tem peraturii în com partim entele de fă- tare şi m atern ită ţi favorizează ferm entaţia substan­ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţine un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face prin punerea periodică în m işcare a siste­m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor vara (nu şi a uşilor), dar num ai de pe o singură la-

66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se formeze curenţi de aer.

Prevenirea diareei purceilor care cel mai adesea se complică cu colibacili, se face prin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a arătat, de furaje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zaharuri solu­bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita grăunţele chiar p răjite şi uruielile.

Dacă şi nu triţia este pusă la punct în sensul ară­tat, pierderile la purcei pen tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ru lu i creşte, deoarece preţul de cost al unui purcel în ţărcat în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei.

In perioada de alăptare purceii se dezvoltă în- tr-u n ritm proporţional cu greutatea la naştere, ca­pacitatea de alăptare a scroafei, dar şi în funcţie de fu rajarea şi condiţiile de zooigienă asigurate.

G reutatea la naştere influenţează în tr-u n grad înalt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. Pe m ăsură ce creşte greutatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ţărcării, iar cei cu greutăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate.

Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­tere la purcei cu o greutate cît mai m are la fătare.

Creşterea în greu tate a purceilor în cursul perioa­dei de alăptare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţinere din

67

Tabelul 16In flu en fa greu tă ţii purceilor lâ naştere asupra n u m ăru lu i ş l greu tă ţii

In d iv id u ale la în ţărcare

Greutatea la naştere

KgNumărul de

purcel fătaţi capete

Născuţi mortl % Intârca(i%

Greutatea medie la înţărcare

Kg

0,450 56 46,4 0,00,570 107 14,0 1,8 3,90,680 270 15,9 12,9 8,30,740 291 7,9 34,0 9,00,910 674 6,0 49,2 9,41,020 832 4,3 63,3 10,31,130 1531 4,3 67,4 11,01,245 1157 3,5 74,1 11,81,360 1354 4,1 77,3 12,41,470 587 2,7 82,4 13,31,585 426 3,05 85,6 13,61,700 143 2,8 83,6 13,91,810 93 1,08 83,9 15,72,040 2 0,0 100,0 13,52,150 3 0,0 100,0 17,5

Tabelul 17

S p oru l m e d iu z iln ic (g ra m e ) a l p u rce ilo r su g a r i, pe s&ptămtnl

Vîrsta în i i leIn înţărcarea timpurie M.A. X L (Dep. IAS)

In înţărcare

Marele alb (REDKIN)

a obişnuită

Landrace(ESPERSEN)

7 185 165 16314 200 200 18421 210 170 17028 210 140 15135 285 190 19942 350 220 28049 410 250 31356 500 290 417

68

crescătorii, de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25—56 zile). In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greutăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni.

Din datele acestui tabel rezultă că atunci cînd purceilor li se asigură hrană valoroasă din punct de vedere nu tritiv şi biologic, plăcută din punct de ve­dere gustativ, trecerea de la săptăm îna a 3-a la săp- tăm îna a 4-a de viaţă, purceii, ca urm are a redu­cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea, in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare, după care sporul în g reu tate se redresează. In tre 16—24 de zile de la fă ta re se completează dentiţia de lapte care de asem enea produce tu lburări în m ersul creşterii.

In condiţiile fu rajării tim purii, care începe în tre6— 10 zile, în vederea în ţărcării tim purii, se ob­servă apariţia unui procent însem nat de tu lburări digestive m anifestate p rin diaree. Evoluţia lor e scurtă şi fără p ierderi atunci cînd furajele conţin puţină fibră b ru tă şi sîn t adm inistrate sub formă de făinuri, grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­tu irea lor participă laptele ecrem at, sub formă de lap te praf.

Sporul m ediu zilnic este puternic influenţat de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere.

Un a lt factor care are influenţă asupra sporului m ediu zilnic este num ărul de purcei din lot (la scroafă). In tre aceste două elem ente există un ra ­port invers şi anume, cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi greu­tatea acestora la înţărcare. N utriţia tim purie însă, precum şi adm inistrarea de furaje corespunzătoare

69

(prestarter O— 1), fac însă ca aceste diferenţe să fie destul de mici.

Trebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic mai m are constatat la lo turile mai mici de purcei, cel mai adesea, nu se datoreşte greutăţii m ai m ari la naştere, ci aşa cum s-a arătat, capacităţii de alăptare a scroafelor mame, precum şi a fu ra jării suplim en­tare a purceilor. Din acest fap t rezultă că şi purceii cu greu tăţi mici la naştere, din loturile m ari ca num ăr, pot creşte rapid dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune, poate fi ev ita t furtişagul de lapte, se asigură un front de fu ra jare suficient, şi atunci cînd nu triţia se face la discreţie.

PURCEILOR

In perioada de sugar în crescătoriile pentru pro­ducerea cărnii, dar şi în cele de reproducţie, m ate­rialul necorespunzător pentru prăsilă trebu ie cas­trat. Perioada cea mai potriv ită pen tru castrare este considerată perioada de alăptare, aceasta pen tru că viteza de reparaţie a ţesu tu rilo r este cea mai m are şi pen tru că, contenţia anim alelor se face cu cea mai m are uşurin ţă şi suferin ţa postoperatorie este cea mai mică. Cea m ai indicată perioadă pentru castrarea vieruşilor, dar şi pen tru rem edierea h e r­niilor, este v îrsta de 3—4 săptăm îni după cei mai m ulţi tehnicieni. Părerea noastră este că în con­diţiile obişnuite din ferm ele noastre, rezolvarea acestor operaţiuni economice şi sanitare trebuie efectuată în tre 7 şi 14 zile, cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42—56 de zile, iar în con­

CASTRAREA

70

diţiile în ţărcării tim purii, deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu rajarea suplim entară, datorită posibilităţilor apariţiei tu lburărilo r digestive în pe­rioada im ediat urm ătoare, cel mai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. Adică, in tervenţia opera­torie să surprindă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi înainte de criza de 21 de zile.

P en tru executarea operaţiunii de castrare a vie- ruşilor e necesar ca instrum entaru l să fie sterilizat, iar purceii, boxa şi aşternutu l să fie foarte curate. Nu e nevoie de pregătiri speciale în vederea săvîr- şirii actului operator ; se poate lucra în condiţii de curăţenie bună chiar şi fără dezinfectante. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu rajare suplim entară. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei.

Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. C astrarea lor trebuie făcută însă în condiţii de asepsie. P en tru prinderea ovarelor se pătrunde p rin linia albă înapoia ombilicului. O singură tă ie ­tu ră de 5 cm e suficientă pen tru extragerea ova­relor şi sm ulgerea lor. O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate, cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte, spre operator. O peraţiunea este uşoară, dar necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi timp, ca durată, ca şi cas­tra rea vieruşilor. S u tura inciziei se va face în tr-un singur plan şi în fir continuu.

Spaţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­cesar să fie de 0,2— 1,4 m 2, iar frontul de jgheab p en tru hrănire, de 20 cm/cap, la jgheaburi cu un

71

diam etru de 30 cm. A ltfel boxa este veşnic m ur­dară, purceii nu găsesc loc de dorm it, stagnează în dezvoltare, se îmbolnăvesc şi m ulţi mor.

ÎNŢĂRCAREAPURCEILOR

în ţărcarea este fenom enul biologic na tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice, obişnuindu-se cu nu triţia caracteristică speciei căreia îi aparţin , renun ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte. în ţărcarea constă de fapt în ruperea rela­ţiilor de h răn ire d in tre mam ă şi puii săi.

în ţărcarea, ca fenom en biologic, este caracte­ristică fiecărei specii, iar condiţiile în care aceasta se face în natu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită.

Despre înţărcare, în special la porcine, s-a scris m u l t ; s-au emis păreri diferite, uneori contradic­torii, în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie.

