MARTIE - MRIOR CRETIN - ORTODOX:
9 (M) † 40 de mucenici 25 (V) † Buna Vestire - dezlegare la pete Romano - Catolic: 19 (S) † Sf. Iosif, soul Sf. Fc. Maria 20 (D) † Duminica Floriilor 24 (J) Joia Sfânt (Cina Domnului) 25 (V) Vinerea sfânt (Patima i moartea
Domnului) 26 (S) Sâmbta sfânt 27 (D) † Învierea Domnului (PATELE)
APRILIE - PRIER CRETIN - ORTODOX:
7 (J) † Sf. Mc. Gheorghe Mrturisitorul, Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Caliopie, Achilina i Rufin diac.(Post)
23 (S) † Sfântul Mucenic Gheorghe 24 (D) † Duminica Floriilor
ROMANO - CATOLIC: 4 (L) † Buna-vestire 25 (L) Sf. Marcu
www.colineletransilvaniei.ro
Colinele Transilvaniei: viitoare destinaie de ecoturism
Povestea destinaiei ”Colinele Transilvaniei începe în anul 2007, când în zon, au fost
desemnate primele situri Natura 2000 (Reeaua european a zonelor naturale protejate). Azi, aici sunt 7 astfel de situri i o rezervaie natural de stejari (Breite, Sighioara). Destinaia „Colinele Transilvaniei” se întinde în jurul vii Hârtibaciului, al malului stâng al Târnavei Mari i al malului drept al Oltului, pe o suprafa de 237.515 hectare. Peste 60.000 locuitori triesc în 44 de comune în aceast zon.
Cu toii tim i vedem c turitii vin în sudul Transilvaniei (pe axa Sibiu – Sighioara – Braov), atrai de natura slbatic, de comunitile pitoreti i de frumuseea vieii tihnite pe care o experimenteaz aici. De aceea, viitorul turismului în zon trebuie s pstre- ze acest tablou, dar s i permit comunitilor s se dezvolte inteligent.
Acesta este i scopul pentru care s-a nscut ideea certificrii zonei ca o destinaie de ecoturism, ca s pstrm bogiile pe care le avem, ca s ne dezvoltm sntos i ca s educm oamenii despre cât este de valoros ce
avem i ce important este s le promo- vm. Mai pe românete, ecoturismul ne poate ajuta s avem un mediu sn- tos, fr gunoaie, s oferim mâncare i produse fcute aici, în zon, nu luate de la alii, s pstrm metesugurile i tradiiile autentice i s le promovm prin oameni i poveti reale.
Contextul e favorabil pentru a face un turism de calitate, care s respecte valorile locale, fiindca exist aici un grup de oameni activi, care au rezultate vizibile în dezvoltarea turismului i în dezvoltarea inteligent. Dar cel mai important, toi au dorina de a merge mai departe împreun. În acest scop a fost creat i o Unitate de Management a Destinatiei, care s fie o punte de legtur între toi cei care sunt implicai, direct sau indirect, în turismul din regiune.
Rolul acestei structuri este acela de a da coeren, „un cap i o coad”, aciunilor turistice desfurate în zona Colinelor Transilvaniei. Iar, dac privim în viitor, intim sus, fiindc ne dorim ca pân în 2020 Colinele Transilvaniei s devin cea mai mare destinaie conti- nental de ecoturism i certificat, din România. V ateptm alturi de noi!
MARTIE 13 (D) Bike&Brunch Sighioara
Angofa 25-26 (V-S) Sighioara Blues
Festival 26 (S) Bike&Brunch opa - Rusu
- Barlibasoaia 28 (L) „Srbtoarea lovirii
cocoului” - Scdate
– Fetea 15-17 (V-D) Festival interna-
tional de benzi desenate - Sibiu - Muzeul Astra
23-24 (S-D) Deschidere sezon Bike&Brunch, Cloaterf
24 (V) Bursa de bovine eco – Vurpr
De Cristina Iliescu, Asociaia Mioritics
Nr. 1, Martie - Aprilie 2016
“Publicaie co-finanat de Elveia prin intermediul Contribuiei Elveiene pentru Uniunea European
extins”.
