lUia ÁíttiBiftNÍlllM Tlpocrats:

SMfOVU. piaţa mare Ir. 22 tonrliitfranoatenu • • piei« .•utó. Manuaaripte nu a* » •

trimitü I

Birurile de altului:iM^vă, piaţa mare Nr. 22

fcient« nai primeaofi în VI a «a hiclf* Mosi*Baat<msUin <£ Yolgtr [Me Mm), Etmi* SehaUk, Moi» inii X .M tu,A , OpptUk,J.JD<m-

Biiaputa: A. V. ffold- |mr itt'ON Mi*ti IckrteiH Btmat: jl ftşiMurt: ö. L. Dani«; In Hant-

kurg: i. BMtur. iMţBlfi Jaierţhwilor&; o aeri&

E idă pa o oolónfi 8 or. . iimbm pentru o pn~

FubliaărI mal d«M iapă taxif* fi ürroialft.

tiekm* p* piffim m-a «* «nfclO ev. t. », aéu 8G bani.

Ü 1 T T 7 L U T . T T7-

tOaeé ja* eae ta flă-cn*-* <Ji

Ikoiaaiüte tfntn AtitTo-Unz rFa anft anü 12 fl., pa séu« lan

6 fl.vJPe trai Iun! 3 fl.

P n t i t .M â i l a *1 itiilnitate:Pa un« anii 40 fraaol. pe aéaé Ioni 20 franol, pe erei luni

10 franol.8a prenuin£r& la tóté oficiala poştale din Intra fi din aiarft

şl la dd. colectori.

iboiamsitill neitri Braiori:la adminiatraţiune, piaţa mar« Nr. SS, etagiulü X.: pe unü anft 10 li., pe aéae luni 5 II., pe trai luni 2 II. 50 ar. Ou duaulü în oasâ: Pe unü anü 12 II. pa aéae luni 8 II., pe trei luni 8 fi« Unü eaemplaru 6 or, v. a. séu

16 bani.Afc&tü abonamentele ofttft ai inserţiunile auntü a se pl&ti

trainr.e.

Ir. 220. Braşovt, Vineri, 4 (16) Octomvre. 139L

IToia. aToonsüm.ent-0.

„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cuf Octomvre 1891 st. rechin

i’t deschÍ8Ű n o u a b o n a m e n t ü , la care în-

lltfani pe toţi amicii şi sprijinitorii fólei nóstre.

Preţulu abonamentuluiiPentru Austro-TJngaria: pe trei luni 3 fi

ji fése luni 6 fl., pe unü anü 12 fl.

Pentru România şi străinătate: pe trei

lui 10 franci, pe §ése luni 20 franci, ptt unü

ttft 40 franci. ______

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro-Ung'aria: pe anü 2 fl., pa

fése luni 1 fl.

Pentru România şi străinătate: pe anü 8

frucL, pe şâse luni 4 franci.

Abonarea se póte faoe mai uşorii şi

nai repede prin mandate poştale.Domnii, cart se vorü abona din nou

li binevoéscá a scrie adresa lămurită şi

l aréfca şi posta ultimă.

Administratinnea „Băietei Transilvaniei".

Patriotismulü la noi.ii .

Amü arătatu, că ceea ce în deosebi cimentéza patriotismulü Adevératü, este egala îndreptăţire a cetăţeniloru înaintea legei, ér legea are sé fiă espresiunea fidelă a voinţei şi a binelui comunü alü tilturoru cetăţeniloru de-opotrivă.

Că întru câta suntü la noi' le­gile espresiunea fidelă a voinţei ţi intereselorü tuturorü cetăţeni­loru, nî-a dovedit’o acum mai de curéndü şi easulü cu legea pentru asilele de copii, despre care scimü, ca nu numai n’a obţinutu consen- snlü maiorităţii cetăţeniloru, dér s’a votatü şi decretatü în potriva celorű mai hotărîte şi mai ener­gice protestări ale unei părţi hotă- lítóre din totalitatea locuitorilorü din ţeră.

Nici nu avemü trebuinţă de-a ne provoca la caşuri speciale, căci de ajunsü ne este a sci, că legile

FOILETONUL „GAZ. TRANS."

la noi se aducü din partea unui parlamenlü, în care suntü repre- sentate aprópe esclusivü numai interesele unei singure rasse, în timpü ce celelalte popdre din pa- triă, cari împreună formeză ma­joritatea cetăţeniloril, seu nu suntü representate de locü, séu că suntü representate fórte slabü.

Sub astfeliu de împrejurări e uşora de aflatü, că întru cátü re- presentă la noi legile voinţa şi interesele cetăţenilorfi şi întru cátü nu.

Cátü pentru egalitatea înaintea legei, care formézá a doua con- diţiune la cimentarea patriotis­mului adevératü, stămu póte şi mai réu ca cu cea dintâiu.

Nici aici n’avemü trebuinţă de a ne provoca la caşuri speciale, căci lumea scie şi scimü şi noi, că egalitate înaintea legei avemü numai în privinţa sarcinelorü, nu înse şi a drepturilorü.

Dreptulü limbei este celü mai cardinalü dreptü alü unui poporü. Cum se respectéza înse la noi acestü dreptü ?

Prin fapte şi prin cuvinte ni-se arată cjilaicü, că la noi maghia- risarea formézá ţiţina, în care se învîrte íntregü aparatulü adminis­trativo alü statului; după ea se aplica legile şi după ea se judecă drepturile.

Maghiarisatorii sciu bine, că limba şi naţionalitatea fiă-cărui cetăţânfi este bunulü şi proprie­tatea lui; conscii de acestü ade- vérü, ei c[ilnicü se íncérca cu t0tă energia a-şî validita acestü dreptü chiar şi faţă cu armata comună, în timpü ce dela noi pretindü, ca nu numai se ne lăpădămu de ori ce dreptü de limbă şi naţionali­tate, dér mai cerü încă se ne pur- tămfi şi spesele desnaţionalisărei nóstre, va sé 4ică cerü, sé ne cum* părămâ înşi-ne funea, cu care sé

fimü sugrumaţi, dreptü jertfă pe altarulü şovinismului.

E bine, aşa se cimentézá pa­triotismulü între cetăţenii unui statü ?

Maghiarisatorii, cari îşliubescfl numai rassa lorü, pe care vréu s’o îmbogăţâscă şi s’o Íntarésca pe socotéla celorlalţi cetăţeni, nu suntü şi nu potü sé fiă adeveraţl patrioţi, căci prin atacarea ce- lorü mai scumpe bunuri morale ale celorlalţi cetăţeni, ei espunü patria împărăchiăriloru şi prin a- césta lucrézá în modă directü în contra intereselorü ei.

Patriotismulü profesatü aşa- dâră de maghiarisatorii noştri nu este patriotismü adevératü şi prin urmare toţi cetăţenii au nu numai dreptulü, dér au şi datorinţa de a păşi cu totă energia în contra pornirilorü pécátóse şi pericu- lóse, emanate din acestü falsü pa­triotismü.

In contra egoismului neruşinatfi şi batjocoritorü, care face acsiomă de statü din îmbogăţirea rassei sale pe conta celoralalţi cetăţeni şi pretinde dela noi jertfe, la cari n’are dreptulü şi pe cari nu le póte pretinde nici unü statü dela cetăţenii séi: sé arborámü déra stindardulü adevératului pa­triotismü, sub a căruia flamură datori suntemü a lupta cu vitejiă în contra tuturorü acelora, cari directü ori indireetü lucrézá în potriva egalei îndreptăţiri politice, naţionale, ori individuale a popd- relorü conlocuitóre.

Românii Ardeleni la Fraga.(Raportti. specialii alii. „Gaz. Trans.“)

Praga, 11 Octomvre st. n. 1891.

Domnule Redactorii!

Precum v'am anunţaţii deja, în cjilele de Marţi, Mercur! şi Joi dspeţii români veniţi aici au visi-

Bespre Niccolo Machiavelli.Posiţinnea lui Machiayelli faţă cu

Medicei.

