GAZETA TRANSILVANIEI. R UD A C IU N E A I A i ) « L \ l S T R A I
UN EA :
BRAOYU, piaa mare Nr. 22.
,G A Z E T A “ ESE ÎN F IE C A R E )I.
Pe unO an 12 fior., pe e s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3
fior. Eocîâx?!» i etointat«:
Pe a n 40 fr . , pe 6 se Iun? 20 fr.. pe t r e i l un i 10
franci.
A N U L Ü X L V I I I
SÉ P R E H U M E R : ia pote, la librrii i pe la dd.
corespondeni.
A N U N C I U B I L E : O seri garmondü. 6 cr. i timbru de 30 cr.
v. a. pentru fiecare publicai
Sorissri nafrsncat» nu sa pHmesou. — Manuscripte nu se
retrmitu.
239. Sâmbt 26 Octomvre (7 Noemvre). 18 8 5 .
Din causa S-tei srbtori de mâne, ^iarulü nn va apáré pn Luni
sera.
Braovft, 25 Octomvre 1885. Mercur! s’au împlinit (Jece an
când
d-l Coloman Tisza s’a presentat înaintea dietei pentru întâia 6r ca
ministru-preedinte al Un gariei.
Partisanii ministrului - preedinte srbto- resc acost aniversare cu
mare tmblu. Nici c se putea altfel. D-lu Tisza are marele merit
de-a fi cptuit în intervalul de ^ece ani, de când a luat frenele
guvernului în mân, un legion de <5meni necptuii i este natu ral
ca creaturele se se închine dinaintea mes- trului lor.
Afar de 6stea mamelucilor ce i-au adu nat’o de pretutindeni i i-a
organisat’o, d-l Tisza nici nu mai are pe nimeni, care s se gândesc
cu recunoscin i cu simpatia la resultatele activitii sale ca
ministru preedinte. Nici chiar între Maghiari densul^ nu se mai bu
cur de popularitatea ce-o avea odini6r, când era ef al oposiiunei.
Cei ce nu s’au încl zit la s<5rele proteciunei lai puternice,
precum i toi Maghiarii cari i-au pstrat independena opiniunei,
reeunosc, c mai nimic nu s’a îm plinit din speranele ce le pusese
naiunea ma ghiar în ministerul Tisza la 1875.
„Când a venit la guvern — scrie orga- nul german al d-lui Apponyi —
d-l Tisza a promis srbtoresce, c va face capt mise- riei financiare
restabilind echilibrul în finan- cele statului. Cum î-a împlinit
densul acost promisiune? Deficitul Ungariei era la 1875 de 60
mili6ne, din cari cel puin 40 mili6ne erau destinate pentru
investiiuni; astdi când ne trebue neasemnat mai puin pentru
investi iuni, când drile de atunci s’au urcat cel pu-
Dér nici c mai e lips sé dicern noi, când destul dicu Maghiarii
înii despre pur tarea d-lui Tisza fa cu noi i în special fa cu
Ardélul. fia re le Hiaghiarc din Budapesta se ocup tocmai acum de
situaiunea Ardé- lului i aceste diare sunt cari, dup 4ece ani de
regim tisaist, vin i constat c „Ar- delul e un cuib de mamelu.ci i
se folosesce numai pentru tréba alegerii de deputai“, c „guvernul
Tisza a corupt Ardâlul într’un grad ne mai pomenit“, c „sub
dictatura par lamentar a d-lui Tisza administraia i justiia în
Ardâl a devenit cât se póte de rea i co rupt.“
Acésta o constat a(}î însi pressa maghiar. Persecuiimile naionale,
terorisrile, distrugerea i ameninarea a tot ce e românesc o vedem
cu ochii. Din tóté promisiunile, ce le-a fcut, când a venit la
guvern, d-l Tisza i-a inut numai promisiunea d’a lovi fr mil în
inte resele de via ale naiunalitilor nemaghiare, „d’a le sdrobi,“
cum s’a esprimat în diet.
Dec nu i-a putut împlini nici acésta pro misiune, nu e d-l Tisza
de vin, ci puterea de via a naionalitilor, pe care nici cincideci
de ani de dictatur tisaist nu-o va puté înfrânge.
Timp de cjece ani gavernul tisaist a tot lovit i distrus în drépta
i în stânga, causând numai rane i ruine. Noi Românii reamintindu-ne
acest trist i dureros period de dictatur parlamentar maghiar nu
putem decât sé dorim, ca s ne fi dat cât mai curând a serba nu
inaugurarea, ci cderea acestui sis tem de guvernare
asupritor.
UNIREA BULGARILOR. Telegramele cele mai nou: Constantinopolu, 4
Noemvre. Eri aparii o iradea,
in cu 15 milióne, avem un deficitu de 34 care ordona, mobilisarea
întregei armate turcesci, cu es- m ilióne, ca re se póte acoperi n
u m a i p rin co n trac - cePt*unö de eoipuriie din Yemenu i
Bngdad.
, v i , ” T v a Sofia, 4 Noemvre. Cu mare nedumerire se astéptá ta
re a de nou d a to r ii. In asem en i im p re iu r r i f ^ . . 7 .r
J i resultatele conferinei. 6tuvernulu socotesce de imposibila nu
póte fi v o rb de ech ilib ru in fin an ce le s t tu - , ^tórcerea
la status quo ante i retragerea trupelorü bul im i e ra to t a tâp
t îm p lin ire a p ro m is iu n e i m i- gare din Rumelia osticâ.
Intórcerea la status quo ante n is tru lu i.“ Ifr întrebuinarea
forei se consider ca neesecutabil.
„ U n a d in ce le n ia i n eap ra te treb n in e a le | Dup
vederile eercurilorü oficiale, cei Jtpai muli sori de unei âri —
continu memorata fóift — este o j istand ar fl “ “ tinerea
tractatului din Berlina, dér , u a • / 1 promit éndu-se unirea
personal. — Dup o seire ce cir bun ad m in is tra ia , b u ccesu
-i-a ore lu i Oolom an w ,, 7 . ,. ’ . . cul aci, prmulu Alexandru,
însoit de consululü ge Tisza în cei 4ece an* de când e mmis-
tru-preedinte, s introduc o asemenea admini- strai? Nici cei mai
înfocai amici ai lui nu vor puté afima acésta. Nepotismulu i pro-
teciunea grasézá mai mult ca ori i când. Tóté oficiele sunt însate
de ómeni incapa bili, pe cari i-a cptuit, spre a câtiga fa-
miliele lor influente în favórea scopurilor gu vernului.
Corupiunea domnesce i acum ca i mai înainte- i poporului i s’au
încrcat în spi nare nisce sarcini enorme, fr ca s i s dea în
schimb o administraia i o justii regulat i cum se cade; pe tóté
terenele întlnim len- drianul avitic. “
Aa critic Maghiarii independeni activi tatea de dece ani a lui
Tisza. Ce se mai dic Nemaghiarii, când înii Maghiarii condamn fr
cruare sistemul lui de guvernare? Ce s (Jicem noi Românii, cari de
(Jece an* amu fost tractai de d-l Tisza numai cu tunete i cu
trsnete ?
neralü engles d<n Sofia, va avé o întâlnire la grania
turc-rumeliot cu marele Vizirii, spre a se înelege în privina
unirii Rumeliei ostice.
