BS - Curs 3.ppt

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    1/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Bazele Statisticii

    Curs 3

    Colectarea datelor 

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    2/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Etapele cercetării statistice 

    • Procesul cunoaşterii statistice presupune organizarea şi parcurgerea unor etape distincte şi succesivecare includ operaţiile de observare sau culegere a datelor, de sistematizare şi prelucrare, de analiză şiinterpretare a rezultatelor.

    • Etapele cercetării statistice sunt

     observarea statistică  - etapă !n care se culeg date de la unităţilecolectivităţii studiate, pentru toate caracteristicile urmărite"    prelucrarea statistică  -  etapă !n care datele culese sunt

    sistematizate şi sunt calculaţi indicatorii statistici primari şi derivaţi,a#soluţi şi sintetici ce caracterizează $enomenul studiat"

    analiza şi interpretarea rezultatelor  - etapă !n care sunt veri$icateipotezele, $ormulate concluziile şi $undamentate proceseledecizionale.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    3/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Observarea statistică • Observarea statistică reprezintă acţiunea de culegere, de la unităţile

    statistice, a valorilor re$eritoare la caracteristicile urmărite, după criteriiriguros sta#ilite.

    • Observarea tre#uie să !ndeplinească anumite condiţii de cantitate %volum&

    şi calitate satis$acerea condiţiei de cantitate presupune o#ţinerea, !n timpul sta#ilit, a tuturor datelornecesare pentru e$ectuarea studiului statistic"

    satis$acerea condiţiei de calitate presupune asigurarea conţinutului veridic al datelor culese, !nvederea o#ţinerii unor rezultate c't mai e(acte, a$ectate de erori c't mai mici.

    Planul observării statistice cuprinde). scopul o#servării

    *. delimitarea colectivităţii şi unităţii de o#servare3. sta#ilirea caracteristicilor ce vor $i !nregistrate+. alegerea $ormularelor de !nregistrare. delimitarea timpului şi locului o#servării-. sta#ilirea măsurilor organizatorice.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    4/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Surse de date statistice

    •  n scopul aplicării metodelor statistice de analiză a $enomenelor şi proceselor social/economice este necesar să avem la dispoziţie date statistice.

    • Sursele de date statistice se pot clasi$ica !n surse primare şi surse

    secundare de date.• Dacă datele statistice sunt o#ţinute direct prin organizarea unei o#servări statistice %totalesau parţiale&, atunci persoana sau instituţia care a realizat o ast$el de o#servare este osursă primară de date statistice.

    • Dacă datele sunt de0a prelucrate !n ta#ele şi gra$ice %!n scopuri pu#lice sau private& şipu#licate de persoane sau instituţii specializate, ele vor $i surse secundare de date.

    •Datele primare

     sunt o#ţinute prinobservări totale

     sau parţiale• Dacă !nregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se $ace pentru toate unităţile statistice

    din colectivitatea generală %de e(. recensăm'ntul populaţiei&vor#im de observare totală.• Dacă !nregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se $ace de la o parte a colectivităţii

    generale vor#im de observări parţiale, %de e(. sonda0ul statistic&.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    5/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Surse de date statistice

    • 1ndi$erent de amploarea o#servării %totale sau parţiale& culegerea datelor se poate$ace prin

    A) După periodicitate

    1. Observări curente %!nregistrare permanentă, de e(. evenimentele demogra$ice natalitate,mortalitate etc.&

    2. Observări periodice %datele se !nregistrează la intervale de timp precizate&

    . Observări special or!ani"ate

    #) După modul de obţinere a datelor 1. Observări directe %datele sunt !nregistrate de către operator sau cercetător direct de la

    unităţile statistice&

    2. Observări indirecte %datele se !nregistrează din diverse surse care au consemnat anterior$enomenul studiat, de e(. documentele contabile&

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    6/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Planul observării statistice

    1. Scopul observării se $ormulează !n momentul declanşării procesuluicercetării şi depinde de scopul general al investigaţiei statistice.

    2. Delimitarea colectivităţii $i unităţilor de observare 2 depinde demodul de utilizare a metodelor de o#servare. / constă !n localizarea !n timp, spaţiu şi dpvd organizatoric a colectivităţiistudiate/ alegerea unităţii de observare !n con$ormitate cu scopul urmărit şi modul deorganizare a colectivităţii.

    . Stabilirea caracteristicilor  ce urmează a $i !nregistrate $ormează programulo#servării şi reprezintă partea cea mai importantă a planului o#servării.Selectarea varia#ilelor din programul o#servării se va realiza ast$el !nc't să permităstudierea su# aspectele de interes, a $enomenului analizat, evit'ndu/se redundanţade in$ormaţii. 