în ţărcarea este o operaţiune zooeconomică, de m are im portanţă pen tru obţinerea în tr-un tim p mai scurt şi cu un consum de furaje mai redus a unui num ăr mai m are de produşi. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern, dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să reprezinte continuarea directă a celor din m aternitate , unde tră iau ală tu ri de scroa- fa-m am ă sau doic?.

72

în ţărcarea trebuie făcută astfel ca să asigure păs­tra rea sănătăţii aparatu lu i m am ar al scroafei — mam e pen tru noi serii de purcei.

P rin în ţărcare purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de comportam ent), imunologice şi nutritive.

Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­taţiei purceilor din tim pul alăptării, de sustragerea de la um bra ocrotitoare a mamei, m utarea în tr-u n loc necunoscut, de apariţia în ju r de indivizi noi, necunoscuţi, la care se adaugă in tervenţia (uneori brutală) a îngrijitorilor care le im pun prin forţă operaţii de castrare, cîntărire, transport supraaglo­m erat, lotizări etc. Urmează acomodarea şi în fră ­ţirea purceilor, precedate de lupte violente, cu în ­depărtarea şi izolarea celor mai slabi. Aceştia nu vor avea acces la hrană şi adăpători şi nici la su­prafaţa uscată a culcuşului.

Conflictul imunologic rezultă din suprim area bruscă a laptelu i m atern. Purceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi transm i­tea p rin colostru şi lapte. Conflictul imunologic este cu a tît mai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu, astfel că purceii în ţărcaţi la 4,25 zile răm în descoperiţi imunologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni.

Conflictul nu tritiv constă în aceea că purcelul în ţărca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia completă a nu tre ţu rilo r — prin lipsa laptelui m atern este obligat să trăiască exclusiv cu nu tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. Conflictul n u tritiv este cu a tît mai m are cu cît în ţărcarea se face mai devrem e, datorită dezacor­

73

dului d in tre posibilităţile biochimice ale tubului digestiv, de digestie, incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la un regim lactat la acel al nu triţie i suplim entare exclusive.

Din acestea rezultă caracteristicile fundam entale ale unei în ţărcări reuşite. Acestea pot fi sistem a­tizate în felul urm ător :

1. în ţărcarea, ind iferen t de v îrsta la care este practicată, trebuie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît mai puţin lipsa m am ei şi pen tru aceasta a nece­sar ca în adăpostul în care sîn t transm utaţi, ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură, um iditate, gaze nocive, curenţi de aer, lum ină, îngrijire blîndă).

2. Purcelului în ţărca t să i se pună la dispoziţie furaje care să aibă o compoziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît mai apro­piată de acesta.

3. M ama să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după ultim a alăptare ugerul să nu mai conţină lapte. In caz contrar, laptele răm as în uger se alte­rează în sinusurile şi canalele galactofore, fenomen care este u rm at de îm bolnăvirea aparatu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele mai m ulte ori pentru o nouă lactaţie.

în ţărcarea purceilor — în tim p şi în d iferite ţări— s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene, d in tre care cele mai uzuale sîn t la 56 de zile, 42 de zile, 25 de zile şi 4 zile. în ţărcarea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită, iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţărcare tim ­

74

purie, sau forţată. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale.

în ţărcarea tim purie este mai economică deoarece creşte num ărul de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste), cu aceleaşi cheltuieli, dar ea necesită existenţa unei industrii a furajelor, a înlocuitorilor de lapte. La aceasta trebuie făcut u rm ătoru l calcul şi anum e : că, pen tru realizarea unui kg spor, purceii sugari consumă 4 1 lapte, pen tru care la rîndu l ei, scroafa are nevoie de 3,3 kg n u tre ţ combinat. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1,5— 1,8 kg substituent de lapte şi p resta rter (furaj combinat 0— 1), adm inistrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă. A vantajul economic este evident deci şi din acest punct de vedere.

U nitatea însă care nu beneficiază de furaje com­binate corespunzătoare pentru purceii sugari şi pen tru tineret, e cel mai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile, altfel în ţărcarea m ai tim purie poate produce pertu rbaţii care se sol­dează cu m ari pierderi.

în ţărcarea purceilor la 56 de zile este unanim re ­cunoscută ca cea mai po triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în mod deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a substituenţilor de lapte de scroafă şi a furajelor combinate.

In mod na tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar mai m ult. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la fătare şi posibili­tatea purceilor de a se hrăn i şi cu alte nu tre ţu ri de la această vîrstă, justifică în ţărcarea purceilor în acest moment.

75

In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­comandă urm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special nu tre ţu rile suculente, astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa nu va prim i nici un fel de furaj în afară de apă. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare ; to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va modifica program ul suptului pu r­ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă su- geau la discreţie, de la această vîrstă ei sînt sepa­raţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare pu r­ceii să sugă de 5 ori, în a doua zi de 4 ori, în a tre ia zi de 3 ori, în a pa tra zi de 2 ori, iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. Acest sistem de în ţărcare este practicat astăzi în crescătoriile de reproducţie, în crescătoriile care nu au asigurate furaje combinate, în sistem ul ţărănesc al creşterii porcului.

P en tru ca purceii să nu sufere după înţărcare, ei vor fi h răn iţi şi în continuare, cel puţin 3 săptă­mîni, cu aceleaşi furaje cu care s-a început nu triţia suplim entară, la v îrsta de 8 — 1 0 zile.

G reutatea purceilor la în ţărcare variază în func­ţie de rasă, de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari, de nu triţia mamei în perioada de gestaţie şi lactaţie, dar mai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. P en tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg, uneori şi mai m ult. Purceii care înre­gistrează o greu tate m are la în ţărcare prezintă ga­ran ţia unei bune producţii viitoare, a tît de prăsilă cît şi de carne.

în ţărcarea purceilor la 42 de zile este o în ţă r­care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile. Ea se

76

practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine, ajung la această vîrstă la greu tăţi corporale corespun­zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu nu triţia suplim entară pe de o parte, iar pe de altă parte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din punct de vedere calitativ.

în ţă rcarea precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile.

în ţărcarea purceilor la 4 zile, adică după ce pu r­ceii au consum at colostrul, după perioada de m a­xim ă perm eabilitate a in testinului pen tru an ti­corpii colostrali, este o în ţărcare foarte tim purie a purceilor şi este practicată de către firm a H. BIEHL şi & din Ham burg, care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. Purceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tări anual, iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale, de 60 X 32 X X 30 cm. H rănirea se execută de 8 —9 ori pe zi cu substituenţi de lap te adm inistraţi sub form ă lichidă, în ţărcarea purceilor la această vîrstă este legată de existenţa unui substituent de lapte. Acest deziderat s-a realizat concom itent în mai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm :

— Firm a B.O.C.M. din Anglia produce un sub­stituen t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10, 14 sau 21 de zile ;

— Fabrica de m edicam ente BIOFAC — Dane­m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lapte de scroafă pen tru purcei, care perm ite în ţărcarea tim ­purie a acestora ;

77

— De asemenea, în treprinderi din S.U.A. fabrică şi livrează p resta rter pen tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni, sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu un grad superior de di- gestibilitate.

în complexele de porci din ţara noastră, siste­mul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969, ca urm are a unor experi­enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective mari de porci în Complexele Călăraşi şi Brăila de cătrc Dr. M arinescu A lexandru.

P en tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc, la v îrsta de 25 de zile. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare. In această perioadă ei se obişnuiesc fără mamă, în condiţiile neschim bării adăpostului, a m icroclim a­tului, a nu triţie i suplim entare, cu lipsa laptelui m a­tern. Criza de în ţărcare este în acest fel in fin it mai redusă. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­m utaţi în halele de tineret după prealabila lor cîn- tă rire şi lotizare. T ransferarea purceilor se face în rem orci tehnologice pentru a se evita obosirea lor datorită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi, din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie per­m anentă.