Gazeta
Colinele Transilvaniei
EVENIMENTE LOCALE
Foto:Vlad Dumitrescu
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase. 6
tiai c intinderea dintre Hârtibaciu, Târnava Mare i Olt e a doua cea mai mare arie protejat din România?
Aflai mai jos cum ne vom ingriji de ea.
În ultimii ani, WWF împreun cu Fundaia ADEPT, Fundaia Mihai Eminescu Trust, Asociaia Ecotur
Sibiu, Agenia de Protecie a Mediului Sibiu i ali experi externi au pus cap la cap un plan amplu pentru gospo- drirea acestei arii naturale deosebit de bogate. Scopul lui este ca natura s se pstreze peste ani i ani astfel ca generaiile urmtoare s se poat bucura de tot ce ne ofer ea.
Acest Plan de management este un instrument aprobat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului, i este urmrit în practic de adminis- tratorul zonei - Societatea Progresul Silvic, cu sediul în Sibiu.
Planul de management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu- Târnava Mare-Olt este rezultatul unor cercetri amnunite asupra speciilor de plante i animale care locuiesc aici, a importanei lor pentru asigu- rarea resurselor necesare generaiilor urmtoare i prin consultri repetate cu oamenii locului i cu instituiile din regiune.
Cum ne ingrijim de pduri Planul prevede ca cel puin ju-
mtate din suprafaa împdurit cu pduri cu vârst de peste 80 de ani s rmân intact, pentru a satiface nevoile de cuibrire pentru specii de psri i lilieci care, de altfel, se hrnesc cu insectele ce duneaz culturilor agricole.
Zonele împdurite dintre Hârtibaciu, Târnava Mare i Olt nu sunt doar cele din fondul forestier, pentru c natura nu cunoate granie administrative, de aceea aciunile propuse au în vizor i zone aflate acum în afara fondului forestier; foarte important este meninerea
marginilor (lizierelor) de pdure, sub forma unor fâii de arbori i arbuti de cel puin 20 m lime.
Prin Plan se vor întocmi i aciuni punctuale pentru meninerea tipurilor de pduri care sunt de importan i de interes european, cum ar fi pdurile de stejar pufos care sunt o emblem a Transilvaniei.
Pajitile sunt foarte importante în zona noastr - aici gsim o diver- sitate natural cum nu mai exist în Europa - bogie din care se înfrupt i animalele domestice i, în final, noi, prin produsele alimentare foarte hrnitoare.
Aciunile ce vor urma prin acest Plan de management trebuie s asi- gure ca minim 45% din suprafaa ariei cu pajiti naturale i seminaturale s se menin. Cum? Prin utilizarea pajitilor permanente existente i încurajarea meninerii punilor i fâneelor pe terenurile agricole care au fost gestionate ca pajiti în ultimii 5 ani.
În perioada ce urmeaz trebuie continuat identificarea pajitilor cu Înalt Valoare Natural (HNV). Diversitatea natural caracteristi- c acestor pajiti aduce beneficii enorme: calitatea hranei animale- lor noastre se resfrânge în produse alimentare locale superioare, iar acestea sunt din ce în ce mai cutate i apreciate de consumatori. Pe lâng asta, turitilor le e mai mare dragul s ad pe o pajite înflorit lâng mioare, iar cercettori din întreaga Europ vin aici din ce în ce mai des s studieze speciile de flori i insecte de pe aceste pajiti.
Cum pstrm râurile i natura din lungul apelor?
Apele dulci - râuri, lacuri - sunt sursa noastr de via i orice aciune uman poate avea un impact pe care cu greu îl mai repari. Apele curgtoa- re i stttoare trebuie gestionate ca o reea complex. Cu alte cuvinte, o aciune negativ asupra apelor, pre- cum instalarea de baraje sau instalaii hidrotehnice, afecteaz zonele natu- rale pe care le strbat cât i oamenii care depind de resursele naturale pe care le ofer. Invers, interveniile asupra vegetaiei din lungul apelor nu numai c afecteaz sau distrug adposturile unor animale (precum vidra), dar afecteaz i calitatea i, implicit, posibilitatea de utilizare a apei de ctre oameni.
În perioada urmtoare sunt necesa- re msuri pentru meninerea sau refa- cerea proceselor naturale în albia i în lunca inundabil a apelor curgtoare. Cum? Prin meninerea cursurilor naturale ale apelor, a meandrelor i a „braelor” moarte ale râurilor i refacerea a cel puin un sfert din vegetaia din lungul cursurilor de ap.
Conservarea speciilor importante prin asigurarea conectivitii intre diversele zone naturale
Speciile de animale cu rol impor- tant în meninerea echilibrului în natur, i protejate la nivel naional
Foto:Vlad Dumitrescu
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase.7
„Îmi place s muncesc i din fericire lucrez ce imi place!„ Interviu cu Simona Ciuban, Meter popular din Cincor
i/sau european, cum ar fi ursul sau lupul, au nevoie de zone naturale de trecere („coridoare ecologice”) între diverse arii slbatice; i asta deoa- rece ele se deplaseaz pe distane mari pentru a gsi adpost, hran sau pentru a se reproduce
Pentru speciile acvatice (peti, amfibieni, vidre), este nevoie de asigurarea calitii i a debitului apei i de refacerea conectivitii în lungul cursurilor de ap. Aceast conectivi- tate a fost sau poate fi în continuare întrerupt prin acele baraje, regula- rizri sau instalaii de hidroenergie. Conectivitatea în lungul cursurilor de ap se poate reface prin pstrarea i refacerea culoarelor de vegetaie.
Ce facem cu speciile invazive? Este nevoie s prevenim i/sau
s reducem rspândirea speciilor invazive (solidago, salcâm, nap por- cesc, arar american, etc.), pentru c acestea pot crea probleme de
Care a fost motivaia pentru începe-
rea unui astfel de proiect?
Prima pies din costumul popular lucrat a fost pentru fiul meu i mi-a plcut atât de de mult încât am renunat la croitoria pe care am practicat-o de peste 20 de ani. Neavând pân atunci contact cu cos- tumul popular a fost nevoie de docu- mentare i cu cât aflam mai mult, cu atât eram mai încântat de elegana costumului popular i de diversitatea modelelor. De ce s purtm costume populare?
Este vorba de respect fa de tradiii, dar i de aprecierea unui lucru de ca- litate. Prin metodele de lucru eu res- pect i promovez costumul popular, fie el românesc sau ssesc. Broderia
supravieuire a speciilor de vegetaie locale i pot strica echilibrul natural local, cu consecine la nivelul întregu- lui ecosistem.
Ecoturism i educaie ecologic, pentru o dezvoltare in armonie cu natura
Aa cum aminteam în deschide- rea revistei, mai multe organizaii depun eforturi pentru dezvoltarea ecoturismului, sub conceptul Colinele Transilvaniei. La întocmirea Planului de management a zonei, a fost contientizat nevoia i totodat oportunitatea de a conserva i promo- va bogia natural de aici, peisajele „mozaicate” (combinaia între par- cele mici cultivate, pajiti i puni, pduri, râuri i lacuri) i tradiiile strvechi care le-au întreinut.
Pentru comunitatea local, Planul prevede oferirea de posibiliti pentru consiliere/comunicare, la birou i pe teren, pe teme privind gestionarea
manual sau aplicaiile croetate sunt folosite în produsele mele. Ce sprijin, sau dimpotriv ce piedici
ai avut la început de drum?
La început a fost greu s gsesc productori de materiale de calitate. Materiile prime nu le pot achiziiona din comunitate, dar toate mate- rialele sunt din judeul Mure. Am o regul: dac nu e posibil local, obligatoriu românesc. A fost mai greu pân am reuit s fiu cunoscut în domeniu, dar prin prezena pe Facebook (Atelierul Simonei) i prin recomandarea clienilor, reuesc s vând ceea ce lucrez. Care este cea mai mare satisfacie
de pân acum?
Am un atelier i un portofoliu de
acestei arii protejate, respectiv a terenurilor ce intr în componena ariei protejate.