Numai după mórtea lui Lorenzo de

Medioi (1519), oare în Florenţa a fostă

Hlatată ou o buouriă nespusă de mare,

Íntratü Machiavelli în relaţiunl mai in­

time cu Medioei.

Papa Leó X , oare ar fi voită prea

booorosü sé lucre şi sé organiseze —

pentru ce adesea, cei oe îşi înţelegă mai

;poţinfi timpulă, suntă mai passionaţî —

de câtva timpă se ocupa şi cu reforme,

pe cari ar fi voită sé le introducă în

■itatniü florentină, pentru a cărui admi­

nistrare designase elă, după mórtea lui

Lorenzo, pe cardinalulă Giulio, ună fiiu

bastardă ală lui Iuliană celui mai bő-

feftnö.

Leo îndemna pe Maohiaveili, póte

pefitrn ai da ună semnă de încredere,

H sé scrie ună memoriu asupra reiaţiu-

lilorft de stată florentine şi despre reor-

ganisarea lorö. Maohiaveili a îndeplinită

Aoeltt mandată, pe care dintr’odată cu

elă l’au fostă primită şi alţi bărbaţi de

stată italian!, prin escelentulü séu: Dis-

corso sopra il reformare lo stato di F i­

renze fatto ad istanza di Papa Leone X .

Aoestă tractată se încarcă a uni prudenţa

diplomatică a consilieloră, pe care le da

elă Mediceiloră, cu cea mai mare ones­

titate principială. Referitoră la lealitatea

punctului de plecare politică, nu i-se póte

reproşa aci nimică. Se mai simte, ce e

dreptă, tendenţa de a face avansuri pla-

nuriloră familiare ale Mediceiloră, dér

Machiavelli, precum se vede, deja iritată

prin indiferenţa acestoră puternici observată

faţă de elă, nu se mai íncércá a mai în­

covoia şi mai multă principiulă democra­

tică, decâtb numai pe câtă îi convine pro­

priei sale convingeri.

De atunci íncóce se pare, că Ma<

chiavelli a petrecută erăşî mai desă în

Florenţa. Aoolo elă afla ună nou cercă

de amici, între cari resturile ideale ale

libertăţii florentine găsiau ună cultă plină

de zelă şi cari se grupau în giurulă lui

Machiavelli, ca şi în giurulă unui centru

politioă şi soienţifică. Acestü cercü de

bărbaţi escelenţi şi liberali se aduna în

vestitele grădini ale lui Buccellai, cari

prin frumseţa loră erau renumite în

Italia întrâgă. Bernado Rucellai, moşulă

lui Cosimo, oare s’a distinsă şi ca isto­

rică, înfiinţase aoeste grădini în apro­

pierea Florenţei, cu scopulă, ca mai în-

tâiu sé restabiléscá acolo academia pla­

tonică, oare prin mórtea amicului séu

Lorenzo de Medici, supranumită şi mag-

nificulă, rém ase orfană. In aceste gră­

dini Leo Baptista Alberti, care a reînfi­

inţată de nou arhitectura artistică în

Europa, şi-a revelată tóté minunile ge­

niului séu creatoră şi boschetele şi pro-

menă4ile, ce erau adumbrite în maniera

Greciloră, prin fruntaşă desă, primiau

în fiă-care 4* visitatorl numâroşl şi în­

semnaţi, cari veniau şi din stráinétate,

ca sé admire preţiosele opere de artă

antice adunate la loculă acela.

Din aceste grădini s’a ur4ită, după

mórtea lui Leo X , o nouă conspiraţiune

(1522) în contra Mediceiloră, care se pare

a se fi desvoltată în urma nemijlocitei

influenţe, pe care Machiavelli şl-a câşti-

gat’o în cerculü acelorü tineri democraţi

florentini. Planulă întreprinderei era a

alunga de nou pe Mediceii din Florenţa

şi a restabili ârăşl vechiulă guvernamentă

democratică. Conspiraţiunea ínsé a fostă

descoperită înainte de vreme. Pietro Ala-

tatü esposiţiunea jubilară şi ora- şulfl. Cu ocasiunea visitei de Marţi la esposiţiă, toţi participanţii ro­mâni s’au fotografiatü în grupă înaintea discului pentru reuniunea şcolară „Matiţa Skolska“, unde fiăcare din ei şî-a d«pusü obolulü séu. Fotografulü era unü frate alü fotografului Adler din Braşovfl şi vorbia şi românesce. Séra la 7 óre ospeţii români au fostü invi­taţi a asista la spectacululü feerică alü „fântânei luminóse“, care este mai mare ca şi cea din Párisii şi încă odată aşa de mare ca cea din Yiena. Construirea, întocmi­rea şi punerea în lucrare a acestei fântâni luminóse se dato- resce distinsului inginerü cehü Fr- Krizik, care posede unü stabili- mentü electro-technicü în Praga. D-sa avti bunăvoinţa a ne arăta construcţia interioră a fântânei lu­minóse (fontaine lumineuse.)

Mercuri diminâţa dspepii ro­mâni, fiindü însoţiţi de d-lü pro- fesorü Dr. Jarnik, aü visitatÜ pri­măria din cetate. Aici profesorală de universitate şi archivarulü ora­şului Dr. Emler li-a arătatfi tóté cele de véc(utü. In sala „primato- rilorü“ (primarii din vechime ai Pragei) unde era tocmai se se ţină şedinţa magistratului, îi agrăl pe Români primarulü oraşului Dr. Scholz mulţumindu-le de venire, precum şi fisiculü oraşului Dr. Záhor.

Dela primăriă ne duserămfi cu toţii la castelulü regal ü (Hradşin) unde ne uitarămfi prin castelulü regescü şi prin biserica monumen­tală St. Veit. Intorcéndu-ne de aici, visitarăm palatulü comitelui de Waldstein, locuinţa de odinioră a lui Wallenstein, ducele de Fried- land. După améc(í o parte se duse cu d-lü Dr. Pic la esposiţiă, pe când alţii din societatea nóstrá cu d-lü Dr. Jarnik se suiră în tur- nulü cu priveliscea séu panorama

mani, fratele poetului Luigi şi poetulă

Diaceto, cari erau consideraţi oa şefii şi

conducétorii acelei întreprinderi ce se

afla încă într’ună stadiu fórte ideală, a

trebuită s0-şl pi04ă viâţa pe eşafodă, ér

celorlalţi conspiratori li-a succesü sé fugă.

Toţi ceilalţi frecventanţl ai grădiniloră

oricellare sé pare, oă au fostă mai multă

séu mai puţină mestecaţi în. conspira­

ţiunea acésta democratică.

Aceştia erau amicii oei noi ai lui

Machiavelli, cari îlă ascultaseră cu oea

mai încordată atenţiune şi cărora elă le

espuse în conversaţiunile sale liviane,

icóne bine reuşite ale veohei libertăţi

romane şi a instituţiuniloră sale spre se-

riósa apreţiare, imitare şi aplicare.

In astfelă de ceroü luorase Machia­

velli 4ece ani de 4il0> după ce îşi ter­

minase elă în manuscriptă cartea sa

despre principe. Oă acéstá carte pe a-

tunoia se afla numai ca manuscriptă se­

cretă în mânile familiei Medici, se póte

conchide din íntréga posiţiune, în care

se afla încă Machiavelli faţă cu demo­

craţia italiană.(Va urma.)

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANJ EI. Nr. 220—1891.

cea încântatdre a Pragei. De aici visitară suburbiulu Yinohradi, ne- putendu-se îndestulii mira, câtă de estinsă este Praga şi câtă de multă a crescuţii în timpulă din urmă.

