ION BREAZU

LITERAT URATRANSILVANIEI

Studii. Articoie. Conferinte.

bASA COALELOR1944

I

II

[ft

ru

r.

t.

. -

v

r

'4,7 A

.

,,.

www.dacoromanica.ro

ION BREAZU

LIT E R A TU R ATRANSILVANIEI

Studii Articole Conferinte

CASA SCOALELOR1944

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE

Intrunim in acest volum, cu unele modificeiri f i Min/gift^Cale u a din studiile, articolele fi conferiutele noastre, apdrule in ultimii zece ani in diferite publica(ii. Toate prezintif-asftcle, momente f i oameni din istoria culturii f i litera-turit romdne0 a Transilvaniei. Am insistat in cursul lor,on de ate on ni s'a ivit prilejul, asupra procesului deosrnoth spirituald intre Transilvania fi celelalte provinciiTornaneffi, pentru a contribui astfel Ia liimurirea conftiinteide unilate, care este izvorul de c'dpetenie al ddinutrii,-al puterii ci al dreptului nostru la vials.

L B.-Sibiu, August, 1943

www.dacoromanica.ro

'TEA/ER:RILE POPULARE ALE LITERATURIIROMANE DIN TRANSILVANIA *)

1. Metoda cercetarii regionale In istoria literary amita popor s'a dovedit deosebit de rodnica. In anii dinurna. Avem credinta ca daces va fi aplicata literaturiiromacie$ti cu perspicacitate gi obiectivitate, va lamuriprocesul de desvoltare $i va contribui la determinareagi Intelegerea originalit5.tii ei. Criticii $i istoricii nostriliteran au Incercat dealtfel adeseori sä desprindanotele caracteristice ale literaturii romanesti din prin-cipiIele noastre provincii. S'a simtit demult c5. elesent realitIti de care trebue sa tins. seam& In expli-care& fenomenului literar romAnesc. Ceea ce s'a facutmina acum sporadic $i adeseori inapresionist trebuecorittauat In mod sistematic, atat prin monografii, catgi prim incercari de sinteza. E necesar, credem, s5. ara-tam tm ce masura a contribuit la definirea acestoraspecte regionale, orientarea spre valorile locale ; In-trucit influentele streine, care variaza dela o regiunela alta, au fost nedigerate sau asimilate gi uneorisublcmate In valori literare superioare; ce rol a avut1n desvoltarea literaturii din provinciile noastre spiri-tul panrominesc, tot mai viu gi mai omniprezent delainceputul secolului al XIXlea Incoace; In fine Intru-

*) Lectie de deschidere, rostita la Universitatea din Cluj-Sibiu,ziva de 10 Martie 1943.in

www.dacoromanica.ro

6 ION BREAZ'

cat aceste contributii regionale au fost acceptate inpatrimoniul literar comun, imboga.tindu.1 sau determi-nand atitudini si curente In gnu' lui.

2. Aplicand acest punct de vedere literaturii rom&-nesti de dincoace de Carpati cea dintaiu fntrebarecare ni se pune este : Care este isvorul principal aloriginalitatii ei ? De unde si.a sorbit seva pe care osimtim curgand, nu numai In operele ei reprezentative,dar si In scrisul acelor niodesti slujitori ai condeluluiasupra carora atentiea istoricului literar e necesarsä se opreasca ? De unde acel aer de familie careuneste pe scriitorii din Transilvania on din care gene-ratie sau curent literar ar face parte?

S'a spus uneori: Aceasta originalitate vine dmorientarea ei precumpanitoare spre popor, spre satNu s'a aratat Ins& destul cum s'a ajuns la descopenreaacestui popor, ce atitudine au luat diferitele generatiide scriitori fats de patrimoniul sau spiritual, fa4,1 deomul din popor, individual sau colectiv.

E tocmai ceeace vom incerca sa facem in aceastalectie Waugurala.

3. Cand privim cei 150 de ani de desvoltare a_ lite-raturii romane moderne din Transilvania, aceasta omentare spre popor ni se pare atat de fireasca si de ne-cesara Inca ne cuprinde mirarea cand ne gand.'m caau existat scriitori care au ignorat-o.

Intr'adevar, care era mediul social In care putea saInfloreasca o viata literara dincoace de Carpgi . Setie ca pans la 1918 not n'am a vut decat o singura

class socials: taranimea. Daca a existat pans la In:10-cul secolului al XIX-lea o nobilime, care a jucat gunoarecare rol In viata noastni politics, daca, incepanddin a doua jumatate a acestui secol s'au infiripatcateva palcuri de burghezie, aceste doua clase n'au

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 7

avut o viata proprie romaneasca cum au avut incelelalte provincii romanesti care si creeze unclimat pentru o literature originals. Chiar daca aceastaviata a incercat sa prinda consistenta in unele orasedin Banat si din Sudul ardelean, ea era vesnic ame-nintata cu desfigurarea. Perna la urnal toate spiritelealese ale acestei burghezii s'au convins ca singura forsalvare este sa-si infiga cat mai adanc radacinile inpopor. Orientarea spre taranime era .impusa decide conditii sociale si politice inexorabile; era o pro.blema de existenta. nationals.

Ne-am indreptat spre popor constransi de impreju-rani, sau din dorinta de a-1 ridica, dar am facut-o totmai mult din convingerea ca acest popor este mai multdeck o class socials, o comunitate de viata, o lumede o mare bogatie umana, cu pecete straveche informele ei de manifestare. Inteadevar, dace strabatidiferitele tinuturi de dincoace de Carpa.ti, mai alesacele .tari" cu o nuanta proprie in peisajul sufletuluiromanesc, daces ai norocul sa-intri 1i intimitateanimii acestora, sau sä iei parte la una din acele mani-festari colective serbari culturale, hramuri, nedee,balciuri, cand se scot podoabele din lazi si din suflete,atunci impresia aceasta de bogatie 'etnografica, de au.tentic gi stravechiu, o duci cu tine chiar dace ai atitu-dinea de desavarsita obiectivitate a omului de stiinta.Aceasta impresie au insemnato in cartile for streinii,incepaiid din sec. XVI, iar scriitorii de peste munti,un Nicolae Balcescu, Alecu Russo, Al. Odobescu,Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Nicolae Iorga s. a. aufost coplesiti de bogatia ei. Fireste ca asupra ei tre-bue sa-si spuna cuvantul omul de stiinta. Acest cu.vent a si fost rostit in parte, descoperindu-se alatureade un strat stravechiu, comun si altor popoare, alaturide influente streine de data recenta, numeroase ele-mente locale de mare vitalitate, care s'au revarsat si

tara,

www.dacoromanica.ro

8 ION BREAZU

la fratii de dincolo de arcul carpatic. CercetArile a-cestea trebuesc continuate pentru toate regiunile ro-maneeti cu un aparat mai vast ei cu metodele pe carele pune la dispozitie etiinta moderns. $i poate nu estedeparte ziva. and, Intemeindu-se pe aceste cercetari,dar folosindu-se ei de puterea lui de intuitie, va aparescriitorul, care aea cum a facut Michelet In al sauTableau de la France ne va da acel peisaj spiritualal Romaniei, In care fiecare regiune ar intra cu sub-stanta sa adevArata. Avem credinta cal In acest peisajTransilvania va ocupa un loc central, cu bogate per-spective asupra Intre,gului suflet romanesc.

4, Apropierea de popor coincide In Transilvania cuInceputurile literaturii romane moderne. Atitudineape care cele trei generatii de scriitori latinieti au avutofatal de izvoarele populare n'a avut Ins& darul de adeslantui apele legate ale acestora, pentru a le revarsape cimpul Insetat al literaturii. Ei nu se apropiau detaran pentru a-i cunoaete patrimoniul spiritual, cipentru a-I ridica din mizeria morals, politick ei eco-nomick In care se gAsea. Procedand astfel, ei eraudiscipoli fideli ai filosofiei luminarii, care, datoritaIndeosebi regimului generos al lui Iosif al II-lea, a facutcuceriri Insemnate Intre numeroasele popoare ale im-periului austriac. Potrivit acestei filosofii trebuia ras-pandita." cat mai multa InvataturA, pana In adancimilemaselor .populare, pentru a risipi de acolo superstitiileei ignoranta. Drumul spre popor a fost descoperitdeci, am plecat insa pe el pentru a duce darurile etiinteiei ale ratiunii ei a nu primi In schimb nimic. Poezia,credintele, obiceiurile lui nu numai ca nu erau admi-rate, dar nu erau Intelese ei uneori erau atacate cuasprime. Aceasta atitudine era prilejuita ei de faptulca cei mai de seams reprezentanti. ai ecoalei latinisteau fost preoti ei bisericile au combatut totdeauna cre-

www.dacoromanica.ro

LIERATURA TRANSILVANIEI 9

din(ele si obiceiurile populare. E destul, credem, saamintim cateva exemple, pentru a ilustra aceasta ati-tudine : $incai prelucreaza clup5. I. A. Helmuth Thud-faturit fireascci pentru stricarea superstifiei norodului;Major condamna sezatorile si pe cei care cred lapiscalii, la descantaturi, la vrajitorii", iar despre can-tarile prostilor' spune ca. puling credinta au, deoa-rece mai multe minciuni cuprind In sine decat ade-var`1); D-rul Vasile Popp rcublica teza lui de doctoratin medicines despre obiceiurile noastre la inmorman-tare, cea dintai lucrare de folclor romanesc, admirabilinformata pentru vremea sa, inainte de toate pentrucacunoscand aceste obiceiuri sa ne desbaram de .abu-zurilea for 2). Ion Budai Deleanu, singurul mare poetal acestui curent, a ramas mereu in cumpana asupravalorii materialului poetic poporan. Simtul lui artistic'II indemna sa.1 utilizeze, dar rationalistul din el, plinde sarcasm voltairian, II determina sa1 ridiculizeze.Becicherec Istoc si scutierul lui, Craciun, cunoscutelepersonagii ale operei lui aveau capetele sucite de Ale-xandria 5i de basme, tot asa ca marile for modele DonQui"chotte si Sancho Pancha de romanele cavalerestisi de superstitiile populare. Daces acesti scriitori 15iacordau uneori stilul cu cel popular, o faceau cu oa-recare Jena 5i cu sentimentul precis ca se coboara.Situatia inapoiata a taranimii noastre a fost conside-rate totdeauna de ei ca o mare nenorocire, ca o umi-lire de care trebue sa ne scuturam cat mai curand,print cat mai multa carte. Aceasta este care ma doaremai mult spune Petru Major in Didahiile lui caatita nestiinta stapaneste lumee I). Iar Timoteiu Ci-

1) Ap. Gh. Bogdan-Duica, Petru Maior. Cern5uti, 1893, p. 23-24.2 Ion Mu5lea, Viala si opera doctorului Vasile Popp, in Anuarul

Ins: t, twill de Istorie National& V (1928-1930) p. 85-157 uncleJu.sarea lui Popp e analizata pe larg.

3 Ap. GIL Bogdan-Duica, Petru Maior, p. 24.

www.dacoromanica.ro

10 ION BPEAZEI

pariu scrie in Autobiografia lui ca .i se rupe inima"and se gande$te la lipsa de cultura a acestui popor.De aceea continua el toti cei care au ajuns laoarecare cultura au trecut la Sarbi, Unguri, Greci, $ichiar 'Mari ,,numai sa nu le zica cineva Romani".Invatatii Europei daca Incep sa recunoasca temelitleromane ale limbii noastre, o fac gura rupte, ta-fioranduse de starea noastra inapoiatS. E timpuladaoga el ca sa cugetam la toate acestea, altmin-terea sa stiti ca de vom ramane tot asa, nepotii, nostrise nor face orice, Inca $i Turci" 2).

Dorinta aceasta de a ridica poporul, care a rAmasuna din caracterele principale ale culturii romane inTransilvania, a avut drept consecinta tendinta educa-tive, atat de pronuntata In numeroase din operelescriitorilor de dincoace de Carpati 2). Tot de aici por-neste caracterul social al literaturii ardelene.

In fata poporului romanesc cazut in serbie politica,fare constiinta $i demnitate nationals, ros de mizerianestiintei $i a saraciei, latinistii au ridicat cu cerbicieicoana stramosilor romani care au cucerit lumea. Li.teratura trebuia s5. renasa. si ea urmand marile mo-dele, mai ales pe cele desprinse din literatura clasica.Spre aceste modele erau indreptati nu numai de con-vingerea fanatics a originii romane, ci si de educatiapronuntat clasicisanta, pe care au primit-o In scoaleleAustriei. Atmosfera literaracu care dealtfel au avutun contact foarte redus pe care au cunoscut-o laRoma 5i In centrele monarhiei era stapanita Inca detirania modelelor clasice. Cu zelul for latinist, ei s'aututors mai degraba spre acestea, decat spre noile qri-zonturi literare, pe care be deschidea preromantisaval,

1) St. Manciulea, Timoteiu Cipariu. Inceput de antobiograff . Re-tiperire din Caltura Creqtinci. Blaj, f. a. p. 4.

2) D, Caracostea, Istoria literaturii romane rnoderne. Epota rterii ardelene. Note dela eurs 1934-1935, p. 61-62.

cas

.cu

.$

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI I P

iar mai apoi romantismul. 115sarit Si Cipariu, In rarilemomente cand sunt preocupati de ideologia literara,inalta mereu In fata compatriotilor marile opere aleliteraturii universale, mai ales ale celei antice, Si in-sista asupra necesitatii de a ne ridica la nivelul for ?..Cu gandul la aceste modele a creat BudaiDeIeanuTiganiada, cea mai Insemnata opera literara a scoaleilatiniste. Semnificative sunt apoi din acest punct devedere numeroasele traduceri gi prelucrari din autorii-clasici, mai ales din Virgiliu2) Ovidiu. Imitand Ec-logele celui dintai, a stris Timotei Cipariu, In 1832,drama lui pastorale, la instalarea episcopului Lemenyi,remarcabill prin pliritatea stilului $i corectitudineaversului 3).

Originele for rurale si spiritul demofil In care eraucrescuti, au impus insa scriitorilor din aceasta epocio anumita atitudine fata de acest clasicism. Nu esemnificativ faptul ea dintre, toti poetii latini cel maiadmirat este Virgiliu? Fara Indoiala ca simpatia pen-tru el se explica 5i prin prestigiul de care Era bucuratautorul Eneidei In toata epoca renasterii si a baro_cului, dar credem ca Romanii 1au iubit 5i fiindca seregaseau in poezia lui agresta 5i idilica. Nevoia de a

1) Gh. Barit, Scriitori clasici, in Foaia pentru Mute . . . 1838, p.123 - 128. Articolul a Post semnalat mai intai si atribuit pe bungdreptate lui Barit cgci este nesemnat de I. Jura, in GheorgheBarif ca indrumdtor literar, in Tara Bdrsei, III, p. 38 -48. A fortapoi amplu rezumat in D. Popovici, Ideologia !Berard a lid IHeliade Radulescu, Bucure*ti, 1935 p. 75-76. Pentru Cipariu cf.indeosebi Elemente de poeticd, metrica si oersificaf lune, Blaj, 1860,

2) V. Bibliografia for critics in N. Laslo, Traducerile romanesttdin Virgiliu, to Anuarul Institutului de Studii Clasice, I partea 11(1928-1932) p. 11-37 qi II (1933-35) p. 34-70.

3) Ecloga Pam marirea Mariel Sale prea luminatulni qi preasan-Willa' Dontnu D. Joann Lemeny . , Blasiu 1833, reprodusS, cuunele modificari *1 sub titlul Drama pastorale in Elemente de poe-tied . . . p. 201-220.

5i

passim.

www.dacoromanica.ro

r9 ION BREAZU

se cobori la nivelul portorului, de a-1 invata, ii sileaapoi sa se departeze dela perfectiunea modelelor, sale dilueze pentru a fi intelese de un numar cat maimare de cititori. Aceasta tendinta este evident& intraducerile din clasici ale lui Vasile Aron gi VasilePopp. Aceeasi necesitate fi indemna sa traduces, darmai ales sa prelucreze in versuri tot aga de diluate,opere din literatura universals, lucrate dupa modeleleclasice, cu acelagi scop de vulgarizare gi luminare.

deosebi loan Barac ne-a dat un mare numar de-prelucrari de acest fel, acute fara nici un discerna-mant sau pa.siune artistica.

5. Orientarea spre clasicism era fara indoiala .13e-cesara la un popor care avea nevoie de o serioasaeducatie literara. Ea merits toata atentia istori-cului literar, mai ales daca tinem seama de impreju-rarile In care s'a facut gi de influenta redusa pe care-spiritul clasic, 3in care s'au hranit atat de abundentliteraturile europene, a avut-o asupra literaturii noa-stre. Ea a tras Insi putin in cumpana in desvoltarealiteraturii din Transilvania, atat din pricina directieicare a stapanit limba, cat gi In urma faptului ca n'afost sustinuta de mari talente literare..Cele mai alese-spirite latiniste au avut o sensibilitate artistica reclusa ;ele gi-au inchinat viata studiilor de istorie, filologie

vulgalizare. E adevarat ca am avut gi o exceptie,uimitoare prin ,proportiile ei. Este cazul lui JoanBudai- Deleauu, a carul Tiganiada se inalta ca un muntesinguratic intre modestele coline, reprezentate deoperele literare ale contimporanilor sai. Acest mutea ramas insa multa vreme pierdut In ceata, opera luinefiind data la lumina decat cu sapte decenii dupeszedactarea ei.

Si chiar daci ar fi fost publicata la timp, credinta--aoastra este ca ea ar lfi influentat nu prin ceea ce

In

51

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI

aducea dela modelele ei clasice, ci prin puternicul eifond popular. Caci oricat ar fi tncercat acesti fii aicampurilor si ai satelor sa se aproprie de marile mo-dele, ei nu puteau sa dea un accent personal opereiTor, cleat atunci cand, de cele mai multe on fara sa.vrea, lasau si graiasca liber comoara de simtire siexperienta, care s'a asezat in sufletul lor In satul co--pilariei. Haina clasica.' nu le lade bine; cand incearcasa faca miscari mai indrasnete, apare sub ea portultaranesc. Nu spiritul clasic se desprinde asadar dinscrisul latinistilor nostri, ci o vanjosie si o asprimetaraneasca, cu atat mai simpatica, cu cat se exprimamai liber, ca In predicile In care Clain si Maioracorda graiul cu cel taranesc, pentru a fi intelesi maibine, san in polemicile celui din urma si ale lui $incai-Aceeasi observatie se poate face despre stilul lui1311.4, Cipariu si Ion Maiorescu. Ea este cu atat maivalabila pentru loan Budai-Deleanu, la care vocatiaartistica era superioara celei stiintifice. Originar dinapropierea Tarii Hategului, una din marile vetre fol-clorice romanesti, el a dus cu sine prin scoalele ie-zuite In care si-a fa:cut educatia si prin centrele streine-prin care I-a purtat destinul lui de om independent,.o bogata zestre de cultura populara, pe care nume-roasele lui lecturi din literaturile streine niciodata nui au putut-o risipi cu totul. Astfel el ajunge la acestparadox, ca, cu toata satira impotriva credintelorpbasmelor si poeziei populare, unele dintre cele mairealizate rnomente din opera lui sunt tocmai acelea incare utilizeaza atitudinea realists, ironia vanjoasa,expresia plastics, plina de' locutiuni, tot atatea

luate din patrimoniul -pe care 11 satiriza.

6. Aceasta atitudine nehota.rata fats de patrimoniulspiritual al poporului s'a pastrat pe tot rastimpnl do-minatiei curentului latinist. De aceea nu trebue sa nesurprinda faptul ca, cu toate ca directiva generals In

la

igi

mij.-booze

www.dacoromanica.ro

44 ION ?REAZU

literatura era clasicizanta, din cand in cand apar desub pojghi(a ei accente de adevarat entuziasm pentruliteratura populara. Publicand in Foaia pentru Mintedin 1838 deci in intaiul an al revistei un Can-tec sa tenesc", Gheorghe Barit 41 inso(eete de o noteIn care spune ca astfel de cAntece se aflA In Ardealmai numeroase cleat in oricare parte a romanimei.Originate cum sunt, culegAndu-le din gura secerAtoa-relor,torcatoarelor, ei a maicelor care-ei leagana pruncii,adurmindui cu horile sale, ai putea sa scrii tomuriintregi. Dar cine sA adune multimea descAntArilor rit-mice, de multeori prea ingenioase, care le strigi ro-mannl ardelean jucand ferbinte ei gra de a carorversuire mai nici nu poate sa joace!"). Ear cu un anin -urmA, publicAnd de astA data o poezie popularaadevarata, scrie: inimii noastre, mai de multeon descoperit, este el doar pe incetul sA vor-scula birbatii, cari nu lei vor pregeta a culegi odatAcintecele Ossianilor ei a Barzilor romaneeti, originale,neschimbate, neatinse, cum se afla In gura poporuluiin munti, in vii, In sestiri ei oriunde. SA vedem carenatie ne intrece cu aceste"). Dealtfel prin nevoia luide a se comunica mereu mul(imilor, prin lecturile luibogate, prin contactul mai viu cu scriitorii din prin..cipate, cu toatA educatia lui clasicA, Barit a avut tot-deauna o intelegere mai largO, pentru materialulpopular. Totdeauna am avut impresia ca.' este un ereticat crezului latinist, pe care Al marturiseete mai muttdin convingeri politice, decal literare.

Cipariu insuei, cu toate ca mai stApAnit de spiritulclasic, arunci din cand in cand ochii spre poeziapopulari care i-a incintat copilaria. Credem ca. cea

1) Foaie pentru Minte . . . 1883, p. 207.2) !bid, 1839, p. 38, Cf. §i I. muvea, interes pentru folklorut ro-

mine-se to Ardeal, tnaintea aparitiei baladelor ltrt Alecsandri, inTrcumiloania, LV11 (1926), p. 555-558.

.Dorul

www.dacoromanica.ro

UTERATURA TRANSIL VANIE! 15

dintaiu culegere de poezie populara care se cunoastela Romani, facuta in 1838 de preotul Nicolae Paulettidin Rosia Secasului si publicata abia in 1927 de re-gretatul Al. Lupeanu 1), s'a facut la Indemnul Invita-tului filolog dela Blaj.

Andrei Muresianu elogiaza 5i el firescul poezieipopulare 5i o imita uneori in poeziile lui e ade-varat ci fart prea mare succes2).

7. Aceste marturisiri si nu leam amintit pe toateerau prevestitoare ale unei schimbari de atitudine aintelectualilor ardeleni fat& de popor. Ea se facea subpresiunea curentului democratic european in crestere,ale carui valuri au ajuns pang in Transilvania. In foiledela Brasov se vorbeste despre Mickiewicz, se daumaxime 5i fragmente din Lamennais, iar cartes luiMichelet Le Peuple este comentata de Barit insusideosebit de elogios 3). Incepea sa patrunda tot maimutt convingerea ca poporul este valoare in sine,nu numai din punct de vedere politic, ci si spiritual,ci el nu trebue numai sa primeasci, ci poate si da,ba trebue 8a devina insasi temelia unei desvoltari li-terare originale.

Doug evenimente aveau si joace un rol decisiv inaceasta schimbare de atitudine. Intaiul este revolutiadin 1848, care a rascolit atat de adanc nu numaiTransilvania, ci toate tarile romane. Simion Barnutiu

1) De pe Seca?. Cantece si strigaturi romanesti de cari cantsfetele si fecioril si striga la joc, culese de Nicolae Pauletti dinRosia, in anul 1638. Date la tipar de Alexandra Lupeanu. Blaj,1927. Manuscrisul lui Pauletti este inregistrat in Biblioteca Cen-trala diciBlaj la nr. 93. La sfArsItul f. 1, Pauletti scrie : Cu aceastaimplinind pofta si porunca D-tale. .. rilman .. .° si semneaza. Ela tscut deci colectia dupa indicatiile cuiva. Acesta nu poate lidecat Timoteiu Cipariu.

2) Cf. Musleat op. cit.3) Cf. studiul nostru Michelet $1 Roniciiiii, Cluj, 1935, p. 122 -123.

www.dacoromanica.ro

16 ION BREAZ(.1

doctrinarul revolutionarilor ardeleni, a aparat cu mirkenergie, in celebrul lui discurs, rostit la 2/14 Mai1848 in catedrala dela Blaj limba si datinele poporului ;p&strarea for o considers o problems de vials pentrunationalitatea noastra. In inspirata lui exaltare anationalitatii, el aminteste si de cantecele nationalea,care ne alina durerea cand suntem suparati. In acelasidiscurs el a pronuntat apoi cuvintele, transformatecu timpul In deviza a Intregii noastre vieti nationale :.Tineti cu poporul ca sa. nu rataciti, fiindca poporulnu se abate dela natura . Aceste cuvinte anLost interpretate la Inceput mai mult In sensEle au primit un continut chiar In focul cumpliteiredrolutii, c&nd poporul acesta, de care ne cam rusinaminainte, a savarsit fapte ce s'au Inscris definitiv inistoria noastra. El ne-a dat acum cel mai mare capitalpolitic si moral pentru desvoltarea noastrl viitoare.

Dar deviza lui BArnutiu a Inceput sa traga in cum-pan& si In orientarea vietii literare. Impunerea ei inacest domeniu a fost ajutat& mult de aparitia yin1852-53 a culegerii de poezie popular& a lui VasileAlecsandri. Fooia pentru Made a 'reprodus cateva dinaceste balade textual chiar In anul aparitiei lor ; uniidintre intelectualii ardeleni le-au cunoscut, dealtfel,tnainte de publicarea for In volum, In foiletonulcovinei, gazeta fratilor Hurmuzachi cu care ei au pa-

,strat totdeauna relatii stranse. In manuscrisele luiTjmoteiu Cipariu 0:aim numeroase comentarii filo-logice ale ,baladelor moldovenesti' cum be numeaelg). Cele cateva Incercari poetice pe care marele fi-

1) Simion BArnutiu, Romanii Ungurii . . . Cu o introducere cicomentar de Gh. Bogdan-Duicg, Cluj, 1924, p. 46.

2) Prin bundvointa St. Manciulea, directorul BiblioteciiCentrale din Blaj cgruia ii aduc aici multumirile mele amputut consulta un caet manuscris nenumerotat) artui T, Cipariuin care se gasesc aceste comentarii.

politic.

Si

d-lui

B..

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 17

lolog le facea la cativa ani dupes aparitia culegerii luiAlecsandri au motive din balade ei credinte popu-lare 1); cand In 1855 4gi aerie un 1nceput de autobio-grafie el 1si aduce cu drag aminte ca maicA-sa 1i cantao multime de balade In copilarie gi regrets a nu lemai poate reconstitui2). In Poetica lui, publicata In1860, dar al cArei material a fost strans cu ani ina-inte, el studiazA metrics, poeziei populare, cla nume-roase exemple din colectia Alecsandri sau din cule-geri proprii, aseaza datinile gi poezia populari Intreizvoarele de inspiratie ale poetului gi insists pentru oculegere mai sistematica a for ,,cu mai multa crutarea textului original de cum s'a fa:cut pins acum`.,...poezia popularlspune el sa ramAna populara,iar nu literarA. Iar cine vrea sa compuni poezie pc-pulara, are vole sa compunA dela sine, iar nu sa co-rupa cele compuse de altii" 3). Evident ca Cipariu nurenuntA la idealul lui de creatie a unei literaturi dupesmarile modele ale literaturii universale, mai ales aleanticitatii Curentul popular, Indeosebi culegerea luiAlecsandri, i.a provocat Insa o criza de constiintaterara.. El si-a urmat cu IncApatinare drumulsimtea Insa ca terenul 1i fuge de sub picioare, ca altuleste isvorul din care poate sorbi viata noul literararo mini.

Gheorghe Barit, celalalt conducAtor al vietii inte-lectuale a Transilvaniei dela mijlocul veacului trecut,dadea semne gi mai numeroase de 1ntoarcere spre iz-voarele populare. Cand In 1861 formuleazA vastul pro-

1) De ex. S. Giorgio, reprod. In Manciulea, op. cit. p. 21 -27,Pentru alte exemple cf. Elemente de poetics, p. 221 gi urm.

21 Manciulea, op. cit. p. 22.3) T. Cipariu. Elemente de poetics . p. 91.4) Cf. In aceasta privinta replica lui la Cagetarile lui Russo,

publicatA In Foaia p. mince §i reprod. in Russo, Scrieri, ed. P. V.Hane§, Buc. 1908, p. 337 urm.

a

li-latinist,

. .

gi

www.dacoromanica.ro

18 ION BREAZU

grain de activitate al Astrei, la punctul 5 el cere pu-blicarea a cinci dintre cele mai frumoase balade popu:Tare din Ttansilvania 1). La adunarea general& a Astreitinuti la Brasov In 1862, Intaia manifestare de mariproportii a''acestei institutii, Barit, care a avut partealeului in. pregitirea ei, organizeaza cea dintai expo-zitie la Romani, in cadrele careia un loe importantportului gi produselor de industrie casnici ale Ora-n imii noastre. In discursul Despre artele frumoase cuaplicarea for la cerintele ponoruiui roman, rostit la inau-gurarea acestei expozitii, Barit vorbeste cu mull& ad-miratie despre aptitudinile artistice ale tarinimii. Elaminteste cu acest prilej gi pe cei cativa culegitoride poezie populara, In fruntea carora pune pe VasileAlecsandri ').

Admiratia lui Andrei Muregianu pentru poezia po-pular& create de asemenea. Nu este popor In lumescrie el In 1853 care si aibi mai multi tragere deinima catre poezie, sa afle mai multi' placere In can-tece gi in versuri decat Romanur. In orice Impreju-rare a ivietii el `stie improviza ajutat de fantezia eacea inalti gi inima lui cea simtitoarea. Este o trans-criere cu alte cuvinte a entuziasmului pentru geniulpoetic at poporului roman, aratat de Vasile AlecsandriIn prefati la cunoscuta lui colectie. Muregianu ceredeasemenea ca exemplul marelui moldovean si fie ur-mat gi dincoace de Carpati, oricate jertfe gi ostenelear pretinde 3).

Cud-intele lui 4ndrei Muregianu au aparut In Tele-graful Roman, ziar intemeiat de Saguna in 1852, la Sibiu.Coloanele acestei publicatii au fost totdeauna primi-

1) Actele prieitoare la urzirea Si infiinfarea Asocia(iunii... Sibiu,1362, p. 104.

2) Discursul este reprodus ibid. p. 153 §i urm.3) Dr. 1. Lupa*, Contributiuni la istoria ziaristicei roalne, Sibiu,

1926, p 108 gi urm.

da

www.dacoromanica.ro

LITEdATURA TRANSILVANIE1 19

toare pentru critica antilatinista, chiar (lea din mo-tive de solidaritate nationals ortogra6a etimologica alost pastrata. In ele 'pang In 1878. Aici au fost repro-duce viguroasele atacuri ale lui Alecu Russo impotrivapeaantismului latinist, atacuri In care se vorbea cuatita convingere despre organicitatea culttirii popu-late. CAnd Titu Maiorescu Incepe In Convorbiri Lite.rare at doilea 'atac antilatinist, articolele lui cunt dea_-semenea reproduce In foiletonul Telegrafului9. Saguna,care a aratat adeseori Intelegere pentru cultura popu-lara, cere to 1858 preotilor gi Inva( Atorilor din die -ceza sprijine apelul lui Atanasie Marienescu, pentru-culegerea poeziei populare 2).

Indemnuri pentru pretuirea patrimoniului popularveaeau numeroase ai dela streini, tndeosebi dela Sagi,tacAlziti gi ei de culegerea lui Alecsandri.

Aceste imprejurari determine aparitia primelor cu-leeri de poezie popular& la Romanii din Transilvania.Cea dintaiu este a lui Atanasie Marienescu In 1859.Incepind din 1860 ziarele gi revistele, al caror numArcreate, dau o atentie tot mai mare poeziei, basmuluigi chiar gi studiilor de folklor. Un mare rol a avutIn aceasta privinta Iosif Vulcan, cu publicatiile lui(Gera Satului, Familia, $ezeitoarea), Actiunea lui, in-spirata in mare parte de Alecsandri, a tras mult Incumpina In aceasta perioada de gestatie a unui nouclamat literar, deoarece a fost de lungA durata gi deo-sebit de staruitoare. Din aceeaai regiune ai din acelaamediu cu Vulcan flea venit Miron Pompiliu, care a

1) Lupa4, op. cit. p. 93 ;§i D. St. Petrutiu. Telegraful Roman fiIIP-12Mra de peste Carpati, in Grind Romdnesc, I (1933) p. 167 *itic H.

2) 1. Marclq, Preoouparile folklorice ale teologilor sibieni tntre1371 /907 si bibliografia folklorica a rettrislei gMusap in Amaral

.Artitivei de Folklor, VI .(1932), p. 101 §i urin. Mentitmea despre5agucta p. 106.

se,

www.dacoromanica.ro

20 ION BREAZU

dat in 1870 cea diritAiu culegere bona de poeziepopular& din Transilvania; publicati cu ajutorul Ju-nimei 1).

8. Ceeace vedea lumina tiparului era foarte putinpe Iang& ceea ce se culegea si ramanea in manuscris.Inca din intlia jumatate a secolului al XIX, eleviiscoalelor noastre secundare $i ai seminariilor teologicean inceput sa insemneze in cartile for de cantece,versuri de o facture mai mult sau mai putin populara 9.In a doua jumatate a secolului al XIX interesul forpentru poezia populara creste si se ramureste, deve-nind predominant in preocupArile societatilor for delectura.% Cu ajutorul for strain Ion MicuMoldovanu, incepand din 1863, din toate partile Transilva-niei, vasta lui culegere de poezie populara, din careloan Urban Jarnik $i Andrei Barseanu au publicatin 1885, cu ajutorul Academiei, si cu recomandareacalda a lui Alecsandri, culegerea for de Doine fi Siri-glituri din Ardeal, ark de pretioasa prin bogatia sicalitatea materialului cuprins in ea.

Incepand din 1871 teologii sibieni arat& si ei un in-teres crescand pentru poezia populara. Revista manu-scr0 Musa, redactata de societatea de lectura a acestorteologi, remarcabill prin regularitatea cu care a spa.rut timp de 36 de ani gi prin nivelul ei, a publicatfar& intrerupere literature popular& din toate dome-niile si bune comentarii asupra ei

PreocupAri mai intermitente, totusi destul de entu-ziaste $i semnificative arata pentru poezia popular&profesorii si elevii Iiceului din Brasov 4).

1) Miron Pompiliu, Balade populare romclne, Iasi 1870.2) Despre unele din ele cf. I. Breazu, Versuri populare in nza-

nuscrise ardelene meld, in An. Arh. de Folk. V. p. 79 si urm.3) I. Marcus, op. cit.4) Cf. Studnil nostru, Vasile Alecsandri si Andrei Bdrseanu in Tran-

sileania, 72 (1941) p. 40 si urm.

sia

3).

s'

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIE1 21

9. 0 mare parte din aceste preocupari pentru lite-ratura populara erau provocate de reactiunea antila-tinista, care s'a propagat in Transilvania. timp de treidecenii, mai mult subteran. Ceeace pare insa ciudat laintaia privire, in aceasta pretuire a patrimoniului popu-lar este admiratia lui de c5.tre latinigti, tocmai in mo-mentul and acest curent a atins culmea exagerArilorsale. Cum s'a putut intampla aceasta simbioza a douaconceptii literare in aparenta contradictorii

Inca dela cele dintaiu semne de interes pentru fol-clor la latinigtii nogtri din intaia generatie, se observesla ei o inclinare tot mai pronuntata de a cauta in elurme romane. Dupa 1848 aceasta tendinta s'a accen-tuat. Cand gloatele romanesti au intrat, in acest marean, in scena vietii politice, latinigtii le-au impartit inlepuni gi centurii, dupes asemanarea legiunilor romane.In fata for erau inaltate mai ales exemplele de eroismale stramogilor. Actele de eroism ale acestor gloateiau indemnat pe intelectualii nogtrii sa le apropie gimai Inuit de imaginea ce gi-au facut-o despre legionariiromani care au cucerit lumea. Acelag procecleu a fosturmat gi in pretuirea patrimoniului sufletesc al acestorgloate. Latinigtii au inceput sa-1 rascoleasca gi sa vor-beasca despre el cu entuziasm, pentruca aveau cre-dinta ca descopereau in el urme istorice, mai ales urmeale originii noastre romane.

Au putut aluneca spre aceasta interpretare gi dinpricina directiei istorice gi mitologizante pe care auluat o cercetarile in folclorul european. Aceasta di-rectie inaugurat5. de Grimm, a Inceput sa princla gi lanoi. Entaiul ei elev este banateanul Atanasie Marie-nes9u, Post membru al Academiei Romane. Publicandin 1859 cea dintai culegere de poezie populara, el senazueste sa dea cat mai multe balade, dintre care unclesent fabricate pe deantregul, iar altele sunt mult

tocmai pentru a cuprinde cat mai numeroase

?

dreptate",.in-

www.dacoromanica.ro

22 ION BREAZIT

urme ale originii noastre romane. Procedeul a fost in-trebuintat si In colectia lui de ,colinde, publicata inacelas an. Baladele si colindele prin formele for fine,nu ofera totusi un camp destul de larg conjuncturiloristorice si mitologice. De aceea. Marienescu se adan-ce$te tot mai mult In jungla fare sfarsit a basmelor,cu singurul scop de a vana in ea urme greco-romane')

Cu o orientare mai larger in ceeace fi putea oferistiinta europeana contemporana, cu o dialectics maiagera, dar cu aceeasi convingere fanatics, Grigore Si-Iasi, fostul profesor de limba romana dela Universi-tatea din Cluj, urmareste acelas scop. El adauga teorleimitologice a lui Grimm, teoria psihologica a luiSteinthal In interpretarea materialului popular 2). Pen-tru el literatura populara, in cea mai larger acceptiunea cuvantului, este ,manifestatiunea cea mai genuine amodului de cugetare (al unui popor), depositoriul celmai fidel al bucuriei 5i nefericirei, dorintelor si aspi-ratiunilor, cum si al frisusirilor lui psihologice; ea estea$a zicand os din oasele, carne din carnea si sange dinsangele lui; scurt: portretul fotografic al caracteruluinatiunii respective 3). Pornind dela aceasta conceptie,Silasi Incearca mai Intai sal scoata din literatura noa-stra populara, cunoscuta pans atunciel marturisesteca foloseste $i culegeri proprii o imagine a popo.rultri roman, gasindu-1 religios, ospitalier, plin de re-.cunostinta fats de binefacatorii lui, rasbunator Friskfats de dusmani, frugal, muncitor, iubitor de patrie

1)Studiile lui Marienescu au fost publicate sub titlui de ,,Descope-riri marl' in Albina, 1871, 1872, Familia 1871 si Federatiunea 1872.V. o bibliografie mai amanunlita a for in $Aineanu, Basniele Ro-nzOnilor, p. 52 nota.

2) Gr. Sliest. Insentnatalea literaturii rornatze traditton dr inTransilrania, 1875, nr. 3, 4, 5 $i studiul mai desvoltat Rom inn/ topoezia sa poporald, in Transileania 1876, nr. 18-23, 1877, nr. 4 -38.

3) Silas', In Trans. 1876, p. 206.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 93

$i familie, cu simtirea frageda, cu un spirit plin desarcasm o imagine care nu uita sa spund adeseoriel este aidoma cu a stramosilor nostri romani. Exern-plele pe care le scoate 1118a din material(il care Iistatea la 4ispozitie fac adesea parte din ceeace fabri-casera si indreptasera culegatorii no$tri, indeosebi A.Marienescu. Si pentru Si Iasi literatura noastra popu-lara, Indeosebi basmele sunt un imens furnicar de mituri,mai ales greco-romane. Panes $i forma acestei literaturiderives dupes el din cea latina,. Limba ei conserves maibine, In locutiile si formele ei fixe, pecetea latina.Caracterul acestei literaturi nu este romantic, ca alpopoarelor Invecinate, ci clasicidilic". ,,In ea Ro-manul trAeste In adevarata lume suprapamanteana,

traeste spune el gi azi In lumea mitolo-giei antice, are de a face cu zei, zeine $i titani, du-reaza punti peste munti, Invites la nunta soarele, luna$i stelele scl., ?neat la lectura productelor literare/po-porale romane$ti vrand nevra.0 Iti vine In minte poe-sia clasica latina. $i elina, care precum stim asisdereae purtata de nenumairate fiinte religioase si idealuriale mitologiei 2).

Si Iasi Indeamnl deci pe istoriografii, pe filologii,dar Indeosebi pe poetii romani a se Indrepte spretezaurul popular pentru a descoperi .,aurul lui, ascunsInca in p5.turile cele mai adancill. Acest our este ,spi-ritul, geniul, caracterul poporului nostru, care trebuedesvelit $i Invederat, ea sa pricepem misterul tena-citAtii cu care dansul a Infruntat victorios atatea res-trigti milenare si sa stim prefige mersului sau sprecultures si desvoltare, o directiune, nu cumva gresita,ci corespunzatoare insusitatilor sale sufletesti". Peaceasta: calespune el In alta. parte 7 vom ajunge la

1) Ibid. p. 210.

ideals,

www.dacoromanica.ro

24 ION BRAAZU

acel ideal de .nationalitate frumoasal, spre care tre-bue si tindem nelncetat

10. Am insistat asupra acestei intoarceri spre popora latinistilor si n'am amintit decat opiniile cele maicaracteristice ale acestora pentrucA ea a tras multin cump&na In renasterea literara care s'a produs inTransilvania In a doua jumatate a veacului trecut.Se tie ca aceasta renastere a putut atinge uimitoa-rele rezultate pe care le cunoastem, datorita indeosebiactiunii staruitoare gi inteligent condusa a Junimii.Obiectivul principal, al acestei actiuni a fost, la in-ceput daramarea conceptiei despre limbs a etimolo-gistilor ardeleni. In jurul anului 80 al veacului trecutvictoria putea fi considerata drept castigate de Ju-nimisti. ()data indepartat ins& de pe ochii ardelenilorvalul etimologismului, apele inlantuite ale literaturiiau putut porni cu toata puterea for binefacatoare,deoarece terenul era de multi vreme pregatit de a-ceast& Intoarcere spre popor, pe care o avea gi Ju-nimea in programul ei, dar care aici facuse progreseatat de Insemnate in urma conditiilor schitate maiinainte. Aceasta conceptie despre poporul ca izvorsi indreptar spiritual a fost calul troian in care s'auascuns cuceritorii cetatii latiniste.

Si mai retinem apoi din conceptia despre popor aacestei epoci imaginea de roman eroic 5i luptator, fa-cuta cu fats iatoarsa spre origini, hranita de amin-tirea vie a revolutiei din 1848 5i de afirmarea tot maihotirata a poporului in viata publics. Pentru for.mares acestei icoane a fost preferat ceea ce este epicdin patrimoniul popular, indeosebi balada gi basmul.

Directia putea duce la exagerari, din pricina lup-telor nationale de dincoace de Carpati, din an In anmai indarjite. Este meritul junismului prin deviza lui

1) lbrd. p. 206.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANS(LVANffil 2.5

,nationalism In marginile adevaruluig de a fi tnfranataceste exagerari. Sub influenta lui, dar gi a literaturiicare tgi facea tot mai mult loc In strainatate, am ajunsla acel realism popular, care cu diferitele lui interpre-taxi va fi formula In care se va desvolta literatura ro-mans din Transilvania pang aproape de zilele noastre.

In intaia lui faza acest realism se desvolta In ori-zontul idealului de popor eroic, idilic $i sanatos, for-mats sub influenta literaturii populare. Idealul acestaa fost mogtenit dela latinisti, oricat s'ar fi lepadat deei aceia care 11 transpuneau pe planul literar. Ase-menea tor, Slavici gi Cogbuc au iubit basmul, cu caregi -au facut amandoi ucenicia literara 1). Eroii basme-lor prelucrate de unul In proza, iar de celalalt in ver-suri, seamana adeseori la chip gi la vorba cu taraniisatelor ; dar gi personagiile tntaielor nuvele ale lui Sla-vici, flacaii gi fetele idilelor, eroii baladelor lui Cogbucdescind din lumea imperials, fabuloasa gi ingenua aeposului popular. Intre acest epos gi realitatea satuluieste la acesti scriitori un schimb de valori atat deintim, !neat nu mai cunosti In aceasta osmoza careeste partea unuia gi partea celuilalt.

Din aceleasi izvoare populare, care dau eroilor dinbasme puteri miraculoase sia scos Slavici In tntaielelui nuvele, iar Cogbuc In Intreaga lui opera poeticsoptimismul viril. Tu, Doamne, cu nemarginita inte-lepciune ai intocmit lumea gi frumoasa ne-ai lasat-onota spre vietuire" rune cel dintai, la sfarsitulnuvelei Budulea Taichii; iar pentru Cogbuc pans gimoartea este un prilej de tnnobilare a vietii gi a lupteicare ti da valoare.

1) Cogbuc a fost elevul lui Silagi la universitatea din Cluj. 0apropiere Intre ideile acesituia privitoare la mitologia basmelorGoastre gl unele versuri ale ui Cogbue a facut N. Draganu, in GeorgeCogbuc la liceul din Neisaud gi raporturile lui cu granicerii, p. 13-14.

www.dacoromanica.ro

26 ION BREAZU

11. Intoarcerea spre literatura populara a atins punc-tul culininant in Transilvania in paginile 7ribunef delaSibiu, condusa, in epoca ei de inflorire, de Slavici saude elevi de ai lui. Indeosebi basmul a devenit indrep-tarul tuturor celor care luau condeiul in mama pentrua incerca sa-gi croiasca un drum in literatura. II cule-geau aga cum 11 auzeau, dar mai adesea tl prelucrau, tnproza sau in versuri, invatand dela el sa povesteasca,formandugi un stil cat mai apropiat de stilul lui vor.bit, vie. Caracterul epic al literaturii ardelene se da-toregte intr'o masura insemnata acestei gcoale a ego -sului popular.

El se mai datoregte orientarii crescande spre mauldin popor, spre satul cu toata complexitatea vietrii luiactual9. Viziunea folklorica ramane; ea se estompeazain-sa si primegte alte interpretari. Alaturea- de- un popor idilic si mitologic isi face loc in literatura popo-rul real cu dramele!gi tragediile lui, cu lupta lui apri-ga pentru existents. De altfel intreaga epica europeanaa vremii se indreapta spre burghez sau spre omul dinmultime. Intemeinduse pe aceasta orientare, TitulMa-iorescu a formulat la 1882 teoria romanului Popular,cu respiratia lui larga, cu eroii stapaniti de fatalitLtide rasa gi mediu 9.