Planul de management a fost propus de ctre experii cu care am lucrat i acceptat împreun cu oame- nii locului i cu instituiile publice, pentru a ajuta la realizarea viziunii pe termen lung pentru aceast zon valoroas:
Aria protejat Hârtibaciu–Târnava Mare–Olt s fie cel mai atractiv peisaj rural tradiional multicultural din Europa Central, în care comunitile locale menin cu mândrie peisajul mo- zaicat cu sate bine întreinute, trind în principal din produsele locale i serviciile create prin utilizarea resur- selor naturale i a valorilor culturale.
Pentru a vedea toate msurile de management, v invitm s consultai Planul de management detaliat, disponibil aici: www.natura2000tran- silvania.ro.
produse, dar bineîneles c doresc s dezvolt ceea ce am început, pentru c exist cerere tot mai mare, pro- dusele lucrate manual sunt tot mai apreciate. Îmi place s muncesc i din fericire lucrez ce îmi place. Care sunt cuvintele care definesc un
“meter de costume populare”?
Mihaela Nechifor, WWF România
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase. 6
Terenurile cu biodiversitate mare sunt cele mai roditoare i asigur bunstare i sntate ani i ani.
Citete mai mult despre HNV
Fundaia ADEPT Transilvania are drept misiune protejarea, în strîns colaborare cu local-
nicii a peisajelor cu Înalt Valoare Natural ale Transilvaniei sprijinind comunitile de mici fermieri care le-au creat. Terenurile Agricole cu Înalt Valoare Natural (High Nature Value Farmlands) sunt ferme indivi- duale sau peisaje agricole compuse din mai multe ferme, unde practicile agricole sunt în echilibru cu natura, asigurând atât durabilitatea ferme- lor cât biodiversitatea naturii. În ultimii 10 ani, terenurile agricole cu Înalt Valoare Natural au cp- tat recunoatere având în vedere importana pe care o au pentru societatea european. Drept urmare, statele membre UE s-au angajat înc din 2007 s cuantifice întinderea acestor terenuri agricole i s previ- n pierderea lor.
România deine, probabil, cele mai extinse i bine conservate terenuri agricole cu Înalt Valoare Natural din Europa, ceea ce poate reprezenta un atu extrem de impor- tant din punct de vedere social, eco- nomic i cultural. Conservarea aces- tor terenuri i sprijinirea continurii practicilor agricole ce le menin este nu doar o obligaie a României, ci i o tem de interes naional.
Prin crearea de locuri de munc i cretere economic, terenurile agri- cole cu Înalt Valoare Natural ofer o serie de oportuniti economice pentru dezvoltare regional. Acest lucru poate fi realizat prin dezvolta- rea de noi abiliti, prin inovaie i diversificare la nivel local i regional.
Peisajele cu o Înalt Valoare Natural sunt caracterizate de o
biodiversitate foarte bogat, ceea ce reprezint o resurs unic la nivel european. Comunitile de gospodari i fermieri, prin practici- le tradiionale au reuit s creeze aceste peisaje unice, dar gospodria de tip tradiional, din aceast parte a lumii nu mai este viabil economic, într-o lume global, în care agricul- tura intensiv pare a câtiga teren în defavoarea acestui tip de agricultur cu impact sczut asupra mediului. Este necesar aadar s fie identifica- te acele oportuniti care s aduc venituri suplimentare, astfel încât practicile care întrein numrul mare de plante i animale s nu fie aban- donate. Pentru ca aceste oportuniti s poate fi utilizate, informaia trebuie s circule i acesta este unul din motivele pentru care an de an, echipa Fundaiei ADEPT se întâlnete în mod sistematic cu beneficiarii, ca i în acest an pe 22 februarie.
