of 22 /22
Articolul 1146. Contractul de fidejusiune (1) Prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului. (2) Prin fidejusiune se poate garanta şi o obligaţie viitoare sau afectată de modalităţi. 1. Fidejusiunea este o garanţie personală şi constă în angajamentul pe care şi-l ia o persoană (fidejusor) faţă de creditor de a executa obligaţia debitorului principal în cazul că acela nu o va executa. Creditorul are astfel certitudinea că în caz de nevoie creanţa sa va fi realizată prin două gajuri generale: patrimoniul debitorului şi patrimoniul fidejusorului. Astfel, efectivitatea fidejusiunii depinde atît de calităţile personale ale fidejusorului, cît şi de situaţia materială a acestuia. Din aceste considerente, fidejusiunea îndeplineşte funcţia de garanţie. Fidejusiunea poate fi de trei feluri: convenţională, legală şi judiciară. Contractul de fidejusiune este bilateral şi este încheiat între creditorul obligaţiei principale şi fidejusor. De regulă, debitorul obligaţiei de bază este cel ce se adresează fidejusorului pentru ca acesta să-i ofere o garanţie, în acest sens, încheindu-se între ei un acord privind prestarea serviciilor de fidejusiune. În mod practic pot fi întîlnite contracte semnate de trei părţi: fidejusor, creditor şi debitor. Acestea nu contravin legislaţiei, nu ştirbesc caracterul relaţiilor de fidejusiune şi vor fi calificate drept contracte complexe, cu elemente ale contractului de fidejusiune şi a celui de prestare a serviciilor de fidejusiune. Contractul de fidejusiune poate fi încheiat anterior sau odată cu încheierea contractului de bază, fie ulterior, de pildă la cererea creditorului care, reieşind din circumstanţele concrete consideră în mod rezonabil că va exista o neexecutare esenţială din partea debitorului şi insistă asupra prestării unei garanţii suficiente (art.736). Caracterele juridice ale contractului de fidejusiune sînt: - este consensual, adică va produce efecte după ce părţile au ajuns la un acord de voinţă (în forma cerută de lege) asupra clauzelor esenţiale ale contractului. Important este faptul ca în contract să fie stabilite cu certitudine obligaţiile fidejusorului, căci orice interpretare a clauzelor contractului va fi făcută în favoarea acestuia; -este accesoriu, deoarece fidejusiunea nu poate exista în afara unei obligaţii principale şi va urma tot timpul soarta acesteia cît priveşte cauzele de valabilitate şi cele de stingere. Prin fidejusiune nu se poate garanta decît o obligaţie valabilă. Dacă obligaţia principală este nulă (nulitate absolută), fidejusorul nu va avea ce garanta. Fidejusorul nu poartă răspundere pentru nevalabilitatea obligaţiei principale, el fiind ţinut să răspundă doar pentru neexecutarea totală sau parţială a acesteia. Cît priveşte obligaţiile anulabile, trebuie să ţinem cont că acestea îşi produs totuşi efectele pînă în momentul în care intervine constatarea încetării lor. Din moment ce atare obligaţie a fost desfiinţată, fidejusiunea va fi desfiinţată de drept. Nu poate fi garantată prin fidejusiune o obligaţie naturală, deoarece acestea sînt lipsite de sancţiune şi fidejusorul nu ar putea valorifica dreptul său de regres contra debitorului.

Contractul de Fidejusiune

Embed Size (px)

Citation preview

Articolul 1146. Contractul de fidejusiune

(1) Prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se oblig fa de cealalt parte (creditor) s execute integral sau parial, gratuit sau oneros obligaia debitorului.

(2) Prin fidejusiune se poate garanta i o obligaie viitoare sau afectat de modaliti.

1. Fidejusiunea este o garanie personal i const n angajamentul pe care i-l ia o persoan (fidejusor) fa de creditor de a executa obligaia debitorului principal n cazul c acela nu o va executa. Creditorul are astfel certitudinea c n caz de nevoie creana sa va fi realizat prin dou gajuri generale: patrimoniul debitorului i patrimoniul fidejusorului. Astfel, efectivitatea fidejusiunii depinde att de calitile personale ale fidejusorului, ct i de situaia material a acestuia. Din aceste considerente, fidejusiunea ndeplinete funcia de garanie.

Fidejusiunea poate fi de trei feluri: convenional, legal i judiciar.

Contractul de fidejusiune este bilateral i este ncheiat ntre creditorul obligaiei principale i fidejusor. De regul, debitorul obligaiei de baz este cel ce se adreseaz fidejusorului pentru ca acesta s-i ofere o garanie, n acest sens, ncheindu-se ntre ei un acord privind prestarea serviciilor de fidejusiune. n mod practic pot fi ntlnite contracte semnate de trei pri: fidejusor, creditor i debitor. Acestea nu contravin legislaiei, nu tirbesc caracterul relaiilor de fidejusiune i vor fi calificate drept contracte complexe, cu elemente ale contractului de fidejusiune i a celui de prestare a serviciilor de fidejusiune.

Contractul de fidejusiune poate fi ncheiat anterior sau odat cu ncheierea contractului de baz, fie ulterior, de pild la cererea creditorului care, reieind din circumstanele concrete consider n mod rezonabil c va exista o neexecutare esenial din partea debitorului i insist asupra prestrii unei garanii suficiente (art.736).

Caracterele juridice ale contractului de fidejusiune snt:

- este consensual, adic va produce efecte dup ce prile au ajuns la un acord de voin (n forma cerut de lege) asupra clauzelor eseniale ale contractului. Important este faptul ca n contract s fie stabilite cu certitudine obligaiile fidejusorului, cci orice interpretare a clauzelor contractului va fi fcut n favoarea acestuia;

-este accesoriu, deoarece fidejusiunea nu poate exista n afara unei obligaii principale i va urma tot timpul soarta acesteia ct privete cauzele de valabilitate i cele de stingere.

Prin fidejusiune nu se poate garanta dect o obligaie valabil. Dac obligaia principal este nul (nulitate absolut), fidejusorul nu va avea ce garanta. Fidejusorul nu poart rspundere pentru nevalabilitatea obligaiei principale, el fiind inut s rspund doar pentru neexecutarea total sau parial a acesteia. Ct privete obligaiile anulabile, trebuie s inem cont c acestea i produs totui efectele pn n momentul n care intervine constatarea ncetrii lor. Din moment ce atare obligaie a fost desfiinat, fidejusiunea va fi desfiinat de drept. Nu poate fi garantat prin fidejusiune o obligaie natural, deoarece acestea snt lipsite de sanciune i fidejusorul nu ar putea valorifica dreptul su de regres contra debitorului.

Caracterul accesoriu al fidejusiunii se dovedete prin aceea c fidejusiunea nu poate ntrece datoria debitorului i nu poate fi fcut n condiii mai oneroase (art. 1152 alin.(2)); n absena unei clauze contrare, fidejusorul rspunde n toate cazurile doar pn la suma maxim menionat n contract (art. 1153 alin. 2); fidejusiunea nceteaz o dat cu stingerea obligaiei garantate (art. 1167 alin. 1), precum i prin alte norme.

- este un contract unilateral, deoarece doar creditorul este investit cu drepturi, fidejusorul fiind cel ce se oblig s execute n locul debitorului n tot ori n parte obligaia neexecutat. Cu toate c i creditorul poart obligaia, n baza art. 1161 s remit fidejusorului toate documentele, ce atest creana mpotriva debitorului, dup ce fidejusorul execut obligaia garantat, iar fidejusorul are dreptul corelativ, investit cu for de constrngere, n caz de necesitate, aceasta nu face s schimbe caracterul unilateral al contractului de fidejusiune. Aceast obligaie rmne n afara limitelor obligaiei de fidejusiune.

- este gratuit, deoarece n schimbul prestaiei fidejusorului, creditorul nu se oblig la o contraprestaie.

Orice obligaie este susceptibil de a fi garantat prin fidejusiune, deoarece legea nu stabilete excepii n aceast privin. Articolul comentat stabilete c fidejusorul se oblig fa de creditor s execute obligaia debitorului. De fapt legiuitorul impune fidejusorul s rspund, de rnd cu debitorul, n caz c ultimul nu execut obligaia. Dac fidejusorul va purta obligaia s execute n natur ceea ce n-a executat debitorul, ponderea fidejusiunii ca garanie va fi foarte nensemnat, deoarece n primul rnd deseori obligaiile asumate de debitor snt personale, adic n mare parte executarea lor ine de calitile personale ale debitorului, iar n rndul al doilea, obligaia de a executa n natur l-ar impune pe fidejusor ori de cte ori s aduc argumente pentru a proba incapacitatea sa de executare. Iat de ce fidejusorul va executa obligaia debitorului n natur, atunci cnd obiectul acesteia este, de regul, o sum de bani, dei n contractul de fidejusiune se poate specifica i o modalitate concret de executare n natur a obligaiei, de exemplu, predarea unei anumite cantiti de bunuri de gen de ctre fidejusor creditorului. Dac este vorba de obligaii de a executa o lucrare, presta un serviciu sau de obligaii de a nu face, fidejusorul garanteaz plata daunelor la care ar putea fi obligat debitorul atunci cnd nu execut obligaia.