Aceasta noug directie pe care a luato realismul,tinge foarte putin pe Gheorghe Cogbuc. El continuasa traiasca in lumea lui de popor ideal gi se retragetot mai mult in mijlocul marilor opere clasice, in ye--einatatea ca.rora s'a simtit totdeauna bine. Loan Slavici,cu predispozitia lui temperamentala pentru tragic, cainteresul pe care 1-a avut totdeauna pentru problemeiemorale, se lass prins de noul curent, inlecuind voio-gia, sfatosenia gi spontaneitatea din primele nuvele cu

1) Titu Maiorescu, Literatura romcinii §i strainiitatea, Fa ContiLit. XV, p. 361-370, 901-408.

a.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI Zk

epicul dur, cu tragice inclestari de caractere din Moaracu noroc si Mara, scriss. par'ca anume pentru a de-monstra teoria lui Maiorescu. E acelasi popor al` sa-telor noastre si totusi par'ca e altul, cu dimensiunimorale mai coinplexe, cu umbre si lumini, cu bucuriigi infringeri: Interpsul folkloric are meritut de a ne Laapropiat de acest popor, pe care doriam acum sa -1transpunem pe planul artistic cu intreaga viata lui.Tendinta educative se pa.streaza. Ea se strecoara totmai mult in opera lui Slavici si Cosbuc si devine sco-pul principal al unor scriitori de a doua mans, ca IvanPop Reteganul de pilda. Manat de imensa lui dragostepentru popor, acest- dascal neobosit, a poposit In toa-te regiunile Ardealului, cu gandul de a invata pealtii, dar si de a cunoaste toate manifestarile vietiirurale, dela basmele pe care le noteaza in graiul asprual taranilor, la doinele, strigaturile gi baladele, pe care-le transcrie pe mii bucatele de hartie, la viata de toatezilele cu Intamplarile ei, vrednice de a fi date dreptpilda. de InAllare sau cadere. E un realism elescriptiv,de suprafata, fdrce putere de 'adancire psihologica, degrupare si stapanire a materialului In vedarea unuiscop artistic, si totusi el ne Iasi uneori o vie impre-sie de autentic, de lucru trait. Asemenea lui Pop-Re-teganul an procedat $i alti scriitori dela sfarsitul vea-cului, de aceeasi talie, care merits Ins& un locsor inpaginile unei istorii literare Incapatoare, deoareceprin ei s'a fa:cut trecerea dela poporul idilic si mi-tologic, la poporul actual. Caci nu poate fi vorba inacest proces de o rupture, de un act revolutionar,ci de o lArgire de orizont, de formarea unei traditiiliterare. Scriitorii din generatia Luceafarului s'au simtittotdeauna fii ai scriitorilor din generatia Tribunei; a--deseori s'a Intamplat ca parintii sa mearga la brat cufii. In cercul acelorasi grupari literare. Uneori celedouA modalitAti de a vedea se suprapun in opera a

www.dacoromanica.ro

.38 ION BREAZU

celuiagi scriitor. Ne gAndim la Slavici gi la AgArbi-ceanu, care au facut Intregul circuit, dela satul idilic,la satul actual.

Si pentru scriitorii din intaia generatie gi pentrucei din a doua, satul este o stirs& inepuizabila de artaliterard. Si unii gi altii idealizeaza. Pans eand proto-tipurile celor dintaiu traesc hate() lume de basm gi demitologie, ale celor din urma sunt desprinse dintr'osinteza a satului actual, chintesenta a vietii nationale.Slavici gi Cogbuc idealizeaza cupringi de bucuria des -coperirii unui popor homerie (cuvAntul este al luiSlavici 1); Agarbiceanu, Iosif, dar mai ales Goga, idea-lizeazA din nevoia de a apara poporul gi de agi apArapropria for viata de instrainare gi desaxare. Spre acestpatrimoniu popularIosif se Indreapta ca spre o oazade blancla pace gi multumire, pierduta In zarea pe careel n'o mai poste atinge. Este un sat al amintirii me-lancolice. Cu sufletul lui de lavA clocotitoare, Gogagi.a crest imaginea lui de sat In antinomie cu oragul,-considerat un dugman au numai pentrucl este strein,ci fiindca este despoiat de toata mireasma vietii a-triarhale '). Satul lui are un rol mesianic, de conser-vare a rasei gi de eliberare a ei. In cuibul lui nu semai aude cAntecul fericirii, ci murmurul suferintei giricnetul rasbunarii. Eroii lui sunt gravi, Investiti cuharul unei misiuni, cu fata inegrita de arsita gi scal-data de sudoarea muncii aspre In brazda streinului.Stilul lui nu mai pornegte dela povestitorul de basmeca stilul lui Cogbuc gi Slavici, ci dela litania preo-tului in fa (a altarului. El nu povestegte, ci oficiaza,biestema sau profetegte.

Dintr'un astfel de sat e desprinsa gi lumea lui Ion

1) I. Slavici, Noi qi Magliiarii, in Cone. Lit. VII (1873) p. 263,2) Ideea este Iarg desvoltata in Ovidiu Papadima, Neam, sat gi

)rag In poezia lui Octavian Goga, Bucure0 1943.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 2.4

Agarbiceanu, prozatorul cel mai Insemnat al genera-tiei Luceafarului. Preotul, care di timbrul personalitatiisale nu coboara insa in mijlocul celor necajiti gipentru a. exalta gi a Indemna la revolts, ci pentru arevarsa peste ei harul evanghelic al intelegerii, altmangaerii gi al iertarii.

12. S'ar parea gi s'a spus adeseori ca LiviuRebreanu, In partea cea mai aleasa a operei caruiataanul ocupa un loc central, inaugureaza o nouaperspective In lumea satului. Parerea noastra este cael, reprezinta punctul terminal al Intregei desvoltaria literaturii noastre, orientate spre realitatile popu-lace. Si Slavici gi Cosbuc gi Goga gi .Agarbiceanu anavut momente cand au transpus in opera for acesterealitati in toata nuditatea lor. De cele mai multe onInge ei au cautat sa le transfigureze pentru a atinge-un ideal de popor roman, pe care gi I-au facut fie submirajul eposului popular, fie In focul luptelor pentruexistenta nationals. Aceasta consideratie nu scade cumimic valoarea artistica a partii realizate din operator; ea indica numai atitudinea diferita, ecvatia fie-caruia In fata tezaurului popular, de care se simteaulegati prin intreaga fiinta for gi pe care 1 -au crezutmaterialul eel mai rezistent pentru opera de arta.Liviu Rebreanu nu mai priveste lumea` satului In func-tie de nici unul din aceste idealuri. El are fata deeg, atitudinea rece a omului de gtiinti, care descrieum fenomen prim ceeace este accesibil controlului direct al observatiei. Oamenii lui nu sunt nici buni nicirai, ci slabi sau tari, aga cum i-a facut vista cu legileei aspre, cu instinctele ei, atat de puternice, In lumeamai apropiata de nature a satului. Instinctul dominanteste cel teluric. Rebreanu gtie sal lotrupeze In indi-vizi sau In colectivitati, dea o amploare epics necunoscuta inainte: Stilul este voit sarac, direct, far&

umili

sa-i

www.dacoromanica.ro

30 ION BREAZU

gfatogenia povestitorului care se incantA de propriullui dar de a povesti, far& vraja musicalitAtii sau aimaginii cautate.

La punctul terminal al realismului social se ageazagi Aron Cotrug prin elanul vital, energia explosi'VA ataranilor gi muncitorilor din poezia lui, turnatA in-tr'un stil glebeu, abrupt, de aspre lOvituri de ciocan.

13. 0 explorare noua a filonului popular vom gasie abia In opera lui Lucian Blaga. $i pentru el satul

este o lume de o bogie necuprinsa, singura temeliea. unei opere literare autentice. Plenitudinea ei nupoate fi descoperita. insa. in sufletul taranului mater,cu zarea ritezatA de nevoile vietii, de mizeriile celoro suti de porunci ale zilk". Ea poate fi surprinsAmai de grabi in sufletul copilului cu sensibilitatea me-tafizia vie gi nealterata 1). De fapt, nu pe om II cautaLucian Blaga in sat, nici pe eroul mitologic at luiCogbuc, nici pe omul In lupta al lui Rebreanu cicreatiunea cu reflexe metafizice a acestuia. Cu pasiu-nea ciutitorului de comori, el rascolegte acest patri-moniu pentru a descoperi in el mitul, eresul, pro.verbul, tot ceea ce deschide perspective spre adan-cimi, spre permanente, tot ceea ce este mai presus deveacuri, tot ceea ce are o structure stilistica 2). Des-coperirile lui pot sa fie ateodatA crampee in carecleabia mai recunogti 1ntregul, cioburi dintr'o amforasfaramata de pasul vremii. Cu pasiunea unui alchi-mist at mitului, Lucian Blaga le && resonanta primara,le ridici pe planul artei majore, le d5. fiorul misteru-lui. Mai ales in dramele lui, desprinse din momentele

1) Lucian Blaga, Elogiul satului romdnesc. in Academia RomankDiscursuri de receptie, LXXI, Bucuregi, 1937, p. 4-5,

2) Cf. Raspunsul lui Lucian Blaga la discursul de receptie al lui.N. Crainic, Ac. Rom. Disc, de Rec. LXXIX, Bucure4ti, 1941, p. 21.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAN1E1 31

de criza spirituals ale sufletului nostru popular, seposte urmari aceasta operatiune.

0 depagire a realismului popular, inaugurat gringeneratia Tribunei, a incercat In epicl Pavel Dan, Inunele nuvele ale sale, In care nea zugra.vit taranicutrenaurati de tragipul mottii gi de puterile de din-colo de lumel). Moartea 1a fulgerat Insa Inainte de aduce la Indeplinire marile nadejdi legate de talentuiIli exceptional.

It In vara anului 1890 s'a tinut In catedrala arhi-e-j_stscopala. din Sibiu un parastas, cu prilejul treceriicLatre cei vii a lui Vasile Alecsandri. Oratorul festival acestei ceremonii a fost asesorul consistorial Za-ItarEa Boiu, care a contribuit In mare masura. la 1.1,2;-

0.1:Air-ea In Transilvania a cultului pentru poetul delaMircegti. Desprindem din acest inspirat panegiric,frazele urmatoare: -Precum zice frumoasa traditiebsericeasa despre loan Evanghelistul ca el din r5.-zcanarea pe pieptul lui Isus a scos dumnezeiasca inspi.ratiune a admirabilei sale Evanghelii, asa vom zice 4inot de Alecsandri ca razimat pe pieptul poporuluiroatan el a ascultat gi a auzit mai bine deat totitoate palpitarile inimii lui, s'a inspirat mai must deattoti din spiritul lui gi a zugravit mai Fidel deat toti,chipul vietii lui sufletegti. De aici neasemanata sim-pEtate, curatenie, aldura, adancime, dulceats gi puterea poeziei lui: Ale tale putem zice, dintru ale tale!Ceea ce poporul ia dat din comoara cea nesecati asentimentelor sale, poetul Ii reds fnmultit, tnfrumu-setat, agezat In ordine, pus pe vasele de argint gi deale ale divinei poezii; gi poporul uimit recunoasteIa limba lui Alecsandri limba sa, In simtdmintele luis,oata.mintele sale, In chipul lui chipul sau gi striga cu

Cf. indeosebi Prieeghiu1 §i Copil schinthat din vol. Urcantrd 'Itz1 lanautegti, 1938.

I) Ra-

www.dacoromanica.ro

32 ION BREAZU

cuvantul biblic: Iata aici os din oasele mele si trupdin trupul meu

Acest elogiu cu care Zaharie Boiu a invrednicit peautorul Gintei latine poate fi adus intr'o si mai mare-masura intregei contributii a Transilvaniei la litera-tura romans. Toate caracterele ei fundamentate sedesprind din ra."zimarea ei pe pieptur poporuluiromanesc din aceasta" provincie. Dorinta de a creaacestui popor o conditie umana mai apropiafa de idea-lul cregtin gi de dreptateri-a dat nota etica si socials.T.rairea indelungata a scriitorului ardelean in lumeaCu caractere stravechi, bogata, complexA, dinamica asatului a dat acestei literaturi un pronuntat caracterepic, a umplut-o cu aroma patrunza.toare a pamantuiuisteamo$esc, i-a deschis porple spre zarile fara desfarsit ale mitului, a fAcut posibila In sanul ei fraze-zimea bucolica, alAturea de realismul vanjos, aspru,bArbatesc.

Oridecate on un scriitor din Transilvania miruitcu harul celor alesi, a tras cu arcusul pe vioara fer-mecata. a sufletului popular a stiut sa scoata din ea.note pline de fiorul originalitatii.

1) Tributza, Sibiu, Anti! VII, p. 205.

..."9.

www.dacoromanica.ro

TEATRU ROMANESC IN TRANSILVANIAPANA LA 1918

Cand In primavara anului 1919, aproape In weeks.timp cu vizita familiei noastre regale, artistii TeatruluiNational din Bucuregti, In frunte cu C. NottaraZ. Barsan, au pornit cel dintaiu turneu In Ardealuleliberat, li s'a facut pretutindeni, o primire Impara-teasca. Drumul le-a fost agternut cu flOri In sensulcel mai propriu al cuvantului. La reprezentatiile tor,compuse din piese exclusiv romanegti, a fost un ade-varat pelerinaj. Alaturi de intelectualii gi lumea ora-gelor, satele au alergat gi ele, ca apele primaverii.

Insufletirea aceasta generals, cel putin pentru norArdelenii, era perfect explicabila. Nl se realiza subtochi, mai frumoasa decal o banuiam, o dorinta vechegi arzatoare, infiripata In suflete °data cu cele dintaisemne de trezire la viata culturala In spirit national.In curs de o suta de ani gi mai bine, prin eforturi,la Inceput plapande, dar mai pe urma sustinute cusurprinz5.toare Indaratnicie, am ajo.ns sal introducemideea teatrului national In toate straturile societatiiromanesti de dincoace de munti. De aceea trecereafostului teatru unguresc de Stat al Clujului sub sta.-panire romaneasca gi Intemeierea In inima Ardealuluia unui teatru gi a unei opere nationale, a fost unuldin cele mai justificate acte ale regimului romanesc.

Cand se vorbegte deci de teatru national In Ardeal3

gi

o-

www.dacoromanica.ro

34 ION BREAZU

ar fi o nedreptate si nu se aminteasca de marii inain-tagi, cari an pus, nu odata, cea mai buns parte a vietiilor, la realizarea acestei institutii. Aceasta evocare aprecursorilor e cu atat mai necesara cu cat ne lipsesteo istorie a teatrului roma. oesc din Ardeal. Avem fru-moase contributii In aceasta materie, opera de ansam-blu, intarzie Ins& sa. apara.

N'am de glad sa umplu acest dureros gol din isto-riografia culturala a Romani lor din Ardeal gi Banat,

acest articol. Intemeindu-ma pe uncle cercetari per-sonale gi pe contributiile altora, en nu Incerc decato schiti a unui vast capitol din istoria culturala aTransilvaniei.

I

Cele dintai licariri ale interesului Romani lor dinArdeal pentru teatru se confunda cu Intaiele manife-stari ale acestora pentru o vials politics gi culturala Inspirit national. E adevarat ca In acest domeniu, consi-derat ,totdeauna ca un lux, incercarile au fost mai spo-radice gi plapande, .ele exists Insa gi trebue sa tinemseams de ele, caci numai aga putem si Intelegem ceeacea urmat mai tarziu, In a doua jumatate a sec. XIX-leade pilda.

Mai mult decat celelalte ramuri ale culturii gi lite-raturii, interesul pentru teatru at Romanilor din Ar-deal s'a desvoltat sub influenta din afara. In sufletulfor s'a Incuibat o dorinti puternica: de-a face sal rasunelimbs romaneasca pe scena, cultivand astfel gi peaceasta cale constiinta nationals, trezita la viata, Do-rinta aceasta a crescut Iasi nemasurat de mult atuncicind 'au vazut cu proprii ochi ce mijloc de culturasocials gi nationals este teatrul pentru natiunile con -loonitoare si pentru fratii din Principate.

Teatrul e In functie de societate mai mult decatoricare ramura a literaturii. deasemenea, mai Inuit

In

S i

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 35

decat celelalte mute surori, Thalia Infloreste sub Inraurirea starilor economice. Inzestrate cu o nobilimebogata gi, cu o burghezie numeroasa cele cloud natiunistapanitoare °data. dincoace de munti, Sasii gi Ungurii,

at putut sa se gandeasca, cu mutt tnaintea sarmanilornostri tarani, tnclegtati to necontenita gi aspra luptapentru asigurarea celor mai elementare trebuinte aleexistentei, la cultivarea teatrului.

Cultura noastra, pans la sfarsitul sec. al XVIII-lea,atita cats brume am avut-o, a Lost apoi In exclusivedependents de biserica ortodoxi care n'a cultivat teatrul,nici pe departe, In masura to care 1-au cultivat catoli-cismul gi protestantismul. Cele dintai manifestari deteatru la not se vor face deci in afara ortodoxismuluisub influenta protestanta gi catolica, iar mai tarziu,sub cea laica.

Nu numai teatrul nostru cult, dar gi cel popular alust fiinta to mare parte, subt Indemn strein.

Atat gcoalele catolice din Ardeal cat gi cele re-formate au cultivat In mare masura reprezentatiileteatrale, Intrebuintandule cu scop educativ. Pateriiiezuiti facura doar din educatie una din cele mai iscu-site arme din arsenalul lor.

Ei vazura de timpuriu ce influenta enorm4 are a-ceasti arta asupra imaginatiei tinerimii.

Teatrul acesta scolar va avea mare influenta asu-pra desvoltarii teatrului la Sasii ,gi Ungurii din Ar-deal. El va fi cel dintai Indemn gi pentru Romani.Se gtie ca. In sec, al XVIII-lea, mai ales In urina uniriicu Roma, numarul Romani lor ardeleni cari patrunse-sera In scoale, crescuse surprinzator. Pe scenele acestor-scoale, mai ales iezuite, tinerii romani au avut prilejul-si vada numeroase reprezentatii teatrale. Cand VQ141 ayea gi not gcoalele noastre, vom cauta sa imitam ceeaceam vizut acolo. $i Inca destul de repede... Caci abjala un an dupi In fiintarea gcoalelor din Blaj, elevii for

www.dacoromanica.ro

.36 ION BREAZU

sub conducerea unora dintre profesori, vor alcAtui ocomedia ambulatoria alumnorum, cu care vor face, invacanta CrAciunului din 1755, cel dintaiu uturneu" deteatru romanesc prin Ardeal, despre care avem cu--no$tinta. Nu cunoastem piesa reprezentata, din documental ce ni s'a pastrat se poate presupune ins&ca subiectul ei era religios, probabil niste Irozi, sauvreun mister religios. Trupa' tei avea si o mica gar-deroba, care va fi pus in mirare pe tAranii in mijlo-cul cArora s'a arAtat. Tinerii au vizitat, in turneul*for Sebesul, Vintul de jos, Alba-Iulia $i cateva satedin 1mprejurimi- Poporul nu mai incapea to bisericipentru a se minuna de aceasta scomediel. Rana sistrAinii 9i admirara, dupa cum spune singurul docu-ment contimporan ce ni s'a pastrat.

Cu ease ani mai tarziu, elevii acelorasi scole orza-hizeazA un spectacol in cinstea generalului Bucow, careviziteaza Blajul.

Intre' profesorii care sprijinira aceste initiative sekisegie si Grigore Maior, harnicul si 'sobrul episcopunit de mai tarziu, al Blajului. Numele lui 91 vom gasi,cu vre-o doul decenii mai tarziu, scris la sfareitul celeimai vechi piese cu subject romanesc si cu versuri In par-te romanesti, din ale cunoastem. E vorba de Occzsio-Gregorii Vodae., manuscrisul cAreia s'a pastrat in biblio-teca episcopiei gr. cat. dela Oradea Mare. Dupa cumse poate constata din titlu, este inspirata din tragicamoarte a votvodului Moldovei, intrata in multe poe-zii populare ale vremii. Persoanele din piesa dau re-plici In latineste, ungureste, romaneste si tiganeste.Este o piesa dupa.' model ul comdiei dell'arte si ateatrului $colar iezuit al vremii, cu usoare reflexe defolclor romanesc. A atorul si data piesei nu ne suntcunoscute, dar din Insemnarea dela sfargitul manuscri.sului se poate presupune ca a Post scrisa pe la sfar-itul domniei Mariei Terezia si In timpul pastoriei lui

Grigore Major, deci Intre 1778 $i 1780.

www.dacoromanica.ro

'LITERA TURA TRANSILVANIEI .97

Indemnul n'a venit Ins& numai din ecoli, ci si din-societate. In a doua jumatate a veacului al XVIII.lea-starile din Ardeal trecura printr'o transformare radi-cals, mai ales din punct de vedere cultural. Viena tn-cepuse sA se patrunda si ea de spiritul luminat at vea-cului al XVIIIlea. Catolicismul a pierdut atotputer-nicia lui. Lupta tmpotriva i a fost tnceputa de MariaTerezia si continuata de fiul s5.0 Iosif al II-lea. Maiales cel din urma.' a c.Autat sA dea o mare desvoltareculturii germane to cadrele imperiului. Incurajareaaceasta a Vienei a tmpintenat la treaba gi pe Sagii dinArdeal. Ei vor fi In aceasta parte a imperiului repre-zentantii cei mai de seams ai spiritului nou german.

tntre mijloacele de rAspandire a lui au ales si teatrul.Numeroase trupe ambulante cutreera Ardealul to

trei decenii ale veacului at XVIIIlea. Nu a-mintesc dintre ele cleat pe cea a lui Christian Lu-dwig Seipp, care a vizitat orasele sAsesti ale Tran-silvaniei, reprezentand peste 100 din piesele cari fa-cusera valves pe scenele Vienei 4i dintre care nulipseste nici Shakespeare, Moliere, Beaumarchais, Les-sing, Schiller gi Goethe.

Reprezentatiile acestea an avut o influents covar-sitoare asupra Sagilor, carora se adresau In primulrand. De buna semi' ca subt influents' or tipografulfrancmason si umanitarist, Hochmeister din Sibiude subt teascurile caruia iegisera gi cArti romAnestia sprijinit, cu toate puterile, ridicarea la Sibiu a celuidintaiu teatru german (1788).

Dar Indemnul n'a miscat numai pe Sasi, ci gi peUnguri. Incercarea Vienei de a da imperiului un pro-nuntat caracter german, a trezit gi In ei constiinta na-tionals. Ea s'a manifestat mai tntaiu printr'o mai maredragoste pentru limbs. Si Intre mijloacele de cultivarea limbii to societate ei an ales dela Inceput scena.Societatile de diletanti Incepuri sA rAsarA, in centrele

$iul

timele

,

www.dacoromanica.ro

38 ION BREAZU

for mai de seams : Cluj, TarguMures, Aiud. La 1792se pun la Cluj bazele celei dintaiu trupe permanenteunguresti. Ea era cea dintaiu", nu numai in Ardeal,ci si In intreaga Ungarie. Cel care sia castigat martmerite In sprijinirea ei au fost baronul Nicolae Wes-selenyi, un mare patriot ungur. DatoritA staruintelorlui si ale celorlalti nobili,. care isi faceau o mandriedin incurajarea acestui mijloc de cultivare nationals,se pune la 1803 la Cluj, piatra fundamentals a celuidintaiu Teatrul National al Ungurilor. Claclirea nuva fi terminate deck in 1821. 0 buts bucata de timpteatrul acesta din capitala Ardealului, va fi cea maide seam& scene a tuturor Ungurilor.

La toate acestea RomAnii nu puteau sa ramana ne.pasatori. Bineinteles realizarile for vor fi mult maimodeste, conform imprejurArilor si mijfoacelor de caredispuneau.

Fara indoiala ca la Indemnot sasesc se va fi alcatuitacea sceneta pastorall In versuri cu ecouri din ora-tiile noastre de nunta, reprezentata la o nunta sa-seasca din Brasov la 1782, pe care o aminteste Sulzerin a sa Geschichte des Transalpinischen Daciens (IIIp. 19).

Cu cativa ani mai tarziu, la 1792 Paharnicul Iorda--che Slatineanu scoate la Sibiu in tipografia lui Hoch-meister in fraducere romaneascl, Ahilels la Schirosde Metastasio.

Romanii incepura sa vada ca limba for poste facefats si scenei. Putinele scoate can be aveam, apoi celestraine, mArira numArul stiutorilor de carte. In catevadin orase se Infiripa o burghezie romaneasca, ce nuva cere numai cArti bisericesti, istorii si calindare Inromaneste, ci si teatru. Burghezia aceasta contributela ridicarea in Oravita pe la 1816-17 a unuia dintrecele mai vechi teatre din Ungaria. Printre fondatorilacestui teatru, inaugurat de insusi Imparaful Auslmei

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI

Francisc I, gasim pe macedoneanul Ion Niidni°'$i pePavel Iorgovici, protopop din Varadia.

Dar orasul care va avea cea mai numeroasa si in-tarifa burghezie romaneasca va fi Brasovul. Numelelui va trebui amintit des in istoria teatrului' roma-nesc de dincoace de Carpatj, tocmai din aceasta cauza,Trupele germane si maghiare vor cauta si atraga pu-blicul romanesc al Brasovului prin diferite mijloace.Vor improviza piese cu subiecte romanesti, afisele deteatru vor fi scrise in nemteste si in romaneste, bavor da chiar spectacole in limba romaneasca. Astfelin 1815 se da o reprezentafie in roma.neste cu Veci-neitatea periculoasei de Kotzebue:iar In 1821 truPa Io-sefinei Ublrich (din Weimar) are in program tin baletintitulat Horia and Kloska in der Schenke, apoi o piesavodevil Die Flucht der Bojaren oder das Befreyungs-fest in der Fischerhutte cu cantece si jocuri inspiraticu siguranta de bejenia boierilor munteni din pricjnaturburarilor provocate de revolutia lui Tudor.

Se pare ca nu nuMai in Brasov, dar si in alte oraseale Ardealului, ca Sibiu!, Blajul, OrAstia, Lugojul, A-brudul, publibul romanesc a devenit un element carenu merits deloc sä fie disprefuit. Faptul acesta va fiindemnat Ara Indoiala pe un oarecare grecosar15, Foti,din Seghedin sa alcatuiasca o ,Societate Romaneascacantatore Theathrale", cu care in primavara anului1847 a dat cateva reprizentatii in Sibiu, Orastie siBrasov. Societatea" era un bizar amestec de RomaniUnguri si Nemti, Tot atat de amestecat Ii este si re-pertoriul gi limba. Important este ea intre pisele re-prezentate se kaseste si lorgu dela Sadagura a luiAlecsandri. Comedia fare a avut un succes revolutio-nar la Iasi a patruns deci si in Ardeal destul de tim-puriu. Este cea dintai infruptare a Ardealului dinteatrul lui Alecsandri. In a doua jumatate a veaculuisimpatia pentru regeneratorul teatrului romanesc va

39

.

www.dacoromanica.ro

40 ION BREAZU

cregte atat de mult tncat el va fi nelipsit dela repre.zentatiile diletantilor.

Tot In acest an, o trupA ungureasca da o aerie de14 reprezentatii la Blaj, dintre care doul vor fi Inlimba romanl gi asemenea Incercari sporadice se maiIntalnesc mai ales la Brasov.

Fara lIndoiall ca Romanii nu ramasera prea tncan-tati de felul In care trupele acestea le stalceau limbacu singurul scop de-a le scoate parale. De aceea Incade timpuriu se gandira la societati de diletanti, for-mate din sanul lor. Si In' aceastA privinta a premersBlajul.

In sala de mancare a Seminarului din Blaj se In-cercau din and In cand de obiceiu la lisatul secului,sau de sarbItorile Craciunului, scenete latinegti asacum se dadeau In liceele iezuite. Barit ne spune ca In1825 s'a reprezentat Aulularia de Plautus Intr'un de-cor tarAnesc.

Cu gapte ani mai tarziu generatia tanAra. a Blajuluigeneratie care va pregati 1848 va merge gi mai

departe. Unii dintre membrii ei vazurA la Cluj pe ceamai buns scene din Ardeal gi in vremea aceea dinUngaria teatru adevirat, teatru care to cutremuraatat prin piesa cat gi prin felul In care e reprezentatA.Emotiile de acolo i-au urmArit ei la- Blaj. Se gandirAdeci la o societate de diletanti din sanul lor, cuo oarecare stabilitate. De fapt reusirl s'o alcAtuiascA.Ba, ceeace e mai interesant ei reusira sA-si face,cu bani stransi dela protopopi gi o cortina gi deco-ruri, pictate de un profesor de desemn sas din Sibiu.Astfel Inzestrati da..durA patru-cinci ani de-arandul re-prezentatii compuse din piese ei scenete cu subiectebiblice gi nationale. lntre ele era gi Ecloga pastoralescrisi de Timotei Cipariu cu prilejul instalarii episco-pului Lemenyi, Murefeanul al carui autor nu -1 cu.noastem cu un prolog In versuri de George Barit,.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 41

apoi cateva traduceri gi. prelucrari, care nu vor fifost mare lucru. Demna de retinut din acest reper.toriu este Ecloga Invitatului canonic dela Blaj. CuCoate ca. o piesa ocazionala, evenimentul ca.ruia i-afost Inchinati. a fost introdus de autor cu destu15.-dis-cretie pentruca ea sl poata fi jucata gi cu alte prilewjuri. Sentimentul de elevatiune sufleteasca ce o steadbate dela un capAt la altul a fost turnat in versuridupes model italian, care pentru tinuta for clasicl giparfumul arhaic al limbii pot fi citite gi astazi cuplicere. Iata de pilda. acest Bonet pe care pAstorulThyrsis Ir trichina. ,,pAstorului cel mare" (V1Adicul),Tuia toti Ii aduc daruri de pret, numai el nui posteoferi decAt credincioasa lui iniml:

Ah singur %rad ca -s, Doame Indurate,care'nainte-ti cu nimic s'arata,ca gi o unealtA veche, lapadatA,slrac lume Fara dreptate.

Gemme gi our din comori bogaten'am sa-ti aduc eu, ci numai o biatainima care tie-ti e'nchinatadegi n'o vezi In sAnul meu cum bate.

Tie-ti trAeste ea gi tie-ti moare,to singur esti al ei patron In lume.Pe fagi, pe cer, pe piatra gi pe floare.

Scrie-ti voi, Doamne, laudatul nume,ca sa rimAna., pang cAnd un soareva fi pe cer gi marea va si spume.

In 1837 reprezentatiile diletantilor dela Blaj Ince-Unii dintre initiatorii for se risipira. Barit s'a

stabilit In Brasov. In programul lui de educatie so-sc,a15, era gi teatrul. Despre rolul lui In degteptarea_

ca.

si'n

-tara.

www.dacoromanica.ro

42 I3N BREAZIJ

nationals se convinsese si mai mult cu un an Inainte,cand facu fmpreuna cu T. Cipariu, Intaia lui calatoriela Bucuresti, uncle mai mult decat de orice se Insu-,&Ora de teatrul romanesc. Ion Campineanu, sufletulsocietatii filarmonice, primi pe entuziastii tines Inaudienta, cu deosebita afabilitate. Subt inspiratia celorvazute la Bucuresti, Barit a pus la cale Intemetereaunei societati de diletanti la Brasov. Dupa multe tra-tative cu societatea romaneasca familiile nu vo'ausa-si lase fetele s5 joace au ajuns In sfarsit sa, ceaIn 26 Dec. 1838, cea dintaiu reprezentatie cu piesaInimi le multumitoare, tradusa. de Barit.

Cu multe Intreruperi, teatrul de diletanti a existatmereu la Brasov. Dintre reprezentatiile lor, demna deremarcat este cea din 24 Maiu 1847, cand dadura Iafolosul sinistratilor focului cel mare din Bucuresti, peRegulus de Colin, In traducerea lui Iancu Vacarescu,o piesa cu mult avant patriotic. Legatura neintreruptaa acestui oral de margine cu ,tars' facea ca exemplulde peste Carpati sa fie urmat mereu. Repertoriul tea-trelor nationale de acolo era Incercat neintrerupt dediletantii Brasovului. Astfel In 1852 ii vom gasi re-prezentand Muza dela Burdujeni a lui C. Negruzzi sio Soire la Mahala de C. Caragiali. In 1853 ei repre-zinta pe Moliere (Prelioasele) si pe Alecsandri (0nunta (areineascd), iar In 1854 Hop*/ de Schiller. ErauIndrazneti acesti diletanti, cu mult mai indrazneti de-ck cei cari i-au urmat.

Fara Indoiall ca unul dintre cei mai Insufletiti ad-miratori ai spectacolelor dela Brasov a fost .transla-torul- Ioan Barac, care In toata acesta epoca a des-voltat o mare activitate de traducator de piese tea-trale, de toate categoriile, ramase din fericire In zaa-nuscrise. Intre ele era si un Hamlet, tutors pe roma-neste dupa o traducere germana. Una dintre traduce-rile lui Celdfuia de pe drumul fcirii, dupa Kotzebue, a.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI

avut norocul se' fie si jucacA, la 1844, de o trupa. un-gureasca.

Id

Influenta miscarii teatrale din Principate dadea zorBrasovului. Ea va deschide o etioca noui In desvol-tarea teatrului rominesc din Ardeal cand din indi-recta si Intamplatoare va deveni directs, cand miereagraiului romanesc va fi gustata. din gura celor .mamarl meteri ai lui: Fany Tardini, Pascaly, Millo. Tur-neele acestor trei protagonisti ai scenei romaine vorcontribui nu numai Ia cresterea pasiunei Ardelenilcrpentru teatrul romanesc, ci vor revarsa asupra for unadevarat val de Inviorare nationals.

Inceputul facut Fany Tardini. Ea nu a mers !Lisamai departe de Brasov, cu toate ca a avut intentia.Dar aici In anii 1863, 1864, 1865 si 1866 cate oserie de reprezentatii (12 In 1865) cu piese rominestiSi mai ales traduceri din frantuzeste. Publicul aleargacu mai milt/ Insufletire la cele dintaiu. Atat entuziasmau trezit turneele acestea fuck In 1869, neacordan-du-i-se marei artiste teatrul orasenesc, brasovtanul 1.B. Popp a amenajat pe propriile spese o scene' cores-punzatoare In sala de gimnastica a liceului rozmAnesc.

Inthul turneu mare 11 face insa M. Pascaly, in 186S.El Incepe la Brasov In 17 Maiu. Aci ansamblul joac4o luta fncheiata. In 16 lunie pleacl la Sibiu, undeli.se acorda gratuit teatrul orasenesc. Itinerarulcon-'tinui la Lugoj, Timisoara, Arad si sfarseste Ia Ora-vita. Repertoriul era alcatuit din piese straine si ori-ginale. Salle erau fncarcate la toate reprezentatiile;cand se reprezentau piese cu subject national, ca depjlda Mihaiu Viteazul dupe' lupin dela Colugareni, entu-ziasmul lua proportii de delir. Pretutindeni a fost oploaie de flori, banchete si cadouri. Printre cei canse friOesuiau In sali erau $i tirani. La reprezentatiile -

4.S

da

www.dacoromanica.ro

44 ION BREAZU

din Timisoara au alergat si Romani din Budapesta.Drumul acesta de triumf neintrerupt, mai mult decalpe oricine a insufletit pe sufleurul trupei, Mihail Emi-nescu. Dealungul lui a &cut el cunostinta cu sufletulrobust si inflicarat at Ardealului.

Cu mult mai mare rasunet cleat Pascaly a avut,doi ani mai tarzia, Mil lo, cu turneul lui, alcatuit dinrepertoriu exclusiv national (mai ales Alecsandri).Pascaly n'a putut atinge deck sudul. Mi llo se va a-vinta pan& la Cluj. Turneul lui incepe tot la Brasov,la inceputul lui [unie si continua la Sibiu, Orastie,Cluj, Arad si Oravita. In capitala Ardealului Mil lo aavut deosebita cinste s& joace pe scena teatrului ma-ghiar, cinste care n'a mai fost acordata pans la el niciunei trupe strain. Mai mult: din respect pentru nu-mete protagonistului scenei romane la intaia Iii repre-zentatie, Lipitorile Sate lor, au asistat foarte multi Un-guri. Presa ungureasca este plina de elogii pentrutranul comedian. Buchetele, cadourile, florile 1-au asaltatsi pe el. La Brasov is'a dat un pahar de argint si otabachera. Societatea de lectura a studentilor din ClujIi ofera un buchet si diploma de membru de onoare.

Cu un an mai tarziu Pascaly face at doilea turneuat sax, atingand mai multe orase decat in Intaiul (peLing& cele a mintite: Blaj, Nasiud, Oradia) si fiind pri-mit pretutindeni cu aceeasi neprecupetita insufletire.

Turneele Fany Tardini, Pascaly si Mil lo au impre-sionat atat de adanc pe Ardeleni, incat isi vor amintide .ele de cite on vor vorbi de teatru rominesc, panstirziu in pragul veacului at XX-lea. In jurul for s'autreat adevarate legende. Deaceea rolul for In desvol-±area teatrului din Ardeal este decisiv.

IIIEle vor da, mai intliu, un nou avant fortelor locale.

-Diletantii se tnmultesc considerabil. Ii vom intalni mai

ba-

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVAN1E1

ales la licee gi nu numai la cele romanegti gi u-niversitati. Cu timpul reprezentatiile de diletanti vox--fi nelipsite din toate oragele gi dinteun mare numardin satele Ardealului gi ale Banatului.

Din incercarile diletantilor. In aceasta sumara_privire istorica, merits sa fie amintiti societatea, al-catuita de tinerii romani dela liceul rom. cat. din Clujpe la anii 1869-1870. Sufletul societatii a fost tanarulIon Baciu, care mai tarziu ajuns preot In Soimus, vaface acolo un teatru taranesc. Diletantii dela Cluj andat reprezentatii tare 1868 gi 1875. 0 influents co-varsitoare a avut asupra for turneul lui Mil lo. Cutoate ca n'a dat la Cluj decat ease reprezentatif, Milk;a devenit maestrul lor. La spectacolele lui tinerii sunknumai ochi gi urechi. Cu atita seriozitate s'au asternutei la treaba Incat fn 1871, doi dintre membrii ansam-blului lui Pascaly, sotii Alexandrescu, se alatura forpentru a face impreuna un turneu prin Ardeal. Cuun repertoriu alcatuit din vre-o 11 piece, mai ales deale lui Alecsandri (tntre ele . gi Lipitorile Satelor, cucare ti cucerise Millo),cutreerara o mare parte dinoragele Ardealului 9. Fiind alcatuita In deosebi dinelevi de liceu, societatea se risipeste, and membriiei par5.sesc bancile gcoalei. Activitatea ei dovedesteinsa cat de mare era dorinta tinerilor ardeleni de aavea teatru romanesc gi cat de multi dintre ei s'ar fidevotat artei dramatise, daca 1mprejurArile lear fipermis.

Dar, degi cariera de actor nu suradea de loc Roma -

nilor din Ardeal, nici In aceasta vreme cAnd actorulnu mai era comediantul de alts data, totug s'au gasitprintre ei citiva, cari mai ales subt impresia turneelordin Romania libera, se dedicara teatrului. Nu voiu

1) Au v,zitat oragele Turda, Abrud, Brad, Hateg, Deva, Oherla.Del, *onnuta, Lgpupl ung., Bectean, NgsNud.

4

www.dacoromanica.ro

46 ION BREAZU

vorbi de cei cari au trecut In Vechiul Regat, ci mamultumesc sa amintesc pe doi, cari daca nu s'au da-ruit exclusiv- fratilor for de acasa, le-au dat o bung.parte din activitatea lor, contribuind astfel la mari-rea dragostei pentru teatru dincoace de munti. Snot1. a Ionescu A. Petculescu.

Intaiul este brasovean de nastere si unul din cei mai'mad cupletisti din cati am avut. Cantonetele lui A-iecsandri Tian avut un interpret asemenea lui cleat/a Mil lo, care daca 11 Intrecea pe Ionescu In joculscenic, nuI egala In voce. lonescu a fast o celebritatea Bucurestiului. Caragiale 1a introdus In 0 noapieluriunoasci (El e lonescu dela Union !). TurneeleArdeal si lea Inceput In 1872 si au durat, aproapefira Intrerupere, pang In 1889. El nu s'a oprit numai'in orasele mari, ci si 'n oraselele si satele mai fast&rite. [1 atrageau mai ales Banatenii, atat de iubitoride muzica. In turneele lui prin Banat a atins pans si-satele dela extremitatea apuseana, ca Giula si Macau.Mai multi In turneele lui, lonescu nu se marginestenumai la Ardeal $i Banat, ci merge pana. la Pesta siViena, unde nu e admirat numai de coloniile roma-nesti, ci si de straini. Intr'un turneu din 1880 a aduscu sine un Intreg ansamblu de comedie. Printre actoritatilnim pe Manolescu, Petrescu si Alexandrescu.Repertoriul for era alcatuit in deosebi din cantonetesi vodeviluri.

G. A. Petculescu a batut un drum mai spinos. Peun portret al lui, executat de pictdrul I. Stoica, Pet.culescu a scris la sfarsitul vietii, urmatorul epitaf:.Fost -am directorul primei Societati de Teatru Ro_min din Ungaria si Transilvania, petrec5.nd o viataamara, dela 1870, pans la finea vietii mele.

Banatean de origine, s'a nascut In Resita-romana-din parinti tarani. Tatal lui 1a dat sa invete panto-.firia to Lugoj. Aci a fost a.tat de entuziasmat de tur-

In

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRAA'SILVANIEI 47

neele din tari`, ?neat Inteo buns zi, prin 1870, pa-risi Lugojul gi trecu tri tares luanduse dupa o aseme-nea trupa. Astfel deveni el din cismar artist, la fel cuHans Sachs cum bine remarca biograful lui, regre-taw! V. Branigte. A ajuns se: joace la Craiova giTurriuSeverin. Prin 1876 se gandi sa.si faces o trupaaszbulanta pentru Ardeal gi Ungaria gi reuseste elstring& In juru-i vreo 18 ,,artisti". In 1878 prirtiestedela Ministerul de Interne din Budapesta permisiuneapentru turnee. In 1878 a jucat In Lugoj, Bocsa, Oravitasi Bozovici, dand dela 6 10 reprezentatii trite° lo-czlitate. In anii urmatori s'a Intins departe, dincolode marginile Banatului, pane'. la Brasov, Sibiu, Hateg,Abrud, Turda, Gherla, Beiug, etc., In toate oragele gicriselele din Ardeal gi Banat. Rana is 1884 a facuttiraee an de an. Ultima oars a jucat la Cianad In1319. La siarsitul acelufas an moare gi e 4nmorm5.ntatla Lugoj.

In turneele lui, Petculescu a jucat nu mai putin de55 piese drame,, comedii, vodeviluri. A luptat cueiorme greutati financiare. Intreprindtrea lui a fost1ntr'adevar eroica, daces ne g5.ndim la 1mprejurarile Incire s'a facut.

IVAl doilea efect binefacitor al turneelor din Romania

ii)era a fost crearea Societtifii pentru fond de teatru ro-man. Inca dupa tntaiul turneu al lui Pascaly, revistaFamilia a tnceput sa vanture ideea tnfiintarii unei so--cietiti care si str5.nga fonduri pentru intemeierea unuiteatru stabil dincoace de Carpati. Initiatorul discutieia fost Iosif Vulcan, directorul Familiei, numele caruiase 1mpletegte intr'un mod intim cu toata activitateaacestei societiti. La discutie a participat intensivp7esa romaneasci de dincoace de Carpati. Unii, maia:es dintre batrani, gasesc rostul; tinerii 4n schimb

nitilitat calduros pentru infiintarea ei. Din randulmai

www.dacoromanica.ro

48 ION BREAZU

for face parte si Mihail Eminescu, care din Viena,,unde studia acum, trimite Familiei un articol de Inca-rajare, plin de idei sanatoase.

Entuziasmul tinerilor s'a comunicat fruntasilor co-loniei romane din capitala Ungariei. Mocione$tii, ceamai de seams dintre familiile romaneei de acolo, seasezara In frunte cu cuvAntul ei en fapta. In casaunuia dintre ei, a lui Gheorghe, s'au pus In 1870, ba-zele SocietAtii pentru fond de teatru roman. Miscareaa cistigat In importanta gi prin faptul ca printresprijinitorii ei se Insirara aproape toti deputatii ro-mini din Camera,ungara. Acestia Imping chestiuneapans la tribuna Parlamentului de pe malul Dunarii.Curajosul si Inflacaratul Load Hodos cere, cu ocaziadiscutiei bugetului din acel an (1870), o subvenlie de200.000 florini, pentru infiintarea unui teatru mutat-nese In Ardeal. Bineinteles ca guvernul unguresc nisin'a vrut sa aucla de asa ceva.

Initiativa coloniei romane din Pesta s'a nascut in-tr'o zodie norocoasa. Inca In acelag an, Societateapentru fond de teatru si-a tinut la Deva adunarea deconstituire In care Iosif Hodos a fost ales presedinteAlexandru Mocioni vicepresedinte, iar Iosif Vulcan$i August Horsa secretari. An de an adunarile socie.tatii s'au perindat apoi prin toate orasele Ardealului$i Banatului, alcatuind alatufea de adunarile Astrei,cele dotua evenimente culturale anuale ale Romanilorde dincoace de Carpati. Se citeau la aceste adunaridisertatii, In deosebi -In Iegatnra cu teatrul, se repre-zentau piese de catre diletanti, se aranjau traditiona-lele baluri, dar mai ales se faceau socoteli bune. CadInteadevar, eel dintai merit al Societatii a fost stran-gerea fondurilor. An de an suma se rotunjea ; dela 597florini cat a avut la India adunare In bani gata, s'aurcat in 1914 la aproximativ 600.000 coroane, sumarespectabila pentru timpul acela.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIEI 49

La conducerea SocietAtii pentru fond de teatrus'au perindat numerosi fruntasi ai vietii romAnesti dinArdeal. Cel care a fost sufletul ei si an de an a elec.trizat spiritele pentru ideia dela baza, a fost IosifVulcan. Mai intaiu ca secretar, apoi ca vicepresedintesi presedinte, Vulcan a fost nelipsit dela adunarilegenerale, spunAnd tot deauna cuvinte de Incurajare, carenear aparea astazi banale; daca n'am sti c'au fostizvorate din sufletul lui de mare idealist. Daces So-cietatea a existat, aceasta se datoreste Inainte de toatelui. Cand In 1906, mosneagul a coborat in mormant,prea frumoasa Ii era opera pentru ca urmasii sa n'ocontinue.

Activitatea acestei Societati fiind intrata de acumIn domeniul istoriei, ar merita o cercetare mai larga.Nu o pot face de asta data- Adaug numai atAt, ca dacA-Cada ei a Lost administratia, aceasta i-a fost si slabiciunea. Prea s'a Inchis aceasta societate Intr'un biuro-cratism Ingust, prea a lasat vremea s4 fuga Inaintea ei.Eminescu, cu spiritul lui patrunzator, a spus-o Incadela, 1870: Societatea nu trebuie sa fie preocupatanumai de strangerea banilor, ci si de crearea reper-toriului si a actorilor. Pentru a intelege Intr'un modatat de larg menirea ei, a trebuit sa treaca multa vre-me, a trebuit sa vines critica generatiei ardelene dela1900, mai cults, mai sprintena, mai Intreprinzatoare.Odata cu IntAii ani ai veacului nostru, societatea infraIntr'un ritm mai tineresc. Anuarul ei, Inceput la 1898,devine mai bogat ; se fac concursuri pentru piese, seediteaza o bibliotecl teatralA si 'n sfarsit, se dau bursepentru pregAtirea actorilor si a cantAretilor. La 1905,cu prilejul inaugurArii .Muzeuluis Astrei din Sibiu,societatea amenajeaza pe cheltuiala ei o scenes per-manenta. In sala festiva a frumosului palat. CatresfArsitul deceniului Isi elaboreazA un plan de actiune,Isi angajeaza un director artistic In persoana d-lui

4

www.dacoromanica.ro

50 ION BREAZU

A. P. Banut gi un secretar, pe d-1 Horia.Petra Petre-scu 1); Igi creeaza apoi numeroase filiale In centreledin Ardeal. Cu toate acestea, pans la sfargitul ei,Societatea s'a migcat greoiu.

