memorii | jurnale | călătorii

Sega

NAMASTEUN ROMAN DE AVENTURI SPIRITUALE

ÎN INDIA

Redactor: Iustina CroitoruFoto copertă: Adrian PetreCoperta: SegaTehnoredactor: Manuela MăxineanuDTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru

Tipărit la Monitorul Oficial R.A.

© HUMANITAS, 2012

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSEGANamaste: un roman de aventuri spirituale în India / Sega. – Bucureşti: Humanitas, 2012ISBN 978-973-50-3492-4821.135.1-992

EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 021 311 23 30

Carte recomandată de

Sacru e lăcaçul din tine unde sălăçluieçte uni versul

întreg. Din iubire¸ înçelepciune çi pace e locul acela.

Când çi tu¸ çi eu suntem acolo¸ amândoi suntem unul.

Eçti în inima mea̧ sunt în inima ta̧

NAMASTE

Musonul cu parfum de tei

E trecut de miezul nopþii ºi liniºtea mirosind a flori de tei se furi -ºeazã în casã pe uºa deschisã de la balcon. În penumbra din hol,chiar la intrare, aºteaptã cuminte rucsacul albastru, pe care îl amdintr-a ºasea. E un rucsac mare ºi zdravãn, nepãsãtor la tre ce -rea timpului, dar bucuros sã fie umplut din nou, ca pe vremuri.15 kilo grame cu totul. Nu înþeleg ce atârnã aºa greu. Sunt doartrei cãmãºi subþiri, douã tricouri, o jachetã de trening, douã pe -rechi de pantaloni scurþi ºi douã de pantaloni lungi, o pereche deºlapi, o periuþã de dinþi, un aparat de bãrbierit, o trusã cu medi -camente (cã nu se ºtie) ºi alte câteva mãrunþiºuri. Rucsacul albastruse sprijinã de alt rucsac, micuþ ºi cenuºiu, care adăposteşte unkilogram de ghid Lonely Planet, câteva cãrþulii, un caiet pentruînsemnãri, douã pixuri ºi mai multe nu, cã nu mai încape.Rucsacul cel mare ºi rucsacul cel mic aºteaptã aventura – un cupluîncremenit de teamã sã nu rupã vraja nopþii. Un Don Quijoteºi un Sancho Panza dintr-un alt basm. Rosinanta fiind eu.

Cãlãtoria se aºterne în faþa ochilor. Nu e o cale, ci o sumã de cãiposibile. O întindere albã, cãreia nu îi întrezãresc marginile. Arînsemna cã m-am rãtãcit din nou dacã pe întinderea asta m-aºîntâlni cu urmele paºilor mei… E teama din stomac care mã trageînapoi, spre lucrurile ºtiute pe jumãtate, dar e ºi zbaterea inimiicare mã îmboldeºte înainte, spre cealaltã jumãtate, a lucrurilorneºtiute ºi imposibil de intuit. Mi-a fost fricã multã vreme sã mãdesprind ºi sã pornesc în necunoscut. E un drum abrupt, caretrece drept prin aceastã fricã. Nu am însã alternative. Toate cele -lalte variante m-au adus în acelaºi punct: pe marginea prãpastiei.

7

Poate cã ºi calea asta duce tot acolo. Deocamdatã, e doar o posi -bilitate. Nu ºi o realitate.

Las în urmã o lume de care m-am înstrãinat încetul cu încetul.Ce mai las în urmã sunt niºte reclame din care mi-am câºtigatdozele de existenþã. Plec sã îmi caut propriul slogan. Slaugh ghairm,în galezã. Strigãtul de luptã. Plec sã îmi caut strigãtul de luptã, cutoatã disperarea adunatã într-o bocceluþã de curaj. Astãzi, 11 iunie2008, peste numai câteva ore, voi zbura spre Londra ºi de acolomai departe, spre Mumbai, unde plouã întruna de câteva zile.În India, þara misterioasã de la capãtul pãmântului, a începutpotopul. ªi nu-mi pot imagina decât un muson cu parfum de tei.

