SUBIECTUL 1 Principiul unitatii si acuratetei bugetului

Are semnificatia ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa fie exprimata sub forma unui singur document. Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o cunoastere clara a surselor de venituri si cheltuieli pe ansamblul lor, precum si a deficitului si echilibrului bugetar. Prin intermediul unitatii bugetare se poate prezenta situatia financiara a tarii ce constituie fundamentul alegerii Parlamentului intre optiunile prezentate de Guvern.Principiul a fost enuntat prima data la Bruxelles, in 1965. Era utila aparitia acestui principiu intrucat intr-o optica noua au fost cuprinse laolalta in cadru bugetului comunitar, bugetul administrativ al CECO si EURATOM. Dac, la nceput, cele trei Comuniti (CECO, Euratom, CEE) dispuneau de propriile bugete (5 in total), odat cu tratatul de fuziune din 1965, numai dou instrumente bugetare vor continua s existe: bugetul general i bugetul operaional CECO. Cu toata aplicarea spre unificare a bugetelor trebuie precizat ca exista si anumite aranjamente financiare speciale, care reprezinta de altfel o derogare de la prevederile acestuia. Este vorba de manifestarea unor exceptii datorate existentei unei entitati descentralizate, care au bugete proprii, dar care primesc pentru functionarea lor i anumite subvenii nscrise n bugetul general. Vom regasi aceasta functionalitate si in cadrul relatiei bugetare nationale intre bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare, intrajutorare sau alte situatii.SUBIECTUL 2 Principiul echilibrului bugetar

Conform tratatelor, bugetul comport acelai nivel al ncasrilor i cheltuielilor. Comunitatea nu este autorizat s recurg la mprumuturi pentru a-i acoperi cheltuielile. n momentul n care bugetul a fost aprobat exis un echilibru perfect ntre venituri i cheltuieli. Totui, prin definiie, bugetul reprezint o previziune, att n ceea ce privete cheltuielile ct i veniturile. Prin urmare, nu este imposibil ca pe perioada execuiei bugetare s apar diferene ntre venituri i cheltuieli.

Dou situaii sunt posibile:

nregistrarea unui sold pozitiv, deci a unui excedent. Aceasta este cea mai frecvent

situaie, excedentul fiind reportat n anul urmtor.

nregistrarea unui sold negativ, deci a unui deficit. Situaie mai degrab excepional,

care va antrena nscrierea unei noi cheltuieli n bugetul urmtor.

Situaia obinuit este cea a nregistrrii de excedente. Din acest motiv exist un mecanism care const n finanarea noilor cheltuieli prin anticiparea de economii ce se vor realiza n cursul unui exerciiu, fr ca acele categorii generatoare de economii s poat fi identificate n momentul votrii bugetului. Aceasta este aa numita rezerv negativ: o valoare negativ care este nscris n buget i care trebuie s dispar pe parcursul exerciiului bugetar prin viramente provenind din capitolele care se vor dovedi excedentare.SUBIECTUL 3 Principiul anualitatii

Principiul anualitatii operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare este pentru perioada 2006-2013.

In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne referim la alocatiile pentru angajamente de costul total al activitatilor dintr-un an financiar care urmeaza sa se deruleze, atat in anul respectiv cat si in perioadele urmatoare, in timp ce daca facem referire la alocatii pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa fie onorate, respectate. In esenta este vorba de distinctia, dar in acelasi timp si legatura intre, contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre venituri/cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati).

Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii, care fac obiectul unor autorizari speciale pentru fiecare an. In modul acesta a aparut, intre ani, posibilitatea existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste sistemul reporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate intrucat sumele de la sfarsitul fiecarei perioade, in loc sa fie anulate sunt transferate anului urmator. Intra sub aceasta jurizdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada 1 ian 31 dec (si nu din cumul de perioade anterioare).

SUBIECTUL 4 Mecanismul resurselor proprii

Veniturile bugetului general al UE sunt, n prezent, mprie n dou categorii: resurse proprii i alte venituri. n mod normal resursele proprii asigur cea mai mare parte din veniturile bugetare, n timp ce alte venituri nu depesc, de regul, 3% din total.

Sistemul actual al resurselor proprii ale bugetului UE este constituit din trei piloni: resursele proprii tradiionale, resursa bazat pe TVA i resursa bazat pe venitul naional brut (cea de-a patra resurs). Alturi de aceste trei componente principale, n cadrul resurselor proprii se mai includ i mecanismele de corecie.a. Traditionale: sunt formate din taxe impuse asupra importurilor de produse provenite dintr-un stat din afara UE.- Taxe vamale asupra produselor agricole: se stabilesc la importul acestor produse din state terte ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din UE se stabileste de catre Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si Parlamentul, de regula la un nivel superior celor practicate la nivel mondial, astfel prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor importate cu al celor autohtone, pentru a proteja piata agricola comunitara.- Accize pe zahar: sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si sunt de trei tipuri: accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au o destinatie prestabilita fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar.- Taxe vamale de import: sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale produselor indigene pentru a proteja piata europeana.- Taxele vamale practicate de UE pot fi: contractate, autonome, pentru neutilizarea subventiilor, antidumping.

Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera la bugetul UE, avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de colectare. Aceasta cota se acorda automat, indiferent de costurile efective de colectare.

Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE, fiind rezultatul aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura. Colectarea acestor resurse implica niste costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii traditionale, direct statelor membre nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de distributia geografica a fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora. (aprox. 15% din VT).

b. Resursa bazata pe TVA: nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent fix din TVA colectat in fiecare stat membru.

Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de o baza stabilita in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma.

Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate din TVA, la o medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa depaseasca 50% din VNB al statului in cauza.

In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate statele cu urmatoarele exceptii: Austria, Germania,Olanda, Regatul Unit si Suedia. (aprox. 15% din VT)

c. Resursa bazata pe VNB ultima ca si aparitie reprezinta contributii directe din partea statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a contribui la bugetul uniunii, cu o cota uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este plafonat la 1,24% din VNB al UE.

Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la totalul cheltuielilor aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse. Intrucat acestasta resursa este corelata cu dimensiunea economiilor statelor membre, este considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea contributiva a statelor membre. Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea reprezinta o contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii.

d. Mecanismele de corectie

Dintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii, introdusa pentru a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE si fractiunea relativ modesta din cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor membre in functie pe ponderea VNB al acestora in VNB al uniunii.

SUBIECTUL 5 Cheltuielile bugetului comunitar

Bugetul UE finaneaz un spectru larg de politici i programe n cadrul Uniunii. n conformitate cu prioritile stabilite de statele membre, Comisia realizeaz programe, activiti i proiecte specifice n domeniu. Acestea includ de la proiecte de sprijinire a educaiei pentru mobilitatea studenilor i a profesorilor pn la proiecte ce vizeaz mbuntirea mediului de lucru pentru lucrtorii din UE sau consolidarea controlului la frontierele externe.

Cheltuielile bugetului UE sunt structurate n ase capitole de cheltuieli, potrivit perspectivei financiare actuale 2007 - 2013. Aceast structur a cheltuielilor este un rezultat al evoluiei prioritilor politicilor comunitare n direciile:

integrrii pieei unice n obiectivul mai larg al creterii durabile, orientnd politicile economice, sociale i de mediu n vederea atingerii acestui scop. n acest sens, instrumentele necesare sunt reprezentate de creterea competitivitii, gradului de coeziune i conservarea i gestionarea corespunztoare a resurselor naturale;

ntririi conceptului de cetenie european prin crearea domeniului de aciune Cetenie, libertate, securitate i justiie i creterea gradului de acces la bunurile i serviciile publice de baz;

consolidrii rolului de actor global al Uniunii Europene, rol inspirat din valorile sale fundamentale, prin creterea responsabilitilor sale regionale, promovarea dezvoltrii durabile i contribuia la securitatea civil i strategic.Capitolul 1. Cretere durabilAcest capitol se mparte n dou componente separate, dar interconectate:a) Competitivitate pentru cretere economic i ocuparea forei de munc, care cuprinde cheltuielile de cercetare i inovare, educaie i formare, reele transeuropene, politic social, piaa intern i politicile adiacente.

Promovarea competitivitii reprezint un obiectiv strategic al Uniunii Europene, reflectat n strategia Lisabona, care ofer cadrul unui amplu proces de reform n parteneriat cu statele membre. Bugetul UE alocat competitivitii pentru creterea economic i ocuparea forei de munc pentru perspectiva financiar 2007 2013 nsumeaz 85,6 miliarde de euro, ceea ce reprezint aproximativ 8,8% din totalul bugetului. Principala destinaie a acestor fonduri (peste 65%) o constituie cercetarea i dezvoltarea, care este concentrat n jurul Programului Cadru 7. Alturi acestea sunt cuprinse i cheltuielile privind reelele de transport i energie, educaie, prin programele Marco Polo, Galileo, Lifelong Learning, precum i Programul Cadru Competitivitate i Inovare. Aciunile ntreprinse pentru asigurarea competitivitii, creterii durabile i ocuprii forei de munc vizeaz urmtoarele domenii: piaa intern, lupta mpotriva fraudelor i cooperarea autoritilor n domeniul fiscal i vamal.b) Coeziune pentru cretere economic i ocuparea forei de munc cuprinde cheltuielile aferente politicii de coeziune a Uniunii, menit s consolideze convergena statelor membre i a regiunilor cel mai puin dezvoltate, s suplimenteze strategia UE pentru dezvoltare durabil n afara regiunilor mai puin prospere i s susin cooperarea inter-regional.

Eforturile Uniunii n direcia coeziunii se concentreaz asupra dezvoltrii infrastructurilor i a asistrii regiunilor n formarea forei de munc i a adoptrii ultimelor tehnologii de producie. Bugetul UE sprijin, de asemenea, facilitarea cooperrii economice i sociale transregionale i internaionale. Aciunile UE presupun adesea mprtirea de experien i know-how, care se poate dovedi mult mai util pentru regiunile mai puin prospere.

Astfel, politicii de coeziune i sunt alocate 347,4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, ceea ce reprezint 36% din totalul bugetului UE, fiind distribuite prin intermediul a trei obiective, i anume, Convergen, Competitivitate regional i creterea capacitii de ocupare a forei de munc i Cooperare teritorial. Dintre acestea, principalul obiectiv este cel legat convergen, orientat spre stimularea potenialului de cretere al statelor membre sau regiunilor mai puin dezvoltate, reprezentnd peste 81% din cheltuielile pentru coeziune. Instrumentele de finanare prin care se realizeaz implementarea politicii de coeziune sunt Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul de Coeziune i Fondul Social European.Capitolul 2. Conservarea i gestionarea resurselor naturalenc din momentul semnrii Tratatului de constituire, Uniunea European a fost nvestit cu importante responsabiliti n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale, pescuitului i a proteciei mediului. Cheltuielile destinate conservrii i gestionrii resurselor naturale pentru perioada 2007-2013 nsumeaz 416,5 miliarde de euro, reprezentnd 43% din totalul bugetului UE i sunt concentrate n direcia implementrii Politicii Agricole Comune. Pe parcursul ultimilor 20 de ani se constat, totui, o reducere a ponderii cheltuielilor privind Politica Agricol Comun de la peste 70% din totalul Bugetului UE pn la mai puin de 45% n prezent. Resursele financiare destinate dezvoltrii rurale sunt asigurate, n principal, prin intermediul Fondului European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural.Capitolul 3. Cetenie, libertate, securitate i justiieAcest nou capitol, reprezentnd 1% din totalul bugetului UE, dar aflat n continu cretere, reflect importana cresctoare acordat domeniilor n care Uniunea are noi sarcini - justiie i afaceri interne, protecie la frontier, politica de imigrare i azil, sntate public i protecia consumatorului, cultur, tineret, informare i dialog cu cetenii. Astfel, lupta mpotriva terorismului, a crimei organizate i a imigraiei ilegale este mult mai eficient atunci cnd rile UE fac schimb de informaii i acioneaz mpreun. UE dorete o gestionare mai bun a fluxurilor de migraie n Uniune i o larg cooperare n materie penal i juridic, precum i societi sigure, ntemeiate pe respectul pentru lege.Capitolul 4. Uniunea European ca partener globalCheltuielile cuprinse n acest capitol acoper toate aciunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare, rezervele pentru ajutoare de urgen i garanii la mprumuturi. n cadrul acestor cheltuieli accentul este pus pe susinerea eforturilor de aderare a statelor candidate, promovarea stabilitii, securitii i prosperitii n vecintatea Uniunii, promovarea democraiei i drepturilor omului pe glob, prevenirea crizelor i acordarea de ajutoare umanitare sau asisten financiar.Capitolul 5. AdministraieCheltuielile administrative se ridic la 5,8% din totalul bugetului UE, acoperind cheltuielile cu personalul, inclusiv pensiile, sediile, birourile sau echipamentele, precum i diverse misiuni sau conferine. n rndul acestora, 47% sunt cheltuielile Comisiei Europene, 37% ale altor instituii (Parlamentul European, Consiliul European), iar restul este destinat pensiilor. Capitolul 6. Compensrin conformitate cu acordul politic conform cruia statele membre nu ar trebui s devin cotizani nei la buget n primii trei ani dup aderare, la aceast rubric a fost prevzut compensarea. Aceast sum a fost disponibil ca transferuri ctre acestea pentru a le echilibra ncasrile i contribuiile bugetare. Sumele prevzute drept compensri pentru Romnia au nsumat 315 milioane euro n 2007, 143 milioane in 2008 i 145 milioane n 2009. ncepnd din 2010, Romnia i Bulgaria nu vor mai beneficia de compensri, aa cum cele 10 state care au aderat n 2004 au beneficiat de compensri pn n anul 2006.SUBIECTUL 6 Principiile ce guverneaza fondurile structurale

Fondurile Structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, in principal, regiunilor mai putin dezvoltate. Principiul parteneriatului intre UE si un stat membru, presupune o strns colaborare ntre Comisie i autoritile naionale, regionale i locale, parteneri economici i sociali i alte organisme competente Acest principiu subliniaz gradul de descentralizare ce caracterizeaz ntreaga politic regional i aplicabilitatea subsidiaritii. Principiul subsidiaritatii- care prevede ca regulile, procedurile si banii europeni ii completeaza pe cei nationali si invers (daca ne referim la cofinantare). Principiul multianualitatii- vedem legatura intre bugetul national, bugetele locale si bugetele firmei, care sunt legate si de pozitia de contribuitori. Principiul aditionalitatii conform acestuia, exista posibilitatea atragerii unor sume complementare de finantare (in completarea celor alocate din UE). Problema este ca creditul bancar (ca posibilitate suplimentara) ocupa o pondere relativ redusa, ideea fiind ca entitatile finantate sa fie stimulate prin utilizarea unor fonduri proprii. Practic, in unele situatii, cum ar fi cele privind dezvoltarea regionala, sumele sunt reduse comparativ cu obiectivele dezirabile si in acest context se resimte nevoia completarii cu fonduri ale bugetelor locale. Ultimul principiu care poate fi pus in discutie este cel al eligibilitatii (al justificarii legale), in conformitate cu obiectivele, programele, planurile financiare si vointa finantatorilor intermediari exprimata prin ghiduri. Aceste sume in limbaj mai tehnic poarta denumirea de alocatii pentru angajamente. Ex. cele pentru dezvoltare durabila sau coeziune pentru crestere economica.

SUBIECTUL 7 Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UE

Relatiile Romaniei cu bugetul UEDe la data de 01.01.2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau:1. in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar la nivelul fiecarui an bugetar2. in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal, de baza, prevazut de Tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar.

Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar, la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul Comisiei europene, precum si la nivelul Parlamentului european, prin europarlamentarii alesi prin votul direct al populatiei. Odata cu aderarea la UE Romania va beneficia de fonduri postaderare in vederea implementarii politicii de coeziune economica si sociala, comisa europeana a creat o serie de instrumente financiare destinate:

promovarii, dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE

cresterea ocuparii fortei de munca

protejarea mediului inconjurator.De la 01.01.2007 Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE, in cadrul obiectivelor convergenta si cooperare teritoriala europeana prin intermediul a 3 fonduri:1. Fondul european de dezvoltare regionala: Sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale, prin programe destinate modernizarii si diversificarii stucturilor economine. (Protectia mediului,Turism,Transport, Educatie, Sanatate, Prevenirea riscurior naturale, Sociatatea informationala.)

Ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect.2. Fondul Social European (FSE) - contribuie la realizarea obiectivului convergenta:

Sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor.

Cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive;

Prevenirea somajului;

Prelungirea vietii active si a gradului de participare pe piata muncii a femeilor si emigrantilor;

Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii;

Imbunatatirea investitiilor in capitalul uman3. Fondul de coeziune- domenii de finantare din acest fond: retelele transeuropene de transport

proiecte majore de infrastructura de mediu

dezvoltare durabila

imbunatatirea managementului aerian si rutier

dezvoltarea transportului public, etc.

Acest fond se aloca pentru statele cu VNB per capita sub 90% din media UE, rata maxima de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect.SUBIECTUL 8 Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statului

Din istoria finantelor regasim mecanismul de trezorerie si modul de functionare inca din antichitate. In Atena banii publici se pastrau in temple, din aceasta cauza banii publici si banii private nu puteau sa fie bine identificati. In Roma antica identificam 4 institutii care apartin unor forme incipiente de trezorerie: Aerarium in care colectarea disponibilitatilor se realiza prin arendarea pe intregul teritoriu a functiei de colectare catre un personal specializat foarte numeros, greu de administrat si incert sub aspectul securitatii fondurilor. Cezarus fiscus ( ne sugereaza ca banii au si o destinatie publica, colectarea acestora ramanand in competenta persoanelor autorizate de autoritatile timpului. Casa militara autonoma: dupa cum ii arata numele avea menirea de a furniza bani catre personalul cu atributii militare sub forma de succesiune si drepturi de pensie. Patrimoniul lui Cezarus, in care predomina formele de dispozitie asupra banilor publici de catre imparat.

Preocuparile de imbunatatire a activitatii de trezorerie au fost orientate catre: Crearea mecanismelor de administrare a banilor

Mecanismelor de control.

Sub acest aspect s-au identificat 2 etape din epoca medieval: Etapa initiala (timpurie) in care regimul monarho-feudal nu facea distinctia intre trezoreria publica si casa regelui numita si caseta regala in care era pastrata inclusiv averea personala. Totusi in aceasta perioada, cu timpul regele a incercat sub presiunea evenimentelor sa dea seama publiccu privire la afectarea unor cheltuieli in fata unor persoane care ulterior au luat numele de auditori.

Era firesc sa se incerce varianta de separare a celor 2 patrimonii si este marcata de istoriceste vorbindn de etapa monarhiei absolutiste. Cauza a constituit-o: progresul general al societatii, necesitatea unor fonduri mai substantiale, o mai buna functionare a trezoreriei

Trezoreria a existat n ara noastr, naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar ntr-o alt form dect cea de acum.

Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie. Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se pstreaz i se administreaz tezaurul public.

Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ necesar n perioada de tranziie.

nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului.

Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,, Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998.

Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat n anul 1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la bncile comerciale. Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n teritoriu.

SUBIECTUL 9 Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale

Avnd n vedere scopul, atribuiile i rolul Trezoreriei publice n economie -aa cum acestea sunt definite prin legile n vigoare la aceast dat, comparativ cu drepturile i rolul bncilor - aa cum acestea sunt reglementate prin Legea bancar, la noi i n alte pri ale lumii, ntre cele dou instituii speciale exist asemnri, dar i nsemnate deosebiri, astfel:

Trezoreria public este i ea o banc, dar o banc de un fel deosebit, o banc special a statului, care are anumite interdicii, comparativ cu o banc comercial, n ceea ce privete paleta beneficiarilor serviciilor ei, precum i referitor la dreptul de a organiza activiti de depozite bneti i de a acorda credite. n schimb, are unele activiti i atribuii specifice, comparativ cu o banc comercial, din punctul de vedere al operaiunilor financiare i, n general, al serviciilor bancare publice.

De asemenea, Trezoreria statului, prin funciile i rolul su n ansamblul sectorului financiar public, sprijin i are un rol benefic nemijlocit asupra activitii generale a bncii centrale n reglarea i influenarea favorabil a pieei financiare i monetare. n acelai timp ns, Trezoreria public este beneficiara serviciilor i sprijinului financiar al bncii centrale, mai ales n situaia nregistrrii golurilor temporare de cas.

n acest sens, ntre Trezoreria public i bncile comerciale pot fi evideniate urmtoarele asemnri i deosebiri, mai importante:

Beneficiarii serviciilor. Exist o delimitare destul de clar, din acest punct de vedere, ntre acestea, n sensul c Trezoreria public efectueaz operaiuni de ncasri i pli, n primul rnd n favoarea instituiilor publice care folosesc fondurile publice, n timp ce bncile comerciale i pun la dispoziie serviciile bancare agenilor economici i altor persoane juridice i fizice care folosesc fondurile private i eventual mprumutate. Excepiile de la aceast regul nu schimb deloc fondul problemei, n sensul c regiile naionale i locale sunt obligate s i deruleze operaiunile financiare prin Trezoreria public numai pentru fondurile primite de la stat, iar agenii economici, pentru operaiunile comerciale pe care le deruleaz n legtur cu instituiile publice, ntruct acestea funcioneaz, n principal, pe seama fondurilor publice. Din acest punct de vedere, al beneficiarilor serviciilor, comparativ cu trezoreriile publice din alte ri, Trezoreria public din Romnia are atribuii i sarcini mai restrnse fa de serviciile pe care le ofer agenilor economici i persoanelor fizice, dect trezoreriile publice din alte ri dezvoltate.Natura depozitelor. n cazul Trezoreriei publice, acestea sunt formate n marea lor majoritate din fonduri publice, n timp ce depozitele bncilor sunt create din disponibilitile proprii ale agenilor economici, persoane fizice, asociaii familiale, societi nonprofit i alte asociaii care pot avea sau nu calitate de persoan juridic etc., deci preponderent fonduri de natur privat.

De asemenea, bncile comerciale pot acorda credite bancare, practic, unui sector nelimitat de beneficiari, cu respectarea condiiilor de garanii, n timp ce Trezoreria public din Romnia nu poate face acest lucru. Creditele pe care le poate acorda Trezoreria statului, aa cum este reglementat aceast problem astzi n Romnia, sunt cele pentru plasamentele financiare pe termen scurt; mprumuturi pentru acoperirea temporar a deficitului bugetului de stat, precum i pentru acoperirea golurilor temporare de cas nregistrate de celelalte componente ale bugetului general consolidat, comparativ cu situaia din alte ri dezvoltate, unde trezoreriile publice au competene mult mai largi n aceast privin.

Din punctul de vedere al condiiilor care trebuie ndeplinite pentru efectuarea operaiunilor bancare specifice de ncasri i pli n contul clienilor, acestea sunt mult mai stricte i precis delimitate n cazul beneficiarilor Trezoreriei publice, mai ales la pli, comparative cu cele derulate prin bncile comerciale, n favoarea clienilor si, la care plile se pot efectua fr opreliti, aproape n orice condiie, dac agentul economic care dispune plata posed lichiditi.

SUBIECTUL 10 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel central

n Romnia, Trezoreria general funcioneaz n cadrul Ministerului Finanelor Publice, reprezentat de Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public si de Unitatea de management a Trezoreriei statului.

n cadrul Directia generala a contabilitatii publice si a sistemului de decontari n sectorul public sunt organizate servicii i compartimente care se ocup cu probleme legate de:

metodologie privind contabilitatea public, i n mod deosebit a contabilitii Trez stat.

operaiuni financiare i deschideri de credite bugetare,

elaborarea bugetului Trezoreriei statului,

elaborarea conturilor generale de execuie i verificarea bilanurilor contabile ale instituiilor publice,

decontri intertrezorerii etc,

n cadrul Unitatea de management a Trezoreriei statului funcioneaz compartimente care au atribuii referitoare la:

administrarea contului curent al Trezoreriei statului,

serviciul datoriei publice,

produse de trezorerie,

garanii interne,

piaa primar a titlurilor de stat,

pli interbancare i operaiuni de pia a Trezoreriei statului etc.

ntreaga activitate este subordonat directorului general al Direciei generale a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public i celui al Unitii de management al Trezoreriei statului, celor doi secretari de stat care coordoneaz activitatea celor dou direcii i, n ultim instan, ministrului finanelor publice.

Unitatea de management a Trezoreriei statului i Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public, ca organe centrale ale Trezoreriei statului n Romnia, ndeplinesc un rol important n coordonarea ntregii activiti cu privire la constituirea i utilizarea fondurilor publice pe plan naional, referitor la:

metodologia cu privire la funcionarea Trezoreriei statului, mecanismul deschiderii creditelor bugetare, de ncasare a veniturilor i efectuare a cheltuielilor prin contul curent general deschis la Banca Naional a Romniei (TransFond), organizarea contabilitii i funcionarea sistemului informaional;

organizarea i coordonarea activitii de emisiune a certificatelor de trezorerie i a titlurilor de stat, n vederea finanrii deficitului bugetar i refinanrii datoriei publice;

gestionarea contului curent general al Trezoreriei statului prin efectuarea de prognoze pe termen scurt i mediu, precum i plasarea disponibilitilor aflate temporar n acest cont;

efectuarea de pli din conturile de disponibiliti administrate de Ministerul Finanelor Publice, pe baza documentelor aprobate de ordonatorul de credite, cu ncadrarea n soldul disponibilitilori respectarea destinaiei acestora;

ntocmirea i executarea bugetului de venituri i cheltuieli al Trezoreriei statului;

ntocmirea contului general anual de execuie a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat i a fondurilor speciale;

contabilitatea operaiunilor de ncasri i pli derulate prin Trezoreria general;

bilanul general al Trezoreriei statului, precum i raportul asupra acestuia.SUBIECTUL 11 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel territorial

n teritoriu, n primul rnd, la nivelul judeelor i al municipiului Bucureti Trezoreria este organizat ca direcie i are urmtoarele atribuii:

- realizeaz mecanismele privind administrarea finanelor publice n profil teritorial

asigur execuia de cas a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor fondurilor speciale i veniturilor extrabugetare

- asigur efectuarea de operaiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice

Prin trezoreriile judeene i cea a municipiului Bucureti se realizeaz coordonarea i sintetizarea fluxurilor financiare ale celorlalte trezorerii locale, gestionnd totodat contul corespondent al su, deschis la Sucursala Bncii Naionale. De asemenea, prin Trezoreria Judeean i a municipiului Bucureti, sunt gestionate conturile corespondente ale trezoreriilor din subordine i se asigur efectuarea operaiilor de decontare ntre trezoreriile locale i instituiile bancare corespondente. n al doilea rnd, la nivelul municipiilor (sectoarelor municipiului Bucureti), oraele i comunele sunt: organizate trezorerii executive, ntre ele i Trezoreria judeean realizndu-se fluxuri operaionale de decontare.Trezoreria municipal este organizat la nivelul Administraiei financiare a municipiului, fiind subordonat administrativ acesteia i profesional Direciei Judeene de Trezorerie.

Trezoreria municipal are urmtoarele atribuii:

conduce evidena veniturilor pe bugete componente i fonduri, precum si evidenta analitica pe pltitori a veniturilor

analizeaz i verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si nregistreaz operaiunile respective in evidenta sintetica si analitica

conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurrilor sociale de stat, precum si a fondurilor speciale si a mijloacelor extrabugetare

conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibiliti, deschise pe ministere si instituii publice subordonate

asigura pstrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice a documentelor cu regim special, a certificatelor de trezorerie

conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vndute populaiei, a celor rscumprate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire

asigura contabilitatea sintetica si analitica privind execuia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurrilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinaie speciala, prin nregistrarea in conturile sintetice si analitice

efectueaz operaiunile de ncasri i pli n numerar

asigur preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de ncasri i pli ale agenilor economici.Trezoreria oreneasc sau comunal se organizeaz n cadrul Administraiei finanelor publice ale oraului sau comunei sub forma Serviciului Trezorerie si Contabilitate Publica si este subordonat efului de serviciu.

Trezoreriile oreneti i cele rurale sunt de asemenea, trezorerii funcionale ca i cele municipale, prin ele exercitndu-se funciile de baz ale instituiei Trezoreriei.

Principalele atribuii ale trezoreriilor oreneti sau ale comunelor sunt:

asigur ncasarea i evidena veniturilor bugetare i extrabugetare;

asigur verificarea i decontarea cheltuielilor instituiilor publice;

asigur vnzarea i gestiunea titlurilor de stat i certificatelor de trezorerie;

asigur administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei;

asigur administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice (ageni economici, medici de familie etc.);

realizeaz ncasri i pli prin casierie.

n principiu, concluzionm c mecanismul de funcionare a Trezoreriei locale se realizeaz prin contul corespondent deschis la sucursala Bncii Naionale a Romniei pentru Direcia Judeean a Trezoreriei i la aceasta n cazul trezoreriilor municipale, oreneti i rurale.SUBIECTUL 12 Functiile trezoreriei statului in RomaniaCa instituie financiar, aa cum acestea s-au manifestat n administrarea fondurilor

publice, de la nfiinarea sa i pn n prezent, funciile ei ar putea fi sintetizate astfel:a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor bugetare, efectuarea plilor n numerar sau pe calea decontrilor ct i pstrarea disponibilitilor; b) exercit un control fiscal asupra ncasrii veniturilor bugetare i unul financiar - preventiv asupra efecturii plilor privind respectarea limitelor i destinaiei creditelor bugetare, aa cum acestea au fost aprobate, deschise i repartizate de autoritile n drept;c) efectueaz operaiuni de ncasri i pli n contul instituiilor publice, cu prilejul constituirii i utilizrii mijloacelor extrabugetare i a fondurilor speciale;d) atrage disponibilitile din economie pe calea mprumuturilor de stat, a certificatelor de trezorerie, de depozit de la persoane juridice i fizice n vederea acoperirii golurilor temporare

de cas ale componentelor bugetului general consolidat, a deficitului bugetului de stat i a refinanrii datoriei publice;e) pe seama disponibilitilor existente n contul curent general i din contravaloarea n lei a mprumuturilor externe pstrate n contul curent general al Trezoreriei statului, aceasta:

- acoper temporar deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale de stat i

al bugetelor fondurilor speciale din anii precedeni i anul curent, precum i al golurilor de cas

nregistrate de ctre bugetele locale;

- efectueaz plasamente financiare, pe termen scurt, la bncile comerciale sau la alte instituii financiare prin Banca Naional a Romniei, care acioneaz ca agent al statului.f) pentru acoperirea temporar a decalajului dintre ncasrile i plile din contul curent

general al Trezoreriei statului, aceasta poate contracta de la Banca Naional a Romniei i

sistemul bncilor comerciale mprumuturi pe termen scurt;

g) gestioneaz datoria public intern i extern, asigurnd evidena i plata serviciului datoriei publice interne i externe;h) efectueaz operaiuni privind drepturile de ncasat i obligaiile de plat ale statului, la baza crora stau acorduri i convenii guvernamentale;i) asigur contabilitatea privind execuia de cas pentru operaiunile de ncasri i pli privind veniturile i cheltuielile sectorului public;j) asigur funcionarea corespunztoare a sistemului informaional-contabil privind raportarea modului de constituire i utilizare a fondurilor publice.SUBIECTUL 13 Functiile generale ale trezorerie publice (si in celelalte tari nu doar in Romania)

Funciile clasice ale Trezoreriei1.Funcia de casier publicTrezoreria prezint 2 f clasice: funcia de casier al statului i cea de banc a statului.

Prin funcia de casier public, Trezoreria efectueaz:

toate operaiunile propriu-zise de ncasri i pli privind fondurile publice, n numerar sau prin decontri n cont;

controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i asigurarea informaiei necesare privind execuia de cas a bugetului n vederea ntocmirii conturilor de execuie a bugetului i a elaborrii rapoartelor periodice asupra acestora;

gestiunea poziiei de cas, zilnice, a bugetului;

asigurarea lichiditilor necesare prin cunoaterea fluxurilor de ncasri i pli, elaborarea de prognoze cu privire la cerinele de plat, la sincronizarea plilor i ncasrilor, inclusiv a acelora privind finanarea deficitului i serviciul datoriei publice.

nsrcinat cu execuia efectiv a operaiunilor de ncasri i pli prevzute prin legea anual a finanelor, Trezoreria este casierul statului. Micrile de fonduri, n cadrul Trezoreriei, rezult din operaiunile permanente, viznd, pe de o parte, resursele permanente ale statului, n cadrul crora impozitele ocup un rol esenial, iar pe de alt parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc.

Permanena acestor operaiuni (repetitivitatea acestora) poate fi neleas numai pornind de la funciile permanente ale statului, justificnd caracterul lor precis, riguros i restrictive.

Realiznd aceste operaiuni, Trezoreria manifest o atitudine pasiv, deoarece aceste operaiuni sunt fixate prin legea finanelor i i se impun Trezoreriei.2. Funcia de banc a statuluiRolul Trezoreriei de banc a statului are dou forme :

Trezoreria acioneaz ca o banc de depozit, banc de afaceri care furnizeaz capitaluri unor ntreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;

Trezoreria acioneaz ca o banc de emisiune i n acest fel intervine n domeniul circulaiei monetare.

n calitate de banc, Trezoreria asigur urmtoarele servicii:

este banca la care instituiile publice, precum i agenii economici i au deschise conturi de disponibiliti prin care se efectueaz operaiuni de ncasri i pli, realiznd, astfel, gestionarea disponibilitilor bneti ale sectorului public i integrarea acestora n politica de lichiditi;

gestioneaz datoria public, respectiv, operaiunile de contractare a mprumuturilor de ctre Guvern pentru finanarea deficitului bugetar, precum i de refinanare a datoriei publice;

efectueaz i operaiunile n care statul apare n calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de mprumuturi ageniilor guvernamentale, care la rndul lor pot acorda mprumuturi.

Funciile moderne ale Trezoreriei publiceIn plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara.Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale:

1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului;

2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale;

3. Mandatar al puterii publice in masura in care bugetul exprima imaginea vointei politice a partidelor aflate la guvernare, iar lichiditatile trezoreriei statului - instrumentul prin care se poate asigura realizarea executiei bugetare. De aici pozitia ei intre institutiile financiare de intermediar cu vocatie financiara, sui generis, adica de asigurare a unor legaturi echilibrate.;

4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);

5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

SUBIECTUL 14 Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a fondurilor publice si

SUBIECTUL 15 Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul public

Fluxul de incasari si plati reprezinta imaginea modului de organizare si functionare a sistemului de trezorerii ale statului (chiar daca trezoreria in sine respecta principiul unicitatii este privita ca rerprezentand o totalitate de subsisteme). Fuxurile financiare determinate de incasari si plati se realizeaza:

Prin casa de incasari , casa de plati si pastrarea numerarului in caseria tezaur

Prin casa de incasari daca nu exista casa de plati si caserie tezaur cand are loc pastrarea numerarului. De aceea este necesar sa se respecte riguros regulile privind transportul, pastrarea si paza numerarului

Fluxurile financiare sunt asadar determinate de incasarea prin numerar a veniturilor bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice, fizice catre casele de incasari, casele de plati, caserii tezaur.

Mecanismul este reglementat rigusor sub aspectul sistemului informational (foi de varsamant etc), sistemului informatic (soft adecvat trezor etc), controlului institutional ex ante si ulterior sistemul de raportare (semestrial, anual).

Fluxurile financiare determinate de incasarea in numerar a creantelor de la contribuabili persoane fizice juridice, trezorerii care au in structura case de incasari fara casa de plati si caserii tezaur. In aceasta situatie, incasarea impozitelor, taxelor ca si restituirile de venituri catre cei indreptatiti se realizarea printr-o banca comerciala din localitatea respectiva unde trezoreria are deschis un cont de disponibil la acea banca si prin care se realizeaza operatiunile bancare.

SUBIECTUL 16 Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului

Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale, dup caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre compartimentul ncasarea i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de ncasare, ordine de plata.

Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte:a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget.b) respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de clasificaia bugetara aprobata.c) respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efecturii pltii:

- ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct la casieria trezoreriei.

- ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat din iniiativa agentului economic.

- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.

n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere prevzute ele legislaia in vigoare.d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, i a celor analitice pe pltitori.e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a unor impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare.

SUBIECTUL 17 Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului

Controlul exercitat de Trezoreria statului asupra executrii bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului local, bugetele fondurilor speciale i din mijloacele extrabugetare se asigur, pe de o parte, prin organele Trezoreriei generale, iar pe de alt parte, prin trezoreriile teritoriale care funcioneaz n cadrul direciilor generale a finanelor publice judeene, a municipiului Bucureti i a sectoarelor municipiului Bucureti.

a) Controlul exercitat de Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public i Unitatea de Management a Trezoreriei statului asupra efecturii cheltuielilor sectorului publicDirecia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public i Unitatea de Management a Trezoreriei statului, ca organe centrale de sintez, elaboreaz ntreaga metodologie referitoare la procedeele i tehnicile specifice de lucru, privitoare la operaiunile care se deruleaz prin Trezoreria statului. Trezoreria general stabilete metode i instrumente unitare de lucru pentru prelucrarea i transmiterea informaiilor contabile ctre i/ntre toate unitile Trezoreriei statului. n privina cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat. n derularea cheltuielilor prin bugetul de stat, Trezoreria general, ca organ central de sintez, verific: dac cererile ordonatorilor principali de credite privind deschiderea creditelor bugetare se ncadreaz n volumul i structura celor aprobate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i dac clasificarea i codificarea conturilor de cheltuieli s-a fcut n conformitate cu clasificaia indicatorilor privind finanele publice i a planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei statului. Referitor la bugetul asigurrilor sociale de stat, Trezoreria general verific: modul n care propunerile privind creditele solicitate, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i instituiile subordonate, se ncadreaz n nivelul celor aprobate de ctre Parlament; repartizarea pe trimestre a prevederilor, precum i (faptul) dac conturile de execuie i alte raportri de sintez prezentate sunt corect ntocmite. Referitor la bugetele fondurilor speciale (bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate i bugetul asigurrilor pentru omaj), Trezoreria general verific i ndeplinete o serie de atribuii cu privire la creditele bugetare deschise pentru aceste bugete, verificarea conturilor de execuie definitiveaz regularizrile acestor bugete cu bugetul de stat sau bugetul asigurrilor sociale de stat dac prin acestea din urm s-au acordat mprumuturi sau subvenii etc.. De asemenea, se definitiveaz conturile generale de execuie a acestor bugete. n cazul bugetelor locale, Trezoreria general verific i aprob doar deschiderile de credite pentru transferurile ctre bugetele locale, prevzute a se acorda de la bugetul de stat i a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adugat pe judee, n conformitate cu anexele la bugetul de stat.

b) Controlul exercitat de trezoreriile teritoriale asupra efecturii cheltuielilor sectorului publicDup cum s-a mai subliniat, trezoreriile teritoriale sunt organizate n cadrul direciilor generale ale finanelor publice i au n structura lor: trezoreriile operative, organizate la nivelul administraiilor finanelor publice ale municipiilor, inclusiv Capitala, sectoarelor Municipiului Bucureti, oraelor i comunelor, pe de-o parte, i trezoreriile judeene, organizate n cadrul aparatului propriu al direciilor generale ale finanelor publice ale judeelor, pe de alt parte. n cadrul acestei structuri organizatorice, primele efectueaz operaiuni propriu-zise de ncasri i pli n contul componentelor sistemului bugetar, iar Activitile de trezorerie i contabilitate public judeene execut operaiuni de conexiuni n legtur cu primirea i transmiterea documentelor privind ncasrile i plile ntre trezoreriile operative din cadrul judeului i ntre acestea i Centrala Bncii Naional prin contul curent al Trezoreriei statului, precum i lucrri de sintez legate de relaia cu Trezoreria central. c) Controlul exercitat de trezoreriile operative asupra efecturii cheltuielilor bugetului de statAsupra iniiativei ordonatorilor de credite de a efectua pli de cas, organele trezoreriilor operative exercit un control financiar preventiv care are n vedere cheltuielile curente, dar mai ales pe cele de capital. Obiectivele i condiiile comune care trebuie ndeplinite i care se afl n atenia organelor trezoreriilor operative, cu ocazia exercitrii controlului financiar preventiv, asupra iniiativei ordonatorilor de credite de a efectua pli din resursele financiare ale bugetului de stat, sunt urmtoarele:

ncadrarea plilor de cas n limita i nivelul creditelor bugetare deschise sau repartizate pe capitole i categorii de cheltuieli

legalitatea plii n cauz, respectiv dac aceasta este prevzut ntr-un act normativ anume i poate fi finanat din bugetul de stat;

dac plata este necesar i oportund) Controlul exercitat de trezoreriile operative municipale reedin de jude i a Municipiului Bucureti asupra plilor ce se efectueaz prin bugetul asigurrilor sociale de statDe aceea, controlul care se exercit de organele Trezoreriei Statului asupra execuiei bugetului asigurrilor sociale de stat se realizeaz i concentreaz, de regul, prin aceste uniti i are n vedere: ncadrarea plilor n nivelul creditelor deschise sau repartizate prin Trezoreria central; legalitatea efecturii acestor cheltuieli etc.

e) Controlul exercitat de trezoreriile operative asupra efecturii cheltuielilor derulate prin bugetul local, bugetele fondurilor speciale i bugetele mijloacele extrabugetareControlul financiar preventiv pe care l exercit organele trezoreriilor statului asupra cheltuielilor care se deruleaz prin bugetul local are n vedere, n primul rnd, ca totalul plilor nregistrate din conturile ordonatorilor de credite finanate din bugetul local al unei localiti s se ncadreze n totalul veniturilor bugetului local (venituri proprii + cote defalcate + sume defalcate + subvenii). De asemenea, controlul are ca obiectiv ncadrarea plilor n nivelul creditelor bugetare deschise i repartizate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare.SUBIECTUL 18 Unitatea de trezorerie

Potrivit acestui principiu, exist o singur i unic trezorerie pentru toate persoanele publice, administrate de serviciile trezoreriei publice (Plagnet B.)

ntr-o exprimare sintetic, se susine c,, n tezaur se adun veniturile i din acesta se iau fondurile pentru efectuarea plilor, fcnd deci legtura ntre serviciul veniturilor i al cheltuielilor publicePrincipiul are semnificaia c toate fondurile din toate organismele publice, sunt administrate n comun att la scar naionala ct i local.

Unitatea de trezorerie, se explic prin dou motive:

- pe plan tehnic, unitatea de trezorerie faciliteaz alocarea de fonduri n spaiu i n timp i permite s neutralizeze variaiile de disponibiliti existente ntre diferite organisme publice, se evit astfel rupturile generate de trezoreria unor organisme separate i distincte

- din punctul de vedere al controlului, unitatea de trezorerie, permite statului s controleze activitile financiare ale organismelor subordonate.

Regula unitii de trezorerie implic n mod esenial dou consecine:a) obligaia de depozit a disponibilitilor trezoreriei, care mbrac dou aspecte:

1. organismele publice trebuie s-i depun fondurile la trezorerie ntr-un cont curent. (n opinia noastr, obligaia de depunere la Trezorerie, este criticabil, sub aspectul autonomiei, financiare a colectivitilor locale, i prin faptul c depozitarea de fonduri la trezorerie nu este remunerat; mai mult, aceasta obligaie este ireconciliabil cu principiul libertii de circulaie a capitalului, promovat de dreptul comunitar.)

2. pe de alta parte, ca i contrapartid a obligaiei de depozit la Trezorerie, organismele beneficiaz de sume importante sub form de mprumuturi i avansuri (cum ar fi cele ctre colectivitile locale).b) unitatea de cas; regula unitii implic mai multe consecine:

- fiecare contabil va avea o singur casierie, aceast casierie unic poate sa aib mai multesertare sau seifuri, care rmn totui elementele aceleiai casierii.

- fiecare contabil este titularul unui singur cont in banca, care pentru contabilii trezoreriei este contul trezoreriei la banca central i pentru contabilii altor organisme publice, contul deschis acestor organisme la trezorerie, care, astfel, apare drept o banc comun.

Unitatea de trezorerie se manifest prin unitatea de casa, potrivit creia ,,veniturile fiecrei verigi a sistemului bugetar sunt concentrate n ntregime ntr-un singur cont la organul de cas respectiv, de unde se elibereaz apoi mijloacele necesare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzis efectuarea de pli direct din veniturile bugetare ncasate 2n Romnia, potrivit principiului anualitii, veniturile bugetului anului curent nencasate pn la 31 decembrie devin venituri ale bugetului anului urmtor, din care se efectueaz i cheltuielile rmase nerealizate n anul de baz, adic se aplic, procedeul numit-de gestiune.

Aplicarea acestui principiu ridic din punct de vedere contabil, problema echilibrului anual al Trezoreriei, care poate fi abordat din dou puncte de vedere: una privind determinarea soldului de execuiei a legii anuale bugetare i alta privitoare la operaiunile de trezorerieSUBIECTUL 19 Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in RomaniaImportana organizrii sistemului Trezoreriei finanelor publice n Romnia rezult din urmtoarele:

este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuiei finanelor publice, protejndu-le de toate riscurile;

permite soluionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operaiilor specifice, i anume:

gestionarea creditelor externe primite de ctre Guvern pentru sprijinirea programelor de reform;

mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar i pentru serviciul datoriei publice;

finanarea obligaiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare n conturile de clearing, barter i cooperare economic, n vederea echilibrrii importurilor cu exporturile.

permite cunoaterea permanent a resurselor publice i previziunea nevoilor de mprumuturi pentru finanarea deficitului bugetar.

Trezoreria public cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limiteaz, ns, numai la execuia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finanelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bnci. De asemenea, prin Trezorerie se realizeaz i politica de plasamente financiare din disponibilitile temporare aflate n conturile trezoreriei, asigurnd astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilitilor temporare (surplusul de ncasri fa de pli), iar pe de alt parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziie.

Trezoreria Statului este organizat i funcioneaz ca direcie general n cadrul Ministerului Finanelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria Statului este sistemul unitar i integrat prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria public, i a altor operaiuni ale statului, n condiii de siguran i n conformitate cu dispoziiile legale.

Trezoreria Statului este conceput ca un sistem unitar att la nivel central, ct i la nivelul unitilor teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice, n scopul realizrii operaiunilor financiare ale sectorului public, astfel: la nivel central: Direcia General a Trezoreriei Statului; la nivel judeean: Direcii judeene ale Trezoreriei Statului n cadrul Direciilor generale ale finanelor publice judeene; la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca direcii n cadrul Administraiilor Financiare oreneti; Trezorerii comunale organizate ca servicii n cadrul Administraiilor Financiare comunale.

SUBIECTUL 20 Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie statului

Ca institutie publica, trezoreria statului a preluat unele din metodele de guvernanta corporativa din practica si legislatia Americana care s-a aplicat incepand cu anii 40 in cadrul General Motors. Sub aspect istoric, principiile de guvernanta corporativa le regasim initial in domeniul privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat de principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator.

Modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2 categorii de surse (modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia sau Noua Zeelanda, ori Marea Britanie.

Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul 2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia ( institutie care este echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat in numele imprimeriei Majestatii Sale. Elementele pe care le contine si intre care indentificam adevarate etape pe care managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la:

1. identificarea riscurilor 3. controlarea riscurilor 2. evaluarea riscurilor 4. raportarea (reporting) riscului.

Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale guvernantei corporative. Acestea sunt legate de: controlul de gestiune, controlului intern si auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un mediu perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.

Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de:

1. identificarea riscurilor

2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei

3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor

4. a tratarii riscurilor

Etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera tehnicile si metodele operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii concluziilor pe care instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera.

Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul si care sunt supuse monitorizarii prin intermediul auditului intern sunt riscuri financiare, legislative, sociale, juridice, de functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de securitatea informatiilor, sistemice, functionale, riscuri de organizare, operationale. Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc.

Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului.

SUBIECTUL 21 Contul unic

Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice in sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat, locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate de ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate in operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa isi achite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata prin lege astfel:

- Varsare integrala ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de catre institutiile finantate integral din buget si reducandu-se astfel efortul bugetar

- Sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale institutiilor peste alocatiilor bugetare alocate prin bugetul de stat sau bugetele locale comform subordonarii

- Sa se utilizeze ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale in cazul insitutiilor publice finantate prin aceste surse

Conturile utilizate sunt : Casa, Disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de plati in numerar, Casa tranzitorie. .

Astfel, prin Ordinul Preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal privind impozitele, contribuiile i alte sume reprezentnd creane fiscale, care se pltesc de contribuabili ntr-un cont unic, au fost reglementate urmtoarele:

- obligaiile fiscale datorate la bugetul de stat care se pltesc n contul unic Venituri ale bugetului de stat sume ncasate pentru bugetul de stat n contul unic n curs de distribuire sunt cele prevzute n Nomenclatorul Anexa 1 la ordin;

- obligaiile fiscale datorate bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale, care se pltesc n contul unic Disponibil al bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale n curs de distribuire sunt cele prevzute n Nomenclatorul Anexa 2 la ordinul mai sus menionat.

Debitorii trebuie sa efectueze fiecare plata distinct, pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

De retinut ca nu exista un singur cont unic, ci de fapt sunt doua:1. contul 20.47.01.01 Venituri ale bugetului de stat - sume incasate pentru bugetul de stat in contul unic, in curs de distribuire;

2. contul 55.02 Disponibil al bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, in curs de distribuire

Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate. n cazul n care suma platita nu acopera obligatiile fiscale datorate, distribuirea, n cadrul fiecarui buget sau fond, pe tip de impozit, contributie sau alta suma reprezentnd creanta fiscal se face mai nti pentru impozitele si contributiile cu retinere la sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale, proportional cu obligatiile datorateSUBIECTUL 22 Autorizarea bugetara

Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin.(2), n cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime, care nu pot fi depite.

Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare aprobate.

Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag rspunderea celor vinovai, n condiiile legii.

Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i creditele bugetare.

n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

angajament bugetar - actul prin care o autoritate public competent, potrivit legii, afecteaz fonduri publice unei anumite destinaii, n limita creditelor bugetare aprobate;

SUBIECTUL 23 Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Sursele de care dispun autoritile locale pentru finanarea cheltuielilor generate de asigurarea unor servicii locale sunt impozitele i taxele locale (venituri proprii fiscale), veniturile proprii cu caracter nefiscal sumele i cotele defalcate din impozitul pe venit i din taxa pe valoarea adugat, transferurile i subveniile primite de la bugetul de stat i de la alte bugete.

Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau judeene, n limitele i n condiiile legii, sarcina de constatare, aezare i urmrire a ncasrii veniturilor bugetelor locale revenind unor servicii specializate organizate la nivelul consiliilor locale i judeene.Cheltuielile bugetelor locale sunt structurate astfel:

servicii publice generale;

cheltuieli social-culturale;

servicii de dezvoltare public, locuine, mediu i ape;

aciuni economice

Veniturile bugetelor locale se compun din:

a) venituri proprii, formate din:

impozite, taxe, contribuii,

alte varsaminte,

alte venituri,

cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete;

d) donaii i sponsorizri.Principalele venituri fiscale ale bugetelor locale sunt: impozitul pe cldiri;

impozitul pe terenuri;

taxa asupra mijloacelor de transport deinute de persoanele fizice i juridice;

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

impozitul pe spectacole.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor.

Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte, obiective, se efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale, cu prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul colectivitilor locale respective.

SUBIECTUL 24 Principii bugetare

1. Principiul universalitatii:

- Principiul universalitii const n faptul c veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu separat, cu sumele totale, ele realizndu-se numai n cadrul bugetului public.- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i sponsorizrilor, care au stabilite destinaii distincte.Ca i avantaje acest principiu permite cunoaterea exact a veniturilor i cheltuielilor publice, face posibil controlul Parlamentului asupra valorii totale a veniturilor i cheltuielilor publice i permite sesizarea corelaiilor existente ntre anumite venituri i cheltuieli.2. Principiul unitatii: Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o cunoatere clar a surselor de venituri i destinaiei cheltuielilor pe ansamblul lor precum i a deficitului sau echilibrului bugetar. Prin intermediul unitii bugetare se poate prezenta situaia financiar a rii ce constituie fundamentul alegerii Parlamentului ntre opiunile prezentate de Guvern datorit faptului c Parlamentul are la dispoziie o perioad scurt de timp pentru adoptarea bugetului prezentarea acestuia trebuie s fie clar i accesibil.

3. Principiul neafectrii veniturilor bugetare: Neafectarea veniturilor bugetare se refer la faptul c veniturile bugetare se depersonalizeaz prin percepere servind la acoperirea cheltuielilor publice privite n ansamblul lor. Aceasta nseamn c nu se poate folosi un anumit venit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli bugetare.4. Principiul anualitatii :Acest principiu constituie din punct de vedere istoric prima regul bugetar aplicat n practic, la baza sa stnd att raiuni de ordin politic ct i raiuni tehnice.

Tehnic, anualitatea bugetar constituie soluia folosit pentru realizarea exactitii calculelor privind veniturile i cheltuielile publice i a echilibrului bugetar pentru a evita fraudele i evaziunile. O alt alternativ ar fi practicarea unor bugete plurianuale dar acestea prezint inconvenientul major al apariiei unor influene perturbatoare de la un an la altul care influeneaz procesele de formare a veniturilor bugetare i de efectuare a cheltuielilor publice genernd dificulti n efectuarea previziunilor.

Ca i semnificaie, principiul anualitii se refer att la durata autorizrii Guvernului (de ctre Parlament) n scopul ncasrii veniturilor i efecturii cheltuielilor publice ct i la perioada de timp n care se execut bugetul public.

n ceea ce privete prima semnificaie, anul bugetar dureaz 12 luni, data nceperii anului bugetar fiind diferit de la o ar la alta, n funcie de caracterul economiei, gradul de complexitate, nivelul de dezvoltare al acesteia, regimul de lucru al Parlamentului, tradiii etc. n practica bugetar internaional, anul bugetar coincide sau nu coincide ntotdeauna cu anul calendaristic.

n ceea ce privete perioada de timp n care se execut bugetul public aceasta poate fi egal sau nu cu cea pentru care s-a aprobat bugetul. n funcie de aceasta, execuia bugetului public poate fi organizat n dou modaliti i anume:

sistemul de exerciiu bugetar

sistemul de gestiune bugetarSistemul de exerciiu bugetar presupune c durata de execuie a bugetului public se ntinde pe o perioad mai mare dect un an presupunnd i o durat complementar pentru lichidarea tuturor operaiunilor de ncasare a veniturilor i efectuare a cheltuielilor.Sistemul de gestiune bugetar const n limitarea execuiei bugetului public la un an, astfel c la sfritul anului operaiunile bugetare nceteaz automat, veniturile nencasate i cheltuielile nelichidate reportndu-se n bugetul anului urmtor.

n Romnia exerciiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic, sistemul practicat fiind cel de gestiune.5. Principiul specializarii bugetare Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup natura lor economic i destinaia acestora..

6. Principiul publicitatii Procesul bugetar este deschis i transparent, acesta realizndu-se prin:a) publicarea n presa local, pe pagina de internet a instituiei publice, sau afiarea la sediul autoritii administraiei publice locale respective a proiectului de buget local i a contului anual de execuie a acestuia;b) dezbaterea public a proiectului de buget local, cu prilejul aprobrii acestuia;c) prezentarea contului anual de execuie a bugetului local n edin public

7. Principiul echilibrului: Echilibrarea bugetar este principiul conform cruia cheltuielile bugetului trebuie s fie acoperite integral din veniturile cu caracter stabil. Aceast stare constituie o stare normal ns datorit factorilor perturbatori aceasta se deterioreaz determinnd o inegalitate ntre veniturile i cheltuielile bugetare, dezechilibrul lund forma deficitului bugetar.

Doctrina clasic consider acest principiu regula de aur a gestiunii bugetare, respectarea egalitii ntre veniturile i cheltuielile bugetare constituind un imperativ a crui nerespectare ar duce la bancruta statului i la inflaie, deoarece potenialul deficit ar fi acoperit pe seama mprumuturilor de stat i a emisiunilor monetare.PRINCIPII SPECIFICE BUGETELOR LOCALE

1 Principiul solidaritatii Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale, precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local.2 Principiul autonomiei financiar locale - Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i n limitele prevzute de lege.

-Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii.3 Principiul proportionalitatii Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale trebuie s fie proporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale stabilite prin lege.4 Principiul consultarii Autoritile administraiei publice locale, trebuie s fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale.SUBIECTUL 25 Reguli bugetare

Legislatia enumera 6 reguli bugetare:

1 Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel.2 Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate deautorizrile coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale.3 Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate fi angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva cheltuial.4 Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac nu este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare.5 Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.6 La elaborarea bugetelor ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa prevada in mod distinct creditele bugetare destinate stingerii platilor restante pentru finele anului financiar anterior. Scopul aceste prevederi este acela de a dimensiona arieratele, de creare a unui circuit financiar sanatos, dar si a unui cadru concurential adecvat.SUBIECTUL 26 Competente si responsabilitatile autoritatilor administrativ teritoriale in procesul bugetar

a) ale autoritatilor executive

b) ale autoritatilor deliberative

A. In prima categorie (autoritatile executive) se face referire in principal la cele 3 categorii de ordonatori de credite care in cadrul procesului bugetar au o multitudine de competente si responsabilitati, cum ar fi:

Elaborarea cu personalul de specialitate a proiectului bugetului local.

Intocmesc programe de investitii publice, adaugate la bugetul initial sau rectificat.

Depun la Directia Generala a Finantelor Publice pana la 1 iulie proiectul bugetului local

Publica in presa locala proiectul bugetului local in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii BS.

Supun aprobarii Consiliul local sau Consiliul judetean in 5 zile, contestatiile primite de la cetateni asupra proiectului de buget local.

Avizeaza bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii.

Organizeaza, umaresc, verifica incasarea prin compartimentele proprii de specialitate a venituri provenite din I+T.

Urmaresc si raporteaza executia bugetului.

Repartizeaza V si CH in functie de termenele legale.

Deschid creditele bugetare.

Angajeaza, lichideaza, ordonanteaza cheltuielile.

Asigura si organizeaza controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern.

Propun contractarea directa sau garantarea de imprumuturi externe si interne pe TS.

Solicita CL rectificarea bugetului local si a celorlalte bugete.

Propun utilizarea fondului de rezerva aprobat.

Propun aprobarea virarilor de credite bugetare de la un capitol la altul inainte de efectuarea cheltuielilor.

Intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual asupra executiei bugetare si le transmit Directia Generala a Finantelor Publice, iar anual le supun aprobarii Consiliului Local.

Pana la 31 mai intocmesc si prezinta fondurile anuale de executie bugetara.

B. Pentru autoritatile deliberative, problema priveste resursele financiare, ocazie cu care acestor organisme le revin urmatoarele responsabilitati si competente:

Repartizarea pe unitati, a sumelor defalcate din unele venituri ale BS si a transferurilor aprobate prin legea BS pentru definitivare a bugetelor locale in termen de 5 zile.

Aprobarea bugetelor locale, bugetuluu imprumuturilor externe si interne, bugetului fondurilor externe nerambursabile a institutiilor publice cu avizul conform al ordonatorilor principali de credite.

Aprobarea rectificarii bugetelor de mai sus in 30 de zile de la data emiterii legii bugetare rectificative.

Aprobarea cheltuielilor pentru investitiile finantate din fondurile publice locale cuprinse in buget pe baza programelor de investitii publice.

Aproba virarile de credite bugetare de la un capitol la altul, de la un program la altul, daca exista justificari corespunzatoare ale ordonatorilor.

Aproba fondul de rezerva, majorarea fd de rezerva.

Aproba contractarea sau garantarea imprumuturilor externe.

Aproba I+T legale la nivel local.

Aproba pana la 31 mai in anul urmator, conturile de executie pentru toate aceste categorii de bugete.

SUBIECTUL 27 O.C: rol, categorii, raspundere

Categorii de ordonatori de credite:

Ordonatorii de credite grupati trei categorii (in functie de atributiile lor in procesul bugetar):1. Ordonatori principali sunt primarii unitilor administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureti, primarii sectoarelor municipiului Bucureti i preedinii consiliilor judeene.Ordonatorii principali de credite pot delega aceast calitate nlocuitorilor de drept sau altor persoane mputernicite n acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele i condiiile delegrii.2. Ordonatori secundari de credite

3. Ordonatori tertiari de crediteRolul O.C

Ordonatorii principali de credite analizeaz modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale i prin bugetele instituiilor publice, ai cror conductori sunt ordonatori secundari sau teriari de credite, dup caz, i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice ai cror conductori sunt ordonatori teriari de credite, i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziiilor legale.

Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condiiile stabilite prin dispoziiile legale.Responsabilitile ordonatorilor de credite(1) Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite rspund de:

a) elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmrirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a veniturilor bugetare posibil de ncasat;

d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea instituiei pe care o conduc;

e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i a execuiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului de investiii publice;

g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora;

h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atribuii stabilite de dispoziiile legale.

SUBIECTUL 28 Continutul si structura bugetelor locale In Romania bugetele locale sunt structurate astfel:

Bugete ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor mun. Bucuresti

Bugete proprii ale jud. Si municipiului Bucuresti

Bugete centralizatoare ale judetelor, obtinute prin insumarea celor de mai sus

n bugetul local se respect sistemul de clasificaie bugetar a veniturilor ct i a cheltuielilor. Clasifcaia bugetar este instrumentul prin care veniturile unui buget sunt grupate ntr-o ordine obligatorie i dup criterii unitare i precis determinate i se utilizeaz att n faza de elaborare a bugetului ct i n faza de execuie a acestuia.

Clasificaia bugetar a veniturilor bugetului local se structureaz astfel: Total Venituri A. Venituri proprii Venituri curente

Venituri fiscale :

- impozite directe: impozitul pe profit, impozite i taxe de la populaie, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, impozitul pe cldiri i terenuri de la persoane juridice,alte impozite directe

- impozite indirecte: impozitul pe spectacole, alte impozite indirecte

Venituri nefiscale vrsminte din profitul net al regiilor autonome vrsminte de la instituiile publice diverse venituriB. Venituri din capital -Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului C.Venituri cu destinaie special

D. Prelevri din bugetul de stat - cote defalcate din T.V.A. pentru bugetele locale

- cote i sume defalcate din impozitul pe venit E.SubveniiF.ncasri din rambursarea mprumuturilor acordateG. mprumuturiCheltuielile bugetare sunt sume aprobate n bugete n limitele i potrivit destinaiilor stabilite prin bugetele respective. Cheltuielile bugetare reflect utilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor cuprinse n programele locale privind activitatea social, economic i de alt natur. Sunt pli efectuate pentru achiziia de bunuri sau prestri de servicii.

SUBIECTUL 29 Competente privind Impozite si Taxe locale

Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza intr-un cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele).

O preocupare sub aspectul finatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai multe surse. Astfel sunt cele din :

valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale,

a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor bunuri confiscate

sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare, mijloacele fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale

Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare.Taxele speciale pentru functionarea unor sevicii publice locale sunt create in interesul persoanelor fizice si juridice, se stabilesc anual iar destinatia este de acoperire a cheltuielilor care sint destinate pentru infiintarea de servicii publice de interes local sau chiar a finantarii unor cheltuieli curente. Autoritatiile deliberative intocmesc lista cu aceste impozite si taxe si conditiile de instituire, cu formalitatile legale respective. Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijoace fixe se colecteaza intr-un cont separat la trezoreria publica si are ca destinatie realizarea de investitii intr-un anumit domeniu si ca atare se si urmaresc in aceasta directie. Au competenta calcularii amortizarii si evidentierii sumerlor rezultate serviciile publice de interes local, care desfasoara activitati de natura economica. Sunt si exceptii de la aceasta practica si anume finantari pe baza sumelor prevazute in acordurile de imprumut sau de garantie incheiate cu institutii financiare internationale. Desi activitatea este la nivel local ea este identificata ca fiind supusa regimului de amortizare printr-o hotaarare de guvern (competenta centrala).

SUBIECTUL 30 Cote defalcate

Una din preocuparile autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitul incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote

44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara activitatea contribuabilii care le-au achitat 12% la bugetul local al judetului 21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati

In executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie.

Conform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a municipiului Bucuresti).

Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite inregistrarea fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport cu ANAF, cu respectarea unor termene procedurale.

Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin sistemul contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem national).

Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta nregistrare fiscal a contribuabililor la organul fiscal teritorial att a sediului social principal, ct i a sediului secundar. Primarul are obligaia s sesizeze orice nereguli constatate organului