of 28 /28
Pagina1 CĂLĂTORI ĄI CĂLĂTORII PRIN UNIVERS “Toată cunoaąterea noastră îąi are originea în percepţiile noastre” Leonardo Da Vinci 1. PREZENTAREA TEMEI Ce este de fapt lumea noastră? “De fapt, e oare Universul infinit sau numai foarte mare? E veąnic sau doar are o viaţă lungă? Cum ar putea mintea noastră finită să înţeleagă un univers infinit? Nu-i o îndrăzneală prea mare fie ąi doar să încercăm? Eu cred că putem ąi trebuie să încercăm înţelegem Universul. Am făcut progrese remarcabile în înţelegerea cosmosului, mai ales în ultimii ani. Nu avem încă o imagine completă, dar nici departe nu suntem.” Stephen Hawking - ,,Universul într-o coajă de nucă” “O fiinţă omenească e un fragment din lumea întreagă, numită de noi «Univers», un fragment limitat în spaţiu ąi timp...” Albert Einstein “... dacă roadele cercetării noastre nu ne aduc întotdeauna alinare, există cel puţin o consolare în cercetarea însăąi. Oamenii nu se mulţumesc să-ąi ridice moralul cu poveąti despre zei ąi uriaąi, ori să-ąi închidă gândurile, luându-se cu treburile zilnice, ei îąi construiesc telescoape ąi sateliţi, ąi acceleratoare, ąi stau ore nesfârąite la mesele lor de lucru căutând semnificaţia datelor pe care le obţin. Efortul de a înţelege Universul este unul dintre foarte puţinele lucruri care ridică viaţa omului deasupra condiţiei sale de simplu participant la o dramă, conferindu-i în schimb ceva din măreţia unei tragedii.” Steven Weinberg - ,,Primele trei minute ale Universului” 2. DIMENSIUNEA MULTIPERSPECTIVĂ A TEMEI Istorie: Cronologia descoperirii tainelor Uiniversului Astronomie: Planeta albastră Sistemul solar Calea Lactee Big Bang Biologie: Apariţia vieţii pe Pământ

Călătorii în Univers.pdf

Embed Size (px)

Text of Călătorii în Univers.pdf

  • Pag

    ina1

    CLTORI I CLTORII PRIN UNIVERS

    Toat cunoaterea noastr i are originea n percepiile noastre

    Leonardo Da Vinci

    1. PREZENTAREA TEMEI

    Ce este de fapt lumea noastr?

    De fapt, e oare Universul infinit sau

    numai foarte mare? E venic sau doar

    are o via lung? Cum ar putea mintea

    noastr finit s neleag un univers

    infinit? Nu-i o ndrzneal prea mare fie

    i doar s ncercm?

    Eu cred c putem i trebuie s ncercm

    s nelegem Universul. Am fcut

    progrese remarcabile n nelegerea

    cosmosului, mai ales n ultimii ani. Nu

    avem nc o imagine complet, dar nici

    departe nu suntem.

    Stephen Hawking - ,,Universul ntr-o

    coaj de nuc

    O fiin omeneasc e un fragment din

    lumea ntreag, numit de noi

    Univers, un fragment limitat n spaiu

    i timp...

    Albert Einstein

    ... dac roadele cercetrii noastre nu

    ne aduc ntotdeauna alinare, exist cel

    puin o consolare n cercetarea nsi.

    Oamenii nu se mulumesc s-i ridice

    moralul cu poveti despre zei i uriai,

    ori s-i nchid gndurile, lundu-se cu

    treburile zilnice, ei i construiesc

    telescoape i satelii, i acceleratoare, i

    stau ore nesfrite la mesele lor de

    lucru cutnd semnificaia datelor pe

    care le obin. Efortul de a nelege

    Universul este unul dintre foarte

    puinele lucruri care ridic viaa omului

    deasupra condiiei sale de simplu

    participant la o dram, conferindu-i n

    schimb ceva din mreia unei tragedii.

    Steven Weinberg - ,,Primele trei minute

    ale Universului

    2. DIMENSIUNEA MULTIPERSPECTIV A TEMEI

    Istorie:

    Cronologia descoperirii

    tainelor Uiniversului

    Astronomie:

    Planeta albastr

    Sistemul solar

    Calea Lactee

    Big Bang

    Biologie:

    Apariia vieii pe Pmnt

  • Pag

    ina2

    Suntem singuri n Univers?

    Geografie:

    Structura sistemului solar

    Planete, satelii etc.

    Matematic:

    Interpretarea unor date

    statistice n contextul temei

    date

    Puterile lui 10 dimensiunile

    lumii nconjurtoare

    Geometrie i trigonometrie

    aplicate pe modele spaiale

    3. CLTORI I CLTORII PRIN UNIVERS

    Universul nostru este presrat cu peste o

    sut de miliarde de galaxii, fiecare dintre

    ele coninnd aproximativ o sut de miliarde

    de stele. Nu e limpede cte planete se

    nvrt n jurul acestor stele, dar e sigur c

    mcar pe una din ele a aprut viaa. i, mai

    ales, exist o form de via care a avut

    capacitatea i ndrzneala s cugete asupra

    originilor acestui vast univers.

    (Simon Singh, Big Bang)

    Fenomenele din Univers se

    petrec la o scar care cuprinde

    dimensiuni spaiale i temporale

    ncepnd cu cele gigantice pn la cele

    mai mici posibile. nelegerea lumii a

    devenit tot mai unitar odat cu

    progresul cunoaterii, ceea ce a adus

    transformri uriae n concepia

    general a omenirii despre Univers.

    Lumile obiectelor mici, mari i foarte

    mari au fost investigate pe msur ce

    tiina a ptruns mai adnc n tainele

    naturii. Aceasta ofer o imens variaie

    pe scara tuturor proprietilor materiei,

    att n privina distanelor, a intervalelor

    de timp, a maselor, a temperaturilor, a

    energiilor, etc. Nu se pune doar

    problema msurrii ci i a nelegerii

    legilor care guverneaz fiecare nivel

    dimensional. Ceea ce se petrece la

    dimensiuni mici nu se repet la fel la

    alte dimensiuni. De la stea la atom,

    particule elementare, avem de-a face cu

    diferite manifestri calitative ale

    materiei.

    Pentru a le putea cuprinde pe toate, fie

    i ntr-un jurnal de cltorie imaginar,

    vom apela la repere spaiale i

    temporale constituite din puterile lui 10.

    De ce cltorim dup puterile lui 10?

    Deoarece utilizarea notaiilor

    exponeniale favorizeaz operaiile

    matematice cu numere foarte mari

    (cazul macrocosmosului) sau foarte mici

    (cazul lumii microscopice).

    Cltorie spaial prin Univers

    Vom ncepe o incursiune spaial prin

    Univers plecnd de la puterea 1 a lui 10,

    iar unitatea de msur fiind metrul.

    Aceast cltorie este similar unor

    operaii de zoom-out sau de zoom-in pe

    o hart digital.

  • Pag

    ina3

    La start vom ntlni ceea ce ne

    nconjoar: arbori, cldiri, stlpi,

    reprezentri fireti ale lumii

    nconjurtoare. Dimensional vorbind,

    indivizii umani se situeaz undeva ntre

    100 i 101. Acum vom ncepe cltoria

    spre Univers. Evident, este necesar o

    navet spaial care trebuie lansat de

    pe Pmnt i care va trebui s i poat

    asigura independena energetic pentru

    ceva vreme.