La această vîrstă purceii trebuie să aibă o greu­tate individuală de 5,5— 6 kg.

Purceii în ţărcaţi tim puriu sau obişnuit, se vor transporta în grajdurile de tineret care în preala­bil au fost dezinfectate şi încălzite, dacă este cazul. Tem peratura pe care trebuie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C, altfel anim alele suferă criza străm utării, fac com­

78

plicaţii gastrointestinale şi pulm onare datorită scă­derii bruşte a tem peraturii faţă de cea din m ater­nitate. Purceii introduşi în boxele de tinere t vor fi lotizaţi cît mai uniform , astfel ca să nu existe diferenţe de greutate în tre indivizi mai m ari de 0,2 kg, în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0,5 kg atunci cînd în ­ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile.

Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite, e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe structu ră de greutate apropiată, dar şi pe sexe. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile pen tru prăsilă. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare, un con­flict în plus în viaţa animalelor.

Lotizarea se va repeta periodic, dar num ai pen­tru extragerea purceilor răm aşi în creştere, pre­cum şi a celor bolnavi. In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce trep ta t purceii ră ­maşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­lalte boxe.

în ţărcarea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de îngrijitori cît şi de către tehnicieni, pentru a se sesiza la tim p factorii care ar putea deranja confortul animalelor. Purceii se sim t bine atunci cînd, după ce s-au săturat, se culcă unul lîngă al­tul. Îngrăm ădirea lor în colţuri, agitaţia, trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le determ ină şi luarea unor m ăsuri im ediate pentru rem edierea lor.

O în ţărcare este considerată reuşită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri

79

şi p ierderi este nul şi foarte mic, creşterea în greu­tate, dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte mică ; purceii au la data respectivă param etrii corespunzători de greu­ta te ; atunci cînd glanda m am ară nu are de suferit p rin complicaţii, ca u rm are a nereducerii la tim p a secreţiei lactate, ia r recuperarea scroafelor în tr-un nou ciclu de producţie (montă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la data suprim ării suptului.

ÎNGRIJIREA ŞI HRANIREA

TINERETULUI PORCIN

După încheierea perioadei de alăptare, purceii sîn t trecu ţi în categoria de tinere t sau purcei în ­ţărcaţi, pînă la v îrsta de 3,5—4 luni cînd ating g reutatea de 30— 35 kg. In lim baj curent această categorie de porcine m ai este num ită şi tineret 2 —4 luni.

Indiferen t de destinaţie (reproducţie sau carne), în practică îngrijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi.

Ind iferen t dacă creşterea tineretu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial, adăposturile trebuie să îndeplinească anum ite ce­rin ţe, în vederea reducerii crizei de în ţărcare, în vederea asigurării igienei, a unei dezvoltări cores­punzătoare.

G rajdurile pen tru creşterea tineretu lu i trebuie să fie curate, luminoase, uscate, să asigure confort tineretu lu i porcin. In afara fap tu lu i că ele au fost curăţite şi dezinfectate, după golirea de tineretu l porcin din seria precedentă, ele trebuie să înde­plinească şi anum ite condiţii de microclimat. Din acest punct de vedere m enţinerea unei tem peraturi corespunzătoare şi a um idităţii optim e este una din principalele condiţii de care depind în cea mai m are

" T ’ U l

81

m ăsură pierderile, sporul de creştere în greutate, consumul specific şi starea de sănătate.

Tem peratura şi um iditatea optimă pentru această categorie este urm ătoarea :

Tabelul 18

V îrsta tinerelu lu i în zileT em pera tu ra la 2 m de pardosea în UC.

U m iditatea relativă %

30— 35 24 — 22 6 0 — 653 6 — 50 23 — 21 6 0 — 655 1 — 70 22 — 20 6 0 — 6571 — 90 2 1 - l 9 6 5 — 70

In ceea ce priveşte gazele dăunătoare, s-a consta­ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi amoniacul pînă la l%o sîn t compatibile cu păstrarea stării de sănă­tate şi a sporului optim al tineretu lu i porcin.

Este foarte im portan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient pen tru anim ale şi culcuşul uscat. In acest scop, pentru fiecare purcel din această ca­tegorie se vor afecta 0,5— 0 , 6 m 2, conform tabelu­lui 19.

Tabelul 19N ecesarul de spaţiu pentru porci

C a t e g o r i aDe la î n ţ ă r ­care p înă la

33.7 kgDe la

34 - 56 kgDe la 56.5 kg

la livrare

S p a ţ iu de d o rm it sa u p e cap în m — v a ra 0 ,6 0 ,8 2 1,1— ia rn a 0 ,5 0 ,7 0 0 ,9 2

P o rc i la m de jg h e a b în c a z u l fu ra jă r i i u sc a te 13 10 10

82

Un spaţiu m ai restrîns 0,2—0,3 m 2/cap de tineret porcin, suficient la început, după 2 —3 săptăm îni devine insuficient. Corespunzător acestei situaţii, creşte iar amoniacul peste l%o, locul de culcuş se udă, dispare, iar purceii caută loc pentru siestă fără să-l mai găsească. Cei m ai tineri şi slabi ce­dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. Ei constituie baza p ira ­midei lotului din boxă, care se soldează cu m oartea lor trep tată şi zilnică. Este începutul unui fenomen de selecţie naturală, caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. In continuare, cei m ai pu­ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei mai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă. Zilnic şi de mai m ulte ori pe zi, la început de către 1 — 2

indivizi, apoi de mai mulţi, caudofagia şi auriculo- fagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii, m ai ales că în tre tim p tot mai m ulte exem ­plare se obişnuiesc cu gustul sărat, p lăcut al sîn- gelui. T reptat, p rin tr-un sistem de im itaţie care se propagă rapid, com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi pervertite (alterate). Animalele consumă puţin, sîn t neliniştite, rănile produse prin dinţi se infectează, complicaţiile se extind, bariera şi nivelul rezistenţei faţă de microbii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii mor prin necroze complicate, cu abcese localizate la nivelul pulmonilor, ficatului, peritoneului, sau fac stări de septicemie (infecţie generalizată).

Cazarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­blem ă vitală şi de zooeconomie. Purceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­tu ra t găsesc loc pen tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît mai m are parte a boxei. Cînd pu r­

ceii au tendin ţa de a se îngrăm ădi, diagnosticul de confort este compromis. Com prom iterea confortu­lui în ordinea im portanţei poate fi determ inată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­pera tu ră în părţi egale, apoi curenţii de aer şi ex­cesul de amoniac.

U m iditatea relativă ridicată, 80—95o/0, în asocia­ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem peratură cores­punzătoare, nu este dăunătoare creşterii şi dezvol­tării tineretu lu i porcin. U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare pen tru pneum onia en- zootică (infecţioasă) a porcului, atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem peraturii, în special de la zi la noapte, sau cu curenţii de aer mai m ari de 0 , 6 m sec.

A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tineret un m icroclim at optim, p rin reglarea corespunză­toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise pen tru a se evita curenţii de aer. Pe tim pul verii tem peratu ra se va regla cu a ju toru l geam u­rilor şi a ventilatoarelor, iar în tim pul iernii gea­m urile se vor m enţine închise. In tim pul iernii tem peratura se poate regla cu aju toru l aeroterm e- lor, a încălzirilor centrale sau p rin cuptoare tip teracotă. De precizat că, în cazul folosirii aeroter- m elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît mai jos posibil pentru a m ătura duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. Nicidecum nu se vor m onta aeroterm ele în in terio­ru l adăpostului de încălzit.

84

Pînă nu dem ult, unul din factorii de îngrijire im portanţi în creşterea tineretu lu i porcin înţărcat, îl constituia m işcarea în aer liber. Aceasta pentru a se asigura gimnastica necesară bunei dezvoltări a aparatu lu i circulator, dar mai ales a m uşchilor scheletici. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă, devin un m ediu potriv it pentru grefarea bolilor de creştere, m icrobiene şi parazitare. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare.