Întâlnire fermieri 2016
La întrunire fermierii au putut s afle despre activitile Fundaiei ADEPT. În afar de proiectele aflate în implementare ale Fundaiei ADEPT Transilvania, ca de exemplu: Servicii Ecosistemice asigurate de agricultura cu Înalt Valoare Natural finanat de ctre Innovation Norway Dezvoltarea Durabil a Zonelor Rurale, - ESSEDRA (Environmentaly Sustainable Socio Economic Development of Rural Areas), Dezvoltare Rural i Terenuri cu Înalt Valoare Natural - HNV, etc. În acest an, au susinut prezen- tri i parteneri sau reprezentani ai organizaiilor care au proiecte în aceeai zon, între acetia amintim: Eugen Vaida, arhitect care a vorbit despre importana patrimoniului construit ca vector de dezvoltare rural, Florentina Clugr a vor- bit despre Strategia de dezvoltare Local a Grupului de Aciune Local GAL Dealurile Târnavelor i a prezen- tat i câteva exemple de proiecte implementate cu succes pe vechiul
De Ben Mehedin, Fundaia ADEPT Transilvania, Mara Cazacu Minculescu, WWF România
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase.7
Proiectul „Arborii Remarcabili din România”.
Program de Dezvoltare Rural. Caroline Fernolend a vorbit despre Comuniti i Dezvoltare Rural, iar Cristina Iliescu a vorbit despre destinaia de eco-turism - Colinele Transilvaniei.
Anul acesta evenimentul s-a bucurat de participarea directorului APIA - Tg. Mure, care a putut furniza participanilor informaii direct de la surs, în legtur cu sistemul de pli i oportunitile momentului. Din pcate, un blocaj cauzat de lipsa de coeren i comunicare între instituiile statului, împiedic actul agricol, prin amânarea plilor.
Ca un element de noutate în acest
an, localnicii au venit cu produsele pe care chiar ei le obin i unii chiar le comercializeaz. Participanii au putut s se înfrupte din: brînze- turi de mai multe feluri, past de jumri, cârnai i slnin de porc de Bazna, slnin de Mangalia, zacus-
c, sucuri i siropuri. Aceast idee a venit de la unul dintre fermieri, care a spus c în primul rînd ar trebui s ne cunoatem noi între noi. În acest an au adus produse: Tincua Cisma - ferma ecologic opa, Irina Cristurean, Daniela Racz, Gerda Gherghiceanu, Judith Oroshegyi.
Bucuria evenimentului a fost din nou întreinut de ansam- blul „Românaul” care a delectat asistena cu câteva dansuri, iar amuzamentul participanilor a fost întreinut prin tombola cu premii bune în gospodrie. Putem spune c pe tot parcursul evenimentului a fost o atmosfer de srbtoare i bucurie.
Lansat anul trecut, proiectul are ca scop dezvoltarea unei baze de date care s cuprind
informaii de baz despre cei mai btrâni arbori din România. Tibor Hartel, liderul proiectului, spune c „România are înc o mulime de arbori btrâni i mii de hectare de puni care au arbori multiseculari, care sunt extrem de valoroase la nivel European. Arborii btrâni sunt o parte important a patrimoniului cultural, contribuie semnificativ la frumuseea peisajelor i ofer habitate multor vieuitoare slbatice inclusiv plante, insecte, psri, amfibieni, reptile i mamifere, multe având statut protectiv. De asemenea punile cu arbori reprezint o integrare durabil a agriculturii cu valorile ecologice, estetice i culturale. Sperana noastr este c acest proiect va contribui la reconectarea comunitilor locale cu arborii remarcabili i peisajele cu arbori. „ Aadar, ”de fiecare dat când vedei un arbore btrân (neatins sau vt-
mat, viu sau mort sau chiar i buteni de dup tiere) v rugm s v gândii la noi: facei poze i încrcai- le pe aceast pagin. Orice informaie oferit legat de locaie, specie, sta- re, mrime (circumferina trunchiului în cm), povestioare interesante, cunotine culturale sau locale despre ei, etc. Sau pur i simplu scriei de
ce credei c arborele este important pentru Dumneavoastr sau oamenii din jurul lui.” (Tibor Hartel) Mai mul- te aici: http://arboriremarcabili.ro Proiect implementat de Asociaia Microregional Pogány-havas, cu sprijinul financiar de la Sir Charles Burrell, englez filantrop, deintor a „Knepp Castle Estate” din Anglia.
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase. 6
Strategia de dezvoltare GAL Dealurile Târnavelor
„Cei care nu au strategie proprie, vor face parte din strategia altcui- va”, spune Alvin Toffler. Nu tim dac aceste spuse au stat la baza demersu- rilor Grupului de Aciune Local de a avea propria strategie de dezvoltare, îns cert este c în baza unui parte- neriat cu ProPark- Fundaia pentru Arii Protejate, Asociaia a purces la elaborarea acesteia (a strategiei).