Zborul

Mã zvârcolesc dupã încã o gurã de aer, agãþat de marginea vieþiicu cârligele fragile ale nebuniei. Sunt pe moarte. La cãpãtâiul meuvegheazã cineva, însã nu vãd cine. Îi simt doar prezenþa. Co pleºitde groazã, urlu dupã ajutor. Sfârºitul mi-e aproape. Mã scufundîn moarte. Ca un susur intermitent la început ºi apoi din ce înce mai desluºit, ca o ploaie de luminã peste firea întunecatã a urgieicare mã locuieºte, ºoaptele celui care mã vegheazã ajung la urechilemele. Blânde, ca ale unui chirurg liniºtindu-ºi pacientul înainteaunei operaþii complicate. Nu te teme, vei învia imediat dupã cevei muri, ai sã vezi, vei învia imediat, nu te teme… ªoaptelecoboarã odatã cu mine, acolo unde mã duc. Închid ochii ºi mor.

Plãmânii îmi ard ca dupã o lungã reprizã de înot pe sub apã. Mãtrezesc trãgând în piept aerul rece, fãrã sã mã mai satur. Confuzºi speriat, mã chircesc în scaunul capitonat cu pluº albastru. Scân -cesc ca un nou-nãscut. Sunt un nou-nãscut. În jurul meu, reali -tatea se asambleazã cu repeziciune, particulã cu particulã, noþiune

8

cu noþiune, pânã când toate sunt aºa cum au fost ºi totuºi un picaltfel. Pânã când simþurile þipã la mine: Gata, ai înviat!

Lumea doarme dusã. Obloanele hublourilor sunt trase. Luminade ambianþã încãlzeºte atmosfera îngheþatã de aerul condiþionat.Afarã, motoarele uriaºului Boeing 777 al companiei British Airwayszumzãie ca doi bondari, pe spinarea cãrora zburãm noi, ca o po -varã. Mã ºterg de transpiraþia rece ºi mã aºez mai bine în scaunulconfortabil. Nu ºtiu cum, dar visul mi-a alungat spaima dinsinapsele. Nu-mi mai e fricã. În urechi aud cu ecou vorbele pãrin -telui Arsenie, pe care l-am vizitat în martie, la Techirghiol. Îicerusem un cuvânt de folos. Trebuie sã mori în fiecare clipã casã învii, mi-a spus el. Moartea înseamnã viaþã… Trebuie sã morica sã învii. Acuma nu ºtiu dacã mã înþelegi matale, însã mi-ai cerutun cuvânt de folos ºi eu þi l-am dat… Surâsul hâtru al bãtrânuluicãlugãr, ca ºi vorbele rostite prin barba lungã ºi albã se evaporãlent, fãcând loc întrebãrii: Cine mã veghea în vis? Nu pãrinteleArsenie, asta ºtiu sigur. Atunci cine? Caut rãspunsul în fãrâmelede vis pe care mi le mai amintesc, cu ochii la ecranul îngropatîn spãtarul scaunului din faþã. Asia digitalã e tãiatã de o line roºie,de capãtul cãreia trage tare spre Mumbai un avion mititel. Suntde zece ore în aer. Am traversat o noapte ºi douã continente. Amsãrit peste cinci fusuri orare. Am visat cã mor ºi m-am trezit dinnou la viaþã. Cãpitanul aeronavei anunþã 20 de minute pânã ladestinaþie. Încã n-am aflat cine veghea la cãpãtâiul meu.

Ieºim din norul cenuºiu ºi continuãm coborârea. Încã puþin ºiajungem. La 500 de metri dedesubt, gunoaie împrãºtiate pe kilo -metri pãtraþi. Imaginea devine tot mai clarã, pe mãsurã ce neapropiem de pãmânt. M-am înºelat. Nu este o ghenã, ci o marede magherniþe înghesuite unele într-altele, pânã în buza pistei deaterizare. La câteva aripi distanþã, copii în zdrenþe ne fac cu mânade pe acoperiºurile învelite cu folii de plastic de toate culorile.