    102 acoperiurile cldirilor, terenuri de

    sport

    103 perspectiva cartierelor

    104 orae

    105 rile

    106 continentele i ntinderile de ap

    (oceane i mri)

    107 Terra

    Cum s-a nscut Pmntul?

    n urm cu aproximativ 4,6 miliarde de

    ani, un nor de gaz i praf interstelar

    condensa. Principalele momente din

    formarea Terrei au fost: concentrarea

    materiei gazoase, aranjarea

    gravitaional, dezintegrarea

    elementelor grele, nclzirea din interior

    spre exterior, formarea i evoluia

    geosferelor. Ca urmare a condensrii

    norului, cu predilecie n zona lui

    central, a aprut o sfer care se rotea

    cu viteza mai mare dect azi. Datorit

    nclzirii progresive s-a produs

    dezintegrarea elementelor grele din

    interiorul planetei. Scoara planetei a

    fost fragmentat de magma care a

    adus la suprafa substane, gaze i

    ap. Aa s-au nscut atmosfera i

    hidrosfera terestr. Creterea masei

    atmosferice a dus la ncetinirea

    micrii de rotaie. Raza Pmntului a

    crescut cu circa o treime. Compoziia

    atmosferei s-a modificat de-a lungul

    timpului. Iniial era foarte dens i

    coninea mult dioxid de carbon i

    amoniac. Apariia biosferei, nveliul viu

    al Terrei, a dus la creterea

    concentraiei de oxigen atmosferic.

    De-a lungul celor aproximativ 4,5

    miliarde de ani Terra a trecut printr-

    o perioad de nclzire puternic

    urmat de o glaciaiune. Se crede c

    dac rcirea ar fi fost mai puternic

    cu 3-4C, Pmntul ar fi fost acoperit

    cu o crust de ghea ireversibil.

    Evoluia ns a fost de aa factur

    nct a favorizat apariia i dezvoltarea

  • Pag

    ina4

    formelor inteligente de via.

    Fragmentele meteoritice cdeau spre

    suprafaa sferei formate. La locul

    impactului apreau cratere enorme. n

    urma dezintegrrilor radioactive care au

    avut loc, precum i datorit energiei

    poteniale gravitaionale datorate

    aglomerrii, miezul sferei s-a nclzit

    rmnnd n stare lichid. Straturile

    superioare s-au solidificat formnd

    mantaua i crusta Sub aciunea

    vaporilor de ap i a emisiilor de

    hidrogen din interiorul sferei, s-au

    amorsat reacii chimice care au dus

    la apariia unor molecule complexe.

    Primele organisme terestre erau

    constituite din sisteme moleculare

    autoreproductoare. nfiarea Terrei

    s-a schimbat odat cu ncetarea

    ploilor meteoritice. Atunci a nceput

    ridicarea munilor i apariia apelor

    curgtoare. Totodat, materialul din

    mantaua Terrei a fost ridicat spre

    fundul oceanelor, iar marginile

    continentelor au fost subduse ctre

    profunzimi. Prin ciocnirea plcilor

    tectonice au aprut lanurile muntoase.

    Au urmat perioade de glaciaiuni.

    Selecia natural a ales sistemele

    moleculare autoreproductibile care s-

    au putut adapta mediului n

    schimbare. Primele au aprut plantele

    care utilizau lumina pentru a

    descompune apa n hidrogen i n

    oxigen. Ulterior au aprut forme de via

    din ce n ce mai complexe i mai

    inteligente.

    108 Terra se vede de la 100000 km

    109 percepem o parte din orbita Lunii

    1010-1012 percepem o parte dintre

    orbitele planetelor sistemului solar

    1013 percepem, vedem ntregul sistem

    solar

    Sistemul solar

    Sistemul solar ar putea fi definit ca

    fiind un ansamblu de corpuri cosmice

    planete i aglomerri de materie, care

    graviteaz n jurul Soarelui din cauza

    cmpului gravitaional al acestuia.

    Soarele se afl n centrul sistemului

    solar i concentreaz circa 99% din masa

    total a acestuia. Este alctuit n

    totalitate din gaze, are lumin proprie i

    temperatur ridicat cu care ntreine

    procese de generare a energiei.

    Pn la sfritul secolului al XIX-lea se

    cunoteau doar planetele Mercur, Venus,

    Marte, Jupiter i Saturn.

  • Pag

    ina5

    Imaginea sistemului solar s-a

    mbogit n secolul al XIX-lea prin

    descoperirea planetelor Uranus,

    Neptun i Pluto, a asteroizilor,

    denumii i planetoizi sau planete mici.

    Majoritatea lor se gsesc ntre orbitele

    planetelor Marte i Jupiter. Tot atunci

    au fost descoperite mai multe comete

    i au fost create modele pentru

    structura i alctuirea lor. Au fost studiai

    anumii meteorii cu orbite circumsolare

    ca i cometele. Muli dintre meteorii

    provin din destrmarea cometelor.

    Acum putem schia portretul sistemului

    Solar: 9 planete (Mercur, Venus,

    Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,

    Neptun, Pluto), 60 de satelii naturali ai

    planetelor descoperii pn n prezent,

    cteva zeci de mii de asteroizi, muli,

    foarte muli meteorii i comete. ntre

    aceste componente se afl mediul

    interplanetar constituit din pulberi,

    radiaii, cmpuri magnetice etc.).

    Distanele dintre Soare i cele 9

    planete sunt foarte mari.

    Soarele eman continuu energie:

    lumin n domeniul vizibil, radiaii

    infraroii, ultraviolete, radiaii X, gamma

    i unde radio n domeniul invizibil.

    Aceast energie devine parte a

    mediului interplanetar i se numete

    vnt solar.

    Planetele au form aproximativ sferic.

    Atunci cnd sunt privite prin lunet sau

    prin telescop, ele apar ca nite discuri,

    nu scnteiaz i au strlucire variabil.

    Venus este cel mai strlucitor astru,

    Uranus este cea mai deprtat planet

    vizibil cu ochiul liber. Planetele

    asemntoare Pmntului se numesc

    telurice i au densitatea ridicat, volumul

    redus, iar atmosfera rarefiat. n aceast

    categorie intr Mercur, Venus i

    Marte, alturi de Terra. Ele au satelii

    puini i sunt constituite din substane

    pietroase i din metale. Celelalte planete,

    asemntoare cu Jupiter se numesc

    joviene. Ele sunt: Jupiter, Saturn, Uranus

    i Neptun. Ele au densitatea mai mic

    dect primele, volumul mare, atmosfera

    dens, muli satelii i sunt n general

    alctuite din hidrogen i din compuii

    acestuia. Pluton un intr n nici una

    dintre categorii. n reprezentrile uzuale

    ale sistemului solar planetele apar ca

    fiind sfere (de fapt discuri), cu

    dimensiuni proporionale cu mrimea

    lor. La fel i Soarele. Dac am micora

    ntregul sistem de un miliard de ori,

    ar trebui utilizate sfere de urmtoarele

    dimensiuni:

    Soare 1,4 m diametru;

    Mercur 5 mm diametru, la

    distana de 58 m de Soare;

    Venus 13 mm diametru, la 108

    m de Soare;

    Pmnt 13 mm diametru, la 149

    m de Soare;

    Marte 7 mm diametru, la 228

    m de Soare;

    Jupiter 144 mm diametru, la

    778 m de Soare;

  • Pag

    ina6

    Scrie un jurnal al

    naterii i evoluiei unei

    stele, n funcie de

    mrimea sa. Utilizeaz

    momentul 4, Naterea i

    evoluia unei stele, din

    lecia AeL intitulat

    Reacia de fuziune n

    Soare.

    Saturn 121 mm diametru, la

    1400 m de Soare;

    Uranus 53 mm diametru, la

    2500 m de Soare;

    Neptun 50 mm diametru, la 4500

    m de Soare;

    Pluto 5 mm diametru, la 5900

    m de Soare.

    1014-1015 percepem stele din galaxia

    noastr

    Ce sunt stelele?