VIn ultimele decenii ale veacului al XIX, cel mai jucat

autor dramatic roman In Transilvania gi Banat, dupesAlecsandri, a fost Iosif Vulcan. Paginile Familiei suntpline de comediile, vodevilurile, cantonetele si dra-mele lui. Unele din ele, ca Alb R0f11, comedie 1ntr'unact (Familia 1874) gi $tefan Vodii cel "'anew, drama Incinci acte (Oradea 1893), au avut cinstea de a fi ju-cate pe scena Teatrnlui National din Bucuregti, IntaiaIn 1872, iar a doua In 1892. Scrise cu oarecare vioi-ciune, Intr'o limbs destul de curates, chiar claca e lip-siti de orice accent particular, cu o buns tehnicateatralai, aceste comedii 2) satirizau pa.catele sociale ginationale ale Romanilor de dincolo gi de dincoace deCarpati, pe stricatorii de limbs latinizati, maghiari.zati sau frantuziti, pe parveniti, dihonia dintre par-ticle, abuzurile electorale gi alte metehne vechi alenoastre. Unele dintre ele, ca atat de jucata Rugci delaChiscitciu erau mai mult prilejuri de a starni entuziasmpentru cantecul gi jocul romanesc. In apropierea tu-turor se simte, model urmat gi admirat cu un adevaratcult, teatrul lui Vasile Alecsandri.

Intre aceia care au luat parte la ampla discntie dinperiodicele ardelene, care au precedat intemeierea

1) Eel din urma scoate in 1913 §i 1914, in locul anuarului, oRevistei Teatralti.

2) A mai publicat, pe lang6 cele amintite : Secretul (Familia )870),Oramatica (Ibid. 1872), Sultanita, com. in 5 acte (Ibid. 1879), Chi-riaml fugit (Ibid. 1889), Ruga aela Chistitau ( lb. 1889), Saracie Lucie,Oradea 1894, Scare en ploaie, Bra§ov, 1898, Mara cu Clopot, Oradea1898, Gargaunii dragostei, Oradea 1899.

i

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 51

SocietAtii pentru Fond de Teatru a fost si Ion Al.Lapedatu. TAnarul acesta care nu avea atunci deck26 de ani, a formulat, alaturea de Mihai Eminescu,si mai 0:ar decal el, cele mai Intelepte directivespre care sa se Indrepte nazuintele Ardelenilor dea-si Intemeia un teatru propriu. Amandoi au cerut ca,Inainte de avea zidurile sl ne Ingrijim_de sufletul cucare sä le umplem, adica de repertoriu si de actori.Pentruca un teatru sa fie national spunea IonLapedatu nu e deajuns ca edificiul sa fie ridicatde natiune: ce folos dacA not vom Infiinta scena si ovom decora si dacA sufletul ei nu va fi romanesc?".tar mai departe: ,.Va zice cineva ca prin limbs senationalizeaza piesele streine; .nicidecum. 0 scenanationals trebue sä interpreteze mai Inai de toatecugetarea si moravurile natiunii. Rom Anii voind (deci)sa aibA teatru. trebue &A se Ingrijeasca de creearealiteraturii dramatice. (Familia, 1870, pp. 361-362).

Zis si facut... Cand formula aceste principii, tana-rul poet trimetea Familiei schita dramatics Fanicinade piatra apAruta,tn aceasta revista In 1869 iarun an mai tArziu drama In trei acte Tribunal. Intaiadupes cum arata si titlul, era mai mult o schitare aunui motiv tragic, desprins, se pare, dintr'o balada;a doua este insa cea dintai drama pe care flea dat-oun scriitor ardelean. Ea este scrisl sub stApanireacelui mai eroic moment din istoria Romanilor de din-coace de Carpati, a revolutiei din 1848, amintireacaruia stAruia vie In cercul generatiei lui Lapedatu,capeteniile careia traiau Inca, mustrAnd cu prezentafor pe aceia pare s'ar fi rupt dela trunchiul neamu-lui. IatA de ce renegatii sunt Infierati cu strasnicieIn aceasta dramA, iar dragostea de neam ImpinsapanA la jertfa, este ridicati In slava. Scriind.o, Intr'olimbs atat de energics si de romAneasca o raritatepentru Ardealul din acel timp Ion Lapedatu nu

www.dacoromanica.ro

52 ION BREAZU

ne-a dat numai o piesa corespunzatoare idealului ar-tistic pentru care milita, ci a sivargit gi un act demare curaj. IndrAsneall a dovedit 1,2sa nu numai au-torul scriind-o, ci gi Iosif Vulcan, publica.nd-o In pa:ginile Familiei, iar diletantii ardeleni jucando. Cacidrama a fost jucati, dupi cunogtinta noastrA de douaori, in 1874 la Cluj, In centrul iredentismului maghiar,iar In 1876 la FagArag.

Cu toate ca mai Unix cu abia patru ani deci.t IonLapedatu, Ion Slavici face parte din alti generatie

Inaintagii erau romantici el e realist ; Ina-intagii prefers sã-si aleaga subiectele din viata inte-ligentei" sau din istorie, el se indreaptA, cel putin laInceput, spre viata taraneascA, de al carei farmec estepatruns In toate fibrele bogatului -sau suflet. Ci.nd aplecat, In 1869, In capitala foitei monarhii austro-un-gare, pentru a-gi face stagiul militar, autorul lui PopaTanda, avea capul plin de basme, nuvele, piese gi studii,cu subiecte din satele Podgoriei lui dragi. Nu-i lipseadecat un sfatuitor literar gi ragazul pentru a le asternepe hartie; sfatuitorul I-a aflat In marele sau prietenMihai Eminescu, care 1-a a.' adevArata limbs ro-maneasca, iar rAgazul il'va gasi, ca vai de lume,noptile de veghe din cazarma Francisc losif', sauintre numeroasele lectii particulare, pe care trebuiasi le dea, pentruca sä traiasca. In una din acele noptia scris comedia In doua acte Fata de birdu, cea din-taiu opera literara a lui, publicata 4n Convorbiri Lite-rare din 1871. Trimitand-o revistei dela lagi, dupa cea transcris-o cu ortografia fonetica, Mihail Eminescuo insotea de o scrisoare, In care avea cuvinte de laudspentru scenele ei de o gingasie simpla gi Inteadevarrustics" (Toroutiu-Cardag, Studii qi doc. lit. I, p. 319).LipsitA de o intrigA mai iscusita, comedia lui Slavicieste imbibata de multi. culoare locals veridica; ea arepersonajii reale mai ales cele doui femei, Naica

literara.

In

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 53

Eloarea gi fata ei Anita gi un delicat simt pentruidila. Spre deosebire de nuvelele lui Slavici, a carorlimb& este general romaneasca, personajele din Fatade birau vorbesc limba for de acasa, de un farmec,crud gi pitoresc. ,,Cum se mane& ea, cu mine" spunedascalasul Cimbru, catra Anita. Iar cand Naica Floa.rea asculta o petitie a teologului Tanase a Popii,scrisa in stilul latinist, pe care Slavici 11 zeflemizeazA,exclama tncantata : ,,Mancu-i sufletul lui ....Aga vor-begte cat o vorba nu pot intelege ! Vezi bine.., el vor-beste dupe carte: ce gtim not femeile proaste".

Ion Slavici va mai scrie doua comedii : Toane sauvorbe de claca (Cony. Lit. 1874) gi Polipul unchiului (Tri-buna, 1886, nr. 222-225) de o reala verve cornice:,lipsite ins& de savoarea rustics a intaiei lui opere,El va da %poi drama istorica in 5 acte Gaspar Gra.ziani (Cony. Lit. 1888), care va fi reprezentata in 1888pe scena Teatrului National din Bucuresti, fara preamult succes insa.

VI

Incepand de prin 1890 turneele teatrale inceteazacu desavargire. G. A. Petculescu s'a stins in mizerieintre Lugojenii lui, iar altul, care sai urmeze, nu seva gasi decat tarziu. Cauza de capetenie erau masu-rile tot mai drastice pe care le lua oficialitatea ungu-reasca impotriva incercarilor de asemenea nature.

In schimb, se vor inmulti reprezentatiile de diletanti.Vasile Goldig, pe cand era secretar al Societatii pentrufond de teatru, a luat frumoasa initiative sa strangedate pentru o statistic& a acestor reprezentatii, caresä se publice in Anuarul Societatii. Datele stranse deel gi de urmagul sau, Iosif Blaga, cu toate ca nu suntcomplete, sunt extrem de instructive pentru cel ce-urmaregte gustul pentru teatru din Ardeal, in aceasta

www.dacoromanica.ro

54 ION BREAZU

epoca. Culegerea acestor date s'a fAcut an de an, dela1898 pana la 1906. rata cum au variat ele

1n 1898 au fost 281899 731900 1121901 1171902 151

. 1903 1791904 1861905 1671906 138

Au torii mai des reprezentati au fost Vasil e Alecsandri.gi Iosif Vulcan. Cu toate ca multe din piesele celuidintAiu aveau o culoare locales prea pronuntata, Ar-delenii -nu s'au putut lipsi de ele.

Lipsa unui teatru permanent gi a unui public cares1.1 sustina gi alte cauze pe care nu le mai Insir, aufacut s1 Intarzie In Ardeal aparitia dramaturguluicare sl se inspire din viata locales. Teatrul din Ardealn'a avut norocul care a fost harazit prozei gi poezieiprin Cosbuc, Goga gi Agarbiceanu. Nona ne trebuiala aceasta data aga cum an remarcat. o gi condu-catorii Societatii pentru fond de teatru un teatrupentru popor, nu unul burghez. Si problema teatruluipentru popor a framantat alte natiuni, cu mai bogatLexperientA gi cu alte mijloace decat noi, Fara s'ajungas'o rezolve In modul fericit in care o rezolvira Greciiantici de pilda.

VIIDaces miscarea literara din intaiul deceniu al yea-

cului al XX-lea, generatia Luceafarului, nu ne-a dat dra-maturgul pe care1 asteptam, ea ne.a dat In schimb unactor gi un ImpAtimit de teatru, al carui nume va r.1-mAnea nesters din istoria teatrului din Ardeal. EsteZaharia Beirsan.

,,,,

,

.

.

., ..

.

www.dacoromanica.ro

FLITERATURA TRANSILVANIEI 55

Mai cu ajutorul Societatii pentru fond de teatrual ci.'rei bursier a fost o bucata de timp mai Uri..Zaharia Birsan a mers inainte pe drumul chemariiadinci a sufletului sau: arta dramatics.

El a venit in ora supreme. Amintirile reprezenta-tiilor de mare rasunet, date de turneele dela 1870, seltersera. Diletantii coborisera jos de tot notiuneaartei dramatice, facand-o sinonima. cu ,comedic'. Pelunga lista de reprezentatii de diletanti, publicate inAnuarele Societatii pentru fond de teatru nu gasim-decit comedii de-a treia mina, vodeviluri gi cantonete.Drama apare rar gi atunci este ridiculizata de joculinsuficient al interpretilor gi de publicul netntelegator.Nici macar limba nu era cultivate.

In turneele sale, acute intre 1900 1913, tinarulardelean, care facuse frumoase studii teatrale la Bu-curegti gi in strainatate, a reabilitat drama. De sinelnteles, ca mult n'a putut face nici el, caci mijloacelede care dispunea erau cu totul modeste. Totugi, pentruimprejurarile gi timpul in care a lucrat, Zaharia Bar -san a facut mult.

Mai mult decit de Societatea pentru fond de teatru.actiunea lui a fost sprijinita de generatia tanara aArdealului. Luceafarul igi urmarea prietenul cu sim-patie gi -1 incuraja mereu. De altfel in paginile revisteiacesteia, se traducea gi se discuta teatru cu o serio-zitate neobignuita in publicatiile ardelene de dinainte.Dela clasici (ca Shakespeare, Goethe, Schiller) pimala contimporanii, can faceau valve peste hotare inacel timp (ca Ibsen, Strindberg, Maeterlink), toti erautradugi gi comentati cu competentA.

Tinerii acegtia mai erau apoi, 5i in aceasta privinta,cu ochii atintiti mereu spre Bucuregti. In corespon-clentele din capitala tarii libere, trimise revistei deG. Bogdan-Duica, gasim dese cronici dramatice, scrisecu pricepere gi verve' critics. Caragiale era unul din.

.

www.dacoromanica.ro

56 ION BREAZ(T

zeii casei. In desele lui treceri spre Germania el fa-cea multe popasuri In mijlocul lor.

Cu cat foc a a$teptat generatia aceasta tanara tur-nee din Regatul liber Oficialitatea se opunea ins&cu Indaratnicie. Agata Barsescu, marea noastra tra-gedians, a fost nevoita ;5. faca In 1908 un turneu sin-guru, multumindu.se sa interpreteze unele din marileei scene, ceeace n'a fost deloc o piedica pentru urn-plerea

Cu prilejul serbarilor semicentenare ale Asociatiu-nii, tinute la Blaj, In 1911, Intr'un cadru Impunator,am avut norocul sa veaem pe Aristiza Romanescu gipe marele Petre Liciu.

. .

Concesiune pentru turneu nu va reusi sa scoataIns& decat ansamblul Antonescu In 1913. Cu un re-pertoriu In fruntea careia statea Ncipasta $i 0 noaptefurtunoasii, ansamblul din care faceau parte si IancuBrezeanu $i Maria Ciucurescu a cutreerat IntregArdealul, starnind un entuziasm care nu se poate com-para decat cu cel dela 1870.

In anul urmator Romanimea intra in marea dramaa razboiului care a Indepartat pentru timpul cat s'adesfasurat interesul pentru drama cealalta. Interarma silent musae. Cand tragicul spectacol s'a Inche-iat, $i Inca Intr'un mod atat de fericit, teatrul roma-nesc din Ardel va intra Inter) zodie noua.

BIBLIOGRAFIE: A. Lupeanu, Un inceput de teatru ronuinesc inTransileania la 1755, In Societatea de Maine, I (1929), pp. 520-521.T. Burada, Cercetari despre tnceputul teatrulul romanesc in Tran-silvania, in Familia. 1905, p. 984-487. G6b1 Laszlo, A legregibboldh iskolai drama, In Debreczeni Szende, VII (1933), p. 204-208.Al. Cioranescu, Occisio Gregorii Vodae, ceu mai Neche piesa deteatru in romaneste, In Rev. Fundat iilor Regale, IV (1937), nr. 8,pp. 423-438. Eugen Filtsch, Geschichte des detschen Theaters inSiebenbargen, in Archie far siebenbargische Landeskunde,XXI (1888),pp. 515E90. Ferencz, Z, A kolozsvari szinhaz tartenete Kolozear.Szulica Szilard, Roman szinjatszas, in Szineszeti Lexikon, Budapest

salilor.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 57

1931. I. Lupa, Cum treiiau in Brasov boierii refugiati din Tara Ro-maneasea in cursul reeolutiunii lui Tudor Vladimirescu, in TaraBarsei, IV (1932), p. 200-201. G. Batitiu, Thalia si Melpomene inArdeal, in Tratzsileatzia, n-rele din 1 §i 15 Iunie, 1870. I. Geurgescu,Centenarul teatrului ronzatzesc din Transiluania. Cele nzai meld in-cercari dela Blaj, in Coneorbiri Literare, LXV (1932), pp. 550-560.Orban Laszlo. Adalekok a brassoi magyar szineszet tortenetehez1848-49-ig, in Emlekkanye Kristaf Gyargy hates nadik szaletesnap-jara, Cluj, 1939, p. 191 urm. G. Bogdan-Duicg, Un episod dinistoria teatrului ronzatzesc, in Seimanatorul, V (1906), pp. 406-413.Acela4i, Din istoria teatrului roman in Brasov, in Tara Barsei,I (1929), pp. 113-122. AcelaV, Multe si marunte despre Emitzescu111. Vara anului 1868, In Viata Romaneasca, LX (1924), pp. 183 41

Gh. Baritiu, Matei Millo, In Transileania, n-rul dela 15 Iulie1870. /on Breazu, Matei Millo In Transileania si Banat, In Fra-tilor Alexandra $i Ion Lapedatu, la tmplinirea varstei de 60 de antBuc. 1936, pp. 193-207. Oct. Lupas, Al doilea turneu al TeatruluiNational din Bucuresti cu M. Pascaly la Arad, in Darul Vremii(1930), pp. 118-120. Anuarele Societatii pentra Fond de Teatru. 15vol. 1895-1911 din care remarcam: V. Podoabg, Prima societateteatralei romanel anzbulanta in Transileania, In Anuarul IV, pp.20-48 $i Dr. V. Brani§te, Societatea teatralei G. A. Petculescu, InAtzuand V, pp. 65-95. G. Bogdan-Duicg, Un actor brasoeean I. D.Ionescu in Tara Barsei, I (1929), pp. 308-315. D. St. Petrutiu, 0contributie la istoria teatrului romanesc in Transituania, in FratilorAl. i I. Lapedatu..., pp. 675 $1 urm. Z. Barsan, Impresii de teatrudin Ardeal, Arad, 1908, L.'Paukerow, Cand foci teatru romanese inTara Ltzgureascei, Budapesta 1914. Serbarile dela Blaj, Blaj, 1912.Reeiista Teatrala, I (1913 1914).

$i

urm.

I

www.dacoromanica.ro

MATE' MILLO IN TRANSILVANIA$1 BANAT (1870)

In urma celor cateva libertiti acordate nationalita-\tilor In era constitutionals, vieata culturala a Roma-nilor din Transilvania a Inceput sA se Invioreze. Nu-marul tinerilor cari frecventau scolile romAnesti saustraine a crescut Intr'un mod simtitor ; doua societaticulturale, ,,Astra" si ,,Asociatia" dela Arad au luatfiinta, pentru a coordona miscarea culturala si a Im-partasi gi masele de binefacerile ei; cea dintai si ceamai important& din aceste societati agita ideea uneiuniversitati, sau cel putin a unei facultati juridice ro-mane$ti; Soiietati de lecture iamaneei au Inceputsa. se Infiripe pan& si In centrele cele mai ostile noun ;gazetele s'au Inmultit $i ele; doul reviste, Aurora Ro-:mina i Familia, veneau sa li se alature, pentru a daun ritm nou vietii literare.

In aceasta promitatoare fermentare culturall a de-venit scumpa. Ardelenilor $i ideea unui teatru na-tional. De pe la sfargitul sec. al XVIII-lea Incoace,teatru de diletanti am avut mereu. Atata Insa nu nemultumea. Doream un teatru permanent, cu arei$tidevotati artei lor, capabili sa dea, prin jocul lor, stra-lucire geniului romanesc de ale carui aptitudini ar-tistice eram profund convinsisi mai ales sa crease&cultul pentru limba romaneascA, considerate cea mainputernica pavaza a nationalitatii noastre.

www.dacoromanica.ro

IITERATURA TRANSILVANIEI 59

Cat poate face teatrul pentru ediicatia socials gi Indeosebi pentru desvoltarea constiintei nationale. Ar-delenii o constatau mereu la celelalte nationalitati dinimperiul austriac. Nimic Ins& nu i-a facut sa Indra-geasca atat de mult aceasta institutie ca turneele ar-tistilor din Zara, adevarate drumuri triumfale prin-orasele Ardealului si ale Banatului.

Inceputul 1.a facut Fany Tardini, In 1863. Ea a venitla not In trei veri consecutive, niciodata Irma n'a mersmai departe de Brasov, cu toate chemarile insistente-ale Romani lor din alte centre. Intaiul turneu mare 41va face Mihail Pascaly In 1868'). El a cutreerat Sudulardelean gi banatean (Brasovul, Sibiu], Aradul, Lu-gojul, Timisoara si Oravita). La spectacolele lui Ins&curgea lnmea din departari, ca la niste adunari natio-nale. La Timisoara, de pilda, s'au vazut multi Romanidin Budapesta. Printre cei cari se Ingheguiau In salierau si tarani. In acest turneu mai ales a facut cu.nostinta Mihai Eminescu, suflerul trupei, cu sufletulrobust si Inflaca.rat al Ardealului.

Succesul lui Pascalycare n'a fost numai morala tentat si pe Matei Millo, son frere ennemi, sa. orga-nizeze un turneu dincoace de Carpati, cu doi ani Inurma.

Millo era atunci decanul scenei romane. In Bucu-resti, unde s'a stabilit de prin 1853, a condus 4n vreoeateva stagiuni Teatrul National: jucand mereu, cu overva pe care varsta nu i-o scadea de loc. Se specia-lizase In comedii si vodeviluri. A fost un interpretunic a lui Alecsandri.

Pascaly si.a alcatuit repertoriul turneului din 1868mai ales din piese traduse din limba franceza: comediibulevardiere, sau melodrame de un gust Indoielnic.

1) G. Bogdan-DuicA, Multe gi mdrunte despre Eminescu. III. Vara,nnul t 1868. In Viata Ronzaneascd, vol. LX (1924), p. 383 *I urm.

www.dacoromanica.ro

60 ION BREAZU

El a crezut ca gi Ardelenii se vor entuziasma de acestepiese, care faceau deliciul boierilor frantuziti si a bur-ghezilor din Bucuresti. In realitate, spectatorii de din-coace de Carpati au fost Incalziti mai mult de fru-moasa limbs romaneasca a actorilor, decal de piese,pe care de cele mai multe on nici nu le Intelegeau,atat erau de lndepartate de felul de vieat.i gi de gus-turile lor. Una singura lea crescut Insufletirea, prinactiunea si personajiile Mihai Viteazul dupa luptadela Calugareni, .tablou national' de Dim. Bolintineanu.Eroul evocat de ea venea sa le dea curaj In lupta na-tionala, care era painea for de toate zilele.

Fara de a le satisface pe deplin dorintele, Milloaducea totusi Romanilor de dincoace de Carpati unrepertoriu mai potrivit cleat al lui Pascaly. El era.alcatuit din urmatoarele piese 1):

Lipitorile Sate lor, comedie in 5 acte de V. Alecsandri si M. Mil lo,muzica de Vachmann;

Boierii St faranii, comedie vodevil national in 2 acte de M. Mil lo,muzica de Flechtenmacher;

Prapastiile Bucurestitor, comedie vodevil in 4 acte, compusA deM. Mil lo, muzica de Vachmann;

Corbul roman, vodevil national intr'un act de V. Alecsandri,muzica nationala compusa de I. Vachmann;

Paraponisitul, cantoneta comics de V. Alecsandri, executatA deM. Mil lo;

Pricopsifii, comedie vodevil intr'un act de S. MichAilescu;Zuliaridi, comedie intr'un act de V. Alecsandri ;Soldatul roman, vodevil national Intr'un act2);Unita satului, vodevil national in 2 acte de Carada, muzica de

Flechtenmacher;Jianu, capitan de haiduci, drama nationala cu cAntece in 4 acte

si 6 tabloari, de M. Millo;Baba Hama, opereta nationala in 2 acte si trei tablouri, corn--

puss de M. Millo, muzica nationala de A. Flechtenmacher;

1) 11 coplez Intocmai dupA Transilsania III (1870), p. 170.2) Nu e mentionat autorul.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSIL VANIEI 61

Barbu Leiutarul, cantonetN comica de V. Alecsandri, executat incostum traditional de M. Mil lo, a7ompaniat pe scenA de un tarafde lautari ;

Pensio-Mania sau Cherci Nastasia, cantoneta comica de V. Alec-sandri, executata de M. Millo;

Millo director, comedie vodevil, intr'un act de V. Alecsandri,muzica de Ed. Wachmann ;

Paracliserul, vodevil national intr'un act de V. Alecsandri, muzicade Ed. Wachmann;

Herscu Boccegiul, cantoneta comica de V. Alecsandri, executatAde M Millo;

Muza dela Burdujeni, comedie vodevil intr'un act de C. Negruzzi.

Toate piesele erau scrise deci de autori romani $iaveau subiecte nationale. Majoritatea erau ale luiAlecsandri si Millo. Lipitorile Satelor, Baba Harca $iBarbu Lautarul, faceau parte din cele mai stralucitesuccese ale marelui comedian. Aproape toate pieseleerau Ins5., si de astadatA, comedii si vodeviluri. Pentrua preintampina observatiile, care i se vor face reper-toriului, din partea Ardelenilor, doritori de piese grave,Millo tine sl-i anunte de timpuriu ca.' el a cultivat maiales acest gen de teatru, reprezentarea dramelor $i tra-gediilor ar reclama apoi un ansamblu numeros, dorintaanevoie de realizat In Imprejurarile In care se faceaturne ul 1).

El n'a avut curajul sa. treaca Carpatii deck cu unansamblu alcatuit din 12 persoane si anume din actorii :Millo, Eliescu, Nicolau, Alecsandrescu I, AlexandrescuII, Mincu, MotAtianu si din actritele Nicolau, Alec-sandrescu, Senti, Ionescu, Constantinescu 2).

Momentul ales pentru cutreerarea Ardealului $i aBanatului era cat se poate de potrivit. Pascaly, cutoate neajunsurile repertoriului lui, 11 scolise adancinimile. Emotii cel putin de aceeasi calitate erau as-teptate si dela Millo, a carui faima strabatuse de mult

1) Familia, 1870, p. 286.2y Tmnsileania, loc. cit.

www.dacoromanica.ro

62 ION BREAZU

in gazetele gi re vistele romanegti de dincoace de Car.pati. Cu un an inainte de venirea lui in Ardeal, IosifVulcan incepuse sa. agite In Familia ideea unui teatrunational al Romani lor din Ardeal ei Banat. Si direc-torul revistei budapestene a pus atata caldura gi sta.-ruing in pledoaria pentru aceasta idee pentru carea luptat apoi intreaga vieata fuck areusit sa cu-cereascl toate capetele de elites ale Romanilor de din-coace de munti. Eminescu Insusi a luat cuvantul pentruapararea ei, in Familia, dand, cu experienta ei vastelelui cunogtinte, cateva sfaturi extrem de pretioaseDin revista lui Vulcan, discutia a sarit In celelalteperiodice ardelene ale vremii, iar de acolo in Parla-mentul din Budapesta, unde, in Februarie 1870, depu-tatul Load Hodog a cerut o subventie de 200.000 fl.pentru intemeierea institutiei. Atat Ungurii, cat giSagii au ripostat cu sentimente )de revolts, sau cuironii deplasate la cererea deputatului roman. Vazandca dela aceia cari culegeau mierea bogatiilor tarii nuse poate spera nimic, Romanii s'au tutors, ca gi alta-data, la propriile for mijloace. In primavara aceluiagian an inceput, la Budapesta, discutiile care au dus laintemeierea Societatii pentru Fond de Teatru. Ea tgiva tine intaia adunare generals. in Octomvrie, la Deva.

Marea majoritate a acelora cari an luat parte lo. eaaveau cu siguranta amintirea plina de jocul neintrecutal lui Millo. Acesta parasise Banatul cu o lung Ina-inte, dupa ce patru luni de-a-randul a strabatut Ar-dealul In lung gi lat.

Millo igi concepuse un itinerar mai tndraznet decalPascaly. Gandul lui era sä cutreere gi Nordul Ardea-lului (cu Clujul gi Oradea) gi sä. atinga chiar Buda-pesta, unde era atunci centrul politic al Romanilor.

1) Teatrul romtinese si repertoriul lui, In Familia 1870, p. 25 giurm., reprod. §i in ed. Scurtu, p. 55 §i urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 63

din Ungaria. Din motive pe care le vom aminti maitarziu, nu s'a putut opri Insa decal In Brasov, Sibiu,Cluj, Orastie, Arad, Lugo; gi Oravita.

La Brasov spectacolele au Inceput la 23 Mai, cuLipitorile Satelor 9. Ele au continuat apoi Oita la 15lunie, reprezentandu-se Intreg repertoriul amintit.

Anuntand sosirea marelui actor roman, Transiluania(p. 124), 4$i mats satisfactia ca partea cea mai maredin piece sunt originale al caror subiect este luatdin viata noastra nationals, din datinele noastre,bune sau vitioase, vechi si not ". Aceasta pane a re-pertoriului a Incalzit gi pe cronicarul Gazetei. Soidatulroman spune acesta a placut mult fiindca. po-etul parasea umorul cite un moment, prefacandu-1 Incuvinte serioase, care ne mai plac noua Intre Carpati.Romanul numai Imbratisand natura lui Marte, dedan-du-se la arme din copilarie $i la fapte eroice, poatecalca peste scorpie si In urma strdbunilor, facandu sestr5.nepot demn de gloria lor. Near placea cand dra-matica [sic] romans s'ar ocupa mai mult de grandetafaptelor romane eroice 5i a sacrificiilor cerute pentruprosperarea natiunii, pentruca, atunci and esti ap5.-sat de soarta nu-ti vine a to delecta In umor, daca nuesti un flutur" 2).

Comedii satirice, ca Lipitorki sau Prapastitle Bucure.

1) Gazeta Transileaniei, Nr. 37 din 1870. Anuntand venirea lui,cu cateva numere inainte (cf. Familia, p. 202), ziarul brasovean-cere ca guvernele dela Bucuresti sg subventioneze o societate tea-tralg, a Orel menire ar fi sg facg, unele din turnee dincoace deCarpati pentrucg limbajul cel deschis gi curgator al fratilor dinRomania, el mai a e singur chemat, asa zicand, a intra in servi-ciul Thalieipentru ca sg poata face elect, sg poatg impune sapoata electriza entuziasma pe cei dosediti si aruncati la spatelelui Dumnezeu, intre fil cei superbi ai Asiei...'.

2) Gazeta, Nr. 40. Chiar gi Sasii felicitg pe Millo ca a preterit re-pertoriul national unor traduceri proaste (Kronstddter Zeitung din1 lunie, 1870).

sisi

www.dacoromanica.ro

64 ION BREAZU

5tilor, mai mult ia intristat, pe acesti Ardeleni, se-veri In moravuri, pentru soarta fratilor din .tars ",storsi la sate de Evrei si Greci, intrati la orase preade timpuriu pe drumul vitiului. Telegraful Roman (Nr.44), scriind despre reprezentatia dela Brasov a Pra-pcistillor, fericeste pe Romanii din Ardeal ca nu vaddecat pe scenes otrava care mistue capitala RegatuluiTiber.

Interpretarea pieselor a stors admiratia brasovenilor.Toti actorii sunt Incarcati de elogii. In deosebi Mil loa jucat In Lipitorile .Incest e peste putinta omeneascaca alt cineva sa poata imita asa de caracteristic, nu numaiIn vorb5., ci si in toate miscirile si apuaturile lui pejidan").

Cu toate ca. Lipitorile Bunt o comedie, cuprinsul foreste ingrozitor"spune cronicarul Albinei din Pestacare Infiereaza cu acest prilej pe aceste lipitori" alenatiei. Mil lo, cu toate c5. are 60-70 ani,c5.nd se des-braca de hainele sale para. .depune si greutatea ani-lor'). Graiul moldovean al tgranului din piesa, inter-pretat de Nicolau, a fermecat de asemenea urecheaBrasovenilor 3).

Jocul lipsit de cabotinism, plin de adevar si extremde nuantat al lui Millo a surprins placut si pe Sasi.Cronicarul dela Kroustiater Zeitung (Nr. 86), declaresca. Germania si Franca an putini actori asemenea lui.

Acela care va da Insa evenimentului toat5 impor:tanta ce o merita, va fi Gheorghe Barit. Pentru fostuldirector al Gazetei 5i al Foii pentru minte atunci se-cretar al Astrei si conductor al Transilvaniei tea-trul era, de altfel, o veche pasiune. Felul In care aprins dragoste de el, pe timpul and era elev la Blaj,

1) Ibid. Nr. 37.2) Albina din 22. V-3. VI, 1870.3) Cf. nespre celelalte spectacole dela Brapv Ibid. N-rele din

24. V-5 VI gi 7-19. VI, 1870.

www.dacoromanica.ro

1LITERATURA TRANSILVANIE! 65

In 1825, participarea .lui la reprezentatiile de diletantide acolo, apoi din Brasov, vicisitudinile acestei artela Romanii de dincoace de Carpati, el a gasit prilejulsa le povesteasca chiar In momentul cand Brasoveniialergau Ia spectacolele lui Millo 1). Pe marele come-dian el 11 cunostea apoi de mult, din corespondentelede dincolo ale foilor lui ; va u asistat chiar Ia spec-tacolele dela Bucuresti, unde, de cand cu IntemeiereaAcademiei Romane, al carei membru a fost ales, fa..ceaclrumuri anuale. De aceea el se simte Indatorat sa-consacre lui Millo un lung articol, In care dupes ce-idescrie cariera eroica, Ii caracterizeaza repertoriul sijocul2). Pe cand alti fii de boieri spune In rezumatBarit se gandeau la posturi tnalte de Stat. Millo,la Intoarcerea lui dela Paris, In 1836, n'a cerut alt-ceva, spre uimirea si indignarea rudelor luidecatconducerea Teatrului National din Iasi. gopteageniul lui, intima sa convictiune, ca el are vocatiuneade a forma o scoala dramatic& romaneasca, ale careisubiecte sa fie luate din vieata poporului romanesc,din istoria, din traditiunile, suferintele, datinele, cos-tumele (mores et consuetudines) si apucaturile singu-lare ale lui, Imbricate In vestminte nationale, repro-duse In limba national& gi oarecum Infipte pe scenes,reImprospatate, reinviate, pentruca sa nu se piardanicidecum ". Inteles Indeosebi de prietenul sau Alec-sandri, Millo a reusit, dupes multe sacrificii de totfelul, sa realizeze acest ideal, In parte cel putin, maiVali la Iasi, apoi la Bucuresti, unde a condus teatrul petimpul domniei lui Cuza. Dupes caderea acestuia nu s'amai bucurat de aceleasi favoruri, totusi Parlamentul ro-man i-a votat, cu un an Inainte, o pensie pe viata de7.200 franci, iar noul domnitor 1-a decorat cu ,,Bene

1) Thalia $i Melpomene In Ardeal, in Transilecmia din 1 §1 15funk:: 1870.

2) Matei Millo Ibid. Nr. din 15 Inlie.5

A$a.i

www.dacoromanica.ro

66 ION BREAZU

MerentiTM. AceastA recompense continua batranulgazetar 1mp'reunA cu aceea acordata lui Eliadeface onoare natiunii romane. Turneul acesta ardelean

marturiseste el este un vechiu gaud al luiEl nu sia putut permite sa, vina, cu un ansamblu maimare pentruca Ardelenii n'au o burghezie bogata $inumeroasa, care &I suporte cheltuelile unui astfel deturneu. Intrucat priveste repertoriul, e adevarat caunele piese au caracter prea local, ceea ce le face sAnu prea fie Intelese In Ardeal, dar Romanii de din-coace nu s'au grAbit se ofere pAnA atunci nicio piesioriginala, scoasa din viata for 1), ba nici n'au tradusmacar piese straine de valoare, acomodate dupe ce-rintele noastre... Dace este vorba de comedii, devodevile si farse, apoi tot mai bune vor fi acelea, cares'au produs de atatea on In capitalele Romaniei,

multimea nenumaratA a acelor secaturi sarbede,necAlite, lipsite de orice sambure sAnatos, adesea pies-nitoare In fate pentru morals si buna cuviinta, lacare Romanii dela °rase alearga, pentru ca sl le vazaIn cate un teatru nemtesc si Isi vars& pungile, farcesa stie pentru ce'. De altfel continua el asuntsi In patria noastra multe raporturi putrede, la carese poate aplica prea bine satira comics... cuprinsa Inreprezentatiile lui Mille. In ce priveste apoi com-paratia Intre $coala dramatics a lui Milk si a luiPascaly, Barit Crede ca e mai bine sa fie lasati Bucu-restenii sA se pronunte. Poate, spune el, sg se ajunga,In viitor, la o conciliere Intre nationalismul uneia sicosmopolitismul celeilalte. P5.n5, atunci Insa con-

1) De fapt, cu cateva Juni inainte de articolul lui Barit, Ion La-pedatu a inceput s4 publice in Familia, drama lui in trei a toTribunal, cu subiect din revolutia ardelean dela 1848, scrisl inteoadmirabila limbs romaneasca. Cenzura n'ar fi ingaduit ins repre-zentarea in Ardal, din partea unei trupe de dincolo, a unei piesein care Ungurii erau fdouti trAdAtori, Iasi si impilatori nemilosi,.

Mil lo.

de-cal

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 67

tinua el existenta politica a natiunii. si a patrieiromanesti va trebui sa fie mult mai bine aSigurata,decat este In timpul acesta, pentru ca scoala lui Millosa poata face concesiuni cosmopolitismului". Ar tre-bui,sbine Inteles, alese din repertoriul strain acelepiese care prin cuprinsul si forma for sunt proprie-tatea Intregei omeniri, nu numai comedii franceze, pecare publicul roman adesea nu le Intelege. Si ar tre-bui, mai ales, bine traduse. Originalul torturat, sca-lambat [sic] In romaneste cine sa-1 Inteleaga ? Netrebuesc traducatori, care sa cunoasca perfect celedoua limbi, avandu-le In deplina for potestate, nu nu-mai din carti, ci si din vieata, de pe scena, dela tri-buna, catedra, piata, amvon, din capitala. ci din sat,de pe uscat si dela mare, dela camp si din padure,din lucratoria profesionistului orisan si de langa' ara-trul agricultorulue. Jocul lui Millo? El nu cauta 85.-1caracterizeze, ci se multumeste sa reproduca cuvinte-le marelui comedian francez Levasseur, care vazandu-1pe Millo jucand In Treizeci fi trei de mii de franci,, arfi spus: Millo m'a batutr.

Cele cateva rezerve, timid, exprimate, n'au Impie-dicat Ina pe Brasovenisa umple s&lile lui Millo, sear&de sears. La ultimul spectacol Indeosebi (Jianu, cap&tan de haiduci), sala a fost extraordinar de indesuita".In momentul cand Millo a aparut pe scena a fostinundat de flori si panglici tricolore. La sfarsitul re-prezentatiei s'au tinut discursuri si i s'a oferit luiMillo un pahar de argint gi o tabachera. ,O natieInsuflata totdeauna de astfel de sentimente a ras-puns acesta nu va pieri nic.dodata." 1).

Dela Brasov pe care 41 parasesc In 17 Iunieactorii aveau de gand sa mearga. la Fagaras. Se vottudrepta Ins& spre Sibiu unde Ii astepta un comitet

(1 Gazeta Transileaniei Nr. 43. Cf. Federatiunea din 10 22lunie, 1870.

-

§i

www.dacoromanica.ro

68 ION BREAZ(T

local, pentru a le da toate 4nlesnirile gi onorurile.,,Aduca-1 Dumnezeu In pace Is exclama TelegrafulRoman (Nr. 42), cand aude ca Millo va veni gi acolo.Reprezentatiile au Inceput la 21 Iunie, urmand giIn aceeagi ordine. Ele au avut lac In sala teatruni co-r4enesc. In momentul aparitiei pe scena, In Lipitorile,Millo a fost napadit gi aici de flori gi panglici ratio-nale 1). Telegraful Roman (Nr. 46), vede In piesa ogedie" a vietii taranului de dincolo. Ceva am fi doritInca In drama. sau comedie continua. acest ziar. SAvedem undeva, afara.' de aviditatea cea mare de asiastampara setea prin beuturi spirtoase, afar& de per-plexitatile cele multe ale taranului, gi din naturelulcel inteligent al Romanului Oran gi din esteticul, pu-tern nice gi sublimul taranului roman In mai mare a-bundenta, pentru ca trasurile cu care e marcata betiagi perplexitatile sa dispara oarecum In materia cea-lalta gi totul sa aiba mai mult sublim estetic".

Publicul intelectuali, negustori,. meseriasi aumplut gi aici salile. Piesa lui Millo Boierii fse termina Cu o hors. Ea a placut atat de mult Incata fast repetata 2). Cu toate ca era sezonul munciloragricole, au alergat multi Romani din jur, mai alesdin partile despre munte" cum spune Telegraful(Nr. 51). Au asistat gi vreo treizeci de strain i. Laurma, ca.nd s'a dat tot Jianu, iaragi flori gi aplauzeentusiaste.

Jocul actorilor e incarcat gi aici de elogii 3). Intrucatprivegte piesele, cronicarul Telegrafului be atribue oreala valoare poetics, be crede tusk' prea locale. DoarBragovenii spune acesta al caror contact cu Carae mai viu, le-au putut gusta pe deplin. SA nu se creada.

1) Familia, 1870, p. 297-298.21 Familia, 1870, p. 309.3) Cf. Tel. Rom. fslrele 47, 98, 40 50.

.tra-

tarami,

si

aici

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIIIVANIEI 69

apoi ca ele alcatuesc Intreg teatrul nostru. Teatreledin Bucuresti $i Iasi cunosc drame mult mai pretioase(ca Stefan cel Mare gi Radu dela Afumaii). Si entusi-astul cronicar se gandegte la un compozitor, care arface din Jianu, ceea ce a realizat Rosini din WilhelmTe111).

Reprezentatiile de aici au gasit un bogat ecou gi Incotidianul sAsesc local Hermannstadter Zeitung(Nr. 146,.147, 150, 157). Pe scena dela Sibiu se juca, fn acesttimp Hamlet gi Faust, de catre o trupa germana, cu.concursul actorului Adolf Klein. Dela aceste marimaale literaturii universale, cronicarul sas al ziarului ,se-coboarA totugi, cu destula Intelegere, la con3ediile $i

cantonetele romanesti, carora le ga seste, pe Tanga catevalipsuri, reale calitati artistice. Navala la spectacole,In numar neobisnuit de mare, a publicului roman, atatde pitoresc f n varietatea lui, 11 face sl exclameSuntem oare intriadevar In Sibiu r. Aminteste $i elde ,,inundatia" gi ploaia" de buchete. Muzica cumotive romane$ti a lui Flechtenmacher e plAcuta ;corurile armonioase $i puternice. Dintre actori, Alexan-drescu I a cucerit publicul, prin doinele din 'harm,cantate cu un bariton sonor $1 cald. Mimica, varie-tatea interpretarii lui Millo sunt Inteadevar, surprinzatoare. El Isi copiaza personajiile din via* Actoriiansamblului sunt, In general, elemente -bone; doaractritele nu sunt totdeauna potrivite rolurilor.

Dela Sibiu, Millo planuia sa mearg5 la Cluj. Ora$tiaLinea insa mult s5. admire la ea acasa pe marele actor.La staruinta RomAnilor de acolo, In frunte cu secretarul judecatoresc Mih. Dobo, Millo se opreste deci$i In acest ora$, pentru patru reprezentatii. A ajunsacolo In 4 Iulie. Spectacolele, n'au Inceput Insa cleatin 7. Trei zile au trebuit sa. lucreze actorii $i co-

1) Ibid. Nr. 51, Cf. despre spectacolele dela Sibiu si Federatinnewdin 8 lulie 1870.

www.dacoromanica.ro

70 ION BREAZU

mitetul pana au putut sa injghebeze o scena po-in sala hotelului Szecsenyi. Reprezentatiile au

lnceput cu Lipitorile gi s'au incheiat cu Prcipcistiile Bu-cureftiior. Sali supraincarcate gi flori, gi aipi. Au aler-zat si Romanii din Deva gi Zarand. Nu ma uitati canici eu n'am sa va uit In veci!` a spus Mil lo, lasfarsitul ultimei reprezentatii i).

In sfarsit iata indrepta.ndu-se spre Cluj, senzatiaturneului I Opiniile Sasilor din Sibiu si Brasov, Ro-manii leau cunoscut 5i cu ocazia turneului lui Pascaly.4Ce vor spune Insa. Ungurii, cu cari erau in frictiunimeintrerupte, cari ne negau cu incapitanare oriceaptitudine artistica? Inainte de plecarea In turneu alui Millo, ziarele din Bucuresti au raspindit svonulca oficialitatea maghiara iar face dificultati 2). Milloa tinut insa sa desminta aceste svonuri, Inca de pecand era la Brasov. EI s'a dovedit bine informat. Celputin de astadata, Ungurii s'au aratat foarte cavaleri.do capitala politica a Ardealului, unde era centrul forcultural, unde aveau cel mai vechiu teatru din intreagaUngarie, ei an tinut sa dea protagonistului sceneiromane toate onorurile. Lau pus, mai intaiu, la dispo-zitie, in mod gratuit, sala teatrului maghiar, fapt unicIn istoria acestei institutii pe scena careia era interzisconform literei fundationale, sa.' se joace in alta limbadecat cea maghiara 3). La intaiele doua reprezetatii-s'au prezentat apoi Intr'un numar atat de mare, incat

, Millo a tinut sa le multumeasca In mod special pen-tru aceasta atentie').

Cel putin ra intaiul spectacol, publicul strain a fosttentat sa participe Insa $i din alte motive. Se svoniseadica, cu cateva zile Inainte de venirea la Cluj a acto-

1) Albirza, din 12-24 Julie, 1870.2) Federafianea, din 10 lunie, 1870.3) Kolozseary Keizlany din 21. VII, 1870.-4) Ibid. Nr. din 17. VII.

trivita,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 71

rilor romani, ca Lipitorile, cu care se va incepe seria,reprezentatiilor, nu este o piesa prea magulitoarepentru Evrei. Ace$tia intervin deci la Politic sA se-interzica spectacolul. Nu li s'a dat ascultare 1). Agita-tia for a excitat !psi mult curiozitatea publicului. Cu,o sears tnainte de spectacol nu se mai gasea niciunbilet de vanzare.

S'au dat la Cluj ease spectacole, In zilele de 16, 17, .

20, 23, 24 >Ii 25 lulie. La ultima reprezentatie (Jianu),iaras naval& de flori ei panglici tricolore. A doua ziSocietatea de lecture a Romani lor din Cluj a oferitlui Millo diploma de membru de onoare, iar sears a.avut loc un banchet de 60 de iiersoane2).

De critica dramatics s'au ingrijit atat corespondentii gazetelor romanesti, cat $i cele doua ziare ma.ghiare locale, Magyar Polgcir §i KolozsvaryIntaiul a consacrat Nr. din 20.VII), o destul deIunga cronica. Lipitortior. Millo In deosebi spumecronicarul ziarului ,a repurtat un succes exceptio-nal ei a conceput admirabil rolul carciumarului evreuMoisia. El nu exagereaza is interpretare $i dovedeste-o mare deprindere In mimics si plasticizare. I se aducapoi elogii lui Alexandrescu I, pentru .jocul lui linistit.vocea barbateasca ei tinuta scenical. Alexandrescuexagereaza Insa, lasandu-se influentat de public. Ni-colau a avut o mascA originals $i o voce potrivit&rolului. Acritelor li se descopere insa mai multe de-fecte, decat actorilor. D-na Alexandrescu cants me-diocru, are ins& un bun joc de scena; cl-na Nicolaujoaca fara vlaga gi n'are conceptie; d.$oara Senti pareInsa a fi o bung. actrita.

Mai curio$i am fost lush' spune cronicarul ace-sta de costumele romanesti din piese. In aceastae..privinta insa am vazut putine lucruri noui. Portul.