9

Parfumul Indiei

În 1492, Gérard Depardieu alerga în slow motion, pe muzica luiVangelis, prin apa pânã la glezne. Alerga împleticit, lãsându-le înurmã pe Niña, Pinta ºi Maria pentru limanul visat în toate nopþilede groazã ale traversãrii marelui ocean. La capãtul pute rilor, uriaºulcu suflet de copil se prãvãlea voluptuos pe nisipul fin – tot în slowmotion – sãrutând pãtimaº þãrmul Indiilor de Vest.

Primul lucru pe care orice Columb îl face când pãºeºte în Indiade Est este sã sãrute pãtimaº vãzduhul. Parcã toate mirodeniilepãmântului s-au strâns deasupra acestui loc, revãrsându-se apoica o ploaie de miresme. Închid ochii. Nãrile se deschid larg, caporþile unei cetãþi strãvechi, primind acest sol nevãzut al lumiinoi. Parfumul… Deci aºa miroase musonul indian, mã pomenescgândind. ªi gândesc în continuare, e un reflex de fost creator dereclame… Indian Monsoon, 150 ml. Un flacon sferic închizândun lichid roºu coral, þinut în palme de Aishwarya Rai, însemnatãcu o bulinã la fel de roºie între sprâncenele arcuite aristocratic.Aishwarya Rai zâmbeºte enigmatic, din semiprofil, privind pesub genele lungi cu ochii ei de safir (lentile de contact) în obiec -tivul aparatului de fotografiat. Aishwarya Rai poartã un sari demãtase vernil ºi e luminatã de o lunã plinã aurie, pe jumãtateascunsã de norii unei nopþi violet… India se dezvãluie cãlãtoruluisosit din Vest ca o amantã plinã de promisiuni, în preludiul lungal unei nopþi fierbinþi de iubire.

Þara din care am plecat acum 15 ore e deja o amintire inodorãºi incolorã, parcã dintr-o altã viaþã. Iar musonul nu miroase câtuºide puþin a tei. Deschid ochii. Îmbãtat de cel mai nãucitor parfumpe care l-am cunoscut vreodatã, fac primul pas, împleticit, pe pã -mântul Indiei.

10

Adil çi musonul

La ieºirea din Aeroportul Internaþional Chhatrapati Shivaji suntluat pe sus de o mulþime agitatã de oameni cu feþe tuciurii ºi hainemurdare. Taxi, sir? Taxi? Here, sir! Yes, taxi? Bãieþi, vin din Româ -nia, aºa cã nu mã impresionaþi voi cu una, cu douã. Fãrã sã îmipierd cumpãtul, scot telefonul din buzunar ºi sun.

Hello! Naqiya? I’ve just landed în Mumbai ºi nu ºtiu ce sã fac,I’m feeling totally lost…

Respir adânc ºi îmi ºterg broboanele de transpiraþie de pe frunte.Aerul e fierbinte ºi umed.

Wow! Sega? You are here already? Oh, I am so happy! Am crezutcã ajungi ceva mai târziu. Iartã-mã, cred cã am încurcat puþinborcanele. Îmi pare tare rãu cã nu te-am întâmpinat la aeroport,as promised. Dar nu-þi face griji. Please take a pre-paid taxi to SuperCinema, te aºtept acolo…

Naqiya – se pronunþã Nakaia – vorbeºte o englezã impecabilã,coloratã melodios cu inflexiuni indiene. Din mulþimea de pen -siuni prospectate pe internet înainte de plecare, am ales-o pe a eidintr-un motiv cât se poate de simplu: Naqiya m-a ajutat sã-miînving teama de grozãvii, molime mortale, malarie ºi diluvii închi -puite. Când priveºti cu ochiul minþii peste mãri ºi þãri, totul capãtãproporþii înfricoºãtoare. Don’t worry, you’ll be just fine, îmi scriseseea în emailul de rãspuns, reducând distanþa de 5 155 km dintreBucureºti ºi Mumbai la o reconfortantã apropiere umanã.