Prin fidejusiune se poate garanta obligaia debitorului integral sau parial (art. 1153), gratuit sau oneros. Codul civil reglementeaz dreptul de regres al fidejusorului ctre debitor, pentru a percepe de la acesta tot ceea ce a fost pltit creditorului. . ns fidejusorul poate renuna la acest drept, gratificndu-l astfel pe debitor. Dac fidejusorul i debitorul snt persoane juridice cu scop lucrativ, asemenea acte de donaie nu vor fi valabile (art. 832).Fidejusiunea poate avea i caracter oneros atunci, cnd pentru serviciile sale fidejusorul beneficiaz de o remuneraie,pltit de debitor.

2. Prin fidejusiune se poate garantata i o obligaie viitoare, nu numai cele aprute concomitent sau pn la instituirea fidejusiunii. Specific relaiilor de fidejusiune este faptul c, pe lng atingerea acordului de voin dintre fidejusor i creditor, mai este necesar existena unei obligaii de baz valabile, garantat prin fidejusiune. Dac se garanteaz o obligaie viitoare, contractul de fidejusiune astfel ncheiat confirm doar legtura juridic ntre fidejusor i creditor, fidejusorul fiind obligat numai dac n viitor va lua natere obligaia garantat. Contractul de fidejusiune este considerat ncheiat sub condiie suspensiv (art. 239), fidejusorul fiind n drept s rezilieze contractul n condiiile prevzute de art. 1166 alin.( 1.) Garantarea unei obligaii viitoare poate avea loc, de exemplu, atunci cnd fidejusorul asigur plata arenzii n modul corespunztor de ctre arenda nu numai pe durata contactului de arend, care expir la finele anului curent, dar i pentru arenda ce se va plti n anul urmtor, n cazul prelungirii contractului de arend.

Prin fidejusiune poate fi garantat i o obligaie afectat de modaliti (termen, condiie ori sarcin). Majoritatea obligaiilor contractuale snt afectate de modaliti, cea mai des ntlnit fiind modalitatea termenului.

Varieti ale fidejusiunii snt avalul, precum i garantarea de ctre comisionar a executrii obligaiei asumate de ctre un ter fa de comitent. n schimbul garaniei, comisionarul are dreptul la o remuneraie, numit provizion (art. 1067 alin. 2).

Prin aval poate fi garantat plata unui cec, parial sau integral (art. 1270) sau a unei cambii (art. 26 Legea nr. 1527/1993). Deosebirea dintre aval-cauiune cambial i instituia fidejusiunii de drept comun rezid n faptul , c avalizatorul se oblig ntotdeauna n mod solidar, fr a invoca cauza excepiei care l-ar scuti de plat. Fidejusorul ns, poate rspunde i n mod subsidiar (art. 1157). Prin urmare, obligaia avalistului este valabil chiar dac obligaia n baza creia a fost eliberat cambia, devine nul din cauza diverselor motive, dect cele de form. n plus, avalul este o convenie unilateral, spre deosebire de contractul de fidejusiune.

Articolul 1147. Forma contractului de fidejusiune Contractul de fidejusiune, pentru a fi valabil, trebuie ncheiat n scris. n cazul n care fidejusorul execut obligaia, viciul de form se consider nlturat.

Contractul de fidejusiune trebuie s fie ncheiat n mod obligatoriu n form scris. Forma scris simpl este de ajuns pentru ca contractul s fie valabil, chiar dac obligaia garantat prin fidejusiune necesit o form mai strict, cum este forma autentic. Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic numai n cazurile expres prevzute de lege (art. 208 alin. 2). Forma scris ad validitatem exprim faptul c condiia de form, n cazul dat este cerut de lege pentru valabilitatea contractului, dar nu pentru dovada acestui contract. n baza art. 211, nici fidejusorul, nici creditorul obligaiei de baz nu vor putea aduce proba cu martori pentru a dovedi faptul ncheierii contractului de fidejusiune. Doar prin excepie, nerespectarea formei simple scrise poate lsa contractul valabil: atunci cnd fidejusorul execut obligaia asumat.

Deoarece n contractul de fidejusiune se oblig doar fidejusorul, prile pot semna i un singur nscris. Contractul poate fi ncheiat i printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat (art. 209 alin. 2). Important este ca prile s poat stabili cu certitudine c nscrisul e semnat de persoana respectiv. n aceste situaii dovada faptului ncheierii contractului va fi ntiinarea scris, trimis de ctre creditor fidejusorului privind acceptarea fidejusiunii (garaniei). Dac creditorul nu a fcut un astfel de nscris, apariia raportului de fidejusiune poate fi probat prin nserarea n contractul de baz a clauzei cu privire la obligaia fidejusorului. Dac o astfel de referin lipsete, se consider c contractul de fidejusiune n-a fost ncheiat. Prin nelegerea prilor, contractul de fidejusiune poate fi autentificat notarial (art. 212) sau poate conine rechizite adugtoare.

Articolul 1148. Neobligativitatea acordului debitorului la constituirea fidejusiunii O persoan poate deveni fidejusor fr acordul debitorului i chiar fr tirea acestuia.

Prin natura sa, fidejusiunea este o garanie care apare n baza unui contract.Prile contractului snt creditorul obligaiei de baz i fidejusorul.De regul, fidejusorul se angajeaz s garanteze la cererea (indicaia) debitorului n raportul obligaional chiar i atunci cnd potrivit art.1150,alin.(2) creditorul a cerut n calitate de fidejusor o anumit persoan.

Articolul comentat reglementeaz ns, dou situaii-excepie de la regula enunat mai sus.n realitate, valabilitatea contractului de fidejusiune nu depinde de faptul existenei sau lipsei acordului debitorului la ncheierea acestuia ntre creditor i fidejusor, deoarece fidejusorul se oblig nu ctre debitor, ci n faa creditorului.Cererea debitorului servete doar motiv pentru ncheierea acestui contract, dar nu este elementul juridic al fidejusiunii.Iat de ce legea admite ncheierea contractului de fidejusiune fr acordul debitorului i chiar fr tirea acestuia. Important este c, chiar i n aceste condiii fiind prestat,fidejusiunea nu poate exceda datoria debitorului i nu poate fi fcut n condiii mai oneroase (art.1152).

Fr tirea debitorului fidejusiunea poate s apar ca urmare a gestiunii de afaceri.Astfel fidejusorul, fr a avea mandat sau fr s se fi obligat altfel, fr tirea debitorului (din lipsa posibilitii pentru moment de a-i comunica aceste mprejurri), ncheie act juridic prin care garanteaz executarea obligaiei acestuia ctre creditor, acionnd astfel n interesul debitorului (art.1378).Fidejusorul va fi obligat, ns, s-l ntiineze pe debitor de ndat ce este posibil (art.1379).Dac debitorul accept aceast gestiune de afaceri, asupra relaiilor ntre ei se aplic n modul corespunztor dispoziiile cu privire la mandat.n aceast ipotez fidejusorul, dup ce l-a ntiinat pe debitor despre prestarea fidejusiunii, poate cere s fie eliberat de fidejusiune, n condiiile articolului 1164.

n alte cazuri de prestare a fidejusiunii fr tirea debitorului, ultimul va cunoate, totui, despre acest fapt cel trziu la momentul cnd fidejusorul va nainta ctre el cererea de regres (dac nu a dorit s-l gratifice prin garania oferit).

Articolul 1149. Fidejusiunea multipl (1) Fidejusiunea poate fi prestat att pentru debitorul principal, ct i pentru fidejusor.

(2) Fidejusorul ulterior care s-a obligat n privina ndeplinirii obligaiei fidejusorului anterior rspunde alturi de acesta n acelai fel ca primul fidejusor alturi de debitorul principal.

1.Instituia fidejusiunii multiple este apropiat, ns nu este identic cu cea a garantrii unei obligaii de ctre mai muli fidejusori.Esena fidejusiunii multiple rezid n aceea, c o ter persoan, numit fidejusor ulterior garanteaz ctre creditorul obligaiei principale c fidejusorul anterior va executa obligaia asumat prin contractul de fidejusiune.Aceasta este pe deplin valabil deoarece nsui executarea obligaiei asumate de fidejusor,fiind de natur contractual, poate fi asigurat prin alte garanii cum ar fi gajul,garania bancar sau o fidejusiune ulterioar.

Iniiativa angajrii unei fidejusiuni ulterioare vine de la creditor,care este interesat s obin n mod sigur executarea obligaiei principale,reducndu-i astfel ct mai mult propriul risc.De menionat c creditorul, pentru atingerea aceluiai scop poate alege calea de a-l obliga pe nsui debitor s presteze mai multe garanii n vederea asigurrii executrii obligaiei asumate.