1) Federatiuneu din 12-24 Iulie, 1870.2) Ibid. Nr. din 31 Iulie-12 August.

Koz Zany.(In

II,

www.dacoromanica.ro

72 ION BREAZU

romanesc din unele regiuni ardelene e mult mai pito-resc. Cine a vazut, in zile de sarbatoare, la nunti, lajoc, sau la botez, porturile femeie$ti din ImprejurimileSibiului, sau mai de grabs, cele din jurul Hategului(wide se gasesc cele mai frumoase Romance), trebuesa dea intaietate acestora". Ansamblurile $i unelecantece au fost bine ezecutate. Mil lo in deosebi sevede ca este un vechiu sampion al artei dramatice".

Celalalt ziar maghiar nu consacra evenimentului o-cronica atat de lungs, este tusk' $i el plin de elogiimai ales pentru director, a carui putere de travestire31 impresioneaza in mod deosebit (Nr. din 19 Iu lie).

Dintre ziarele romanesti a dat atentie opririi laCluj a lui Mi llo, Federaliunea din Pesta. In Nr. din31 Iu lie-12 August, aceasta caracterizeaza pe larginterpretii, scaldandi pe toti in superlative. D1Mil lo este in templul Thaliei spune acest cores-pondent un preot celebru; aceasta Insugire i-o a-tribuesc gi Maghiarii din Cluj, farce lingusire. UnEvreu asemenea celui creiat de el in Lipitorile nu s'amai vazut pe scena dela Cluj. Chiar gi Alexandrescu IIe aparat fag de criticile din Magyar Polgcirl).

Pe cand era la Cluj, Mil lo a primit invitatii samearga la Abrud, Alba lulia gi Nasaud. Probabil Lisaa din lipsa unor scene potrivite n'a putut sä deaascultare invitatiilor. Gandul lui era sa viziteze Ora.dea. Directorul teatrului maghiar de acolo i.a pus ins&astfel de conditii (din pricina Lipifori/or?) tncat nu-le-a putut accepta. De aceea, in 27 Iu lie se indreapt4.spre Arad, uncle un comitet de organizare dadea zor

1) Asupra lui Mil lo la Cluj a tinut o conferinta, In cadrele PenClubului din acest orm, d. Dr. Kovacs kasef. Cf. un rezumat al eide c1-1 Elie Daianu, In Boabe de Grdu IV (1933), p. 760. D-sa agSsit afi§ul, In romane§te ungurelte al reprezentatiei din 16

Mille. Cf. despre reprezentatiile dela Cluj Familia, p. 345-346.gi gi

et

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 73

Romani lor sA faca marelui actor toate onorurile pecare le merita1).

Spectacolele Incep aici In 14 si se Incheie In 26August. Ele au .avut loc In sala teatrului maghiar. Au.fast In total noul. Ordinea for lush' a fost putinschimbata. Inaugurarea s'a facut cu Millo director,Kera Nastasia, gi Corbul roman ; Jianu, care de obiceiforma spectacolul de inchidere, a &sit' aici al cincileariar Lipitorile al VIII lea. Ordinea aceasta a fost modi-ficatA cu sigurant& din pricina buclucaselor de Lipi.tori. Evreimea. de aici s'a alarmat $i ea cumpl.it, canda auzit de ele. A intervenit deci iara$i. pentru supri-marea piesei de pe afi$. Millo a fost citat la tribunalunde a dovedit, cu manuscrisul In mans, ca Lipitorileau fost admise de cenzura politics. In fata acestordo vezi, cApitanul Politiei a fost nevoit ad admit&spectacolul. Tratativele acestea au facut InsA pieseio mare reclama Intre straini. Cu ore Intregi Inaintede deschiderea teatrului spune corespondentulAlbinei (publicul) inundA stradele dimprejur. La 7qi jum. ore, teatrul era Indesat de public romanesc,nemtesc, unguresc si jidanesc ; cei ce venirl mai tarziuramasera pe afara., Inuntru nu mai incApea suflet deom". and Millo apAru In rolul Iui Moisi, aplauzeleau sguduita sala. Chiar si Evreii au aplaudat2)...Lipitorile erau destinate sA formeze spectacolul de

inchidere. La cererea publicului s'a dat Insa, In zivaurmataare, o reprezenta tie de adio cu Paracliserul, _

Corbul roman si Soldatul roman cele douA din urmA,cantonete care au aprins pretutindeni entuziasmul,prin caracterul for patriotic. Dupa spectacol a avutloc un banchet la care a luat cuvantul deputatul ro-

1) Vezi apelul comitetului In Albino din 19-31 lulie. In Nr. ur-mator, Millo public si el un apel catre public.

2) Albino din 13-25 August. CorespondentA semn. Curtius -(Gheorghe Popa ?).

www.dacoromanica.ro

74 ION BREAZU

swan Popovici-Desseanu gi Mil lo. Sarbatoritului i s'aoferit un vas de argint pentru flori. Dupa banchet

--tinerimea a dansat jocuri romanegti 1).Publicul a asistat la spectacole In numar mare, ca

gi In celelalte parti. La intaiul spectacol provincialiin'au fost prey numerogi fie din pricina ploilor, fiedin motivul ca n'au fost anuntati mai din vreme 9. Laal doilea Insa gi mai ales la al treilea, teatrul a fost..nadugit" de spectatori, atat din loc, cat gi din im-prejurimi. Spectacolele coincideau cu eedintele .Con-sistorului plenaru, fapt care a fost Ip avantajul tor,caci venerabilele fete preotegti giau luat cu ei gi fa-milia, pentru a nu pierde ocazia, atat de rara, de aadmira un mare actor roman. Straini au asistat putinila Inceput. La Lipitorile au fost Ins& eel putin tot atatiacat gi Romani. La spectacolul al cincilea s'au vazutIn sala gi cateva familii de Sarbi 3).

Curtius, cronicarul Albinei gazeta care relateazimai abundent despre spectacole gi.a luat Insarci-narea sa comenteze gi jocul actorilor. Dupa al treileaspectacol el se simte Insa foarte descurajat; simte capalidele lui note nu pot infatiga nisi pe de departearta cu care a jucat .brava noastra Thalie romans".In Kera Wastasia, Millo spune el a realizat unadevarat .cap de opera". A admirat de asemenea multBaba Heirca, piesa care era, de fapt, unul din marilesuccese ale lui Millo. Cuprinsul Lipitorilor e povestitcu bogate insistence asupra invataturi1or care se potscoate din pies& pentru Romanii din Ardeal. Condeiullui devine apoi deosebit de cald (cum trebue sa fi fostgi inima spectatorilor), cand comenteaza piese cu su-biecte nationale ea: Jianu, Corbul roman gi Soldatulroman. Pe cele din urm5, indeosebi, le recomanda 14u-

1) Album din 13-25 August.2) Ibid. Nr. din 2-14 August.3) Ibid. Nr. din 7-19 August.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 7C.

gojenilor, Oravitenilor gi Timigorenilor, pe unde vatrece Mil lo1).

Tot atat de elogios vorbegte despre spectacole GuraSatului, p. 123 gi 127. Ea numegte luna August lunalui Mil lo". Cu lmile au fost, gi pentru corespondentul-ei, Baba Hiirca gi Lipitorile ,rolul cel mai excelental lui Mil lo, jucat Cu atata maestrie cat ne-a dus lauimireTM. El protesteaza impotriva acelora care au afir-mat ca unele din piese ar dauna bunului nume al ce-lor din taris. ,,Nu e adevar. Niciuna din piesespune acest anonim n'a fost frivola, ci toate pro-pagatoare de moralitate, patriotism si nationalitateTM.

N'am putut consulta inca ziarul local maghiar Al-fold, pentru a vedea si opiniile strainilor asupra tur-neului. Ele n'au putut fi ?ma cleat favorabile. Cro-nicarul Albinei afirma ca... pstreinii inteligenti, vazandexceland artigtii nostril recunoscura ca spiritul roma-nesc gi pe terenul acesta e capace de a produce re-zultate splendide". Directorul teatrului maghiar dinlocalitate ar fi spus dupa acelagi cronicar despre-Alexandrescu I, ca de ar fi al lui nu 1-ar da pentrutot Aradul".

Dela Arad compania a plecat la Lugoj, pentru 6spectacole 2). Acolo s'au facut iarasi interventii pen-tru inlatufarea Lipitorilor3). Lugojul se pare Insa caa fost singurul punct negru al turneului. Spectaco-lele n'au fost prea frecventate. I se obiectiona luiMillo ca astfel de cantonete ei vodeviluri nu suntpentru marele lui talent, nici nu fac prea mare cinsteliteraturii noastre. ,Asemenea cantonete pe la not se.cants in berarie" spune corespondentul Familiet(p. 443), singurul care comenteaza spectacolele.

Ultimul popas al ansamblului a fost Oravita, uncle

1) Ibid. Nr. din 13-25 August2) Albina din 7-19 Septemvrie.3) Gura Satului din 6 18 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

76 ION BREAZU

s'au dat patru spectacole cu Paracliserul, Ciobanul siCorbul roman (22 Septemvrie), Lipilorile (23 Septem-vrie, In beneficiul dlui Alexandrescu, etransilvanean"),Baba Harca (25 Septemvrie) si Jianu (26 Septemvrie).Rom Anil din acest orasel ban5.tean au alergat insa. Inriunfar mare la spectacole, dovedind astfel cumspune corespondentul Albinei ca n'au sarit departede fires stramosilor din RomaTM. De aide' acest co-respondent (un E. T.) pare mai initiat In arta drama-tick, decat ceilalti cronicari amintiti (cu exceptia doara lui Barit), ca.ci el Isi permite sa arate nu numai lu-mini, ci $i umbre In jocul actorilor romAni. Actritelemai ales nu sunt gasite totdeauna potrivite pentru ro-lurile pe care le interpreteaza. D$oarele Constanti-nescu $i Senti sunt niste incepatoare. Dintre actori,daces Alexandrescu I este nu numai un bun cantaret,ci $i un mare actor, daces Mincu e un bun comic siNicolau un actor constiincios, Eliescu are o voce preaInarta., iar Alexandrescu II de abia a putut fi tntelesin Baba Hcirca. Bine lute les ca Mil lo e, si pentru eldeasupra oricArei critice. Pacat doar cA nu e mai t£-tar. El este un adevarat Nestroy, sau Moliere al Ro-mAnilor, care a creiat din nimic teatrul romanesc 9.

Dela Oravita, Millo a trecut frontiera, oprindusela Craiova pentru o serie de reprezentatii 2). N'a maimers nici la Timigoara $i nici la Pesta, cum planuisela Inceputul turneului. Motive le nu le cunoa$tem, cusigurantA insa ca, Lipilorile trebue sA fi fost, In mareparte, pricina acestei ciuntiri a itinerarului. ;Timpulera apoi destul de Inaintat, iar lumea privea cu In-grijorare la razboiul fra,nco german, ale carui comu-nicate umpleau coloanele gazetelor. Cred ca din pri-

1) Album din 17-29 Septemvrie 1879.2) Dim. C. 011Anescu, Teatrul la Romani, Anal. Ac. Rom. seria II.

-tomul XVIII, Mem. sect. Lit. p. 294.

www.dacoromanica.ro

,LITERATURA TRANSILVANIEI 77

cina for nu s'a dat partii dela sfarait a turneului a-tentia pe care o merita.

Cu toate acestea turneul lui a rgscolit adanc man-dria romineasca a Ardelenilor si crescut doruldupes un teatru national. In urma lui si a celor douaturnee ale lui Pascaly, spectacolele de diletanti s'auinmultit si au devenit, uneori, deosebit de tndraznete.Astfel entusiasmului starnit de Mil lo se datoreste, Inmare parte, infiintarea societatii de diletanti romanidin Cluj, condusa. de Ion Baciu, viitorul preot din'Soimus (unde va Infiinta un teatru taranesc), societatealcatuita din elevi romani ai liceelor unguresti. Ata.tde mult au fost cuceriti acesti tineri de jocul lui Mil loIn Lipitorile, tncat siau luat piesa In repertoriu si aucutreerat cu ea o mare parte din orasele ardelene 3).

Tot turneului lui Millo credem apoi c5. se datorestecresterea In Ardeal a admiratiei pentru teatrul luiAlecsandri. Cateva din piesele lui au fost jucate giinainte. De acum incolo ele vor fi Irma nelipsite delareprezentatiile diletantilor de dincoace de Carpati.

3) V. Podoaba, Prima societate teatrald romand ambulantei toTranstIvania, in An. Soc. pentru Fond. de Teatru, IV, pp, 20 §i urm.

le.a

www.dacoromanica.ro

IOSIF HODO$

1. Exists momente In istoria popoarelor care suntadevarate probe de foc pentru rezistenta gi constiintafor etnica. Asa a fost, pentru Romanii din Transil-vania anul 1848. Probes de foc gi de sange In care s'alamurit crezul unui neam, nu numai pentru decenii,ci pentru veacuri de-a-randul. Caci ceea ce a spusSimeon Barnutiu, In celebrul lui discurs din catedraladela Blaj, n'a fost liters de Evanghelie numai pentrugeneratia lui gi pentru generatiile Transilvaniei pansla 1918, ci pentru toate generatiile romanestii; iar ero-ismul gi sacrificiile cu care au fost aparate, In acel anmemorabil, aceste adevirate table ale legii neamuluiromanesc din Transilvania, formeaza un tezaur moral,a carui valoare departe de a scade, creste mereu cutrecerea anilor.

Iosif Hodog este fiul sufletesc al acestui mare mo-ment istoric. Dela el a primit ideile politice gi culturale ;to focul lui s'a cant curajul nelnfricat cu care a aparataceste idei o viata. Intreaga; intreg stilul vietii lui delupta.tor cu spada gi cu spiritul a luat forma la lu-mina acestui an.

2. S'a nascut la 29 Octomvrie 1829 In Bandul deCampie (jud. Turda), fiind cel din urma din cei 5 copiiai preotului Vasile Hodog din aceasta comuna.. Mosullui a fost tot preot, precum preot a fost unul din unchi,.

www.dacoromanica.ro

EITERATURA TRANSILVANIEI 79

iar cele trei ma..tusi au ajuns preotese. Una din eleeste .moasa" lui Axente Sever, iar alta mama luiAlexandra Papiu-Ilarian. Trei dintre fratii lui Iosif:popa Ion din Band, popa Simeon din Giula si popaNovic din Wand stint de asemenea slujitori ai alta-rului. 0 intreaga dinastie de preoti! Iosif Hodos setrage deci din tagma, care pana. Ia 1848, $i In mareparte dupa acest an, a fost singura elita a Romani lordin Transilvania. Din acest pomelnic genealogic semai poste constata insa ceva: Cu generatia dela 48Hodos n'a avut numai legAturi de credinta gi suferinta,ci si de singe. Neinfricatul Axente $i inflacaratulPapiu-Ilarian i-au fost veri, iar mai tarziu, uriavulFopa Balint din Rosia Abruclului, care a schimbat caati.tia alti preoti, in acel an, crucea cu sabia, deve-nind prefect de legiune, egal In rang cu Avram Iancu

i-a fost lui Hodos socru. -Acestor legAturi de singe se adauga. legatura

cu Simeon BArnutiu, seful spiritual al genera-tiei dela 1848. Hodo$ a fost elevul lui la Blaj. CAndBArnutiu este nevoit, din pricina procesului cu epis-copul Lemenyi, sa piece dela catedra, pe care otransformase In amvon al crezului de rede5teptarenationals, Hodos se solidarizeaza cu el, parasind Blajulpentru a se Inscrie la liceul din Cluj.

Anul 1848 11 gAseste In acest ora$. De abia a apucatsi.$1 is (In mod stralucit) certificatul de absolvire $irevolutia II prinde in valurile ei. N'avea decal 19ani, pentru aceea a fost socotit vrednic de a i seincredinta o viceprefectura de legiune. A luptat $iIn urma a pribegit In Moldova si Muntenia. A cu-noscut deci, Ia varsta marilor avanturi, temperaturade inalta tensiune a tuturor provinciilor romanestidin acest binecuvantat an, roscolitor de energii $i deindrAznete idealuri de libertate 5i unitate.

spi-ritual&

www.dacoromanica.ro

80 ION BREAZU

3. Rasplata curtii imperiale din Viena pentru jertfade singe a Romani lor din Transilvania a desamagitcumplit pe conducatorii acestora. Avram Iancu, celmai curat si mai viteaz dintre ei, s'a simtit atat decrunt lovit, Incat a iesit din rindul oamenilor $i apribegit pan& la sfirgitul vietii cu mintea ratacita,biata gi sfisietor de tragica epava a celui mai gloriosmoment al istoriei noastre. Aceasta lovitura n'a pututsdrobi Insa vointA de a lupta a unei Intregi generatii,.alit& In sacrificii fara seaman. ()rick de triste sun tdeocamdata perspectivele spuneau conducatorii ei

lupta trebue continuata. Ar fi o crima daca amtrada capitalul moral si de singe dela 48. Scopul fa-mine acelasi : Dreptul Romanilor din Transilvania dea-si conserva gi desvolta nationalitatea, egalitateafor In fata legilor. Doar armele trebuesc schimbate. Lan-cile, pustile, celebrele tunuri de cires, care au bagatgroaza In Unguri, trebuesc lnlocuite cu armele spiritului.

Lupta era Insa, de astA data, mult mai anevoioasasi mai Indelungata. CAci puteai sa faci comandanti deosti pe cei cativa juristi 5i absolventi de scoli secun-dare si de seminarii, dar era mult mai greu sa-i tran-sformi peste noapte In autori de memorande si Indeputati, care sa se mite cu siguranta In plasa legilorgi paragrafelor, anume facuta parca pentru ca Rominiidin Transilvania sa nu se poata descurca niciodatadin ea. La studiu deci, si mai ales la studiul dreptului.Aceasta era deviza celor trasi pe sfoara de Viena.Conducatorii de neam si prefectii de legiuni coboarApe bancile universisatilor $i iau In mina tratatele dedrept. Gindul tuturor este la o Academie de drepturia Romanilor din Transilvania. Pentru ea tsi testeazasi Avram Iancu modesta lui avere.

4. Astfel, In urma unui adevarat program nationalajunge gi [osif Hodos sa studieze dreptul, mai Intai la

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANS1LVANIE1 81.

Viena, apoi la Padua, In Italia de Nord, pe atuncisub stapinire austriaca.

A plecat pe acest drum tnsotit de varul sau Papiu-Ilarian gi de dascalul sau Simeon Barnutiu, Batra-nul" cum 11 numesc verii In scrisorile lor. Tinerii seInscriu la Universitatea din Padua, iar Barnutiu lacea din Pavia. Cu toate ca. In locuri diferite, contactulintre ei este neIntrerupt In tot cursul studiilor. Ti-nerii ajutal pe Barnutiu cu bani, iar Batranul le dasfaturi, le aduce mereu aminte de scopul mergerii foracolo. Caci spre Italia n'au plecat numai In urmafaptului ca viata la Universitatea' din Viena ar fifost extrem de dificila pentru nigte revolutionaritinuti sub observatie ca ei, ci gi atragi de mirajulgloriei strabune ; Ca n'am venit In Italia spuneBarnutiu, Inteo scrisoare din acest timp ca saInvatam Corpus Juris II Codice austriaco, ci, afar&de acestea, ca sa vedem cu ochii nogtri monument&mayimei strabunilor nogtri, ca sa putem aduce gi notde aici cite un surcel la vetrele noastre din Dacia gisa tinem focul nationalitatii noastre, ca Si nu-I stingsboarea getica gi sarmatica'.

Au trait acolo doi ani (1852-1854) de studiu in-cordat gi de via to aspra gi plina de privatii. Ba.-tranul era mereu bolnav, mereu hartuit de politie,dar idealul de care era posedat li dadea puteri saireacA peste toate IncercArile, BA aiba timp nu numaipentru pregatirea examenelor, ci ei pentru cercetAride dialectologie, pentru observatii asupra agriculturiigi a civilizatiei italiene toate, toate cu gandul lacei de acasa, care acum on niciodata trebuiau smulgidin starea Inapoiata In care se gaseau. Gandul lui nuse indrepta numai spre fratii din Transilvania, ci gispre cei din Principate: Daca to vei Intalni cud. Ma-gi:keel scrie el cuiva spune-i salutare. Dorulnostru al tuturor 11 va tnsoti pe undele Archipelagu-

6

www.dacoromanica.ro

82 ION BREAZU

lui. $i fiindca nu putem ajuta altmintre, vom rugszeii nemuritori, cari privegheaza asupra Romaniei, sacreeze o inima si o unire In toti Romanii, pentru sal.varea Patrier.

Tinerii la randul for fac studii de istorie si filologie,leaga prietenii si poarta discutii cu savantii italieni,asupra originii si limbii Romanilor.

Vieata le.a. fost Insa extrem de grea. Fares o bursadin Fun latiunea Ramontana a Blajului $i fara ajutorulgeneros al Popii Balint n'ar fi pututo scoate la capat.,Scurt la vorba si greu la scrisTM, cum 11 caracteri-zeaza Axente strasnicul prefect de legiune, care afacut pe Unguri sa spuna Dracul sa se mai bats cupopii!" s'a retras, dupes revolutie, la parohia lui dinRosia si s'a asternut cu nadejde si pricepere pe gos-podarie, a pus mainile pe raznem cum spune acela$Axente, si, din prisosul muncii lui mai trimetea ekeceva si celor trei studenti din Italia. Ne bucuram casunteti pe pamantul strabunilorle scrie el si vetiavea ocaziunea a face cunoscuta celor de acolo o plasaa gintilor aruncata pe valurile lumii, spuindule ca notaici inscriptiunile de pe mormintele strabunilor for siai nostri In toata ziva le citim". Iar cand cei trei stu-denti Isi iau doctoratul In drept, bucuria lui este ne-spusa. Natiunea romaneasca le spune el este maiInsetata dupa astfel de oameni decat cerbul cel pri-gonit trei zile In pustie, departe de izvorul apei ceilimpede°.

5. In vara anului 1854 ,Giusseppe Hodosiu" se In-toarce acasa, doctor In drept al universitatii din Padua.Scopul pentru care a studiat acolo a fost atins. Ro-manii din Transilvania aveau acum Inca un om dedrept, un admirabil cunoscator de constitutii si para.grafe $i un iscusit ma.nuitor al unei impecabile argu-n.ntatii juridice. Stilul juridic, clar, sprinten, energic,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 83

cu lungi dar sigure perioade de stil vorbit (Hodosfost un bun orator) des o notes particulars cuvanta-rilor, studiilor $i articolelor lui. Este o trasatura pecare trebue sa o adaugam celei de luptator, pentrudefini mai de aproape personalitatea. Din apatria stra-bunilors el nu aduce lush' numai atat, ci o frumoasa.'cultures generala, mai ales o buns cunoastere a litera-turii italiene, bunuri care luminau din cand In candactivitatea lui, aratandu-ne ea avem de a face cu unspirit de elites.

Barnutiu si Papiu-Ilarian se stabilesc la Iasi, ca pro.fesori la Universitate, unde lupta cu mai multi liber-tate pentru idealul care le-a incalzit tinereta, 0 invi-tatie 8a piece In capitala Moldovei a primit 5i Hodo$,El a ramas Insa acasa pentru a duce lupta alatureade ai lui, adesea In fruntea lor, lupta mai obscures,mai anevoioasa, nu mai putin necesara Insa si prega-titoare zilei celei mari, la care se gandeau cu totii.Stim cat de fanatics a fost credinta nationalists a luiBarnutiu ; $i mai stim cat de Indriznete erau planurilede unitate national& ale lui PapiuIlarian, sfetniculintim al lui Voda Cuza. Un nationalism luminat $idrept, tot atat de fanatic, caracterizeaza $i activitatea5i Intreaga personalitate a lui Hodo$. pentru el capentru toti transilvanenii, limba este cel dintai 5i celmai sacru atribut al nationalitatii. Pentru pastrarealui integrals spune el Romanii lupta mai multdecat pentru vieata. Iar membrilor societatii Astra,care via la Abrud In 1865 pentru a lua parte la aadunare generala, el le adreseaza aceste cuvinte: =Farslimba nu este nici literature, nici poezie, nicinici vieata, nici nimica... Cautati la florile pamantului ICat sunt de diverse $i de fruinoase colorile for Cearfi cand le-ati reduce lucru ce nu se poate la osingura coloare ? Ei bine, domnilor, natiunile sunt flo-rile nemuritoare ale lui Dumnezeu ; limba e coloarea

stiinta,

www.dacoromanica.ro

84 ION BREAZU

for ; fiecare tgi are frumuseta sa particularl care nu iiertat sa piara, pentruca a$a vrea Dumnezeu... NoiInca avem floarea noastrA si not Inca avem sa o lasamposteritatii in deplina ei puritate $i In perfecta eioriginalitate.

Acest patrimoniu national nu poate fi salvat si im-bogatit deCat prin solidaritate si unire. Cel dintaiuprincipiu al doleantelor politice a Romanilor din Mo-narhie spune el, tntr'un articol din 1861este for-marea, intre celelalte nationalitAii ale imperiului aunui .corp national, unul, liber ;$i nedespArtit, inde-pendent", supus numai Suveranului. SA nu uitana caHodo$ preciza c& din acest corp trebue sa faca partenu numai Rominii din Transilvania, ci si cei din Ba-nat, partile aradane, Maramures $i chiar si Bucovina.El cerea un congres national al tuturor acestora. Deaici din Transilvania, Hodos nu putea sa vorbeasca,in auzul tuturor, decal de atAt. Cu siguranta insa caaceastA unire, atat de necesarA pentru conservareana.tionalitatii, el o considers o etap& pentru unireacea mare. In intalnirile lui dela Bucuresti, cu varulsAu Papiu-Ilarian, gandul for va fi poposit adeseorila acest Liman, de a carui posibila atingere si-au datseama. in 1848. Uneori acest gand strAbate, pentru ceicare au urechi de auzit, si In cuvantarile de acasa, caatunci cand vorbeste, la 1865, de pregatirea unei ge-neratii care sa ajunga la acel paniant al pronaisiunii,catre care si not manAm gi manam arca noastra...`.

6. RAmas in Transilvania, Hodos se stabileste deo-camdata la Abrud. I1 retinea acolo vechile legAturi cuSimeon Balint legaturi care ajung acum familiare,prin luarea in casatorie a singurei fete a acestuia.Cred Ins. ca la alegerea acestui loc a fost determinat$i de dorinta lui de a trai In mijlocul acelor Romanicare, in 1848, si-au aratat cu mai multi. hotarire si

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 85

vitejie vointa for de a fi liberi. Cea 'mai frumoasaparte a vietii, Hodos petrecuo Intre ei, luptanddin rAsputeri pentru a le apAra drepturile, pentrusmulge din mizeria in care erau tinuti de un sot saracsi de o ma.nA de exploatatori streini. Dupes ce isi treceexamenul de avocat, la insistentele amicilor sai, semutes dela Abrud la Baia de Cris, unde este ales vice-comite al Zarandului, judet (comitat, cum se spuneaatunci), compus din plasele Baia de Cris, Brad, 'Hal-maj, Waita si Aciuva, adeca o mare parte din ceea cenumim Tara Molitor. Dela 1861 pana, la 1876, Hodogconduce acest judet, ridica gcoale gimnaziul dinBrad, inaugurat la 1870, In mare parte lui se datoreste

spitale, si alte institutii publice, exopereaza tot fe-lul de imbunAtatiri. Niciodata acest comitat n'a avut,o vieata romaneasca atat de intensA si de constienta.A fost cantecul lui de lebeda. In 1876, Ungurii II des.

.fiinteaza. Acest cuib al Hodosestilor", cum numiauei Zarandul, trebuia suprimat cu orice pret.

7, Cand Hodog a fost numit vicecomite al Zaran-dului, acest judet nu mai fAcea parte din Transilvania.AceastA provincie era greu de inghitit dinteodatAIn stomacul nesatios al Ungariei. Au Incercat ei, Un-gurii, sa faces aceasta inghititura In 1848 si rezultatula fost cea mai cumplitA revolutie pe care a cunoscuoTransilvania. S'au gandit deci ca ar fi mai bine sa oinghita, In rate. Au reusit deci, In 1861, prin tot felulde intrigi si presiuni la Curtea din Viena sA desli-peascA partile ei marginase gi sa le alature Ungariei,Intre aceste parti era si Zarandul. Hodos protesteazAtot timpul, cu o neadormita energie, Impotriva acesteinedreptAti. Cel dintli act pe careI face, In calitatede vicecomite al Zarandului, este an memoriu la Im-pAratul in care cere realipirea judetului la provinciadin care a fAcut parte din veac. Nu este ascultat. Eraacolo, la Viena o anumita cancelarie regales maghiarap,

siaa

www.dacoromanica.ro

86 ION BREAZU-

care se tngrijea ca aceste memorii si memorande safie interpretate gre$it, sau pur $i simplu, restituite,fara a fi citite. Atat in acest memoriu, cat si in cu-vantarile din parlamentul din Budapesta unde areprezentat Zarandul timp de 12 ani Hodos, apa-rand judetul lui, apara intreaga Transilvanie, pa.tria mea, nefericita si frumoasa Transilvanie", cum onumia el. In celebra lui cuvantare .pro Transilvania",prvuntata in acest parlament la 26 Februarie 1866,el a pledat cu o rara energie $i inteligenta pentru in-tegritatea si independenta acestei provincii. Actul luide curaj a avut un mare rasunet, nu numai la el acasa,ci $i de cealalta parte a Carpatilor. Din Brasov, Sibiu,Blaj, Hunedoara, Turda, Fagaras, Salaj, Bucure$ti,Craiova curg adresele de recunostinta $i felicitare.ampta ce o sustineti, in aceasta cauza mare $i sfanta,e o lupta de onoare si de vieata pentru intreaga na-tiune romaneasce spune adresa din Bucuresti, carepurta o suta de semnaturi.

Pentru aceeasi drags Transilvanie a scris Hodos, in1871 studiul Romcinii qi ronstitutiunile Transilvaniei; incare cu mare putere de patrundere si cu o calda dra-goste de neam analizeaza toate legile si actele din carerezulta independenta si integritatea acestei provincii,precum si drepturile Romani lor 1ntre hotarele ei. Stilulcartii este sprinten, energic, lucid. Mai ales atuncicand vorbeste de Unguri, apare omul dela 48, carelove$te Para teams cu ironie $i uneori cu sacra in-dignare, drept la Oath'.

Ar trebui sa citam numeroase pasagii din aceastalucrare a lui Hodos 1). Unele din ele sunt de o per-manents si dureroasa actualitate. Spatiul pe care SI

1) De remarcat in deosebi paginile 75 qi urm. in care descrie, 0

deosebit de viu, telul in care Ungurii au hothrtitla 48, in saia re.dutei dela Cluj unirea Transilvaniei cu Ungaria.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 87

avem la dispozitie nu ne ingadue acest lucru. Des-prindem doar primele si ultimele el cuvinte:

A cere cu buna, a pretinde In numele dreptului, avindica cu legea e dreptul gi forta Romanului.

A lupta pentru limbs mai mult decat pentru vialsa nu concede din pamantul sau nici cat e negru subunghie; e virtutea gi datoria Romanului".

Iar la sfargitul cartii:Sa credem In drepturile noastre; sä luptam In ele

gi pentru ele"!Hocks a crezut Qi a luptat Ara. Incetare, cu toate

desamagirile de care au avut parte Romanii din Tran-silvania. Era In sufletul acestui om una din acele cre-dinte, despre care Evanghelia spune ca rastoarnamunti. Nu voiau Ungurii sa respecte drepturile Ro-manilor? Cu atat mai rau pentru eile &Idea Hodossa inteleaga, povestind In ODA camera maghiara anec-dota cu un gran din Siria, care thud tras pe sfoarade un advocat intr'un proces cu un oarecare Bohug,nu despereaza, ci raspunde: Cu atat mai rau pentruBohus"! Iar altadata Hodos o spune gi mai raspicat:Lapadati deci, frati Unguri, masca ipocritului si de-partati dela voi pe diavolul inselaciunii. Cum? Au dinpiatra si din fier sa rasara dreptate gi ratiune, numaidin mintea si inima voastra nu?

Nu vrea curtea imperiall din Viena sa satisfaca ce-rerile romanesti ? Nu trebue sa govaim, ci sa conti-nuum lupta pe toate caile posibile. Aici suntem, aicistain spune Hodes bate() cuvantare adresata uneidelegatii de Romani, care se Intorcea la Sibiu, de pedrumul de atatea on batut in zadar, al Vienei". Aicisuntem, aici stain... Vom merge pe calea civilizatiunii;vom cultiva limba noastra ; vom propaga cultul reli-gios ; vom tine sus si tare la patria gi pamantul nos-tru ne vom pune pe lucru pentru ca elementul ro-manesc sa prinda radacina In toate ramurile de viata.

www.dacoromanica.ro

88 ION BREA211

publics, socials, arte, industrie, comert; sA prinda 11-clAcina pe care sa nu o poata sgudui nici vijeliiletimpului si nici eternitatea veacurilor. Astfel vom datmparatului cele ce sunt ale Imparatului, lui Dumne-zeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu, iar nou'a cele cesunt ale noastre".

8. Am spus mai Inainte ca Hodos s'a tutors dinItalia nu numai om drept, ci gi om de o aleasa cut-tura. Si, cu sigurantA, ca daca lupta pentru nevoileneamului sau nu-1 prindea atat de strans In clegteleei, ar fi dat mai mult preocuparilor de ordin spiritual.Modest cum era, nu faced parade din cunostintejesale. Cei care 41 cunosteau fusel de aproape, le pretuiausoliditatea gi intinderea. De aceea, cand in 1867 emotetntemeiata Societatea academics, din care se desvoltamai tarziu Academia Romans, Hodos a Post socotitvrednic de a fi ales printre membri ei. El face multtimp pe secretarul de sedinta al sesiunilor generale;colaboreaza la IntAiul dictionar al Academiei ; traduceintliele dou'a volume din Operele complete ale luiDimitrie Cantemir, editate de aceasta. In sesiunea din1869 a rostit comunicarea lui despre Literature sibele-arte", remarcabilA prin luciditatea si nobleta ei.,,...Popoarele si natiunite spune acest nationalist in-flacA.rat In incinta celei mai tnalte institutii ale tArii...toate sunt create de Dumnezeu, nu pentru a se topiunele In altele, ci pentru a se conserva pure si inde-pendente, ca tot atatea parti constitutive ale <me-

Iar mai departe: .Lasati-ne sA gustam toateaceste bunuri pretioase ale cerului (adica literatura,stiintele si artele); dar invatind din experienta saavem grija ca stralucirea sa nu ne orbeasca, precumiarasi sa ne nizuim a depArta dela not acele fantasmeextravagante ale spiritului care nu arareori Imbata eimintea gi ratiunea; aceasta vom putea-o face daca.

nimii'.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 89

vom tine la religiune, la moral, la bunele moravuri,sub al caror sacru stindard putem fi asigurati de tem-pestatile trecute.

Unul din idealurile Romani lor ardeleni a fost crea-rea unui teatru al lor, de pe scena cAruia limbs eiacele .bune moravuri" si fie cultivate In spiritul artei.Pentru a atinge acest scop a luat fiintl, in 1870, So-

-cietatea pentru fond de teatru roman, care era dupesAstra cea mai importanta asociatie culturall a Roma.nilor din Transilvania pima la Unire. Hocks faceparte dintre initiatorii gi fondatorii acestei institutii.El a avut cinstea .de a fi intaiul ei pregedinte. Maimalt: clad discutiile care au pregatiio erau in toi..Hodog tine o energice cuvantare in parlamentul dinBudapesta, cerand o subventie de 200.000 floreni pen-tru infiintarea unui teatru national roman. Fireste canu i s'a dat ascultare. Cu. atat mai rau pentru Bo-hug" I se va fi gandit Hodog.

Ca Astra legaturile lui au Lost de asemenea foartestranse. La adunarile generale tine stralucite cuvantArisau disertatii. Astfel, la cea din Abrud, din 1865, avorbit despre Istoria dreptului roman", iar la ceacare a avut loc in anul urmator la Alba-Iulia despreastoria literaturii italiene". E pentru intAia oars candse vorbeste la not cu atata competinta gi caldurl des-pre aceasti mare literature. Printre cei care ascultaudin sales disertatia lui Hodog era si genialul Unar pri.beag Mihai Eminescu.

Clad in 1876 se desfiinteaza judetul Zarand, Hodogse mutes la Sibiu, unde ocupa postul de asesor in se-natul gcolar al Consistorului arhiepiscopesc gi pe celde secretar al doilea al Astrei, alg.turea de GheorgheBarit care era intAiul. Sfirsitul 1a gasit in acest orasla 10 Decemvrie 1880. Inmormantarea lui, facuta pecheltuiala Astrei, a luat proportiile unor funerarii.-nationale.

www.dacoromanica.ro

90 ION BREAZU"

9. Langa mormantul lui, Inchis destul de timpuriuavea 51 de ani plangeau opt orfani, ease baieti

gi dou5. fete. B5.ietii se numeau Enea, Sabin, Alexan-clru,Brutus, Ulpiu, Nerva, iar fetele AnaLetitia siRoma-Victoria tot nume de ImpArati gi matroaneromane I

Intaiul din acegti copii, Enea, a Lost unul din ceimai straluciti profesori ai Ardealului de dinainte deUnire. Harnic si priceput folclorist, scriitor gi ziaristde ironie subtire, raspAnditor printre cei dintai

prin bune traduceri din original al lui TurghenievIn romanegte, Enea Hodos este de multA vreme mem-bru corespondent al Academiei Rornine. Astazi el traiete la Sibiu ca redactor al Telegrafului Roman. PoartA84 de ani pe umerii lui garbovi; dar capul lui esteplin Inca de lumina, inima caldA, iar mana se migcasprintena pe hartia alba.

Al treilea din acesti feciori, Alexandru, este cuno-scutul scriitor Ion Gorun, mort In 1928, traducatorullui Faust In romanegte, cunoscAtorul lucid gi 'sigur albunului stil romanesc.

Ultimul din copiii lui Hodog, Nerva, mort In 1913,gi-a Ingropat vieata la temeliile Academiei Romane,contribuind cu ,,aspra lui energie tacuta." (cuvintelesunt ale lui Nicolae Iorga), cu rigurosul lui spiritgtiintific la cateva din lucrarile monumentale ale cul-turii noastre. El este unul din intemeietorii biblio-grafiei romanesti.

Astfel, Iosif Hodog a contribuit la ridicarea, prinlupta gi spirit, a neamului sau nu numai cu truda curata gi eroica a vietii sale, ci si a vietii urmagilor s5...Este cel mai nobil mod 4e a to integra in vegnicianeamului.

BIBLIOGRAFIE: Lucfari de ale WI Iosil Hodos, Dorintele Roma-nilor din Muntii Apuseni ai Transilvaniei, in Reaista Carpatilor II(1861), p. 85 si urm, (semn. Castor Gemenul). Discurs thspre.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 91

istoria dreptului roman, gi CavcInt de binecuva ntare membrilor adu-narii generale a Asociatiunii, in Protocolul adunarii generale a V-aa Asociatiunii transilvane... Sibiu 1865, p. 116 si urm. Discursdespre istoria literaturil itallette, in Familia, 1866, p. 340 si urm.Literatura belle-arti, in Archiva pentra fiologie si istorie, 1868, p.375 si urm. Adresa comitatului Zarand in Foaia p. Minte, 1861,Nr. 42 si 43. Romanii si constitutiunile Transilvaniei, Pesta 1871.

LucrAri despre I. Hodog: (I. V ulc a n), losif Hodos, in Familia1866, p. 109 gi urm. (repr. gi In Pantheonul roman, de acolasi).losif Hodos, neer. nesemnat in Familia, 1880, p. 94 si urm.Baritiu, Monzettle din vieata lui Dr. losif Hodos, in Observatorul1881, Nr. 70-73 Al. Mar c u, Simeon Barnutiv, Al. Papiu-Ilariangi losif Hodog la studii to Italia, in Academia' Rom., Mem Sect. Lit_III, tom. VII, p. 175 si urm. En ea Ho dos, 0 vieata de lupta,

_suferinta nadejde, Sibiu f. a. si Scrisori, Sibiu f. a. (la sfarsitulacesteia se reproduc si fragmente din discursurile lui Hodog si par-lamentul maghiar). Gh. Bo gdan-Duic d. Dap& 50 de anilosif Hodog, in Tara Noastra, 1930, p. 1094 si urm. N. I o r g a,Ner'a Hodog, in Oameni care an fost, II, p. 67 si urm.

Citatele din Hodog si contemporanii lui, care sufereau cu totiide latirtism, au fost usor modernizate.

si

Gh.

pi

www.dacoromanica.ro

IOSIF VULCAN $I FAMILIA"

Perna la sfanta zi de 1 Decemvrie 1918, not Romani:din Transilvania am avut don& momente mai senine,doua oaze de lumina Intr'o noapte care /Area ca numai sfarseste. Intaiul este o parte domnia dela sfar-situl secolului al XVIII-lea a generosului Imparat Iosifal II-lea, iar al doilea asa numita era constitutionals"dela 1860-1865. Cu toateca amandoua, momentele s'au-terminat cu amara deziluzie a retragerii libertatilor,acordate de Curtea din Viena numai din complicatecalcule de salvare a imperiului, deck dintr'o dorintasincere de a ne aseza In randul natiunilor egal Indreptatite, cu toate acestea, cei cativa ani de relative res-piratie mai libera an avut consecinte binecuvantatepentru istoria noastra politics si culturala.

Sub:.losif cel Mare de .neamuri iubit,Soare de scutinfci noud rascirit'

cum este numit Intr'un Molitvelnic contemporan delaBlaj visatorul Habsburg, posedat de filosofia umani-tara a veacului luminat, s'au intemeiat un mare numarde scoale: s'au tiparit carti pentru Invatatura multi-milor; an Incoltit nadejdile dreptatii sociale si ratio-nale, care au dus la cumplita rascoala a lui Horia $ila Supplex Libellus Valachorum, cea dintaiu limpedesi solidara afirmare a constiintei noastre politiceMandria originii romane, axa renasterii noastre ratio-nale, in aceasta perioada a prins aripi.

www.dacoromanica.ro

LITER ATURA TRANSILVANIEI 93

In era cofistitutionalag limba roman& devenind ofi-ciala si deschizandu-ni.se Late° oarecare masura por-tita functiunilor publice a crescut In mod simtitor nu-marul tinerilor care urmau scoalele de toate gradeledin monarhie. La universitatile din Viena si Pesta eisunt atat de numerosi Incest se gandesc s& se constitueIn societati pentru cultivarea limbei si a literaturii.Liceele din Brasov si Blaj iau o mare desvoltare, iarpe unele licee straine se Intemeiaza catedre delimba romans, In jururcarora elevii romani se strangde asemenea In societa'ti de lecture. Creste apoi nu-marul gazetelor ei al publicatiilor ronianesti deto ate categoriile\. In aceasta perioada is fiinta Astra",cea mai important& asociatie cultural& a noastr& sitot acum marele Saguna scutura erarhia sarbeasca,restaurand vechea metropolie ortodosa.. In sfarsit,-aceasta perioada constitutionala nea dat dieta delaSibiu din anii 1863-64, In care pentru. prima oarsRonaanii au .fost reprezentanti mai potrivit cu numa-rul si importanta for

Reviste Familia' s'a nascut In acesti ani, plini deaventuri si de sperante. Patruzeci si unu de ani, dela1865 la 1906, saptaman& de saptamana, a dus In ca-sele intelectualilor romani de pretutindeni cultul va-lorilor romanesti, contribuind astfel cat o institutie cuo armata intreaga de membri la apararea si crestereapatrimoniul stramosesc. Dela Inaltul ierarh si condu-catorul politic, la preotul si dascalul de sat asteptaucu totii nerabdatori caietele ei, cu articole, literaturausoara si stiri culturale de pretutindeni, ilustrate cugravuri In care se preamarea pacea si multumirea cit-minului familiar. Ceteau batranii cate un articol cevamai greu, sau portretul cutarui barbat al natiunii",dar citeau mai ales tinerii si femeile literatura. Caie-tele erau pastrate apoi cu sfintenie, pentru a fi legate

lang&

politics.

www.dacoromanica.ro

94 ION BREAZU

In volume gi a fi agezate In biblioteca familiei, undeau r5.mas multa vreme cele mai iubite carti ale case'.

Familia" igi datoreste vieata exclusiv unui om, luilosif Vulca n. Am avut gi alte publicatii legate deun singur nume, niciuna nu s'a contopit insa aga demult cu el, ca revista dela Oradea. losif Vulcan s'aidentificat cu Familia" ca un taraia cu pamantul pecare-1 muncegte din zori pans In sears, dandu-i pece-tea harniciei, priceperii gi dragostii lui, dar primindpani la urma el insugi ceva din duhul acestui pamant.A avut intuitia acestei reviste, de care gi-a legat vieataca de-un destin, Inca de pe cand era, prin anii 60 aiveacului trecut, student la Pesta, and a Intemeiat saua fost colaboratorul principal at unor publicatii caUmoristulg, ,Gera Satului" gi ,,Aurora Romani; ",care erau toate dibueli clap& o forma definitive, carnodelarile unui artist dupe icoana care-1 obsedeaza.Aceasta, forma a gasit-o In 1865. Cu siguranta ca laplamadirea ei a primit gi suges 'tii straine, In deosebigermane. Dar faptul acesta are putini importanta.Ceea ce trebue sa retinem este spiritul care a fostturnat In aceasta forma, adaptarea ei la realitatile ro-minesti, framantarea aluatului acestor realitati, pentruca la timp potrivit 8a crease& din el painea calda.' acreatiei spirituale gi a marilor aspiratii nationale.

Prezent, Inca de pe cand era elev de liceu la Ora-dea la toate manifestarile sociale ale generatiei sale,losif Vulcan sia dat de timpuriu seama de primejdiacare ameninta tinerimea romans de atunci. El o ve-dea dornica de a cunoagte, de a se desfata de toateplacerile spiritului, ale artei gi ale vietii sociale, seingrozea ins& la gandul ca aceasta curiozitate fireascae nevoita s5. se hraneasca din publicatii streine, mo-delandu-se astfel dupe tipare care nu erau ale firiinoastre. Cele cateva periodice pe care le aveam atuncidincoace de Carpati, cu interminabilele for articole

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANS1LVANIEI 95

politice, cu aridele for discutii fiologice, nu puteausatisface setea de poezie, de joc si de luMina a acesteitinereti. Ea avea nevoie de o revista care's'ai meargala inima. Aceasta revista a creiat-o Iosif Vulcan.