Þinând strâns biletul pre-paid cumpãrat cu 350 de rupii de laghiºeul indicat de Naqiya, ajung la taxiul alocat. Parcã m-amîntors în timp. Bondocul negru cu acoperiº galben este un Tatacare seamãnã leit cu Fiatul din anii ’60. M-aº mira sã funcþioneze.Namaste, sir, my name is Adil, se recomandã ºoferul fãcând o ple -cãciune cu palmele împreunate în dreptul inimii. Îmi preia apoirucsacul albastru ºi îl depune cu pioºenie în portbagaj, ca pe-o

11

ofrandã la picioarele unei zeitãþi hinduse. Mã înghesui pe ban -cheta din spate, cu genunchii la gurã ºi cu rucsacul cenuºiu în braþe.You big guy, sir! This small car, nah? râde Adil, aruncându-se lavolan, pe scaunul din dreapta. κi netezeºte apoi pãrul cu pal meleºi îºi îndreaptã cãmaºa kaki peste maioul cândva alb. Parcã s-arpregãti pentru cine ºtie ce misiune înaltã, nu pentru o banalã cursãde taxi. We go! mã anunþã el binedispus, rãsucind cheia în contact.

Pornim la drum pe banda stângã, printr-o lume întoarsã parcãpe dos. Welcome to Mumbai, sir! First time India, nah? Whatcountry are you from, sir? What is your good name, sir? Dupã ceîi dau rãspunsurile cuvenite, discuþia lâncezeºte. De fapt, se împot -moleºte definitiv. Adil nu ºtie mai multã englezã de-atât, iar eunu ºtiu hindusã. Când îl mai întreb de una, de alta, ascultã încor -dat, fãrã sã spunã nimic, zâmbind galeº din oglinda retrovizoare.Apoi clatinã repede din cap, stânga-dreapta, precum cãþeluºulcu arc de pe bordul maºinii. Rãspunde dupã un rãstimp, ca ful -gerat de o revelaþie: A-cha! A-cha!Cursa nu e chiar aºa banalã pe cât am crezut. În jurul meu, haosdezlãnþuit. Pietoni, ricºe, motociclete, automobile, autobuze gal -bene ºi camioane colorate strident, poliþiºti, vaci, capre, câinijigãriþi ºi cocoºi înfoiaþi se amestecã pe strãzile întortocheate aleMumbaiului ca într-un blender supraturat, înãlþând spre cerulplumburiu o simfonie distonantã de claxoane, strigãte, mugete,cotcodãceli, hãmãieli ºi rãpãieli de motoare fãrã tobe de eºapa -ment. Adil nu semnalizeazã când depãºeºte. κi ia pur ºi simpluavânt ºi se înfige nonºalant în breºa ochitã dinainte sã se formeze.Sunt convins cã e doar o chestiune de timp pânã la accident, darîl aud chicotind. No problem, sir, don’t worry…Adil a folosit ºtergãtoarele o singurã datã, când a atins accidentalîntrerupãtorul. ªi-a cerut scuze. A mai fãcut-o o datã cu bunãºtiinþã, iar ºtergãtoarele au revenit, ascultãtoare, pe chederul dinjosul parbrizului, unde au rãmas de atunci înþepenite. Acumplouã cu spume, însã Adil preferã sã conducã ieºit pe jumãtateafarã din maºinã, gesticulând ºi claxonând, ca un mare dirijor,compozitor ºi balerin al celui mai bizar spectacol rutier din câteam vãzut pânã acum.