Mercur! sera au fostă invitaţi toţi Românii la banchetulă, ce s’a arangiată în onorea lorii în sala otelului „Angerulă de aurii“. Onorurile de primire le-a făcută cu multa amabilitate totă d-lă Dr. Podlipny, care i-a fostu întâmpi­

nată şi la gara. D sa este preşe­dintele tuturoru reuniunilorii cehe de gimnastică din Boemia (Sokol), este deputata dietaluşi una dintre personalităţile cele mai bine vă­zute şi populare în Praga. După ce se adunară toţi cei invitaţi, între cari erau multe personagie însem­nate din Praga, se aşezară la masa. Menue-u\u, destulă de opulenţii, era scrisu în limba cehică. După ser­virea celei din urma fripturi s’au ţinutu toasturi, încependu preşe­dintele deputatulă din parlamen- tulu vienesă Dr. Sokol, care salută cu multă căldură şi simpatiă pe Români. Despre decursulă ban­chetului şi schimbulii de idei cu acestă ocasiune, ve voiu raporta deosebită în scrisorea următore. Pentru acjî voiu se mai observă numai, că după terminarea toas- teloru convenţionale, petrecerea deveni 16rte animată şi cordială. Românii fură rugaţi a cânta „Deş­teptă* te Române“, la care fraţii Cehi respunseră imediaţii cântând, în coru „Hei Slovane!“

Petrecerea a fostu fdrte ani­mată şi însufleţită şi a duratu pană pe la 6rele 2 din nopte. Toţi îşi esprimau părerea de reu, că n’au sciută pănă în momentulă din urmă, că vinu Românii, căci li-ară fi făcutu bucuroşii o primire şi mai frumdsă.

Replica junimei nostre academice.Apelu cătră publicalu românii.

întreprinderea nobilă a fra­ţilor u noştri universitari români din Bucurescî şi Iaşi este încă în memoriă tuturoru.

Impresia puternică, ce a pro­dusă memoriulu loru în apusulii Europei, precum şi nenumăratele dovedi de simpatică aprobare, cu care pressa şi întrega inteligenţă străină a sprijiniţii causa ndstră, a celoră asupriţi, nu a putută se nu producă o adencă mâhnire în rân­durile acelora, pe alii căroru stin- dardu este scrisu nimicirea nostră naţională.

Dreptu aceea pentru a se re- habilita într’unii procesă, pe care ei de altmintrelea de multă l’au perdută, şi’au luată refugiulă la unu răspunsă care geme de ne­adevăruri, sofisme şi chiar insulte

ordinare.Este de astă-dată, netăgăduită,

a nostră datorinţă, a junimei ro­mâne din Transilvania şi Ungaria, se cjicemă şi noi ună cuventă în acestă luptă, în care şi noi sun- temă între cei dinteî interesaţi.

Acestă adeveră recunoscută, am hotarîtă, ca toţi universitarii români din Transilvania şi Un­garia se scriemu şi se editămă o demnă replică la respunsulă juni­mei academice maghiare.

In conlerenţele nostre dela Yiena, Graz, Budapesta şi Cluşiu cu toţii amă ajunsă la o per­fectă înţelegere asupra acestui

punctă.De aceea ţinemă, că replica

ndstră nu este decâtă împlinirea unei datorinţe faţă de poporulă care ne-a născută, faţă de iubiţii noştri colegi Bucuresceni şi Iaşienî, faţă de lumea civilisată şi impar­

ţiala, care precum se scie cu ne­răbdare vre se afle adeverulă ne­mistificată.

Suntemu pe deplină conscii de greutatea sarcinei, ce ne-amă im­pusă.

Iubirea calda de neamă înae şi dreptatea, care pe a ndstră parte este, ne va ajuta, suntemă siguri, se triumfămă.

Comitetulă executivă ală ju­nimei academice române, după esemplulă colegiloră maghiari, cu c[iua de a(|í a lansată liste de sub­scripţii benevole pentru acoperirea cheltueliloră de ţipară, espediţiă etc. a replicei.

Notămă aici, că replica ndstră este aprdpe terminată şi va apăre în patru limbi: românesce, franţu-

zesce, italienesce, şi nemţesce.

Ea va cuprinde la 90 de pa- gine în formată 8° mare, şi va fi răspândită gratuită în tdtă lumea cultă.

Totodată rugămă pe toţi acei P. T. Domni, cari dingreşelă nu ar fi primită liste de subscripţii, se binevoiéscá a se adresa la d-lă Aurel C. Popovicî în Graz {Park-

strasse 7.), de unde imediată li-se voră trimite listele în numără poftită.

Dealtcum orî şi cine ar dori se contribuéscá cu ore-care sumă şi fară a mai cere liste, este ru­gată a o trimite totă la adresa de susă, la care se voră trimite şi sumele colectate prin liste.

La urmă, tdte sumele incurse se voră cuita pe calea publicităţii.

Causa este a întregului neamă românescu. E vorba de ondrea ndstră naţională, sperămă dór, că spriginulă publicului românescă va corespunde însufleţirei, care ni-a pusă condeiulă în mână.

Viena şi Graz, 11 Ocfcomvre 1891.

Pentru comitetulă esecutivă :

Drd. Victor Roşea m p.

George Candrea m. p.

Drd. I. Bodea m. p.

Ilarian Rusanu m. p.

Voci asupra visiteiRomânilor Ardeleni la P raga.

Foile maghiare şi unele ger­mane publicându despre banche- tulă dată de cătră Cehii din Praga în ondrea Româniloră nisce ra­porturi tendenţiosă schimonosite, aflămă de bine a reproduce şi ceea ce au scrisă foile cehe din Praga despre acăst.ă „serată ami­cală“, cum o numescă ele.

„Narodni Listy “ dela 8 Oc, tomvre scrie despre banchetulă- ce l’au daţii Cehii în ondrea Ro­mâniloră, cari au visitată espo- siţia regnicolară din Praga, ur- mătdrele :

„In onórea Româniloră, carï pe-

trecü la Praga, s’a arangiată asérà în

sala hotelului „La Angerulă de aură“ o

serată amicală, la care, pe lângă 6speţii

românï, au luată parte ună numără în­

semnate* de personagie importante din

Praga. Disposiţiunea reciprocă la masa

comună a fostű esoelentă şi după ser­

virea mâncărilorii s’au ridicatü câteva

toaste. Celü dintêiu a vorbitü deputatulü

din parlamentulă vienesü Dr. 1. Sokol,

care după o bineventare cordială a ós-

peţiloră din depărtare spuse, că Cehii şi

Românii din partea de dincolo a mo-

narohiei au o sorte egală, căol esistenţa

naţională a amândurora este în periculü.

Este dér o urmare firésoà së se cun0scă

unii pe alţii reciprocii şi së se stabilésoà

între ei o înţelegere, oare pănă aouma

a fostû paralisată de pressa duşmană

noué. „Românii“, 4ice voíbitorulü, „s’au

oonvinsti a î despre noi“ ; îşi redică pa-

harulă pentru înţelegerea împrumutată

între Cehî şi Români.

Din partea RomânilorÜ rëspunse d-lü

Dr. Aurel Mureşianu. Românii, cjis© 0lQi au fosta adânoă mişcaţi şi plăcuta sur­

prinşi de primirea cordială, ce li-s’a fă­

cuta în Praga. Ei făcură ună drumă de

trei cjile ca să vină aici să visiteze po­

porule boemii şi să-şi manifesteze sim­

patiile pentru stăruinţele sale nobile.

Acesta a şi fostă oausa principală a ve-

nirei lord. Nu Ptâtă cei ce domnesoQ,

câta mai multă cei ce luorâză merită

on6re, stimă şi simpatiă. „Pe noi ne

unesce", c}’86 vorbitorultt, „şi o legătură

de s6rte comună.“ A fi stăpânii în casa

sa e drepţii, der a asupri pe alţii nu e

dreptate. De aceea sunt şi voiu fi tot-

deuna în partea acelora, cari au apărata

şi apără egala îndreptăţire naţională.

Eu am fostft odini6ră în unuia şi ace­

laşi rendtt ou oombatanţii voştri şi în

aceeaşi f6iă, în „Reforma“ lui Schuselka,

în care Palacky a apărata Biuteresele„

cehice, eu am apărata interesele române.

D-v6stră aţi desfăşurata stâgultt solida­

rităţii slave şi noi sperăma, că prin a-

oâsta înţelegeţi libertate şi egală îndrep­

tăţire a naţionalităţilor a din monarchiă

şi pentru libertate şi egală îndreptăţire

sunta şi Românii, în astă privinţă ei

sunta una cu D-v6stră, vă întindă mâna

şi strigă: „Trăiâscă poporala boema!