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    7/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Planul observării statistice

    %. &ormularele de 'nre!istrare reprezintă suportul material pe care se vor !nregistra datele culese. Pot $i de două tipuri fişă sau listă.

    ormularele sunt !nsoţite de instrucţiuni, pentru a se asigura !nţelegerea clară a conţinutului lor şi$urnizarea de răspunsuri corecte şi reale.

    • &i$a este un formular individual , completat de către o singură unitate de o#servare.

    Se $oloseşte c'nd programul o#servării este amplu %cuprinde mai multe caracteristici ale căror valoriurmează a $i !nregistrate& sau c'nd unităţile de o#servare sunt !mprăştiate teritorial.

    • (ista este un formular colectiv , completat cu date pentru mai multe unităţi de o#servare.Se utilizează atunci c'nd programul o#servării este mai sumar %cuprinde mai puţine caracteristici& sauc'nd unităţile statistice sunt mai concentrate teritorial.

    . *impul observării indică două aspecte timpul la care se referă datele %poate $i un singur moment, numit 4moment critic5 sau un

    interval de timp, !n $uncţie de tipul $enomenului analizat %static sau dinamic&& timpul când se efectuează înregistrarea datelor  %este, de regulă, un interval, cu o dată

    limită precisă&

    +. ,ăsurile or!ani"atorice cuprind toate elementele care asigură #unaorganizare şi des$ăşurare a o#servării statistice.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    8/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Sondaul statistic 

    • Sondaul sau selecţia statistică este o metodă de cercetare $recvent utilizată,care se #azează pe o#servarea parţială

    Observarea  prin Sonda  se $oloseşte pentru a !nlocui o o#servare totală, de mare

    amploare, mai di$icil de realizat, care presupune anga0area unor c6eltuieli ridicate deresurse materiale, $inanciare şi umane.

     Avantae ale utilizării sonda0ului statistic Este o metodă aplica#ilă !n toate cazurile !n care se urmăreşte realizarea unei economii de resurse

    băneşti , de muncă şi de timp pentru o#ţinerea unui volum de date necesar şi su$icient, cu un gradde e(actitate accepta#il.

    Programul cercetării poate fi mai amplu, iar datele detaliate pot $i culese doar de la unităţile statistice

    selectate !n eşantion. 7cest lucru permite o caracterizare mai pro$undă a $enomenelor studiate prinmetode statistice.

    sonda0ul statistic devine a#solut necesar c'nd prin cercetarea statistică se distrug unităţile statisticesupuse analizei, ca de pildă !n controlul statistic al calităţii producţiei

    sonda0ul statistic poate $i utilizat pentru veri$icarea programului unei o#servări totale şi pentruveri$icarea şi testarea unei ipoteze statistice.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    9/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Sondaul statistic

    Sonda0ul statistic implică un grad de incertitudine  re$eritor la cunoaştereasituaţiei din colectivitatea generală

    8u vom $i niciodată )99: siguri că eşantionul selectat oglindeşte per$ect situaţiadin colectivitatea generală.

    Dacă se respectă anumite reguli !n privinţa procedeului de selecţie aleatoare şia mărimii eşantionului, se poate asigura, cu un anumit nivel presta#ilit de !ncredere, repre"entativitatea e$antionului.

    E(istă două categorii de sonda0 sondaj aleator (probabilist)  şi sondajnealeator .

    olosirea selecţiei aleatoare %eşantionarea pro#a#ilistă&, !n care fiecare unitate statistică din colectivitateagenerală are şansa calculabilă şi diferită de zero să fie selecţionată în eşantion , permite calculareamărimii erorii  şi sta#ilirea preala#ilă a acestei mărimi.

     n anali"a statistică/ singura cale pentru a putea $olosi corect in0erenţastatistică, de la eşantion la colectivitatea generală, este să utilizăm un sondaprobabilist.Pentru multe studii este posi#ilă doar realizarea unei eşantionări nealeatoare %cum ar $i ancheta statistică care o$eră in$ormaţii orientative&.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    10/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Sondaul aleator simplu 

    ;n eşantion pro#a#ilist este acela !n care unităţile din eşantion au $ost alese pe#aza unor probabilităţi cunoscute.

    • ;n e$antion simplu aleator  este selectat ast$el !nc't/ $iecare unitate statistică are aceeaşi şansă de a $i aleasă !n eşantion/ alegerea unei unităţi nu este in$luenţată de alegerea unei alte unităţi statistice

     7lcătuirea #azei de sonda0 implică sistematizarea unităţilor statistice din colectivitatea generală în liste,hărţi  etc, ast$el !nc't să permită alegerea !nt'mplătoare a unităţilor ce vor $i selectate !n eşantion.;nităţile de eşantionare pot $i simple sau comple(e oraşe, gospodării, persoane, $irme, piese pentrucontrolul calităţii etc.