2 Dac fidejusorul anterior se obligase s rspund alturi de debitor n mod solidar,atunci fidejusorul ulterior va fi inut s rspund la fel,solidar.Norma din alineatul (2) al acestui articol nu admite derogri de la acest regul.Aa cum legea nu limiteaz numrul potenialilor fidejusori ulteriori,n cazul cnd au fost mai muli astfel angajai,se va respecta aceeai regul.n caz c fidejusorul anterior se obligaser s rspund subsidiar,fidejusorii ulteriori vor rspunde de asemenea, subsidiar, adic fa de ultimul fidejusor poate fi naintat spre executare cererea creditorului doar dup ce executarea a fost pretins fr succes fidejusorului anterior.

Articolul 1150. Temeiul apariiei fidejusiunii

(1) Fidejusiunea poate s rezulte din acordul prilor, poate fi impus prin lege sau poate fi instituit de instana de judecat.

(2) Debitorul obligat s furnizeze o fidejusiune trebuie s propun o persoan fizic cu domiciliu sau reedina n Republica Moldova sau o persoan juridic nregistrat n Republica Moldova, care s dispun de bunuri suficiente pentru a garanta obligaia. n cazul n care persoana propus nu este acceptat, debitorul trebuie s propun o alt persoan. Aceast regul nu este aplicat atunci cnd creditorul a cerut n calitate de fidejusor o anumit persoan.

1.Din definiia fidejusiunii rezult c aceasta este ntotdeauna de natur contractual (art. 1146). ns articolul comentat, ct i art. 1151, reglementeaz, pe lng fidejusiunea convenional, fidejusiunea legal i cea judiciar. Fidejusiunea este convenional atunci cnd prile raportului de obligaie, debitorul i creditorul, ajung la un acord asupra necesitii instituirii unei astfel de garanii. Fidejusiunea legal presupune o dispoziie legal care-l oblig pe debitor s aduc un fidejusor pentru garantarea obligaiilor ce-i revin. Este judectoreasc acea fidejusiune care apare ca urmare a unei hotrri judectoreti n procesul soluionrii unei pricini, astfel, instana obligndu-l pe debitor s aduc un garant.Indiferent dac apare n baza legii sau a unei hotrri judectoreti, fidejusiunea nu-i pierde natura sa contractual.

2.Pentru a avea calitatea de fidejusor persoana trebuie s aib capacitatea de a contracta, adic s dispun de capacitatea de exerciiu.Pentru fidejusorul-persoan juridic este necesar ca organul de conducere al acesteia s aib mputerniciri pentru a ncheia astfel de acte juridice.

Pe lng capacitatea de a contracta, legea mai impune nc dou condiii fa de fidejusor:

- pentru fidejusorul persoan fizic s aib domiciliu sau reedina n Republica Moldova (nu este obligatoriu s fie cetean al Republicii Moldova); pentru persoana juridic s fie nregistrat n Republica Moldova (poate fi i cu capital strin sau mixt);

-fidejusorul trebuie s fie solvabil, adic s fie capabil n caz de necesitate, s acopere datoria debitorului. Dac ntre timp fidejusorul a devenit insolvabil, debitorul trebuie s caute i s aduc alt fidejusor, care s ntruneasc condiiile sus menionate, n afar de cazul cnd fidejusorul a fost ales de nsui creditor.

Cerinele naintate fa de fidejusor n acest articol se refer n egal msur asupra fidejusorilor n baz de fidejusiune convenional,legal sau judiciar.

Articolul 1151. Dreptul nlocuirii garanieiDebitorul inut s furnizeze o fidejusiune legal sau judiciar poate da n schimb o alt garanie suficient.

nlocuirea fidejusiunii prin alt garanie este admis numai n materie de fidejusiune legal sau judectoreasc.Articolul 1151 nu se va aplica asupra fidejusiunii convenionale,care este rezultatul nelegerii prilor.

Iniiativa de a presta o alt garanie dect fidejusiunea legal sau judiciar poate veni att de la debitor,ct i de la creditor.Astfel, ei pot negocia ncheierea unui contract accesoriu de gaj,ipotec ,clauz penal.

Att legea,care prevede posibilitatea instituirii unei fidejusiuni legale,ct i o hotrre judectoreasc ,prin care se stabilete aducerea unei garanii-fidejusiune judiciar poart caracter de recomandare,deoarece Codul civil admite nlocuirea acestor garanii cu orice alte garanii suficiente s satisfac interesul creditorului.

Articolul 1152. Limitele fidejusiunii(1) Fidejusiunea nu poate exceda datoria debitorului i nu poate fi fcut n condiii mai oneroase .

(2) Fidejusiunea care exced datoria debitorului sau care este fcut n condiii mai oneroase este valabil n limitele obligaiei principale.

(3) Fidejusiunea poate fi contractat pentru o parte a obligaiei i n condiii mai puin oneroase.

(4) Obligaia fidejusorului nu se majoreaz, dup preluarea fidejusiunii, prin actele juridice fcute de debitorul principal.

1.Norma din articolul comentat ine s accentuieze caracterul accesoriu al fidejusiunii prin aceea, c obiectul fidejusiunii nu poate fi mai mare dect cel al obligaiei principale.Creditorul nu poate pretinde fidejusorului mai mult dect este n drept s pretind debitorului principal.n ipoteza n care debitorul -i asumase mai multe obligaii (distincte sau care decurg din acelai raport juridic) fa de creditor,iar fidejusorul garantase doar pentru executarea unora din ele,ultimul nu va fi obligat s rspund pentru neexecutarea obligaiilor neacoperite prin garanie. La fel, atunci cnd fidejusorul s-a obligat s execute n locul debitorului pn la suma maxim,indicat n contractul de fidejusiune,el nu poate fi impus la o plat mai mare (oneroas) dect aceea,pe care creditorul ar fi putut-o pretinde debitorului.

2.Dac contractul de fidejusiune conine clauze, prin care fidejusorul se oblig n condiii mai oneroase sau n msur ce excede datoria principal, fidejusiunea este valabil numai pn la concurena obligaiei principale.n rest, clauzele contractului nu vor produce efecte,potrivit legii.

3.O fidejusiune poate fi constituit ns,n condiii mai uoare sau n aceleai condiii,dar numai pentru o parte din obligaie,deoarece obligaia accesorie nu poate exceda obligaia principal.Astfel, fidejusorul se poate obliga fie s repare doar prejudiciul efectiv, fie s plteasc numai dobnda, sau se va alege o alt modalitate.

4.Dup ncheierea contractului de fidejusiune,n coninutul obligaiei principale pot interveni diferite modificri,att ndreptate spre reducerea, ct i majorarea valorii obligaiei.Char dac a avut loc o majorare a acesteia,fidejusiunea rmne neatins,n msura n care contractul de fidejusiune nu a fost modificat ulterior sau n-a fost ncheiat un alt contract de fidejusiune,care s garanteze i aceste din urm obligaii.Prile pot negocia n contractul de fidejusiune clauza privind extinderea fidejusiunii asupra modificrilor ce vor surveni n viitor n coninutul obligaiei de baz i acesta va fi valabil, deoarece fidejusiunea, n acea parte , se va considera constituit pentru obligaiile ce vor lua natere n viitor (art.1146,alin.(2))

Articolul 1153. ntinderea obligaiilor fidejusorului(1) Fidejusorul rspunde n toate cazurile doar pn la suma maxim menionat n contractul de fidejusiune.

(2) Pn la suma maxim menionat n contractul de fidejusiune, fidejusorul rspunde, n absena unei clauze contrare, pentru:

a) totalul, din momentul respectiv, al datoriei principale, n special atunci cnd datoria principal a fost modificat datorit vinoviei ori ntrzierii debitorului principal, ns n situaia unei penaliti contractuale sau a unei despgubiri globale prevzute pentru cazul ncetrii contractului, doar atunci cnd s-a convenit expres n acest sens;

b) cheltuielile de reziliere a contractului i de urmrire n justiie dac trebuie suportate de debitorul principal n msura n care fidejusorului i s-a dat la timp posibilitatea de a le evita prin satisfacerea cerinelor creditorului;

c) dobnzile datorate de debitorul principal dac s-a convenit n mod expres asupra acestui lucru.

1.Clauzele contractului de fidejusiune trebuie s fie clar formulate,din care s rezulte voina real a prilor.Fidejusiunea este de strict interpretare i aceasta va fi fcut tot timpul n favoarea fidejusorului.Dac n-au fost stabilite anumite limite ale rspunderii fidejusorului, acesta va rspunde pn la suma maxim, menionat n contract.

2.Norma din alin.(2) al articolului comentat este dispozitiv.La baza acesteia se afl principiul potrivit cruia, dat fiind natura accesorie a contractului de fidejusiune i n lipsa unei stipulri contrare, rspunderea fidejusorului echivaleaz rspunderii debitorului principal.Aceast concluzie rezult i din noiunea fidejusiunii (art.1146). Fidejusorul rspunde, deci, pentru totalul din obligaie, valoarea cruia este apreciat la momentul instituirii fidejusiunii.Orice majorare a obligaiei principale,care intervine ulterior ncheierii contractului de fidejusiune afecteaz i rspunderea fidejusorului doar dac acesta a acceptat expres (art.1152, alin.4).Totalul din obligaie,pentru care va rspunde fidejusorul se reduce la suma despgubirilor pentru prejudiciul efectiv,venitul ratat,clauza penal, ct i dobnda de ntrziere, calculat potrivit art. 619.Dac, drept urmare a comportamentului culpabil al debitorului principal, obligaia lui devine mai oneroas,fidejusorul va rspunde alturi de acesta.

Pentru a evita rezilierea contractului principal n cazul neexecutrii acestuia, creditorul este n drept s se adreseze fidejusorului pentru a cere executarea.Dac fidejusorul refuz executarea i rezilierea este inevitabil, cheltuielile de reziliere i de urmrire n justiie le va suporta fidejusorul,chiar dac contractul de fidejusiune nu prevede expres aceasta.

Fidejusorul va rspunde doar dac s-a angajat expres n contract, pentru:

plata unei penaliti( art.745) sau a unei despgubiri globale (art.738) , stabilite n contractul dintre prile raportului principal de obligaie, pentru cazul ncetrii contractului (prin reziliere, rezoluiune ) din vina debitorului;

pentru dobnzile, la care s-a obligat debitorul principal ctre creditor potrivit contractului,dac obligaia este purttoare de dobnd (vezi art.869).

Articolul 1154. Raporturile dintre mai muli fidejusori(1) n cazul n care mai muli fidejusori au prestat fidejusiune pentru acelai debitor i pentru aceeai obligaie, fidejusorul care a executat obligaia are dreptul de regres contra celorlali fidejusori pentru partea fiecruia din ei.

(2) n cazul insolvabilitii unuia din fidejusori, partea acestuia se repartizeaz proporional ntre ceilali fidejusori.

1. ntr-un contract de fidejusiune se pot angaja de partea fidejusorului mai multe persoane pentru a garanta obligaia aceluiai debitor. n acest caz vom fi n prezena pluralitii pasive a cofidejusorilor. Rspunderea cofidejusorilor poate fi att solidar, ct i pe cote-pri (art. 1159). Articolul comentat se rsfrnge asupra cazurilor de rspundere solidar a fidejusorilor n faa creditorului. Aceasta reiese din alin (1) , din care deducem c creditorul poate ndrepta aciunea sa ctre un singur cofidejusor pentru a fi executat obligaia n ntregime. Dac fidejusorii se angajeaz n faa creditorului n mod solidar cu debitorul de baz, rmne la discreia creditorului s aleag ctre cine va ndrepta cerina sa: ctre debitor, ctre fidejusori mpreun sau ctre un (unii) fidejusori sau poate pretinde executarea prestaiei att de la debitor, ct i de la fidejusori n egal msur . De reinut c ntr-o asemenea situaie interesul creditorului este cel mai bine protejat.

Dac fidejusorii s-au obligat subsidiar fa de creditor, ultimul este n drept s pretind executarea de la fidejusori numai dup ce a naintat (fr succes) pretenia sa ctre debitorul de baz, dar i n aceast ipotez cofidejusorii vor rspunde solidar.

Dac mai muli fidejusori au garantat n mod solidar pentru debitor se vor aplica articolele ce reglementeaz solidaritatea debitorilor (art. art. 530-548), cu excepiile respective, inclusiv art. 544 n virtutea cruia fidejusorul care a executat obligaia n ntregime are dreptul de regres ctre ceilali fidejusori pentru partea fiecruia din ei. Astfel, aciunea n regres contra celorlali cofidejusori este ntotdeauna divizibil, fiecare fidejusor nu poate fi urmrit dect pentru partea ce trebuie s suporte.

Prevederile articolului dat nu se vor aplica pentru situaia n care mai multe persoane au oferit garanie de fidejusiune pentru acelai debitor, aceeai obligaie, dar n mod independent, n baza diferitor contracte. Rspunderea acestora nu va fi solidar chiar dac n particular fiecare dintre ei se obligase solidar cu acel debitor.

2. Insolvabilitatea unui cofidejusor va fi suportat de ctre ceilali, n pri egale (inclusiv acel fidejusor care a executat n ntregime). Aceast norm protejeaz i interesele fidejusorului, care beneficiaz de dreptul de regres contra celorlali fidejusori.

S e c t i u n e a a 2-a

RAPORTURILE DINTRE

CREDITOR SI FIDEJUSOR

Articolul 1155. Obligaia creditorului de a informa

(1) Creditorul este obligat s furnizeze, la cererea fidejusorului, toate informaiile utile privind coninutul i modalitile obligaiei principale i privind stadiul de executare a acesteia.

(2) Fidejusorul nu poate renuna anticipat la dreptul de informare.

1. Norma prevzut de articolul dat este dispozitiv i reglementeaz dreptul fidejusorului de a cere de la creditor orice informaie util legat de obligaia, executarea creia fidejusorul a garantat-o. Legea nu instituie aceeai obligaie pentru debitor, fiindc acesta deseori s-ar putea arta interesat n tinuirea informaiilor utile fidejusorului.

Obligaia creditorului de a-l informa pe fidejusor apare chiar din momentul negocierii contractului de fidejusiune i se menine pe toat perioada de aciune a acestuia. Creditorul trebuie s furnizeze informaiile despre coninutul (drepturile i obligaiile corelative) raportului obligaional, despre termenul i condiia n care a fost asumat obligaia, modul de executare, periodicitatea executrii obligaiilor succesive etc. Dac prile raportului obligaional opereaz modificri fr a-l informa pe fidejusor pentru ca acesta s-i dea acordul de a menine garania, ultimul, n condiiile prevzute de art. 1167 alin. (2) poate invoca temeiul de stingere a fidejusiunii.

2.Orice nelegere, prin care fidejusorul renun anticipat la dreptul de informare este nul.

Articolul 1156. Rspunderea fidejusorului(1) n cazul neexecutrii obligaiei principale, fidejusorul i debitorul snt obligai solidar n faa creditorului dac n contract nu este prevzut altfel.

(2) Prile pot conveni ca fidejusorul s fie obligat s plteasc datoria numai dup urmrirea debitorului. n acest caz, fidejusorul trebuie s indice bunurile debitorului i s avanseze cheltuielile pentru urmrirea acestor bunuri.

1. Dac debitorul obligaiei principale n-a executat-o, creditorul poate porni urmrirea silit. Acest drept creditorul l are doar din momentul ajungerii obligaiei la scaden. Articolul comentat stabilete c debitorul i fidejusorul vor rspunde solidar n toate cazurile, n afar dect dac contractul nu prevede rspunderea subsidiar a fidejusorului. Rspunderea solidar nseamn c creditorul este n drept s cear executarea obligaiei (repararea prejudiciului) fie de la debitor, fie de la fidejusor sau de la ambii concomitent. Rmne la discreia creditorului de a alege modalitatea exercitrii dreptului su. Normele privind obligaiile solidare (art. art. 530-549) se vor aplica n msura n care nu contravin normelor ce reglementeaz fidejusiunea, naturii specifice a acestor raporturi accesorii.

2. Atunci cnd contractul stabilete rspunderea subsidiar, creditorul va putea urmri fidejusorul numai dup ce a prentmpinat debitorul ca acesta s execute i a primit un rspuns negativ sau, ntr-un termen rezonabil nu a primit nici un rspuns. Totodat creditorul trebuie s in cont de faptul c legea l elibereaz pe fidejusor de obligaia sa dup expirarea unui an de zile de la momentul cnd obligaia de baz a ajuns la scaden, n cazul cnd contractul de fidejusiune nu a fost ncheiat pentru un anumit termen (art. 1170). Acest termen este suficient pentru creditor ca acesta s fac uz efectiv de dreptul su.

Articolul dat impune, ns, cteva reguli suplimentare dac prile contactului de fidejusiune au ales calea rspunderii subsidiare. Fidejusorul trebuie s indice creditorului care bunuri ale debitorului principal snt susceptibile de urmrire. Legea nu insist asupra faptului, ca bunurile respective s fie situate n circumscripia, unde se afl sediul instanei de judecat, de competena creia este soluionarea litigiului dat.

Fidejusorul nu poate fi fcut responsabil de neglijena creditorului i, dac ultimul nu urmrete bunurile indicate de fidejusor i ulterior debitorul devine insolvabil, obligaia de garanie a fidejusorului nu mai produce efectele scontate de creditor.

Fidejusorul se oblig s suporte cheltuielile necesare urmririi acelor bunuri i s avanseze sumele respective de bani, deoarece este posibil ca urmrirea bunurilor indicate de fidejusor s nu conduc la un rezultat pozitiv.

Articolul 1157. Excepiile pe care le poate invoca fidejusorul

(1) Fidejusorul poate opune creditorului toate excepiile pe care le-ar putea opune debitorului. n caz de deces al debitorului principal, fidejusorul nu se poate preleva de faptul c motenitorii rspund limitat pentru obligaia debitorului.

(2) Fidejusorul nu pierde dreptul de a invoca o excepie doar prin faptul c debitorul principal renun la aceasta.

(3) Fidejusorul poate refuza satisfacerea cerinelor creditorului att timp ct debitorul are dreptul de a ataca actul care st la baza obligaiei.

(4) Dreptul prevzut la alin. (3) este recunoscut fidejusorului i n cazul n care creditorul poate s-i satisfac creana fa de debitorul principal prin compensarea datoriei sale fa de acesta.

1. Pe lng riscul asumat prin contractul de fidejusiune, fidejusorul este investit, n virtutea legii, i cu unele garanii, dintre care menionm dreptul acestuia de a opune excepii creditorului. Excepiile pot fi de dou categorii:

- cele ce se bazeaz pe nsui contractul de fidejusiune i le poate opune doar fidejusorul ,de exemplu, acesta poate obiecta c creditorul nu a pretins mai nti debitorului executarea, n cazul rspunderii subsidiare a fidejusorului; modificarea obligaiei de baz fr acordul fidejusorului; valabilitatea contractului de fidejusiune; ntinderea garaniei etc.;

- cele pe care le-ar putea opune debitorul, de exemplu prin care se invoc un temei de nulitate att absolut , ct i relativ a actului din care a luat natere obligaia principal; poate opune compensarea a ceea ce creditorul datoreaz debitorului (art. 658). Trebuie de reinut c, n baza articolului comentat, fidejusorul poate opune acele excepii, pe care le-ar opune debitorul fa de creditor.

Dac obligaia garantat a trecut prin succesiune la motenitorii debitorului, fidejusorul nu poate opune acest fapt pentru a-i limita sau exclude rspunderea.

2. Dac debitorul renun la vreo obiecie sau recunoate obligaia nscut dintr-un act nul (nulitate absolut), fidejusorul pstreaz dreptul de a opune n continuare creditorului obieciile n cauz.Fidejusorul nu poate invoca,ns, temeiul nulitii relative a actului juridic principal, dac debitorul i-a exprimat voina,expres sau tacit, n mod cert i evident de a confirma valabilitatea actului (art.218 alin (2)).La fel,fidejusorul pstreaz dreptul de a opune excepia de nulitate absolut a actului juridic, ce a stat la baza apariiei raportului obligaional principal fiindc, n baza art.217 aceasta poate fi invocat de orice persoan care are un interes nscut i actual. Aciunea n constatarea nulitii absolute este imprescriptibil (art.217 alin.(3).

3. Debitorul obligaiei principale poate invoca unul dintre temeiurile nulitii relative ale actului juridic n baza cruia i-a asumat acea obligaie. Legislaia civil stabilete c asemenea cerine snt prescriptibile, termenul de prescripie fiind de 6 luni (actele ncheiate prin eroare, dol, violen i leziune), fie de 3 ani, pentru celelalte temeiuri ale nulitii relative. n aceast perioad fidejusorul poate refuza executarea, invocnd unul din aceste temeiuri. Dac instana l va admite, aceasta va duce la desfiinarea obligaiei principale, i implicit i a fidejusiunii.

Pentru creditor este important ca s nainteze cerina sa pn la expirarea termenului contractului de fidejusiune sau pn la expirarea unui an, conform art. 1170, pentru a nu oferi fidejusorului un alt temei de a refuza executarea obligaiei garantate expirarea termenului de perimare i, respectiv, stingerea fidejusiunii.

Dac se va constata legalitatea obligaiei principale, creditorul poate pretinde i daune-interese pentru perioada de timp n care fidejusorul i debitorul au ezitat s execute.

4. Dac creditorul, la rndul su, are o obligaie fa de debitorul principal, i n raporturile dintre ei este posibil stingerea obligaiilor prin compensaie (art. art. 651-659), fidejusorul la fel are dreptul de a refuza satisfacerea cerinelor creditorului ,invocnd stingerea obligaiei prin compensaie.

Articolul 1158. Micorarea de ctre creditor a garaniilorDac creditorul micoreaz, n defavoarea fidejusorului, anumite drepturi de gaj ori alte garanii sau drepturi de preferin, existente n momentul constituirii fidejusiunii ori obinute ulterior de debitorul principal i destinate dreptului garantat prin fidejusiune, obligaia fidejusorului se reduce cu o sum corespunztoare acestei micorri.

Executarea unei obligaii poate fi asigurat prin mai multe garanii. n sens larg, garaniile obligaiilor cuprind:

- mijloacele preventive menite s conserve anumite bunuri ale debitorului n vederea executrii silite a creanei, cum este dreptul de retenie;

- mijloacele de asigurare a executrii n natur a obligaiei (arvuna, clauza penal);

- garaniile reparatorii, care asigur creditorului garantat o situaie avantajoas fa de ceilali creditori chirografari cu ocazia executrii silite: fidejusiunea, gajul, ipoteca, cauzele legate de preferin.

Alturi de garaniile obligaiilor mai snt i alte instituii ale dreptului civil,care pot ndeplini funcii de garantare a executrii unor obligaii: solidaritatea, indivizibilitatea.

Articolul comentat are menirea s protejeze fidejusorul contra aciunilor arbitrare ale creditorului prin care acesta renun la anumite garanii, ce nsoesc obligaia de baz. Odat ce fidejusorul va executa obligaia pentru care a garantat, el urmeaz s se substituie creditorului i va intra n toate drepturile acestuia, inclusiv va obine toate garaniile care nsoesc acest drept. Este vorba anume de acele garanii care au fost constituite nemijlocit pe lng acest drept de crean. Acest articol nu se refer la garaniile ce nsoesc alte drepturi de crean, nscute din raporturi obligaionale distincte, chiar dac au aprut ntre acelai creditor i debitor.

Dreptul de crean va fi preluat de fidejusor mpreun cu toate garaniile respective, indiferent de faptul cnd au fost acestea constituite: anterior sau ulterior constituirii fidejusiunii.

Legea nu interzice creditorului s renune la anumite garanii ale dreptului ce-i aparine ns, dac n urma acestei renunri crete riscul fidejusorului de a nu-i putea valorifica ulterior dreptul su de regres mpotriva debitorului, fidejusorul pstreaz dreptul de a cere reducerea garaniei sale proporional garaniilor la care s-a renunat.

Dac creditorul a renunat la toate garaniile n afar de fidejusiunea respectiv, fidejusorul poate invoca temeiul de stingere a fidejusiunii, garantat prin art. 1169.

Articolul 1159. Solidaritatea fidejusorilor (1) n cazul n care mai multe persoane au prestat o fidejusiune aceluiai creditor pentru aceeai obligaie, fiecare din ele este obligat pentru ntreaga datorie dac prile nu au convenit asupra beneficiului de diviziune.

(2) n cazul n care prile au convenit asupra diviziunii, fidejusorii pot cere ca creditorul s-i divizeze aciunea i s o reduc la partea pe care o datoreaz fiecare dintre ei.

1.Dac la contractul de fidejusiune, de partea fidejusorului particip mai multe persoane (cofidejusori) acetia se oblig n faa creditorului n mod solidar (art. 1154), n msura n care prile nu negociaz clauza privind beneficiul de diviziune, adic limitarea rspunderii lor la anumite cote, cunoscute la momentul semnrii contractului. Cotele pot fi egale sau inegale. La fel, prile pot stipula doar regula dup care se vor deduce limitele rspunderii fiecruia,de exemplu, cine i n ce msur va fi chemat s acopere daunele cauzate prin pierderea, deteriorarea unui bun, pentru venitul ratat ,dobnda de ntrziere etc.

2. Dac n contract s-a stipulat beneficiul de diviziune, fiecare cofidejusor va fi inut s rspund n limita cotei pentru care a garantat, iar creditorul nu poate cere de la fidejusor mai mult dect ceea ce i se cuvine.

Limitarea rspunderii fidejusorului la anumite cote nu profit creditorului, deoarece duce la incomoditi suplimentare i o complexitate sporit a procedurii de urmrire silit a acestora. Pe de alt parte, mai este i riscul insolvabilitii unor fidejusori, risc pe care-l va purta creditorul.

Articolul 1160. Informarea despre ntrzierea executrii obligaiilorDac debitorul principal este n ntrziere cu executarea obligaiei sale, creditorul trebuie s-l informeze despre aceasta pe fidejusor.

Creditorul este obligat de a-l informa pe fidejusor despre faptul c debitorul principal este n ntrziere. Creditorul, ns, mai nti trebuie s-l pun n ntrziere pe debitor n condiiile prevzute la art. 617. Informaia pe care creditorul este obligat s-o furnizeze fidejusorului trebuie s fie nsoit de probe, ce atest faptul aflrii debitorului n ntrziere.

Neexecutarea obligaiei stabilit la articolul dat poate atrage consecine negative pentru creditor. Fidejusorul poate opune aceast excepie creditorului, invocnd mprejurarea c, dac ar fi tiut la timp despre aflarea n ntrziere a debitorului el nsui ar fi efectuat aciuni de executare efectiv a obligaiei garantate, evitnd astfel survenirea anumitor prejudicii.

Articolul 1161. Subrogarea fidejusorului n drepturile creditorului(1) Fidejusorul care a executat obligaia principal se subrog n drepturile pe care creditorul le avea contra debitorului. Transmiterea dreptului de crean nu se poate efectua n dauna creditorului. Excepiile debitorului principal bazate pe relaia dintre el i fidejusor rmn neatinse.

(2) Dup ce fidejusorul execut obligaia, creditorul este obligat s-i remit documentele care atest creana mpotriva debitorului, precum i drepturile care garanteaz aceast crean.

1. Dac fidejusorul a executat obligaia pentru care a oferit garanie, el se subrog creditorului iniial (subrogaie personal). Dac obligaia a fost executat parial, respectiv va fi n drept s preia creana, inclusiv garaniile constituite pe lng aceast crean, doar n limitele celor executate din obligaie.

Subrogaia personal nseamn substituirea persoanei creditorului unui raport juridic de obligaie de ctre o alt persoan care, pltind creditorului iniial datoria debitorului, devine creditor al acestuia din urm, prelund toate drepturile celui pe care l pltete. Subrogatul ia locul creditorului pe care l-a pltit i poate exercita toate drepturile i aciunile acestuia mpotriva debitorului, bucurndu-se i de toate garaniile care nsoeau creana respectiv.

Subrogaia personal a fidejusorului i creditorului este o subrogaie ce apare n baza legii (art. 566).

La aceast etap debitorul principal nu poate opune fidejusorului nici o excepie, bazat pe relaiile dintre ei.Eventualele excepii vor putea fi opuse de debitor la momentul, cnd fidejusorul va nainta aciune n regres ctre acesta.

2. Pentru a putea nainta aciune n regres mpotriva debitorului, fidejusorul are nevoie de toate actele, nscrisurile, probele ce atest existena obligaiei debitorului. Creditorul este obligat s le remit, la fel e obligat s prezinte toate actele, n baza crora se va stabili existena unor garanii instituite valabil. Aceast obligaie a creditorului reiese i din art. 556 alin.(3).

S e c t i u n e a a 3-a

RAPORTURILE DINTRE

FIDEJUSOR SI DEBITOR

Articolul 1162. Introducerea n cauz a debitorului Dac se intenteaz o aciune mpotriva fidejusorului, acesta este obligat s-l introduc n cauz pe debitor. n caz contrar, debitorul are dreptul s ridice n aciunea de regres a fidejusorului toate excepiile pe care le-ar fi putut opune creditorului.

Dei debitorul i fidejusorul rspund, de regul, n faa creditorului n mod solidar, rspunderea fiecruia dintre ei are drept temei diferite raporturi: pentru debitor raportul obligaional principal; pentru fidejusor contractul de fidejusiune. Dat fiind caracterul accesoriu al fidejusiunii, fidejusorul dup ce a executat obligaia de baz are dreptul de regres mpotriva debitorului. Pentru a evita anumite inconveniente la aceast etap, el este obligat s-l atrag n proces pe debitor, care va participa n calitate de ter persoan care nu formuleaz pretenii proprii (art. 67 CPC).

Atragerea n proces a debitorului are drept scop nlturarea a oricror obstacole n stabilirea adevrului pe aceast cauz, fiindc debitorul va avea dreptul , cu aceast ocazie s opun excepiile sale ctre creditor, care ar putea avea drept efect reducerea volumului preteniilor creditorului sau chiar excluderea acestora. Astfel, debitorul poate face proba nulitii temeiului, n baza cruia a luat natere obligaia principal, poate invoca stingerea obligaiei respective prin compensaie etc.

Efectul negativ al nerespectrii acestei norme se va rsfrnge asupra fidejusorului, care risc s nu poat valorifica dreptul de regres, pe aceast cale.

Articolul 1163. Regresul contra debitorului(1) Fidejusorul care a executat obligaia principal are drept de regres contra debitorului n mrimea sumelor pe care le-a pltit, inclusiv datoria principal, dobnda aferent, precum i toate cheltuielile pe care le-a suportat n legtur cu fidejusiunea.

(2) Fidejusorul nu are drept de regres fa de debitorul care, de asemenea, a pltit datoria din cauza faptului c fidejusorul nu l-a anunat despre plata efectuat.

(3) Fidejusorul poate aciona contra debitorului chiar nainte de a fi pltit n cazul n care fidejusorul este urmrit n justiie pentru plat sau dac debitorul s-a obligat s-l elibereze de fidejusiune ntr-un termen determinat i acesta a expirat.

(4) n cazul n care exist mai muli debitori solidari, fidejusorul care a prestat fidejusiunea pentru toi aceti debitori are drept de regres contra fiecruia din ei pentru a recupera integral ceea ce a pltit.

1. n cazul n care fidejusorul a pltit datoria debitorului, el are dreptul de regres mpotriva acestuia pentru a obine restituirea prestaiei executate. Acest drept apare n virtutea legii, ca urmare a survenirii mprejurrilor prevzute de lege: executarea obligaiei principale garantate, ns datorit specificului raportului de fidejusiune, instituia aciunii de regres n raporturile de solidaritate a codebitorilor nu poate fi aplicat (art. 544). Dac fidejusorul nu a executat obligaia n ntregime, va putea pretinde debitorului n ordine de regres doar proporional prii executate din obligaie. Fidejusorul este n drept s cear: suma efectiv pltit (capitalul, dobnzile care erau n sarcina debitorului i eventual daunele pe care le-a suportat creditorul prin ntrzierea plii, precum i dobnda la suma efectiv pltit, cheltuielile ce i-au fost provocate prin urmrirea sa de ctre creditor, ns numai cele fcute dup ce a notificat debitorul despre urmrire. La fel, fidejusorul poate pretinde daunele pe care a fost impus s le suporte prin urmrirea sa pentru datoria debitorului principal).

Fidejusorul are dreptul s cear debitorului dobnda de ntrziere, calculat conform art. 619, care se raporteaz la toat suma pltit n locul debitorului (despgubiri, clauza penal, dobnda pltit creditorului), exceptnd sumele dobnzii pltite de fidejusor datorit propriei ntrzieri. Acest drept permite fidejusorului s compenseze pierderile, aprute n legtur cu oferirea sumelor de bani pentru executarea obligaiei de baz n locul debitorului.

2. Fidejusorul care a pltit trebuie s-l notifice despre aceasta pe debitor, pentru a evita plata dubl ctre creditor. n caz contrar, fidejusorul pierde dreptul de regres ctre debitor, ns pstreaz dreptul de a pretinde creditorului cele pltite, n baza normelor privind mbogirea fr just cauz.

3. De regul, fidejusorul este inut de obligaia de garanie pe care i-a asumat-o pn la stingerea acesteia, n modul prevzut de lege. ns alin. (3) reglementeaz dou situaii cnd fidejusorul poate aciona contra debitorului, nainte de a fi pltit.

4. n raportul obligaional, de partea debitorului pot fi mai multe persoane, numite codebitori. Acestea pot fi obligate n faa creditorului att n mod solidar, ct i pe cote-pri. Un fidejusor poate garanta obligaia solidar n ntregime. Prin efectul subrogaiei personale, fidejusorul preia de la creditor dreptul aa cum acesta exista n momentul transmiterii (art. 558). Astfel, debitorii fiind inui s rspund solidar n faa noului creditor, ultimul va putea pretinde de la toi sau de la fiecare n parte pn va recupera tot ceea ce a pltit.

Articolul 1164. Cererea fidejusorului de a fi eliberat de fidejusiune (

1) Dac s-a obligat la indicaia debitorului principal sau dac, n urma prestrii fidejusiunii, are drepturi de mandatar, n baza dispoziiilor referitoare la gestiunea de afaceri, fa de debitorul principal, fidejusorul poate cere acestuia s-l elibereze de fidejusiune dac:

a) situaia patrimonial a debitorului principal s-a nrutit considerabil;

b) urmrirea n justiie a debitorului principal este ngreuiat considerabil dup preluarea fidejusiunii din cauza schimbrii domiciliului, reedinei, sediului acestuia;

c) debitorul principal este n ntrziere cu ndeplinirea obligaiei sale;

d) creditorul a obinut o hotrre judectoreasc nvestit cu formul executorie mpotriva fidejusorului.