Trăiască nisuinţele sale nobile!“

Apoi s’a cetitti scris6rea deputatului

Dr. Troian, care fu tradusă în româ­

nesce de cătră Dr. V. Hovorka, oare era

de faţă. Scrisdrea e de următorula cu­

prinsa: „Gu sinceră părere de rău, vă

„faoă cunoscuta, oă din causa unei in-

„disposiţiunl grave (duple) îmi este peste

„putinţă să vina în mijlocula D-vostră.

„Vă roga să binevoiţi a mă scusa la 6s-

„peţl şi vestiţi convingerea mea, pe oare

„am espus’o deja în publica ; că egoismula

„necruţătorO şi nisuinţa evidentă a Nem-

„ţilora şi a Maghiarilora de a stăpâni

„şi a asupri pe t6te celelalte naţiuni ale

„Austro-Ungariei, duce şi şi silesce pe

„ceilalţi de a se scuti printr’o apărare

„oomună. Este neoesara, să ne înţele-

„gema înţelepţesoe şi să ne „ajutăma

„în modft cinstita !“

După acesta luâ cuventula redaoto-

rultt Ignatie Horica, oare accentua, că

germanisarea sţi maghiarisarea sunta nisce

gemeni ooncrescuţl, cari au numai o

inimă, şi că nimicindu-se unuia, trebue

să pi£ră şi celalalta. Pote că va fi de

lipsă, adause ela, să înaintăma despărţiţi

şi să batema pe duşmană uniţi. Ro-

mânula Dr. A . Popovicî arăta în vii co­

lori starea Româniloră, espunendă, cum

că politica de assimilare numai câta

a deşteptată naţionalităţile şi nu

p6te să se laude cu nici una suo-

cesă. De aceea citâză ouvintele lui

Shaffarik, care cjio© că : calea desrobirii a

fosta tot-deuna lupta. Decă pop6rele

mici se voră uni într’o falangă tare, vorO

ajuge la nisce ţinte neaşteptate. în­

chină păharula pentru federaţiune şi

pentru Cehii tineri, car! au primit’o în

programa lorC. — Apoi ia cuventula

prof. Schmitt JBeauchez în limba francesă,

accentuândă că se adeveresce cjicale ve-

ohiă: „Amicii amiciloră noştri şi duşma­

nii duşmaniloră noştri suntă amicii noş­

tri“ şi oă şi cei de faţă au adversari şi

amici comuni. Mai adaugă apoi, că me­

rită deosebită atenţiune împrejurarea, că

4iarulă franceză, oare a voitft să apere

interesele slave, s’a numită: „L’Autriche

Slave etRoumaine“. Oratorulă în fine

într’o comparaţiă spirituală caracterisâză

situaţiunea politică şi dă espresiune do­

rinţei, că după începutula ce l’au făcuta

Românii pri aceea c’au întinsa mâna

Cehiloră, să urmeze şi celelalte pentru

binele comună ala ambeloră naţiuni.

A mai închinată d-lă Drnd Romulu

Boiu pentru diaristica oehică, arătânda

oumcă pressa în înţelegere împrumutată va

fi o armă ascuţită. Mai încolo Dr. Chudoba

aduse ună toastă mai lungă şi f6rte

potrivita, care a fosta întâmpinată cu

aprobări generale. — Dr. Bremovshy

toasta pentru trăinicia amiciţiei oeho*

române oitândă între altele faptulă is­

torica, că cetele ardelene române ale

lui Gavrilă Bethlen s’au luptat alăturea

cu Cehii, pe muntele Albă. — In fiae

d-lă Dr. Mureşianu mulţumi pentru

ospitalitate şi apoi adunarea petreoii cu

însufleţire pănă la órele înaintate din nópte.

„Narodni Listy“ îşi încheia raportulă cu cuvintele românesc!:„Sé trăescâ“ !

^Naţionalului, revenindă, pu­blică în numerulă seu mai nou următorulă articulă, întitulată „Eve-

nimentulu dela Praga“ :„Primirea căldur0să, ce s’a făouttt

Româniloră la Praga, şi însemnătatea

discursuriloră rostite de oratorii cehi şi

români în favórea ideei unei conlucrări

a celorü două naţionalităţi pentru apő-

rarea drepturiloră loră, constituescă unii

adevărata evenimentă politică.Intr’adevără, este sciuta, oă în Aus*

tro-Ungaria, tóté naţionalităţile, oarî su­

feră jugulă dualismului, adecă Românii

din Transilvania şi Bucovina, Cehii,

Croaţii, Italienii, eto., urmăresoa ideia

unei federaţiuni basată pe respeotulii

drepturiloră fiă-căreia din aceste naţio*

nalităţl. Numai Polonii suntă adversarii

acestei idei pentru cuvântulă, oă mai

speră înoâ o Poloniă mare. Dintre Aus­

triac! numai partidulă antisemită susţine

acestă ideiă.Tóté naţionalităţile, avendă acelaşi

scopă, e naturala ca să lucreze împreună.

Acésta nu s’a făcută pănă acum şi déoá

e ună începuută în acâstă privinţă, elfi

e datorită iniţiativei Româniloră, a cft*

roră visită la Praga a fostă aprobată de

totă lumea, afară de 4iarulă „Tn5mau,

care nu póte să apróbe vre-ună lucru,

care ar porni din iniţiativa lui A. Mu­

reşianu, direotorulă „Gazetei Transil­

vaniei.“Şi nimicü nu dovesce maibine câttt

de cugetată şi de folositoră a fostă pa-

sulă făcută de Români, decâtă furia

0rbă a Unguriloră. Aoeştia înţelega bine

că atunci, când naţionalităţile, lăsândă

la o parte staturile vrâjmaşilora lorű, îşi

voră da mâna, despotismulă şi tirănia

ungurâscă voră fi trăită. Şi acâstă pers­

pectivă îi înspăimântă grozavă şi téma

loră se reflectă în cjiarele maghiare, dia

cari vomă oiţa două din cele mai im­

portante : „Pester Lloyd“ şi „Egye­

tértés.“Oficiosulă „Pester Lloyd“, după ce

caută să dovedăscă că Românii şi Cehii

n’au nimică comună, strigă în contra

Româniloră „ómenl de disordine, cari

urmăresoa nimicirea monarchei austro-

ungare.“„Egyetertes“ e turbată şi viitorulü

i-se arată fórte întuneoată :„încă nu se soie ou siguranţă, -

scrie (Jiarulă maghiară, — décá alianţa

celorü două puteri (Românii şi Cehii) se

baseză pe ană paota serisü, ori pe unö

pactü verbalü; atâtă însă s’a pututQ

vedea şi pănă acum, că, în momentul

acţiunei, Românii voră atâca Ungaria, ér

Cehii vom atăca în acelaşi timpu Fim

şi Berlinulu.a a ^Celelalte 4i&™ maghiare ţină unii

limbagiu aprópe identică.In lipsă de argumente, Maghiarii

facă suposiţiunile cele mai ridioule, nu­

mai ca să ponegrescă naţionalităţile ţi

spre a putea oontinua sistemulă de per-

secuţiune în contra loră.Dér nici Românii, nici Cehii, niol

vre-o altă naţionalitate nu urmărescQ

scopuri revoluţionare; ei ceră numai res­

pectarea drepturiloră loră. Şi fiindü-oá

pentru a ajunge la acestă scopă, o ao-

ţiune comună e necesară, Românii au

şi făcută primulă pasă în aoâsfcă cale.E neîndoiosă, că acestă eveniment!},

care ínsemnézá ună începută de acţim

comună a naţionalităţiloră pentru redo­

bândirea drepturiloră loru, va avé con­

secinţe din cele mai însemnate.Noi salutămă evenimentul!) dela

Praga, ca trebuindă a produce mişoarea,

care va soăpa de despotismă pe Români

şi celelalte naţionalităţi din Austro-

Ungaria.