    Stelele sunt sfere strlucitoare alctuite

    din gaz. Singura stea suficient de

    apropiat de Pmnt pentru a arta ca o

    sfer este Soarele. Celelalte miliarde de

    stele sunt mult prea ndeprtate, nct

    par a fi punctiforme chiar i atunci cnd

    sunt privite prin cele mai puternice

    telescoape. Numrul aproximativ al

    stelelor este de 200 de bilioane de

    bilioane. Ele difer prin strlucire i prin

    culoare, aprnd galbene, albastre sau

    roii, deoarece au mrimi i temperaturi

    diferite. Principalele elemente chimice

    aflate n componena lor sunt:

    hidrogenul i heliul. Temperaturile mari

    din centrul stelei fac posibile reacii

    nucleare de fuziune ntre atomii de

    hidrogen. n urma reaciei prin care se

    unesc doi atomi de hidrogen rezult o

    mare cantitate de energie, alturi de

    atomii de heliu. Aceast cantitate de

    energie eliberat provoac strlucirea

    stelei.

    1016m = 1an-lumin

    1020 suntem suficient de departe

    pentru a percepe forma spiral a

    galaxiei noastre

    Calea Lactee

  • Pag

    ina7

    Ce sunt galaxiile?

    Galaxiile reprezint grupri mari de

    stele, praf i gaze, avnd forme i

    mrimi diferite i inute mpreun de

    ctre gravitaie. Galaxiile mici au n

    componen sute de mii de stele, iar

    cele gigante au mii de miliarde. Graie

    dezvoltrii instrumentelor pentru

    observaii astronomice, au fost

    identificate galaxii aflate la 10 miliarde

    de ani-lumin fa de Pmnt. Se

    estimeaz c n Universul vizibil se afl

    n jur de 100 de bilioane de galaxii. Noi

    ne aflm mpreun cu sistemul solar

    ntr-o galaxie gigantic spiral, numit

    Calea Lactee. Ea conine n jur de 200 de

    miliarde de stele i materie interstelar,

    i are diametrul de aproximativ o sut de

    mii de ani-lumin. Soarele se afl pe

    unul dintre braele spiralei i se rotete

    n jurul centrului galaxiei, aflat la 26000

    ani-lumin, cu viteza de 250 km/s.

    Timpul necesar unei rotaii complete

    este de aproximativ 240 de milioane de

    ani.

    Exist dou tipuri de galaxii: spirale i

    eliptice. Toate galaxiile spirale se

    rotesc. La fel o parte dintre galaxiile

    eliptice. Galaxiile cltoresc foarte ncet

    n spaiu, trecnd uneori unele pe lng

    altele. Atunci pot aprea deformri. Este

    posibil chiar ca o galaxie mare s

    nghit una mai mic din cauza

    gravitaiei. Se pare c i Calea Lactee a

    asimilat cteva galaxii mai mici. n

    timpul acestor procese, stelele nu se

    ciocnesc deoarece spaiul dintre ele

    este foarte mare. Toate stelele vizibile

    n nopile senine pe cer fac parte din

    galaxia noastr. Pmntul se afl pe

    braul Orion. Privite prin telescop,

    celelalte galaxii apar ca nite pete de

    cea din cauz c se afl la distane

    foarte mari. Din emisfera nordic se pot

    observa cu ochiul liber numai galaxiile

    din Andromeda, aflate la 2,3 milioane de

    ani de Calea Lactee i galaxia din

    Constelaia Triunghiul.

    Revenim pe Pmnt, la 100! ncepem s

    cltorim spre lumea subatomic.

    10-1 este dimensiunea frunzelor.

    10-2-10-3 se vd nervurile frunzelor din

    ce n ce mai bine

    musetel

  • Pag

    ina8

    musetel (din gradina mea)

    10-4 se observ celulele pe suprafaa frunzei

    10-5 celula vegetal se vede acum foarte bine

    granula de polen pe floare de musetel

    10-6 apare nucleul celulei

  • Pag

    ina9

    4. CALATORIE IN INTERIORUL FLORII DE MUSETEL

    Granula de polen

    1 mm=10-3m

    200m=210-4m

    20m=210-5m

    10-7 se vede cromatina din nuclee

    10-8 se vd lanurile de ADN

    10-9 se vd nucleotide ADN

    Materia la scara nano

    nanoparticule de platina auto-

    asamblate

    10-10 se zrete nveliul electronic al

    atomului

    10-11 se vd electronii de pe straturile

    interioare ale nveliului electronic

    10-13 se zrete nucleul atomic

    10-14 se vede nucleul atomic

    10-15 se zrete un proton

    10-16 se disting quarcurile

  • Pag

    ina1

    0

    5. CLTORIE TEMPORAL PRIN UNIVERS

    Vom ncepe o incursiune temporal prin

    Univers plecnd de la puterea 0 a lui 10,

    iar unitatea de msur fiind secunda.

    Aceast cltorie este similar unor

    operaii de ntoarcere n timp, respectiv

    de evadare in viitor. Vei avea nevoie de

    mult imaginaie!

    100 este ordinul de mrime al pulsului

    uman. Limitele normale ale frecvenei

    cardiace medii n repaus sunt cuprinse

    ntre 60 i 100 bti pe minut.

    10-3 este ordinul de mrime al duratei

    btii din aripile unei albine care zboar

    10-6 este ordinul de mrime al duratei

    de via a mezonilor .

    Ce sunt mezonii ?

    Sunt nite particule elementare

    generate n atmosfera terestr la

    nlimi de 20-30 de km! Timpul de via

    propriu (msurat ntr-un sistem de

    referin solidar cu mezonul) este de

    1,510-6s. Ei se deplaseaz cu viteza

    0,998 din viteza luminii (3108m/s).

    Astfel, ct triesc ar trebui s parcurg

    doar 450 m. Dar ei pot fi detectai n

    vecintatea solului terestru, la circa

    22,5 km de locul generrii lor. Cum este

    posibil aa ceva? Doar dac timpul lor

    de via ar fi mai mare! Cam de

    7,510-5s. Prezena lor la sol fiind o

    realitate, nseamn c se verific

    experimental dilatarea duratelor n

    sistemele de referin diferite de

    sistemul propriu. Se confirm astfel

    teoria restrns a relativitii elaborat

    de ctre Albert Einstein.

    10-8 este ordinul de mrime al timpului

    de via al strii excitate a atomilor

    dintr-un sistem atomic oarecare.

    10-10 este ordinul de mrime al

    timpului necesar luminii s strbat

    sticla ferestrei.

    10-15 este ordinul de mrime al

    perioadei de rotaie a unui electron n

    jurul nucleului de hidrogen.

    Revenim n zilele nostre la 105s!

    ncepem s cltorim spre puteri

    pozitive ale lui 10, spre viitor.

    107 este ordinul de mrime al unui an

    pmntean. Imaginai-v cte ai putea

    nota n jurnalul vostru ntr-un an!

    109 este ordinul de mrime al duratei

    vieii unui om

    1016 este ordinul de mrime al

    presupusei existene a Terrei

    Sarcin de lucru

    Scrie un jurnal al evoluiei planetei

    albastre. Pornete de la imaginea

    urmtoare!

  • Pag

    ina1

    1

    1017 este ordinul de mrime al

    presupusei existene a Universului

    De la origini spre ziua de azi- jurnalul

    naterii Universului

    Big Bang este modelul care ofer

    o explicaie elegant asupra originii a tot

    ceea ce vedem noaptea pe cer, fiind una

    dintre cele mai mari nfptuiri ale

    inteligenei i spiritului uman. Explic

    apariia materiei, energiei, spaiului i

    timpului, altfel spus la existena

    universului. Aceast teorie ncearc s

    explice de ce universul se extinde

    permanent nc de la apariia sa, i de

    ce pare a fi uniform n toate direciile.

    Este rezultatul curiozitii fr limite,

    imaginaiei fabuloase, observaiai

    ptrunztoare i a logicii implacabile.

    Cartea de identitate a Universului

    arat potrivit actualei cunoateri ca n

    imaginea urmtoare!

    Un cltor care ar fi asistat la

    naterea i evoluia Universului ar putea

    nota n jurnalul su urmtoarele:

    Universul i timpul au avut un

    nceput, n explozia primordial.

    Astrofizicienii nu pot explica apariia

    universului la momentul iniial care ar

    presupune o temperatur infinit. Ei

    iau ca punct de plecare momentul 10-43

    (timp Planck) secunde dup explozie. La

    aceast vrst fraged tot Universul era

    coninut ntr-o sfer de mrime infim,

    subnuclear, de numai 1033 centimetri

    diametru (nucleul unui atom are ordinul

    de mrime de 1013 centimetri).

    Temperatura la acel stadiu era ns

    inimaginabil de mare, de ordinul a 1032

    grade.

    La 10-34 s temperatura ajunge la

    1011 K. Universul este acum o sup n

    care se amestec materie i radiaie.

    Fiecare particul dintre cele prezente se

    ciocnete rapid cu cealalt. Echilibrul

    termic tinde spre perfeciune, dei

    Universul se afl n expansiune rapid.

    Abund electronii, pozitronii i

    particulele fr mas: fotonul,

    neutrino i antineutrino. Densitatea

    este imens, astfel nct particulele

    neutrino, despre care se tie c pot

    cltori ani la rnd printre crmizi de

    plumb fr a fi difuzai, sunt meninui n

    echilibru termic cu electronii, cu fotonii

    i cu pozitronii. Dup prima secund

  • Pag

    ina1

    2

    de via a Universului, temperatura a

    ajuns deja la 1010K. Universul este nc

    prea fierbinte pentru ca neutronii i

    protonii s dea natere nucleelor

    atomice stabile.

    Detalii despre particulele

    elementare pot fi gsite n momentul 6,

    Particule elementare, din lecia AeL

    intitulat Acceleratoare de particule!

    Dup 14 secunde, temperatura

    atinge 3 109 K. Electronii i pozitronii

    ncep recombinarea, anihilndu-se

    rapid. n acest proces se elibereaz

    cantiti mari de energie care vor

    ncetini rcirea Universului. Totui,

    Universul este acum suficient de rece

    pentru a se pune problema formrii

    nucleelor stabile. Cnd se atinge

    temperatura de 109K (de aproximativ

    70 de ori mai mare dect este azi n

    centrul Soarelui) au trecut deja primele

    3 minute din viaa Universului. Nu mai

    exist electroni i pozitroni care s-au

    recombinat.Predomin fotonii, neutrinii

    i antineutrinii. Se formeaz deja

    nuclee de deuteriu, dar ele sunt nc

    instabile. Continund rcirea la

    0,9 109K, procesul de nucleosintez

    avanseaz i ncep s apar nuclee de

    He stabile.

    Dup circa jumtate de or de la

    Big Bang, temperatura este 3 108K, iar

    n compoziia Universului intr acum

    nuclee de heliu, n proporie de 22 28%

    din totalul particulelor nucleare, iar n

    rest, protoni liberi i electroni legai de

    protoni sau liberi, adic atomi de

    hidrogen. Compoziia va persista circa

    700 000 de ani pn cnd temperatura va

    scdea suficient, nct atomii s devin

    stabili i s nu mai existe electroni liberi.

    Este momentul n care Universul

    devine transparent la radiaie prin lipsa

    electronilor care acum s-au legat de

    nucleu, formnd atomi stabili.

    Inaugurm era decuplrii materiei de

    energie. De aici nainte se deschide

    drumul formrii galaxiilor i a stelelor.

    n acord cu aceast teorie, Universul a

    nceput la o temperatur infinit. Odat

    cu extinderea lui temperatura scade. La

    fel i radiaia lui. Dup sute de mii de

    ani temperatura a ajuns la cteva mii

    de grade. Primele nuclee sintetizate au

    fost heliul, hidrogenul, litiul, nucleele

    elementelor uoare. Carbonul i

    oxigenul au aprut dup un miliard

    de ani, prin combinarea nucleelor

    grele cu electroni pentru a forma atomi.

    Pn la aceast combinare radiaia

    circul greu din cauza deselor

    ciocniri cu electronii. Naterea

    primilor atomi de hidrogen a dus la

    eliberarea radiaiilor. Evident c

    aceasta a produs transparena

    Universului i rcirea lui pn la 2,7

    K, temperatura minim a fondului

    cosmic de radiaie.

  • Pag

    ina1

    3

    Scrie un jurnal al naterii

    elementelor chimice

    prezente la ora actual n

    Univers.

    Utilizeaz momentul 3,

    Nucleosinteza, din lecia

    AeL intitulat Reacia de

    fuziune n Soare.

    ntre vrstele de 2 i, respectiv, 4

    milioane de ani s-au format cuasarii,

    guri negre din mijlocul galaxiilor, i

    stelele, din gazele i praful interstelar.

    Stelele s-au concentrat ulterior n

    galaxii. Urmare a reaciilor de fuziune

    nuclear dezvoltate i-au fcut

    apariia nucleele grele. Aceasta a dus

    la evoluia stelelor prin explozii, n

    urma crora au aprut supernovele.

    Soarele s-a fomat acum 4,55

    miliarde de ani, prin condensarea unui

    nor interstelar n echilibru dinamic.

    Norul, compus n majoritate din

    hidrogen, cuprindea particule

    elementare, atomi, ioni, molecule i

    grune de praf. Trecerea unei stele

    masive sau a unei unde gravitaionale a

    destabilizat norul protosolar i a

    declanat procesul de condensare. Faza

    de condensare a durat circa un milion

    de ani, pn ce temperatura centrului a

    crescut suficient pentru ca s se

    declaneze reaciile nucleare i de

    atunci Soarele a nceput s

    strluceasc. Soarele i va pstra

    starea actual nc aproape 5 miliarde

    de ani, pn ce i va consuma ntreaga

    cantitate de hidrogen cuprins n

    nucleu. Dup aceea va urma o nou faz

    de condensare, care va ridica i mai

    mult temperatura astfel nct s poat

    nceape procesul de ardere a heliului.

    Atunci Soarele va deveni o gigant roie,

    a crei diametru va atinge orbita lui

    Jupiter, nglobnd astfel i Pmntul.

    Dup consumarea elementelor uoare

    (H, He, C, ...), Soarele se va transforma

    ntr-o pitic alb i se va rci ncetul

    cu ncetul pn ce se va stinge, dup o

    via

    de circa 20 de miliarde de ani.

    Resurse AEL:

    PL-Fiz-Nuc-12- Reacia de

    fuziune n Soare.

    Cu 4,6 miliarde de ani n urm s-a

    format sistemul solar n jurul centrului

    de gravitaie, numit Soare.

    Resurse web suplimentare:

    Calea Lactee-

    http://mwmw.gsfc.nasa.gov/mmw_edu.

    html

    Sistemul Solar-

    http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/

    Big Bang-

    http://science.nasa.gov/astrophysics/foc

    us-areas/what-powered-the-big-bang/

  • Pag

    ina1

    4

    tiina are dou aspecte

    complementare: teoria i experimentul.

    Teoria construiete i ofer modele ale

    realitii. Experimentul este cel chemat

    s verifice aceste modele comparndu-

    le cu realitatea. Testarea experimental

    a modelului Big Bang ateapt de muli

    ani fiind destul de greu s faci

    experimente cu Universul. Tehnica de

    observaie a progresat, telescoapele au

    devenit din ce n ce mai

    performante.Argumente care susin

    corectitudinea teoriei Big Bang:

    Vrsta celor mai btrne stele

    este de 12-13,2 miliarde de ani,

    ceea ce corespunde parial cu

    vechimea Universului.

    Analiza luminii emise de galaxii

    indic faptul c obiectele galactice

    se ndeprteaz unele de altele cu

    o vitez cu att mai mare, cu ct

    sunt mai ndeprtate de Pmnt,

    ceea ce sugereaz c galaxiile

    erau altdat adunate ntr-o

    regiune unic a spaiului (Hubble,

    1929);

    Existena azi, n toate regiunile

    Universului, a radiaiei de fond

    ("radiaie cosmic") foarte slab,

    un fel de fosil, rmi de pe

    urma torentelor de cldur i

    lumin din primele clipe ale

    Universului (Penzias i Wilson,

    1956).

    Gsirea unor explicaii pentru momentul

    exploziei primordiale sunt asteptate de

    la experimentele care se vor desfura

    la CERN (Centrul European de Cercetri

    Nucleare).Large Hadron Collider, LHC-

    ul este noul fanion al laboratorului

    european de cercetri nucleare.

    Construirea LHC a necesitat peste 12

    ani, mobiliznd peste 7.000 de fizicieni i

    investiii de circa 3,76 miliarde de euro.

    Cum este cel mai puternic

    accelerator de particule din lume, se

    ateapt ca LHC-ul s ofere noi

    perspective n misterele Universului

    nostru. Se va ncerca recrearea

    condiiilor din primele clipe ale

    Universului prin ciocnirea unor hadroni

    (de exemplu protoni), accelerai pn

    ating viteza luminii. Cercettorii vor

    ncerca s identifice bosonii Higgs,

    particule subatomice, instabile, numite

    i "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru

    nelegerea fizicii actuale, pe care muli

    le-au studiat fr s le fi vzut vreodat.

  • Pag

    ina1

    5

    Alctuii scurte

    descrieri ale celor

    patru detectori

    principali din cadrul

    LHC: Atlas, Compact

    Muon Solenoid

    (CMS), Alice i LHCb.

    Utilizai resursele

    indicate n

    continuare.

    Aflat ntr-un tunel de 27 de kilometri, la

    100 de metri adncime sub grania

    franco-elveian, LHC folosete circa

    1.200 de magnei superconductori

    pentru a dirija fasciculele de protoni i

    pentru a le face s circule n interiorul

    tunelului cu viteza luminii. n plus, n

    anumite regiuni ale tunelului, protonii

    intr n coliziune cu energii enorme. n

    locurile n care au loc ciocnirile se afl

    aparatur special care msoar

    interaciunea protonilor pentru a

    descoperi informaii care ar putea

    impinge mai departe frontierele

    cunoaterii.

    Resurse AEL:

    PL-Fiz-Nuc-8- Acceleratoare de

    particule, momentul 7

    Resurse web suplimentare:

    LHC, CERN-

    http://public.web.cern.ch/public/en/lhc/l

    hc-en.html

  • Pag

    ina1

    6

    6. DIRECII DE ABORDARE TRANSDISCIPLINAR

    1. Momente eseniale ale explorrii

    tainelor Universului

    Studiul se poate concentra pe

    evoluia n timp a cercetrilor privind

    Universul, din Antichitate pn n

    zilele noastre. Se vor evidenia

    descoperirile tiinifice i

    consecinele acestora.

    2. Cltorul i cltoria n istorie i

    literatur

    Subiectul poate fi dezvoltat

    predominant din perspectiv istoric

    i literar: evoluia literaturii de

    cltorie; cltori celebri i

    experienele lor; lumi imaginare i

    lumi reale; imaginea celuilalt n ochii

    cltorului.

    3.

    4. tiin i politic: cercetarea

    spaiului n secolul XX

    Tema poate fi abordat prin prisma

    relaiei dintre modelele de

    comportament n relaiile

    internaionale impuse de lumea

    bipolar postbelic i eforturile de

    cercetare a spaiului cosmic n

    aceeai perioad.

    5. Ap, aer, foc, pmnt: cltorii n

    cutarea celor patru elemente

    Se pot reconstui expediii organizate

    de-a lungul timpului pentru a studia

    fiecare dintre cele patru elemente:

    explorarea oceanelor (expediiile

    conduse de J. Y. Cousteau), prima

    aselenizare, erupia unui vulcan,

    teritorii necunoscute (D. Livingstone

    i H. Stanley n Africa).

    6. Cltorind cu viteza luminii

    Tema poate fi studiat prin

    simularea unei expediii de cercetare

    a spaiului cu o nav care ar cltori

    cu viteza luminii: ce ar putea

    descoperi n diferite etape ale

    cltoriei; ct de departe ar putea

    ajunge; ce tehnologii ar putea fi

    utilizate etc.

    7. Cosmogonia: modele de interpretare

    n istoria religiilor

    Se pot studia conexiunile dintre

    modelele de interpretare a lumii

    oferite de religie de-a lungul

    timpului i descoperirile tiinei.

  • Pag

    ina1

    7

    7. MODEL DE ABORDARE TRANSDICIPLINAR

    Subtema 3. tiin i politic: cercetarea spaiului n secolul XX

    Rzboiul care tocmai s-a ncheiat nu

    seaman deloc cu cele din trecut: de

    acum, acela care va reui s ocupe un

    teritoriu, i va impune acolo propriul

    sistem social. Fiecare i va impune

    prezena n funcie de ct de departe vor

    putea ajunge trupele sale. Nu va exista o

    alt soluie!

    (I. V. Stalin, 1945)

    Repere cronologice:

    1946 Discursul lui W. Churchill la

    Fulton (S.U.A.), marcheaz divizarea

    lumii n dou mari zone de influen:

    sovietic i american.

    1947 Elaborarea doctrinei Truman,

    privind stvilirea expansiunii

    comunismului n lume.

    1948 Blocada Berlinului.

    1949 Formarea N.A.T.O.

    1955 Formarea Organizaiei Tratatului

    de la Varovia.

    1957 Se lanseaz pe orbit primul

    satelit artificial al Pmntului.

    1958 Satelitul american Explorer I

    descoper centura de radiaii Van Allen,

    din jurul Pmntului.

    1961 Iuri Gagarin este primul om care

    zboar n spaiul cosmic.

    1963 Cosmonauta sovietic Valentina

    Terekova devine prima femeie care

    realizeaz un zbor orbital n jurul

    Pmntului.

    1969 Astronautul Neil Armstrong

    ajunge pe suprafaa Lunii.

    1972 Acordul S.A.L.T. I (Strategic Arms

    Limitation Talks), privind controlul

    armamentului strategic deinut de

    S.U.A. i U.R.S.S..

    1977 Lansarea sondei spaiale Voyager

    1, prima care a prsit sistemul nostru

    solar.

    1979 Acordul S.A.L.T. II.

    1986 U.R.S.S. finalizeaz prima staie

    spaial orbital cu echipaj permanent,

    Mir.

    1989 Sfritul Rzboiului rece.

    1991 Autodizolvarea Tratatului de la

    Varovia; destrmarea U.R.S.S.

    Contextul politic general al

    Rzboiului rece. Perioada ce a urmat

    celui de-al Doilea Rzboi Mondial a fost

    dominat, n planul relaiilor

    internaionale, de afirmarea celor dou

    "superputeri" - S.U.A. i U.R.S.S. - fapt

    ce a dus, pentru cteva decenii, la o

    adevrat polarizare a lumii n dou

    sisteme politice rivale: cel capitalist,

    democratic, dominat de S.U.A. i cel

    comunist, controlat de U.R.S.S. Aceast

    perioad s-a caracterizat prin

    confruntarea politic, ideologic,

    militar i social-economic dintre cele

    dou sisteme, situaie definit prin

  • Pag

    ina1

    8

    noiunea de Rzboi rece. Denumirea

    dat este justificat de faptul c

    rivalitatea dintre cele dou superputeri

    nu s-a transformat ntr-un conflict

    armat direct.