Necesitatea oricrei instituii de a avea propria strategie nu mai este pus la îndoial de cei implicai în dezvoltare, poate c ceea ce lipsete românilor este obinuina de a elabora strategiile i apoi de a le aplica. Pentru c atâia ani de istorie în care am stat „în calea rutilor”, dup cum spunea vechiul cronicar Grigore Ureche ne-a obinuit mai mult s reacionm decât s planificm i s acionm. Totui, echipa GAL Dealurile Târnavelor are deja experiena punerii în practic a unui astfel de plan de dezvoltare local.
Cu peste multe proiecte finanate cu succes, echipa i-a câtigat deja o reputaie în rândul localnicilor, iar pentru exerciiul financiar 2015 - 2020 au beneficiat i de sprijin pentru realizarea noului plan. Prin proiectul ,,EME Natura 2000 - Manageri eficieni pentru o Natura 2000 Eficient”, echi- pa a fost sprijinit pentru elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Durabil a zonei GAL Dealurile Târnavelor.
Peter Hurley, un îndrgostit de România spunea c la noi gsim „ulti- ma civilizaie rural a Europei” i cred c are dreptate, îns ca orice spaiu rural i cel românesc se confrunt cu riscul de a fi abandonat, cu srcia, cu lipsa serviciilor de diferite feluri, deci se distinge (sic!) printr-o calitate a vieii inferioar celei de la ora. inînd cont de acestea toate, dac prin stra-
tegia de dezvoltare se pun în valoare toate resursele zonei i se diversific oferta ocupaiilor, iar acestea toate menin spaiul rural locuit, atunci pu- tem spune c facem dezvoltare rural.
În cadrul activitilor proiectului mai sus amintit, a fost stabilit un el în viaa Grupului de Aciune Local, i anume:
GAL Dealurile Târnavelor va face ,,Dezvoltare durabil rural zonal prin conservarea i valorificarea princi- palelor avantaje competitive terito- riale: patrimoniul natural (incluzând peisajul tradiional rural) i cel cultu- ral, dovad a capacitii parteneriale de pstrare i promovare a identitii locale”.
Pentru c e nevoie de mult munc i druire, atunci când ai o viziune, care spune c peste un numr de ani ne vom bucura de un vis împlinit:
”Teritoriul GAL Dealurile
rural tradiional. Frumuseea peisaju-
rabil conservat, împreun cu dezvol-
tarea ramurilor economice ,,verzi”,
vel ridicat de calitate al vieii în toate
comunitile zonei.
– private moderne, performante, a
SMART, a unui numr tot mai mare de
turiti, vizitatori din ar i strin-
tate, de noi investiii în locuire cu
mutri de domiciliu pentru persoane
i familii din mediul urban care au
ales s triasc un stil de via sntos
pentru trup i spirit”
Iar pentru ca aceast viziune s
prind contur, echipa de elaborare a strategiei a creionat i urmtoarele aciuni, specifice fiecrei direcii de dezvoltare în parte:
În vederea creterii atractivitii investiionale durabile microregionale (pentru antreprenori localnici i ex- terni) i recreaionale (pentru vizita- tori i turiti din ar i strintate) au propus urmtoarele: 1.1. Dezvoltarea infrastructurii economice a teritoriului în ramurile prioritare (agricultur, silvicultur, turism); 1.2. Susinerea diversificrii i creterii competitivitii afacerilor rurale în domeniile prioritare de dez- voltare durabil ale teritoriului; 1.3. Crearea schemelor de calita- te în ramurile economice prioritare; 1.4. Creterea atractivitii i competitivitii profesionale a ramuri- lor economice tradiionale ale zonei; 1.5. Promovarea i susinerea start-up/spin-off a investiiilor în eco- business (adic promovarea afacerilor prietenoase cu mediul înconjurtor). Pentru a dezvolta reelele (sistemele) eco-sociale microregionale pentru creterea echitabil a calitii vieii populaiei; 2.1. Creterea rolului educaiei în susinerea dezvoltrii durabile locale a teritoriului GAL Dealurile Târnavelor; 2.2. Orientarea diversificrii i dez- voltrii serviciilor sociale ctre toate grupurile vulnerabile din teritoriul GAL Dealurile Târnavelor (inclusiv locuirea social); 2.3. Regenerarea identitii culturale zonale prin refacerea infrastructurii i activarea vieii socio - culturale. În vederea Conservrii i valorificrii durabile a resurselor naturale i cultu- rale microregionale- a celor protejate, în special, au fost propuse urmtoa-