Nr. 220—1891 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

CRONICA POLITICĂ,— 3 (15) Octomvre.

In 11 Ootomvre sosiră în Agram mai

snulţi deputaţi cehi tineri ai parlamen­

tului din Viena, sub conducerea profesoru­

lui Blazek. Ospeţii aoeştia nu ş’au anunţat

mai dinainte visita lorü, deci au fosta pri­

miţi la gar& numai de primarula Amrus.

După visitarea esposiţiunei se dede unfi

dejunü la plebanula Racki, apoi se făou

o escursiune în giurula oraşului Agram.

Séra visitară 0răşl deputaţii Cehi es-

posiţia însoţiţi de c&tr& deputaţi croaţi

oposiţionall; când părăsiră esposiţiunea,

li se fáoú entusiaste ovaţiunl. Publicula

erupse în strigăte nesfârşite de: „Zivili

Cesi!u, „Trăescă scumpii fraţi ai noştri,

-Cehii!“ In 12 Ootomvre séra Cehii fă­

cură in oorpore o visită lui Starcevicî.

Regele Umberto ruga pe ambasa-

dorula francesa din Roma, ca să esprime

mulţămirea sa guvernului francesű, pentru

representarea sa oficială la desvălirea

monumentului lui Garibaldi la Nizza. Ela

vede în aoésta o dovadă de simpatiă şi

o garanţiâ a pâcei. piarula „Eveniment“

află, oă ambasadorula italiana genera-

lula Menabrea va părăsi Parisula. Ca ur­

maşa ala söu va fi numitü Aliiért di

Sostegno, vice-preşedintele senatului şi

ginerele lui Cavour.

— Deolâraţiunile primarului oraşului

Bruxelles, Buls, cu ocasiunea banchetului

din Marsilia sunta viu comentate de foile

francese din Parisa. Una ecou simpa­

tica au aflata în Francia următ6rele cu­

vinte rostite de primarula Buls. „Se cjice,

că regele nostru ar voi ső aresteze o

parte din Francia. Cum ar puté o ţâră

ca a nostră ső anecteze o parte din Fran­

cia. Noi soima, şi regele scie tota atâta

de bine ca şi noi, oă anexiunile, cari

suntü a se mulţâmi volniciei, suntü ca şi

unü lanţu de piciorulü monarchiei..........

Noi ne’am împlinita în 1870 datoria

n0stră ca ţâră neutrală, atâta faţă de

Francesi, câta şi faţă de Germani, şi

oeştl din urmă ne acusau ou tóté aceste

că prea simpatisăma cu Franoia. Măr tu-

risimü, oă ne-am bucurată de căderea

aoelui imperiu, oare a fosta pentru noi

o continuă ameninţare...“ piarul „Temps“

4ioe, că Buls a fosta una trimisa ala re­

ggelűi Leopold, care a fosta animata de

dorinţa, de a arăta Franoiei deosebite

dovedi de simpatiă.

SOIRILE piLEI.— 8 (15) Octomvre.

Starea sănătăţii M. S. Reginei Româ­

niei, scrie „Timpul“ este câta se póte

de îmbucurătore. Clima dulce dela Pal-

lanza a influinţata fórte multa la acéstá

îmbunătăţire a sănătăţei Suveranei ro­

mâne şi déoá acéstá stare se va menţine,

M. S. va puté reîntra îu ţară cela multü

peste trei săptămâni.*

* *Regele Italiei după cum se telegra-

fiază din Pallanza a venita la Pallanza

oa să facă visită Regelui şi Reginei Ro­

mâniei. M. S. a sosita după amé^I; a

fosta primita la gară de autorităţi, aso-

ciaţiunl şi populaţiă, care l’au condusa

pănă la otela unde se află Suveranii

Uomâniei. — Regele Umbert a stata două

cósurl la Regele Carola. Ela s’a întorsO

la 7 óre séra la Monza.*

* *

Regele Carolü, după cum i-se anunţă

farului „W. Tgbltt“, din BucurescI, în

Intórcerea sa cătră casă va veni şi în

Viena, pentru ca să seíntálnésoá cu îm-

pératula Francisoű Iosifű.*

* *Solidaritatea celorü asupriţi. Intr’unü

număra mai nou „Narodni Listy“ publică

sub titlula „Solidaritatea oelora asupriţi“

una interesanta articula, pe care sperămO

a-lü puté reproduce în ouréndü.*

* *Deputatü insultatü. „Magyar Hírlap“

sorié, că Hock János, deputata dietala,

plimbându-se ieri în vesmintele sale pre-

oţesoi pe stradă, a fosta insultata de

nisce gendarmi. In urma acésta depu-

tatula a făouta o interpelaţiune în ca­

meră ministrului de interne, oeréndu-i

satisfacţiune. La desbaterile asupra pro­

iectului de lege pentru indemnitate se vor

aduce pe tapeta şi brutalităţile oe cjil*

nicü le comită gendarmii. Afară de a-

césta s’a pornita o mişcăre 'între cetă­

ţenii capitalei, cu scopulâ de a ţine încă

în deoursul acestei săptămâni o adunare

publică, când vorü protesta în contra

procedurei sălbatice a gendarmilorâ,

ceréuda dela locurile competente dispo-

siţiunl pentru sanarea acestui ultragiu,

ca astfel brutalităţile gendarmărescl se aibă

odată una sfârşita. — Una lucru de do­

rita, căci prea li-a crescută oórnele.*

* *

Prinţulti Thurn Taxis Egon, deputa-

tula cercului Sân-Giura de lângă Be-

gheiu (com. Torontala) s’a îmbolnăvită

greu. O umflătură ce i-s’a ivita pe faţă

a reclamata ajutorula medicilorâ, cari

au trebuita să-i faoă o operaţiune, acésta

însă s’a sevârşita atâta de nenorocosa,

încâta prinţula şi-a perduta vederea o-

chiului drepta. In urma acestei opera­

ţiuni se speră o reînsănătoşare. Familia

princiară Thurn-Taxis e în rudeniă ou

familia domnitóre.*

* *

Patruzeci de milióne moştenire. Nu

de multa murinda în Salzburg contele

A. Stepperg, care după familia princi­

ară Thurn-Taxis a fosta oea mai bogată

familiă aristocrată din Bavaria, a testata

t0tă averea sa în preţa de 40 de mili­

óne maree unui ginere ala său, contelui

Ernest May, oare a luata de. sociă pe o

fiică ilegitimă a sa.*

Statistica renegaţilora. După o sta­

tistică a ministrului unguresoü de in­

terne, în primula semestru ala anului

curenta s’au data concesiuni pentru ma-

ghiarisarea numelora pentru 741 de in-

divi<Şl. Tota cam cu numărula aoesta

se cifrézá lista renegaţilora în fiă-care

semestru ala anului. Cela mai neînsem­

nata contingenţa, după memorata sta­

tistica, îla dă Ardealula şi acésta este

o îmbucurătore dovadă, că între Români

renegatismula nu prinde nici de oumtt

rădăcină. Deoă s’au aflata totuşi şi în

Ardealü ici colea câte-untt renegata, a-

ceştia s’au aflata aprópe esolusivâ nu­

mai dintre Jidani. Astfelâ din Cluşiu

şi-au maghiarisata numele în primula

semestru ala anului 6 Jidani, anume din

Fried s’a făcuta Faragó; din Hirsch —

Ronai; din Kohn — Kovács ; din Men-

del — Gyalui; din Mandel — Mezei;

din Petersél — Péterfi; din Schönber-

ger — Sebestyén. Din 741 de renegaţi,

83 suntü Jidani, ér ceialalţl vorü fi re­

crutaţi din cine soie ce perduţl de pe

pustele Ungariei. Mai periculosă este

pentru naţionalităţi gendarmeria şi ser-

viciulü silvanalü, unde toţi cei ce întră

în slujbă trebue să se boteze mai întâiu

după tipioulü şi orânduiala lui Belzebub,

lăpădându-se de numele lorü şi luânda

nume maghiare.*

* *

Lohengrin in Paris. Preşedintele Carnot

şi soţia sa însoţi de generalulü Brugere

au luata parte la representarea piesei

„Lohengrin“ în marea operă, piarula

lui Roohefort „Intransigeant“ anunţă;

Majestatea Sa Carnot III şi soţia aces­

tuia nu au hesitata să aplaude opera

insultătorului Franciéi. Manifestaţiunea

aoésta a fostă preougetată. Soirea acésta

a fosta imediata telegrafată la Berlin!“*

* *

0 crimă misteriosă. Din Paris setele-

grafiază: Cunosoutula redactora alü Zia­

rului „France“ Titard a fosta găsită

într’o nópte înaintea ofioiului telegrafica

fără ounoscinţă scăldata în sângele său.

Capula ’i era mutilata în modü îngro-

zitorü. Acésta n’a fosta o crimă pentru

jefuire, fiind-oă la Titard s’a găsită

orologiula, punga cu bani şi alte lu­

cruri de val6re. Starea lui e desperată.

Se crede, că nu-şî va veni în fire, oa

să dea amănunte asupra aoestuia tentat.

Cestiunea ardeléná şiFrancesii.

Sub titlulü „In România11

rulu „Le Réveit du Nord“ din Lille publică asupra cestiunei române din Transilvania următorulu arti­cula, pe care Iu reproduceam după „Naţionalului

Nu vréu să vorbesca aoi de dragos­

tele unui principe, de a cărui sórte d.

Saroey se înduioşa acum 15 4 ®» °i o cestiune de politică internaţională, oare

e în stare să provó ce una oonflictü eu­

ropeana.România actuală nu cuprinde în li­

mitele sale, de câta o jumătate a po­

porului româna, cealaltă parte trăesoe

aprópe în întregimea ei, în Transil­

vania. Asupra situaţiunei acestei din

urmă ţerl voima să presentăma câte-va

observaţiunl.

Situaţiunea bizară şi lamentabilă

totodată, inima României e supusă celei

mai odióse opresiuni ou tóté tratatele

cele mai formale. Tótá lumea soie din

câte ţerl diverse se compune monarchia

austro-ungară, o adevărată manta de

arlechiu, din oare fiecare petecă e pe

oale de a se separa de cela vecinü; fie­

care din aoeste ţerl se bucură d’o au-

tonomiă mai multa séu mai puţina

mare. Transilvania e una din acelea,

căre ar trebui să se bucure de cele mai

mari libertăţi.

Patria románésoá de origine, ea a

foşti) renuita oorónei Ungariei acum

200 ani, acéstá uniune personală s’a

făcuta cu venirea lui Leopolda I. re­

gele Ungariei, ou oondiţiunea, ca Tran­

silvania să şl conserve autonomia sa ab­

solută.

In 1868 se ridică autonomia Tran­

silvaniei confirmându-se solemna de dieta

din Buda-Pesta drepturile Românilora.

Dér acésta nu putea să se împace ou

obioeiele Maghiarilorü. Ei au alungata

din Parlamenta pe toţi Românii şi Slavii,

acordânda nobililorü Maghiari dreptulü

de votü fără nici unü oensü, pe când

Românii şi Slavii plátescü censulü cela

mai urcata din Europa.

Tratatula din 1868 dă Românilora

dreptula de a-şl alege preoţii după bu-

nula lorü placa; Maghiarii facă ca să nu

fie confirmaţi preoţii aleşi şi-i ínloouiesoü

prin esoaturele lorü, a cărora principală

ocupaţiune sacerdotală este a lucra în

contra naţiunei lorü.

Ceea-ce însă este mai odiosü şi ceea

ce a ridicata unü strigátü de desperare

şi de furóre îu totă Românimea, este

legea votată de camera maghiară, prin

care se deschidă în tóté satele românescl

asile maghiare de copii, în care părinţii

suntü obligaţi a trimite pe copiii lorü

la etate de trei ani.

Aoesta este unulü din esem piele de

opresiune, care n’are asămănare nioăirl

în seeolulü X IX şi nici chiar Germanii

n’au inventatü acestü regimü pentru Al-

sacia-Lorena. Esistă în adevérü o core-

laţiune strânsă între situaţiunea nostră

şi oea a României. Ca şi noi, Românii

au fraţi, alü oárorü gándü vorü, fără însă

de a puté, a-lü depărta prin tóté mij-

lócele de la idea patriei mume, cu deo­

sebire însă, oă provinciile nóstre au

fostü pustiite în urma unui tratatü; iar

provinciile române cu tóté tratatele.

In România agitaţiunea cresce 4i

cu 4i. S’a formata acum vre-o 10 luni

o ligă de revendioaţiune, asemenea fos­

tei ligi patriotioe, numită ligă naţio­

nală română. In şese luni ea număra

în BucurescI deja câte-va mii de mem­

bri. Ea ţine conferinţe în tóté ţările,

caută a provooa, rémánéndü totdéuna

în limitele convenienţelor celorü mai

stricte, o mişcare a opiniunei in favórea

nenorociţilorD oprimaţi. Tóté clasele şi

societăţile faoü parte dintr’însa.

Studenţii din Bucuresoi şi Iaşi jócá

una rola fórte aotiva şi de curânda au

soosa una memoriu publicata în t6te lim­

bile europene şi l’au trimistt tuturortt

universităţilorO pentru a denunţa indig-

naţiunei lumei civilisate uneltirile Maghia-

rilorO, demne de alte secole. Scurta,

România e într’o ferbere, oeea oe oon-

tribue a înouroa mai multa oestiunea o.

rientală atâta de înouroată.

Inimicii duşmanilora noştrii ne sunt&

amiol, am putâ 4ioe parafrasânda vorba

bine cunosoută; ast-fela România este

amica Franoiei.

Nu-şl p6te cine-va închipui oum

toţi Românii vorbesoâ limba n6stră,

cum scriu ei în aoâstă limbă. Nu citeztt

oa esemplu de oâta pe oela ala Reginei

României, oare a vă4uta una din luorft-

rile ei ooronată de Academia franoesft.

Nu trebue să uităma datoriile oe le

avema cătră amicii şi fraţii noştri ro­

mâni. Am simpatisata totdâuna ou oei

oprimaţi, cu aoeia cari oertt dreptate îu

numele umanităţii.

Nu s’ar putea a doua 4i după aoea

neuitată recepţiune dela Kronstadt să

înt6roemQ oohii spre aoâstă mică ţâră

latină, prietena şi aliata ndstră firâsoă,

şi s’o susţinema cela puţina moralmente

cu o simpatiă neechivooă ? Simpatia unei

mari naţiuni faoe uneori mai multa de

câta armele.

Asta ar fi tota atâta, câta a merge

la Portsmouth.

Pierre Montagnac.

Telegramă part. a „Gaz. Trans.“*)Fâgâraşu, 14 Octomvre. In

adunarea comitatensă de a4î, Ma­ghiarii au proclamatu ca vice- comite pe Mauriciu Kapocsânyi. In- dignaţiunea Româniloru e mare.

DIVERSE.0 cătâtoriă princiară ia băi In se-

COlulQ trecutu. Friderio Augusta II, prin­

cipe electorala de Saxonia şi rege alfi

Poloniei, întreprinse în anula 1705 o că­

lătoria la băile din Carlsbad, unde i-sa

pusa la disposiţia sa o mare gardă de

onore. Acâsta consta dintr’o trupă de

648 de soldaţi cu oficeri ou tota. îşi

pote cineva înohipui câta a costată în­

treţinerea aoestei garde de on6re!

*) Sosită după încheierea fóiei. - Bed.