Belgrádi, 4 Noemvre. Se vorbesce, c s ’a ordo nat în tóté
districtele dela grani mobilisarea chemrei a doua. Prin acésta
armata se sporesce cu 8 regimente de câte 4 batalióne. Aceste trupe
se concentrézá cât mai curéndü în NiQ. UitimulQ transport de 140
cai a sosit eri în Ni.
Filipopolii, 4 Noemvre. Se constat în tóté pr ile rii un puternic
curentü în direciunea, ca gaver- nul în ceti unea unirii celor dou
rî sé nu fac nici o concesiune, ci sé o apere la nevoi cu armele. E
forte popular idea unei înelegeri directe a prinului cu Sultanul i
se sper în mijlocirea Angliei. — Preedin tele societii de
binefacere macedonene, Ryssov, care s’a întors dintr’o cliori prin
r asigur, c Mace donia va rémáné linitit dér se va ridica îndat ce
Bulgaria va fi strîmtorat din partea cuiva.
Niu, 4 Noemvre. La Zaribrodü nu se mai v du multe trupe bulgresc!;
se dice, c grosulö armatei ar fi concentrat la Slivnitza. — Din
Vidinu se anun, c flotila bulgar se atâpt dela Rusciuc. Inteniunea
e ! se atace de pe Dunre oraele serbesci dela grani.
Brza-Palanca i Cladova. Bulgarii declar: Serbii numa la Sofia poi
merge; noi mergemi la Belgradü. Volun tari din V am a, Rusciuc i
umla sosesc în fiecare (j în Vidinfl. Acetia se ínarmézá i st;
trimit la grani E mare lips de muniiune; abia se vin 50 cartu>
(patróne) de o puc.
Suttomore, 4 Noemvre. Din Scutciri se raportézá c acolo mereu
sosescii redifî din Albania de mijloci spre a întri garnisóna. Se
fac însemnate cumprr de cai pentru tren i transport. Tóté
provenienei« din Muntenegru se supraveghiaz.
Ianina, 4 Noemvre. In urma înarmrilor rés boinice ale Greciei,
domnesce mare agitaiune între mo hamedani. In Ianina, Prevesa i
alte locuri notabilii ai inut adunri i au hotrîtu se adreseze Porii
o tele gram de supunere i o adres, în care se accentueze c
Mohamedanii nivîodat nu voru consimi se se schimb< starea
esistent.
Viena, 4 Noemvre. Prinul i Caravelov sunti înelei a sacrifica
totul, numai ca s scape de conce siuni teritoriale Serbiei, deóreee
aa ceva ar avé ca u r mare o revolt în Bulgaria, care e oerîtâ de
Zankov E adevrat, c în Macedonia e totuli gata pentru c
revolt.
Maghiarii i Politica oriental. In Halmi s’a dat la 4 Noemvre o
serat
în onórea deputatului Andreiu György. Cu acst ocasiune György a
inut urmtorul discurs, de toi cei de fa aprobat, în care tract
poli tica oriental pledându pentru o aciune energic.
Coatele Andrassy, aprând ocupaiunea Bosniei în contra opiniunei
publice a Ungariei, s ’a provocat la viitoru. Trebue s constatm, c
evenimentele au justifi cat complecta politica sa, au justificat’o
nu ca politic a Curii, nu ca politic a lui Bismarck, ci ca politic
specific unguréscá. Timpul e aprópe, în care proce* derea sa de
atunci se va considera ca unul din meri tele sale cele mai mari
pentru politica unguréscá. i în adever: Balcanul în agitaiune i
vechiul cmin de foc permanent, la graniele nóstre — se se observe
bine, la grania croat i fosta militar — linite com plect;
campionul ideilor panslaviste, Muntenegrul, •nchis cu zvore de fer
în Sud de rsboinicii Alba nezi, în Ostu prin ocupaiunea micst a
Sangiacului, în Nord de monarchia nostr i în turburarea general
constrîns la neactivitate, hidra ideilor panslavistice i nut cel
puin aci îngenunchiat: acesta’i un resul- tatu, de care politica de
ocupaiune are tot causa d’a fi mândr
Vrem sincer pacea, o oer strile nóstre econo mice i politice. Dér
dac rsboiul formal atern de o împuctur la grania serbo-bulgar i dac
restabili rea statului quo ante va fi probabil împreunat cu sacri
ficiu de sânge, atunci sfera intereseloru nóstre pretinde f r
îndoial o politic activ la Balcani. Restabilirea statului quo ante
pur i simplu e împreunat cu m ari pericule, e cu neputin. Tóté
modificrile, chiar i cele mai mici în statutul de organisare, ce
s’a lucrat pentru Rumelia oriental, ascund în sine un îndoit
pericul. Periculul esternü zace într’aceea, c interesele Serbiei i
’ar puté vtma prin acésta în modü simitorD. Br baii de stat
bulgari o spuuu pe fa, c unirea e ni- suina principal a Bulgarilorü
i Rumelioilor. Orice apropiare de acéstá int în statutul de
organisare con- turb în mod simitor echilibrul în peninsula balca
nic, a crui cestiune guvernul regelui Milán a pus’o pe tapet cu
atâta tactu just. Periculul internii zace într’aceea, c periculele
acestei tendine cresc, c îm- j pedecarea unirei este numai formal i
cu acésta se z- darnicesce tot scopul conferinei. Dér cestiunea mai
are i un alt punct. Punctulu de greutate trece în ‘ Macedonia.
Organisarea acesteia va fi noul mr de cértá i Caravelov are
dreptate s susin, c lin itea1 Macedoniei atern numai de Bulgari; pn
în celti mai din urm sat sunt comitete bulgare active. Nu’i vor- b
esist i comitete daco-române i spre mai marea mrire a înaltei Porti
lucrrile lor de >soboli« le isto- risesc în publicaiunî
oficiale. Dér acéstá micare de
Nr. 230. GAZETA TRANSIlYANIEIi 1885.
nde ’î-a luat începutul ? Oratorul spune, c p rintele ei este
Dondukoff-Korsakoff, c comitetele pan- slaviste moscovite trimit
preoi i profesori, cari scor- monesc focul revoluiunii. inta este
întemeiarea unui mare stat bulgar sub cunoscutul protectorat, înte
meiarea acelui stat, care se se întind dela Dunre i Marea Negr pn
la Marea Egeic, cutrierând penin sula balcanic. Noi trebue deja
adi se luptmu în con tra formrii acestui sttu i acesta e problema
principal a politicei orientale active.
Chiar i interesele nostre materiale pretind acesta. Piaa principal
a viitorului nostru economic, a indus triei nostre ce se desvolt
este OrientulCL... La ce ne putem atepta pe tSremul tractatelor
comerciale din partea unei mari Bulgarie, vedem din procederea
micei Bulgarie, care prefer pe tote terenele mrfurile rusesci,
opunend un potop înlregu de icane esportului nostru. i politicesce?
S& mai vorbesc i de asta? Teoria despre echilibrulu stateloru
balcanice nu e nicidecum o te oria gol. Are carne i sânge. Noi nu
putem mulmi Serbiei pentru lealitatea sa concret prin aceea, c l-
sm mân liber contrarului seu, (|icemii, concuren tului ei.
Isbutind puterile se sting focul i se susin pacea, atunci
problemele politicei orientale active sunt : o modificare cât se
pote de mic a statutului organicii rum eliot, protectoratul serios
asupra AlbanezilorO, regularea strilorâ macedonene asigurându-se
egemonia turcesc, înlturarea fantasielor de o mare Bulgari.
Neisbutind puterile s susin pacea, atunci cu tot prerea de r&u
trebue se se persecute necondiionaii scopurile pn la cele mai
estreme consecine. Noi nu trebue se suferimu, ca la grania
onestului vecin se se formeze unu sttu mare, sturatu cu idei
panslaviste\ sepându’i Turciei din puterea sa portulu Salonicu,
trebue se-lîi asigur amu sferii puterei nostre; i pentru ajungerea
acestei înte se nu ne tememO nici de o re- volui macedonen, nici de
o intrig bulgar, nici de iretlicuri diplomatice.
Numai o politic oriental pasiv este necondiionat împreunat cu
pericule. Ivindu-se un nou proces de descompunerea imperiului
turcesc, politica pasiv ar aduce ruina Serbiei, singura nostr amic,
i înlnuirea ei la carul triumfal al panslavismului, precum i
crearea marelui stat bulgarii: Un stat al panslavismului, care fr
îndoial i-ar întinde braele sale de polyp i spre noi.
Asta nu e nici o politic a Curii, nici o politic austriac, ci mai
mult o politic ungurescâ în ’cel mai j strict sens al cuveni ului.
Austria se pote descom pune în elementele sale; fiecare din ele va
afla terenul ?Su de înrudire. Numai noi trim i murim pe acest
DmentO, nu numai ca individ’ singuratici, nu numai ca itat, ci i ca
Unguri. In alt parte nu e loc pentru îoi. i istoria ne’nvaâ, c în
acest loc numai o pu- ere mare pote esista. Aceleai referine, care
înainte îu sute de ani au creat situaiunea (de a(Ji), vor de semna
aci în viitor eri locul marei monarehii mgare.
Austria i Rusia. O rg an u l p r in c ip a l a l ce lo r d in „c lu
-
)u l n a i o n a l g e r m a n ,“ „ D e u t s c h e - Z e i - u n g
u d in V ien a , desp re e sp u n erile com ite lu i
i a în o k y în d e le g a iu n i face u rm ató re le ca rac te -
is t ic e o b serv r i.
Dup cum se póte vedé, întrebrile ce se fac aci unt torte delicate,
De altmintreli cu ele nu s’au sfîr- it întrebrile delegailor
unguri. Dechiarrile minis- rului devin i mai însemnate când ne
gândim la ce spr încercare este pus amiciia ruso-austriac, jun ic
prin evenimentele din Orient .
De altmintreli se pare, c frumósele 4*le dela Krem- ier au trecut
deja, i relaiunile dintre Austria i Ru- ia încep a lua un caracter
forte ciudat. Mai în celai timp apare în organul d-lui Katkoff
precum i î oficiosul „Warsawski Dnewnik« propunerea d’a împeea
reteniunile serbescî de compensaiune printr’o unire a osniei cu
Serbia. )iarul din Varovia adaog c re- sle Milan va trebui, dup
puntul de vedere ce pu îrile vor adopta în privina Bosniei, sé se
pun în ca- ul acestei provincii cu titlul i drepturile unui guver-
etore general austriac séu a l unui pase turcesc.
Este lesne de îneles sângerosa satir ce este în céstá propunere
Rusia d sé îneteg diplomaiei aus- iac, c despgubirea pentru Serbia
nu trebue cutat spre Bulgaria, ci despre Bosnia, de unde sé póte
nasce
mrul de discordi. De almintreli merit sé observâm, c în
acelai
arip, foile guvernamentale din Viena au început sé îlemiseze forte
aspru cn presa rus. Astfel, un or- tn al ministerului nostru de
esterne scrie ast(|î tre altele:
»Când íntréga pres mai însemnat a monarchiái
nóstre se arat simpatic fa cu Serbia i doresce ju nelui regat nu
numai un repede progres cultural, ci i, décá este cu putin, o mare
întindere de teritoriu, apoi nisce asemené vederi nu pot fi privite
decâtü ca dovedi despre o politic de vecintate cu totul amical i ca
o apreciare tot atât de dréptá cât i de bine- voitóre a situaiunei
în care se afl Serbia astdi. In nici un cas ínsé aceste vederi nu
pot fi privite ca semne pentru acea politic cuceritóre, de care
pressa rus acus necurmat pe Austro-Ungaria. Nu scim cu ce i décá
Conferina ambasadorilor va despgubi pe Serbia pentru sacrificiile
sale materiale, dér când pledm contra aplicrii biciului, apoi facem
acésta tocmai fiind c suntem de prere c Serbia se afl fa cu monar
chia nostr în nisce relaiunî cu totul altele decâtu cele în care
cei din Petersburg i Moscva ar dori sé menin pentru vecînicie pe
Bulgaria fa cu Rusia..«
Trebue se iîm recunoscétori comitelui Kalnoky, c nu s ’a încercat
sé tgduiasc vrajba natural de inte rese ce esist între Austria i
Rusia, ci a recunoscut — negreit cu nisce cuvinte forte dulci —
esistena acestei vrajbe. Ministrul n’a pututö, ca o slab
consolaiune, decât sé adaug, c orî-ce brbat de stat austriac trebue
sé lupte pe cât ii va sta in putin ca sé do- béndéscá o soluiune
pacinic a conflictului ce esist. Acéstá încercare s’a fcut i acum
4ec© ani i, cu tot aliana celorü trei împ0rai, s’a ajuns la
tratatulö dela San Stefano i era apópe sé sé ajung i la un résboiu
europân.
Austria recunósce deci sfera de putere rus în Orient, pe când
panslavismul nu va recunósce nici odat o sfer austriac de putere
acolo.
In asemenea împrejurri, ce róde póte da bun voina ministrilor ? Ei
i programele lor disparö, dér vrajbele remâu i se coc. D. Katkoff
cere astdi Bosnia pentru Serbia. Din forterâa panslavismului la
marea Adriatic, din Muntenegru, se póte în tot minutul sé fi
transplantat nemulmirea în Herzegovina; acé ta se scie în Viena i
se scie i mai bine în Moscva i Peters- burgö. Astfel se esplic de
sine pentru ce corniele Kalnoky n’a putut sé spun multe lucruri
linititore asupra situaiunei. Ministrul are negreit cea mai mare
dreptate, de vreme ce Kremsier a schimbat forte puin relaiunile
dintre Austria i Rusia.
C ru a re a de m âu a M iulstruisd. Sub acest titlu scrie „ P e s t
i N a p ! o “ (nr.
304 dela 5 Noemvre) între altele: „Eri pe la amédi se lise deja în
oraul íníreg
faima c contele Paul Széchényi, ministrul de comerciu, la
festivitatea de încfeidora. a esposiiunii, a sérutatü prin ului de
coron mâna înaintea tuturor. La începutö faima acésta cei mai muli
n’au credut’o, dup ce s ’a aueverit ínsé, n’au îneles’o, Dér ori au
cre^ut’o ori nu, toi au fost silii sé constate c aa ceva nu s’a
întemplat niciodat în Ungaria.
In prima lini ne pare réu de prinul de coróná, pe care acest
neobicinuit mod al ministrului d’a aduce omagiele sale l’a pus
într’o situaiune delicat, i aprópe comic. Dér prinul de coróná
n’avea ce face. Ei a întins mâna ministrului i nu s’a ateptat ca
acesta în loc de a i-o strânge sé i-o sérute. De aci încolo décá va
întinde mâna vr’unui brbat de statü maghiar va fi mai cu bgare de
sémá.
In al doilea réndíí simim o prere de réu i o comptimire sincer
pentru corniele Széchényi Paul, care e om bun. Intr’un moment
nefericit, în estasul séu i-a uitat, c este ministrul de comerciu
al Un gariei, consilitmul regelui, omul de încredere al dietei, i
a dat espresiune sem0mintelorii sale debordute sé- rutând mâna
fiului regelui, cum ar face unü servitor b0trân credincios, care în
adevérü ar fi fericitü. décá i-ar puté séruta mâna i s’ar sâmi
nefericit dé< nu i-ar fi iertat sé o sérute. Numai cât ceea ce
póte face un vechiu domestic credincios, nu póte face mi nistrul
unui stat constituional, care represent suve ranitatea poporului.
Nu-o póte face ca om privat cu atât mai puin ca ministru. Corniele
Széchényi ínsé n’a figurat eri numai ea ministru, ci i ca pre
edinte al esposiiunei ce a stat sub proteciunea prin ului
motenitor. Tot Europa va rîde, când va afla de acésta
istoria.
Din parte-ne ne-ar plácé sé-o faeemö nefcut; i cel puin sé-o uitm
cât mai curend. Pentru c, spuind sincer, în mésura în care ne pare
réu ea ne i genézá. Ne genézá cu atatü mai mult, cu cátü acéstá âr,
i fr sérutári de mâni ale ministrilor, st în reputai destul de rea
în ceea ce privesce ca- racterul i mândria bárbátéscá.
Acea naiune, care la 1848 era un leu, acum aa se scie téri pe
pântece înaintea puterei, ca o pisic i póte de acolo i vine, c la
noi munii, ce se screm. nasc tot orecî, pentru c pisicei îi plac
sórecii.
Nici în anii 1860 nu s’a întemplat ca brbai sé se fi salutat între
ei cu : „serutü mâna..“ A(Ji ínsé acesta se usitézá nu numai între
clasele sérace, ci i între deputai. Deputatulü salut aa pe
ministru« sé-
rut mâna Escelenei ta le“ — ear ministrul réspunde: »Bun (Jiua« (jó
napot.) Nici Ja începutul anilor 186o nu s’a întemplat ea depuii
între sine fr deosebire sé nu se tutuesc (sé nu-î dic »tu") Acesta
este un o- biceiu democraticii, care e fórte la loc în diet. Deak a
fost om destul de mare i destul de puternic, i a avut destul
consciin de sine, dér niciodat n’a vtmat acest obiceiu democratico.
Astzi ínsé mi nitrii sunt aprópe genai, décá colegii lord deputai
cu- tézá a-i tutui. i le place décá sunt titulai tot cu ,es- celen*
ei ínsé vorbesc cu deputaii »per maga“ (4i- céndu-le: d-ta).
Cum sé nu-î fi uitat de sine dér contele Paul Széchényi i cum sé nu
fi sérutata elü mâna prinului de coróná? Inelegem c a fcut’o, cci
un servi- lism ca cel de a(}í a mai esistat numai pe timpul Mriei
Teresiei. i acésta ínsé cu o mare deosebire, e adec Maria Teresia
n’a fost numai domnitóre, ci feme. i înc i acéstá deosebire este în
defavórea erei de astzi-
Aad0r, era liberal, care s’a stabilit pe basa li beralismului dela
1848 î-a ajuns punctul, de eulmi- nai. S ’au început sérutárile de
mân ale minitnlorD.
i asemeni minitrii voiesc sé încheie noul pact cu Austria? Asemeni
minitrii voiesc sé coverâsc crisa economic? Asemeni minitrii voiesc
sé apere âra de dumanii ei din afar?
In adevâr un lucru mai caracteristic i mai in teresant ca acesta
nu s’a putut petrece în 4iua ani- versrei de 4ece ani a lui Tisza
Kalman.
Batei i pentru acésta monede de bronzu, mame- luc ilo r ! *1»
SOIRILE PILEI. La 4 Noemvre s’a închis esposiiunea din Pe-ta
în mod s0rbtorese de ctr A. S. prinul de coron Rudolfii. Înaintea
pavilionului regal se aflau toi mi nitri, numeroi demnitari
bisericesci, civili i militari. Când apru prinul de coron, f
întempinal cu stri gri de »sé triasc|« i cu un discurs din partea
mi nistrului Széchényi. Prinul de coróná mulmi i a- rtâ importana
esposiiunei, »care a deteptat i în- trit în noi toi încrederea,
conscima de sine i cre dina în viitorul. culturei nóstre, amö
artata strint ii cum s’a avântat Ungaria în rendul statelor culte,
cei ce au luat parte la esposiiune au fcut un ser viciu patriei,
de care ne înlnuesce pe toi cea mai tare legtur a credinei i
iubirei copilresc!.« Discnrsul f întrerupt de repeite ori cu
strigte entusiaste de ,së triasc.« Motenitorul tronului, dup ce a
dat un ocolü prin hala de industri, s’a deprtat.
— 0 — A41 ni s’a comunicaii scirea, c la protopopiatul
Avrigului afar da dl. G. M oian, mai sunt candidai d-nii Cndea,
fost funcionar în cancelaria metropol tan i zelosul înv0tor Nicolau
Borza, care de present este directorul scólei primare din Boia. —
Membrii sinodului electoral sé lucre cu consciin i sé alégá pe cea
mui potrivit person pentru un post de atâta importan.
- 0 — A mai »pricopsit« ministruiü Trefort pe preotul
gr. or. Radu Mareovicî cu 100 de — florini, nu cu mor covi.
—0 - Fóia bugetar ,,Kol. Köz.“ reproducêndà dupé
fóia nostr scirile despre espulsarea Israeliilor din Ro mânia,
declam de doué ori „Domne!4’ i apoi îi esprim dorina, c „bine ar fi
sé fac Ungurii tot aa cu re dactorii dela foile românesci, deórece
vrednici s ’au fcut de espulsare, au lucrat pentru.... bene
merenti!-‘ — Acéstá dorin o sciam de mulii, nu mai era de lips sé
se esprime ; dar vorba e, c foia bugetar nu scie proverbul: „Cine
sap grópa altuia. . . . ? “
—0 — »Ellenzék« dice, c învëtarea limbei maghiare în
colele românesci din comit. Bihorului ínaintézá pretu- tindenea cu
zel »patriotic,* i mai spune, »c Românii înv0ând limba maghiar îi
dobêndescü condiiunea inaintrei i nici un Ungur cu mintea trézá
n’are de gând a ’i lovi in religiune ori naionalitate, ba Românii
vor în elege int.eniunile „leale* ale Ungurilor.« — »Ellenzék«
prin urmare declar, c toi câi lovesc în religiunea i naionalitatea
nostr sunt bolnavi la cap. Av?s fra- ilor siamezi din Pesta i
4iaritilor foilor ungurcsci, prin urmare i celor dela „Ellenzék.«
Ce privesce ze- lul »patriotic«, dela amintitele c0le, autoritile
co lare sé fi aa de bune i sé cerceteze cu cât zel pa trioticii
se propune limba român.
_ o— Serata de binefacere, ce se va da Duminec în 28
Octomvre (8 Noemvre) de ctr „Rouniunea femeilor române din Braov«
în sala hotelului Nr. 1, are urm- torui programú: A.
Concertu-Declamaiune; 1 Chopin F. »Polonaise Es-Dur,« pianü, d-ora
Octavia Russu; 2
Nr. 239. GAZETA TRANSILVANIEI 1 8 85 , hi Theocharü »Clugreni,*
declamaiune, d-ra Elena mitriu; 3 Jensen »0ptele pdurii,« cantü , d
ra Ha
|«! Neme; 4 W ieniawski »Legende,« violiná, d-ra Olga ijorovicz. —
B. Tombola — Paus. 100 de premii în lóre de 1 fl. pn la 9 fi.
unulü. Bilete de tombol véndü separatö in sal. — G. Petrecere de
dan, pi paus pn dimina. Ineeputulü la 71/, óre séra.
—0— Pianista Matilda Husak, care a avutö unü succesü
plendidö la concertulü, ce l ’a dat ín séptéména trecut, iijimö c
voiesce sé mai dé unü concertü ín sépté-
viitóre. —0 —
In semestrulü ántéiu alü anului scolarü 188516 an ínscrisü ín
totalü la U n i v e r s i t a t e a d i n P e s t a S5 asculttori,
cu 57 mai puini c ín anulü treeutü, anume: 92 la teologi, 1580 la
drentü, 269 la filoso- ,244 la medicin, 200 la farm ac i , 70
freeventante la rsulü de moit ü.
—0 — Alü treilea câtig principalü alü losurilorü esposi-
mii, unü pomposü serviciu de argintü pentru 24 per- íj ie ín valóre
de 10,000 fl., i’a luatü — dup eum spunü
i foi vieneze — o fat séracá din Viena. Poseso- losului primului
cástigü principalü se dice c este
líamploiatü maghiarü din Pesta, care din .modesti» vrutü sé ’î
publice numele. Curiósá modesti mai
ï. Dac — dup cum s’a admi*rt în generala
industri se înelege confecionarea de obiecíe destinate pentru
vîndare, dup care industriasü este celü ce din
i nri. Aceste lucrri suntü considerate de ele, ca i tor- sub jsu lü
Çësutuiü i cusutulü, ca o afacere de cas, cu care
confecionarea i véndarea de articole trebuincióse ómé- ! d fmultü
îi e antipatic vsea industrial orenâsc
De lâng Napoc’a , 19 Brumarelü v. 1885.
Domnule Bedactorü! Tómna anului acestuia fiíndü ii bogat decátü
cele din anii trecui, ómenii mai lu-
nilorü îi susine viâa, atunci cu dreptü cuvénlü se póte (|ice: în
âra Ardealului au adusü industria emigraii germani din suta a
12-ea, Saii de ast(JÎ. Ei suntü înc i adi principalii representanî
ai aceleia.
Esist inse o speci de industri mai vechi, in dustria de casa, ce
se confecionâz chiar pentru produ- cétorii ei i pentru familiile
lorü. Acéstá industri a esistalü în Ardealü înainte de venirea
Sasilorü. Românii i Sécuii, respective femeile lorü înc acum 700 de
anî pregátéu pentru cas, economi, vénatü i lupt acele producte
primitive c a : fin ordinar pentru cirü i pâne, pânz ordinar pentru
rufe, esturi ordinare de lân pentru zburie i mantale, blnur, pele
pentru san dale i ranie; la Maghiari, cimele lorü de pele slabü
argsit, vase ordinare de lemnü, funii ordinare de scor . a. i în
locurile, unde se afl metale nobile, aurü i argintü, ferü, sare i
ape minerale . a. Románulü ar- deleanü scia sé le scot din pmentO
în modulü acela vechiu cum a învatfi elü dela Romani, scia sé spele
aurulü i sé-lü lucreze ordinarü. Erau industrii de cas, la carî i-a
silit pe Români i pe Sécui viâa lorü de pune i vénatü, puina lorü
agricultur i folosirea p- durilorü, aceste industrii se lucrau ca
laterale pe lâng viâ agronomic puin desvoltat, i se lucrézá înc i
acjî.
Când au apárutü Saii în Ardealü, ei au ridicatü acésta industri de
cas, cu o mân mai dibace i cu
Ei
are sé se ocupe femeea. Poporaiunei sëcuiescï, respective maghiarë
înc de
Ei
iiaji din Betlean — precum scimG din isvor s i gur !. ’ înelegere
eu d. preota locala au venita la id ea i! mst^ m en,e la adevrata
industri. Hi, an
j îmulitu i au sporir productele industriale i le-au dus
cate la înfiinarea unui fondü pentru ajutorarea biserice» a scólei
române confes. Energiculü i zelosulü poporü tónü din Betleanü n’a
ateptat muite, ci îndat ce Ir’oDuminec îi s’a fcut cunoscutü idea,
s’a ínscrisü vr’o 75 mere mari de greune i înc se vorü mai scrie.
—
salutarü pentru óla románéscá conf. din Betleanü 3 care adv. Manu
cu ocasiünea adunrii generale a
ociaiunei transilvane din Deiu, 1882, a numit’o cola Stel a acestui
inut i a crei înflorire trebue i irö interesézá pe t0t suflarea
románéscá din pr- acestea. Seimü, c de vr’o 6 anî de cjile
Betleanulü pentru
nânii din jurü a devenitü unü centru de unire i TCnirî fresci.
Lucrurile tóté mergéu în armoni i
strun. Cu nisuine nobile s’a datü început unei jelii de diletani
români. S ’au fácutü contribuirî — i modeste — pentru fundarea unei
blibliotece popo- j. a. i ce sé vedî acum de vr’o 6 luni? In
Betleanü
ipe a mirosi multü puinO o neînelegere, causa bi- poporale dórme,
ér societatea diletanilortt a mmlig. — i cum se póte asta?
Betlenenii totü aceia, carî au fostü înainte de asta cu fit una.
Numérulü lorü s ’a înmulit i aa
DâmâagulO ungurescü. A doua: sciutü este, c mas românesci cu cele
ungureseï din partea unui i ace- Í individ ü cu una i aceai cldur
nu potü fi îm- ate. La doi domni nimeni nu póte sluji. Pe mésa de
gal a aceluia, care ar fi chematü
ia së iea a mâna afacerea bibliotecei poporale i iragiarea
diletanilorfl ce atepta în zadarü povaa pàrintéscâ, nici câutândü
cu lampa lui Diogene nu iotêlni — te asigurü stimate lectore —
decâtü serierî ireci legate frumosü ca : »Virágnyelv; „Magyar-Né-
gyakorlatok; « »Vrsmartin,* »Petfi,« etc. i ocupân-
fi bine së se indemne poporulü într’o sérbátóre S u ,P feeric, ea
flecare dup putere së co n tr ib u é e c j l® '.ergtt- PeDt™ casele
mal înaI,e * mai culte *ítéu «ie la înfiinarea unui fonda nenfn.
ain torar«. Maori,* . Sasn giuvaere dm metale i petre nobde, precum
i arme
mai bune pentru vénatü i resboiu, i ei înii vindéu mrfurile
cercetándü térgurile din or i din streintate Incetulü cu încetulü
au c|iditü Saii locuine, biserici i au ridicatü fortificaiuni cu
tinciu, ceea ce Secuii i Ro mânii nu vëcjuserâ pn atunci. Saii au
adusü în âr
La ort «i ce lucru scima, cum c se alege una °U ‘ imp" 'tt arla
fabrkrei sM e i >*rtiei, a tiparului, a ide încredere, una capö,
sub a crui povëtuire s e <an!al i l Plcture, . a.
tóté în îndeplinire, gi care apoi are sê-sï dé sém ái a °8St
rap0rtÖ aU rêinasù pànS a<*' cele lrei «faptele sale înaintea
publicului. Aa credema, P° m f priîes0e representarea industriei în
ArdeaW. .Use va face , cu ocasiunea acestui început N a » » cât» o
« » r e schimba», s ’a HouW. Saii au i-
satü sé le scape din mân rolulü de conducëtorï de odiniórá în
problemele ce le impune timpulü de fa, trecéndü acestü rolü în
tërile streine din Vestü. Indus tria lorü a rémasü în mare parte
eea bétrénéseá. In dustria modern á {érilorü vecine din Vestü a
înlturat de multü învechita industri de aci a Sasilorü, i aejî li
se impune acestora aceeai problem, ce se impune peste totü ârii, ca
cu tot puterea së între ín noulü timpü industrialü, — dac nu
voiesce sé rëmânà cu totulü în- dërëtü i së sëràcéscâ.
Dér së urmàrimü m’ai d’aprópe popórele ardelene pe lunga cale a
desvoltrii lorü industriale pn în tirn- pulü modernü.
Sécuii, respective Maghiarii din clasa burges au fostü mai
primitori fa cu vechii Sasî. Au primitü fórte curéndü dela acetia,
mai multü séu mai puintt, felulü de ocupaiune in iustria l i de
asociaiune (ehurile) pentru unele ramurî industriale mai necesare
lorü, ca : máceláritulü, confecionarea de pele mai bun,
blnria
f c i i , cari pân acum au fosta rëmasü pe terena " " j bun, ’ ceva
?i . din ” ai * * * * * V di” for- Memocraticü românü nu se pota
becului nici d e c â ta lî? ’ »brcm intei, din înclminte i carelri*
, din «saau la unizureca. A donai «-intfl « f . m . . . faUria
te‘'ulu1’ d,n loâtu^ ri dm construciunea de
cáré i vase de lemnü mai potrivite. Vastulü tërêmü alü torsului i
íésétoriei de cânep, inü i mai târdiu de bumbaeü a rëmasü la Sëcui,
respective la Maghiari în vechia form de ocupaiune casnic în mânile
femeilorü lorü. Pn în timpulü de fat, brbaii lorü nu s’au
înduplecatü a peptëna lân, a suci fire i a se ae(Ja la ângustulü
rësboiu. Mai multe industrii vechi ssesci nu le au plcut de locü
séu pré puind precum: spunria, 4idria, legtoria builor, msria mai
ordinar i mai fin, construciunea de mori mai bune, confecionarea
de
, . v w, v. , plrii, inore i nasturi, ciorpri i flanelria, brutria
«precum se vede cu drglai, clas,ci maghiari, „e|i croilria dup
sistemuW ge,.manilj cusutu|fl rufelor amö aminte t de draglaa
clas.e . meritata laud j arta tapi6rieii brbieria ( a|(e ramurI d
n
% M n r t ' i m x ' A l l r t w i “ oi _____y *
sunfü pétrunsi de credina, c agronomia ofere adevérata viâ i c
articolii industriali de care are lips trebue se se produc pe cátü
se póte în cas ca o întregire a agronomiei i a traiului deja âr.
Forma social pentru fericirea casnic i social, a fostü la Maghiari
în cursü de secuii satulü cu împrirea lui în nobili i clcai. i când
trebuinele sale s au îmulit i în fine cereau i articolî, ce nu se
produceau în cas, atunci m eseriau l ger- manü i-a statü la
îndemân. Elü întrebuina bucurosü ucrurile acestuia, dér nu Ie
producea elü însui. Mai târc|iu când s’au formatü i orae maghiare
de meseriai de acele ramuri de produciune, ce le-au învëÇatü dela
Sai, acestî industriai ’î-au pstrat mai departe pentru sine
calitatea ocupaiunei industriale pe lâng aceea a a - gronomiei; cci
orenii maghiari îî cultivau i ’i cul tiv pmenturile lorü de totü
felulü, ce le posedau i Ie posedü înc în mare mulime i
întindere.
De altmintrelea acéstá ocupaiune agricol a mese riaului pe lâng
industria sa e în usü, dei într’unü gradü mai micü, chiar i în
oraele ssescî ale Ardealului, ca i în tot Ungaria. Abia în timpulü
modernü a fácutü câiva pai înainte, atâtü aici câtü i acolo,
separarea acestorü ramurî de lucru. Sëcuiulü cu deosebire se des-
voltâ ca producëtorü de lemne de construciune i de táiatü, ca
esploatatorü i vén^átorü de ap mineral, ca pluta, ca lucrtorii
ambulant în agronomiâ . a., amë- suratü trebuineloril acestei
0ri.
Secuii au rëmasü în direciunea câtigului, pe care ’lü aflámü la toi
locuitorii munteni — în colportagiu spre 0rile esdse dinprejurü —
credincioi tërémului in dustriei de cas. Pe lâng agronomiâ
producéu i pro duc, dup modul 0rânesc, din pdurile posedate séu
arendate de ei lemne de arsü, de construci i de lu crat i
transport marfa lorü de lemnü spre venejare in tótá téra în
deprtare pn la 50 i mai multe mi- luri. Astfelü au fost i suntü
lemnari i plutai pentru comercianii de plute în tóté locurile rii —
pnâ când în timpulü mai nou au fostü chiâmai în âr lemnari streini
italiani, cari au artat cum se transport pe rî- uri, din pdurile
mai îndeprtate, lemnele lungi i des picate, i se aduc ca lemne de
táiatü i ca dóge pen tru buti pe pieele erilorD dinprejurü.
Secuii mergéu înc de demultü la lucru în prile cele mai aprópe
situate ale rii i’î aedau ficele i beii lor în oraele ssescî ca
servitóre i ca ajuttori la lucru pe la meseriai i, cât mai repede
au putut, i-au estinsü acéstá industri ambulant i de serviciu i în
România, pe când acas îi cultivau câmpurile i munii lorü cu mai
puin silin i mai puin raional. Ca lucrtori ambulani se ocupau i se
ocup Sécuii i cu tragerea apelor minerale în sticle i cu
transportarea lor în âr. Afar de capitala *4orü Térgu-Mureului,
abia «flm între poporaiunea sëcuiascà, de aprópe 400,000 suflete,
care locuiesce împreun biniorO com pact, vre-un loc unde së se
cultive vr’o industri démná de numit. Escelentele producëtôre de
pân(J de cas în mai multe locuri din comitatele Trei-Scaune, Ciuc i
Oderhei înc nu î-au însuit complect acete caliti, care formézá
adevérata industri; anume nu le înt0mpinm cu totul separate de
agronomiâ. Chiar despre produciunea — ce o íntémpináma des la
Sëcui— de vase de lemnü i de pmânt, de sîte, de funduri de site, de
împletituri de nuele i alte asemenea articole, ce se transpórtá în
mare mésurá la térgurile anuale ale tërii, ne îndoim înc i adi, c
óre este industri séu industria de cas.
In fine nu vom lsa neamintit calitatea démná de renume a Sëcuilorü
de rênda, c el în minele ce se afl în inutul scuiesc, anume în ocna
dela Parájd, în mina de aram dela Balanbánya, în mina de fera dela
Szent-Keresztbánya, în mina de crbuni delft Kopecz i în mai multe
fabrice de spirt, ce esist în Chezdi-Vaareiu i în Tergu-Mureului,
în fabrica de chibrituri de lâng Parájd, în mai multe fabrice din i
de lâng BraovO, e consideratü de unü escelentü lucr- torü, dei mai
adeseori nu pré supórtá greutile lucrului.
>Magyar AUam“ i 4icem ctr fraii Betlenenî: Noi i Ei.
Poporele din Ardealtt în agricultur, industri i comerciu.
Sub acestu titlu, „Siebenburgiscli-Deutsches jeblatt“ public, în
numerii din urm, urmâ- lu interesant studiu etnograficu-economicu
lohann Hi ntz , care merit a fi cunoscuii si teritorii notri.
Inâilstria. La: 1 Maghiari, respective SScui. 2. Români. 3.
te in locului i pretind s’î dai silina a ’î cuta muterii i s
visitezi târgurile.
In lungul ir de secuii, de când sunt indu&triaiî Sai in er, nu
s’a întâmplat ca vre-unulu din mulii nobili mîcî maghiari s se fi
apucat de vr’o anumit industri pentru îmbuntirea întreinerii vieii
sale. Nu’i vorb, femeile lor i chiar ale nobililor mai cu stare au
mânuit în cas, întocmai ca i feme le din popor, rota de tors i
rsboiul i se pricep de demult a croi i a c6se in cas cmaa pentru
brbat i co pii, i a aeeja în dulap rufria de pat i pândiurile de
mas clcate. Tot aa ele suplinescu pe brutarii i chiar pe
francjelarii în oraele lor seu în sate mai mari prin aceea, c coc
tote, ba fac chiar spun i iumî-
SCIKl TELEGRAFICE. (Serv. part. al »Gaz. Trans.*)
VIENA, 6 Noemvre. — Scirea adus de mai multe foi, c calea ferat
bosniac ar fi încins pentru comerciulü privat, nu se
adeveresce.
STRASSBURG, 6 Noemvre. — Hohenlohe, guvernorul Elsaiei, a sosit
aici i a fost primitü în monulü celü mai solemneiü.
BERLIN, 6 Noemvre. — La alegerile dié táié orasulü Berlin a
realesü pe toi candidaii liberali. Stöker n’a fostü alesü.
BELGRADÜ, 6 Noemvre. — Foile anun c in Niu s’a descoperitü unü
complotü în con tra Regelui Serbiei, în fruntea cruia s’ar afla
unü individü cu numele Viljotevici, care se (Jice c este ínruditü
cu Karag-heorghevici. Scirea înc nu este adeverit. Regina Natalia a
plecatü cu trenü separatü la Niti.
Editorü: lacob Mureianu. Redactorü responsabilü: Dr. Aurel
Mureianu.
N r . 2 3 9 . GAZETA TRANSILVANIEI 188
Öuraüln la feussa á s VIsa&
dia 5 Noembre st. n. Í885,
Rent de aur 4% . . . 98 15 Rent de hârti 5% • • 90,25 ImprumutulO
cilorii ferate
u n g a r e ......................... 148 40 Amortisarea datoriei
ci
lor ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 3, 70
Amortisarea datoriei ci- lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune)
. . . . 124 50
Amortisarea datoriei ci lor fl ferate de ostu ung. (3-a emisiune)
. . . . 109.-—
Bonuri rurale ungare . . 103.75 Bonuri cu cl. de sortare 103,75
Bonuri rurale Banat-Ti-
m i i l ..............................104 .— Bonuri cu cl. de
sortarel03 75 Bonuri rurale transilvane 102.50
Bonuri croato-slavone . . Despgubire p. dijma de
vinii ung.......................... Imprumutulii cu premiu
ung.................................... Losurile pentru
regularea
Tisei i Segedinului Renta de hrti austriac Renta de arg. austr. . .
Renta de aurii austr. . . Losurile din 1860 . . . Aciunile bncei
austro-
ungare ......................... Act. bncei de credita ung. Act.
bncei de creditii austr. Ar-gintul’ —. — Galbini
împrtesc! . . . . « Napoleon-d’o r i ................. Mrci 100
împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
102. ~
97.70
109 25 140 -
61.70 126.40
B u r s a d e B u c u r e s d .
Cota oficial dela 24 Oetornvre st. v. 1885.
Renta român (5°0), . . . Renta rom. amort. (5°/0) . .
> convert. (6°/0) . • împr. ora. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc.
rural (7 °/0) . .
> „ „ (5%) • • * » urban (7°/0) . . » » » (6% ) . •
» (5°/o) • • Banca naional a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
« » » Naional A u r
.................................................. Bancnote austria
ce contra aur.
Mublicatiune. Cump. vend.
87 87V, 901/2 91V. 86 V* 88 30 32
101 102 Va 85 86V. 97 98 89 m u 81s/4 82V4 1080 1190
12«/4 13. V» . 2.02 2.04
--------------- 1 Tergulu de âr cel mai apr<5pe a
Archangel“ în comuna B. Lipova comitai Timi6rii se va inea în 1 5
j'Noemvre a c. nou.
Tergul de vite îns se va începe cu! mai înainte.