De Ben Mehedin, Fundaia ADEPT Transilvania
Aria protejat Natura 2000: dac avem grij de natur, avem pmânt roditor, ape curate i recolte sntoase.7
“Bike&Brunch” prin Colinele Transilvaniei De Cristina Iliescu, Asociaia Mioritics
rele: 3.1. Optimizarea participativ a elaborrii i susinerea implementrii prevederilor Planurilor de mana- gement integrat ale tuturor ariilor protejate din zona GAL Dealurile Târnavelor; 3.2. Conservarea i promovarea patrimoniului cultural material al zonei GAL Dealurile Târnavelor; 3.3. Diversificarea produselor i serviciilor care valorific patrimoniul natural i cultural al teritoriului GAL Dealurile Târnavelor Este nevoie i de o bun guvernare, aadar strategia alege un domeniu
Bike&Brunch este o idee nstrunic de a îmbina plimbarea pe biciclet, gastronomia i descoperirea unor locuri mai puin cunoscute din destinaia de ecoturism Colinele Transilvaniei. Conceptul este construit pe o serie de ieiri bilunare cu bicicleta, pe trasee circulare, pentru a descoperi natura, locurile, povetile i oamenii din zon, i este destinat tuturor categoriilor de turiti. Dificultatea traseelor variaz între uor i mediu, pentru a se adresa unei palete cât mai largi de amatori de plimbri pe biciclet.
EVENIMENTE BIKE&BRUNCH- MARTIE- IUNIE 2016 - 13 martie, duminic, Sighioara (P- a O. Goga) – Daia – Sapartoc – Angofa – Sighioara. Traseu uor ce îmbin natura cu relief spectaculos, cu vizita unui sat aproape prsit (Sapartoc - 6 locuitori, cândva grdina de legume a oraului Sighioara). - 3 aprilie, duminic, Sighioara (P-a O. Goga) – Barlibasoara – Boiu – opa – Sighioara. Traseu uor, o combinaie între natur i relief cu zone de pano- ram i belvedere. - 10 aprilie, duminic, Laslea – Roandola – Noul Ssesc – Mlâncrav
de dezvoltare Creterea capacitii parteneriale de bun guvernare local i microregional (incluzând coope- rarea extrateritorial administrativ i sectorial în cadrul reelelor de cooperare în domeniile prioritare de dezvoltare). Dintre aciunile acestei direcii menionm: 4.1. Creterea capacitii teri- toriului GAL Dealurile Târnavelor de management integrat a resurselor naturale; 4.2. Creterea capacitii teri- toriului GAL Dealurile Târnavelor de derulare a proceselor participative de elaborare a politicilor publice;
– Laslea. Traseu spectaculos, cu grad mediu de dificultate i care combina elemente de relief, aezri umane, priveliti, zone de belvedere i ele- mente de patrimoniu deosebite. - 23-24 aprilie, sâmbt i duminic, Sighioara (P-a O. Goga) – Cloaterf – Aurel Vlaicu – mân. Sf. Dimitrie – Sighioara. Traseu aniversar de 1 an de la inaugurarea “Traseelor de Biciclet” i a destinaiei de Ecoturism “ COLINELE TRANSILVANIEI”, la care sunt binevenii i cei care nu doresc s participe la tura de biciclet (accesul auto este facil). Traseul de biciclet este de dificultate medie. - 8 mai, duminic, Media – Bazna – Media. Traseul SPA al Colinelor Transilvaniei, cu un grad de dificultate mediu i relativ scurt, ca i distan. - 22 mai, duminic, Saschiz – Archita
4.3. Extinderea parteneriatu- lui GAL Dealurile Târnavelor i a capacitii de participare în reele de cooperare naional i internaional; 4.4. Promovarea i marketingul teritorial.