12

Profitând de faptul cã rulãm în spatele unei cirezi de ricºe leneºe,pe care Adil le mânã cu blândeþe, îmi mut atenþia de la trafic ºiarunc un ochi primprejur. Oricum m-aº rãsuci, poveºtile curgspre mine de la fiecare colþ de stradã, de sub fiecare arcadã, dinorice gang ºi de pe oricare acoperiº. Cadrul nu va fi niciodatã golsau lipsit de expresie pentru un fotograf care ar declanºa la întâm -plare: femei înfãºurate în sariuri viu colorate, cãrând coºuri imensepe cap, bãtrâni scheletici tolãniþi pe caldarâm, copii neas tâmpãraþitrãgând caprele de coarne, tineri cu ochelari de soare, cãmãºi cusclipici ºi pantaloni evazaþi traversând strada ca niºte vedete decinema, vânzãtori ambulanþi, cumpãrãtori gãlãgioºi, codane sfioasecu sariurile stropite de noroi, câþiva cãþei aliniaþi în faþa unei tarabecu peºte, alþi cãþei ajunºi cine ºtie cum pe acoperiºul unei clãdiridãrãpãnate, ricºari fãrã clienþi sorbindu-ºi ceaiul în faþa dughe -nelor prãpãdite. În ciuda freneziei generale, câþiva mãturãtoriadunã fãrã grabã gunoaiele de pe stradã în mormane cu mirosfetid. Resturi de fructe ºi zarzavat, ziare hãrtãnite, balegã proas -pãtã, mãruntaie amestecate cu noroi ºi bâzâite de roiuri de muºtepaveazã trotuarele din faþa clãdirilor nãpãdite de igrasie ºi vege -taþie luxuriantã. Deodatã, în toatã aceastã vânzolealã fãrã noimã,între compunere ºi descompunere, vãd începutul unei vieþi noi.Pe strãzile metropolei indiene, dupã atâtea ore de cãlãtorie, numã simt deloc obosit. Dimpotrivã. Parcã m-aº fi trezit dintr-unsomn adânc. Ochii mei, proaspãt deschiºi, au început sã vadã ºisã se bucure. Mã las moale pe bancheta din spatele lui Adil, inspiradânc aerul ca un ceai fierbinte ºi rãsuflu uºurat…

India, bine te-am gãsit.

Grand Road¸ Super Cinema

Adil opreºte brusc, în mijlocul drumului, blocând circulaþia fãrãsã se sinchiseascã de claxoanele indignate care izbucnesc în spatelenostru. Cobor din maºinã pregãtit sã încasez câteva înjurãturi,însã marea de claxoane amuþeºte ca prin minune. Probabil

13

avantajul feþei-palide, îmi trece prin cap, dar nu stau sã analizezprea mult. Încerc sã mã miºc cât pot de repede. Îmi iau în grabãrucsacul albastru la spinare ºi traversez strada, petrecut cu privireade Adil. O privire tandrã, de profet care a despãrþit apele pentrupoporul sãu. Ajung pe partea cealaltã ºi el e tot acolo, fãcându-misemne de rãmas-bun. Rãbdarea celorlalþi a ajuns însã la capãt.Strada vuieºte. Claxoanele s-au dezlãnþuit din nou. Talazul numai poate fi stãvilit. Momentul de glorie al lui Adil s-a consu -mat. Mai apuc doar atât, sã-l vãd suindu-se la loc în taxiul lui,înainte sã disparã cu totul în vâltoarea pietonilor, ricºelor, moto -cicletelor, automobilelor, autobuzelor galbene ºi camioanelorcolorate strident, de parcã n-ar fi fost.

Super Cinema nu e super deloc. Din resturile de afiºe care deco -reazã faþada clãdirii muºcate de vreme pânã la armãturã, AishwaryaRai, Amitabh Bachchan, Shahrukh Khan, Aamir Khan ºi AkshayKumar zâmbesc seducãtor poporului refugiat de ploaie sub coper -tina care stã sã cadã. Zeii Bollywoodului înfruntã musonul cuzâmbetul pe buze. Welcome to Mumbai, Sega! Naqiya?! Cum dem-ai recunoscut? o întreb surprins pe tânãra în veºmânt tran -dafiriu, purtat dupã moda musulmanã. Sega, uitã-te puþin în jurultãu, chicoteºte ea amuzatã. Mai vezi tu vreun european înalt, curucsacul în spate? Mã uit în jur. Alt european înalt, cu rucsaculîn spate nu mai vãd. De fapt, nu vãd nici un alt european. Suntsingurul. Come with me now, zâmbeºte Naqiya ca o mamã, youmust be very tired. Your room is ready and waiting for you.