Cursulü la bursa din Viena.din 14 Octomvre a. c. 1891

104 —

%«mta de hârtiă5°/0 . . . . 100.75

impramutulü cäilorü ferate ungare -

115.75

dto arginta - - - • . 97.20

kmortisarea datoriei cäilorü ferate de

ostil ungare [1-ma emisiune] - - 111.25Imortisarea datoriei cäilorü ferate de

ostü ungare [2-a emisunei] - •

imori isarea datoriei cäilorü ferate de

ostü ungare (3-a emisiune) - - — .—

89.50

Bonuri croato-slavone - - - - - 104.50

Despăgubirea pentru dijma de vinü

ungurescü • - - - - - -

[mprumutulü cu premiulü ungurescü 140.65

Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului - ■ 130.20

Renta de hârtiă austriacă - - - - 91.10Renta de aurü austriacă • • ■ ■ - 108.95

G-albenî împărătesei- - - - - - 5.57

Napoleon-d’o r l .................................. 9.30

Mărci loO împ. germane “ . . . 57.65

Londra 10 Livres Sterlinge - • - 117„40

€arsulu pieţei i S r a s o v j l .

din 15 Octomvre st. n. 1891.

Bancnote românescl Cump. 9.25 Vênd. 9.29

irgintü romänescü * „ 918 „ 9.23

Kapoleon-d’orl - - „ 9.25 „ 9.30

Ciire turcescl „ 10.50 „ 10.55imperiali - - „ 9.50 „ 955

ftalb ini - - ■ - „ 5.40 „ 5.45

Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 — .— „

n n n °/o n ” • n — .—

Ruble rusescl - - ■ „ 121.-~ „ 122.—

iiărcl germane - • „ 57.— „ 57.50

Öiscontulü 6—8 % pe anü.

Proprietara:

Dr. Aurel Mureşianu.Redaotorü responsabilă interimalü:

Gregoriu Maiorü.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 220—1891.

Preţurile cerealelor din piaţa Braşovu.din 9 Octomvre 1891.

MSsura séu

greutatea

1 H. -L.

>>»»>»ii

ii

ii

ii

ii

ii

ii

ii

11

11

11

11

11

1 kilă

ii

ii

100 kile

Valuta aus

Calitatea. trlacă.

fi. cr.

(cel mai frumos ' 8 20Grâu< mijlociu . . 7 60

(mai slabă . . 7 —

Grâu mestecată . . 5 —

f frum6să 6 _S8oari i mijlooi& . 5 80„ „ / frumosă 4 500rza X mijlociu . 4 30„ w w f frumosă 2 60Ovăsă 1 mjjiocju # 2 40Cuouruză . . . . 5 —

Mălaiu................. 4 50Mazăre................. 9 —

Linte ................. 12 —

Fasole................. 5 —

Sămenţă de ină . . 9 —

Sămânţă de cânepă 5 —

Cartofi.................. — 95Măzăriche . . . . — —

Carnea de vită . . — 52Carnea de porcă — 48Carnea de berbece — 28

2436

_

Nr, 1803-1891 677,3-2

PUBLICAŢIUNEScaunulă orfanală orăşenescă, ca

oficiu pentru pertractarea rămasuriloră face cunoscută, că Mercurî în 21 Oc- tomvre 1891 la 11 ore a. m. se voră vinde cu licitaţiă în Tergulă viteloru de sub straje 2 armăsari negri, din răma- sulă după Susana Tief, răposată în 2 Octomvră 1891.

Braşovă, 3 Octomvre 1891.

g e m u i orfanalii orăsenescH.

/<3GGQGGGOGGGGGQQGGQOOGGGGGQGG£>14444444444444444444444444444444444444

0 specialitate necomparaMlăîntre tôte apele minerale alcalin-acide din monarchiă şi streinătate

este

a p a , m ia a .e ra lă , d .e„REPflT“

care în urma composiţiunei pré fericite a părţiloră sale minerale şi a conţinutului estraordinarü în acid-carbonic se bucură de o valôre medi­cinală forte mare şi de ună renume universală neîntrecutei.

Apa minerală de ^ B é p a t ^ să întrebuinţeză ca medicamentă CU cele mai strălucite succese în contra conturbârilorü de mistuire, în contra stăriloră catarhalice a Stomachului şi a organelorû respirâtôre, în contra maladielorû rinichilorü şi a beşicei etc., are unu efectu admirabilii la se- creţiunea udatului şi este reounoscută ca remediu solvatoru nepreţuibilâ.

Celü mai curatü şi binefacëtorü productü naturalii.Ca borvizü adecă 1»cutii cu vinii.

nu se pote compara acâstă apă escelentă ou nici o altă apă minerală a continentului.

Şampagnula apelorü minerale.Conformă ordonanţei înaltului ministeră de interne No. 5891/YIII

din anulo 1890, apa minerală de este supraveghiată ca apămedicinală după prescripţiunile legilorü sanitare.

Veritabilitatea apei să constată prin aceea, că dopulă sticlei tre- bue sö fiă însemnată cu : „K.-Impér Répáti“. Deci sö r0gă a sé observa acesta spre evitarea falşificăriloră prin alte ape inferióre.

Apa minerală de „ R é p á t “ se găsesce în calitate prospătă şi ve­ritabilă in depositulă subsemnatului; asemenea şi în farmacii, în cele mai multe băcănii şi In tóté birturile mai notabile.

Cu totă stima

A dm inistratiunea isvorului Josef György,

662,50—20 Braşovâ, Strada Michail Weiss (uliţa poştei) No. 12.

3000Q0000Q000 0 0 0 GGQQQ00000006

4+

*

4*

4*

*

+

4

444>1

4*

4f

*

*

4

>1

+4f

44

4*

44444

#4

y

, T H E M U T U A L ' ,Societate ie asigurare pe yieţă lela M - Y o r t

Curaţii reciprocă, fără acţionari.înfiinţată 1848.

este cea mai avută şi cea mai avantagi6să societate de asigurare pe vieţă din lume şi oferă siguranţa cea mai mare.Fondula totaltl de garanţă la 1 Ianuarie 1891:

£3* Peste 369 miliune florini. Dela înfiinţare s’a plătită posesorilorâ. de

polise:_ *ssr Peste 960 milione florini,

dintre cari cade singură, asupra câştiguriloră aprope

KT 910 milione florini.Câtu de mari avantage oferă o asigurare

la „The Mutual“, arată resultatulâ. polisei de mai josa desluşite, la care după espirarea asigurărei, câştigările a ajunsa apr6pe suma asigurată. Polisa Nr. 26,b27 (nu tontmă)

Suma asigurată . . . . Dolari 5,000.— Câştiguri adunate. . . . „ ?>,13l.—

Plătită în Martie 1891 cu Dolari 10.181.— Plata totală a premieloră

a foştii d e . . . . . . „ 4,605.—

Prin urmare câştig curata Dolari 5,526.—

Polisele dela „The Mutual“ sunta după doi ani neatacabile, şi după 3 ani nu’şl mai perda valorea. Bisicula pentru casa de rfis- boiu se primesce cu condiţiunî f6rte favora­bile (mai adeseori gratisa). Asigurări de rentă cu deosebire avantagitise. Pentru in- formaţiunî esacte a se adresa la represen-

tantula pentru Braşovâ

D-lui CARQLU TflPEHER.625,6- 4

Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* ă, 5 cr. se potu cumpera în librăria Nicolae Ciurcu, şi în tutungeria I. Gross.

3 ^ £ e r s "o .l- u L t r e n u L r i l o r - dpe liniile orientale ale căii ferate de statft r. u. valabilii din 20 Iulie 1891.

Budapesta—Predealu Predealii—Budapesta B.-Pesta-Aradii-TeiiişTeiiiş-Aradii'-B.-Pesta Copşa-mică—Sibiiu

Trenă.de

persón.

Viena

Budapesta

Szolnok P. Ladâny

Oradea-mare

Mezo-TelegdR6vBratca

BuciaOiuciaHuedinStana

AghirişGhirbăuNădăşel

Cluşiu

Apahida Ghiriş Cucerdea Ui6raVinţul de sus Aiudă

Teiuşii

Crăci unelăBlaşiuMioăsasa

Copşa mică

Mediaşă Elisabatopole Sighişora Haşfalău

Homorodă

Augustină Apaţa Feldiora

Braşoyu

Timişă

Predeală

Buourescl

10.50

8.30

11.382.12

3.534.-

4.395.225.45

Trenüaccele­

rată

6.056.317.127.29

7.49 8.01 8.14

8.29 8.46

9.0310.12 10.37 10.56 11.04 11.28

11.45

12.13 12.44 12.591.35

1.512.12

2.313.04 3 464.04

5?26

6.106.417.178.-

8.-

1.50

3.575.51

7.06 7.13

7.43 8.18

8.519.07 9.37

Trenüde

persón.

