VIOLENA IN FAMILIE

VIOLENA IN FAMILIE

Influene asupra dezvoltrii copiilor n adolescenDin punct de vedere clinic, o definiie larg acceptat a violenei domestice este aceea formulat de Stark i Flitcraft: Violena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie. Se numete violena n familie orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii.

Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Dei pn de curnd s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violenei n familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrul brbailor agresai este destul de mare. Experii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rspndit, mult mai rspndit dect arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine mai puin transparent i deschis mediului social imediat: familia lrgit, vecinii, prietenii, colegii. Este evident izolarea social a acestor familii. Ele capt o stigm n ochii celorlali i n acelai timp un sentiment de stigm i culp care le face s se izoleze.

Influene asupra dezvoltrii copiilor:

Funcia principal a familiei, creterea copiilor, este distorsionat cu largi i dramatice consecine n viitor. Perturbarea acestei funcii se petrece n general, ca o stare de boal cronic ce se acutizeaz n momentele evenimentelor de violen. Cercetrile arat c trauma copiilor care cresc ntr-o atmosfer de violen, chiar dac nu ei sunt victimele directe, este mai intens i cu consecine mai profunde i mai de durat dect n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglijrii din partea prinilor. ntr-o familie bntuit de violen, copiii cresc ntr-o atmosfer n care nevoile lor de baz (nevoia de siguran, de via ordonat, de dragoste) sunt profund neglijate.

Funciile parentale nu mai pot fi mplinite. O mam victim a violenei soului este mai puin capabil s asigure ngrijirile de baz necesare copilului (hran, cas, igien, haine, sntate fizic) sau s-l protejeze pe acesta de rniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleit de ruine pentru ceea ce i se ntmpl, de sentimentul eecului n cea mai important relaie interpersonal, de teroare, de autoacuzaii, femeia nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de viaa familiei.

n atmosfera de violen, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rmne ntr-o singurtate umplut doar de ipetele celor din jur. Aceast situaie este probabil i explicaia numrului mare de accidente domestice ale cror victime sunt copiii.

Dei incidena fenomenului este n scdere, se manifest o acutizare a lui, n sensul creterii intensitii violenei i a actelor de cruzime.

Copiii care cresc n familii violente dezvolt comportamente i o condiie fizic ce-i face uor de recunoscut. Ei prezint:

Probleme fizice, boli inexplicabile, expui la accidente n cas i n afara casei, dezvoltare fizic mai lent;

Probleme emoionale i mentale: anxietate mrit, simmnt de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mnie, frica de rniri i moarte;

Probleme psihologice: nencredere n sine, depresie, comparare cu viaa mai fericit a colegilor;

Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlali, probleme cu somnul, enurezie, bti, fuga de acas, sarcini la vrste mici, relaii pentru a scpa de acas, mutilare, consum de droguri i alcool, comportament defensiv cu minciuna;

Probleme colare - nencredere, eliminare, schimbri brute n performanele colare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;

Identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai puin luat n considerare pn acum este faptul c n rndul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid i c pe primul loc n rndul cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare n cadrul familiei.

Dei incidena fenomenului este n scdere, se manifest o acutizare a lui, n sensul creterii intensitii violenei (acte de cruzime). Impact deosebit are asupra copiilor aflai n perioada adolescenei (14/15 18/25 ani), atunci cnd se produce o dezvoltare intens n plan psihic i se stabilizeaz structurile de personalitate. Traversarea acestei perioade nu se face n mod lent, dimpotriv, tensionat, adeseori cu existena unor conflicte i triri dramatice, cu frmntri interne, cu tendina de a evita teama fa de piedicile ce se pot ivi n realizarea proiectelor de viitor.

Acestea sunt motivele pentru care adolescena este apreciat n mod diferit, fiind numit vrsta de aur, vrsta ingrat, vrsta marilor elanuri, vrsta dramei, vrsta crizelor, vrsta anxietii, nesiguranei, insatisfaciei, vrsta iontegrrii sociale, vrsta contestaiei, marginalitii, subculturii .a.

Intregul sistem atitudinal al adolescentului fa de cei din jur este legat de nevoia de afeciune i de a se confesa. Astfel se triesc noi experiene n care domin afirmarea eului i tendina de manifestare a dispreului fa de familie, deoarece adolescentul ncepe s capete convingerea c este adult. Situaiile extreme, cum ar fi un climat violent n familie nu faciliteaz dobndirea autonomiei personale, deoarece se menin strile tensionale i se reduc motivele pentru o implicare activ a adolescentului n propria sa socializare. Adolescentul se construiete pe sine prin continue cutri i diferenieri fa de alii, din care nu lipsesc tensiunile, conflictele i frustrrile. Personalitatea nu evolueaz n mod linear, cu dizarmonii din care se dezvolt o serie de structuri negative, dependente de condiiile factorilor educaionali sociali i de cei ce in de dobndirea unor particulariti ereditare.

Complexitatea comportamentelor ce caracterizeaz adolescentul este amplificat i de varietatea trebuinelor care se activeaz mai mult sau mai puin,n raport cu situaia dat i de aspiraiile fiecruia.Pe lng conduitele normale care denot dimensionarea echilibrului i adaptrii adolescentului pot aprea conduite amorale, caracterizate prin exprimarea ostilitii , negativismului, noncomformismului bazat pe ignoran, pe nclcarea unor reguli din necunoaterea lor i conduite imorale prin nclcarea normelor i regulilor sociale se face n mod deliberat.