Naqiya Yusuf s-a nãscut ºi a crescut la Londra, dar a ajuns laMumbai acum nouã ani, dupã ce s-a cãsãtorit. Are grijã de aface -rea pãrinþilor ei, care au rãmas în Anglia. Afacerea este de fapto casã transformatã într-o pensiune cochetã, chiar pe aleea delângã Super Cinema, la micã distanþã de Grand Road. Dupã ceachit cele 1 600 de rupii pentru prima noapte, Naqiya îmi explicãpe îndelete cum sã pornesc aerul condiþionat ºi cum sã îl opresc(nu e totuna!), cum sã dau drumul la boiler, cum sã trag apa laWC, de unde sã pornesc ventilatoarele (asta dacã mã satur deaer condiþionat), cum sã aprind luminile ºi unde sã depozitez

14

(dacã am nevoie) hainele pentru spãlat. Sega, îmi cer scuze pentruintroducerea asta aºa de lungã ºi atât de amãnunþitã, dar mulþituriºti nu se descurcã prea bine ºi stricã mereu câte ceva. Acesteafiind zise, I wish you a very pleasant stay in Mumbai, îmi ureazãea, retrãgându-se discret.

Rãmas singur, privesc în jur fãrã grabã. Parcã aº fi nimerit în cãsuþapiticilor. Camera e atât de micã, încât bagajele mele, trântite pepat, par mult mai mari decât sunt în realitate. Dar nu mã deran -jeazã. Mult mai important e faptul cã locul strãluceºte de curãþenie,în ciuda aºteptãrilor mele sumbre. Am ºi uitat de mizeria dedincolo de fereastrã. N-am uitat însã de umezealã. Ca nu cumvasã rãcesc, mã dezbrac iute de cãmaºa de in ºi de pantalonii scurþide bumbac. Hainele sunt jilave. Le bag în sacul de plastic pentruspãlat, aºa cum m-a instruit Naqiya, ºi intru la duº. Regret amarniccã n-am fost prea atent la celelalte instrucþiuni, cãci acum suntnevoit sã fac studii aprofundate despre întrerupãtoare. Aºaaa:de la ãsta se trage apa, de la ãsta pornesc ventilatorul mare, ãstae pentru prizã, de-aici ventilatorul mic, de-aici lumina, unde-ofi boilerul… Dupã ceva chinuialã, am, în fine, apã caldã. Mã spãlîndelung de cele 16 ore de drum ºi las primele impresii indienesã se decanteze. Apoi încerc sã trag un pui de somn, dar fãrã sãreuºesc. Nu mã simt deloc obosit, aºa cã mã ridic din pat hotãrâtsã ies în oraº. Aleg sã îmbrac o cãmaºã cu mânecã lungã ºi opereche de pantaloni lungi. Nu vreau sã expun prea multã piele,pentru cã în continuare mi-e fricã de þânþari, deºi n-am vãzutîncã nici unul. Mi-e fricã de malarie, cu toate cã Naqiya m-aasigurat cã nu e cazul.

Verific atent sã fie închise toate întrerupãtoarele, apoi ies dincamerã. Trag zãvorul ºi pun lacãtul lãsat pe mãsuþã. Lacãtul emare ºi greu, o garanþie solidã a faptului cã „la noi totul e însiguranþã“. Mã îndrept spre ieºire, unde nu ºtiu cum sã procedez:sã sar peste omul care doarme pe trepte, de-a curmeziºul, sau sãîl trezesc? Don’t worry, he is our doorkeeper and bodyguard, mãlãmureºte Naqiya apãrutã în spatele meu. Îl cheamã Sabal. Sabalînseamnã „putere“, îmi traduce ea. Nu înþeleg de unde atâta

15

putere. În faþa mea doarme un omuleþ pricãjit, cu pielea încreþitãºi întunecatã, cu mâini ºi picioare subþiri ca niºte vreascuri. Zgâl -þâit de Naqiya, Sabal sare în picioare ca un iepure speriat, bâiguindîn hindusã. Naqiya îmi traduce: Sabal va avea grijã ca nimeni sãnu se apropie de camera ta. Sabal încuviinþeazã dând din cap înstilul lui Adil, taximetristul. Îi întorc un zâmbet recu noscãtor.Naqiya îi spune ceva credinciosului Sabal, iar acesta îmi dã deînþeles cã mã va însoþi cu o umbrelã pânã la ºosea. Mulþu mesc,dar am umbrela mea… Asta însã nu îl descurajeazã pe vajniculSabal. Degeaba îi explic. El doar dã din cap, fãrã sã se dezlipeascãde mine, þinându-mi umbrela lui cea mare ºi neagrã deasupracapului. Ajunºi pe Grand Road, portarul pensiunii opreºte untaxi, blocând circulaþia. Se pare cã aºa e obiceiul pe-aici. Dupãce se asigurã cã m-am instalat confortabil, puternicul Sabal închidemulþumit umbrela. Nu îl sperie pe el câþiva stropi de ploaie.Încotro? mã întreabã ºoferul. Mumbai CST, îi rãspund.