$i a mai observat ceva feciorul de preot din Ho-lodul Bihariei. In vizitele pe care le facea in familiileromanegti, la balurile, petrecerile gi sezatorile literaredela care era nelipsit gia dat seama ca nimeni nu seocupa de cultura femeii romine. Cele cateva institutemodeste de educatia fetelor, pe care le-am avut inTransilvania dinainte de Unire, s'au consolidat abiacatra, sfirsitul veacului ; femeia adulta, era de aseme-nea, in completa parasire. 5i romancele trebuiau saprimeasa gi ele o educatie mai aleasa, cad tineriifunctionari, liber profesionigtii si chiar preotii si In-vatatorii mai rasAriti nu se ,mai multumiau cu sotiieducate exclusiv in familie, sau cu fiice de ta.'ran. A-ceasta educatie o primeau in institute straine, unde inmod fatal tgi insusiau gusturi, inclinari si mai ales in-vatau limba streina.. Femeia a fost apoi totdeauna ceamai harnica si mai pasionata consumatoare de litera-tura. Noi nu hraneam cu nimic aceasta inglinare fi-reasca a ei. Prin femei eram amenintati deci sä pa-trundl desnationalizarea in ultima si cea mai rezi-stenta cetate a noastra, in familie. Caci oricare ar fimeritele celorlalte agezaminte aie noastre pentru apa-rarea gi adancirea constiintei etnice, aceea care a ra-mas suprema ei garantie a fost familia, indeosebi fa-milia tAraneasca, cu traditiile ei puternice gi stator-nice. PastrAtoarea si transmitAtoarea acestor traditiieste femeia, mama. Iosif Vulcan a fost cel dintai cares'a gandit In mod staruitor la ea. A cantat sa cunoa-sca gi sa cultive in spirit national lumea ei de dulcinimicuri, dar si de maxi si nobile aspiratii. Dela in-ceput a creat in revista rubrica conversatiei cu ceti-toarele, asa numitele Nsaloane, pe care de cele mai

www.dacoromanica.ro

96 ION BREAZ(J

multe on le edacta el insugi, In stilul lui usor, glumetsentimental. Ii trimetea apoi tot felul de informatiiprivitoare la gospodarie, la vieata de familie, la modssi era atent In deosebi la baluri, petreceri, logodne sicasitorii. Din paginile Familiei" se gtia el In cutareorag, tirgusor sau sat s'a mai intemeiat un camin ro.minesc, prin alianta dintre cutare gi cutare familie.Revista a contribuit astfel la consolidarea familieinoastre burgheze, amenintata de primejdii mult maimari cleat familia taraneasca.

Dar ',Familia' n'a ajutat numai la intarirea acestuinucleu social fundamental al nostru, ci a Incurajatorice Incercare de organizare socials cu scop culturalla Romanii de dincoace de Carpati. Eram In vremeaand am fost cupringi cu totii de febra spiritului aso-ciationist. Datorita lui a luat fiinta, la 1861, ASTRA.Dar alaturea de ea a aparut o flora intreaga de aso-ciatii, raspandite pretutindeni unde se gasea o minade Romani. Aproape n'a ramas orag fara casing ro-mina, sau scoala secundara on superioara fara socie-tate de lectures. Pan& gi la liceele din inima Ungariei,unde rataceau doi-trei tineri romani, ei se uniau Introastfel de societate, pentru a.si apara si cultiva natio-nalitatea. Familia" a fost buletinul acestor Insotiri,Indruma-toarea $i ocrotitoarea lor.

$i a mai observat agerul losif Vulcan ca prin nimicnu poate fi mai efectiv Indrumata burghezia roma-neasca In spirit national, prin nimic nu poate fi ri-dicat nivelul culturei sociale a acesteia aga de multca prin teatru. A luat atunci, In 1870, initiativa lute-meierii Societatirpentru Fond de Teatru roman", ceamai importanta asociatie cultural& din Ardealul de pevremuri, dupes Astra, al carei suflet timp de 35 de ania fost losif Vulcan. Scopul ti era strangerea fonduri-lor pentru Intemeierea unui teatru roman stabil. In-data. dupes intemeiere Familia" a devenit -organul ofi-

www.dacoromanica.ro

:LITERATURA TRANSILVAMEI 97

cial al societatii, functie pe care a Indeplinit-o panitla disparitia revistei. Un teatru aga cum II visa Vul-can n'am putut avea. cleat In 1919. Prin interesul luineobosit pentru acest agezamant, despre care Socie-tatea, condusa mult timp de el gi sunt oimpresionanta dovada, a fost pregatit terenul pentruca, la timpul sau, acest teatru al poata lua.fiinta gi safie imbratigat cu toata dragostea, Incat am putut sadam gi In acest domeniu un examen stralucit de ma-turitate spirituals. Iosif Vulcan este Intaiul ctitor, pa-rintele teatrului romanesc din Ardeal.

Familia' a aparut la Pesta, iar din 1880 s'a mutatla Oradea, unde a avut cei mai frumogi ani din lungaei existents. Ea a ramas deci tot timpul In mijloculsocietatii romanegti care era mai bantuita de primej-diile schitate mai Inainte. De aici au iegit apostoliinaivi sau interesati ai Ampacarilora gi ai compromi-surilor; aici a inceput sa. se Intinda plaga casatoriilormixte; aici limba era Impestritata tot mai insistent cuelemente straine sau pur gi simplu parasita. Familia`a luptat pas de pas pentru inlaturarea acestor pericoledemoarte pentru neamul nostru, invatand, ademenindcu farmecul limbii $i al literaturii, mustrand, intarindconViinfa nationals. ,Ce ne indeamna a iubi gi adoranationalitatea noastra."1? Se Intreba Iosif Vulcan,intro cuvantare rostita In 1872 la Pesta, In sanul so-cietatii studentegti Petru Maior`. .Ce nu ne permiteca s'o putem trade? Ce ne face superbi ca suntem ginot fiii ei ? Ce ne insufleteste sa creem fapte maxi pen-tru a-i asigura inflorirea ? Ce ne ugureaza durerilemortii, gtiind ca ne-am facut datoria ? ,Constiintanationals" raspunde el. Iar mai tarziu, In 1899, la adu-narea dela Saligte a Societatii pentru Fond de Teatrudefinea astfel acest bun nepretuit; Istoria veacurilorne e marturie ca poporul cu congtiinta nationals n'aresi se teams de nimic. Poti izbegti cat de crud,

7

.Familia."

sl-1

www.dacoromanica.ro

98 ION BREAZU

tot n'ai sa-1 strivesti; poti sa-i pui cat de multe stavilen'ai sa impiedeci Inaintarea lui; poti sal nedreptatesticat de volnic, n'ai sai poti opri avantul: caci con-stiinta nationals e scutul care-I apara gi taria careIscoate biruitor din toate primejdiile. Volnicia poatesai rapeasca tot, sal faca rob, sa-i stings chiar viata ;dar nu-i putere in lume care sai cuprinda inima gisufletul, care sa-i innabuse simtirea gi sa sugrumecon$tiinta nationalãTM.

Am insistat asupra acestor rosturi ale revistei Fa-milia", pentruca ele sunt mai importante decat celeliterare, care nu sunt totugi de neglijat. Unitatea. demisuri a aprecierii oamenilor gi a institutiilor In Tran-silvania de dinainte de 1918 era contributia for lalupta de aparare 5i afirmare nationals. Puteai sa fii ointeligenta stralucit5, un artist sau om de stiinta devaloare exceptionala, seful unei mari institutii, dacacalcai aceasta lege de fier, erai eliminat din corpulnatiunii, ba riscai am avut gi astfel de cazuri safi pus la stalpul infamiei. Familia" a respectat aceastalege prin toate actele ei, deci 5i prin literatura pecare a sprijinit-o. Ea a fost mai tntai leagAnul unuimare numar de scriitori mari gi mici. A devenit unloc comun al istoriei noastre literare faptul ca Vul-can este nasul celui mai mare poet roman, caruia,dupa ce i-a publicat primele versuri, i-a schimbat nu-mele din Eminovici in Eminescu. Aici si-a publicatCosbuc doua din primele lui Incercari poetice, subpseudonimul Boscu. Si. altii, gi altii siau luat sboruldin acest cuib primitor, pe care mai tarziu 1-au datuitarii s'au 1-au criticat. Vulcan nu se supara, ci isicontinua senin drumul lui fiind sigur ea indeplinesteo mare misiune. El n'a servit cu incapAtanare nicioideologie literara, ci a cautat, dupa cum Insusi m5.rturiseste, la sfarsitul vietii, sa faca din revista oglinda

i

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! 99

fideall a evolutiei noastre intelectuale. Totugi,Familia" a avutun ritm al ei, care n'a fost sesizatInca In toati amplitudinea. La inceput, In perioadadela Pesta, a navigat In apele romantismului nationalgen Bolintineanu gi Andrei Muregeanu. Cei doi poetiau fostzeii tutelari ai casei, imitati de toati lumea,cidelnitati Ara: Intrerupere de Aron Densusianu, carea fost In acegti ani criticul marturisit gi nemirturisital revistei. Daca la numele for mai adiugim pe al luiHagdeu, care se insirue Inca din 1867 printre colabo-ratorii revistei, atunci am definit orizontul ei literardin aceast epoci. In privinta limbii ea era pentru

,etimologism. Poet el insugi, Vulcan gi-a dat insi Incurind seama ca literatura nu poate prospera In ca-maga de fort& a principiilor latiniste. De aceea a In-ceput, Incetul pe Incetul, si comity mici infidelititifati de ele. Ochii lui erau indreptati In permanent&spre Tara pe care a vizitat-o mai intii In 1868,pentru ca mai apoi, and ajunge membru al Academieisi fax . an de an cite o cilitorie la Bucuregti, undevedea ca vieata literary a luat cu totul alt curs. Eramai ales acolo o mare personalitate In fatacireia se inchinau toate steagurile. Vulcan gi 1-a In-chinat gi el pe al lui. Vasile Alecsandri caci aceastaera personalitatea a devenit modelul nazuintelorlui literare. Directorul Familiei" 1-a imitat In poeziegi 1-a urmat mai ales cu real succes In teatru ; a fe-cunda t In pinnintul atilt de fertil al Transilvaniei, cub-tul lui pentru poezia populari. Avem impresia ca ela ciutat sä joace dincoace de Carpati rolul pe care1-a jucat Alecsandri In literatura Tarii libere. De aceea,cand poetul dela Mircesti, In lupta lui Impotriva la-tinismului, a scris Dictionarul grotesc, fapt care pro-voaci replica aspr4 a lui Cipariu, Vulcan is apirareapoetului Intr'un ton cu totul neobignuit pentru atmos-fera revistei. Alecsandri, care a fost un mare cuceri-

liberar

literara,

www.dacoromanica.ro

100 ION BREAZU

tor, a intrat de acum ei el printre zeitatile casei, bu-curanduse pa.n& la moarte de un cult statornic ei viu.

Autorul Latine` a fost inaintemergatorulideologiei junimiste la Romanii din Transilvania. Rup-turs. dintre vechiul ei noul crez literar, care a luat Inaceasta provincie proportiile unui cutremur, despar-titor de ape ei creator de munti, s'a desavareit In ju.rul deceniului al optulea al veacului trecut. Ea s'a pe-trecut mai intai In sanul tinerilor. Iosif Vulcan careurmarea de aproape orice miecare a lor, nu putea s&nu observe acest fenomen., Valurile starnite de cutre-mur inund. deci curand ei Grigore Silasi,fostul profesor dela universitatea din Cluj, ultimul La-tinist bine Inzestrat, Incearc& sa be pun& stavila, prinpolemicile lui, inteligente ei documentate. Incercare za-darnicA Nana la urma Vulcan Insuei trece In tabarajunimistA, adoptand un fel de compromis Intre etimo-logism ei fonetism. Ruptura este pecetluit& prin publi-carea, In 1883, a portretului lui Titu Maiorescu, carela randul sau, recruteaza colaboratori pentru revist&ei colecteaz& abonamente. La indemnul lui, Eminescud& lui Vulcan ease din ultimele lui poezii, atentiepe care naeul poetului nu va uita-o niciodata. Alatu-rea de el apar apoi cu inedite Alecsandri, MatildaPoni, Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob ei alti scriitorijunimieti, pentru a nu mai aminti pe ardeleni. Aceast&schimbare la fat& a fost o adevArata binecuvantarepentru Deceniul acesta, 1880-1890, a fostcel mai bogat din activitatea ei.

Char dace mai tarziu n'a mai avut un rol importantin orientarea vietii literare, a adus totdeauna nepre.tuite servicii acesteia, fie ca publica literatur& origi-nals, fie ca facea loc traducerilor sau literaturii depeste munti. Mai ales teatrul ei literatura popular&s'au bucurat de o deosebita simpatie. Vulcan a fostapoi unul dintre putinii ardeleni care au cunoscut

.6intei

.Familia.

.Familia'.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 101

literatura franceza. In 1867 a vizitat Parisul, de unde-s'a Intors cucerit pentru toata. vieata. Alaturea detraduceri germane, revista lui publics deci numeroasetraduceri din literatura franceza. Nu sunt neglijate1E18a nici celelalte literaturi. Abia cand vom avea bi-bliografia complete a acestei reviste pentru careAcademia Romans a instituit un mare premiu nevom da\seama de imensul material Ingrdpat In cele41 de volume ale ei.

Prin intreaga aceasta opera, savarsita prinIosif Vulcan a fost unul din ziditorii Unirii. douaraurele, pornite din acelasi izvor, ca doua raze aleaceluiasi soare, ca fiii aceleiasi mame : ne interesana sinot de toate p5.surile fratilor nostri de peste Carpati'...

scrie el in 1867 Ochii nostri sunt inundati delacrimile bucuriei, cand dansii fac un pas pe spinoasacale a inaintarii si a desvoltarii nationale; si not ceidedati a suferi impartim cu dansii toate suferintelelor, caci singele ape nu se face, frate pe frate nu1poate denega".

La Inceputul veacului a XIX ideea unitatii de sim.tire a inceput sa se larnureasca In foile lui Baritiu, laBrasov, unde contactul cu Tara libera a fost totdea-una viu si permanent. In a doua jumatate a acestuiveac ea s'a afirmat cu puterea unei porunci dela care'nimeni nu se mai poate abate, la Sibiu, In inima Ar-dealului romanesc, prin ,Tribuna" lui Slavici. IosifVulcan si-a.luat o misiune mai great sa poarte aceststeag In insasi capitala de pe malurile Dunarii, iarmai apoi sa.-1 infiga la marginea vestica a romanismu-lui, strangand sub faldurile lui pe cei mai napastuitidintre fratii nostri. Toti cei care au servit cu credintaacest steag stiau ca pregatesc ceasul unitatii politice,singura garantie definitive a existentii si a propasiriinoastre. In splendidul portret pe care-1 face lui Iosif

,,Familiai,,Ca

www.dacoromanica.ro

102 ION BREAZU

Vulcan, Octavian Goga nea pastrat o dovadA impre-sionantA despre masura In care directorul ,,FamilieiIgi dIdea seama despre acest adevAr. In 1905, la ju-bileul de 40 de ani al revistei, la care au luat partedelegati din toate provinciile romanesti, Iosif Vulcana Inchinat pentru unitatea sufleteasca a neamului. Dincoltul lui, Octavian Goga, care reprezenta acolo Lu-ceafarul", a strigat insa : SA bem pentru unitateapolitica!" Replica lui a starnit aplauzele tinerilor, dara speriat pe batrani afara de unul singur. A cestaa fost Iosif Vulcan. Dupes plecarea oaspetilor, el asarutat fruntea. tanarului cu ochii albagtri gi i-a spus :_Tu ai dreptate I"

Era multumit. Munca lui de o jumAtate de veac afost Inteleasa, In sensul ei ultim, de generatia tanAra.Unirea politica se apropie prAvalitoare, ca o apes demunte careia nimic nui poate sta ImpotrivA. De acumputea si moarl linistit. Dupes doi ani, Intr'o zi de-toainna a inchis ochii la Oradea. Mormantal lui ocro-teste ca gi al lui BArnutiu In Salaj, al lui Lucaci InSatuMare gi al lui Goga la Ciucea...

www.dacoromanica.ro

ALEX ANDRU ODOBESCU SI TRANSILVANIA

1. Pentru toate spiritele alese ale Vechiului Regat,-cunoa$terea Transilvaniei aceasta vatra. straveche 5ieroica a romanismului a luat proportiile unei adeva-rate revelatii. E ca $i cum ar fi descoperit izvoare devieata ve5nica a neamului, de un farmec $i de o pu-tere nebanuita, ca si cum s'ar fi Impartasit cu insagimisiunea noastra istorica. Unii din acestia, un MihaiEminescu de pilda, a avut noroc sa fact aceasta des-coperire to anii fragezi ai copilariei; altii, un NicolaeBalcescu, numai la maturitate: iar altii, un Caragiale,de abia la sfarsitul vietii. Oricand lima ar fi avut locacest contact fizic cu pamantul $i oamenii Ardealu-lui el a insemnat o data hotaritoare In desavarsireapersonalitatii lor.

Un astfel de spirit de elita In toata puterea cu.:-vantului, a fost $i Alexandru OdobTscu. Aristocratprin nastere, el a ramas in aristocrat in toate Incli-narile 5i faptele vietii sale. Si vom adauga numaide.cat : mai presus de toate aristocrat roman. Dupa tats$i dupa mama, autorul Falsului tratat de vanatoare"se tragea din vestite familii boere$ti de basting. Candintalnim deci la el o sensibilitate atat de vie si desigura pentru tot ce este romanesc, trebue sa tinemseama de aceste porunci ale sangelui, care vin de din.colo de leagan $i care arareori se intampla sa. gre-$easca. Ceea ce mai trebue remarcat apoi dela inceput

www.dacoromanica.ro

I©¢ ION BREAZU

la ace st boier de o rarer distinctie, nu numai In gus-turile, ci in intreaga faptura lui, este Intelegerea gidragostea deosebita pe care a avuo pentru valorileetnice populare : pentru limba, poezia, portul, sim-tirea gi toate manifestarile celor de jos. Vieata lui afost o necontenita goana dupes frumos; sa-i recunoag-tem meritul de a nu fi ocolit, in aceasta goana, po-tecile care duc la sat, acolo wade se ascund atateacomori de aleasi simtire gi creatie, pe nedreptul ig-

-norate sau dispretuite., Valori roma.nesti de oriundegi de pretutindeni! El a avut sufletul deschis gi pi i-virea atenta asupra intregului pamant gi neam roma-nesc, a carui eliberarea gi unire o considera numai ochestiune de timp.

2. Alexandru Odobescu s'a impartOsit cu ideea Uni-rii tuturor Romanilor in tinerete, din potirul pe carei-1 intindea cel mai curat gi mai departe vazator laaltarul acestei idei Nicolae Balcescu.

Era in anii de cumplita desnadejde gi de aware re.proguri, de duper revolutia din 1848 in rfarile Romane.Conducatorii acestei revolutii gemeau in inchisori,mancau perinea amara a exilului, sail bateau drumulVienei, pentru a stoarce macar o farama de dreptate,pentru poporul care a dovedit prin numeroase jertfede sange gi prin o constiinta gi intelepciune atat deluminata, ca merit& o soarta mai omeneasca. fostdat insa acestui neam ca, in mijlocul celor mai mariinfrangeri gi desamagiri, sa ridice capul cu energie,sa creada, cu sacra putere pe care tio der suferintagi revolta In fata nedreptatii, in steaua lui biruitoare.Aga s'a intamplat gi duper revolutia din 1848, care, cutoate ca infranta, a de venit cel mai mare capital mo-ral gi politic al natiei romane, trezit la viata noua. Infocul ei s'au calit ideile de dreptate socials, de inde-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 105

pendenti si de unire, stalpii de temelie ai existentiinoastre nationale.

Conducatorii munteni si moldoveni ai acestei revo-lutii s'au refugiat in mare parte la Paris, unde auinitiat energica inflacarata opera de propaganda carea dus la Unirea Principatelor. La 3/15 Mai 1851, eiau hotarit sa comemoreze acolo adunarea de pe Cam-pia Libertatii dela Blaj. A fost cea dintai comemo- -rare a acestei zile memorabile, .care a devenit apoi osArbatoare nationals, cinstit5, Impotriva tuturor opre-listilor care s'au ridicat din partea acelora, .tare s'arfi bucurat nespus de mult sa nu fi fost inscrisa curosu in calendarul romanesc, iar daca totul s'a in-scris sA o rada pentru totdeauna. Cel care a evocatin fats pribegilor dela Paris marea zi a fost insusiNicolae Balcescu. Cu toate ca era atat de slabit deboala, care avea sa-1 coboare peste cateva luni in mor-mint, incat de abia se mai Linea pe picioare, a vorbitca un arhanghel, Intreg Ardealul, cu neslarsiteie su-ferinte ale istoriei lui, cu vointa lui neinfranta de a

cu sangeroasele si cumplitele lui razbunAri, cuvisul Unirii ridicandu-se triumfator la orizont, fre-mata in aceasta cuvantare profetica.

Intre tinerii care ascultau pe marele inspirat era siAlexandru Odobescu. El nu era acolo un pribeag. Sedusese in capitala Frantei pentru ca sa-si desavar-seasci studiile. Avea 17 ani. Era deci la varsta des-chisa tuturor marilor elanuri.Cuvantarea lui Balcescu1-a coplesit prin sinceritatea 5i elocinta ei. El nu vauita-o niciodata, cum nu va uita, de altfel, nimic dinceeace a sAvarsit Balcescu, cAruia, dupa cum vomvedea, ti va purta. un adevarat cult, toata vieata. Delaacest martir si profet al redesteptarii noastre natio-nale a luat Odobescu credinta in ideea nationals siin Unire. Cuvantarea lui Balcescu a fost publicata,inacelasi an, in Junimea Romcina-, foaie pe care o scoteau

trai,

www.dacoromanica.ro

(06 ION BREAZU

la Paris cativa tineri romani, printre care se gasea giOdobescu. Autorul Istoriei lui Mihai Voda Viteazultrebue s5. fi fost unul din spiritele protectoare gi di-riguitoare ale acestei foi. Caci iata ce citim to artico-

,lul ei program: Acela care vine sa va rapeasca li-bertatea sau nationalitatea este un monstru: sa-1 go-niti, sa -1 loviti 1 Cu cat Ii yeti face o rang mai adanca,cu atat yeti merita mai bine dela patrie, dela omeni-rea intreaga". Jar in articolul Muncitorul Roman",pe care Odobescu insusi 11 publics aici, citim : Ro-manilor, indepartati dela voi molicitinea` gi melan-colia care s'a strecurat in cantecele, obiceiurile gi inintreg spiritul vostru. Umpleti-va de virtute" nouacaci a sosit timpul ca Romania sa formeze toata osingura si puternica natie, care sa se intinda pe a-mandoul poalele muntilor Carpati, din Dunare pana.la Nistru, din Marea Neagra pans la Tisa" I

3. Cu un deceniu mai tarziu, In 1861, tinerii care aula.cut actul de curaj dela Junimea Romans ", impre-uni cu alti scriitori gi cereetatori, scot de astadatala Bucuregti Revista Romans pentru Litere, Stiintevi Arte. Sufletul acestei publicatii, de o eleganta gimasivitate necunoscuta pads atunci la noi, este Alex.Odobescu. Mai ales datorita lui, ideea Unirii staruiesi aici ca axa centrals, ca o porunca dela care ni-meni nu se poate abate. Ea apare din cultul de carese bucura Balcescu in paginile revistei aici a pu-blicat mai intai Odobescu Istoria. Romanilor subMihai Voda Viteazul" gi a reprodus din nou dis-cursul comemorativ dela 1851 ; .din nazuinta redac-torului ei principal de a atrage Intre colaboratoriirevistei scriitori de pretutindeni; din interesul cres-cand pe care it poarta manifest5.rilor romanesti dedincolo de hotarele tarii libere. Grija lui Odobescueste ca revista sa fie cat mai raspandita in Transil-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 107

vania. El cere In acest scop, sprijinul lui GheorgheBarit: Toata inteligenta Principatelor $i mai alestoata junimea Ii scrie el n'are alte, vis, nici altsdorinta decal unirea In idei si lucrari cu fratii depeste munti... Primiti dar Infratirea cu Junimea, cAcial ei este viitorul. Populatia romaneasca din Ardeala pastrat virginatatea In idei si simtaminte; e firesclucru ca ea sa se asocieze cu ceea ce este neintinatIn jopulatia dunareana*. Pentru ca revista, care eracam costisitoare pentru pungile modeste ale popilorsi dascalilor ardeleni, sa poata fi citita de cat maimulti, el scoate 50 de exemplare pe hartie mai ieftinardestinate nnmai Transilvaniei.

Dar generosul tanar nu se multumeste cu atat. CandIn 1862 se tine la Brasov a doua adunare generals aAstrei, participa si el, publicand In paginile revisteio amply si calda dare de seama.Sistransesera atunci,In acest oral, tot ceeace avea Ardealul mai ales, delaarhiereii celor doua bisericiun Saguna, presedinteleAstrei, un Sulut, mitropolitul Blajului la conduca-torii politici si intelectuali: Timotei Cipariu, Gheor-ghe Barit, Andrei Mureseanu, Axente Sever, Ilie Ma-celar, Vicentiu Babes, Drul Ratiu, Pavel Vasici, IonPopazu, Nicolae Popea, Ion Puscariu, Visarion Ro-manla taranimea din sudul ardelean, sau de pe ma-lurile, mai Indepartate, ale Muresului. Gheorghe Barit,sufletul adunarii, a organizat cu acest prilej o expozi-tie a produselor taranesti si industriale si chiar a ar-telor plastice din Transilvania. A fost cea dintai ex-pozitie de acest fel la Romani. Nu se putea un prilejmai potrivit pentru a face o baie adevarata In apeletaxi ale sufletului ardelenesc. Nimic nu scapa inteli-gentii rafinate, ochiului viu, si inimii primitoare a luiOdobescu. El nea dat atunci cea mai frumoasa, maiIntelegatoare si mai calda cronica ce s'a scris vreodatadespre adunarile Astrei. Ceeace I-a impresionat mai

www.dacoromanica.ro

108 ION BREAZU

adanc au fost accentele de romanism luminat si inspi-rat din cuvantarile lui Cipariu Popazu, protopopulBravvului, apoi aparitia singular& a taranimii si apreotimii: ,Era placut.lucru spune el a vedeaamestecandu.se cu fratie albele sucmane ale Ardele-nilor campeni si zabunele de matase ale frumoaselorScheiene si Sacelene; apoi figurile venerabile ale pro-topopilor romani, cu vestmintele for negre, incinse cubrau rogu gi cu palariile 'are; apoi acel aer sarbato-resc, care se r5.spandise peste tot locul, gi care pareaa zice tuturor: ,Suntem aci toti Romani! Sunten In-tro tars romans ! Nu mai e Neamt, nu mai e Sas, numai e Ungur Intre not 1'

Iar caracterul atat de autentic rominesc at produ-selor tiranesti dela expozitie, pentru care manifest&o mare admiratie, 41 face sa nu simta cá a trecutfrontiera. Ele sunt o dovad& c& natiunea roman& Inorice stare se afla si sub orice dominare traeste, eatotusi a pastrat, In toate acelasi caracter, aceleasiobiceie In viata sa casnica, aceea$i activitate, aceleasitraditiuni industriale, acelasi gust original si propriuat sae.

4. Cu un singur lucru no s'a putut ImpAca Odobescu,nici la adunarea dela Brasov si nici mai tarziu : cudrumul pe care a apucat limba carturarilor romanidin Transilvania. De aceea el va lupta far& odihna,cu toate puterile spiritului s5.0 sprinten gi luminat, cuironie si gluma uneori, cu Intelepciune totdeauna, pen.tru readucerea Ardelenilor pe calea san5.toasa a limbiiistorice gi populare, aceeagi pretutindeni, spornica,vartoasa si 'impede" cum o numeste el. El se aseaeadeci pe linia unui A lecu Russo, Vasile Alecsandri giTitu iVlaiorescu, pastrand, totusi, In aceasta tovarasiesilueta lui particulars. Caci daca a infierat gi el, ase-menea celor amintiti, latinomania ardeleana, numindo

gi

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 109

trufie stearpa si fara temei serios", declarand caniciodata nu va lauda gastele din batatura, sub cu.vant ca sunt urmase ale gastelor din Capitol" gi ce-rand s a. fim mai presus de toate buni Romani si nuRomani spalaciti, sa vorbim curat romaneste, iar nuposit latineste" nimem n'a avut ca el atata Intele-gere pentru procesul sufletesc, de o desinvolturaaproape tragica, ce i-a dus pe ardeleni la aceasta. exa-gerare. A aratat-o aceasta In deosebi In magistralulportret, de umbra. si lumina, ca 'n genialele tablouride filosofi si evanghelisti ale lui Rembrandt, pe care1.a facut lui Timotei Cipariu, la moartea acestuia, In1837. Meritele Invatatului canonic dela Blaj, spuneOdobescu de a fi .destelenit si prasit farina ceamai temeinica a nationalitatii noastreu, limba strain°.seascA, sunt nepieritoare. El a simtit ca. .ceea ce i-ascapat pe Romani mereu dela nimicire, ceea ce i-afacut sä. traiasca vieata dainuitoare, vieata necurmatA,vieata dela olalta, Intinsa peste tot pamantul roma-nese, aceea a fost numai si limba for. Intr'Insaa rasuflat necontenit si pretutindeni plamanii neamu-lui romanesc; cu dansa au petrecut si au strabatutei nevoile; cu dansa vor Invinge pans la sfarsit. Eaeste pentru dansii steagul biruintii, precum a fostcrucea pentru Intaiul imparat crestin. Despre dansani se poate spune noua In hoc signo winces` Deaceea, din cel mai curat patriotism, Cipariu a doritaceasta limbs cat mai curata de elementele straine, a,,fugit" el, omul de stiinta, de ispitele stiintei, ca uncuvios ce vrea sa-si pastreze nepatata credinta". AsaAu facut si Barit si Laurian pentru care de asemeneaOdobescu marturiseste o adanca veneratie.

5. In fata patriotismului latinoman al carturarilor,lui Odobescu Ii plAcea sä puns, ca si Alecu Russo,simtirea romaneasca, simpla si dreaptd a tdranimii din

npmai

!...

www.dacoromanica.ro

110 ION BREAZIT

Ardeal. Prilej pentru a evoca aceasta simtire, ridicatape culmile eroismului gi al martiriului, a gasit tocmaiIn razboiul din 1877, adica In momentul eel, mai glo--rios al poporului roman din Cara libera. Se gtie cucats inteligenta gi hotarare a militat atunci Odobescupentru participarea la razboiu, fiind sigur ca numaiprintr'un act de mare barbatie ne vom cuceri gi nevom merita neatarnarea. Gandul lui nu se IndreptaIrish% numai spre campiile de lupta din Bulgaria, ci gidincolo de Carpati, la mandrul Ardeal... acea frumoasabucata de mogie stramogeasca" cum numegte el Inacest timp Transilvania. In articolele pe care leapublicat atunci In Rome:nu/ el a infierat atitudinea sta..panitorilor de atunci ai acestei provincii, care inter-ziceau doamnelor romane sa trimita ajutoare ranitilordin Razboiul Independentii gi a demascat, cu sarcasmgi cu indignare, simpatia suspects gi nefireasca a aces-tor stapanitori pentru Turci. In primavara anului 1878el a rostit apoi la Ateneul Roman doua conferinte,una despre Motii lui Horia, iar alta despre Curcaniilui Voda Carol, fratii mai tineri dar nescapatati aiMotilor ardeleni", cum Ii numegte el. Conferintele anfost tiparite Impreuna gi larg raspandite In Transil-vania. Ardelenii an putut astfel sa citeasca, la ei acasacea dintai exattare a legendarului for erou, facuta deunul dintre cei mai respectati scriitori romani. Totatunci, Odobescu scoate pentru intaia oars In volumIstoria Romani lor sub 1VIihai Voda Viteazul", a zeu-lui sau adorat, Nicolae Balcescu, pe care de asemeneao strecoara dincoace de Carpati. Din aceasta carte ascos el superbul tablou al cetAtii de munti a Ardea-lului, cu care gi-a Inceput amintita conferinta ; tot deaici gi din documentele gi studiile prietenului sau Pa-piu Ilarian datele despre cauzele gi mersul sangeroaseirascoale. Daca documentele i leau dat altii, haina incare La Imbracat, adanca semnificatie panromaneascaeste a lui, gi numai a lui.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! III

6. Ultima marturie a adrairatiei gi dragostei pentruTransilvania, ne-a dat-o Odobescu in 1894, cu un aninainte de traiicul lui sfargit. Ca director al ScoaleiNorma le Superioare, el a cunoscut gi apreciat pe pro-fesorul gi pedagogul ardelean Vasile Gr. Borgovan,cu care s'a inteles sa scoata cateva manuale pentrugcoala primara. Odobescu mai colaborase inainte la oastfel de Intreprindere, cu un alt ardelean, cu IonSlavici. Manualele acestea taunt o data insemnata inistoria gcoalei romanegti. La Indemnul lui Borgovan,el viziteazi, in vara anului 1894, regiunea Nasaudului,unde petrece cateva saptamini In localitatea balnearaSingeorzul Roman. Eram In momentul cand s'a ter-minat, faimosul proces al Memorandului, care a rag-colit timp de doi ani toate congtiintele romanegti giintreag& opinia public& europeana. A fost o nouabaie de patriotism gi energie romaneasca, pe care i-adat-o una din cele mai stravechi gi mai autentice re.giuni ale Transilvaniei. Sunt intrio tars atat de ro-maneasca scrie Odobescu sotiei sale atat de lip-sita de strAini, limit fmi pare ca aceastA tar& nu poatesa fie In tot cazul nu trebue sa fie decal Caranoastra. Patriotismul meu cregte In localitatile roma-negti care nu ne apartin Inca". Conditiile In care lo-cuegte la Sangdorz sunt deosebit de rudimentare. Cumare greutate lgi poate Inlocui salteaua de paie, preatare pentru oasele lui delicate, cu cateva perini moi;au trebuit apoi sa treaca. cateva zile pang cand prie-tenii iau gasit un dulap, In care elegantul ,boer dintare sagi ageze hainele. Cu toate acestea, din con-vorbirile cu intelectualii, care nu mai prididesc sa-iarate dragostea lor, din spectacolul frust gi grandiosal naturii, dar mai ales din priveligtea incomparabilaa acelei minunate taranimi pe care o cantase cu cativaani inainte Cogbuc In Baladele gi Idilele lui, din toateacestea el se simte adanc Intinerit. Dela Bistrita igi

www.dacoromanica.ro

112 ION BREAZU

cumpara fotografiile Memorandistilor. Ar fi vrutduel fuse; cu el si o fotografie a tarinimii. Fotografulcomandat de el dela Bistrita nu vine Insa, pentru aprinde In clieeul lui sutele de Ora ni $i tarance, In fru-mosul for port, care joacA, In fata boierului din tars,Somesanca, Moldovineasca si Batuta si %china cuel din blutura, pe care lea cinstit-o Odobescu nupoate deci duce cu el decat un costum pentru fiicalui $i cateva strigaturi, pe care be noteaza la fata lo-cului. Nestearsa. rAmane insA In amintirea lui icoanaacestui popor. Doresc sa. traiesc pentru a vedea reali-zarea acestei frumoase aspiratii generale, care aici numai are forma vaga a unui simplu vis"...

BIBLIOGRAFIE: Al. Odobescu, Scrieri literare si istorice. Bucu-resti, 1887, Ed. Socec. 3 vol. Opere complete. Bucuresti, 1906-1919,Ed. Minerva, 4 vol. Opere literare, editie critics cu introducete,note si variante de Scarlat Struteanu. Bucuresii, 1938, FundatiflRegala pt. Lit. si Arts. N. Banescu, apt scrisori ale lui Odobescucatra Bari! (1862-1878) in Transilvania, 1920, pp. 367 si urn'.G. Popa-Lisseanu, Din corespondenta lui Al. Odobescu, in Cone.Lit., LVII (1925), pp. 83-89 si 332-399. D. Goga, Alexandra Odo-bescu, in Satul si $coctla, Cluj 1, nr. 1, (1931), p. 14-15. (Se publicssi o scrisoare a lui Odobescu catra V. Gr. Borgovan). 0. Scridon,Reersta Romcinei" si Gh. Baritiu, in Studii Literare I (1942), pp.210-213.Articolul nostru !find o conferinta la Radio, n'a pututprezenta raporturile lui Odobescu cu Transilvania decat in liniimarl. Dupa rostirea si publicarea ei in Transilvania, LXXIII (1942),pp. 932 si urm. problema a fost reluata Intr'un articol mai desvol-tat, de Stelan Lupu, Dragostea hzi Odobescu pentru Ardeal, In Stilt,reoista liceului Decebal" din Delta, VI (1992), nr. 1-3, pp. 30-58,fara sa fie epuizata insa.

sa

www.dacoromanica.ro

PRESA TRANSILVANIEI

Dintre asezamintele pe care romanismul din Transilvania ei le-a creat, In lupta lui seculars pentru exis-tenta ei afirmarea nationals, fa/4 Indoiala ca cel maioriginal este presa. Fireete ne gandim la presa dina-jute de 1918, caci dupa aceasti data epocala a istorieinoastre, chiar daca presa acestei provincii a avut eiare Inca momente frumoase, luata in totalitatea ei, n'amai avut o linie sigura de conduits, in tot cazul n'amai jucat rolul de aeezamant fundamental al vietiinoastre publice. Cauzele acestei decaderi caci cusiguranta ca am asistat la o decadere, care a prici-nuit multe critici ei amaraciuni sunt numeroase eiIn parte explicabile. Nu este insa locul ea he expunemaici si acum. Ceasurile grele prin care trecem ne cersa Innabusim glasul criticei, oricat de justificata arfi ea, ei sa. ne Indreptam cu precadere spre momen.tele de succes, spre treptele de lumina ale istorieinoastre, pentru a scoate din ele pilde de Imbarbatarepentru rascrucea de primejdii In care ne sbatem. Sipresa Transilvaniei de dinainte de 1918, a fost cu si-guranta o mare victorie, dovada stralucita de inteli.genta, de Intelepciune, de iubire de neam ei de marileidealuri ale umanitatii, de simt social ei startling pedrumul,progresului, de eroism ei spirit de sacrificitt

tot atatea calitati care caracterizeaza popoarelealese.

8

www.dacoromanica.ro

114 ION BREAZU

In ce consti originalitatea acestei institutii fats decelelalte pe care si lean creat Romanii din Transil-vania? Cand spunem institutie ne gandim de obi.ceiu la un statut $i la anumite conditiuni formate pecare trebue al le indeplineascl cei care fac parte din sanulei. De fapt biserica si scoala, celelalte doul a$ezAmintecalturale principale ale romanismului de peste Car-pati au avut aceste caractere, si puterea for a statnu numai In oamenii care le-au ilustrat gi In credintacare a incalzit inimile acestora, ci si In traditia, statu-tele, numArul si pregAtirea acelora care an facut partedin cadrele tor. Presa nu dispunea decal lntr'o micanalsurA de aceste conditii exterioare. Ea era descbisatuturor $i trebuia sa savarseasca totul. Acesta a fastcaracterul presei de pretutindeni; nicaieri Insa el nus'a impus cu atata necesitate ca la popoarele subju-gate, cum au fast Romanii din Transilvania, unde eatrebuia sa tins locul la o multime de agezaminte, pecare In mod firesc, trebuia sa be Intemeieze si sa lesustina statul. Dacl In statul de atunci existauasemenea institutii orice ar spune anumiti cerce-tatori vecini interesati ele erau create nu pentruridicarea, ci pentru distrugerea noastra. Presa roma-neasca avea deci nu numai menirea sa be InlocuiascS,ci sa duel zi de zi o lupta. apriga, tmpotriva opereifor de nimicire. Ea trebuia sa fie $i de fapt a sifost invatatoarea si conducatoarea, atat a elitelorcat si a multimilor, scoala politicA In nobilul Intelesal cuvantului, semanatoarea generoasa de idei si cu.nostinte, dar si arena In care se ascut inteligentele,se formeaza luptatorii si se apara credintele. PresaTransilvaniei a fost Limp de un secol laboratorul arias alconstiintei nationale. Atat de adevarat este acest lucru,Incat astazi, cand privim evenimentele din perspectivalinistitA a istoriei, nici nu ne putem imagina cum s'ar

Insa

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 115

fi putut forma si oteli aceasta constiinta, larA contri-butia ei luminatA, stAruitoare gi eroicA.

Ideea unei gazete la Rom Anil din Transilvania aaparut la acel luminat si generos sfarsit al veaculuial XVIII, din care pornesc, ca dintr'o stinca miracu-loasa, toate izvoarele redesteptarii noastre nationale.Nu vom Insira aici toate acele incercari, precum sicete care s'au flcut la inceputul veacului_urmAtor, in.deajuns de cunoscute din studiile d-lui profesor I. Lu-pas si ale altor cercetAtori, ci ne vom opri la celedintai Inflptuiri care an rAmas ca o temelie de granit:la ,,Gazeta de Transilvania" si Foaia pentru minte,inima si literatural, intemeiate la Brasov In 1838.

Asemenea tuturor marilor infaptuiri ele se datorescmaul om. Numele lui este Gheorghe Baritiu. Gazetarde vocatie ei de talent, cu o curiozitate care ImbrA-tisa pin& la adinci batrAnete toate domeniile, de sta.ruinta si de bun simt, idealist In cel mai desAvArsitkite les al cuvAntului si totusi cu un profund simtpractic, de o simpatica si cuceritoare sfatosenie WA-neasca, Gheorghe Baritiu a fost pentru presa Tran-silvaniei unul din acei oameni providentiali, care cre-iaza ei singuri o traditie, dela care nu to mai potiabate, ci doar sä o asculti ca pe o poruncA si sa ofructifici. Cel dintai merit al foilor lui este cel alduratei. Nu era putin lucru, mai ales pentru acelevremuri de inceput, sA trimiti ani dea-randul, sapta.-man& de sAptamAna, In casele putinilor carturari ro-mOni, o gazetA scrisa in limbs lor. Al doilea esteorientarea for hotarlt romaneascA. .Insl scopul cjelde capetenie nu-1 vom pierde din ochi spune Bari-tiu Intr'un articol program cele ce sunt Romani lorde neapAratA trebuintA vor precumpani pe cele folo-sitoare sau numai desfatAtoare. Pe linia acestor inte-rese esentiale si permanente ale romanismului s'auIntalnit pentru Intaia oars toate capetele luminate ale

www.dacoromanica.ro

116 ION BREAZU

Romani lor din Transilvania, Banat gi aga numiteleparti ungurene. Oameni care nici nu gtiau unii de altii,aici s'au cunoscut, aici gi au comunicat mai intai gan-&rile for izolate gi adesea desorientate cu privire lasoarta poporului roman. Lor li s'au alaturat Moldo-venii gi Muntenii. Dela romanism orizontul se largeadeci, pe nesimtite, la panromanism. De acest procesal unitatii de simtire si.a dat seama nu numai Baritiu,ci gi cititorii lui. Cu siguranta ca la el se gandeaufruntagii societatii iegene, printre care gasim numeleunui Kogilniceanu, Negruzzi si Alecsandri, care trimitredactorului dela Brasov, in 1843, o adresa omagialaimpreuna cu un inel, simbolul cel mai sugestiv alunirii sacre gi vegnice.

Dar acest proces a fost observat gi de straini, careaduc foilor dela Brasov acuzatia ca fac panvalahism".

prin panvalahism vrea sa inteleaga o degtep-tare a natiei romanegti de peste tot catre cunoaste-rea drepturilor sale omenegti, patriotice gi nationale,atunci Romanilor nu le poate fi rusine de aceasti nova.caracterizare raspunde Baritiu cu un admirabil cu-raj gi cu o claritate care desarmeaza.

La Inceput precumpAnesc In foi gtirile gi articoleleinstructive. Mai apoi apar gi articolele gi studiile ori-ginale mai lungusoare, mai vartos politice cumle spune Baritiu. Pentru ce numai noi. Romaniicontinua. el sa ramanem qi pe viitor tot lenesi dea cugeta ceva mai mult, a ne incorda gi a ne ageriputerile mintii? Pentru ce s5. astepfam, spre multanoastra rugine, ca tot altii sa ne poarte lumina cu-nogtintelor inaintea noastra"? Astfel, timp de un de-eeniu, dela 1838 la 1848, in aceste foi s'au framantatideile in mijlocul carora, in acest mare an, SimionBarnutiu va arunca chiagul unei credinte politice si-gure si departe vazatoare, iar A vram Iancu le va daaureola eroismului gi a sacrificiului.

,Data

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 117

In preajma revolutiei, in 1847, Timotei Cipariu prie-term' $i unul din colaboratorii cei mai devotati ai luiBaritiu, reuseste 85. scoata.' si el la Blaj Organul

transformat in anul' urmator in Organulnational', indeplinind astfel un grand mai vechiu allui, de a inzestra acest important centru de culturescu un organ de publicitate. In anul revolutiei, marele

preocupat totdeauna de luminarea multimilor,tipareste tot aici .Invat5torul satului", important&pentru ca este cea dintii foaie ardeleana pentru po-por, inaungurand astfel o traditie care va fi ilustrat&mai tarziu de un mare numnr de publicatii.

Dupes revolutie, regimul de restrictiuni al absolu-tismului austriac a creat presei conditiuni de viataInuit mai grele deck inainte. Examenul de constiintavi de b&rbAtie pe care 1-au dat Romanii in acel antrebuia insl sA-5i dea roadelg, In orice imprejurAri,ori cat de mastere ar fi fost ele. Numarul intelectua-lilor romAni a inceput sa creasc5. in mod simtifor. Eitrebuiau feriti de primejdia desnationalizarii, care fipindea la fiecare pas, si reuniti pe linia marilor co-mandamente nationale. Cu toate greutatile deci, ioatecentrele importante din punct de vedere politic sicultural pentru Romanii din Transilvania, Banat $ipartile ungurene ag inzestreaza incetul pe incetul cugazete si reviste, transformAnd astfel presa romAneascaintr'o forts tot mai con$tientA, mai necesar& si maitemut& de adversari.

Dupes o scurtA intrerupere, ,,Gazeta Transilvaniei"reapare in 1850. Baritiu este silit insa sa se retragesdin fruntea ei, rAmanAnd totu$i colaboratorul ei prin-cipal. De acum ctitoria lui intrA pentru mai bine deo jum5.tate de veac sub conducerea Muresenilor. maifatal a lui Iacob, apoi, incepAnd din 1877 a fiuluiacestuia Aurel. Daces Gazeta a &Inuit, fiind cea mai-veche foaie romaneasca de pretutindeni, luptand $i

-Tilolog,

www.dacoromanica.ro

118 ION BREAZU'

astazi cu vechea clarzenie pentru integritatea patri-moniului romanesc, faptul se datoreete, pe Tanga te-melia lui Baritiu acestpi adevarate dinastii de gazetaria Mureeenilor, care s'au identificat cu ea, eiau luat

fata istoriei raspunderea de ai pastra obrazul curatei de a o tnalta fara eovaire ca un steag In fata tu.turor Romani lor.

In anii 1874 ei 1875 apare tot In acest crag .Ori.entul latinm,.scos de Teofil Francu, Aron!Densueianuei Ioan A. Lapedatu, trei oameni de curaj ei de Ina]tpatriotism, foaie remarcabill prin spiritul ei critic eiorientarea ei panromaneasca.