Toate acestea fac parte dintr-o strategie care practic o abordare integrat asupra teritoriului. Din pcate msurile propuse aici nu vor fi finanabile prin PNDR 2015-2020 prin LEADER, îns important este c exist planul, cci atunci când exist un plan i voin de aplicare a acestuia, se îndeplinesc i condiiile de realizare.
– Cri – Saschiz. Traseul este cu grad de dificultate mediu, dar foarte specta- culos, îmbinând natura cu arhitectura rural (Archita – aliniamentul urilor, Saschiz – cetatea rneasc) - 28-29 mai, sâmbt-duminic, Cincor – Cincu – Fgra – Sâmbta de Sus – Sâmbta de Jos – Cincor. Traseu cu dificultate medie, pentru descoperi- rea zonei numit i poart de intrare în destinaia Colinele Transilvaniei. - 19 iunie, duminic, Sighioara (P-a O. Goga) – Breite – Stejriu – Brdeni – Apold – Sighioara.
Traseul cu grad de dificultate medie (lung ca distan), ce traverseaz zonele naturale mai speciale, unice ale destinaiei (zona de pdure, de stejari seculari, cea de lacuri i cea cu glimee/ movile).
Administraia siturilor: SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC” Dumbrveni, str. Avram Iancu, nr. 12 jud. Sibiu, 555100 Cod fiscal 18642836 Tel: 0269-865554; 0740-312151 Fax: 0269 -865700; E-mail: a_tmh@yahoo.com
Proiect implementat de:
Proiect finanat de:
În parteneriat cu:
Proiectul este implementat de Asociaia WWF Programul Dunre-Carpai România (WWF-România), în parteneriat cu WWF Elveia, Asociaia Ecotur Sibiu (ECOTUR), Asociaia Grupul Milvus (MILVUS) i ProPark-Fundaia pentru Arii Protejate.
Adresa editorului: WWF România, Str. Lung, nr.175, 500051, Braov, ROMÂNIA, www.wwf.ro
Publicatie aparut în cadrul proiectului ”Natura 2000 i Dezvoltare Rural în România”. Proiect cofinanat printr-un grant din partea Eleveie prin intermediul Contribuiei Elveiene petru Uniunea European Extins. Aceast publicaie nu reflect neaparat poziia
guvernului elveian. Responsabilitatea pentru coninutul su revine în întregime autorilor articolelor i editorului.
(Tiraj: 1.000 de exemplare. Tiprit pe hârtie reciclat.)
Prima carte de band desenat din Colinele Transilvaniei cucerete oreni din toat ara
Povestea Colinelor Transilvianiei se spune acum în peste 30 de librrii din întreaga ar. A aprut prima carte de band desenat dedicat naturii i iniiativelor frumoase din zona noastr: Dincolo de Orizont în Colinele Trasnilvaniei.
Fiecare numr din colecie propune un traseu multicultural, în cele mai frumoase i bine pstrate coluri ale rii noastre.
PENTR U ARI I PROTEJ AT E
CUM CÂTIG?
1. Fotografiez ceva ce-mi place în trei dintre localitile de pe traseu.
2. Transmit minim 3 fotografii pe email la colineletransilvaniei@gmail.com, împreun cu numele meu complet i unde au fost fcute.
3. Primi 10 copii care trimit imagini, primesc cartea de band desenat ”Dincolo de orizont”, cu dedicaie i devin i autor în albumul
cltorului din Colinele Transilvaniei!
CONCURS PENTRU CEI MICI
naturale i culturale, rupte din poveti, dar
cât se poate de reale i devine prta la
aventurile eroilor în via pe care îi cunoate
pe drum. Mergi i tu în misiune pe urmele lui
Luca i dac ajungi în 3 dintre punctele de pe
hart, te rspltim cu o band desenat de
colecie.
un prieten i propune-le o excursie! Ia-i
telefonul sau aparatul foto cu tine, suprinde
momentele preferate. Fotografiile tale vor
inspira i ali tineri s vin în excursie în
Transilvania!