(2) n cazul n care obligaia principal nu este ns scadent, debitorul principal poate s dea fidejusorului garanii n loc s-l elibereze.

1.Prile contractului de fidejusiune snt creditorul i fidejusorul. Deseori fidejusorul accept s ofere garania respectiv la indicaia debitorului (este specific relaiilor comerciale , unde ntre debitor i fidejusor exist careva relaii interne, ce i au originea ntr-un raport obligaional distinct, unde fidejusorul este debitor, iar creditor este persoana, care n raportul juridic de baz de obligaie, examinat de noi, este debitorul) sau fidejusiunea este oferit fr tirea debitorului ca urmare a gestiunii de afaceri(art.1378;1380).

ntr-un contract de fidejusiune numai creditorul este ndrituit s-l elibereze de drept pe fidejusor de obligaia sa. Acceptarea cererii n cauz are drept consecin faptul, c creditorul se lipsete efectiv de aceast garanie, iar fidejusorul se elibereaz definitiv, i ca rezultat, contractul se desfiineaz.

Articolul comentat nu reglementeaz ns aceast situaie. Este vorba despre o eliberare de fidejusiune n mod indirect, adic prin naintarea unei cereri ctre debitor. Fidejusorul poate cere ecestuia luarea tuturor msurilor necesare i utile, care, drept urmare vor duce la eliberarea de fidejusiune, de exemplu, s execute obligaia de baz, s ofere creditorului alte garanii n locul fidejusiunii respective etc. La fel, debitorul poate interveni ctre creditor cu propunerea de a iniia desfacerea contractului de fidejusiune i eliberarea fidejusorului.

Situaiile, n care se poate depune o astfel de cerere snt exhaustiv prevzute n alin. (1)

a) situaia patrimonial a debitorului principal s-a nrutit considerabil, de exemplu , persoana juridic-debitor a devenit insolvabil (insolvabilitate absolut,ceea ce presupune c pasivul din patrimoniul debitorului excede activul);

b) dup ncheierea contractului de fidejusiune debitorul- persoan fizic i-a schimbat domiciliul/ reedina,iar persoana juridic i-a schimbat sediul i, drept consecin, urmrirea n justiie a acestora a devenit dificil.

c) debitorul principal este n ntrziere,n condiiile n care s-a respectat procedura de punere n ntrziere, stabilit de articolul 617.

d) la cererea creditorului s-a pronunat o hotrre a instanei de judecat, prin care fidejusorul este impus s execute obligaia garantat.

2.Dac termenul stabilit pentru executarea obligaiei principale nc nu s-a mplinit,fidejusorul poate cere debitorului oferirea unor garanii suplimentare (o alt fidejusiune sau o garanie real) , pentru a fi sigur c ulterior i va putea valorifica efectiv dreptul de regres, prevzut de articolul 1163. Prin aceast cerere fidejusorul nu poate pretinde careva despgubiri, fiindc el nsui nu a fost supus nc la nici o plat.

Articolul 1165. ntiinarea fidejusorului despre executarea obligaiei de ctre debitor Debitorul care a executat obligaia garantat prin fidejusiune trebuie s ntiineze de ndat fidejusorul. n caz contrar, fidejusorul care a executat obligaia i menine dreptul de a intenta o aciune de regres mpotriva debitroului.

Debitorul poate executa obligaia asumat fie atunci cnd aceasta a ajuns la scaden, fie chiar nainte de termenul stabilit, dac aceasta nu contravine intereselor creditorului (art. 575 alin. 2). La fel, este de datoria debitorului s execute obligaia atunci cnd creditorul a naintat mpotriva acestuia aciunea dac contractul de fidejusiune prevede rspunderea subsidiar a fidejusorului.

n situaiile sus indicate, dac debitorul execut efectiv obligaia sa, fidejusorul nu poate s cunoasc aceast mprejurare i este probabil s execute el nsui obligaia garantat. Astfel, n condiia n care debitorul i fidejusorul nu se informeaz reciproc, obligaia poate di executat dublu, avnd drept rezultat mbogirea fr just cauz a creditorului. Acesta este motivul pentru care legea impune att fidejusorul de a-l informa pe debitor despre executarea fcut (art. 1163 alin. 2), ct i debitorul este obligat s-l informeze imediat pe fidejusor, potrivit articolului comentat.

Dac debitorul nu execut obligaia de informare, iar fidejusorul a executat obligaia principal, ultimul pstreaz dreptul de regres mpotriva debitorului, iar debitorul va avea dreptul naintrii unei aciuni ctre creditor, ca urmare a mbogirii fr just cauz (art. 1389). Debitorul va putea pretinde creditorului i fructele obinute sau care trebuia s le obin ca urmare a acestui fapt, precum i dobnda de ntrziere (art. 1395).

S e c t i u n e a a 4-a

INCETAREA FIDEJUSIUNII

Articolul 1166. Dreptul de reziliere a fidejusorului (1) Dac fidejusiunea s-a constituit pentru garantarea obligaiei viitoare sau nedeterminate sau dac nu s-a stabilit un termen pentru fidejusiune, fidejusorul are dreptul, dup expirarea a 3 ani de la constituirea fidejusiunii, s rezilieze contractul, cu un preaviz de 3 luni fa de creditor, de debitorul principal i de ceilali fidejusori.

(2) O fidejusiune stabilit pe termen poate fi reziliat dup 5 ani cu respectarea unui termen de preaviz de 3 luni.

(3) Dup reziliere, fidejusiunea se mai menine doar pentru obligaiile deja nscute, chiar dac acestea snt afectate de modaliti.

1. De regul, instituia rezilierii contractelor la iniiativa unei pri opereaz atunci cnd temei servete comportamentul culpabil al celeilalte pri (art. 735). Articolul comentat ine s reglementeze ns o excepie de la aceast regul. n baza alin. (1), fidejusorul poate cere rezilierea contractului dac:

obiect al garaniei este o obligaie viitoare sau nedeterminat;

contractul de fidejusiune a fost ncheiat pentru o perioad nedeterminat.

Dreptul de reziliere poate fi valorificat doar dac se respect urmtoarele condiii:

- s fi expirat termenul de 3 ani de zile de la momentul ncheierii contractului de fidejusiune:

- nainte de a depune cererea de reziliere, fidejusorul trebuie s notifice (printr-un aviz) creditorul, debitorul de baz i pe ceilali fidejusori, dac au garantat mai muli fidejusori.

O obligaie poate fi garantat de mai muli fidejusori att printr-un singur contract de fidejusiune, ct i n mod separat, n baz de contracte distincte. Se impune opinia c regula care se cuprinde la articolul dat nu-l oblig pe fidejusor s anune dect pe cofidejusorii care au garantat mpreun cu el. ntr-o ipotez contrar fidejusorul ar putea pur i simplu s nu cunoasc faptul c pentru executarea acelei obligaii au mai fost constituite i alte garanii similare de ctre ali fidejusori.

Termenul de preaviz este de trei luni. La reglementarea acestei situaii, legiuitorul a inut cont i de interesele creditorului, fiindc de exemplu, dac obligaia garantat este fr termen de executare, primind preavizul respectiv, creditorul, n baza art. 575 poate pretinde executarea imediat a obligaiei (sau cel mult n termen de 7 zile). Neexecutarea acesteia ofer ansa creditorului de a face uz imediat de dreptul su, n baza contractului de fidejusiune, iar fidejusorul nu va putea invoca n acest caz prevederile articolului dat.

2. Alineatul (2) se refer la dreptul de reziliere a contractului din iniiativa fidejusorului, atunci cnd contractul a fost ncheiat pentru o perioad ndelungat de timp (mai mult de 5 ani). Fidejusorul va putea invoca temeiul de reziliere numai dup expirarea a 5 ani de zile din momentul ncheierii contractului i cu respectarea procedurii de preaviz, prevzut la alin.(1).

3. Dac pn la expirarea termenului (3 ani i 5 ani), care ofer fidejusorului dreptul de reziliere a contractului, s-a nscut obligaia, pentru care se oferise garania i aceasta are caracter de executare succesiv, rezilierea se va rsfrnge doar asupra acelei pri din obligaie care nc nu a ajuns la scaden i din contra se va menine pentru obligaiile deja nscute.

Articolul 1167. Stingerea sau modificarea obligaiei garantate

(1) Fidejusiunea nceteaz o dat cu stingerea obligaiei garantate.

(2) Fidejusiunea nceteaz n cazul modificrii, fr acordul fidejusorului, a obligaiei garantate cnd aceast modificare atrage mrirea rspunderii sau alte consecine nefavorabile pentru fidejusor.

(3) Fidejusiunea nceteaz n cazul remiterii datoriei garantate ctre o alt persoan dac fidejusorul nu a acceptat s garanteze executarea obligaiei de ctre noul debitor.