Incepand din 1853 Sibiul 4ei are ei el gazeta lui. Ease numeste Telegraful Roman', ei continua sa apar5.ei astazi. A fost tntemeiata de Andrei Saguna ca or-gan al bisericii ortodoire pe care marele arhiereu aconsolidat-o ei a reueit sad dea un prestigiu unic. De-fapt, a fost mai mult de cat atat, reprezentand ideilepolitice ale lui Saguna, care au tras greu In cumpana,iar din punct de vedere cultural contribuind la stre.curarea In Transilvania, mai tritai prin reproduceridin publicatiile de dincolo de munti, apoi printr'olupta fatiga, ideile care au contribuit la macinarea la-tinismului, In momentul cand ameninta sa devina o.raticire primejdioasa pentru uaitatea noastra spiri-tuals. Tot la Sibiu scoate Baritiu .0bservatorul", Intreanii 1878-1885. Gloria acestui oral o formeaza Ins&Tribuna" care apare zilnic incepand cu 1884, fiindcel mai important ziar pe care 1au avut Romanii dinTransilvania ei unul dintre cele mai bine scrise aletuturor Romani lor. Numele ei este legat de Intaiulsin director Ioan Slavici, care daca n'a scris pe fron-tispiciul ziarului, a militat In fiecare zi In coloaneleziarului pentru deviza .Soarele Romanilor la Bucu.reeti rasare". Cu darul lui de a descoperi talentele eide a 0 le apropia, el a strans In jurul ziarului o ade-

to

www.dacoromanica.ro

.LITERATURA TRANSILVANIE! 119

'varati generatie de gazetari $i scriitori. Septimiu, Al-bini, Gheorghe BogdanDuica, Gheorghe Cosbuc, ionRusu Siyianu 5i atatia 'altii an iesit din aceasta scoalaunica. Mare le merit politic al Tribunei" este de araspandit pima In adancul maselor romanesti consti-inta unitatii spirituale a neamului romanesctemeliepentru unitatea lui politica a drepturilor $i a dem-nitatii lui nationale. Pasivitatea politica, decretafa de-aproape unanimitatea conducatorilor no$tri politici.ar fi fost o arms negatives, care s'ar fi indreptat im-potriva noastra, adormindune con$tiintele, daces n'arfi existat activitatea de fiecare zi a presei ardelene,In primul rind a .Tribunei". Ei ti datoram superbasolidaritate $i darzenie din jurul Memorandului. Eane.a dat renasterea spirituals, Intemeiata pe orienta-rea spre popor spre valorile rornanesti de pretu-tindeni.

Din nazuinta de a coborl aceste porunci cat maiadanc In masele populare, Ion Rusu.Sireanu interne-iaza In 1893 tot la Sibiu ,Foaia Poporului", cea dintai-gazeta populara a noastra de mare raspandire. Aicia ucenicit parintele Ion Mota, care va tipari, Ince-pang din 1902 la Orastie, Libertatea" $i celelalte foiale lui, atat de indragite de taranimea noastra pentrugraiul for simple 51 cinstit.

Sibiul nea dat un mare numar de publicatii cultu-rale, pedagogice economice, din care mai amintimIn aceasta ingirare fugara .Transilvanie, revista As-trei intemeiata. la 1868 de Baritiu, care isi continua$i astazi aparitia, 5i mai ales .Luceafarulc, mutat aiciin 1906 dela Budapesta, revista care a atins fire: In-

apogeul presei ardelene, atat prin calitatea cu-prinsului cat $i prin cOnditiile ei tehnice. Ea a adancitpanes la ultimile 'consecinte politice, ideea unitatii,propagates de ,Tribuna". Gospodarul ei priceput afost Oct. C. Taslauanu, tar copilul minune, Octavian

6

si

gi

doiala

www.dacoromanica.ro

120 ION BREAZUP

Goga, cel mai mare gazetar pe care I-a dat Ardealukdela Baritiu Incoace si flea Indoiall unul dintremai man. pe care i-au avut Romanii.

Tot din Budapesta, care fiind capitala statului de-atunci era firesc sa devina centru de indrumarepress $i pentru Romani, ne.au venit o seam& de pu-blicatii, ale unor naivi sau slabi de finger apostoli al.asa zisei impacari`, care s'a dovedit totdeauna o si-nistra utopie, sau altele, editate si subventionate gras-,de oficialitate. Nici unele, nici altele n'au avut ecou.,statornic In opinia romaneasca. In schimb Albina",condusa de Vincentiu Babes si Indeosebi .Federatiu-nee vajnicului Alexandru Roman, care au aparutdeceniul al saselea si al saptelea al veacului trecut,iar mai tarziu, la 1907, marele ziar Luptau Intemeiatacolo de Partidul National Roman au fost Inconjurate--cu dragoste de obstea romaneasca, fiindca luptau cudarzenie pe linia traditionala a intereselor noastre.

Ca.nd nu mai pot suporta atmosfera sufocanta de-aici, publicatiile se mutes In centrul 5i sub ocrotireamasei romanesti, cum am vazut el a procedat Lu-ceafarulm si cum a f5.cut cu doui decenii Inainte

Intemeiata la 1865 de Iosif Vulcan. Ea apare,incepand din 1880 la Oradea, unde a tamas, datoritaexclusiv priceperii, staruintii si batriotismului direc-torului ei, pans In 1905, bastionul romanismului lamarginea lui primejduita, organul prin care clasa noa.stra, de mijloc, In curs de formare $i mereu primej--duita de desfigurarea etnica a primit o cultures socials.In spirit romanesc.

Un alt centru important al presei noastre a fostAradul, unde Ion Rusu Sirianul, Intemeiaza la 1896,.Tribuna Poporului-, transformata In ,Tribunas, In1903, dupa disparitia ziarului cu acelasi nume, care-aparea la Sibiu. Incepand din 1911, Partidul National.Roman scoate tot aici Romanul', condus de Vasile-

prin,

.Fa-milia",

cei.

In

www.dacoromanica.ro

MITER ATURA TRANSILVANIel 121

Goldig. Amandoua aceste cotidiane au fost adevaratepodoabe ale presei noastre, nu numai pentru vervagi curajul articolelor politice, ci ei pentru bogatele,lor foiletoane, la care colaborau cei mai buni scriitoriardeleni gi numerogi scriitori din tara libera. In afar&de directorii lor, amandoi gazetari de rasa, aici gi -aurevarsat comoara spiritului lor un Dark Chendi, in-comparabilul Octavian Goga gi atatia altii carora re--gretam ca nu le putem aminti nici macar, numele.

Important, Baca nu pentru publicatii politice, debuns seams pentru foile lui culturale, a ramas tot-timpul Blajul, In care Unfree, organ al bisericii ro-mane unite a Implinit In anul trecut o jumatate desveac de existents.

In sfargit, pentru a Incheia cu centrele mai impor-tante ale presei de dincolo de Carpati sa amintimTimisoara, cu gazetele ei Luminatoruls gi ,Drepta-leas In redactia acesteia a muncit Teodor V. PA.cateanu, care a colindat apoi o vieata de patriarhprin multe alte redactii, cinstindu-le cu munca lui de-votata apoi Lugojul, unde patriotul luminat gi ne-4emut, gazetarul de mare cultura, ravna gi talent Va-fleriu Branisce a condus timp de 18 ani, tncepand cu1901, ,,Drapeluls. '

Nu poate, fi trecuta apoi cu vederea nici contribu-tia ardeleana la presa celorlalte provincii: un Gh.'Bogdan-Duica, Branisce gi Sextil Puscariu In Buco.vina, un Oaisifor Ghibu In Basarabia, apoi un lunggir de gazetari care s'au afirmat In Intreaga desvol-tarea presei din tara libera, dintre care se cuvine sa.amintim macar numele marelui Aurel C. Popovici,atat de cult, atat de patriot, atat de pasionat In dia-lectica lui implacabila, dela moartea caruia In pribegiela Geneva gi In vremuri grele ca gi cele de acorn, seimpltnesc 25 de ani.

www.dacoromanica.ro

122 ION BREAZU''

Iati trite° sumari privire retrospectiva, felul Incare s'a." Infiripat presa Transilvaniei, caracterele. eiprincipale, centrele din care a aparut cu darzenie, cadin niste fortarete inexpunabile drepturile romanis-mului si cativa numai dintre comandantii unei legiuniIntregi de eroi cunoscuti si necunoscuti care an luptat Inrindurile ei. Ceti dintre ei n'au cunoscut suferinta Inchiso-rilor, sau macar jignirea unei condamnari nedrepte, pen-truca au aparat libertatea $i nazuinta spre lumina aunui popor oprimat? Ca sa dam un singur exemplu

ca din pacate nu avem o statistics complecta Inaceasta privinta numai redactorii Tribuneik au su-ferit In curs de 10 ani, dela 1893 la 1903, 17 ani de-temnita $i 40.000 de coroane amends, sums enormaatunci. Pentru ei Inchisoarea a fost insi totdeaunacel mai nobil certificat de serviciu. Dace nu-i pandeaboala sau mizeria, sau Baca nu erau nevoiti sa dis-para. prin Vama Cucului, persecutiunea 4i indarjia, leInzecea puterile. Societatea romaneasca ia Incunjurattotdeauna cu sprijinul gi dragostea ei. Un DiamandiManole, un Gheorghe Pop de Basesti, un Dr. IoanMihu, Nlocionestii an fost adevarati mecenati ai ace-stei prese. Perna gi ultimul Wan stiutor de carte, carea$tepta cu nerabdare In fiecare Dumineca foaia lui,era convins ca presa este sangele care di vigoare or-ganismului national.

Multe pot fi explicatiile reusitei acestui asezamant.Noi credem insa ca una singura inlocueste pe toate.Ea este credinta in puterea de vieafa a neamului roma-nesc. Creclinta o am pastrat exclama Aurel Mure-eianu, la sfarsitul unei vieti de truda. Stati neclintitila postul la care v'a chemat soartea continua el;

n'agteptati dela nimeni nici multumire, nici recu-nostintg, ci In bine $i In ran, In pace si In razboiu,.tineti sus $i tare steagul mantuirii poporului vostru,.

.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 123

ca sal vada gi s5.-1 recunoasca, pentru ca IA nu serisipeasa gi se; nu piard5. nadejdea In izbanda'.

Credinta rastoarna muntii spune cuv.intul Evan-gheliei. Credinta presei ardelene a mAcinat in curs deun veac Carpatii, muntii, care streinii au crezut casunt un hotar vegnic. Daces vom gti sA o pastram In-sufletele noastre, ea va surpa cu atat mai ugor muntiiartificiali, pe care iti arunca. Litre frate gi frate o

pofta de cucerire asiatica, o miopie istoricaincorijibila gi impotrivirea unor vremuri magtere.

ne--satula

www.dacoromanica.ro

AUR EL MURE$1ANU

Daca aveti prilejul sa vizitati depozitul uneia dimmarile noastre biblioteci, va rog si cereti sa vi se-arate raftul cu Gazeta Transilvaniei. Este un monument-rar al tiparului romanesc. Peste o :mita de volume se-insirue alaturea, impresionante prin masivitatea lor..Sunt colectiile celei mai vechi .gazete de pe intreg-cuprinsul pamantului locuit de Romani, nu numai inlimba noastra, ci si in limbs strains. La inceput vo-lumele aunt mai subtirele $i de format mai mic. Ga-zeta aparea atunci ()data pe saptamana PaginVe eisbircite de b5.tranete, aunt scrise cu buchi. Incetulcu Incetul volumele se ingroa$5. tnsa. Incepand din1842, Gazeta iese de doua on pe saptamana, dela 1881:cde trei ori, iar din 1884 zilnic. Cresterea In volum aacestor colectii reprezinta energia In crestere a popo-rului roman din Transilvania. Pas de pas, foaia delaBrasov a mers alaturea de el, adeseori in fruntea lui,,niciodat5. in urm5., luminanduI, incurajandu-1, mustran-du-I fail crutare cand era nevoie, intarindui putereade rezistenta, de lupta $i de credinta. Daca ai rab-darea sa rasfoiesti aceste file, ingalbenite de vreme,_te cuprinde un freamat de barbatie, parc'ai intratIntr'o padure de stejari. De nicairi umbrele strimosilor nu te inconjoara mai numeroase, mai luminoase simai darze. Gazeta este o pilda rara de idealism $itenacitate ardeleneasca. La jubileul de 50 de ani, TitoMaiorescu i-a trimis acest mesagiu: 'Nieto putere nurse poate suprima in naturd; de aceea este periculos a a

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 125

comprima". Inteadevar, desvoltarea Gazetei ilustreazaadmirabil aceasta lege, care de altfel ar putea fi scrisape frontispiciul istoriei noastre. Incercarea de a ,com-

forta natural& a poporului roman, n'a facutdecal creasca puterile si, mai curand sau maitarziu, ea s'a tutors impotriva acelora care au luataceasta primejdioasa initiative.

Daces, interesandu-va mai de aproape de acest exem-plu de tenacitate, ati urea sa cunoasteti numele ace-lora care 1-au inscris in istorie, sa nu va asteptati laun lung pomelnic, care sa va intunece memoria. Elenu sunt decat doua : a lui Gheorghe Baritiu si a Mure-fenilor. Baritiu a pus temeliile de granit ale cladiriisi a ridicat tntaiul ei etaj. Inca din primii ani .manalui dreapta" expresia ti apartine a fost AndreiMure0anu, poetul, autorul lui Defteapta-ie Point-me',In 1850 Baritiu, neintelegand sa faces regimului abso-lutist de atunci concesiile care i se cereau. se retragedin fruntea foil, cedand raspunderea redactiei luiJacob Mure$ianu, ramanand insa $i mai departe cola-boratorul ei principal. Jacob o gospodareste pans in1877, cand o lass mo$tenire fiului sau Aurel. Din mo-mentul cand a luat aceasta povara pe umerii sai, pan&in 20 Iunie 1909, cand moartea 1-a gasit cu condeiulin mana, Aurel Muresianu a aparat, a cultivat $i aImbogatit brazda mo$tenita cu neistovita pute re de

cu credinta, cu curaj ei neinfranta demnitate,devenita legendary in istoria presei noastre.

De unde a mostenit el aceste virtuti ?Muresenii descind din Maramures, stupul din care

au roit descalecatorii, Cara cu boieri in opinci si cubalade. Vita de boieri sunt $i ei ; cu o balada se asea-maul povestea vietii lor. In vremurile de demultspune cronica familiei au coborit din Tara luiDragos patru frati in tinutul Nasaudului si al Campieiardelene. Dupes ei de origine, ei au fost numiti

prima',

loctil

muncl,

www.dacoromanica.ro

126 ION BREAZU

"Itioro$eni°1 cum numesc gi astAzi tAranii de pe Somespe Maramuregeni. Bunicul lui Aurel a luptat ca sol-dat granicer In rAzboaiele n'apoleoniene, de uncle, cumspune el, trei gloan(e infipte in trupul meu am adus".Pe la 1800 a desbracat Insa uniforma ciitanelor negrepentru a Imbraca haina preoteasca. Trecerea aceasta,de pe campul de lupta In slujba altarului, gi invers,se tntalneste destul de des in istoria Transilvaniei.Lupta pentru neam cerea adeseori sä schimbi cruceacu sabia sau s5. le servegti pe amandoua In acelagitimp. Iacob, unul, din fiii acestui preotsoldat, se sta-bilegte In Brasov, ca profesor, mai apoi ca directoral gimnaziului romano-catalic. Incepand din 1850 eleste redactorul rAspunzAtor al Gazetei. Fiul sau Aurelse nagte la 20 Pattie 1847. In familia lui, to ecoalelesecundare pe care le-a frecventat, la Bragov gi la Blaj,el s'a hranit cu amintirea uriasa a revolutiei din 1848.Viitorul director al Gazetei este fiul sufletesc al acestuieveniment, de rascruce al istoriei noastre. Din exem-plul vietii celor care au luat parte activa la desfa-gurarea lui gi pe care a avut prilejul sl cunoascAdin prima copilarie din InvatAmintele politice aleacestui an gi ai celor care Lau urmat, din legendacare Iua aripi sub ochii lui, s'a format nu numaicrezul politic al vietii lui, ci insariti personalitatealui morals. Asemenea lui Simeon Balint, stragniculprotopop al Cimpenilor, lui Axente Sever, numelecaruia umplea de groaza pe dusmani, lui Simeon Bar.nutiu, Treboniu Laurian, Papiu Ilarian gi a altor su-pravietuitori ai revolutiei, Aurel Muregianu sia pas-trat toata viata atitudinea de nationalism intransigentgi protestatar. Cu toate desamagirile suferite din par.tea Curtii din Viena, sprijinul ei trebue cautat far&tntrerupere. Cu dusmanul cu care ne-am mAsurat In1848, frangandu-i cerbicia, nu trebue Intl colaborat.SA preferAm libertatea din muntii nogtri spune

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 227

Aurel coliviei de our a dietei dela Pesta.CandViena a sprijinit tot mai mult politica Budapestei,concluzia acestei gandiri' politice a fost pasivitatea.Aurel Muregianu a fost unul din initiatorii ei gi. aapirat-o cu Indarjire pane la moarte, chiar gi atuncicand s'a dovedit ci ea nu mai poate aduce rezulta-tele scontate. Pasivitatea lui nu Insemna tnsa retra-gere comoda la gura sobei, ci lupta continua pentruintArirea conWintei nationale, prezenta neintreruptaIn arena pentru solidarizarea multimilor romanesti

linia marilor comandamente ale neamului.Redactorul Gazetei incurajeaza, Inca din copilarie,

orice actiune care Intaregte solidaritatea nationala.In 1862, ca elev al liceului sasesc din Brasov, el ini-tiazi ,Compania literary a junilor studiosi dela Gin-na-ziul superior din Brasov pentru cultivarea limbei gi a lite-raturii rormine", la sedintele careia el citegte numeroasedisertatii, dintre care una poarta titlul, semnificativpentru credintele lui de mai tarziu: .13elagia ROVI, saufemeile romcine in 1848". Lui Aurel Muregianu se da-toregte reuniunea celor doua societati ale studentilorromani din Viena Intr'una singura, pe care, inspiran-du-se dela ,Italia fund' a lui Mazzini, el va botezao.Romania fund". Cu prestigiul pe care i l.a dat Ercinescu, Slavici gi un lung sir de spirite alese de peIntreg cuprinsul pamantului romanesc, ea va devenicea mai de seams societate studenteasca din trecutulromanesc. Dela Viena, unde a facut stralucite studiide drept, el trimitea Gazetei articole de o surprinza-toare maturitate politica. Mai importante deck acesteastint Insa articolele publicate In marea revista vieneza.Die Reform, de sub conducerealui Franz Schuselka, ziarist,deputat gi mare orator al parlamentului austriac. EraIn vremea and Romani din Transilvania au primitlovitura de maciuca a dualismului, trezindu.secu Ungaria cu toate protestele for energice $i repetate.

p!

www.dacoromanica.ro

128 ION BREAZU

Aurel Muresianu a luptat cu toate lauterile tineretiisale Impotriva acestui dualism, prin articolele aparutetimp de trei ani In revista lui Schuselka, comentatepe larg atat In presa noastra cat si In cea strains.Nenorocita tmpartire In doul a imperiului" spuneel Intr'unul din articole despoiaza trei sferturi dinlocuitorii Ardealului de drepturile si libertatile forpolitice... ,Ardealul nu poate tili decat prin unirealibera a popoarelor sale spune el In alt articol;ca bastion al despotismului maghiar niciodata".

Yentru a rezista acestei amenintari a Insasi existenteilor, Romanii trebuiau ss se uneasca. Muresianu ar fidorit ca pe acest front solidar sa se aseze toti Ro-manii din monarhie. Cand vede ca acest plan esteirealizabil, militeaza deocamdata pentru unirea tntriunpartid a celor din Ardeal si Ungaria. La conferintanationala din Sibiu, tinuta In 1881, and a. luat EintaPartidul National, rolul lui Muresianu a fost dintrecele mai insemnate. Si cu toate ca nu Gazeta a fostorganul oficial al Partidului, ci ,,Tribuna" dela Sibiu,Muresianu a militat fara Intrerupere pentru intarireasi solidaritatea Partidului.

Numeroase din atitudinile de mai tarziu ale lui Mu-resianu nu se pot explica cleat prin aceasta preocu-pare permanent& de solidaritate. Asa este de pildaatitudinea In procesul Memorandului. Muresianu afost unul din initiatorii acestui act politic, care a ras-colit pan& In adancime constiinta nationala a Roma-nilor din Transilvania si a avut un mare rasunet Inopinia europeana. In 1890 el redacteaz& chiar un pro-iect de Memorand, care n'a fost Insa acceptat, pro-babil din pricina formei lui prea raspicate. Omulcrescut In spiritul generatiei dela 1848 nu era obisnuitcu frazele onctuoase, care singure puteau strabate la'Curtea din Viena. .Constitutionalismul ungurescspuneciorna de Memorand a lui Muresianu este pentru

www.dacoromanica.ro

4LITERATURA TRANSILVANIE1 129

not o minciunli... Poporul ronuine, despoiat de drepturilesale politice nafionale i de libertatea sa iarnenintat cum?lit in buntistarea averea sa, ameninfat-chiar in biserica sa, a ajuns intr'o stare, pe care numaiun fir de par o desparte de totala disperare. Si dupace continua in acest fel, incheie: Fiti incredinfat,Majestate, ca Romdnii nu vor renunfa niciodatil la acestedrepturr.

Pentru buna reugita a Memorandului el cerea soli-darizarea tuturor Romanilor de dincolo de Carpati,deci gi a celor din Banat, care au pastrat mereu oatitndine de rezerva. Cerea apoi solidarizarea maselorpopulare, congtiinta carom trebue lamurita gi indar-jita prin intruniri populare.

Dace'. Aurel Muregianu a critics t procedeul intre-buintat in inaintarea Memorandului, rand cererilejuste ale natiunii roma.ne au fost rasplatite prin tarireaconducatorilor ei in fata justitiei, a sarit in aparareafor ca un leu ranit. In sinistrul proces istoric delaCluj, el a fost unul din principalii aparatori. Gazetaprotesteazi in fiecare zi, din coloanele ei. .Dumaniide veacuri ai neamului romdriesc dintre Tisa Ci Carpati

scrie el in numarul 90 din 1894 Fi-au impliintatsecurea in marele stejar at nafiunii noastre, pe care vorsa-1 rastoarne la Omani". Iar la bara dela Cluj cereca apararea sa se faca numai in limba romans',n'am venit aici sa facem dieta ungureascam. In redac-tarea declaratiei Drului Ratiu, exempla clasic dede mnitate raspicata gi de curaj, Aurel Muregianu aavut o parte Insemnata.

Nu e singura data cand neinfricatul gazetar apara.'demnitatea limbii romanegti. Asemenea tuturor frun-tagilor vietii noastre politice gi culturare, Muregianucredea cu tarie ca limba este pavaza principals a na-tionalitatii. noastre. Pierderea ei nimic nu o poateinlocui. De aceea, and in 1882 se incearca maghia-

9

individuals$i

pcdci

www.dacoromanica.ro

130 ION AREAZLi

rizarea tuturor scoalelor noastre secundare, eazet'aprotesteaza cu energie si is initiativa unor Intruniripublice de mare rasunet. Tot asa In 1891, cand planulde desnationalizare coboara mai jos, pentru a desfi-gura sufletele p15.pande ale copiilor, abia iesiti din.leagan, pentru care se intentioneaza sa se lntemeiezeazile de copii de limba maghiara. Totdeauna Gazetadela-Brasov a fost, de altfel, o fortareata din carelimba se apara farce odihna. Conservatismul ei etimo.logic se explica numai prin teama ca nu cumva prin-adoptarea ortografiel fonetice, limba sasi piarda dem-nitatea romans.

Aurel Mureaianu a fost cel dintaiu ardelean care-si-a dedicat intreaga veata profesiunii de gazetar.Marele fruntas, Gheorghe Baritiu a dat si el acesteiprofesiuni, care avea atunci aureola unui apostolat,o Insemnata parte din lunga si bogata lui existenta,Aurel Muresianu si-a daruio In Intregime. Dupa stra-incite studii la universitatea din Viena, In timpul ca.-fora n'au Incetat de a colabora la gazete, se gandeapentru moment 8a se faca avocat. A si facut cativaani de practica avocatiala, creandusi un bun numesi frumoase relatii In capitala monarhiei. Cazut la pat.tatal sau 4i trimite Insa. In 1877 un apel desnadajduitsa vina sa preia conducerea gazetei. Inca din primiiani ai studentiei sale, batranul gazetar scria fiului sat]:Osteneala esti dator a aduce pentru natiune, de candto -ai nascut si voiu sa aduci pans la ultima to su-flare". In momentul atat de decisiv pentru vieata lui,cand trebuia sa aleaga Intre cariera de avocat si ga-zetarie, el Isi va fi adus aminte de acute cuvinte, sia ales pe cea din urma. M'am decis spune el, Inmiscatoarea confesiune publicata. In numarul prin care-sarbatorea 70 de ani dela intemeierea gazetei m'amdecis a-mi dedica toate fortele mele ziaristicei romane

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 131

gi natiunii. Vedeam bine ce ma agteapta... Am inchisdeci ochii gi am sarit in reduta Gazetei, ca sa. aparsteagul in jurul caruia au luptat barbatii cei mai dis-tingi din epoca redegteptarii noastre nationale"...

Si,inteadevar, perspectivele nu erau de loc sura-zatoare. Persecutiunile puterii de stat impotriva pre-sei romanegti deveneau din zi in zi mai numeroasegi mai anevoie de suportat. Mara de aceasta, GazetaIncepea sa fie concurata tot mai serios de alte organe,care apareau la Romanii din Transilvania. In douaranduri, concurenta aceasta putea sA.i fie fatales. La1878, cand Muregianu preia conducerea foii, Baritiu,care timp de patru decenii a fost colaboratorul gi in.spiratorul ei principal, se mutes la Sibiu, uncle pri-megte oferta unor amici de a scoate gazeta .0bser-vatorul". Noul organ nu era ostil foii dela Brasov,dar duc4nd in linii mari aceeagi politica, putea earupa din cititorii gi sprijinitorii Gazetei. Muregianunu era insa din randul acelora care descurajeazi.repede. El pune in paginile ba.tranei foi tot focul ti-neretii lui, toata pregatirea aleasa pe care gi-o cagti-gase la Viena. Departe de a slabi, Gazeta se intaregte.Dupes doi ani, in 1880, ea apare de trei on pe sapta-mana. Al doilea moment critic a fost intemeierea in1884, la Sibiu, a .Tribunei".- Comitetul Insarcinat cuintemeierea aces'tui ziar a oferit lui Muregianu con-ducerea, cerandu-i, in schimb desfiintarea Gazetei. Elm'a putut accepta daramarea unei institutii atat devechi ei incarcata cu atata prestigiu. In loc O. se lasecuprins de griji, transforms Gazeta in cotidian cuzece zile inainte ca Tribuna sa apara. A rdealul aveaacum doua cotidiane. ,Doug tunuri care se descarcain fiecare zi!" a exclamat Diamandi Manole, unul dinsprijinitorii principali ai ziarului sibian. De acumcongtiinta nationala era framantata in fiecare zi: de

www.dacoromanica.ro

132 ION BREAZLr

acum nu mai scapa niciun act, misura sau provocarea dugmanilor far& replicA imediata; 1nsAgi vieata spi-ritual& se resimte puternic de aceasta muncl cotidi-ana cu valorile spiritului. Concurenta cu Tribuna"a durat doui decenii. Cu toate c5. Gazeta nu s'a pu-tut ridica la nivelul literar al ziarului dela Sibiu, acastigat mult din aceasta concurenta. Colaboratoriiei externi s'au Inmultit. Foiletonul egaleaza uneoripe al Tribunei. El ar merita °data un studiu siste-matic. In 1887, ea reugeste sa.gi Intemeieze o tipogra-fie proprie. Incepand din 1889 ea scoate pentrupopor Gazeta de Duminecii,la care colaboreaza. un AndreiBarseanu, Ion Pop.Reteganul, I. C. Pantu, bucovi-neanul Iraclie Porumbescu si alti reprezentanti iubi-tori gi admirabili cunoscatori ai sufletului taranimiinoastre.

Mult mai grele decal aceasta concurenta erau lovi-turile puterii de stat. Cand Gazeta se transforms Incotidian, evenimentul este primit cu entuziasm destudentii romani din Cluj; cei/agi InsA o and In pieteleoragului. Urmeaza apoi un lung gir de procese depress, care raresc numArul gi aga scAzut al redact°.rilor gi secAtuesc fondurile, strAnse cu mare truda gichivernisite cu at grija. Muresianu are gi el partede doua condamnAri la Inchisoare, una In 1889, iaralta In 1896. El se duce cu fruntea ridicata la barajustitiei, refuzand sA Intrebuinteze alts limb& cleataceea pe care a invatat-o dela mama lui, storcandprin atitudinea lui demnA, nu numai admiratia Roma-nilor, ci gi a strainilor. Muregianu e spates, de sta-tue& Inalta, parul gi barba lui Incep sa. incarunteasca

scrie ziarul .Budapesti Hirlap". Deck statura maiimpunator e talentul lui oratoric. Vocea lui e puter-nica, de aramA curates; predarea clan& rapegte cu eaei pe cel ce nu Intelege nicio vorba din cuvan-tarea lui".

.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 133

La intoarcerea din Inch'soare sau dela procesele depress 41 astepta acasa baderii de calareti si sute detelegrame si scrisOri de felicitare si Imbarb5.tare.AceastA simpatie sincera si largA era singura man-gaiere a trudei lui de fiecare zi, a grelelor Incercaripe care numai el le cunostea. Cand Gazeta Impline$te50 de ani, In 1888, $i 70 de ani to 1908, In toate stra-turile societAtii romanesti de ambele pArti ale Carpa-tilor, curg valurile urarilor si a omagiilor. Evenimen--tele iau proportiile unor adevarate sarbatori nationaleInsemnate In doua numere jubiliare de toat& frumu-setea. Kogalniceanu, pentru care Aurel Muresianu aavut totdeauna un adevarat cult, ti trimite, In 1888,-o lungs scrisoare, din care desprindem aceste randuricare nu trebue sA.si piar3a niciodata actualitatea,,Dreptul nu piere niciodata... Noi, Romanii din Re-gatul romanesc, un minut n'am Lost, un minut nusuntem, &L.A. a Impartasi durerile voastre, flea a sim-patiza cu sfortarile voastre pentru asigurarea nati-onalitAtii romane, acolo unde Dumnezeu si DivulTraian a Implantat-o caci stim ca atunci cand (daraceasta nu va fi) and nationalitatea roman& ar fistins& peste Carpati, nici not RomA.nii de dincoace deCarpati nu vom avea propria noastra existent& natio-nail asigurate.

Erau, fireste, toate aceste manifestari, o mare man-gaiere pentru Aurel Muresianu. Chiar dac& ele nuveneau Insa sl picure untdelemn pe ranile luptAto-rului, chiar ciao& loviturile dusmanilor s'ar fi repetatIn fiecare clips, el ar fi continuat sg. lupte. Ardea Insufletul lui o credinta neInfranta to puterea de viat&a natiei sale, care ea singura ar fi fost de ajuns saiInzeciasca puterile. Cresterea sub ochii lui a presti-giului Regatului Roman cu cat& bucurie a salutatGazeta Razboiul Independentei si Intemeierea Rega-tului manifestArile tot mai energice si mai cuprin-

www.dacoromanica.ro

J34 ION BREAZU

zatoare ale constiintei politice a Romanilor din Tran-silvania 4i -hrAneau accastA credinta. In scrisoareaamiatita, Kogalniceanu ureazA Gazetei sa si serbezejubileul de o suta de ani In mijlocul unei za tiuni fe-ricite, adica ajunse la culmea implinirii dreptelor saleaspiratiuni'. Aurel Muresianu n'a mai ajuns aceastazi mare, dar a pregatito i)rin munca neprihanita a-unei vietii exemplare.

www.dacoromanica.ro

VAS1LE ALECSANDRI SI ANDREI BARSEANU

1. LegAturile lui Alecsandri cu Ardealul formeazaun capitol mare de istorie literary si In acelas timpde istorie a unitAtii spirituale a romanismului. Vomincerca sa scriem altadata acest capitol. De astadatavom da numai o schitA a lui, pe care o credem nece-sarA pentru a intelege cele ce vom spune mai tArziudespre raporturile poetului cu Andrei Barseanu.

Geniul poetic al lui Alecsandri a inceput sA seafirme prin anii patruzeciai veacului trecut, cand Intoate provinciile romAnegti se lucra .cu mult entu-ziasm, cu eroism chiar, la trezirea congtiintelor r a-tionale. Cartile, gazetele, oamenii treceau dintr'o pro-vincie In alta, ducand cu ei ideile gi primind idei noi.Astfel a cunoscut si Alecsandri Ardealul, mai Intaiprin calugArul maramuregan Gherman Vida, care iafost dascal In copilArie 1); apoi prin scrierile Scoaleiardelene, atat de citite pretutindeni ; gi, In fine, pringazetele dela Brasov ale lui Gheorghe Barit, In pa-ginile carora se intalneau toate condeele de seams aleneamului. Cate: admiratie aveau Moldovenii pentruacesta din urn:a o dovedegte scrisoarea colectiva din1843, prin care 41 anunta ca Ii trimit, drept recunog-

1) Treand Carpatii, acest cAlugAr duce in desagli lui manuscrisulCronicei lui $incai, care va f1 tiparit, mai fntAi fragmentar, la Iaqi,

In 1843.

www.dacoromanica.ro

J36 ION BREAZU

tints pentru opera lui romaneascA, un inel, dardeosebit de simbolic pentru acele vremi. Intre ceicare semneazA aceasta adresa.' este 4i Vasile Alec-sandri.l)

Din acest contact indepartat cu Ardealul, cred caia ramas lui Alecsandri ideea latinitatii, pe care el,cei dintai va transpune.o pe registrul poeziei adeva-rate in acea Sentinels Romano, scrisA in 1848, publi-cata Ins ceva mai tArziu, cea mai iubita poezie a luidincoace de Carpati. Sentinela era BA fie 'In fragmentnumai dintr'un mare poem ,despre cuprinderea Da-cieim, care preocupa pe poet in aceasta epoca de apel-staruitor la gloria strabunA. Iar ideea latina va ad5.n--cio si largio mereu, toata vieata, agezando In cen-trul conceptiei lui poiitice si culturale.

Cu sufletul eroic al Ardealului, Alecsandri a avutins& si un contact mai intim, In 1848, adica In anulIn care constiinta romanismului acestei provincii afost rascolita pang in strAfundurile ei populare.Dupasugrumarea In fa$A a revolutiei din Moldova, Alec-sandri se refugiazA la Brasov, in Aprilie 1848, adu-clad cu sine nu numai Sentinela pe care am amin-tit.o, ci si De$teptarea Romaniei, tiparitA pe foi vo-lante, inainte de a fi publicata aici in Foaia pentruMinte, cu o lung inainte de De$teaptiite Romeme, pecare, evident, 1.a influentat. In cele doua luni petre.cute la Brasov, el mai cla Foaiei poeziile 15 Mai 18485i Hora Ardealului, scrise cu acelasi scop revolutionar.Activitatea aceasta 1.a ficut incomod la Brasov, deunde a trebuit sa plece in Iunie ,trecand cum spune-el printre popor in plina revolutie, In jurul t5.rgu-rilor $i In mijlocul 'satelor romAnesti". S'a dus la Cer-nauti, mai apoi la Paris, luptand cu farmecul talen-

1) Ion Breazu, Un omagiu at Moldomenilor pentru Gheorglie Badtin Transiluania, Anul 70 (1939), p. 132-134.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 137

tului pentru drepturile natiei sale. A continuat decisa face politica gi poezie, servind cu una pe cealaltaInaltandue pe amandoua prim nobleta sufletului sou.Ardelenii, ramasi acasa cu amaraciunea unor sperante1nselate, dar cu amintirea momentelor neuitate dinepopeea dela 1848 au continuat sa face politica,tndepartindu.se tot mai mult de poezie, desfigurand.otntr'o limbs fabricate in atelierele latinigtilor fanatici.Aceasta schinjuire a limbii, Alecsandri n'a putuoierta. Intre Ardealul oficial si poet s'a sapat astfel oprapastie, care n'a putut fi astupata definitiv cleatprin 1880, cand Alecsandri a devenit Regele netnco-ronat al poziei romane, In fata caruia toate steagurile-s'au Inchinat.

Alaturea de amicii lui 1VIoldoveni, Alecsandri a ata-cat unde gi de cateori a putut, cu armele lui poetice,pe stricatorii de limbs ardeleni, cari ajunsesera atot-puternici pane gi In Academia Romans. In tot acestrastimp de dupe 1848, Baca relatiile personale alepoetului cu Ardealul oficial an fost Intrerupte, operalui tgi facea drum, dincoace de Carpati, incet dar sta--tornic, la 1nceput mai mult subteran,mai apoi pe fatagi pravalitor ca o avalanga. Admiratori a avut tot-deauna, mai alrs In Sudul ardelean, la Brasov si Si-biu ; Nordul nu va fi cucerit definitiv decat mai tarziu.

Alecsandri a cucerit mai tntai prin poezia lui. Ti-nerii 11 recitau gi 11 cantau mereu la festivalurile lor.Sentinela Romcinii a fost, cu toata lungimea ei, unacele mai recitate poezii romanesti In Ardeal.') Dec.

1) late un exemplu caracteristic dela 1866, povestit de I. Hossu-Longin in Amintiri, Caetul IV, p. 49 gi urm. (in manuscris, la Bi-blioteca Universitatii din Cluj). Elevii romani dela liceele ungure5t1din Cluj au reinfiintat In acel an Societatea Junimei studioase,care, Mire altele, organiza 5i festivaluri cu recitari $i Clintece. Launul din aceste festivaluri, HossuLongin, pe atunci In clasa VII-a,reciteazA Sentinela Romana, pe care a invalato din Lepturartul

din

lui

www.dacoromanica.ro

138 ION BREAZU

teptarea Romaniei se canta In Ardeal Inca dela 1848.Poezia lui a avut mereu imitatori dincoace de munti.In jurul ei se incrucigau sabiile In coloanele publi-catiilor noastref intre aparatorii si detractorii poetului.

Alecsandri a cucerit apoi prin teatrul lui. Elevii-gcoalelor secundare, burghezia ardeleana In curs deformare, taranii chiar, cereau mereu teatru gi noi nuaveam un repertoriu national. Am recurs atunci laAlecsandri, cu toate ca piesele lui, fiind legate deanumite stAri de lucruri din Principate, nu erau tot-deauna Intelese de spectatorii ardeleni. In tot acestsecol al XIX, noi am vazut insa In teatru mai alesun mijloc de cultivare a limbii gi a sentimentelor na-tionale. Pentru acest motiv a fost admirat Inainte detoate gi teatrul gi poezia lui Alecsandri. $i este in-teresant de amintit ca, intre piesele mai mult jucatedincoace de Carpati, este Rusaliile in saiul lui Cremene,In care autorul lovea, cu satira sa plina mai mult dehaz, decat de cruzime, In latinistii ardeleni, zugravitiin personajul Galuscus. S'au mai jucat cantonetele eipiesele cu subiecte luate din viata dela tarn, cu atatde multe asemanari In toate provinciile romanesti.

Alecsandri a strabitut apoi In Ardeal prin poeziapopulara, care daca a avut dincoace de Carpati tot-deauna admiratori, entuziasm unanm n'a starnit decatprin culegerile poetului moldovean. Aceasta. desrobirea cantecului popular din lanturile ignorantei gi a unei

Pumnul. Cu toate ca poezia a lost recitata la slar§itul programuluia stanza un entuziasm neobi§nuit. Cand am terminat, ca un singurom, an sarit toti in picioare qi se napustira asupra mea, imbrati-§andu-ma §1 sarutandu-ma, ca pe un copil raslatat". La dorinta luiLadislau Vaida, frunta§ politic ardelean, poezia a lost recitata adoua ora. Insufletirea a fost acum alat de mare, 'That toata asis.tenta a inceput sa cante Dqteapta-te Romdne. Printre cei prezentierau, afara de Vaida, Die Macelar, Ladislau Pop §1 Jacob BJloga,cei doi din urma viitori pre§edinti ai Astrei.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 139/

false interpretlri este, credem, cel mai mare merit alpoetului. El ne-a ajutat astfel sl ne Mfr. kin: cu po-porul, de care niciodata nu ne-am departat In Ardeal,gi prin aceasta comunitate de inspiratie, de simtire gide limbs, care ne-o des poezia. Rezultatul a fost intrealtele, c5. Alecsandri, mai mult deck oricine, ne-aajutat sa iubim iarAgi graiul str4mogilor, pastrat Intoata bogAtia lui In gura tAranilor. Dupes poezia po-pulara am Inceput el IndrAgim basmul, BA le imitamapoi gi pe unul gi pe celalait, ajungind, pe acest drum,prin Slavici gi Cogbuc la o adevaratA primavara lite-rail. Daces Junimea a indiguit gi a adincit apele aces-tei prima veri, Alecsandri este acela care le-a desghetat,le-a deslantuit sA. Invioreze vaile gi gesu rile.

Pe toate aceste ai, cultul pentru bardul dela Mir.cesti a crescut mereu, atingindu-gi culmea In 1878cand prin premierea la Montpellier a Catecului ginteilatine, Alecsandri a devenit o glorie universals, omindrie nationals, necesar5. oriunde, dar mai ales aiciIn Ardeal, unde aveam nevoie. pentru Increderea Inputerile noastre, nu numai de constiinta superioritatiinumerice gi a dreptului, ci gi de prestigiul creatieispirituale, Incununata de un mare juriu european.Aproape din toate centrele culturale ardelene s'autrimis atunci omagii nntuziaste poetului, iar el a avutragazul BA raspunda tuturor, spunind cuvinte de mul-tumire gi Incurajare, eu o semnificatie mult mai adancadecit se des unui act conventional. Asa, de pildA, mul-tumind Rominilor din Arad, el le scria : Ardealul afost totdeauna cuibul' sacru al rominismului, pe carenici o furtuna nu 1-a putut distruge, caci a fost cimentatcu anticul gi nepieritorul singe roman. Din acest cuib, .binecuvintat de Dumnezeu, multi vulturi se vor Inaltape cerul Rominiei, far& ca de azi Inainte nimeni säIndrasneasca a se Incerca a le smulge penele aripilor"9...

1) Biserica qi $coala, Arad, Anul 11 (1878). p. 195.

.

www.dacoromanica.ro

-140 ION BREAZU

Cuvintele acestea ardelenii nu leau putut niciodatiuita. Ele au Lost amintite adeseori in publicistica dedincoace de Carpati, ca niete cuvinte de for:, carestrabat veacurile. Nu erau numai cuvintele urui poetvizionar, ci ei ale unui om politic, cu autoritate nunumai la el acasa, ci pretutindeni unde este suflareromAneasca. ,Supt In Romania numai cativa oameniale caror sfaturi Romanii din toate Wile corcaneiungare sunt dispuei a le primi. Astfel sunt : VasileAlecsandri, Ion Bratianu, Mih. Kogllniceanu, TituMaiorescu ei D. Sturdza" spune Ion Slavici la1886 (Tribuna, Anul III, Nr. 16). Alecsandri a devenitastfel, nu numai un indreptar cultural, ci ei unulpolitic, unul din pArintii` neamului. ,

2. Am spus mai sus ca admiratia penttu opera luiAlecsandri s'a pastrat vie mai ales in Sudul ardelean.Vom vorbi altadata despre cultul Sibienilor pentrupoet. SA spunem acum cAteva cuvinte despre cultulBraeovenilor.

In cele dotia luni, petrecute la Braeov, in primA-vara anului 1848, Alecsandri trebue sa se fi facut cu-noscut nu numai prin poeziile publicate in foile luiBarit, ci ei prin farmecul totdeauna cuceritor al per-soanei sale. Mi-I inchipui luand parte la convenirilefamiliare ale societatii romaneeti din Braeov, unde seridicase acum o atat de numeroasa ei reprezentativaburghezie romaneasca. Va fi citit aici din opera lui,dar mai ales va fi intrat In aprinsele discutii politice,in care se punea la cale soarta neamului romanesc depretutindeni. Chipul unui tanAr atat de superior In-zestrat va fi ramas nesters in amintirea celor care auavut prilejul sa1 ounoasca. Iar daca timpul ar fi in-cercat sA-i steargA chipul din aceasta amintire, operapoetului se ingrija sA-1 pastreze proaspAt. Teatrui luise juca mereu la reprezentatiile diletantilor brasoveni de :

www.dacoromanica.ro

.LITERATURA TRANSILVAN1E1 141

4urghezi, meseriasi si elevi,1) sau de catra turneeledin. Cara, care au culminat In turnen1 din 1870, al leiMatei Mil lo, cu tan repertoriu alcatuit In cea maimare parte din Alecsandri. Poezia lui se citia, maiales In Convorbiri Literare, revista care dela cei dintaiani de aparitie a avut numerosi abonati In acest oral.Ion Mesota, directorul atat de stimat al liceului, eraIn legatura de amicitie cu Titu Maiorescu, spiritusrector al celebrei reviste.

In tot cazul, In momentul and tanarul fiu de preotdin Darste, Andrei Barseanu, ajunge pe bancile liceuluidin Brasov, cultul marelui poet era' foarte viu, atat/litre profesori cat si Intre elevi. Mai ales doi dintreprofesorii lui Barseanu: Ion Popea si I. A. Lapedatuan insuflat elevilor acest cult, nu numai la lectiunilede romans, ci In deosebi la sedintele societatii delectura. Parca vad si acum acele carti frumos legatesi puse Intr'un quart de hartie alba, de parca nici sale atinga cu degetele spune un contimporan 3)caci un Alecsandri Intreg costa pe atunci 30 lei sine cetia (prof. Popea) si noi asculOm cu o sfintenieca Yz biserica. Cu mare grija ne lasa si noua cite un-voluna s5, cetim asa, dupa sarsitul orei si sa ne de-copiem cateva din poeziile frumoase. Ne uitam ca laniste moaste la cartile lui Alecsandri si nu le aveadintre noi cleat un singur elev, un tanar din Romania".Barseanu Insusi ne spune ca pe cand era In clasa V-a,Popea Ii punea sa invete pe de rost Pastelurile.3) Vor-bind cam In aceeasi vreme, la o serbare scolara, despreIdealurile studentului roman', acest profesor punea,

1) Dupa informatiile pe care le avem 'Ann acum, mai intAi s'areprezentat la Brasov 0 nunta tardneascd, in 1853.

2) I. C. Pantu, Cartes lui Maiorescu in Gazeta Transiteaniei,1910,Nr. 34.

3) Andrei Barseanu, Anzintiri despre Aug. Bunea, in Gaz. Trans.1910, Nr. 69.

www.dacoromanica.ro

142 ION BREAZ(T

Intre mijloacele cu care se pot atinge aceste idealuri,.lecturile din autorii mari, straini ei romani. In frunteacelor din urma aeeza pe Alecsandri ei poezia popularA,gandindu-se de sigur la culegerea facuta de marelepoet'). Ion Al. Lapedatu, caruia Andrei Barseanu iapastrat totdeauna o scumpa amintire, vorbia cu aceeasiadmiratie elevilor lui despre bardul dela /Vlirceeti.Vorbea nu numai cu Intelegerea unui bua profesor,ci ei a unui poet, de promitator talent.