    Primul moment care a marcat

    mprirea lumii n cele dou mari zone

    de influen (american i sovietic) a

    fost discursul rostit de W. Churchill la

    Fulton (Missouri, S.U.A., 1946), n care a

    utilizat termenul de "cortin de fier"

    pentru a desemna divizarea Europei ca

    urmare a instaurrii controlului sovietic

    n Europa Central i de Est.

    Europa divizat de Cortina de fier.

    Deinerea de ctre statul

    american a armei nucleare a accelerat

    cursa narmrilor, aceasta devenind una

    dintre principalele caracteristici ale

    Rzboiului rece. n prima etap (1946-

    1962), administraia american a aplicat

    aa-numita Containement policy, de

    "stvilire" a comunismului, ilustrat de

    doctrina Truman (1947), ce avea n

    vedere aprarea intereselor americane

    n Mediterana oriental (Grecia i

    Turcia) i Iran n faa eventualei

    extinderi a influenei sovietice.

    n Europa, prima criz a

    Rzboiului rece a fost "blocada

    Berlinului", instituit de Stalin,

    conductorul U.R.S.S., n 1948, cu

    scopul de a institui controlul sovietic

    asupra ntregului ora german.

    Americanii au asigurat alimentarea

    populaiei din vestul Berlinului

    (administrat de S.U.A., Frana i Marea

    Britanie), printr-un pod aerian, astfel c

    sovieticii au fost nevoii s ridice

    blocada. Dup un an, Germania era

    mprit n dou state - cel comunist

    (R.D.G., partea de rsrit) i cel

    capitalist, democratic (R.F.G., partea

    apusean). Oraul a rmas divizat, n est

    fiind instalat capitala statului comunist

    german, iar Berlinul de Vest a fost

    integrat Republicii Federale Germane,

    stat democratic. Zidul Berlinului (1961),

    ridicat din ordinul conductorului

    sovietic Hrusciov, a reprezentat

    simbolul divizrii Europei, acesta

    mpiedicnd libera circulaie ntre

    partea rsritean, comunist, i cea

    occidental a oraului, capitalist.

  • Pag

    ina1

    9

    Zonele de ocupaie din Germania, la finalul celui

    de-al Doilea Rzboi Mondial.

    n plan politico-militar, Rzboiul

    rece a fost marcat de constituirea a

    dou aliane rivale. n 1949 s-a constituit

    Organizaia Tratatului Atlanticului de

    Nord (N.A.T.O.) format din S.U.A.,

    Marea Britanie, Belgia, Olanda,

    Luxemburg, Italia, Frana, Norvegia,

    Islanda, Danemarca, Canada, Turcia,

    Grecia (din 1952), R.F.G. (din 1955),

    Spania (din 1982). Pactul (sau Tratatul)

    de la Varovia, cuprinznd statele

    europene comuniste, a fost fondat n

    1955.

    n 1950 a izbucnit o nou criz:

    rzboiul din Coreea (1950-1953). Coreea

    de Nord, comunist (susinut de China

    i U.R.S.S.), a atacat Coreea de Sud,

    sprijinit de forele americane, aflate

    sub mandat O.N.U. Rzboiul s-a ncheiat

    prin armistiiul de la Panmunjon i

    consacrarea existenei a dou state

    coreene (unul comunist, n nord, altul

    capitalist, n sud, de o parte i de alta a

    paralelei 38).

    Momentul culminant al

    Rzboiului rece a fost reprezentat de

    criza rachetelor din Cuba (1962).

    Aceasta a fost determinat de

    amplasarea unor rachete sovietice

    purttoare de focoase termonucleare

    care ameninau direct teritoriul

    american, pe teritoriul Cubei. Criza a

    fost depit prin negocieri ntre

    preedintele american J. F. Kennedy i

    urmaul lui Stalin la conducerea

    U.R.S.S., Nichita Hrusciov, sovieticii

    acceptnd s-i retrag rachetele n

    schimbul neinterveniei S.U.A. mpotriva

    regimului pro-sovietic cubanez al lui

    Fidel Castro.

    Raza de aciune prevzut pentru rachetele

    nucleare sovietice din Cuba (1962)

  • Pag

    ina2

    0

    Cautai informaii

    suplimentare i

    realizai o ax

    cronologic a

    principalelor

    momente ale cursei

    narmrilor din

    perioada postbelic.

    Evideniai, n cadrul

    axei, legturile

    dintre eforturile

    pentru narmare i

    cercetrile pentru

    explorarea spaiului

    cosmic.

    Dup 1962, relaiile

    internaionale s-au caracterizat printr-o

    relativ destindere ntre cele dou

    sisteme politice rivale i aa-numita

    "coexisten panic" (1962-1989). n

    plan militar, negocierile dintre acestea

    s-au purtat ndeosebi n jurul controlului

    nivelului de narmare, n direcia

    renunrii la anumite tipuri de arme

    (interzicerea experienelor nucleare, a

    proliferrii armelor atomice, limitarea

    armamentului strategic). Astfel, de

    pild, ntre S.U.A. i U.R.S.S. s-au

    semnat n 1972, apoi n 1979, acordurile

    S.A.L.T. 1 i respectiv S.A.L.T. 2 privind

    controlul armamentului strategic.

    Sursa documentar 1:

    O consecin esenial a

    tratatului era permanentizarea

    noiunii de descurajare prin teroare

    reciproc: abandonnd rachetele

    defensive, fiecare dintre pri oferea

    practic populaia i teritoriul su

    drept ostatic al unui eventual atac cu

    rachete strategice. Ambele pri

    aveau deci un interes vital n a

    mpiedica un rzboi care nu putea fi

    dect reciproc distrugtor. Acordul

    asupra rachetelor strategice a

    marcat primul pas ctre controlul

    armamentelor n era termonuclear.

    (Preedintele S.U.A., Richard Nixon,

    despre S.A.L.T. 1, 1972)

    Perioada coexistenei panice

    nu a fost lipsit de momente de criz. n

    Vietnam, dup nfrngerea Franei, fosta

    putere colonial, s-au format, prin

    acordul de la Geneva (1954), dou state

    delimitate de paralela 17. Vietnamul de

    Nord (stat comunist, condus de Ho i

    Min, sprijinit de U.R.S.S.) a atacat n

    1962 partea de sud, n ajutorul creia s-

    a implicat armata american. n 1975,

    Vietnamul de Sud a fost integrat

    Vietnamului de Nord, Statele Unite fiind

    nevoite s se retrag din conflict.

    Ocupaia sovietic din Afganistan (1979

    1989) a prilejuit sprijinirea insurgenilor

    afgani de ctre tabra occidental i a

    determinat retragerea trupelor sovietice

    din aceast ar.

  • Pag

    ina2

    1

    Dup 1980 s-a putut observa o

    nou escaladare a cursei narmrilor,

    ilustrat de instalarea de rachete

    sovietice n R.D.G., Polonia i

    Cehoslovacia i a unor arme

    asemntoare, americane, n Italia i

    R.F.G. Negocierile sovieto-americane (la

    Rejkavik, n 1986, sau Malta, n 1989) i

    noile relaii instaurate ntre cele dou

    superputeri dup preluarea conducerii

    U.R.S.S. de ctre Mihail Gorbaciov, au

    contribuit ncheierea Rzboiului rece.

    Dup prbuirea comunismului n

    Europa, Pactul de la Varovia i-a

    ncetat existena (1991).

    Resurse AEL:

    PL-IST-7-6 Lumea postbelic i

    problemele sale

    Competiia pentru cucerirea spaiului

    n perioada Rzboiului rece. n perioada

    postbelic, tiina i tehnica au cunoscut

    o dezvoltare fr precedent.

    Descoperirile, din ce n ce mai puin

    ntmpltoare, reprezint rezultatul

    unor investiii economice i umane

    importante (devenind o preocupare

    constant a statelor). Cuceririle tiinei

    influeneaz toate domeniile activitii

    umane, de la medicin la cercetarea

    aero-spaial sau de la utilizarea

    energiei nucleare la viaa cotidian.

    Practic, perioada postbelic a fost

    dominat de dou mari direcii ale

    evoluiei tiinei i tehnicii: cucerirea

    spaiului i dezvoltarea tehnologiilor

    informatice.

    Cucerirea spaiului a reprezentat una

    dintre manifestrile Rzboiului rece,

    complementar n mare msur cursei

    narmrilor, ce a dominat ntreaga

    perioad. Aa-numita curs spaial

    desemneaz competiia dintre Statele

    Unite ale Americii i Uniunea Sovietic

    privind explorarea spaiului, derulat, n

    principal, ntre anii 1957 - lansarea

    satelitului artificial sovietic Sputnik 1,

    care a pus n discuie supremaia

    tehnologic a Statelor Unite - i 1975 -

    jonciunea, n spaiu, a unui vehicul

    spaial american cu unul sovietic

    (misiunea Apollo-Soyuz). Etapele cursei

    spaiale au vizat lansarea primilor

    satelii artificiali, a primilor oameni n

    spaiu, trimiterea de sonde spaiale

    ctre planetele apropiate de Terra i

    respectiv a oamenilor pe Lun.

    Succesul misiunilor spaiale

    constituia o miz esenial n rivalitatea

    dintre cele dou superputeri, acesta

    fiind prezentat de fiecare dintre ele ca o

    dovad a superioritii sistemului politic

    propriu fiecreia.

    Resurse AEL:

    PL-IST-7-11 tiina i tehnica n slujba

    forei

    PL-IST-11-10 tiina i tehnica n lumea

    contemporan

  • Pag

    ina2

    2

    Cautai informaii

    suplimentare despre

    perioada postbelic i

    identificai momente n

    care Rzboiul rece s-a

    manifestat n planul

    culturii i chiar n

    domeniul sportului.

    PL-Fiz-Mec-10 Interaciuni realizate

    prin intermediul cmpurilor fizice-

    cmpul gravitaional

    PL-Fiz-Mec-24 Satelii naturali i

    artificiali

    Pl-Fiz-mec-26 Giroscopul i aplicaii

    Sursa documentar 2

    n zilele noastre, inventatorul solitar,

    care meterete n atelierul su, a fost

    depit de adevrate trupe de oc

    alctuite din cercettorii care lucreaz

    n laboratoare i n centrele de testare.

    La fel, universitatea liber, prin tradiie

    izvor al ideilor novatoare i al

    descoperirilor nengrdite, cunoate o

    revoluie n ceea ce privete organizarea

    activitii de cercetare. n mare msur

    din cauza costurilor enorme, obiectivul

    obinerii unui contract guvernamental

    de cercetare ajunge s nlocuiasc

    adeseori curiozitatea intelectual. Sute

    de calculatoare nlocuiesc btrna tabl

    neagr. (...) Revoluia tehnologic a

    ultimelor decenii este n mare parte

    responsabil pentru poziia noastr

    militaro-industrial. n acest context,

    cercetarea ocup un loc central,

    devenind tot mai complex i

    costisitoare.

    (Preedintele S.U.A., D. Eisenhower,

    1961)

    :

  • Pag

    ina2

    3

    MOMENTE ale cursei spaiale (1957-1974)

    Data Misiunea spaial ara

    4 octombrie

    1957

    Sputnik 1. Plasarea pe orbit a primului satelit artificial. U.R.S.S.

    3 noiembrie

    1957

    Sputnik 2. Primul animal plasat pe orbit: cinele Laika U.R.S.S.

    31 ianuarie 1958 Explorer 1. Descoperirea centurii Van Allen. S.U.A.

    18 decembrie 1958 Project SCORE. Primul satelit de telecomunicaii. S.U.A.

    17 februarie

    1959

    Vanguard 2. Primul satelit meteorologic S.U.A.

    7 august 1959 Explorer 6. Prima fotografie a Terrei realizat din spaiu. S.U.A.

    12 aprilie 1961 Vostok 1. Primul om n spaiu: Iuri Gagarin U.R.S.S.

    14 decembrie

    1962

    OSO 1. Prima survolare a planetei Venus. S.U.A.

    16 iunie 1963 Vostok 6. Prima femeie n spaiul cosmic: Valentina

    Terekova

    U.R.S.S.

    19 august 1964 Syncom 3. Primul satelit geostaionar. S.U.A.

    10 martie 1965 Voshod 2. Prima ieire n spaiu a unui om (n afara

    vehiculului spaial)

    U.R.S.S.

    14 iulie 1965 Mariner 4. Prima survolare a planetei Marte. S.U.A.

    3 aprilie 1966 Luna 10. Primul satelit artificial pe orbita Lunii. U.R.S.S.

    21 iulie 1969 Apollo 11. Primul om pe Lun. S.U.A.

    15 decembrie

    1970

    Venera 7. Prima coborre pe solul unei alte planete

    (Venus)

    U.R.S.S.

    23 aprilie 1971 Saliut 1. Prima staie spaial. U.R.S.S.

    15 iulie 1972 Pionier 10. Prima misiune spaial care prsete

    sistemul nostru solar.

    S.U.A.

    29 martie 1974 Mariner 10. Prima survolare a planetei Mercur. S.U.A.

    Sursa documentar 3

    La 12 octombrie 1492, dup o

    traversare ce a durat cinci saptamni,

    Cristofor Columb i echipajul su de 88

    de oameni au pus piciorul, n sfrit, pe

    o insul a Americii. La mai puin de cinci

    secole mai trziu, iat cum doi locuitori

    ai aceleiai Americi pun piciorul pe

    Lun, prima etap n descoperirea

    unui Univers despre care ni se prea de

    neconceput, n mod paradoxal, att s

    fie limitat ct i s nu aib limite. Am

    pit astfel n era lumii infinite, anunat

    deja de fisiunea atomului. Oare ne

    ateapt, ca oameni, transformri la fel

  • Pag

    ina2

    4

    Realizai un afi (poster)

    care s evidenieze

    transformrile provocate de

    descoperirea Lumii Noi,

    respectiv pe cele

    determinate de explorarea

    spaiului n deceniile 6 i 7

    ale secolului al XX-lea.

    de radicale precum cele provocate de

    descoperirea Lumii Noi?(A. Fontaine,

    Era lumii infinite, Le Monde, 22 iulie

    1969)

    Principalele misiuni care au marcat

    cursa spaial

    Sputnik 1. Ideea lansrii unui satelit

    artifical al Pmntului a aparinut lui

    Serghei Koroliov, proiectantul primelor

    rachete sovietice. La 4 octombrie 1957,

    de pe cosmodromul Baikonur, era

    lansat primul obiect spaial de acest tip,

    Sputnik 1. Evenimentul a provocat

    reacia ntregii opinii internaionale i a

    provocat accelerarea implicrii Statelor

    Unite n programul de explorare i

    cucerire a spaiului. Astfel, n 1958,

    preedintele american D. Eisenhower a

    semnat documentul prin care era

    nfiinat Agenia Spaial American

    (NASA).

    Sursa documentar 4

    Tehnica modern progreseaz cu

    o vitez impresionant. Acum 10 ani,

    astronomii i profesorii de mecanic

    spaial evideniau cu scepticism

    condiiile extrem de dificile ce ar trebui

    ndeplinite pentru lansarea unui satelit

    artificial veritabil al Pmntului. i iat

    c, fr vreun anun prealabil, micua

    sfer ruseasc a fost lansat. Cum s

    nu fie impresionate mulimile de

    oameni? (...) Satelit artificial, vor zice

    geofizicienii, micua lun va prefera

    publicul s i spun. Psihologic vorbind,

    ruii au lansat ieri o stea adevrat.