A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui industrial de creştere şi îngrăşare a porcilor, sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor datorită aglom erării, mecanizării, creşterii norm elor de îngrijire, a de­m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tineretu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­tează spaţiu suficient, deci se evită supraaglom e­rarea, dacă în in terioru l adăposturilor (grajduri,

85

halo, com partim ente) se asigură un microclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele furajere se asigură nevoile de hrană ale categoriei respec­tive.

C urăţirea grajdurilor de tineret trebuie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­diţii de zooigienă corespunzătoare, cu a ju toru l ra ­zului, m ăturii şi a jetu lu i de apă. Spălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare, păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate, luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de rum e­guş sau paie, în sistem ul gospodăresc, pen tru us­carea pardoselii.

In acelaşi scop, al păstrării culcuşului uscat şi curat, adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare, iar autom atele cu furaje uscate în im ediata vecinătate a a c es te ia ; altfel, în tre h răn i­toarele autom ate şi zona de defecare este un con­tinuu du-te-vino, care are ca urm are perturbarea în tregii populaţii de animale, mai ales că la porc ingestia şi excreţia, în condiţiile furajării uscate prelungite, se fac şi concomitent.

In vederea în lă tu rării p ierderilor de tineret, an i­malele vor fi supravegheate perm anent, pentru depistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. Aceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător.

In cazul în care în m om entul liv rării (mutării) grupei de tineret la îngrăşătorie, există exem plare

86

O rg a n iz a re a g r a jd u r i lo r p e n tru c re ş te re a t in e r e tu lu i p o rc in p e g r ă ta re , fă ră

p a d o c u r i , cu a le e d e se rv ic iu su s p e n d a tă

care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie, acestea se vor transfera la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special, pen tru una sau mai m ulte hale sau adăposturi, pen tru recondiţionarea lor, astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3—4 zile.

87

HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN

In perioada de după înţărcare, care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză pentru purcei, problem a de bază în creşterea acestora o consti­tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sporuri cît m ai m ari de greutate, în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa, h rana de bază a tineretu lu i porcin o con­stitu ie nu tre ţu rile concentrate.

Dacă în trecutu l nu prea îndepărta t al creşterii porcului se practica creşterea tineretu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în canti­tăţi mai mici furajele industriale, astăzi în m aterie de h răn ire a tineretu lu i porcin se precizează că trebuie dată p riorita te ovăzului sub form ă de fulgi, apoi porum bul şi orzul, iar făinurile proteice tre ­buie să satisfacă nevoile m inime de aminoacizi esenţiali, făina de peşte, de carne şi şroturile de soia, fiind de neînlocuit, iar prem ixurile să aducă necesarul de vitam ine, oligoelemente şi alte adao­suri furajere (antibiotice, ferm enţi etc.).

Furajarea tineretu lu i porcin trebuie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată, în ve­derea m aturării precoce a oaselor şi m usculaturii, cu scopul obţinerii greutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56—60 de zile. Aceasta se poate realiza num ai p rin adm inistrarea unor am estecuri de cea mai bună calitate, echilibrate, sub raportu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în

88

cea m ai critică perioadă de viaţă. Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că nu este nevoie de o cantitate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­m entaţia purceilor după înţărcare, ind iferen t la ce vîrstă se face aceasta.

Tabelul 20

V alo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţu r i lo r c o m b in a te p e n tru p u rce i

S p e c i l i c a r ePreslarler

(0— l ) pentru purcel sugari 10 zile - 12 kg

Startcr (0-2) pentru tineret

tntttrcat12-25 kg

P ro te in ă b r u tă % 2 1 ,3 6 18,29G ră s im e % 6 ,1 5 4 ,7 2F ib re b ru te (ce lu lo ză ) % 2 ,8 8 3 ,5 6T o ta l s u b s t . d ig e s t. % 78 ,43 7 2 ,29C a lc iu % 0 ,7 8 0,81F o sfo r to ta l % 0 ,6 7 0 ,7 7F o sfo r u t i l i z a b i l % 0,51 0 ,5 7V ita m in a A U .I . /k g 6500 5400T e tra c ic l in ă p .p .m . 130 —

F u ra z o lid o n ă p .p .m . 100 —

F o sfa t de ty lo s in p .p .m . 35 —

C o n su m to ta l în k g /p e r io a d ă 12 34 ,0 0

P entru m otivele a ră ta te am estecurile de furaje combinate pen tru tineretu l porcin sub 25 kg, se recom andă să fie adm inistrate sub form ă uscată, de p referat granule la dim ensiunea de 4/6 mm, cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5%. Şro- tu rile nu vor fi adm inistrate în cantitate mai m are de 15o/o- Purceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel puţin 4 1 apă/cap., fapt care va m ări su­

prafaţa digestivă şi va contribui la sporirea gra­dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. Form a cea mai plăcută, de prezentare a furajelor pentru purcei, este aceea de granule în amestec cu spărtură, dar cea mai practică şi economică este cea de granule. Aceasta pen tru că :

a. Se în lă tu ră dezomogenizarea şi separarea in ­gredientelor componente în tim pul m anipulării şi transportului.

b. D igestibilitatea substanţelor nu tritive din a- m estecuri este cu cel pu ţin 3Vo mai m are datorită tra tam entu lu i term ic realizat în tim pul granulării.

c. Anim alele sîn t obligate să consume integral nu treţu l combinat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele mai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje.

d. Carotenul din făina de lucernă deshidratată nu este d istrus prin presare, pierderile după 6 luni de la granulare nedepăşind 2 0 »/o.

e. Purceii consumă mai bine granulele în com­paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile furajării cu nu tre ţu ri granulate tran ­zitul intestinal este încetinit, digestia furajelor este mai completă, astfel că se realizează o mai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consumul specific se reduce în medie cu 1 0 o/0.

A dm inistrarea granulelor se face în autohrănitori m etalice şi la discreţie, dar în cantităţi mici, pen­tru că m irosul de grajd pe care furajele îl îm pru­m ută, le în rău tăţeşte gustul. M etoda de hrăn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, ani­m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consume cantităţi mai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd

90

granulele sîn t eliberate în cantităţi dinainte sta­bilite şi la ore fixe.

In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de furaje combinate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de substanţe proteice reprezentată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. Din to talu l de proteină prevăzut de reţetă, cel puţin 1/3 trebuie să fie de natu ră animală.

Tabelul 21

A m estecuri de nutreţuri uscate (în %) pentru tineretu l porcin

F e l u l n u l r e | u 1 u i în t im pul păşunatu lu i

In perioada dc s tabu lat ic

(iarna)

F ă in ă de o rz 'j 40 50F ă in ă de p o ru m b 1 t 20 22F ă in ă de o v ă z f c e rn u te 10 —

F ă in ă d e m a z ă re ) 15 10F ă in ă de lu ce rn ă — 6T ă r î ţe de g r îu 5 —Ş ro tu r i de f lo a re a -so a re lu i — 5F ă in ă de c a d a v re 8 —

F ă in ă de s în g e — 5C r e t ă 1,5 1,5S a r e 0,5 0,5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecre- m at şi, după anotimp, păşune sau rădăcinoase la discreţie.

A lcătuirea am estecurilor trebuie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile rău al­

91

cătuite, nu num ai că au valoare nu tritivă mică, d a r nu asigură nici raportu l necesar d in tre substan­ţele nu tritive şi cele m inerale.