Cand, In 1877, tanarul profesor scoate la Sibiu, cuajutorul material al lui Visarion Roman, frumoasarevista de familie Albina Carpatilor, poetul moldoveanse bucura In ea de onoruri deosebite. Poezia lui e-reprodusa adeseori din Convorbiri Literare, iar victoriadela Montpellier este salutata ca un triumf national.In caldul ei documentatul portret pe care1 face poe-tului in aceasta revista2), Lapedatu ne spune cum nu.mele lui a ieeit de mult (lin hotarele 1VIoldovei ei anpatruns ptin toate celelalte provincii locuite de Ro-mani, au patruns continua el, cu ironie chiar eiIn acele parti, pe unde un potop de proza versificatastricase gustul pentru adevarata poezie". Cu cats sa-tisfactie anunta Lapedatu colaborarea lui Alecsandrila revista, care trimite Albinei sceneta La Turnu 111a-gurele, foarte mult jucata dincoace de Carpati, proba.babil tocmai In urma publicarii ei tntr'o revista ar-deleana.

Cand apArea Albino, Barseanu era In cl. VIII.a aliceului din Brasov. El trebue sa fi citit cu pasiunefiecare eir din aceasta revista a profesorului sail iubit,la care a colaborat de altfel (In anul al III-lea) cudoll& poezii.

1) Conferinta lui Popea a lost publicath in Foipara TelegrafuluiRoman, Sibiu, Anul 11 (1877), p. 18-21.

2) Anul I, p. 277-279. Articolul nu e semnat dar autorul lui nupoate fi decgt I. Al. Lapedatu.

www.dacoromanica.ro

41TERATURA TRANSILVAN1E1 143

3. In 1878 Andrei Barseanu mergea sa-ei continuestudiile la Viena, ajutat de o bursa a Asociatiunii.El se ducea, in capitala austriaca, nu numai cu do.rinta de aei trece In mod constiincios examenele, ci.de a participa activ la vieata culturala, spre care sesimtea atras Inc& de pe bancile liceului1). El va trimitede aici poezii Albinei Carpatilor, Familiei si chiar Convor-inrilor Literare, dar mai ales va fi sufletul ,,RomanieiJane', cea mai important& societate studenteasca. aRomani lor de atunci ei, poate, din toate vremurile.

0 epoca noua se deschidea In vieata acestei socie.tati, to momentul ca.nd Barseanu ajunge la Viena. Indeosebi sub influenta membrilor ei, veniti dela Brasov,invinge in sanul Romaniei June simpatia pentru cu.rental .directiei noim, reprezentat prin Junimea delaIasi. A Lost rio frumoasa lupta de idei, care I avut maiapoi repercusiuni adanci asupra orientarii culturale aRomanilor din Transilvania. Ca ei In vieata culturaladin Zara, victoria Junimei a fost ajutata mutt ei aici,de geniul lui Alecsandri, care prin sensul adanc ro-manesc at operei sale, prin prestigiul sail poetic ei_personal avea darul de a Indulci asperitatile, de a uni,pe linia permanentelor romaneeti.

Victoria dela Montpellier, nu putea sa nu aiba ecouei la Viena. Tinerii romani din capitala austriaca autrimis poetului un album, acoperit de un mare numarde iscalituri, Insotit de o felicitare entuziasta, careiaAlecsandri Ii raspunde emotionat.

Cdntecul gintei latine a Inceput sa se cante la Roma-nia Juna, aea cum, de altfel, s'a cantat, indata dupA

1) In ci. V-a el scoate cu Augustin Bunea revista-manuscrisConmersatiuni titlu imitat dupg Convorbiri Literare. Un exemplardin aceastg revista a fost donat de curand Bibliotecii Universitaredin Sibiu. Rgsfoindu-1, am rgmas surprin0 oe seriozitatea cu carea fost redactatg. Bgrseanu publicg aici poezii, nuvele §i o micapiesa teatralg.

www.dacoromanica.ro

144 ION BREA2CT

aparitie, in toate centrele rominegti. Ciprian Porum-bescu, tanarul compozitor bucovinean, pe atunci si elmembru asiduu al societatii, a campus chiar o novamelodie acestui imn. Studentilor, le trebuia Ina. unjinn al lor. Se alcatuieste atunci un juriu gi se institueun premiu ca la Montpellier. Nu s'a prezentatIasi cleat o singura poezie: Pe.al nostru steag, alcarui autor era Andrei Barseanu.1) Aga a luat nag-tare Imnul Unirii, care pentru cura.tenia sentimentelorlui patriotice gi pentru melodia lui de o calda inspi.ratie, scrisa de Porumbescu, a devenit eu timpul, aldoilea imn national romanesc. Barseanu 1-a scris sub.influenta Ciintecului gintei latine, caci imnul lui areacelagi metru, acelagi sistem de rims gi aceeagi strofa.

Plin, cum era, de admiratie pentru Alecsandri, Bar-seanu se gandea sa arate, fntr'o forma mai sarbato-reasca recunogtinta tineretului fag de marele poet.Prilejul se ivegte In 1881, cand autorul Cdnteculuigintei latine implinegte 60 de ani. La Indemnul gi cucolaborarea lui, .Romania Jung" organizeaza atuncila 4 Iu lie, un festival comemorativ, la care a luatparte toata sopietatea romaneasca a Vienei. S'au. re-citat cu acest prilej, poeziile Mihu Copilul, Groza siGhioaga lui Briar, s'a cantat Ste luta si Gondoletta simai ales s'a vorbit. loan C. Pantu, viitorul profesor dela.Brasov, a rostit o disertatie despre Poeziile populare-colectate de V. Alecsandri, Ion Paul, viitorul pro-fesor dela Caransebes, mai apoi dela Iasi gi In finerdela Universitatea din Cluj, conferentiaza despreAlecsandri In teatrul romans, iar Andrei Barseanuprezinta intreaga personalitate a poetului 2).

Ni s'a pastrat aceasta cuvantare strabatuta dela um

1) I. Gramada, Romania June din Viena, Arad, 1912, p. 73.2) Barseanu fiind plecat la Paris, cuvantarea lui este citith de

altcineva. Despre aceasta comemorare cf. Pantu, Op. cit. gi GTO-madl, Op. cit. p. 86 gi urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 145

capat la altul de nobleta 5i elevatiunea sufleteasca,de sinceritatea si intensitatea sentimentelor patriotice,care caracterizeaza toate cuvantarile viitorului pre-sedinte al Asociatiunii1). Alecsandri spune el acolo

este, ,,In istoria literelor romane, soarele, la alecarui raze calduroase a inviat o lume intreaga". Estedeosebit de elogios pentru culegatorul de poezie popu-lar5. .lata1 cutreerand muntii gi campiile Moldoveicelei frumoase, iata-I intrancl in nemernicele casuteale asupritului taran, iata oprindu-se In mijlocul dru-mului si ascultand cu bagare de seams duiosul cantec,iesit din fluerul pastoresc ; iatA1 amestecandu-se printrepletosii flacai din sat $i veselinduse Impreuna cu ei,la sunetele vioarei $i ale naiului; iata.l, in sfarsit,stand de vorba cu inteleptul mo$neag, care nu intarziea-$i impodobi sanatoasele sale cuvinte cu numeroasepilde ramase din mosi-stramosi..." Acole a descoperitAlecsandri pe Deana Cositzeana care a aratatturii noastre calea adevarata. Aceeasi admiratie oarata apoi pentru Doine si lacrilmioare, pentru Teatrullui Alecsandri, cu binefacatoarea lui infiuenta social&apoi pentru Pastelurt §i Legende, uncle totul este de-savar$4`. $i incheie cu asezarea poetului intre cei maimaxi poeti ai lumei.

Dela aceasta serbare, tinerii au adresat poetului delaMircesti o telegrams, careia el Yi raspunde miscat. Ei

trimit apoi un album, legat In catifea, purtand pefag o ghirlanda de stejar $i lauri, lucrate in argint,cu initialele poetului. Albumul cuprinde o avantata.dedicatie, scrisa probabil de Ion Paul, dar la redac-tarea careia credem ca a contribuit si Andrei Barseanu.Ea se incheie astfel:

,,Ani 60 in sir ai fost in picioare la capataiul tariitale; ani 60 ai incalzio $i ai Intarito cu glasul taufermecator. Si acum wind Romania, dupes 60 de ani

1) A lost publicata in Gazeta Transilvaniel, 1881. NT.. 88 §i 89.10

litera.

Ii

www.dacoromanica.ro

146 ION BREAZU

de lupta. tsi serbeaza Incoronarea, strigand Europei:Loc! cu ea iti Incoronezi rodul celor 60 de ani delupte. -

,,Tut Rominul Iti ureaza la multi ani, pentru glorianeamului sa.u.

Jar not tinerimea, al carui parinte si model esti,Iti strigam de departe Glorie tie, poete, glorie si animulti, tie care Insuti esti gloria neamului romanesc!")..

Alecsandri multumeste pentru album, printr'o scri.snare In care, dupes ce arata melancolia trezitA In su;fletul lui de trecerea anilor, trimite tinerilor cuvintede Incurajare: Jnainte, inainte, Junime romAnA I Fieca ultimii pasi ce mi ramin de fa.cut sa fie tntovarasitisi sustinuti de ra.sunetul faptelor tale triumfales:

Intro tnsemnare pastrati Intre manuscrisele luisi destinati probabil cuiva, Andrei BArseanu spuneurmitoarele despre el: Ca elev de liceu Inca a Ince-put a se ocupa de adunarea si studiarea literaturiipoporale, catra care s'a simtit totdeauna atras. Multa contribuit la aceasti atragere cetirea colectiei luiAlecsandri gi Indemnurile profesorului gi poetului loanAl. Lapedatu, decedat In 1878.

Ca elev In ci. VI gi VII a adunat un numar dedoine si strigaturi din tmprejurimile Brasovului si dintinutul Fagirasului (Tara Oltului)'.

Interesul lui Barseanu pentru poezia popular4 a In-ceput deci sub semnul colectiei lui Alecsandri. LaViena s'a das plin de acest interes. Acolo va aveaprilejul BA gi-1 arate gi In alts formA.

Intre streinii -care erau nelipsiti dela festivalurileRominiei June se afia si tanirul docent dela Univer-sitatea din capitala 4ustriei, Dr. Ioan Urban Jarnik.MAnat de interesul lui stiintific era docent de Fi-

1) Dedicatia a lost reprodusi in Gazeta Trans., 1881, No. 82.

4,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 147

lologia Romanic& dar Si de o reala dragoste pentrupoporul nostru, acesta a inceput sä ne invete limba,sA citeasca regulat ziare, reviste vi cArti romanesti, seintre in legAturi cu oamenii de seams de pe la not tichiar cu poporul 9i pAmantul romanesc. Intr'o cAlato-rie pe care o face in Ardeal, in vara anului 1879, else opreste la Blaj, unde este oaspele lui Ion MicuMoldovan. Tanarul invAtat ceh a avut norocul sadescopere In canonicul blajean una din cele mai repre-zentative figuri ardelene: un om tob& de carte, decare ins& nu fAcea prea mula parade, un spirit lumi-nat, plin de bunul simt si de judecata sAnatoasa a fa:-ranilor din mijlocul cArora s'a ridicat, un adanc cu-noscAtor al poporului sAu. La plecare, Jarnik duce cusine la Viena, drept dar, o mare colectie de literaturepopularA, adunata de Ion Micu Moldovan cu eleviilui, incepand din 1863, din toate Partile Ardealului.

Pentru selectionarea ei clasarea acestui bogat mate-rial, Jarnik cere ajutorul studentului Andrei Barseanu,pe care avusese prilejul sA-1 cunoascA la reuniunileRomaniei June. A inceput astfel acea colaborare,al easel rezultat este colectia Doine $i strigNuri din Ar-deal, editate de Academia Roman& in 1885, una dintrecele mai de seamy colectii de folclor romanesc.

In 1882 colectia era gata de tipar. Se punea acumproblema editarii. Jarnik s'a adresat atunci lui TituMaiorescu, pe care-1 mare iubitor de literatfirapopular.. Maiorescu a dat colectia lui Alecsandri,pentru ca sä face un raport Academiei, in care slpropuna editarea culegerei pe cheltuiala ei. Alecsandria studiat manuscrisul in lin4tea dela Mirce§ti insesiunea din primavara anului 1883, a recomandat-oAcademiei intr'o comunicare foarte elogioasA. Marelepoet constata din aceasta colectie ca poesia popular&romanA este aceea§i pretutindenea, ca modul de sim-tine al poporului nostru este identic, iar exprimarea

etia

Si,

www.dacoromanica.ro

148 ION BREAZU

se face in acelasi chip, dovada neindoioasa cal geniulromanesc este acelasi peste Carpati $i peste Dunare,cum este dincoace si dincolo de Milcov"i).

Colectia a fost prefatata de Andrei Barseanu. Elaminteste cu multa recunostinta de sprijinul poetuluidela Mircesti, pe care-1 numeste marele nostru Alec-sandri".

Cei doi autori au Inchinat Doinele ,,Asociatiuniipentru literature si cultura poporului roman". Dintr'oscrisoare a lui Jarnik catra Barseanu se vede cal au&cut acest gest pentru a multumi astfel Astrei, in-taiul pentruca a fost ales membru de onoare al insti-tutiei, iar al doilea pentruca aceasta I-a ajutat cu obursa.

Cat de statornica a fost admiratia lui Barseanu fatede Poesiile populare ale lui Alecsandri se poate vedeasi din faptul ca., atunci cand i s'a oferit prilejul, incalitate de Presedinte al Astrei, sa le raspandeascalarg, in massele populare ardelene, le-a reeditat. Nouaeditie a fost tiparita In 1914, in biblioteca Astrei, cucheltuiala mecenatelui basarabean Vasile Stroescu.

5. Acelasi cult 1-a avut Barseanu pentru Intreagaopera a poetului moldovean. In putinele lui poesiialaturi de o usoara influenta din Heine si Eminescu,care strabate in versurile din tinerete, publicate inAlbina Carpatilor (1878), Familia (1881) si Convorbiri Li-terare (1882) se simt mai ales ecouri alecsandrine.A semenea celui care a cantat toate momentele maxiale neamului, Barseanu -a cantat si el evenimenteleistorice ale Rom&nilor ardeleni, sau a inchinat imnuriinstitutiilor acestora. Le-a cantat uneori cu aceiasimasura a versului, cu aceeasi sincerer simtire si Inaceeasi limbs curata, generala romaneasca, modelata

1) Analele Academiel Rom., Sena II. tomul V, p. 45.

.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRA.NSILVANIE1 149

-dupa graiul poporului. Una din poeziile lui incepefoarte asemAnator cu De?teptarea Romanieh lata cuntse adreseaz& el in vatatorilor romani:

Voi ce'n mina voastra tineti t&inuitul viitor,Voi ce plasmuiti ursita, binele unui popor'...1)

Fire$te, poezia lui Andrei Barseanu nu. este strA-batuta de fiorul marilor inspiratii, nici nu e s&pat5.In metalul pretios al unui vers care rezista dinteluivremii. Cu modestia care niciodata. nu 1-a parasit, i$i-dAdea bine seam& de acest fapt. De aoeea nu s'a gan--dit strings in volum versurile, risipite prin re-viste $i foiletoanele ziarelor, mai ales ale Gazetei Tran--silvaniei. Si totu$i ar trebui s& facem not aceasta, celputin cu o parte din versurile lui, nu pentru a des--coperi in ele cine $tie ce incantAri artistice, ci pentrnrealul for scop educativ, pentru curatul for fior patriotic.

6. In splendida evocare a lui Vasile Alecsandri2),Octavian Goga constatA cat de unanim a, fost doliulneamului la moartea marelui poet, dovadA a patrun--derii sale adanirci in constiinta popular& a romanismuluide pretutindeni. Cine a ra.sfoit ziarele revistele ar-delene din August 1890, a putut vedea pagini IntregiIn chenare negre ; articole $i poezii inchinate memo-riei poetului; cele mai mici amanunte dela sfarsitulvietii lui, povestite cu duio$ie; iar discursurile delainmormantare reprodu-se textual. Opinia, publicA ar-deleanA nu s'a multumit ins& numai cu aceste semnede recunostinta. In cateva din centrele culturale dedincoace de Carpati s'au organizat parastase $i festi-valuri comemorative. Astfel, la Sibiu s'a tinut un pa-rastas, In catedrala metropolitans, cu care' prilej unalt admirator ardelean vechiu $i statornic al poetului

1) Media torlior romani, in .5coala ?i Familia, 11, (1887), p. 20.2) Precursori, p. 41-68.

sä-gi

$i

www.dacoromanica.ro

150 ION BREAZU

consilierul eparhial Zaharia Boiu, viifor secretar alAstrei, a rostit, poate, cel mai frumos panegiric al luiAlecsandri. La parastasul dela Lugoj evocarea mareluisnort al neamului a fost facuta de protopopul GheorghePopovici. La Brasov, dupa." parastasul care a avut locla biserica Sf. Nicolae, publicul a trecut in sala fes-tiva a liceului Sagune, unde s'a citit gi s'a cantatdin opera poetului, iar Andrei Barseanu a rostit ocuvantare comemorativa 1).

Este una din cuvantarile de seams ale acestui mareorator ardelean, documentat, sobru si totusi plin deun avant ales si comunicativ. El incepe prin a aratacum, durerea provocata de Regele poetilor romani",a fost generala, caci continua el .timp de o ju-matate de veac el a fost fala noastra, deoarece numelelui era cu drag rostit in toate colturile locuite de su-flare romaneasca. Batranii se simteau mandri de con-temporanul lor, al carui geniu be luminase tinerefeaui -i ofelise In anii barbatiei ; iar noi, generafia mai ta-

ne-am trezit la fermecatoarele acorduri ale lireilui". li povesteste apoi vieata, pent,ruga o astfel devieata spune Barseanu este totdeauna un izivorde sentimente alese. Alecsandri a fost unul din bar -bafii carora Romania are a be mulfumi ridicarea sa,pozitia sa actuala". Vorbind apoi despre poet araticum dragostea de neam nu 1-4 pleasit niciodata, delaafirmarea lui ca scriitor. Sufletul lui nu s'a deslipitnicicand de poporul sat' ; a trait cu el, 1-a urmarit intoate miscarile, in toate aspirafiunile sale ; el a fostinterpretul cel mai fidel al sentinientelor lui". far inalts parte :.Roman a fost Alecsandri in simtirile sale,Roman in faptele sale, Roman In scrierile sale". Chiardaca Alecsandri n'ar fi facut altceva spune el, pebuns dreptate decat, sa ne descopere comoara poe-

I) Reprodusa in Gazeta Trans., Mr. 248 din 189+3,

nara,

www.dacoromanica.ro

1.1TERATURA TRANSILVANIE1 151

-ziei populare gi totugi ar trebui sai fim vecinic recu-noscatori. Barseanu face apoi aceasta just& constatarea influentei populare in opera poetului :

Indeletnicindu-se neintrerupt cu produsele muzeipopulare, observand cu bagare de seams vieata popo-rului nostru, Alecsandri dobandi, pe nesimtite, acea-dulceata a limbii, acea fermecatoare simplitate a con--ceptiunilor sale, acea coloritura in adevar romaneascaprin care versurile sale sunt atat de placute, atat defermecatoare, care inconjura ca o aureola toate pro -dusele geniului sate. Prin aceasta forma aleasa a poe-2iilor lui, precum gi prin curatenia simtamintelor",Jaaltimea conceptiunilor" gi bogata for fantezieu,Alecsandri a devenit nu numai .cel dintai poet al nea-mului, ci unul din cei mai marl poeti ai umii.

Din aceasta vieata gi opera bogata in semnificatii,Andrei Barseanu scoate urmatoarea invatatura, in-dreptar nu numai pentru tineretul care-1 asculta, cipentru toti intelectualii ardeleni, al clear numar a vres-cut mult la acest sfargit de veac, dar deasupra caroraameninta, fara intrerupere, primejdia instrainirii:

,,Nu vi departati niciodata de poporul vostru,-spirati-va dela el, invatiti-i graiul gi-1 fastrati ca ceamai scumpa. a voastra mogtenire".

Andrei Barseanu nu s'a departat niciodata delaaceasta porunca. El a adus-o, poate din satul lui, sauo putea auzi pretutindeni in Ardeal, caci vazduhul-era plin, in aceasta vreme, de astfel de comandamente.Credem insa ca. Alecsandri a fost acela care 1-a ajutatsa gi-o adanceasca, sa-i gaseasca sensurl spirituale, sa-o ageze in insugi centrul vietii lui, traits clips de clip&pentru luminarea neamului sau, pentru intarirea con-gtiintei gi solidaritatii 'lui etnice.

,in-

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA IDEILOR JUNIMISTE INTRANSILVANIA

I1. Septimiu Albini, scriitor onest si cumpatat la.

vorba, a povestit, catre sfarsitul vietii, procesul depenetrare a junimismului la Romanii din Transilvanial).Crescut la Blaj, cand latinismul stapanea acolo cu oadevarata tiranie, ajuns la Viena, In vremea cand di-rectia noua" Isi serba biruinta la Romania June, sta-bilit,apoi la Sibiu, unde ocupa un loc important inredactia Tribunei, Albini a cunosout de aproape, sau,a fost ajar partas, la momentele capitale ale acesteilupte pentru renasterea culturala a Ardealului si re-Incopcierea lui in ritmul general al vietii romanesti.De aceea relat5.rile lui sunt foarte pretioase, mai alespentru numeroasele amintiri personale pe care le cu-prind. Tabloul schitat de el, daca e just, nu e ins&complet. El are nevoe de cateva Intregiri, pe care vomcauta sa le dam In cele ce urmeaza.

1) S. Albini, Directia nouri in Ardeal in Lui Ion Marra, amintire...Bucure0i, 1916, p. 3-37. Inainte de Albini, Ilarie Chendi aratase,intr'un articol sumar, Junimea qi Ardealul (reprodus in Impresii,Bucure§ti, 1908, p. 269-276), legaturilp cu Ardealul ale §coaleiliterate dela Imp. Cf. §i N. lorga, Istoria literaturii romdne§ti con-temporane. Bucure§ti, 1934, vos. I, p. 263 41 urm; I. Verbing, As-pecte din lupta junimista In Transilsania, in Studii Literare, I (1992),p. 59 §i urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! 153

2. Vieata literara. a Ardealului pans la Unire nus'a desvoltat in mod normal. Lipsiti de o claSi con-ducatoare, care si se poata consacra dulcelui inutilal artei, angajati cu toate puterile in lupta crancenapentru existenta nationals, nevoiti sa ne desfiguramsufletegte in gcoli straine, amenintati, de ate on unscriitor mai de seams se ridica din mijlocul nostru, sitreaca. Carpatii, pentru a gasi dincolo imprejurari maifavorabile desavargirii sale sufletesti, literatura noastras'a desvoltat in mod accidentat, prin rabufniri vio-lente pe cat de fructuoase uneori, pe atat de' de--zastroase alteori carora le urmau taceri deadreptulexasperante prin lungimea lor. Ori de cate on vremsa apreciem un moment din trecutul literar al Ardea-lului, daca vrem al fim drepti, trebue sa tinem 'seamsde aceste imprejurari gi caractere speciale. Astfel vatrebui sa privim gi latinismul ardelean, de dupes 1848.

Cei trei calugari dela Blaj, Clain, Sincai si Major,au fructificat o idee, care,,claca a existat inainte deei in cateva capete de Romani, numai prin entusias-mul gi energia lor s'a infipt, piatra de hotar, in cul-tura romaneasca. Daca la Romanii din Principateroadele ei, mai ales prin fapta si jertfa lui GheorgheLazar, au fost salutare, cu atat mai binecuvantate aufost la Romanii de dincoace de Carpati, carora le-a-dat congtiinta gi demnitatea romanitatii, dreptul de aridica fruntea, aplecati pans atunci, in fata stapani-torului strain. Ce a fost in stare sa faca aceasta ideefs'a vazut mai ales in 1848. GlOatele in opinci si cumamaliga in traista de pe Campia Libertatii dela Blaj,prin faptul ca erau impartite in centurii" gi decurii",aveau, pentru prefectii", tribunii" gi decurionii"lor, prestigiul armatei romane, care .a biruit lumea. Cu'coasele, cu furcile gi au tunurile lor de cires, dar cu-mandria romans 4n pieptul conducatorilor, aceste gloateau s5.vargit fapte care au ramas cel mai pretios tezaur

si

.

www.dacoromanica.ro

154 ION BREAZLT

al istoriei Itomanilor din Ardeal. Se putea ca ideearomans sa M1 devina o. dogma careia trebue sa i seinchine orice Roman, mai ales dincoace de Carpati,unde inainte de aparitia ei nici nu existarn ca natiune

Cu cat crestea in not constiinta originei noastre ro-mane, cu atat aceasta era negates mai cu indaratnicie-de natiunile stapanitoare din imperiul austriac, in deo-sebi de Maghiari. Tratate peste tratate, inzestrate cuo armura stiintifica, menita sa impresioneze, combateaucu inversunare aceasta idee. Sa ne inchipuim ce rantproducea negarea ei, pe un ton de batjocura, In sufle-tul tinerilor Romani din scoalele unguresti, al carornumar, mai ales in epoca absolutismului, crescuse In-tr'un mod neobisnuit ; sa ne mai Inchipuim apoi indig-narea pe care o starnea in sufletul intelectualilor, can&citeau unguresti, unde eram zeflemisiti zi_de zi pentru aceasta ambitie romans a noastra. Astfeiprestigiul ideii romane a crescut panes la desfigurare._Om sa fii sa trezesti la realitate pe cei cuprinsi Inplasa ei vraiital..

Latinismul a avut insa, din nastere, doua pacatercare aveau sa fie fatale desvoltarii literare a IR oma-nilor din Ardeal. Atat initiatorii lui din secolul alXVIII-lea, cat gi continuatorii lor, au. fost cu desa-varsire lipsiti de gust si vocatie artistica. In educatia_for claustrala din Viena si Roma ei n'au rasfoit cleattratatele de istorie, de limbs, sau de teologie. Vaticanutle-a stat ani de zile Iy apropiere, in scrierile lor nuvei gasi ins& nicaeri amintirea uneia din miile deminuni ale artei, adapostite in acest muzeu unic. Chiardaces unii din ei au tradus opere literare, alegerea forsa oprea asupra unor scriitori moralizatori, incapabilide a fecunda o renastere literara. Chiar daces unii dinei, ca Sincai si Timotei Cipariu, au avut 4nclinari li-terare, ele au fost innabusite repede de pasitmea lor-stiintifica. 0 singura exceptie am avut, pe Ion Budai

-publicatiile

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEf 155

Deleanu, superb& exceptie, dovada mareata a. aptitu-dinilor artistice ale rasei. Ramanand Ins& in manuscris,Apera lui n'a avut nicio influent& asupra desvoltariiliteraturii de dincoace de Carpati.

'Astfel Alecu Russo, ale carui lovituri au fost atatde simtite de spedantii ardeleni, avea dreptate candspunea : ,Ardealul n'a dat Rom &niei, pans acum (la1855) o singuri carte de Inchipuire gi care sa rasbatainimile Caci singura poezie de pret din aceasta lung&perioada, De?teaptei-te Romdne a lui Andrei Mu'reseanu,nu putea sa legitimeze aspiratiile literare ale unei na-tiuni.

Si In intiia jum5.tate a veacului trecut nici nu sta.-team at&t de rau, daces nu in privinta creatiei literare,In privinta contactului cu Inmuguririle literare dedincolo de Carpati, carora Barit le-a dat o largo ospi-talitate In foile sale. Dupes 1848 insl, vlaga literara aacestor foi a secat, [in mod intempestiv, mai ales Inurma inclinarii crescande a conducatorului for sprelatinismul excluzivist.

Al doilea vitiu originar al latinismului a fost con-ceptia lui despre limbs. Voind ca aceasta supremodovada a originei noastre sa fie cat mai nepatata ininfatisarea ei romana, latinistii au apucat pe un drumgresit, care era sa fie deadreptul funest pentru des-voltarea noastra sufleteasca. Ratacirea aceasta a fostmai mare decal cea dintai, pentruca ea ameninta sarupa unitatea noastra de limbs si sa izoleze pe inte-lectuali de popor, acesta din urma ne mai intelegandpasareasca celor dintai. Intemeietorii scoalei fuseserarezervati in tendinta for de latinizare. Timoteiu Cipa-riu insusi, bun cunoscator al cartilor vechi, a avuto oarecare masura in purismul lui. Discipolii lui aumers insa cu exagerarile gi incapatanarea pang. la ri-dicol. Si cu cat latinismul castiga in prestigiu si seraspandea In mase, cu atat ratacirea crestea. In fiecare

www.dacoromanica.ro

156 10fr BREAZU-

preot sau dascal de sat gaseai cite un vanator deetimologii latine. Gramatica devenise o boala uciga-toare de poezie.

S'a pornit dela ortografie $i dela alungarea elemen-telor straine, pentru a se ajunge, in momentul cands'a intamplat reactiunea junimista, la'pronuntarea cu-vintelor asa cum erau desfigurate de ortografia eti-mologica.

$i n'a fost destul atat. Inca dela cel dintai contactcu cultura Latina, Ardelenii siau insu$ito prin filieragermana. Ei au imprumutat astfel structura de frazaa unei latine artificiale, care face fraza for uscata $ineprietenoasa. Urmasii au mers $i mai departe peacest drum, gre$it, introducand in limba romaneasca_din Ardeal o multithe de forme de structura germanl$i maghiara.

Latinistii au ajuns astfel Intr'un paradox, din care-trebuia sä fie bine scuturati pentru a se desmetici.Lipsiti de stratificari sociale, Ardelenii nu puteau sase orienteze decal spre popor; gergul" lui nu voiauinsa sa-1 recunoasca, iar de literatura lui, chiar daca$iumpleau saltarele cu ea cum a facut Ion MicuMoldovan nu se prea entusiasmau. Sunt cunoscuteepitetele cu care a invrednicit Cipariu de astfelfoarte masurat la voirba. aceasta literatura. Mai

covarsitoaretarziu, sub influents a colectiei lui Alec-sandri, atitudinea for s'a schimbat. Grigore Si Iasi $iAtanasie Marienescu, cu toate ca imbatati de mitulRomei, au colectionat $i au studiat aceasta literaturecu o rivna laudabila. Andrei Mure$ianu are cuvinteelogioase pentru ea. Ei s'au ferit Lisa sa face; dinpoezia popular& un indreptar al limbii $i mai ales unindreptar estetic, cautand in ea indeosebi inrudiri cuaceeasi Roma a visurilor for de totdeauna.

Dace de jos in sus, cum era natural, latinistii nuvoiau sa se orienteze in asezarea limbii pe baze sand.-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 157

toase de desvoltare, cu atat mai putin puteau se' seorienteze de sus in jos. In Ardeal nu aveam o class desus, care saii fi alcatuit o limba proprie, incercata Innumeroase opere literare gi §tiintifice. In Principateaceasta class exista, limba ei era Insa considerate cao adevarata primejdie nationals. Grecismele ei mai in-

frantuzismele mai apoi, au speriat pe cei cativaArdeleni cari au venit In contact cu boierimea de din -colo pe Carpati. Si ei nu se gandeau atat la cei cativascriitori de mare marca, din aceasta class, la unNegruzzi, Kogalniceanu, sau Alecsandri, cari In generes'au bucurat de mult prestigiu In fata lor, cat la limbavorbita In societate, sau scrisa mai ales In jurnalelede dupa 1848. Limba acestei clase ei nu voiau §i-ois de dreptar ; dimpotriva, aveau pretentia se' -i impunalimba construita. _de ei, in Ardeal.

Tata, in cateva cuvinte, pricinile gloriei §i decdden-tei ideei romane la Romanii de dincoace de Carpati,In aceasta epoca. La toate acestea trebue se' mai add.-ogam prestigiul de care se bucurau, In Ardealul dedupa 148, reprezentantii latinismului. Cel caruia sedatorete avantul lui nou, Timoteiu Cipariu, purta oaureola legendara. In vrafurile de carti manuscrise,care umpleau peretii chiliei lui austere, din modestulor4e1 dela gura Tarnavelor, era, pentru admiratoriilui, Intelepciunea lumii. Pre§edinte al Astrei, membrumai apoi al Academiei Romane, care i-a incoronat cuun mare premiu Gramatica, Ardelenii, in deosebi

urmau cu sfintenie cuvintele.Gheorghe Barit, era de o activitate miracu-

loasa. In tiinta.', In literature', in politica, el era mereuprezent, fund gata spuna oricand cuvantul, cu osfatoenie cuceritoare, chiar ca.nd imbraca cu tot maimulta preferinta haina aspra a limbii latinizante.

Cei trecuti dincolo, dintre cari nu amintim decat peBarnutiu, Laurian si Papiu-Ilarian, prin activitatea for

iesiti

sal

si

sa-si

tai,

Celalalt,

www.dacoromanica.ro

158 ION BREAZU

gtiintifica gi publics de mare rasunet; prin darzeniafor patriotica, cregteau gi ei mandria romans a celorde acasa. Dace ei s'au stins mai de vreme, Cipariu giBarit an atins varsta de patriarhi, mustrand prin pre-zenta for Incercarile tinerilor de a se abate dela ve-chea dogma.

-A to atinge de unul din ei mai ales aici In Ar-deal, unde critica nu putea 8al is avant, din pricinanecesitatii puternice a solidaritatii nationale In luptapolitica era un adevarat sacrilegiu 1).

3. Cu tot abuzul de filologie gi de istorie, necesi-tatea literaturii a fost insl mereu simtita.

In tot cursul veacului al XIX-lea, dar mai ales dela1848 incoace, romanismul ardelean a fost tate° cregtere,care pe not ne umplea de incredere, iar pe adversaride spaima. Cregtere biologics, politica, economical. Fe-nomenul acesta cerea o literature corespunzatoare lui:energetics, optimists, etica. at& de ce Andrei Mure-geanu cu toate ca. poet .monocotiledons, cum 11 nu-megte Maiorescu s'a bucurat de un prestigiu atitde indelungat, avand atatia imitatori. La concursurileliterare ale revistelor gi ziarelor erau preferate buca-tile brodate pe aceste teme, chiar daces erau inferioarecelor cu alte motive de inspiratie 2). De aceea Ardea-

1) Glasuri timide s'au ridicat tbtusi, din cand in cand, pentru aarata primejdia lipsei de critica, pentru desvoltarea vietii literare.Inca in 1864 un oarecare M. B. se plangea in Aurora Roman&(II, p. 141 142) de trista stare a literaturii noastre din pricina lip-sei unei critici serioase, aratand ca datorinta jurnalisticei este asbiciui Earn crutare toate abuzurile, oricine le-ar face, precum siimbulzeala catra altarul cel sacru al literaturii nationale Familiainsasi, care in privinta aceasta se poate spune ca a fost tin ade-varat sat Fara caini, of ta mereu dupa critica, mai ales prin artico-lele' colaboratorului ei Spinu Ghimpescu, sub care se ascundeaprobabil Iosif Vulcan insusi.

2) Csracteristic in aceasta privinta este concursul Aurorei Ro-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 159.

lul n'a voit sal se lase inlantuit, decat tarziu, de iris-tetea piing. de vraja a lui Eminescu $i a avut mereurezerve fat& de literatura bolnava* a Convorbirilor.Chiar Alecsandri nu satisfacea totdeauna setea deeroism a Ardelenilor. Pans tarziu, in 1893, Aron Den-susianu, cel mai inver$unat adversar al ,,Junimeia,foarte erudit $i bine inarmat, plin adeseori de verva,a rupt s5.geti impotriva directiunistilor", in numeleunei literaturi lanItoase" luptatoare. Din aceleasimotive a scris Al. Grama, in 1892, pamfletul lui anti-eminescian, de trista celebritate. Si aceleasi argumentele invoca $i Grigore Si Iasi, in atacurile lui repetatedin Familia §i Amicul Familiei. Acel popor homeric"(cuvantul este al lui Slavici) care s'a trezit 1g. vieatanou5, avea noe, asemenea tuturor popoarelor inepoca for de expansiune, de epos $i de oda.. Cand Unpoet Latinist,. acelasi Aron Densu$iann, a voit si i deao epopee, a scris-ins5..Negriada, un- esafoclaj obositorde versuri, far& pic de duh poetic.

Acesti Ardeleni au avut mult/ energie in ei, cusiguranta ea au fost printre ei $i oameni inzestraticu daruri poetice, le-a lipsit insa limba. Ea infloreain apropierea lor, be intra in casa., mai mult cleat inalte parti ale romanismului, $i ei, legati la ochi delatinism, n'o observau. Asemenea lui Anteu din mitul

mane din Pesta, dela 1864, la care a luat premiul I GheorgheMarchig cu poezia Un sfat (publicatil in rev. la p. 145-196), Incare un tanar roman e sfatuit sa-$i Intibu§e disperatea sa IntreTn lupta pentru ridicarea patriei a natiunii. Juriul a acordat apoimentiune poeziei Dor de libertate (Ibid., p. 157-158) de IuiianGrozescu, fiind de aceea§i inspiratie patriotic& Abia in al treilearand a fost mentionata poezia de dragoste a lui Silvana [Z. Boit)](Ibid., p. 169-170), care ar fi meritat premiul I. De acela§i spiritau fost conduse mai tarziu oi juriile Familiei. La concursul acesteiadin 1867 pentru cea mai buns nuvela originals se anunta ca vorfi prelerate bucatile cu subiecte istorice §i populare (Familia,III, p. 491).

si

*ii

www.dacoromanica.ro

160 ION BREAZU

stravechiu, ti trebuia Ardealului, pentru a renaste lao noua vials literal% contactul cu pamamtul. Gestulacesta atat de bogat In consecinte, pe care ei 1-auuitat, Lau invatat mai ales dela Junimea".

4. E adevarat c5. terenul pentru el a fost pregatitintrucatva de Alecu .Russo, a carui critics Impotrivapedantismului ardelean a avut un ecou destul de pu-ternic, chiar daca a fost de scurta durata, la Sibiu').E adevarat apoi ca. Alecsandri s'a bucurat de un de-osebit prestigiu, Inca de timpuriu, In acelasi Sud ar-delean. El a strabatut insa, in toate unghiurile arde-lene, mai ales dupe'. 1867, cand a fost imbratisat deJunimea* si cand Titu Maiorescu a devenit teoreti-cianul operei acestui poet. Societatile de lectura aletinerilor Romani, infiintate acum pan& gi In oraseleardelene cu foarte puling populatie romaneasca, Ildeclamau, iar trupele de diletanti se hrineau de pre-ferinta din repertoriul, lui, chiar c&nd acest repertoriunu se prea potrivea cu imprejurarile dela noi. Dupace Junimee a biruit definitiv, Alecsandri s'a bucuratin Ardeil de o regalitate literara In mase, ca niciintr'o alts provincie romaneasca.

5. E deosebit de semnificativ faptul ca intaiele atacurimari ale lui Titu Maiorescu au fost indreptate impo-triva Ardelenilor2). Il durea poate pe acest fiu al dar-zului Ion Maiorescu, ca tovar'4ii de lupta ai tataluisau au Impins cultura romaneasca, mai ales in Ardeal,

1) CugetArile lui din Romania Literath au fost reproduse gi co-militate elogios in Telegraful Roman din 1855-1856. Cl. I. Lupa5,Contributiuni la istoria ziaristicei ardelene, Sibiu, 1926, p. 93 qiD. St. Petrutiu, 7elegrafal Roman literatura de peste Carpati, In

.Gdnd Romdnesc, I (1933), p. 167 $1 urm.2) Despre scrierea limbii romdne (1866); Contra §cdalei Barnutiu

(1868), Limba romans to jurnalele din Austria (1868).

fi

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 161

-uncle era o problems de existent& nationals, pe undrum care putea a& devin& fatal. De aceea a inceputcu ei, pentru consacra apoi cea mai mare partea activitatii critice luptei impotriva formelor farcefond, care privea in deosebi cultura din Regatul liber.

Sunt in deajuns de cunoscute atacurile lui impotrivaArdelenilor, pentru a mai stArui aici asupra tor. Ceeace vreau s& ara.t este felul cum ele ei intreaga ideo-logic junimista, au fost rAspandite dincoace de Carpati,

reactiunea Ardelenilor In fats tor.Unul din secretele succesului .Junime? a fost ad-

mirabilul spirit organizator ei priceputa strategic lite-rar& a membrilor ei, in deosebi a lui Titu Maiorescugi Iacob Negruzzi. Cand un' talent tank- era simtitundeva, se faceau imediat sondajii pentru captarea lui;-clad se intimpla ca tanarul a& promitA mult gi sA lielipsit de mijloace, se faceau gi jertfe materiale pentru-cucerirea lui. Aceeei buns chibzuiala ei -strategie aufost Intrebuintate ei in organizarea gi raspandirea Con-vorbirilor Literare, organul de lupta al societAtii. Pentrua asigura existenta revistei, s'a cumpArat o tipografieceea ce a ueurat foarte mult editarea ei. Totdeaunaprompt in relatiile cu oamenii, cu acel umor cuceritorprin simplitatea lui, redactorul revistei a fost mereupreocupat de difuzarea ei cat mai larga.

RomAnii din Ardeal n'au lost uitati nici ei. Se parechiar ca s'au bucurat de o solicitudine speciall. IncaIn al doilea an de aparitie, Convorbirile sunt trimisesocietAtilor de lectura din Blaj, Beiuel) ei Satu-Marel);iar in al treilea la Oradea8), Oraetie4), Caransebee5)

1) Cony. Lit., II, p. 283.2) Ibid., p. 299.3) Ibid., III, p. 40.4) Ibid., p. 104.5) Ibid., p. 340.

11

a-ei

si

www.dacoromanica.ro

162 ION BREAZU

Sibiu'). Atat de importante i se par lui Iacob Negruzziaceste societAti, incat le consacrA d cronica special&in acelasi an al revistei, insirand, pe ]saga cele amin-tite, societAtile din Viena (unde erau atunci doua),Cernauti, Nasaud, Gherla si Kecskemet (Ungaria),carora de bunA seams li se trimetea de asernenea re-vista2). Afars de aceasta se faceau abonamente prinprieteni, al caror numar daca la inceput n'a fost preymare, le-a fost mare devotamentul. Avem informatiipositive despre abonamentele pe care le facea profe-sorul I. Mesot& la Brasov, Ion Slavici la Arad siOradea, iar Ilarion Puscariu la Sibiu. Cel dintai seindeletniceste cu raspandirea revistei Inca din al treileaan al ei3), pentru a ajunge cu cativa ani mai tarziula frumosul numAr de 40 de abonamente numai laBrasov'). Ion Slavici maga cerul, in 1873, sä dea unan bun, pentru ca numarul abonatilor din Arad siImprejurimi sa creasci la 40 -50 5). Lui Il. Puscariu,Negruzzi insusi tine sa.-i multumeascA, Intr'o scrisoaredin 1874, pentru abonamentele culese la Sibiu 6).

Prin acesti agenti harnici si devotati revista se di-fuza astfel in Ardeal, crescand sub pojghita latinistainset, dar sigur, simpatiile pentru Junimea, In deosebiin sanul tinerimii.

6. Acestea n'au fost ins& singurele fire, pe care Ju-nimea le-a legat la inceputul existentei sale, prin re-vista ei, cu Romanii de dincoace de Carpati.

Inca din 1868 ochii societatii se indreapta spre ace!

1) Ibid., p. 380.2) Societa tile de lectura, Ibid, p. 355-356.3) Ibid., p. 104.4) I. C. Pantu, Cartea lui Maiorescu in Gazeta Transilvaniei, 1910,

nr. 34.5) Toroutiu, Studii qi documente literare, vol. II, p. 207.6) Ibid., vol. V, p. 147.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! 163

Brasov, care avea atunci cea mai numeroasa, mai cultssi mai instlrita societate rom&neasc5 dintre orasele ar-delene, ale clrui legaturi cu principatele au fost tot-deauna vii, de care pe Titu Maiorescu it legau amin-tiri plAcute si stranse relatii de rubedenie 1).

Am amintit mai sus de abonamentele lui I. Mesota.,harnicul director al liceului din Brasov, care a lasatatatea amintiri bune .In urma lui. Relatiile Junimei cuacest fost coleg de scoall al lui Maiorescu 2) nu s'auoprit ins& la atat.

Din intaiele ei sedinte, societatea literary dela Iasia fost preocupat5. indelung de problema manualelorscolare. Clad a reusit sa intre in stapanirea unei ti-pografii, intre cele dintai &Atli care au fost scoase desubt teascurile ei au fost aceste manuale. Discutandintr'una din sedinte care manuale de geografie si istoriesa fie editate, s'au oprit asupra lui Piitz, cartile caruiase bucurau atunci de un bun nume in Germania 3). Afost insircinat atunci cu prelucrarea uneia din ele I.Mesota, ,a carui inteligenti si solids constiina delucru ti era (Junimei) cunoscutr. Manualul a si aparutin 1868, intaiul volum, iar in 1870 al doilea, bucuran-du-se ambele volume, de recensia elogioasa a lui TituMaiorescu 4).

Alaturea de prelucrarea lui Mesota, Junimea maiediteaza, in 1868, Odele $i Epodele lui Horafiu Flaccu,

1) Protopopul Brapvului, 1. Popasu, viitorul episcop al Caren-sebeqului, era unchiul dupa mama al lui Maiorescu.

2) Mesota a fost coleg, in 1850, cu Maiorescu, in cea dintal qiatunci singura clash a liceului roman, proaspat infiintat, din Brasov.Cf. A. Barseanu, Istoria coalelor ronidne centrale din Brafom, Bra-sov, 1901, p. 57.

3) Toroutiu, Op. cit., vol. Ili, p. 436.4) Pentru intaiul cf. Cons. Lit., I, p. 256, fiat pentru al donee Ibid.,

vol. III, p. 136-138.

www.dacoromanica.ro

164 ION BREAM'

explicate in usul coalelor de 'G. I. Munteanu, atuncidirector al liceului brasovean 1).

Din acest Brasov revista recruteaza 4ntaiul colabo-rator de dincoace de Carpati, in persoana aceluiasiMesota, care publics In anul I (p. 248 si urm.) con-ferinta lui Ochire asupra literaturii franceze, importantapentru rasunetul culturii franceze in Ardeal in acesttimp de recrudescenta a influentei germane.

Cucerit prin aceste relatii de Junimea, Mesota Ii varaspandi ideile mai ales in scoala pe care o pa con-duce 2). Inca din 1874, el introduce In liceu ortografiafonetica. Ajutat indeosebi de I. A. Lapedat, I. Popea 3)I. C. Tacit, a fa:cut din Convorbiri una din lecturilepermanente si cele mai placute ale elevilor din cursulsuperior. Elevii acestor profesori, I. C. Pantu, D. Fa-gara'sanu, Andrei Barseanu, E. Codru-Dragu$anu, I.T. Mera, s. a. vor transmite junimismul si in altecentre romanesti.

7. Cu al doilea centru romanesc din Sudul Ardea-lului, cu Sibiul, relatiile Junimei au inceput, de aseme-nea, destul de timpuriu.

Saguna insusi a pivit cu interes miscarea dela Iasi,dela cele dintai manifestari ale ei 4). Am vazut cum.Telegraful Roman, care statea sub directa lui suprave-ghere, primeste cu simpatie critica lui Russo si poe-ziile lui Alecsandri. De aceeasi favoare se bucura si

1) In Cons. Lit., II, p. 128 lucrarea e mentionata infra not A,care, cu rezerva unor germanisme, e gasita bunA.