    Lumina vizibil a Terrei, chiar dac nu

    este dect o simpl reflectare a Soarelui

    pe o micu sfer metalic, strlucete

    totui cu o for de nemsurat!

    (Buletin Le Monde, octombrie

    1957)

    Sputnik 1 (1957)

  • Pag

    ina2

    5

    Realizai cte un

    fragment de jurnal

    aparinnd unor

    contemporani ai lansrii

    satelitului Sputnik 1.

    Comentai evenimentul

    din perspectiva unui

    militar sovietic,

    respectiv a unui

    cetean american, a

    unui astronom, a unui

    medic, a unui psiholog

    etc.

    Vostok 1. La 12 aprilie 1961, de pe

    cosmodromul Baikonur a fost

    lansat nava Vostok, la bordul

    careia se afla pilotul rus Iuri Gagarin

    (1934-1968). Acesta a devenit astfel

    primul om care a cltorit in spatiu.

    El a fcut nconjurul Pmntului

    ntr-o or i 48 de minute. Statele

    Unite au raspuns acestui eveniment

    prin lansarea, la rndul lor, a primei

    misiuni asemntoare: nava

    Freedom 7 (zborul Mercury-

    Redstone 3, 5 mai 1961), la bordul

    careia se afla astronautul american

    Alan B.Shepard Jr. (1923-1998).

    Iuri Gagarin

    Vostok 6. La iniiativa lui Serghei

    Koroliov, n 1963, U.R.S.S. a pregtit

    prima misiune spaial avnd la bord

    o femeie. Valentina Terekova (1937-

    ) s-a aflat n spaiu 2 zile i 22 de ore,

    devenind prima femeie care a

    efectuat un zbor solitar n spaiu i

    cea mai tnr cosmonaut.

    Valentina Terekova

  • Pag

    ina2

    6

    Programul Apollo (1961-1975).

    Programul a reprezentat iniiativ a

    preedintelui S.U.A., J. F. Kennedy, care,

    n discursul inaugural de la Casa Alb

    (ianuarie 1961) a propus americanilor

    atingerea noii frontiere, noiune ce

    implica i recuperarea ntrzierii

    tehnologice a Statelor Unite fa de

    Uniunea Sovietic n domeniul spaial.

    Scopul programului era trimiterea

    oamenilor pe Lun pn la sfritul

    deceniului 7 al secolului XX. Bugetul

    alocat a fost de 25 de miliarde de dolari,

    proiectul implicnd n jur de 400 000 de

    oameni. Uniunea Sovietic trimisese

    deja sonde automate spre Lun, din

    1959, urmate apoi de sondele americane

    Lunar Orbiter, devenite satelii ai Lunii.

    Dac n 1966, sovieticii au reuit s

    aselenizeze sonda Luna 9, la 21 iulie

    1969, americanii Neil Armstrong i

    Edwin Buzz Aldrin au fost primii

    oameni care au pit pe Lun, n cadrul

    zborului Apollo 11, ndeplinind astfel

    obiectivul iniial al programului. Ei au

    petrecut n total 13 ore pe suprafaa

    Lunii. n ansamblu, 12 astronaui au pus

    piciorul pe Lun. Misiunea comun

    Apollo-Soyuz, din 1975, a marcat

    simbolic finalul cursei spaial i

    nceputul cooperrii n domeniul

    cunoaterii spaiului cosmic.

    Echipajul misiunii Apollo 11: Neil Armstrong,

    Michael Collins i Edwin Buzz Aldrin (1969)

    Edwin Aldrin pe Lun (1969)

  • Pag

    ina2

    7

    1. Cutai informaii suplimentare

    pentru:

    a realiza un jurnal de bord al

    unui astronaut participant la

    una dintre misiunile Apollo;

    a alctui un program de

    antrenament urmat de un

    candidat la una dintre misiunile

    spaiale;

    a redacta o list a efectelor

    zborului n spaiu asupra

    corpului uman;

    a realiza o ax cronologic a

    misiunilor spaiale derulate din

    1975 i pn n zilele noastre.

    2. Realizai un poster privind

    conceptul noua frontier,

    lansat de preedintele

    american J.F. Kennedy, pentru

    a prezenta implicaiile politice,

    sociale, militare i tiinifice ale

    acestuia n epoc.

    Resurse web suplimentare:

    Explorarea Lunii:

    http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/lun

    ar/lunartimeline.html

    Misiunile Apollo:

    http://www.nasa.gov/mission_pages/ap

    ollo/index.html

    Cuvintele rostite de Neil Armstrong la

    21 iulie 1969:

    http://www.nasa.gov/multimedia/videog

    allery/index.html?media_id=11463016

    Agenia Spaial European.

    nfiinat n anul 1975, aceasta este

    principala organizaie

    interguvernamental a Europei

    productoare de misiuni spaiale i

    nalt tehnologie. Misiunile de explorare

    a planetelor sistemului solar Marte,

    Jupiter, Saturn, sateliii de observarea

    Terrei n domeniile radar i optic,

    dezvoltarea rachetei Ariane, sunt

    dezvoltate prin aplicaii spaiale n

    diverse domenii socio- economice i de

    securitate. ESA gestioneaz mpreun

    cu Uniunea European programele

    GALILEO navigaie prin satelit - i

    GMES Monitorizare global pentru

    mediu i securitate. Romnia a devenit

    membru al ESA n anul 2006.

    Misiunea comun Apollo-Soyuz (1martie 1975)

    http://www.nasa.gov/mission_pages/apollo/index.htmlhttp://www.nasa.gov/mission_pages/apollo/index.html

  • Pag

    ina2

    8

    Resurse web suplimentare:

    1. Despre activitatea astronautului

    romn Dumitru Prunariu:

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Pr

    unariu

    2. Memorialul astronauilor

    americani: The Astronauts Memorial

    Foundation (SUA):

    http://amfcse.org/Default.htm

    3. The Smithsonian National Air and

    Space Museum:

    http://www.nasm.si.edu/exhibitions/gal

    114/gal114.htm

    4. Rzboiul rece din perspectiv

    britanic:

    http://whatliesbeneath.org.uk/server.ph

    p?show=nav.24218&disableFlash=0

    5. Informaii privind programele

    spaiale sovietice/ruse:

    http://www.russianspaceweb.com/chro

    nology.html

    6. Utilizarea animalelor n

    programele spaiale:

    http://www.time.com/time/photogallery

    /0,29307,1827333_1742739,00.html

    7. Enciclopedie a spaiului cosmic:

    http://www.spacetoday.org/

    8. Ferestre spre Univers:

    http://www.windows2universe.org/

    9. Enciclopedia astronautic :

    http://www.astronautix.com/

    10. Imagini de arhiv privind Rzboiul

    rece:

    http://www.youtube.com/watch?v=HpYC

    plyBknI&feature=related

    11. Cronologie explorrii spaiului:

    http://www.nasaimages.org

    12. Muzeul Militar Naional Regele

    Ferdinand I :

    http://www.defense.ro/muzeumilitar/ind

    ex.html

    13. Muzeul German al Tehnicii, din

    Sinsheim: http://www.technik-

    museum.de/

    Sugestii de activiti out-of-school

    Realizai o vizit tematic la Muzeul

    Naional Militar Regele Ferdinand I.

    Prezentai apoi, n cadrul unui material

    Power Point, aspectele care privesc

    evoluia aviaiei i a cercetrii spaiului

    din perspectiva Romniei.

    Jurnal autoreflexiv

    .............................

    http://amfcse.org/Default.htmhttp://www.nasm.si.edu/exhibitions/gal114/gal114.htmhttp://www.nasm.si.edu/exhibitions/gal114/gal114.htmhttp://www.nasaimages.org/