Poarta Indiei

CST vine de la Chhatrapati Shivaji Terminus, Chhatrapati Shivajifiind numele unui maharajah faimos din secolul al XVII-lea, dupãcum scrie în ghidul Lonely Planet. Localnicii îi mai spun VictoriaTerminus, adicã Terminalul Victoria. Mumbai CST este o garãcare înghite zilnic peste 1 000 de trenuri ºi peste 3 milioane desuflete, pe care le scuipã apoi în toate pãrþile Indiei. Închid ghidulLonely Planet ºi urc unde mi se spune, adicã la etajul întâi, ca sãcumpãr un bilet pânã la Pune. Estimez cã aº petrece minimumdouã ore, la oricare dintre cozi m-aº aºeza. Nu-i nimic, vin dinRomânia ºi sunt înarmat cu rãbdare. Un soldat cu o carabinã peumãr aratã cu degetul spre mine. Simt cã mi se înmoaie picioarele.Who, me? Yes, you, sir; mergeþi vã rog la ghiºeul special pentrucãlãtorii strãini. Ghiºeul… special pentru cãlãtorii strãini?! Da,ghiºeul special pentru cãlãtorii strãini. Nu îmi vine sã cred. La

16

Cuprins

Musonul cu parfum de tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Zborul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Parfumul Indiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Adil ºi musonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Grand Road, Super Cinema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Poarta Indiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Mumbai pe repede înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Bye bye, Mumbai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Întrerupãtoarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Alb ºi roºu ºi negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Demonii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Mãºtile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Rãmãºiþele zilelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55În sala oglinzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Muncã ºi meditaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Beþiºoare zen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Bucuria, Focul ºi Iasomia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Scurtãtura spre mine însumi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Mesaje de iubire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82ªcoala misterelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Cele trei ceasuri de veghe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Promoþia omului nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Ug, fiul ploii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Rece, cald . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Mukta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

275

Sãrbãtoarea Sannyas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Osho SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Secretul oglinzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Plouã cu depresii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Curcubeul, David ºi Goliat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Spaþiul dintre cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Nowhere to go . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Îndrumãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Culorile Curcubeului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Zorba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Samara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Adar ºi culoarea violet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Olandezul zburãtãcitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Resurse lãuntrice pentru muncã ºi viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Gibberish . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Frumuseþea întunericului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Cocorul din Buddha Grove . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Bucãþica mea de întuneric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147Enlightenment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Endarkenment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152Inima din gheaþã ºi gheaþa din inimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Ultima porþie de întuneric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Fereastra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Guru Purnima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Despãrþire cu gust de mango . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Douãzeci ºi una . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Pãunul Narcis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Inimi de pluº . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Moarte fãrã de viaþã ºi viaþã fãrã de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Osholand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Hu-hu-hu, Ha-ha-ha . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Gorila . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Diavolul din detalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

276

Ziua Prieteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181Pacientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Curcubeul unei nopþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Guava în descompunere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Dulcegãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Ultimul joc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Visul pe care nu ºtim cã îl visãm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202Poona One . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Grigore Ureche Muzicalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Yoko . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Mr. Tambourine Man . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213Pãuniþa ºi zeiþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Kagemusha . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Mãicuþa Tan Maya . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Dimineaþa de bun-venit în viaþa mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222Yoko ºi Cartea secretelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225Yoko ºi secretele ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Bunã dimineaþa, Yoko . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Subject: Yoko . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Pingo-Pingo Sayonara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Confirmãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245Barman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Mitul eternei reîntoarceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Eu gust de voce... Eu stau în camera mea.Vino auzi. Odete. . . . . . . . 254Chi cu Sung-hi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260A ieºit gânsacul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264