Tabelul 22E xem ple de am estecuri de con cen trate pentru purceii în tărea ţi

(după A . V . K vasn iţk i)

N u t r e ţ u r i l eA m e s t e c u 1

1 2 3 4 5 6 7

0 r z 25 25 25 25 26 30O v ă z 35 18 — 25 20 — 30P o ru m b ■— — . 18 — 10 14 15M azăre — 24 24 — — 20 20L in te 8 — — 18 12 — —

T ă r î te de g r îu 10 15 15 10 11 15 15T u r te de in — — 10 10 10 10 10T u r te fl. so a re lu i 10 10 — — — — —

F ă in ă d e p e ş te 10 — 6 10 10 10 8 ,5F ă in ă ca rn e -o a se — 6C r e t ă 1.4 1,4 1,5 1,3 1 1 1,2S a r e 0,1 0 ,6 0 ,5 0 ,2 — — 0 ,3

In condiţii norm ale de îngrijire, cu raţiile de mai sus tineretu l porcin în ţărca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­latu ra şi scheletul.

In creşterea tineretu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je combinate, trebuie fo rţa t con­sum ul furajelor prin adm inistrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consumul zilnic. In asem enea con- d iţiuni rezulta te bune au fost obţinute dacă distri­buirea furajelor, s-a făcut în tre i tainuri sub formă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F urajarea la discreţie va fi satisfăcută

92

prin punerea la dispoziţie a furajelor în stare us­cată în autom ate sau jgheaburi şi cu apă curentă, proaspătă, de asem enea la discreţie.

In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d isp ă ru t; am estecurile de nu tre ţu ri se adm inistrează la discreţie ; au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele furaje care trebuie alese şi adm inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă, aşa cum s-a arătat. In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic, dar va fi destul de aproxim ativ.

A dăpatul trebuie să constituie o grijă perm a­nentă. Cerinţele de apă pen tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2—3 l/cap şi zi, iar pen tru cei de g reu tate cuprinsă în tre 25—30 kg de 4—5 l/cap şi zi. In condiţiile tehnice de astăzi, apa se asigură p rin adăpători autom ate, care trebuie să fie prevă­zute cu aparate de term oreglare. In ferm ele cu apă curentă adăpatul se va face în jgheaburi aşe­zate astfel ca iarna să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem peratu ra de 22—25°C în toate anotim purile.

ÎNGRIJIREA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN

PENTRU REPRODUCŢIE

După v îrsta de 4 luni tineretu l porcin este des­tina t fie pen tru creştere în vederea reproducţiei, fie pen tru producerea de carne. Aceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie, pen tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor,

93

im ediat după naştere, iar a doua s-a făcut la în ­ţărcare, odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor.

P en tru continuarea liniei de reproducţie în un i­tatea respectivă sau pen tru alte unităţi, se vor se­lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­fele care au cea m ai m are prolificitate, capacitate de a lăp tare şi precocitate.

La v îrsta de 4 luni greutatea corporală a purcei­lor trebu ie să fie de 26—39 kg, cu m edia 32 kg pentru rasele Landrace şi M arele Alb şi 29,5 kg pentru porcul Bazna, iar pen tru rasa M angaliţa g reu tatea medie va trebui să fie de 25 kg.

Ţinînd cont de aceasta, gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo turi se va face pe baza sexelor, a greutăţii corporale individuale şi a num ărului de capete în lot. Astfel, d iferenţa de greutate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu struc­tu ra medie de greu tate cerută, nu trebuie să de­păşească 3 kg, iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. M ări­mea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei, a culcuşului, a frontului de fu ra jare şi adăpare, astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive.

Nu vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vie- ruşii cu scrofiţele de la această vîrstă, chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a pu tu t face odată cu în ­ţărcarea, deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele mai bine dezvoltate să apară instinc­tul genezic, ca urm are a ajungerii indivizilor la

94

In continuare, tineretu l porcin de reproducţie trebuie să se bucure de o îngrijire şi alim entaţie corespunzătoare, asociate cu un regim de plim bare zilnică, acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc, ţărănesc). Aceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­tarea anim alelor, în scopul reproducţiei, urm ăresc creşterea unor organisme sănătoase, robuste, cu osatura fină, dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. Toate acestea se concretizează în a tin ­gerea greutăţii corporale medii la vîrsta optim ă de reproducţie (1 0 — - l 2 luni).

In sistem ul gospodăresc, la creşterea tineretu lu i porcin, pe lîngă îngrijire şi hrană, se practică şi gimnastica funcţională a aparatului de susţinere şi mişcare, p rin plim barea purceilor. Aceasta este înlo­cuită în sistem ul intensiv prin tr-o fu rajare completă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­piile nu tritive de care are nevoie, în cantităţi su­ficiente conform cerinţelor, în toate fazele de creş­tere şi în toate perioadele anului.

Practica a dem onstrat însă că un tineret crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare, generează m ult prea m ulte rebuturi, atunci cînd este crescut pen tru reproducţie, motiv pentru care, în vederea rem edierii acestei deficienţe, com­plexele industriale, în parte, au trecut la creşterea tineretu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti, cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de supunere a lor la acţiunea razelor solare.

D iferitele părţi corporale şi ţesu turi ale orga­nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în

vîrsta de maturitate sexuală, dar incompatibilă cureproducţia.

95

Tabelul 23R e(ete de n u trefu rl com b inate pentru scro fiţe şl v leru ş l de p râsilă

•/G r e u t a t e

C o m p o n e n t u l/o

de pro­ 25 - 50 kg 5! - 120 kgteină 1 2 1 2

P o ru m b 4 5 ,0 45 ,0 4 5 ,0 4 5 ,0O r z 2 0 ,0 20 ,0 20 ,0 20 ,0T ă r î te de g r îu 10,0 8 ,0 12,0 11,0Ş ro t d e fl. so a re lu i 40 8 ,0 7 ,0 10,0 9 ,0Ş ro t de so ia 45 10,0 10,0 8 ,0 8 ,3F ă in ă de p e ş te 60 1,0 3 ,0 1,0 1,0F ă in ă de oase 1,0 1,0 1,0 1,0F ă in ă de lu c e rn ă 2 ,0 — 2 ,0F ă in ă de c a m e — 0 ,9 — —

C a rb o n a t de c a lc iu 0 ,5 0 ,5 0 ,5 0 ,6S a re de b u c ă tă r ie 0 ,5 0 ,5 0 ,5 0 ,5S u p e rn u c le u p t . r e p ro d u c ­

ţ ie 1,0 1,0 1,0 1,0

T o ta l kg 100,0 100,0 100,0 100,0

aceeaşi m ăsură. D intre organe se dezvoltă în tîi ace­lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului, cre­ier, organe de simţ, schelet etc., şi num ai u lterior se dezvoltă organele care prezintă interes econo­mic : muşchii, mamela, grăsimea.

D intre toate condiţiile necesare creşterii tinere­tu lu i porcin pen tru reproducţie, factorul hrană are influenţă hotărîtoare. Contrar, a tît subnutriţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs, în tîrzie dezvoltarea. Din acest punct de vedere, proteina exercită cea m ai m arcantă influenţă asupra dezvoltării. Astfel Popov experim entînd pe purcei de 4—4,5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie, fără

96

a-i modifica valoarea nu tritivă totală, de la 150 g la 170 g/UN., a avu t ca u rm are creşterea sporului zilnic cu 28<>/o, în m edie şi scăderea consumului de n u tre ţu ri pen tru un ita tea de spor cu 16o/o- Această dem onstraţie se potriveşte şi la h răn irea purceilor răm aşi în creştere, în sensul că, aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la hrăn irea cu raţii care conţin proporţii m ari de proteină. Aceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate, cît şi p rin tr-u n înalt grad de folosire a hranei consumate.

In ceea ce priveşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsimile) din reţetele tineretu lu i porcin pentru reproducţie, el le foloseşte la în tre ţinerea vieţii, la clădirea m usculaturii şi a scheletului. Consumul lor trebuie însă lim itat pen tru că surplusul este transform at în grăsime de depozit, lucru care de- preciază calitatea anim alelor de reproducţie.