In familiile cu comportament violent n care conflictul mbrac forme acute i se prelungete n timp, nct tnrul triete anxios i dramatic relaiile sale cu cei din jur, intervin manifestri ce cad sub influena unor comportamente structurate dup urmtoarele tipuri de personalitate:

imaturitate psihic , cnd adaptarea este dificil, lipsit parial de realism i cu actiuni infantile;

a dezvoltrii dizarmonice dominate de aciuni instabile, labilitate afectiv, impulsivitate, brutalitate, negativism, ostilitate fa de cei din jur;

a evoluiei psihopatice sub form epileptoid, schizoid, isteric ce conine o mare doz de labilitate afectiv i tendine spre manifestri delincventuale i infracionale.Dei expunerea la violenta poate avea consecine serioase asupra copiilor, ei pot trece peste efecte mai uor daca anumii factori sunt prezeni in viata lor. Un copil care creste nconjurat de dragoste si atenie din partea unor aduli care cunosc efectele violentei si tiu sa ofere stabilitate si linite, are anse mari sa creasc frumos si sa fie un adult fericit. colile, centrele comunitare si programele recreaionale pot si ele oferi copiilor o ansa de a scpa de violenta, de a-si cpta propria independenta si ncredere si de a nva cum sa se descurce in viata. O parte din aduli cred ca un copil de 6 luni sau mai mic, care asista la scene violente (ca de pilda tatl o lovete mereu pe mama), nu va suferi mult deoarece nu are memorie pe termen lung. !!! Nimic mai fals. Copiii sunt ca bureii. Ei absorb tot ce se ntmpla in jurul lor de la cele mai fragede vrste. Ei percep violenta si furia care-i nconjoar aa cum percep si dragostea si atenia din partea celor care ii ngrijesc. Din aceasta cauza, natura si calitatea relaiilor cu un copil chiar foarte mic conteaz foarte mult pentru dezvoltarea lui pe viitor. Violenta afecteaza viata tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenta are urmri psihologice, emoionale si de dezvoltare. Chiar si la copiii foarte mici, martori la violenta, pot apare simptome de genul: anxietate, comaruri, regresie in limbaj sau in dezvoltarea motorie si stres post-traumatic. De asemenea, ncrederea in propria persoana sau in cei cu care vine in contact poate avea de suferit.

Cum se poate elimina violenta?

1. Ofer un exemplu bun. Copiii invita cum sa se comporte urmrindu-i pe aduli. Prinii trebuie sa fac un efort pentru a-si pstra un sens al valorilor si moralei in paralel cu modul de a se exprima non-violent si de a oferi un exemplu in acest sens. Daca copilul te vede certndu-te, fii sigur ca te va vedea si mpcndu-te si niciodat nu continua cu violenta fizica sau verbala in prezenta lui.

2. Folosete metode de disciplinare non-violente. Daca ii loveti si bai copilul drept pedeapsa (si mai ales in cazul copiilor sub 3 ani), el va nva ca violenta este permisa in orice situaie (cei mici nu au cum sa neleag rolul unei pedepse, daca nu neleg cu ce au greit - !!! ntotdeauna oferii-le explicaii privind acest lucru, altfel btaia nu-i va convinge ca au greit). Exista suficiente cai de pedepsire fr violenta, astfel nct pentru rezolvarea uneori a problemelor, pedepse de genul: "5 minute stai pe acest scaun" sau "2 minute la colt" sunt suficiente si non-violente. !!! Amintete-ti insa ca mereu sa rsplteti un comportament frumos.

3. Limiteaz expunerea la violenta. Acorda mare atenie programelor de la televizor, casetelor video si programelor de pe internet pe care copilul le urmrete si limiteaz expunerea acestuia la temele violente.

4. Impune reguli clare si limite potrivite vrstei. Copiii trebuie sa cunoasc exact ce se ateapt de la ei si consecinele daca nu coopereaz. Mai mult, fii sigur ca copilul nelege toate regulile din familie - poi chiar sa-l implici in setarea unora. De asemenea, meninerea acelorai reguli in mod consistent reduce conflictele si ii menine credibilitatea ca printe.

5. Ofer-i copilului multa afeciune si atenie. Copiii care se simt iubii, in sigurana si care au format un sentiment de ncredere cu adultul care-i ngrijete sunt mai puin violeni si agresivi dect ceilali. Poi construi acest sentiment de ncredere si sigurana al propriului copil avnd un rol activ in viata lui, petrecnd in mod consistent suficient timp de calitate cu el si oferindu-i multa dragoste, laude si ncurajri. Chiar si o perioada de timp scurta petrecuta astfel, poate aduce numai satisfacii si pentru printe, dar mai ales pentru copil.Din fericire, adolescenii, n majoritate, gsesc resursele pshice pentru a depi conflictele i tensiunile care pot genera astfel de comportamente. Aptitudinile i nsuirile de caracter, ca disponibiliti ale personalitii, genereaz la vrsta adolescenei, interese, curiozitate, perspicacitate, spirit critic, autoanaliz i raportri la cei din jur pentru a-i putea dezvlui conduite legate de acceptorii morali i valorici , ce i permit o integrare activ i eficient n viaa social i profesional.BIBLIOGRAFIEDAN SPNOIU, GEORGETA ,Cunoaterea de sine i succesul, Ed Albatros, Bucureti, 1980;

VERZA, EMIL; VERZA FLORIN EMIL, Psihologia vrstelor, Ed. Pro Humanitate, Bucureti, 2000;JOHN DEWEY, Democraie i politic, Bucureti, Editura Politic, 1972;ANTON DUMITRIU, Istoria rzboiului, Bucureti, Editura Fundaiei Soros, 1999;ILIE D.MARIAN (2005) , Elemente de pedagogie general, teoria curriculum-ului i teoria instruirii, Timioara, Ed. Mirton.PAGE 4