10.37 11.10

11.2812.38 1.14 1.21 1.29 1.54

2.13

5.50

Tren de persóne

12.201.4

2.26

9.2211.53

1.50 2.24

3.03 3.46 3.57

4.29 4.55 5.345.51

6.126.25 6.39 6.56 8.20

8.4510.2111.0911.17 11.26 11.54

12.18

12.581.34 1.51 2.29

2.48 3.03

3.26 4.074.495.35

Trenüaccele-

ratü

3.25

y.i5

11.1912.57

2.122.19

2.493.26

4.214.55

5.47

7.23

8.098.439.18

10.05

8.50

6. 6.18

6.347.34 7.57

8.22

8.38

8.43

9.14

9489.50

10.0610.2811.0411.19

12.27

12.581.15 1.35 2.09

2.193.013.31

BucurescI Predeală Timişă

Braşoyu

Feldióra Apaţa

Augustină Homorodă Haşfalău Sighişora

Elisabetopole Mediaşă

Copşa mică

MicăsasaBlaşiuCrăciunelă

Teiuşii

AiudăVinţul deUióraCucerdeaGhirişăApahida

Cluşiu

sus

Trenăaocele-

ratü

9.30

Nădăşelă Ghîrbău Aghireşă StanaB. HuiedinCiuciaBuciaBratoaRévMező-Telegd

Oradea mare

P. Ladâny Szolnok

Budapesta

Viena

mureşu-ljudoşii—Bistriţa

Murăşă-Ludoşă

Ţagu-Budatelioă Bistriţa . . .

Nota t

4.-

6.489.59

7.351.121.42

2.182.48

3.193.40

3.564.295.345.54

Trenüde

persón

4.205.075.42

6.21 6.42

6 55 6.57

7.31

8.-8.07

8.24

8.549.23

10.4511.01

12.1712.47

1.26

1.52

2.182.25

3.46

5.26

7.301.40

6.09

6.558.238.53

9.31 10.09 10.31

10.47

11.06 11.42 11.57 12.281.08

1.35

2.052.132.31 3.18 4.455.14

Trenüaccele­

rată

Trenăde

persón.

6.086.296.47

7.027.287.47 8.25 8.51 9.109.30

10.07

10.44 11.04

1.16

3.31

8.505.165.57

6.58

6.351.40

1.25

1.50

2.122.192.393.154.32

4.535.305.47

7.238.03

8.37

9.049.46

11.03

11.29 12.06 12.37 12.531.181.392.132.27

2.49

3.47

4.074.28 2.34 4.52 5.26

Viena

Budapesta Szolnok

Aradü

Glogovaţă

Gyorok Paulişă RadnaLipova Conop

Bêrzava Soborşină Zamă Gurasada IliaBranicica Deva Simeria (Pisti)Or ăştia ŞibotăVinţ. de josăAlba-IuliaTeiuşii

Trenăde

persón

Trenăaccele­

rată

Trenă de

pers ón.

10.50 8.- 3.25

8.15 1.50 9.5011.14 3.57 1.05

3.45 6.52 5.244.30

T. d. per.

2.20 5.46

4.42 2.34 5.57

5.03 3.05 6.195.14 3.23 6.305.32 3.39 6.485.56 7.12

6.12 7.276.58 8.077.26 8.337.52 8.578.08 9.138.26 9.29;8.52 9.539.50 10.19

10.16 10.5010.36 11.1611.- 11.44!11.26 12.06111.53 12.38

Trenăde

persón.

TrenăaccelO'

rată

Alba IuliaVinţ. de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piskí) Deva

Aradü

Viena

3.09 3.504.09 4.52 455 5.23 5.59

6.246.49

7.-7.28

8.038.549.109.449.58

10.1110.34

10.4611.18

4.15

7.20

6.05

Trenăde

pOrsón

1.39 2.19 2.36 3.03 3.30 4 17 4.33

4.55 5.17

5.28 5.53

Copşa micăŞeica-mareLoamueşOcnaSibiiu

3.-3.314.154.465.10

10.4711.2712.0812.381.-

7.107.438.278.599.23

Sibiiu—Copşa-mică

SibiiuOcna Loamneş Şeica-mare

Copşa mică

7.35 8 02 8.30 9 05

9.34

4.344.585.255.55

6.20

10.17 10 48 11.09 11.40

12.05

Cucerdea-Oşorheiu - R. sas.6.247.027.17

5.14 7.46601 7.576.20 8 086.49 8.30

8.408.24 9.05

11.51 2.21

1 55 5.50

7.20 1.40

CucerdeaLudoş

Oşorheiu |

Regh.-săs.

2.50 3 34 5.20 5.35

7.10

8.209.11

11.17

2.413.275.145.36

7.15

Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea

Simeria (Pisti) Petroşen! || Petroşem-Simeria (Pisti)

6.11

6.437.12

7.51

8.178.428.47

10.09

11.511.55

7.20

6.346.52 7,40 8.- 8.15 8.298.53 9.12 9.51

10.0610.2310.4211.1711.5112.09

2.24

4.47

SimeriaStreiuHaţegăPui

Crivadia Baniţa Petroşenî

6.- 10.35 4.226.35 11.26 4.587.21 12.23 5.42

8.06 12.- 6.368.47 2.23 7.249.21 3.19 8.049.45 4.- 8.36

PetroşenîBaniţaCrivadiaPuiHaţegăStreiuSimeria

6.-6.417.197.578.369.189.52

10.5011.4012.191.051.542.493.27

6.206.547.207.518.259.019.35

A ra d ü —Timisóra Tim isóra—A radü

8.40

6.05

Bistrita—Jflur eşu-JLudoşu

Bistriţa . . .Ţagu-Budctelică

Mur0şă-Ludoşă

1.164.15

7.21

AraduVingaTimişora

6.15 11.30 7.157.32 12.47 8.048.42 2.04 8.57

TimişoraVingaAradü

6.20 1.117.21 2.468.03 3.50

_5.05t

6.407.50

Gr liirisu—Tu rd a T u rd a —Gliirisii

G hi rişti Turda

7.48] 10.35 3.40 10.20 Turda 14.5o| 9.30 2.308.08] 10.55 4.- 10.44 Ghirişu 5.10| 9.50 2.50

8.509.10

Sigliisóra—Odorlieiu |j Odorlieiu—Sighişora

Sighişora. Odorheiu .

1 4.30 11.25 Odorheiu. . . 8.157.21 2.11 Sighişora. . . 10.52|

3.15

Regh.-săs.

Oşorheiu |

LudoşCucerdea

5.21

6.587.47

8.-9.355.54

7.418.25

8.159.53

10.2012.0612.50

Simeria (Piski)—HunedoraSimeria (Pisti)CernaHunedóra

10.5011.1311.48

4.405.035.38

9.169.349.58

Hunedora—Simeria (Piski)HunedóraCernaSimeria

4.465115.28

2.32 3 — 3.20

7.227.508.10

Brasov—Kern esel

Braşoy

Zêrnescï

Kernesci —Brasov

5.45

7.26

2.58

4.39

Careii-mari—Zeläu II Zeläu—Careii-mark

Numerii încuadraţl cu linii gróse ínsemnézá ôrele de nópte.

Careii-marI. . . . 5.50 Zelău . . . .

11.- Careii-marI . . • •

1.56

6.48

Zêrnescï

Braşoy

8.-

9.24

5.20

6.44

Braşov -Braşoyfl Uzonă S .Georgiu

S*-(*eorgiu310“8.30

9 43 10.23

5.235.03

S.-Oeorgiu—Brasov.S.-GreorgiuUzonăBraşovfi

6.327.008.08

5.17545

6 53

Tipografia A. MUBJEŞIANU, Braşovu