    Sonda0ele pot $i repetate %selecţie bernoulliană& sau nerepetate %selecţienebernoulliană&, după cum e(istă posi#ilitatea revenirii aceleaşi unităţi !n cadrulaceluiaşi eşantion.Pentru populaţiile de volum $oarte mare, considerate populaţii in$inite, deose#irea dintre sonda0ul repetat şisonda0ul nerepetat dispare.

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    11/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Procedee de selecţie 1. Procedeul urnei cu bile

    / este un procedeu de selecţie aleatoare realizat !n varianta cu revenire sau $ără revenire./ $iecărei unităţi statistice din colectivitatea generală, de volum N , i se asociază un număr de la ) la N.

    - funcţia de selecţie aleatoare permite o#ţinerea unui eşantion de volum n, adică o su#mulţime de n numere cuprinse !ntre ) şi N , numere ceidenti$ică unităţile statistice alese să constituie eşantionul. 

    Dacă selecţia se $ace cu revenire eşantionul se numeşte eşantion aleator repetat . 

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    12/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Procedee de selecţie

    • Procedeul mecanic   de selecţie a eşantionului presupune prelevarea unităţilordin colectivitatea generală după un interval predeterminat, denumit $recvent pasde numărare aplicat #azei de sonda0.

    • Pasul de numărare se calculează după $ormula de e(emplu, pentru a selecta9 de unităţi dintr/o colectivitate generală de )999 unităţi, se va alege tot a *9/aunitate&.

    •  7sigurarea caracterului aleator al eşantionului este dependentă de caracterul !nt'mplător al includerii unităţilor colectivităţii generale !n #aza de sonda0, dupăun criteriu ce nu are legătură cu cercetarea e$ectuată.

    • 8umărul iniţial de la care se !ncepe citirea se alege aleator !ntre ) şi % , după carese selectează tot a % /a unitate, p'nă la completarea eşantionului de n  unităţi

    statistice.Procedeul selecţiei mecanice este implementat în EXCE! 

    n

     N k   =

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    13/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Eroarea statistică

    • ?rice măsurare statistică conţine erori

    • Eroarea @ di$erenţa dintre rezultatul o#ţinut prin !nregistrareAcalculare şimărimea reală a caracteristiciiAindicatorului de interes

    • Erorile pot $i de înregistrare şi de calcul 

    • Clasi$icarea erorilor#! Erori de observare statistică$! Erori de prelucrare%! Erori de reprezentativitate&! Erori de modelare

    • Erorile de observare sunt1. Erori sistematice

    2. Erori 'nt3mplătoare

    . Erori !rosiere 4!re$eli)

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    14/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Erori de observare

    1. Erori sistematice- rezultă din acţiunea unui $actor ce determină devierea variabilei studiate !ntotdeauna !n acela$i sens

    - surse de ast0el de erori5 încălcarea regulilor de delimitare a colectivităţii, a unităţii statistice, deconstruire a chestionarelor, de selecţie a eşantionului 

    - distorsiunile pot 0i introduse de răspunsuri incorecte ale persoanelor anc6etate din motivepsi6olo!ice/ economice etc. &de e'. dorinţa de a face impresie, de a răspunde pe placul anchetatoruluisau de a ascunde anumite aspecte - întrebări cu incidenţă fiscală sau ce implică interese economice(

    2. Erori 'nt3mplătoare

    - se produc !n ambele sensuri şi di0eră ca mărime

    / in$luenţele lor se compense"ă reciproc pe total şi nu a$ectează rezultatele

    / sunt generate de cauze o#iective şi nu pot $i evitate ci doar minimizate

    . Erori !rosiere

    / sunt cauzate de lipsa de e(perienţă, incompetenţă etc.

    / tre#uie depistate şi eliminate

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    15/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Erori de observare

    • Conclu"ii

    Orice măsurare statistică implică erori

    Ceea ce interesea"ă este ordinul de mărime al erorii pentru a secunoa$te 'ntre ce limite de acceptabilitate se !ăse$te a0irmaţia uneiinvesti!aţii statistice

    Erorile !enerate 'n procesul de observare statistică pot 0i

    determinate

  • 8/17/2019 BS - Curs 3.ppt

    16/16

    Departamentul de Statistică şiEconometrie

    Bazele statisticii

    Bi#liogra$ie

    •  7. 1S71C/781;, C. 1;, F. F?18E7G;, S*A*7S*7C8/ Ed.;niversitară, Buc., *99+, pa!. 2-9

    • E. 178, S*A*7S*7C8. *EO:7E ;7 AP(7CA( *E: