comunicare interculturala-curiculum

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

CATEDRA COMUNICARE

CURRICULUM

la disciplina

Comunicare interculturală

Ciclul I, Licenţă

COZMA Albina,Lector universitar,

Magistru în ştiinţe administrative.

APROBAT Şef Catedra _____________________

la şedinţa Catedrei

din „ ____” __________ 2013

Chișinău, 2013

1

I. PRELIMINARII

Comunicarea reprezintă un proces complex, multidimensional şi multiaspectual, prin intermediul căruia orice activitate sau procese adiacente se desfăşoară pe filiere diferite şi specifice. Începând cu elementul personal, acţiunea de a comunica se extinde până la cele mai largi procese, inclusiv actul de a relaţiona cu alte naţiuni, state, culturi.

Comunicarea interculturală cuprinde elemente din mai multe tipuri ale comunicării umane, manifestându-se la diferite niveluri.

Cultura fiecărui popor reprezintă arsenalul de valori materiale şi spirituale, transmise din generaţie în generaţie, îmbogăţite şi modificate în funcţie de dezvoltarea social-economică a fiecărui stat. Prin comunicarea interculturală popoarele se cunosc reciproc, îşi depistează diferenţele, dar şi punctele care îi uneşte, învaţă să se respecte reciproc şi să ţină cont de specificul fiecărei culturi în parte.

Cursul de comunicare interculturală, propus spre audiere tuturor specialităţilor de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, este parte a modulului Civilizaţia europeană (partea a doua), modul compus din dispiline pentru pregătirea fundamentală a studenţilor de la ciclul I Licenţă. În cadrul cursului, studenţii sunt invitaţi să asimileze informaţii cu referire la noţiunile de bază ale Comunicării interculturale.Barierele de comunicare, tehnicile, tacticile prin care un reprezentant al unei culturi comunică, convinge, manipulează, sau pur şi simplu socializează cu reprezentantul unei alte culturi, toate se conţin în arta de a comunica la nivel intercultural.

În secolul al XXI-lea, când noţiunea de COMUNICARE, inclusiv înafara graniţelor statului de origine, precum şi în spaţiul virtual, este una omniprezentă şi indispensabilă oricărei fiinţe uname, procesul de Comunicare Interculturală se prezintă ca fiind unul deosebit de important, definitoriu în anumite situaţii. Aşa cum statele nu mai concep o izolare totală de ceilalţi actori ai scenei internaţionale, indiferent de gradul de importanţă politică pe care îl au pe mapamond, la fel nici oamenii, indiferent de ţara lor de origine, religie, cultură sau limbă vorbită, nu-şi concep existenţa în limitele stricte şi închise ale spaţiului personal, şi nici în cele ale culturii ţării pe care o reprezintă. Fenomenul globalizării, posibilităţile de emigrare, şansele oferite de diferite părţi ale lumii pentru ocuparea unui loc de muncă sau pentru obţinerea unei diplome de studii în orice domeniu, se numără printre elementele care impulsionează şi dezvoltă procesul de Comunicare interculturală. Capacităţile omului de a accepta, de a critica sau de a se adapta particularităţilor unei anumite culturi, se verifică în contextul acţiunii de Comunicare interculturală. Tocmai la aceste particularităţi, precum şi la un şir de alte elemente fundamentale, se referă cursul propus. Un stat ca RM, care abia îşi profilează imaginea pe arena internaţională, o imagine confundabilă şi slab conturată, procesul de comunicare interculturală este unul cu atât mai important, cu cât ieşirea din anonimat se realizează în mare măsură prin intermediul acestuia. Aceasta, în contextul necesităţii de a emigra pentru a evita efectele nocive ale situaţiei economice precare din ţară.

2

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de învăţământ

Codul discipli

nei

Denumirea disciplinei

Responsabil de

disciplină

Semestrul

Ore total:

Eva

luar

ea

Nr.

de

cred

ite

Totalinclusiv

C S L LI

cu frecvenţă la zi

U.02.O.009

Comunicare interculturală

Cozma Albina

II 30 15 15 Ex. 5

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

Nr. TEMA Numărul de ore1. Bazele cultural – antropologice ale comunicării interculturale

(CIC).2

2. Elementele de bază ale comunicării interculturale. 23. Teorii ale comunicării interculturale. 24. Globalizarea și efectele ei asupra comunicării interculturale. 35. Limbajele comunicării inerculturale. 26. Variabile și diferențe culturale. 4

Total 15

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor practice / seminare

Nr. TEMA Numărul de ore1. Noţiunile fundamentale studiate de Comunicarea Interculturală.

Discuţii. Prezentarea culturilor diferitor ţări ale lumii. Particularităţi culturale. Dezbateri.

2

2. Noţiunile fundamentale studiate de Comunicarea Interculturală. Discuţii. Prezentarea culturilor diferitor ţări ale lumii. Particularităţi culturale. Dezbateri.

2


2


2


2


2


3

Total 15

Notă: lucrului individual îi revin 30 de ore din totalul orelor preconizate pentru modul

3

III. COMPETENŢE

- Studenţii trebuie să fie capabili, în urma audierii cursului, să poată analiza fenomenul diferenţelor culturale, prin prisma unui şir de categorii ale CIC;

- Comunicarea interculturală, fiind o disciplină complexă şi interdisciplinară, îi ajută pe studenţi să poată privi critic şi obiectiv diversităţile culturale şi fenomenele adiacente acestora;

- Disciplina contribuie la formarea unor specialişti cu viziuni largi şi futuriste, iar capacităţile de înţelegere şi analiză a diverselor fenomene legate de cultură, se înscriu perfect în tendinţele fireşti ale societăţii autohtone de a se alătura celor europene şi globale.

IV. OBIECTIVE GENERALE

Obiective generale:La nivel de cunoaştere şi înţelegere:-să determine obiectul de studiu al disciplinei;-să identifice categoriile şi elementele disciplinei;-să definească principiile şi procesele de cercetare ca obiect de studiu al disciplinei.La nivel de aplicare:-să identifice toate etapele adaptării la o altă cultură, precum şi corelaţia dintre ele;-să stabilească principalele teorii cu elementele lor aplicative, din comunicarea interculturală;-să compare diferite culturi în baza unui şir de criterii diferite. La nivel de integrare:-să aprecieze rolul Comunicării Interculturale în Relaţiile Internaţionale dintre state, precum şi în stabilirea relaţiilor interumane;-să analizeze barierele care apar în procesul de comunicării intercuturale, precum şi să estimeze gradul în care acestea împiedică socializarea şi relaţionarea lipsită de conflicte.

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Obiectivele de referinţă Conţinuturi(definirea obiectivelor temei) (indicarea temei şi aspectelor – cheie ale temei)

să defineasca obiectul de studiu al comunicării interculturale;

să cunoască termenii de cultură, comunicare interculturală, identitate cuturală, grup socio – cultural, conceptele de „străin”, „etnocentrism” în cultură. Noţiunile de „identitate culturală”, „identitate etnică”, „identitate personală;

să determine fenomenul de cultură, etnocultură și să stabilească diferenţa dintre inculturalizere şi socializare;

să identifice și să analizeze principalele surse ale dinamicii culturale;

să relateze și să analizeze evoluția

1. Bazele cultural – antropologice ale Comunicării Interculturale (CIC)

1. Conținutul antropologic al comunicării interculturale.

2. Identitatea culturală.3. Dinamica culturii.4. Evoluția și apariția comunicării

interculturale ca obiect de cercetare și obiect de studiu.

4

comunicării interculturale atît ca obiect de cercetare cît și ca obiect de studiu.

să poată defini şocul cultural şi rolul lui în procesul CIC;

să identifice factorii de bază care ajută sau periclitează procesul de cunoaştere a culturilor străine (evoluția culturală, timpul, comportamentul uman, limba, religia, stilul de comunicare etc.);

să determine principalele bariere în comunicarea interculturală;

să analizeze elementele cheie ale procesului de comunicare prin prisma comunicării interculturale.

2. Elementele de bază ale comunicării interculturale

1. Caracteristici culturale. Comunicarea internațională.

2. Bariere în comunicarea interculturală.3. Procesul comunicării interculturale.

să determine mai multe tipuri de comunicare interculturală;

să identifice teoriele clasice ale comunicării interculturale;

să analizeze teoriile lui Geert Hofstede și paradigma lui Eduard Hool și efectele practice ale acestor teorii;

să poată aplica modelul lui M. Bennet unei culturi concrete, precum şi să fie capabili să compare mai multe culturi în baza acestui model.

3. Teorii ale comunicării interculturale

1. Tipuri de comunicare interculturale;2. Teorii clasice ale comunicării interculturale;3. Concepțiile lui Geert Hofstede și paradigma

lui Eduard Hool;4. Modelele și etapele de cunoaștere a culturii

străine după M. Bennet.

să cunoască funcțiile limbajului verbal din punct de vedere al comunicării interculturale;

să identifice funcțiile limbajului nonverbal și efectele acesteia în comunicarea intercultural;

să aprecieze importanța științelor ,,proxemica,, și ,,cromenica,, pentru comunicarea interculturală.

3. Limbajele comunicării interculturale.

1. Limbajul verba - caracteristici și funcții în comunicarea interculturală.

2. Limbajul nonverbal - conținut și funcții în cadrul comunicarea interculturală.

3. Proxemica și cromenica - științe care completează comunicarea interculturală.

să definească noțiunea de globalizare;

să identifice formele globalizării și să determine impactul acestora aspura dezvoltării unei culturi;

să analizeze efectele pozitive ale globalizării asupra comunicării interculturale;

să analizeze efectele negative ale globalizării asupra comunicării și

4. Globalizarea și efectele ei asupra comunicării interculturale.

1. Esența și noțiunea de globalizare.2. Formele globalizării (cultural, social,

tehnologic, politic, economic ect.)3. Efectele globalizării asupra comunicării

internaționale (efecte negative, efecte pozitive ale globalizării).

5

relațiilor internaționale.

să cunoască elemente ale comunicării interculturale din statelor europene: asemănări și deosebiri.

să determine specificul țărilor din asia și să analizeze conexiunea acestora cu alte state;

să identifice principalele trăsături ale țărilor ango-saxone;

să analizeze tradițiile și baierile culturilor arabe în conexiunea culturală cu alte state.

6. Variabile și diferențe sociale.

1. Practica comunicării țărilor europene;2. Specificul culturilor țărilor din asia privind

comunicarea interculturală;3. Comunicarea nonverbală a țărilor anglo-

saxone;4. Tradițiile în comunicarea interculturală

arabă.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr.

Produsul preconizat

Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare

1.

Analiza specificităţilor culturale ale

unei ţări, ţinând cont de

categoriile comunicării

interculturale studiate.

Lucrul în bibliotecă şi cu folosirea motoarelor de căutare electronice.Sintetizarea şi analizarea datelor.

Nivelul de respectare a criteriilor de analiză (criteriile de analiză stabilite de profesor).Respectarea termenilor de predare a proiectului.Capacităţile de analiză şi de prezentare a materialului.

15 aprilie 2012

VI. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Huntington, Samuel, „Ciocnirea Civilizaţiilor”, Bc „Antet”, Bucureşti, 1998;2. Georgiu Grigore - Identitate si integrare, Editura institutului de Teorie Socialã, 2001;3. Dasen, P.; Perregaux, C.; Rey, M., „Educaţia interculturală”, Editura „Politom”, Iaşi, 1999;4. Salat, L., „Multiculturalismul liberal”, Editura „Polirom”, Iaşi, 2001;5. Dogan, M., „Cum să comparăm naţiunile”, Editura „Alternative”, Bucureşti, 1993;6. Leclerc, G., “Mondializarea culturală”, Chişinău, 2003;7. Tănase, A., “Cultura şi civilizaţia”, Bucureşti 1977;8. Maliţa, M. “Zece mii de culturi, o singură civilizaţie”;9. Тер - Минасова, С. Г., „ Межкультурная коммуникация”.

6

Documents

comunicare interculturala-curiculum