D intre nu tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­m entaţia tineretu lui, d in tre concentrate cele m ai de seamă sîn t : ovăzul, orzul, tărîţele, şroturile, porum ­bul etc. ; d in tre nu tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui ; dintre fibroase : făina de lucernă, trifoi, ghizdei sau m a­zăre ; d in tre suculente : morcovul, sfecla, cartoful, dovleacul, nu tre ţu rile m urate şi verzi.

N utreţurile concentrate se adm inistrează în can­tităţi de 1,5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea nu tritivă a raţiei, restu l fiind form at din nu tre ţu ri suculente şi fibroase la un loc.

N utreţurile m inerale şi vitam inele necesare pen­tru tineretu l porcin destinat reproducţiei sîn t asi­gurate vara p rin păşunile de leguminoase, iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi, la care se adaugă

97

în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase, sau 30—40 g carbonat de calciu.

Făinurile de origine anim ală se adm inistrează în ­tre 5— 1 0 o/o din valoarea nu tritivă a raţiei, iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei.

Perform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sînt influenţate de fu rajarea în prim a perioadă de viaţă, însă cantitatea şi echilibrul în elem ente nu tritive pentru m enţinerea în stare op­tim ă de sănătate, trebuie să evite :

— m aturitatea sexuală în tîrziată care poate să apară, a tît în cazul fu rajării restrictive, cît şi al celei la discreţie. In asem enea cazuri ritm ul de creştere se poate reduce cu pînă la 50%, iar pubertatea este întîrziată cu 6 —7 săptăm îni ;

— fu rajarea la discreţie de la puberta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule, dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili.

C ercetările în treprinse pe plan mondial au sta­bilit că, cel mai m are num ăr de purcei la greutatea medie de peste 1 , 2 kg s-au obţinut prin aplicarea unui sistem combinat de fu rajare : restrictiv pînă la pubertate, la discreţie de la pubertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare, cînd cantitatea de furaje trebuie să crească trep ta t pen tru a susţine ritm ul de dezvoltare rapidă a embrionilor.

Accelerarea ritm ulu i de creştere, m aturitatea se­xuală precoce şi un num ăr sporit de ovule, se pot obţine de la scrofiţe care au fost h răn ite cu am es­tecuri care conţin 15% proteină la g reu tatea de

98

1013

1519

2225

10

13

15

19

2225

Sâruti mineraleNorm

Vîrsta Greut in i,

luni

5 4 2 —

e de

atea

50

irană pentru

Spor mediu g

40 0 — 450

ineretu l de rc

U.N.

V i e r u ş i

2 ,0 0 — 2,15

■producţie în

Albumlnâ digestibilă

e

2 3 0 — 247

slstem u

Sâru

Ca g

13

6 5 4 — 65 40 0 — 450 2 ,2 0 — 2,35 2 4 2 — 259 16

7 6 6 — 80 4 0 0 — 500 2 ,4 0 — 2,70 240— 270 ■ 17

8 78— 95 400— 500 2 ,6 0 — 2,90 2 4 7 — 276 18

9 9 0 — 110 450— 500 2 ,9 0 - 3 ,1 0 2 6 1 — 279 19

10 104— 125 50 0 — 600 3,30— 3,7 0 297— 333 20

5 37— 45 300— 350

S c r o f i ţ e

1,70— 1,85 196— 213 12

6 4 6 — 56 30 0 — 350 1,85— 2,00 204— 220 14

7 5 5 — 67 35 0 — 400 3 ,1 5 — 2 ,3 0 215— 230 16

8 6 6 — 79 35 0 — 450 2 ,3 0 — 2,6 0 219— 247 17

9 7 7 — 93 4 0 0 — 500 2 ,6 0 — 2,9 0 247— 276 18

10 9 0 - 110 450— 550 2 ,9 0 - 3 ,3 0 2 6 1 — 297 19

55 kg şi cca 12»/o la greutatea de 100 kg, în com­paraţie cu lo turi care au prim it 20%, respectiv 15% proteină şi la care nu s-au înreg istrat spo­ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consumul suplim entar de proteină.

Sincronizarea estru lui la scroafe, dar mai ales la scrofiţe, are o im portanţă deosebită în unităţile de tip industrial, în vederea reglării planului de m ontă şi fătări, în vederea realizării p lanului de carne.

In acest scop prepara tu l Aim ax (ICI 33828) — M ethalibure, folosit în h rana scrofiţelor tim p de 20 de zile, în doză de 10 g/cap înain te de prim ul tain, la vîrsta de 8—9 luni a scrofiţelor, a oprit apariţia căldurilor. La 4—8 zile de la în treruperea tratam entului, scrofiţele in tră în călduri în propor­ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate na tu ra l sau artificial.

BOLILE PURCEILOR SUGARI

Şl ALE

TINERETULUI PORCIN

H1POGLICEMIAPURCEILOR

Purceii, în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de grajd în care tem peratu ra este scăzută, sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia, în sensul că tem ­pera tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub normal. T em peratura corporală poate să-şi revină la nor­m al în in terval de 48 de ore, num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-un m ediu cu tem pera­tu ra de cel pu ţin 24 grade, dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a supt de la o scroafă cantităţi suficiente de co­los tru.

A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece, sau cînd cantitatea de colostru pe care el o suge este mică, datorită unei hipogalaxii m aterne, rezer­vele de glucide din organism (sînge, ficat) se epui­zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicemie.

Pe lîngă hipoterm ie, purcelul m anifestă trem ură- turi, pielea devine alb-cenuşie, păru l se zburleşte, poziţia capului este m odificată, iar guiţatu l este slab şi răguşit.

101

• m l

In trucît hipoglicemia este produsă în condiţiile tem peraturilor scăzute din m atern ita te şi aportului scăzut de lactoză datorită hipogalaxiei m aterne, a tît profilaxia cît şi tra tam entu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea.

In acest scop, din punct de vedere profilactic, hipoglicemia se va preveni prin asigurarea în m a­tern ită ţi a unei tem peraturi de cel pu ţin 24°, iar pentru purcei tem peratu ra culcuşului nu va fi mai mică de 28° la naştere şi în prim a zi de viaţă. Aceasta am a ră ta t că se realizează cu aju toru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura înspre purcei.

P en tru tra tam entu l hipoglicemiei se foloseşte so­luţia de glucoză 5°/o- Aceasta se adm inistrează in- traperitoneal cîte 5— 15 ml pe zi, tim p de 1— 3 zile, în funcţie de gravitatea bolii. Rezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem peratura am biantă şi colostrul m atern sau de la doici, sau chiar de la vaci.

TULBURĂRILEGASTRO-INTESTINALE

Tulburările gastro-in testinale constituie una d in­tre problem ele cele m ai complexe şi dificile pentru toţi lucrătorii din acest sector. In etiologia acestor boli, în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­tervine colibacilul (E. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. Factorii care contribuie la transform area lui E. coli în agent producător de tu lbu rări gastro-intestinale sîn t u r ­m ătorii :

102

— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­sul că, în fondul ered itar al părin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­cial la infecţiile cu E. c o li;

— m icroclim atul necorespunzător din m atern i­ta te : frig, um iditate m are, aer v ic ia t ;

— defecţiuni în alim entaţia scroafelor în peri­oada de gestaţie, în special în ceea ce priveşte aportu l proteic şi acel al vitam inelor. Această in ­fluenţă se observă mai ales la sfîrşitul iernii, înce­putul prim ăverii, cînd rezervele vitam inice din fi­catul scroafei au fost epuizate ;

— lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­tern, ca urm are fie a unei nu triţii m aterne defici­tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine, fie datorită faptului că mamele au fost aduse din un i­tăţi în care tipurile de E. coli nu au existat, sau au fost altele şi deci organism ul m atern n-a reac­ţionat prin producerea de anticorpi lo ca li;

— pregătirea necorespunzătoare a scroafei pen­tru fă tare şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte, aceasta pentru a evita fie o supraproducţie de lapte şi decio indigestie gastro-intestinală, sau din contră, o slabă producţie de lapte ;

— neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare, datorită cărui fapt au răm as în m atern ita te coli- bacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul înainte ca acesta să fi înghiţit cea mai mică cantitate de colostru.