1. Caracterul accesoriu al fidejusiunii este reflectat i n norma alineatului comentat. Fidejusiunea nu poate exista de sine stttor, ci doar pe lng o crean valabil, nestins nc, conform normelor generale de stingere a obligaiilor (art. art. 642-665). n afar de aceasta, nsi obligaia de fidejusiune se poate stinge att prin mijloace directe, independent de obligaia principal (printr-un mod obinuit de stingere a obligaiilor) ct i prin mijloace indirecte. La categoria mijloacelor directe atribuim, de exemplu, remiterea de fidejusiune, atunci cnd creditorul renun la aceast garanie; confuziunea (cu precizarea c ntrunirea de ctre aceeai persoan a calitilor de creditor i debitor are drept efect stingerea att a obligaiei de baz, ct i a fidejusiunii, iar ntrunirea de ctre aceeai persoan a calitii de fidejusor i de creditor sau de fidejusor i de debitor duce la stingerea fidejusiunii, nu i a obligaiei principale (art. 661)); compensaia .a.

La categoria mijloacelor indirecte de stingere a fidejusiunii menionm situaia cnd fidejusorul poate opune creditorului toate excepiile debitorului principal i cea mai nsemnat dintre ele: executarea fcut de nsui debitorul principal (art. 1157). Dac obligaia a fost executat, ns de un ter (art. 582), atunci fidejusiunea nu se stinge, deoarece terul ia locul creditorului cu toate garaniile (afar de cazul cnd terul a executat obligaia debitorul cu titlu gratuit ).

2. Alineatele (2) i (3) reprezint norme-garanii n favoarea fidejusorului. Astfel, fidejusiunea va produce efecte potrivit contractului ncheiat att timp ct nu intervine o modificare n coninutul obligaiei de baz, precum i atunci cnd fidejusorul a fost de acord cu aceste modificri.

Dac obligaia de baz a fost modificat fr acordul fidejusorului, se disting dou situaii:

- fidejusiunea va nceta, dac modificarea atrage mrirea rspunderii sau alte consecine nefavorabile pentru fidejusor;

- fidejusiunea nu nceteaz, dac nu se ntrunesc condiiile enunate mai sus.

Sntem n prezena mprejurrilor cnd modificarea obligaiei de baz atrage consecine negative pentru fidejusor, de exemplu, atunci cnd crete valoarea acesteia; cnd termenul de executare a obligaiei de baz s-a majorat sau redus, dup caz etc. De reinut c nu are importan dac obligaia de baz este modificat prin acordul de voin al ambelor pri (debitorul i creditorul) sau doar prin voina unei pri (al creditorului n contractul de credit bancar (art. 1237)). Poate fi temei de ncetare a fidejusiunii n condiiile articolului comentat i situaia cnd ntr-un contract de credit bancar va fi majorat termenul de rambursare a creditului, dei n limitele termenului contractului de fidejusiune, iar schimbrile intervenite pe piaa valutar-financiar au dus la majorarea sumei dobnzii, i implicit, la mrirea responsabilitii fidejusorului.

3. Dac are loc preluarea datoriei de ctre o ter persoan, acesta se subrog debitorului iniial. Fidejusorului nu-i este indiferent persoana debitorului, fiindc acordul su privind insituirea unei astfel de garanii depinde n mare parte de ncrederea investit n acel debitor. Astfel, dac fidejusorul n-a dat acordul s garanteze executarea obligaiei de ctre noul debitor, fidejusiunea nceteaz (art. 571). Fidejusorul rmne ns obligat atunci cnd obligaia principal se transmite prin motenire (art. 1157 alin. 1).

Articolul 1168. Decesul fidejusorului

Fidejusiunea nceteaz n caz de deces al fidejusorului. Orice clauz contrar este nul.

Obligaia fidejusorului nu trece prin succesiune nici n temeiul legii, nici a testamentului, ca urmare a decesului fidejusorului. Obligaia respectiv, dei are coninut economic, nu face parte din pasivul succesoral i, fiind valabil numai n timpul vieii celui ce a lsat motenirea, nceteaz prin efectul decesului fidejusorului (art. 1446).

Dac fidejusorul a executat parial obligaia, aceasta, n partea neexecutat nu se va transmite prin succesiune, considerndu-se stins (art.664 alin. 1) Motenitorii pstreaz ns dreptul de a nainta aciune n regres ctre debitor, n partea executat din obligaie. Executarea integral a obligaiei de ctre fidejusor presupune dreptul corespunztor al succesorilor acestuia.

Articolul 1169. Imposibilitatea subrogrii Fidejusiunea nceteaz i atunci cnd, din cauza creditorului, nu mai poate avea loc subrogarea fidejusorului n drepturile creditorului fa de debitor. Fidejusorul, n acest caz, este eliberat n msura prejudiciului suferit.

O crean poate fi garantat prin mai multe categorii de garanii concomitent, inclusiv prin fidejusiune. Creditorul care deine mai multe garanii este liber s le pstreze sau din contra, s renune la unele din ele (sau la toate).

De menionat c odat ce fidejusorul a executat obligaia garantat prin contractul de fidejusiune, el se subrog n drepturile creditorului (art. 1161). Prin urmare, fidejusorul este de-a dreptul interesat s preia creana cu toate garaniile ce o nsoesc, pentru a fi sigur c va putea realiza ulterior dreptul su de regres contra debitorului.

Articolul comentat instituie un drept de baz al fidejusorului, care se reduce la faptul c acesta se poate opune urmririi pornite de ctre creditor mpotriva sa, dac din vina creditorului (indiferent de forma vinoviei) s-au pierdut drepturile i garaniile ce au nsoit creana (gajul, ipoteca, alt fidejusiune).

Aceast norm se va aplica atunci cnd garaniile care au fost pierdute din cauza creditorului erau dobndite de acesta att pn la instituirea fidejusiunii, ct i dup acest moment.

O alternativ a acestei soluii putea fi impunerea creditorului de a plti fidejusorului daune interese, n aceast situaie i pstrarea fidejusiunii, ns legiuitorul nu a acceptat aceast cale.

Dac creditorul mai pstreaz careva garanii, fidejusiunea se va pstra n mrimea acestora.

Articolul 1170. ncetarea fidejusiunii prin expirarea termenului

(1) Fidejusiunea nceteaz o dat cu expirarea termenului pentru care a fost prestat.

(2) n cazul n care termenul nu este determinat, fidejusiunea nceteaz dac creditorul, n decursul unui an de la scadena obligaiei garantate, nu a intentat nici o aciune contra fidejusorului.

1. Contractul de fidejusiune poate fi ncheiat pe un termen determinat sau fr indicarea unui termen. Dac fidejusiunea a fost instituit pentru o anumit perioad de timp, aceasta trebuie s fie mai mare dect durata de timp stabilit pentru executarea obligaiei garantate. ntr-o ipotez contrar, fidejusiunea nu ar avea nici o valoare juridic, deoarece de regul, creditorul nu poate pretinde executarea obligaiei nainte de scaden (art. 575 alin. 2) dect n cazurile prevzute de lege (art. 576). Esenial este c creditorul i va putea ndeprta spre executare creana sa nuntrul termenului contractului de fidejusiune, inndu-se cont totodat de termenul de prescripie stabilit de lege pentru obligaia garantat. Dac termenul contractului de fidejusiune expir nainte de expirarea termenului de prescripie, fidejusorul pierde dreptul de a mai nainta creana spre executare fidejusorului.

Legiuitorul a instituit posibilitatea constituirii fidejusiunii pe termen, deoarece fidejusorul astfel i va limita de sine stttor riscul legat de garania oferit. Aceasta va duce la ponderea respectivei garanii att n raporturile dintre persoanele fizice, ct i cu participarea persoanelor juridice.

2. Dac nu a fost constituit pentru un termen anumit, fidejusiunea nceteaz dac creditorul timp de un an de zile de la scadena obligaiei principale nu a fcut uz de dreptul su, n baza contractului de fidejusiune. Atunci cnd creditorul nu stabilise debitorului termenul de executare a obligaiei sale sau termenul nu reiese din natura obligaiei, creditorul este n drept s primeasc executarea n termen de 7 zile din momentul naintrii cererii (art. 575). Deci ziua ajungerii obligaiei garantate la scaden este ziua n care expir termenul de 7 zile stabilit de art. 575.

Termenul stabilit n contractul de fidejusiune, precum i termenul de un an de zile, indicat la alineatul dat, dup natura sa nu este un termen de prescripie deoarece:

- acest termen nu este instituit pentru aprarea unui drept nclcat. Acesta este un termen de existen a obligaiei accesorii fidejusiunea, nuntrul cruia fidejusorul rmne obligat fa de creditor;

- termenul fidejusiunii poate fi stabilit sau modificat prin contract, ceea ce este inadmisibil pentru termenul de prescripie;

- termenul de prescripie se aplic numai la cererea persoanei n a crei favoare a curs prescripia (art. 271), n timp ce termenul dup care fidejusiunea se consider ncetat, se aplic de instana de judecat din oficiu. n concluzie, termenul fidejusiunii este un termen de perimare.