L i p o v a în 1 Noemvre 1885. Antistea comunalul
Numere, singuratice 5 cr. din „Gii Transilvanieiu se pottt cumpra
în tutun lui I. GBOSS.
5 8 wvtwL5 R0MAMÜ ISTOXUOÜ
de Theochar Alexi. 3 4 brourimA a p ru ii ‘ coiiîp letu
â 20 cr. Ori ce librarii, colportorii, legâtoru de cri
etc. este gata a procura aceste brouri franco, duse la casele onor.
cetitorii»
Acost scriere este unic în t6t literatura român, cci în adevru nu
posedm nici unii romanii originalii coprindendu peste 1000 de pa
gini din care, nici una nu este lipsit de interes pentru ori ce
cetitoru.
O variaiune bogat, precum nu ofer nici unulii din romanele traduse,
apoi interesul ce ni s excit pentru faptele istorice, preface
lec-
tura acestui romanii în o adevrat plcere, în unu bogatü isvor nu
numai de distraciune ci i de instruciune.
Textulü romanului este însoiii de ilustra- iuni, care i aceste sunt
originale, compuse de unii artist anume pentru acest scriere. Ea
cu prinde istoria României, începând cu fanariotul Caragea,
trecénd la revoluiunea eterii grecesci i a lui Tudor Vladimirescu,
a crui viâ, fapte i mórte tragic sunt cu de amnuntul descrise,
atinge revoluiunea dela 1848, tractézá pe largii Domnia lui Cuza,
dandü unü tablou amenunitii despre acea epoc i închei cu alegerea
lui Ca- rolü de Iiolienzollern.
Firulu., pe care s înir aceste tablouri is torice, s compune din
unü sujetii sensaionalii în tótá puterea cuvântului. — Unü tat,
per^énd zestrea fiicei sale, într’o scen, unde acésta o re clam
dela el ii, îi ese din fire i o lovesce de mórte. Pentru a scpa de
pedépsa legii, o tâ-
resce în grdin, unde îi taie capulu îngropj du-lii, pentru a face s
cr£d lumea, c vruiu fr cap, este alu altei pers6ne. Cut astea s
vede siliii a mrturisi faptulu condamnaii la munc silnic. Dup câtva
tiu s descoper c . . . . dar cine voiesce a sci descoper, citsc
roinanul, unde va gsi c s-i aîe, ’apoi cu ce s-i astâmpere curii
tatea.
Cine-l procur intregulii opil de-a-dreptuli \ tipografia editore
pltindu-lu de-o dat înainte, va profita de economisirea portului
adic va « se trime numai câte 15 cr aceri de brourii pentru 3 4 b
ro u ri 5 fio rin i.
Tipografia Ales B S M O V t .
Tóté administraiunile 4‘'are 0I'ü romf nesri st ru g ,te a ne face
oiert penîru publicarea acestui ara
O- -ÖQ-
FRIGULUI l UMEPELEI Numai 1 fi. 8 5 cr.
Nou inventat, celii mai bunii, bine esuii câl- duros i elegantu
vestmîntu este aa numitulu
m m w
B e 5© a n i in fiin fat i fórte renumit firm de postovri
En-gros
I T H HIRTEN“
Nu se ail nimic mai bun, durabil, eftinü i comod ca aceste nou
invantatele „Bürger“ Jacken practice pentru brbai i dame, pentru
beî i fete, care se afl în colorile sur, cafeniu, drap, civitü
închis i negru, — i recunoscute de ctr persöne cu autoritate
pentru
1 . „ E l a s t i c i t a t e a p e f i e c a r e c o r p i i 44 2
. „C onservarea tem p eratu rei egale a corpu lu i.44 3 . „ E c o n
o m i a a l t o r u l u i h i e s c is ia ip e .44 4 . „ E t t i i
s i i , d u r a b i l i i , f a s o n i i i r u m o s i k m o d e r
i î i i . “ Care posede un „Bürger“ Jacke, este în timp de ern cel
mai bine
aprat în contra frigului, pentru aceea se nu crue nimeni acest mic
sum, care o datoresce pentru conservarea sntii.
Mai departe s desfac: 1200 buci flaneld de Srn cldurose din Merino
pentru brbai, dame, beî
i fetie ä 1 fl. 20 cr, 800 buci ismene de ern din Merino fin pentru
brbai i dame ä 1 fl. 30 cr. 800 buci fuste pentru dame, fcjrte
pompöse, cldurose, împletite (tricotate)
din lân cu 3—5 rendurî de bordure i cu aplicaiune franuzesc, su
ficient ca hain de ern, a costat mai nainte 5 fl„ acuma bucata cu i
fl. 80 cr.
Singurul loo pentru vendarea i espedaroa cu ramburs (Nachnahme)
numai la
ULIUS FEKETE, V e r s e n d u n g s - H a u s Wien,
Hundsthurmerstrasse 18|38.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — Pentru
inseriuni i reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
P o ,îitru r e p e i r i se a c 6 r d u r m 1 6 r e 1 e r a b a t e
: Pentru repeiri de 3 — 4 ori
........................................
5 — 8 9— 11
cr.
mai ’nainte, V inccnz S trosch n e id er W ien . I.,I th en tliu rm
erstra sse 14, vinde íntregulü depositi stofe de lân fa b ric a ia
v e r ita b ila din Brii în resturi pentru eostume brbtesci, pe dep
ciente pentru unu, costuma complet, i adic rocü, p ta Ioni i gi
letc, în tóté colorile i calitate forte cu urmátórele dou preuri
forte eftinü ficsate adic:
II calitate pentru unü costumü íntregü fl. 3 _ _ _ _ _ I calitate
pentru unü costumü íntregü fl. 4 Din aceste resturi nu se potü
trimite mostre, m obligü îns
în public, ca marfa, ce nu convine a o primi înapoi. Espedarea
stofelorü de mai süsü s face fr adaosü alü sp
lorü de pachetare, trimiendu-se preulii înainte, séu cu rambursü
(Ni nahme).
De 37 ani înfiinat
Fabric de pturi i strat a lui
vorm. Lichtenauer’s W-ive & Söhne esped^z prin depositulü ei
din Viena
Pturi d 10° 15° 20° 30° 40° 50°
Pentru anunciurî ce se public pe mai multe lunî se facü în voiri i
reduceri i peste cele însemnate mai süsü.
190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate fârteJ bil, cu
câmpul de colore închis i bordurele în ci deschise bucata cu
fi. 1.65 cr. inclusive împachetare, astfel fr de alte cheltuelî. Na
prin fabricaiunea în cantiti marî i în urma ventjerei
__________ losale suntem In stare a da aceste P t u r i d e cal
calitate atât de bun i cu preulii aa de eftin.
mr SE SE OBSERVE BINE ADRESA: Ilaupt-Niederlage, Silberstera, Wien,
I., Rotbentliura strasse 14.
Anunniu acelorii onorai cetitori, cari voru binevoi a se abona la
foia nosk de aici : TOSMipr ' c avemu înc în reserv numeri dela
începutulti anului 1885 prin urmare pottl se aib coleciunea
complt
Tipografia ALEXI, Braovu