T ulburări gastro-intestinale fac mai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­nice, clinice sau ascunse, ca : bruceloza, leptospi- roza, salmoneloza, m am ite cronice etc.

Tulburările gastro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă tare şi în această situaţie dia- reea este datorită m ai ales nepregătirii m atern ită­ţilor şi scroafelor în condiţiile ară ta te a n te r io r ; pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lburările diareice sîn t datorite mai ales fu rajării suplim entare, care fie că are o granulaţie prea m are, conţine prea m ultă celuloză din furaje sau rum eguşul din aşternut, fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe rm e n ta ţii ; diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­gătură cu dispariţia anticorpilor din organismul purcelului şi în sfârşit, diareea poate să apară după înţărcare, ca un fenom en de criză, ca urm are a lipsei laptelu i m atern, schim barea boxei, adăpos­tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului, dato­rită schim bării furajelor şi a m odului de preparare şi adm inistrare, pierderea mamei, lotizarea şi con­flictu l cu purceii de la alte scroafe. Boala se nu ­m eşte colienterotoxiem ie sau boala edemelor. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­lib ru l biologic, devenind susceptibil la îm bolnăvi­rea condiţionată cu suprapunerea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. coli hemolitic şi mai ra r cu anaerobi sau alţi germ eni.

P revenirea tu lbu rărilo r digestive din cele patru faze de creştere ale purcelului sugar se face cu succes în prim ul rînd prin asigurarea cerinţelor de m ediu din m atern ita te şi grajdul în care sîn t in­troduşi după în ţărcare, a satisfacerii cerinţelor bio­logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd, prin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel puţin 3 săptăm îni înainte de fătare.

104

Terapeutic, în tu lburările digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi, care de cele mai m ulte ori sînt datorite aşa cum am a ră ta t lui E. coli şi E. coli hemolitic, se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi, dar şi a celor sănătoşi din lo tu­rile şi g rajdurile contam inate. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală, deoarece cel m ai frecvent colibaciloza este o afecţiune locală di­gestivă şi num ai rareori infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicemică.

Bune rezultate se obţin şi p rin adm inistrarea cloramfenicolului, n itrofuranulu i şi furazolidonei.

Criza de în ţărcare poate fi m ai uşor suportată sau evitată atunci cînd, pe lîngă atenuarea factori­lor de criză am intiţi, se in terv ine cu raţii care con­ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­peutice, în funcţie de situaţie.

ANEMIAPURCEILOR

Anem ia se constată mai ales în lunile de iarnă, la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni, în special la purceii care nu beneficiază de furaje combinate.

Anem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­teine de origine anim ală din raţiile adm inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare, lipsa fierului d in laptele m atern şi anum ite boli.

Clinic, anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor, lipsă la pofta de supt sau m în- care, paloarea pielii şi a mucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. Anem ia p rin lipsa de fier, spre deosebire de ane­m ia datorită lipsei nu tre ţu rilo r proteice, se d iferen­

105

ţiază prin aceea că în prim a, anim alele nu sîn t slă­bite, pe cînd în cea de nu triţie se constată o slăbire gravă.

In practica curentă, cea mai frecventă este ane­mia datorată lipsei de fier din laptele scroafei.

Purceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului, iar laptele m atern este foarte sărac în acest microelement. Rezerva de fier cu care se naşte purcelul, precum şi cantitatea minimă care îi parvine p rin laptele m atern, asigură ritm ul de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­mele două săptăm îni de viaţă. După a doua săptă- m ină de viaţă purcelul are nevoie zilnic de 7 mg fier, în tim p ce laptele m atern conţine num ai1 mg fier/l, astfel că se înregistrează de la această v îrstă un deficit de fier. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă prin anemie. In perioada prem ergă­toare începerii consumului de hrană suplim entară, deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg.

Anemia la purcei se poate preveni p rin adm i­n istrarea în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p reparat injectabil care conţine fier (bioferan, fe- rodex, ursoferan, m yofer etc.). Se injectează 1—3 cm din aceste produse, astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fier pentru a se completa cu sigu­ran ţă deficitul. In tervenţia cu fier injectabil de necesitate, adică atunci cînd consecinţele anemiei încep să apară, la 12— 15 zile, este tîrzie şi fără efect.

A lim entaţia este unul din factorii cei mai im por­tanţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de sănătate a acestora. O serie întreagă de stări patologice, care se întîlnesc în biologia purceilor,

106

îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie, în unul sau m ai m ulte din aspectele ei ca : modul de adm i­nistrare şi conservare, can titatea sau calitatea acesteia. In stabilirea raţiilo r trebuie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile, volumul ce-l ocupă, conţinutul în proteine şi aminoacizii necesari, conţinutul în săruri m inerale, vitamine, digestibilitatea furajelor apreciate prin conţinutul în fibre brute, precum şi sa lubritatea furajelor. Lipsa sau insuficienţa unuia sau mai m ultora din aceste elem ente se traduce prin o serie de semne clinice şi tu lburări de creştere pe care le rezum ăm în sim ptomele nutriţie i deficitare la porcine de la paginile 108—-l11.

ACŢIUNI PENTRU MĂRIREA

REZISTENŢEI ORGANISMULUI

In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt mai m ulte faze critice d in tre care cele mai însem ­nate sîn t tu lburările digestive şi hipoglicemia din prim ele zile de viaţă, apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită, a tît în unităţile cu sistem de creştere in ­dustrială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­dărească. Desigur că la acestea pot fi adaugate lo­tizările, vaccinările, aglom erările, care au ca efect îm bolnăviri care nu în to tdeauna au un substrat infecţios, sau deficient nutritiv .

In trucît în un ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lburările, ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile îna­inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine, săruri m inerale, m icroelem ente şi sub­

107

stan ţe antiinfecţioase. Acestea alcătuiesc reţete fu ra jere antistress şi de in tervenţie şi cu ele s-au obţinut rezultate foarte bune, reducîndu-se m ult num ărul îm bolnăvirilor şi al pierderilor la purcei de pe u rm a unor perioade critice din viaţa acestora. In noile condiţii de creştere a purceilor, tra tam en­tele preventive antistress sau de in tervenţie prin in term ediul furajelor sau apei de bău t îşi fac tot m ai justificată prezenţa, oferind urm ătoarele avan­taje, după specialiştii D epartam entului I.A.S. :

— volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­lului de îngrijire şi veterinar se reduc ;

— tra tam en tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd semnele clinice nu se m anifestă pen tru a fi depistate, ca în cazul tra ta ­m entelor individuale ;

— previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase, dar expuse ;

— se evită fenom enul de stress provocat prin tra tam entu l individual.

In scopuri antistressoare poate fi utilizată, ime­d iat după naştere sau înain te de înţărcare, hemo- terap ia m aternă sau heterohem oterapia parenteral sau chiar per os.

ACŢIUNIPENTRU PREVENIREA UNOR BOLI SPECIFICE

In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­rea antipestoasă, pen tru evitarea pierderilor consi­derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tineretu lu i porcin. P en tru

108

obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă durată la tineretu l porcin, este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus, înain te de m ontă. V îrsta m inim ă pentru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile, după care la 2,5—3 luni se re ­face im unitatea antipestoasă, efectuînd o nouă vac­cinare.

Vaccinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate, iar a tineretu lu i porcin cu virus lapi- n izat C.

Salmoneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit pentru crescătoriile noastre de purcei prin p ierderile pe care le poate produce.

M ăsurile pen tru combaterea, dar mai ales pen­tru prevenirea acestei boli constau în aplicarea m e­todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire, pentru m enţinerea in tegrităţii funcţionale a orga­nism ului anim alelor receptive.

Cum acest complex de m ăsuri nu poate fi asi­gu rat în mod perm anent, specialiştii au căutat să găsească unele mijloace specifice de prevenire a salmonelozei, ca şi în cazul colibacilozei. Astfel, s-a p repara t din tr-o tu lp ină apatogenă de Salmonella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­gari s-a soldat cu rezultate destul de bune. G reuta­tea medie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­rii anim alelor de la sectorul de tineret la îngrăşă- torie a fost mai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate.

Aceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală pentru care cres­cătorii şi îngrijitorii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală.

109

Sim p tom ele n u triţie i deficitare la porcine____________________Anexa 1

Sîm ptome

N u t re ţu r i l e s înt de f ic i ta re în :

, Cre

şter

ea

este

1

înce

tini

tă

sau

, |

stag

neaz

ă |

Ape

tit

redu

s

Căd

erea

pă

ru­

lui»

de

rmat

oze

Şch

iopă

luri

şi

mer

s gr

eoi

Dia

ree

Tul

bură

ri

ale

, re

prod

ucţi

eiM

oart

ea

sau

de­

bilit

atea

pr

odu-

i

şilor

la

naşt

ere

Str

uctu

ra

osoa

să

slab

ă

Ane

mie Al t e e f e c t e

0 i 2 3 4 5 6 7 8 0 10

1. E nerge tice X — — — X — — G răsim e redusă în ra p o rt cu g reu ta tea corporală.

2. N ivelu l p ro teic X X X X X E fic ien ţa s lab ă a n u tr iţ ie i; su p ra îng răşarea carcase­lor.

3. A cizi a m in a ţi esen­ţ ia li

X X X I d e m

4. G r ă s i m e X X X C ăderea p ă ru lu i, d e rm a tită e sco ria tiv ă , h iperchera- toza e x tre m ită ţi lo r .

5. C alciu X X X X — X X X H ipercalcem ie, te tan ie , r a ­h itism .

6. Fosfor X X — X — X — X —• Scade fosforul anorgan ic d in sînge.

7. P o ta s iu X X X Scadc e fic ien ţa c reş te rii; tu lb u ră r i card iace

8. Sodiu (sare) X X X P ică , sindrom exicotoxic .9. M agneziu — — — X — X X — — H ip e r ir i ta b ili ta te şi te ta ­

n ie : slăb ire .10. Iod — — X — — X X — — A lopecie la n a şte re ; guşă

0 1 2 3 4 5

11. F ier X X X — —

12. C upru X — X X —

13. Z inc X X X X X

14. V itam in a A X — — X —

15. V itam in a D X — — X —

16. T iam in ă X X — — X

17. R iboflav ină X X X X X

18. N iacină X — X — X

19. A cid p an to ten ic X X X X X

20. P irid o x in ă X X X X X

0 1 2 3 4 5

21. C olină X X — X —

22. V itam in a B l2 X X

23. B io tin ă X X X — —

24. V itam in a E X X — X —

25. M angan — — — X —

6 7 8 9 10

X X --- L ipsa coordonării m işcă ri­lor, r ig id ita te a a r tic u la ­ţ ii lo r , h epatoză , glom e- ru l i tă oc luz ivă , necroza e p ite liu lu i nefronulu i.

— — — X Anem ie.

— — — A lopecie, seim e ale u n ­gh iilo r.

— — X — M iodistrofie scha le tică şi c ard iacă , a s ten ie ; hep a­toză, edem pulm onar

X X D im inuarea c reşte rii sche­le tu lu i, e s tru n e reg u la t; c reşterea g răsim ii dor­sale.

B oala pu rcelu lu i nou-născu t Anexa 2Schem a tnd lcft u n e le In te r r e la ţl l p ro b ab il f iz io lo g ic e , c a re cu fac to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a

p u rce lu lu i sugar (după GOODW1N — 195&).

F ac to ri cu p u n c t de p lecare purcelul

B acterien i:— S trep tococi g rupul C.— E. coli— R ujetu l— D izen teria anaerobă— In flu en ta purceilo r

V ira li:— G astro en te rita tran s­

m isib ilă— B oala lu i A ujeszky

A lte cauze:— B oala h em olitică (a-

nem ia)— M ioclonia congenitală

F ac to ri fiz ic i:— T rau m atism e ______Sim ptom e specifice:— privesc cauza prim ară

de la purcel

L A P T E L E4-

In terfe ren ţa cu scăderea secreţie i lac ta te .

S im ptom e caracteris tice p u rc e lu lu i:

— M oleşeală— H ipo term ie— H iperglicem ie— B rad icard ie— P a lo are— D esh id rata re— A zotem ie— C onvulsiuni— C o m ă— S triv ire— M oarte

F actori cu pu n c t de plecare scroafa.

F acto ri fizici:— Sfîrcuri oarbe sau insuficien ţa

sfîrcurilor.— Sfîrcuri nefuncţionale

T em p era m en tu l:

— A nim ale re frac tare p en tru func- ţ ia de m am ă sau doică

— C anibalism

A galax ia sau h ip o g alax ia :

— Infecţii generale (pesta g.e. t ., boala lu i Aujeszky)

— M astita— M etrita— D eficienţe în secreţia lac ta tă

de n a tu ră neinfecţioasă

S im ptom e specifice:— Privesc cauza p rim ară de la

scroafă

S indrom ul observat

C U P R I N S

G en eralită ţi legate de specia p o r c i n e ..................................... 5

C arac te ris tic ile c reşte rii p o r c i l o r ............................................ 6

U n ele p a rtic u la r ită ţi anatom ice şi fiziologice ale porcinelor 11

R ase le de p o rc i d in R .S . R o m â n i a ......................................... 18

Sistem e de creştere a p o r c i l o r ................................................ 19

Ie ris tic ile c reşte rii porc ilo r în sistem ul de tip gos­podăresc 20

C a ra c te r is t ic i le c re ş te r i i p o rc ilo r în g o sp o d ă ria p e rso n a lă 23C a ra c te r is t ic i le c re ş te r i i p o rc ilo r în s is te m u l de t ip in d u s ­

tr ia l ................................................................................................ 24

P regătirea scroafe lor şi scrof iţe lor pentru m ontă . . . . 26

Pregătirea scroafe lor şl scrofiţelor pentru f ă t a r e ................. 28

Fătarea .................................................................................................... 36

H rănirea şi în grijirea scroafe lor care a lă p te a z ă ......................... 40

H rănirea ş l îngrijirea purceilor s u g a r i ............................................ 43

C a s tra re a p u r c e i l o r ............................................................................ 70

în ţărcarea p u r c e i l o r ........................................................................... 72

în g r ijirea şi hrăn irea tineretu lu i p o r c in .................................. 81

H ră n ire a t in e r e tu lu i p o r c i n ........................................................... 88

în g rijire a şi h răn irea tin e re tu lu i porcin pen tru rep roducţie 93

B o lile purceilor sugari ş i t ineretu lu i porcin ................ 101

115

H ip o g lic e m ia p u rc e ilo r ..................................................... 101

T u lb u r ă r i le g a s t ro - in te s t in a le ..................................... 102

A n e m ia p u r c e i l o r ......................................................................... 105

A c ţiu n i p e n tru m ă r ire a r e z is te n ţe i o rg a n ism u lu i . . 107

A c ţiu n i p e n tru p re v e n ire a u n o r b o li sp e c ifice . . . 108

!nPrezentind metode de creştere, îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie, „Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ror îngrijitorilor, brigadierilor, conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor

crescătorilor de porci.