2) Cf. pentru actiunea junimista la Brasov mai ales, 1. C. PantoCartea lui Maiorescu, to Gaz. Trans. 1910, nr. 34.

3) Acesta recomanda, in 1877, intro conferint6 tinuta elevilor,,pe Alecsandri, Alexandrescu, Negruzzi, dar mai ales literatura popu-

(Idealele studentului roman in Folgoara Telegrafului Roman,.II, p. 18-21).

4) Ion Slavici, Lumea prin care am trecut, Buc., 1930, p. 81.

In

!all.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 165

Convorbirile. Foita gazetei dela Sibiu se hraneste abun-dent din ele. Studiul lui Maiorescu Despre poezia rowan&este reprodus acolo in intregime 1). Si reproducerilenu se reduc numai la atat. Adevarat ca ele nu suntcomentate in mod deosebit, sunt insa atat de nume-roase, incat e evident ca sunt facute cu un anumitscop, de care diriguitorul suprem al ziarului nu e-strain.

Spirit realist, cu o orientare larga in atmosfera sti-intifica, indeosebi germanA, a vremii, Saguna s'a In-conjurat de o pleiada. de tineri, crescuti cu sprijinu}sau sub directa lui supraveghere, mai ales in institu-tele de invatamant din Wile germane. Astfel NicolaeCristea, directorul de mai tarziu al Telegrafului Romarrsi-a. &cut studiile la Iena ; Zaharia Boiu si Ion Popescu,profesori la Seminarul si Institutul Pedagogic, la Lip-sca ; D. Popovici Barceanu, profesor la aceeasi seminar,.la Viena; Ilarion Puscariu la Viena si la Lipsca ; IonBechnitz, redactor la Telegraful Roman si spiritus rec-tor al Tribunei in aceeasi Viena si la Heidelberg ; Eu-gen Brote si D. Comsa in alte centre germane.

Toti acestia au fost mai ales teologi, pedagogi, eco-nomisti si ziaristi. Crescuti fiind insA in aceeasi at-mosfera ca si cei mai multi dintre junimisti, actiuneascoalei dela Iasi a gasit, de timpuriu, o larga intele-gere in sanul tor.

Convorbirile Literare be urmarea de altfel cu interestactivitatea. Compendiul de drept canonic al lui Saguna_a fost salutat de revista printr'un lung studiu critic,.semnat de N. Mandrea 2). Compendiile de pedagogie sipsihologie ale lui Ion Popescu, bucurat de primi-rea favorabila a lui Maiorescu insusi 3).

1) Tel. Rom., foita dela 1 Martie 1867 si urm. Cf. si Petrutiu,Art. cit.

2) Cone. Lit., vol. II, p. 375 si urm. si 389 si urm.3) Compendiul de Pedagogie a fost recensat ibid., II, p. 145-147..

s'au

www.dacoromanica.ro

166 ION BREAZU

Directorul ,Convorbirilor cere insistent colaborareaSibienilor, adresandu-le lungi scrisori, In care Ii sfa-tueste sa -$i indrepte limba, stalcita de etimologisti $ide $coalele straine. .Mai lasati-va de abstractiunilenemtesti scrie el lui Ilarion Pu$cariu, in 1874 cacinu se potrivesc firii Romanului, ce nu poate sburaprin. sfere eterice, ci vrea sa p5.$easca cu sigurantape pamant va.rtosa. Si lapede apoi multimea de neo-logisme, luate In cea mai mare parte din vane, fleanicio legatura cu vecliea limba romaneasca a carei fru-musete el o admira in Precuvantarea la Biblia lui *a-guna. Frica ca ne vor crede Slavi continua Ne-gruzzi cu sfatosenia lui romaneasca fiindca limbanoastra are inca elemente slave, elemente ce dreptvorbind astazi nici nu mai pot fi considerate ca slave,imi pare tot asa de nebuna ca omul bogat ce ar aruncagalbenii de our fiindca suntibatuti In fabrica impar5.-teasca. din Austria. El sarace$te $i nu este mai Romanpentru aceasta. Noi ne calicim limba $i tot nu ne fa-cem mai Romani in suflet... Ce am gandi de acel gos-podar ce ar refuza sa-$i ingrase pamantul sau cu gu-noiu din alts tars, fiindca e strain ? Gunoiul sau intraIn pamant, graul sail se face mai frumos $i nu estepentru aceasta un product strain... Trebue sa ne rupem

,,Exauaere spune Maiorescu este pretutindeni Clara, limbapurl gi mai ferita de germanisme, decat in alte publicatiuni depeste Carpati` Ed. II -a a cartii a lost primita si ea elogios. Ibid.,vol X, p. 401-402. Despre Psihologia empiricd Maiorescu spune(Ibid. XI, p. 243-244): D. Popescu este dintre acei autori de pesteCarpati, can scriu bine romaneste. Intelegem scriu bine, ca scriuaia incat sd -i Inteleaga toti Romanii, asa incatsa fie cat mai apro-piati de limba populard si pe cat mai Indepartati de constructiilearb:trare ale filologilor, asa incat sa ajunga a fi identitate de vor-bire cu Romlnii culti din Romania libera si sa pregateasca astfelinaltarea la vorbirea si scrierea unei limbi culle, unifoure In pri-vinta gramaticala si lexicala'. tar despre editia a 11-a a cartiiafirma ci, este cea mai buns carte de materie filosofica in limbaromans`, (Ibid., XXI, p. 742).

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 16T

cu sila de lanturile ce ne-au legat trupul Inca fiindIn scoala. Lucrul nu e usor, dar suntem siliti a-1 facede nu voim sa pierim neaparat. Farce pedeapsa nu se-leapagla nimeni de parintii sai". Ardelenii ar trebuiapoi sa se obisnuiasc4 odata cu gandul ca adevarata.limb& 5i literatura romaneasca numai In Regatul liberse plate desvolta. Caci nici ,,cel mai mare dusman alRomani lor nu ar fi putut face atata ran poporuluinostru, cat au fa.cut cativa invatati" de vreo treizecide ani incoace. Limbs noastra nu o pricepem. Chipulnostru de a gandi se deosebe5te din ce In ce, strainisuntem unii altora Si inima noastra se raceste pentrufratii departati de not') ".

Mai tarziu, cand N. Popea va scrie cea dintai bio-grafie a lui Saguna, Slavici va primi-o printr'un studioentusifst, in aceleasi Convorbiri, facand cu acest prilej.un portret cald al marelui arhiereu, fats de care ela avut totdeauna un adevarat cult.

Prin aceste incurajari, ptin propaganda lui Slavici,care a stat In relatii neIntrerupte cu Sibiul, apoi prin,sporirea numarului membrilor cu adrenti crescutiaceeasi Germanie sau la Viena 2), cercul junimist sibiatt,si-a Inchegat de timpuriu randurile gi astepta momen-tul pentru lupta deschisa.

Deocamdata membrii lui an intrat in casa intele-gatoare a Telegrafului Roman, facand din el o foaiebine scrisa 3). Apoi, cand s'au simtit destul de prega-titi, au iesit pe teren. Organul for a Post Fo4oara Te-legrafului Roman 4). Fiindca aceasta publicatie are me-ritul de-a fi dat un ritm nou actiunii antietimologice

1) Toroutiu, Studii .l doc. lit. V, p. 148-154.2) Simion Popescu, Dr. Ion Crisanu. s. a.3) Cea mai moderns de peste Carpati spune Eminescu,

la 1876 In Curierul de lag (Scrieri politice Si literare, ed. Scurtu, p. 158).4) A aparut tot la dour sAptamani in 1876 si 1877, doff ani deci,

nu unul singur, cum affirms Albini, Op. cit., p. 23.

in

www.dacoromanica.ro

168 ION BREAZU

In Ardeal, se cuvine sa ne ocupam mai de aproapede ea.

Cu toate ca a fost inainte de toate o revista peda-gogics $i de vulgarizare a $tiintelor, ea este straba-tuta dela un capat la altul de spiritul directiei noi.

In articolul program din fruntea nr. I, ni se spuneFoisoara va tinde la formarea unei culturi nationale,

intemeiata pe adevar, cultura, care sä se daruiascalarg maselor romane$ti $i soarba originalitateadin ele. Amintind de literatura, programa anunta cavor fi preferate acele opere, care vor spori fondulde idei sanaloase $i folositoare, care sa tina cumpanasuperficialitatii $i a frazelor far& cuprins". In acela$inumar, Duraitru Coma, in articolul cu care i$i In-.cepe seria de Studii asupra starii noastre economice, seridica impotriva institutiilor intemeiate In mod, pripit,netinandu-se seama de trebuintele noastre reale $i deevolutia naturala a poporului roman.-

In intreaga revista se simte o atitudine hotarit cri-tics. Eugen Brote, economist $i el, condamna Incura-jarea superficialitatii $i a ignorantei pretentioase, Inliteratura ardeleana din ultimul timp 1)". Voind daradevaratul progres continua el In acel articoltrebue sä. ne folosim de operatiunea inevitabila a cri-ticii. Numai o critic& pozitiva. .va da na$tere uneilucrari serioase, bazate pe adevar $i $tiinW.Adevarultrebue spus raspicat, chiar Baca el ar supara pe anu-miti .anteluptatori nationali" $i ihistritati celebre".Consecvent cu sine Insusi, Brote 1ncepe In nr. 13 alFoisoarei un lung studiu critic asupra Asociatiuniitransilvane 2). Pentru ideile lui sanatoase, bogat ar-

1) Indulgentel sau critics, Foi , I, p. 14-16.2) 0 privire asupra actiuitalii Asociatiunii transilsane pentru

teratura romans qi cultura poporului roman dela Infiintarea ei paruila a XIV -a adunare generalei. Ibid., I, n-rele 13-16, 18, 19.

ca

sa-gi

II-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 169

gumentate, precum si pentru claritatea cu care suntexpuse, studiul s'a bucurat. de elogiul lui Eminescuinsusi, care 11 reproduce In Curierul de 1201). .,Vene-rabilul comitee al Asocia(iei este acuzat de Brote ca.a preferit forma goals, Inaintea fondului', gandindu-sela Intemeierea unei Academii de Drept, and not nuavem scoalele elementare necesare. Nu forta brutacontinua el nici fraze goale, ci o cultura trainica,desvoltarea puterilor sale materiale Si spirituale vorridica gi sustine pe popor la o pozitie Insemnata inStat. 0 cultura trainia Insa numai atunci se creeazaand poporul, In desvoltarea sa, urmareste legile na-turii $i, dupa ce a zidit fundamentul, pine treptatpiatra peste piatra, la edificiul culturii sale". Progre-sul Astrei In cei patrusprezece ani este o iluziune.Este ins& un postulat al progresului a ne desface,°data pentru totdeauna, de iluziuni si chiar daca amtrace de rai nationalisti, a cerceta cu sange rece dupaadevari.

Idei lansate de junimisti se pot gasi In multe dinarticolele colaboratorilor Foifoarei. Acolo insa undeele s'au bucurat de o aplicare sistematica a fost inatitudinea redactorilor In chestiunile de limbs.

Inainte de toate revista a adoptat ortografia fone-tica a Convorbirilor, ceea ce a fost o adevarata revo-

lutie culturala pentru Ardealul de atunci, In carechestiunea ortografica era discutata cu atata pasiune2).Pentru apararea pozitiilor ei fonetice, Foi$oara aveaIn redactie tin om bine inarma', pe Ion Bechnitz, care

1) Scrierl, ed. Scurtu, p. 314 gi2) Familia, care era mai concesiv4 in acest domeniu, färä de a

se putea rupe insa definitiv de etimologism, primegte inovatia curezerve. In paginile ei Ion cay. de Puscariu publics ale sale Con-sideratiuni orlografice (Fam., vol. XV, p. 266 gi urm.) in care co-ditele si cornitele" neofitilor dela Sibiu sunt ironizate cu muttduh. Cf. gi Albini Op. cit., p. 23-24.

urm.

www.dacoromanica.ro

jio ION BREAZU

va juca mai tariiu ud rol insemnat in redactia Tribu-nei, Intemeiata; la 1884.

In studiul Despre sistemul etimologicl), el izbegte ininsusi capul gcoalei etimologice, in Timotei Cipariu.Argumentele invocate de el, izvoarele linguistice uti-lizate (in deosebi Max Muller), precum gi concluziilela care ajunge sunt aproximativ identice cu ale luiTitu MaiOrescu din Despre scrierea limbii romeme. El lemanuegte ins& cu o abilitate gi o vervI care dä

ol coloare proprie, deosebit de simpatica.. Bech-nitz ataci mai intai pretinsa bazA, gtiintifica a siste-mului ciparian ; arata apoi cat de nepedagogic gi ne-economic este. Mai demonstreazi ca sub pretinsaImitate de limbs, pe care o urmareste acest sistem, sepetrece, in realitate, o ruptures a vechei noast/46 unifati-de graiu, care era mult mai reall pe timpul ortogra-fiei chirilice. Pentruca sistemul ethnologic nu e numaiortografic, ci gi linguistic, ceea ce este o adevaratgcalamitate nationals. Etimologigtii, spune el, citand-exemple din graiul ardelean curent, Lind tot mai multsa pronunte cum scriu, formand astfel dincoace deCarpati o limb& ciudata, care n'are nicio lega.tura cu.desvoltarea organics a limbii romanegti.

La sfirgitul anului 1877, Foisoara gia incetat aparitia.Faptul este anuntat prin urrna..toarea notes catre citi-tori: Dupes ce vedem realizati o mica parte a sco-pului ce ne-am propus, Foisoara Telegrafului Roman vainceta cu numarul de fats a apare in editiune separates-gi va intra pe viitor in coloanele Telegrafului Roman.Aceasti schimbare in forma nu va altera intru nimicprogramul nostru cunoscut".

inteadevar grupul va continua lupta junimista,cu o energie indoita, in paginile Telegrafului, care, in-

1) Foipara, II, p. 133-135, 139 142, 149-15?, 155-157, 162 164,semnat Bz.

stu--diului

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 171

I

cepand cu 1878, adopts o ortografie foneticA temperatesi apare de trei on pe sAptamane.

Cand Academia Romans isi tipAreste, In acelasi an,rapoartele cu semne, gazeta.,o felicita pentru aceastainovatie, printr'o scrisoare semnata. de ,,Mai multiArdeleni, in care se aratA cum creste simpatia pentrufonetism in Ardeal 1).

Cel care va reprezenta cu mai multa staruinta sipricepere ideile literare ale ziarului va fi tot Be chnitz.Raspunzand Unui Etimologise, care propune, inteo-lunga scrisoare catre redactie, o tranzactie in chesti-unea ortograficA, el se aseaza pe aceleasi pozitii fo-netice, incheind cu aceste cuvinte, care ne dovedesecum problema limbii era pentru el o mare chestiunenationals : Noi am primit semnele purcezAnd delaprincipiul ca este neconditionat de lipsa ca Romanii,a cAror limba se afla Inca in proces viu de desvoltare,sa tie unii dela altii cum vorbesc; si ca nu cumvasa se trezeasci odata, avand aceeasi scriere, desbinatiunii de altii prin graiu. Semnele Ifoneticel silesc a pa.-rasi acel clar obscur, numit unitatea ortograficA, suba carui scut se tese aici in Ardeal o limba deosebita.Semnele ne fac sA stim cum vorbesc fratii nostrii dedincolo de Carpati, cum se desvolta limba noastraacolo unde singur se poate intr'adevar desvolta pedeplie 2).

1) Mai multi Ardeleni, La adresa Academiei Romdne, Tel. Rom.1878, nr. 198. Se propune ins Academiei un fonetism temperat.

2) 0 transactle ortografica, TeL Rom., 1879, n-rele 133-137,139, 141-143, 145, 147-448 si 151-152. Pang is Dr. 143 este pro-punerea Unui. Etimologist". urmeazd apoi observatiile redactieinesemnate, dupa argumentele si stilul for cu siguranta sunt Insale lul Bechnitz. Tot el, recensand foarte just, al doilea vol. alDictionaralui lui Cihac (Ibid, n-rele 126-128.si 13C) critics severDlclionarul lui Laurian si Massimo, un TM tragicomic. Ale luisunt apoi pol tmicile, pline de spirit si ironie, cu Gr. Silasi, care

www.dacoromanica.ro

172 ION BREAZU

Atat f oipara cat gi Telegraful nu se vor multuminumai cu apararea ortografiei fonetice, ci vor urmarii purificarea limbii de germanisme $i ungurisme, or-

ganizand o adevArata goana dupes ele, mai ales in ma-nualele de scoala.. Pan& in 1883, cand in urma unuiconflict politic cu Mitropolitul Miron Romanul, Ni-colae Cristea, redactorul Telegrafului a trebuit 81 pa-raseasc& ziarul, urmat Hind de prietenii lui junimisti,Telegraful a continuat propaganda pentru ideile direc-tiei noi.

Pentru raspandirea fonetismului in mase, doi dinredactorii Foiparei, Eugen Brote si D. Comsa, tipa-resc cu semne, incepand din 1877, Calendarul bunuluieconom, in care literatura Junimii gi folclorul ocupaa.proape intreaga parte literary 1).abuza intr'un mod bizar si comic de analogia in limba, permitan-du-si sd schimbe unele cuvinte din Latina Ginta a lui Alecsandri(Un Hmester strica", in Tel. Rom., 1878, nr. 91 si Despre derepti-aneal trz desvoltarea limbii romane, Ibid., nrele 115-117)

1) Calendarul avea o parte literal% mai redusa, Hind consacratmai ales chestiunilor de economie practicd.lntdiul,cel de pe 1877,cuprinde: Slavici, Popa Tanda, Alecsandri, Cinel-cinel fi Groza,Bolintineanu, Marioara, Matilda Cugler, Cat to -am iubit, VeronicaMicie, De-asi putea, Gr. Alexandrescu, Tiganul $i Purcelul, MironPompiliu, Cantece populare Qi o traducere din Goethe, Maiorescu,Despre scrierea limbli romane (in extras). Calendarul de pe 1878nu1 cunosc cleat dintr'o nota a Tel. Rom. El cuprinde RasbunareaJut Statu Palma, Samanatorii si Rodica de Alecsandri, apoi StanBolosan de Slavici, Toader si Marinda Qi Poezii poporale. Cel depe 1879 cuprinde: Creangd, Povestea lui Harap Alb, Alecsandri,Cantecul gintei latine, Ulctorul fermecat si Lacramioare, Volenti,Problemul deslegat (poezie), apoi cantece populare. Partea lui eco-nomica este scrisa intro limbs admirabila. El se tipdreste In miisi mil de exemplare" (Tel. Rom., 1878, nr. 108). Pentru buna luiredactare, a fost remarcat de Eminescu in Curierul de Iasi (Scrieri,ed. Scurtu, p. 332). Tot Eminescu recenseaza (in Cone. Lit., XI,p. in-199, ed. Scurtu, p. 309-314) Pomaritul lui D. Comsa, fa-clad cu aceastd ocazie sugestive observatii asupra limbii roma-(testi si condamnand purismul filologilor, cari isi sug teoriile dindegetul cel mice.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 173

Sibiul n'a facut insa In acest timp, propaganda fo-netica numai prin Foipara gi Telegraf. Cu un an inurma Ce lei dintai, aparea tot acolo, Albina Carpatilor,scrisa gi ea cu ortografie fonetica, mai temperate insaclecat a Foi$oarei. Revista nu are ideologia hotarit ju-nimista a grupului dela Fo4oara. Redactorul ei prin-cipal, Ion A. Lapedat, a cautat sa-gi asigure, IncaInainte de aparitia publicatiei, simpatiile gi colaborareacercului junimist-din Bucuregti. Acesta s'a oferit chiarca manuscrisele sa fie citite, inainte de aparitia inrevista, in gedintele sale. Probabil din cauza legaturi-lor lui cu fratii Densugianu gi cu grupul Hagdeu, lafoile carora a colaborat, Maiorescu a refuzat sprijinu11).Dace n'a militat insa pe linia junimista, totugi, prinortografie, prin limba ingrijita, prin colaborarea unorscriitori filojunimigti, 1ntre care nu amintim aici deck

Alecsandri, apoi prin bogatul folclor, pe care 11publica, precum gi prin nota ei hotarit panromaneasca,Albiha Carpatilor a ajutat mult la infrangerea latinis-mului gr la biruinta ideilor directiei noi.

8. Al treilea focar de raspandire a junimismului inArdeal a fost Viena, prin Romania cea maibine Organizata societate de studenti romani pane laUnire 2).

Infectiag dateaza mai ales din 1870, cand IacobNegruzzi, vizitand Viena, face cunogtinta cu EminescuSi Slavici, cucerindu-i pentru Convorbiri. Conducatorul

1) Scrisoarea lui Slavici cAtrA lacob Negruzzi, din 5 Aug. 1877Yn Toroutiu, Op. cit., vol. II, p. 281. Se pare a Slavici nu e preamultiunit de refuzul lui Maiorescu, cAci el roagti pe Negruzzi EAsprijine revista In Coneorbiri, deoarece propune stt lupte InArdeal; tmpotriva Familiei, §i In favoarea Junimei. El a dat Al-bind povestea lonea mamei (III, or. 5). Eminescu a tinut sA re-marce, in Curierul de IaV ql aceasta revista (Scrieri, p. 330).

2) Asupra ei cf. Ion GrAmada, Societaiea aeademicd RomaniaJanda din Viena (1871-1911) Arad, 1912.

ea -$isi

pe

Juni',

www.dacoromanica.ro

174 ION BREAZt

revistei iesene a facut o buns alegere. Cei doi scriitoris'au nimerit sa fie cele mai lucide capete ale tinerimiiromane din Viena, amandoi plini de entusiasm si cupronuntate inclinari spre actiune socials. Ei vor cant&deci sa inoculeze societatii, in intaiul comitet, unulca presedinte, iar celalat ca bibliotecar, principiilejunimiste, dandu-le insa o nuanta mai nationalists. Inorganizarea serbarii dela Putna, in a carei desfasurareau partea leului, ei cer mereu sfatul societatii iesene.La propunerea for comisiunea pentru censurarea dis-cursului festiv al serbarii a fost alcatuita." din Alec-sandri, Maiorescu, Negruzzi si Pogor. S'a mai nimeritca discursul sa fie rostit de un tanar colaborator alConvoibirilir, A. D. Xenoipol, pe atunci student laBerlin. Toate acestea, dar mai ales alegerea lui Maio-rescu in comisia de censurare a discursului, impotrivacaruia se ducea atunci, in tars, o urata campanie dedenigrare, a starnit o adevarata furtuna in sanul so-cietatii. Comitetul cu simpatii junimiste a fost cruntatacat. Opozitia, condusa de Ionita Bumbaca reusit,printr'o buns propaganda, sa-si castige majoritatea insocietate. Scoala dela Iasi a lost declarata de primejdienationals. Ea nu merit& decat sa se scuipe in ea'a declarat seful acestei opozitii 1). Astfel Slavici siEminescu si-au dat demisia, cel din urinal pregatindusecu o pledoarie pro Maiorescu, pe care insa, mai alesla interventia lui Slavici, n'a mai dato publicitatii 2).

Din polemica aceasta infierbantata, cativa Ardelenis'au ales insa cu pronuntate simpatii junimiste. Numai insistam asupra lui Slavici, care, alaturea de Emi-nescu, a fost capul rautatilor ; credem ins& ca SibieniiIon Bechnitz 8), D. Popovici Barcianu, Ilarion Pusca-

1) Eminescu, Scrierl, ed. Scurtu, p. 18.2) Slavici, Amintiri, p. 44-46.3) Slavici spune (Ibid.), cd Intaia oard cAnd I-a vdzut pe Emi-

nescu la Viena era in societatea acestuia. Cf. §i Ordmadd, Op. cit.p. 59.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANS1LVANIE1 1754

riu, Major (viitor protopop al Saligtei), apoi Brago-venii Sterie Ciurcu, Teodor Nica, Nasaudenii Tanco,Mazare gi,Docan, Blajanul I. Neagoe, Aradanii Oncugi Hozanu, au luat din aceste discutii saman(a juni-mista, pe care vor raspandi-o apoi in oragele ardelene 1).

In urma. for a ramas la Romania Junu o lupta orto-grafica ce nu s'a incheiat definitiv decal in 1882. Or-tografia grupa simpatiile gi ridica sau rasturna comi-tetele. In 1874, Ardelenii latinigti doboara comitetul,alcatuit in majoritate din Bucovineni, condugi de Porn-piliu Dan care, pe rang& ca adopt& fonetismul Convor-birilor, mai ficu gi crima de a alege membru de onoareal sOcietatii pe Maiorescu, atunci Ministru al Instruc-tiei 2).

De acum inainte .simpatiile pentru directia nouimerg ins. crescand, alimentate find mai ales de ab-solventii liceului din Brasov. De prin 1878 se coacein sinul societatii lovitura hotaritoare impotriva eti-mologismului, care n'a fost data insa decal in 1882.

In 1878 igi incepe discret agitatia junimista in socie-tate Andrei airseanu gi Ion Paul, care sunt alegi ambiiin comitetul societatii3).

In. anul urmator se adaoga acestor doi I. C. Pantu,Ion Pipog, I. Moisil, Solomon Ha lita, Septimiu Albini,S. Pop, Dionisie Fagaraganu, E. Codru-Dragaganu, A.Sterca Sulutiu, Si lv. Moldovan, Matei Voileanu, I.Cuparescu gi Demian4), veniti la Viena, dela Brasov,Blaj, Nasaud, Arad, cuceriti insa, incetul cu incetul

1) Peqtru unele din nume cf. §1 Slavici, Unitatea noastrei cultu-raki In Tribuna (Arad), 1907, Nr. 6-8, 10-12.

2) Slavici, Scrisoare ceitre Tltu Maiorescu, din Oct. 1875,in Corm.Lit., LX111, p. 1149-1153. Maiorescu purta atunci un deosebit interessocieta(ii, fdrd indoiala pentru a §i-o cuceri pentru scopurile luiculturale. CAnd este ales membru de onoare, el doneazA 30 napo-leoni pentru biblioteca Rom. June. (GranpadA, Op. cit., p 93).

3) Farnilia, XIV, D. 595.4) 1. C. Pantu, Cartea lui Maiorescu, In Gaz. Trans. 1910, nr. 34.

www.dacoromanica.ro

176 ION BREAZU

pentru directia noua de catre Bra$oveni. Discutiile aninceput, bineinteles, dela ortografie, pentru a ajungela idei $i a ramane numai la ele. Cartee lui Maio-rescu a devenit cea mai citita din biblioteca societatii.

In 1880-1881, grupului amintit s'au mai alaturat St.Popovici din Lugoj, Pop Radu Octavian Bonfiniudin Blaj, I. T. Mera, Cirir Vulcan, D. Stefan $i Enea.Hodo$, veniti mai ales dela Brasov. In sernestrul devar4 ei organizeaza, in deosebi la initiativa lui AndreiBarseanu, o serbare pentru jubileul de 60 de ani allui Alecsandri, care evidentiaza $i mai mult pe juni-mi$ti in societate.

In 1881-1882, coeziunea grupului se accentuiaza.Pentru arata cultul maiorescian, membrii lui im-prumuta nu numai ideile, ci barbi$onul maestrului.Grupul se nume$te acum pArboreles, numarand dupesPantu 14, iar dupes Moisil 17 membril). El tine, farce

dupes modelul Junimei, §edinte literare sapta-manale. Numarul aderentilor cre$te atat de mult, incatla sfar$itul anului se mutes cu $edintele la sediul so-cietatii, punand stapanire pe ea. Pentru a-$i serbatriumful, ei organizeata, in Iunie 1882, o $edinta fes-tiva in onoarea Junimei, cu prilejul implinirii a 15ani de aparitie a Convorbirilor. Ne marginim sa damaici programul acestei serbari, ale c5.rui puncte suntindeajuns de semnificative. Pre$edintele societ5.tii C.Popazu (var cu Maiorescu) roste$te cuvantul de des-chidere; S. Pop reciteaza In?irei-te Margarite de VasileAlecsandri $i Scrisoarea a III-a de Eminescu; S. Halita.vorbe$te despre Literatura romans dinainte de 1868, TituMaiorescu fr &Tetra nou'd critica in cultura romans; I. T.Mera despre Scriitori dela Junimea ; S. Albini, despreTitu Maiorescu $i poezia romans. Toti au inaltat osanele

1) Iuliu Moisil, Scrisoare catre I. Negruzzi, In Arhiva SomeganCz,nr. 8 (1928), p. 54-58.

si

si

indoiala

a.si

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIEI 177

Junimei, mai ales gefului ei. S'au citit apoi scris ri gitelegrame dela Titu Maiorescu, I. Negruzzi, dela ungrup junimist din Iasi gi dela altul din Bragov 1).

Cum era de agteptat, serbarea prin caracterul eiostentativ junimist, a trezit ecou in Arde alul cu multeputeri latiniste inca2). Cel care a facut elogiul batra-nilor a fost Grigore Silagi, cel din urma latinist arde-lean bine inzestrat 3). El incepe prin a lovi in Slavici,care in Familia') luase apararea lui N. Gane, ale caruinuvele au fost. criticate, mai ales pentru limba lor, deun Elia Trails, elev, se pare, al lui Silagi 5). Foarteprobabil ca Silagi a cumulat aceste doua replici cuintentia de a izbi nu numai in tinerii dela Viena, pecart ii considera mai Inuit sau mai putin incongtienti,ci gi in acela care era privit pe drept cuvant prin.cipalul instigator junimist in Ardeal. Articolul fostu-lui profesor dela Universitatea din Cluj e plin deverva gi de o indignare simpatica prin sinceritatea ei.Slavici recomanda pe Gane ca model de limba a cla-selor culte din Regat, pe care intelectualii ardeleniar trebui sa o urmeze, pentru a se mai desbara degermanisme gi ungurisme. Silagi admitea ca limba cultsnumai in Regatul liber se poate creia, cerea insa boie-

1) Aceasta a lost semnata de N. Piltia, V. Voina, Dr. G. Baiu.lescu, Cipr. Porumbescu, I. Socaciu, G. Chelariu si A. Barseanu.Cf, gi 1. Breazu, Nol contributii prisitoare la patrunderea junimis-mului to Transilsania In Studii Literare, I (1942), p. 213 gi urm.

2) Dan de seamd despre ea s'au publicat de catre I. C. Frunza[Pantu] is Gaz. Trans. din 1882, n-rele 66 gi 67, de unde a fostreprodusa fragmentar fn Conn. Lit, din acelagi an, p. 157-163.Apoi de Mal .Un oaspe' fn Telegraful Roman din 1882, nr. 69.

voi trni nu voi uita aceasta serbare" Igi Incheie el repot.-tajul. Conferinta lui I. T. Mera a fost reprodusa Ibid., n.rele 72-73apoi In Familia 1882, p. 302-304.

3) D-I Slanfici Si serbarea Roma/del June la onoarea Cone. Lit.,In Familia, 1882, p. 401-903, 414 -415, 432-935, 494-447.

4) 1882, p. 255 gi5) Critics lui Trdild. Ibid, p. 223-226.

12

urm.

Cat

www.dacoromanica.ro

178 ION BREAZU

rilor de dincolo s& mai lase grecismele gi frantuzis-mele. Venind apoi la tineri, el ti. mustra pentru laudeleexagerate, aduse Junimei, facand tabula rasa cu tot ces'a tnfaptuit 'pan& atunci In literatura romans, fara sauite nici actiunea lui Kogalniceanu dela Dacia Literard.Se ridica tmpotriva gergurilora, cu care iDirectiu-nigtii" vreau sa ne faramiteze limba. Recunoagte gi elo cadere a literaturii, mai ales dela 1860 Incoace. Ean'a fost ridicata Insa de productia Convorbirilor, careianu-i recunoagte decat oarecare merite In nuvela.. Eltnsira astfel multe din argumentele care au fost utili-zate impo' triva gcoalei dela Iagi de numerogii ei critici,a caror samanta n'a pierit nici astazi.

Violentei iegiri a Iui Silagi Ii replica I. T. Mera,unul din cei vizati de eal). Mera reprogeaza profe-sorului clujan tonul, gi face apoi, inarmat cu multecitate din Maiorescu, o noua.' profesiune de credintajunimista. Silagi riposteaza prin articolul Limba popo--raid $i Umbel' literara 2), In care se ridica cu aceeagiverva impotriva ideilor linguistice ale Junimii, termi-nand cu o pledoarie calda a latinismului.

Astfel s'a incheiat des din urma mare lupta dintrelatinigti gi junimigti In Ardeal3). Oricate argumentear fi invocat insa Silagi pentru apararea latinigtilor,tinerii dela Viena, tncurajati acum gi de P. Carp,care era ministru acolo, nu mai puteau fi readugi lamatca. Ei tgi continua drumul In directia noug",scotand, un an mai tarziu, frumosul Almanah, in careEminescu gi-a publicat Lucca/On/4 iar alaturea de elcolaborau Alecsandri, Maiorescu, Creanga, Gane,Slavici gi Xenopol4).

1) Familia, 1882, p. 479-482.2) kid., 1883, p. 4-6, 16-19.3) Cum era de asteptat, serbarea dela Viena a amarit mai ales

pe BlAjeni. Lui Albini i s'au facut, la intoarcerea la Blaj, aspre re-prosuri pentrucA participase la ea. (Cf. Albini, Op. cit., p. 28).

4) Al nodea Alnzanah al Romaniei June, cu colaborki in majori-tate junimiste acestea, a aparut In 1888.9i

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIE! 179

9. Ideile 1nsusite la Viena au fost raspandite largIn Ardeal 1). Nu mai amintim de surplusul de junimismadus din capitala monarhiei de Brasoveni si Sibieni.De acolo insa mai ales s'a transmis junimismul laArad, Nasaud gi Caransebe$.

Captarea Aradului pentru noua ideologie Iiterara. aIncercat-o Slavici Inca. din 1872, dupa intaia lui pe-trecere In Viena. De atunci incearca el sa faces. abo-namente pentru Convorbiri, atat la Arad, cat si la$iria 2). In anul urmator, dela propaganda intre prie-teni, trece la prelegeri publice, de felul celor care setineau la Iasi, bine inteles la inaltimea modestuluipublic intelectual din acest ora$ de margine. In unadin aceste prelegeri el vorbe$te despre Alecsandri,Maiorescu, Eminescu /ntaia oars, cred, and s'avorbit despre Eminescu In Ardeal apoi, desprepoezia populara.% Alecsandri 5i cantecul popular mergdirect la inima Aradanilor; pentru a.1 pricepe peEminescu nu aunt Iasa destul de pregatiti. .Atat dinaceasta prelegere scrie el lui I. Negruzzi cat sidin alte convorbiri cu oamenii de aici, m'am convinsca. directia d-voastra va intra la not fara a da degreumante 3)". Incoltit de mizerii, el se gandegte laun mic capital cu care ar cumpara carti din Tara"

fara 1ndoiala junimiste, sau acceptate de Junimeapentru a le vinde printre ai lui4).

In acela$i an el face propaganda. pentru Convorbirila Oradea-Mare, unde petrece cateva

In Decemvrie e Insa iarasi la Viena, unde e scapatde o grea boall $i prin ajutorul banesc al Junimii, iar

1) Ardelenii formau de altfel majOritatea membrilor ,RomftnieiJune". (Cf. statistica pe regiuni din Gramadif, Op. cit., p. 167):

2) Toroutiu .Op. cit., II, p. 185.3) Ibid., p. 207-208.4) kid., p. 211.5) kid., p. 215.

luni

www.dacoromanica.ro

180 ION BREAZU

c5.nd se intoarce de acolo, In 1874, trece la Iasi. Fiedin capitala Moldovei, fie din Bucuresti, unde semutes in 1877, el pAstreaza leg5.turi stranse cu Arde-lenii, In deosebi cu Aridanii si cu grupul sibian delaTelegraful Roman (la care colaboreaza), In cercul a-rora se bucura de mare admiratie. Cu un an Inainte,el era convins de biruinta Convorbirilor In Ardeal:Noi-singuri scrie el lui I. Negruzzi ne putemfali ea avem prieteni grupati In Ardeal si Convorbirilevor fi foaia care, mai curAnd sau mai tarziu, va ficititA In Ardeal')`.

In urma lui steagul junimist a fost Omit la Arad,cu mai multa sau mai puling vigoare, de GherasimSerb, prietenul de scoala al lui Slavici, Const. Gurban,Vasile Mangra si Romul Ciorogariu I).

Tav5.rasia de idei incepuse cu unii din ei de multide and se intalniseri In paginile Sperantei (1869),cea dintai foaie romineasa. din Arad, continuata cuLumina (1872-1875)3). Simpatia junimista a grupuluieste evidenta Insa .numai In Biserica ci $coala, careIncepe sA apara In 1877, ca organ oficial al Episco-piei arliane. Literatura propriu zisa ocupa putin locIn foaie, atunci Insa and strabate, Intre rapoartelesi circularele` ei, este alcatuita mai ales din repro-duceri din Convorbiri. Alecsandri este preferat si aici.Dragostea pentru poetul ajuns acum, In urma con-cursului dela Montpellier, la culmea gloriei, este dealtfel foarte puternicA la aceasta extremitate a ro-minismului. ArAdanii tin, cu acest prilej, sa-1 felicite,printr'o calda adresa, cAreia poetul ti raspunde, fAcindelogiul Ardealului, intr"un mod cu totul ncobicinuit

1) Ibid., p. 276.2) Slavici, Amintiri, p. 81, Lumea prin care am trecut, p. 81.3) Asupra colaborarii lui Slavici la aceste clout{ MI cf. Gh. Giu-

handu, loan Slavic! ca pedagog, In Hotarul (Arad), If, 1934.,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 181

pentru autorul Dictionarulai grotesci). Gazeta ara-dana se preocup& insi mai ales de chestiunea or-tografiei, pe atunci in centrul discutiilor literare dedincoace de munti. Vasile Mangra, eel mai inteligentdintre redactori, insists asupra ei cu prilejul ridicariide cltre Sinodul romanesc a chestiunii tipAririi car-tilor bisericesti cu litere latine 9. El cere ca limbaacestor carti sa fie ferita,atAt de exagerarile latiniste,c5.t gi de cele fonetiste, adoptAnduse o limba care safie inteleasa de toti Romanii ei care sl fie revazuta-de marii nogtri scriitori. Semnificativ este elogiul cucare Biserica ei 5coala reproduce, In acelagi an, ra-portul academic al lui Titu Maiorescu In chestiunearevizuirii ortografiei. ComentAnd, tntr'un articol,

starnite de propunerile eefului junimist 3), foaiaconstata, ,cu deplina multumire, cA de cAndi ilustrulTitu Maiorescu a pus In evidenta dificultAtile ei de-teriorarile ce le intampina limba romans prin sistema-etimologica, ortografia pur etimologicA, chiar la notdincoace de Carpati pierde din ce In ce mai mull dinterenul ocupat". Gazeta constatl apoi cu IngrijorarecA. mai ties In pArtile ungurene procesul de desfigu-rare al limbii face progrese dezastruase, deoareceRominii de acolo aunt in contact mai des cu Ungurii,iar ortografia etimologica ti Impiedica s& cunoascA.adevarata limb& romaneasca. Prin stilul si cuprinsultor, aceste articole par a fi ale lui Vasile Mangra,chiar atunci cAnd nu poartA semnAtura lui. Din pri-cing acestor idei filojunimiste el a fost nevoit sA pa-rAseasca redactia foaiei, In 1883, geful lui ierarhic,Episcopul Ion Metianu, fiind un etimologist indarjit3).

1) Textul adresei si raspunsul poetului in Bis. $c., II, p. 195.2) Cf. Ma el 1FC., I, p, 1091110 si IV, p. 369-370.3) Ibid., V, p. 162-164.4) Roman Ciorogariu, Sperantia (1869), Lumina (1872), BisericaScoala (1877), Tribuna (1884 -1912), Cluj, 1934, p. 11.

Pi

ql

www.dacoromanica.ro

182 ION BREAZLT

Luandu-gi, In articolul Steaua noastrii conduciitoare,ramas bun dela gazeta careia Ii daduse cele mai bur epagini, Mangra spune, Intre altele : Pe Tanga aceastan'am uitat nici datoria ce aveam In respectulei progresului limbii nationale. Un jurnal romanesc,.oricare ar fi ramura literary ce trateaza, nu este iertatsa ignoreze progresele limbii nationale, de aceea atat

privinta limbii, cat gi a modului de a scrie nogne -am conformat, pe cat nea stat In putinta, curen-tului binefacator de peste Carpati. Noi etiam preabine gi suntem convinsi de ceea ce ne spunea maideunizi un mare jurnal din Bucuregti: ,A trecuttimpul, cand directiunea In cultura nationala sa fie-data de o mica. pleiada de Romani eruditi din Tran-silvania" gi ca astazi Romania trebue privity ca cen-trul dela care sa. se Imparts razele luminoase pentru,Intregul romanism')".

10. Din Viena an ajuns cite va simpatii junimiste gtla Nasaud. Joan Malai, Const. Moisil, loan Ciocan,.Pavel Tanco, A. P. Alexi, profesori la gimnaziul deacolo, au trecut pe la Romania Jana In prima perioada-de agitatie junimista a acestei societati. Ei trebuiesa. fi fost aceia cari au provocat, In sanul corpuluiprofesoral, discutii aprinse pe chestiunea ortografiei,Inca de prin 18742). Ele an ecou gi In annul elevilordin cursul superior, cari citesc de preferinta Connor.birile, declama la societatea for Virtue Romana re-didiva", pe Vasile Alecsandri gi admira literatura po-pulara. In a doua perioada de propaganda pentrujunimism la Viena, Intalnim acolo pe Nasaudenii SHalita, Iuliu Moisil gi S. Pop.

Nasaudui mai avea apoi, Incedagogul Vasile Petri,.

1) Biserica §i $coala, VII (1883), p. 52.2) I. Moisil, Art. cit., in Arh. Som.

In

culturii

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! 183

un om deschis ideilor junimiste1). Studiind la Praga(1853 -57), el vine in contact, cu o parte cel putin,din cercul de idei In care vor fi crescuti unii dintremembrii Icoalei dela Iasi. De aceea el este, destul detimpuriu pentru aceasta regiune, adept al ortografieifonetice, pe care o rAspindegte larg prin popularele-sale Abecedare gi Legendare 2).

Datoriti influentei lui gi a celorlalti profesori amin-titi, ortografia cu semne a fost introdusa In tinutulNas5.udului Inc& din 1882

11-. mic nucleu junimist s'a Infiripat apoi laCaransebes.

Acolo a pastorit (dela 1865-1889) Episcopul IonPopasu, unchiul dupe mama. al lui Titu Maiorescu,care privea cu simpatie ideile literare ale nepotului.El a avut, mutatis mutandis, to acest orag graniceresc,rolul lui Saguna la Sibiu. Cu aceeagi solicitudine cagi marele arhiereu se Ingrijea de educarea elementelormai alese ale tineretului In centrele de cultura. ger-mane. Asemenea aceluia invita apoi, Id institutele deculture de sub ocrotirea lui, tineri tnzestrati cu ideimoderne.

In anii 1882-1883 petrece acolo, ca profesor laInstitutul Teologic gi Pedagogic, loan Paul, unul dintrecei mai aprigi luptatori pentru Junimea la RomtiniaJune. In 1886-1889 e profesor la acelagi Institut,Vasile Goldig, fost gi el, to 1883, membru al societatiistudentegti dela Viena, and aceasta Igi edita celebrul

1) Sandu Manoliu, Un ales pedagog al Ardealului: Vasile Petri,in Icoana unei qcoli dintr'un colt de taro romdnesc, Islasliud, 1930,p. 169 urm.

2) In Tel. Rom., 1878, nr. 44, recensandu-i al sau Nou abecedarromanesc, D. P. B[arcianu] 11 felicita pentru aceasth inovatie.

3) Dr. A. P. Alexi, Inca cesa despre conferinta dela Blaj§i despreortografia scrierii romane?ti, in Tribuna, II, nr. 124-130.

LTn

gi

www.dacoromanica.ro

184 ION BREAztr

Almanah. In acelavi timp conducerea institutului esteIncredintata. lui St. Velovan, foarte apreciat In cer-curile junimiste, la revista cArora colaboreazA custudii pedagogice vi filosofice.

12. Astfel, In jurul anului 1880, Junimea Isi avea.asigurata. simpatia elitei tinerimii din Ardeal.BAtrAniiInvivi au Inceput sA vovae In atitudinea lor, mai alesIn chestiunea ortografiei. CAnd, In 1880, Academia adiscutat raportul lui Titu Maiorescu,Vicentiu Babev,unul din etimologivtii Indarjiti de altadatA, a trecutde partea vefului junimist. Ca director al Albinei,spunea el, a primit numeroase scrisori prim care ci-titorii protestau mereu cA nu pot sl citeasce orto-grafia etimologica a ziarului2).

Cu doi ani Inainte, Iosif Vulcan se ridicase Impo-triva Dictionarului lui Laurian vi Massimu, cerAnd,unificarea ortografiei 2). Atunci el se &Idea Insa maimult la o unificare pe baze etimologice. dand a vAzut.bash% cA tinerii se IndreaptA tot mai insistent spreortografia foneticA, directorul Familiei, care avea ochilmereu Indreptati spre ei, a cedat, introducand In re-vista, Incepand cu 1882, un fonetism moderat. Cuacest an revista se Insbunatatevte, directorul ei orien-tanduse mai hotArit spre cercurile junimiste. De uncle,prim 1880-1881, Familia trAia aproape nnmai din re-produceri 8), In 1883 Vulcan reuveste sA publice vasepoezii de ale lui Eminescu, BA primeasca apoi ineditedela Alecsandri, Matilda Poni, Duiliu Zamfirescu,.Carol Scrob, e. a. colaboratori ai Convorbirilor. Inacelav an, A. C. $or (kills C. Rosca), corespondentul

1) Familia, XVI, p.216 -217.2) 1, Vulcan, Ce cerem dela Societatea academica; Familia XIV,

p. 433-435.3) Cesa ce i-a adus o aspra critica a unui Brasovean,I. A. Castor,.

In Tel. Rom., 1880, nr. 142 143.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 185

bucurestean al revistei, relateaza adeseori despre fp-.dintele Junimei din casa lui Maiorescu, la care el isparte activA, citind o lucrare de folclor 1),

AceastA navala de junimism, In revista care s'a fa.cut adesea ecou al adversarilor directiei noi, aveanevoe de o lAmurire. Ea vine din partea directorului,In portretul pe care acesta 11 face lui Titu Maio-rescu 1). Dups ce fisead. pozitiile dela acea data acelor dour tabere adverse, Vulcan aratA cii pentru eladevarul a fost totdeauna ls. mijloc. Aga dar nici pu-cismul exagerat, dar nici nAvala de .gerguri barbarea celor dela directia noun. Am crezut gi credem-spune el a numai calea aceea ne poate duce laprogresul literar, care, minecAnd din temelia popo-rala., tine cont de cerintele latiniste. A nu porni dinpopor ar fi si cidem to prapastiile absurde ale pu-rismului radical ; a neconsidera latinitatea ar lust mna4s ne deromanim limba... Poporul e temelia, din limbalui s'a creat gi desvoltat toate limbile gi literaturileculte ; de acolo trebue si pornim gi noi, chiar gi cujertfe de purism, daca voim sA ne InteleagA majori.tatea natiunii cAreia ne adream ei daca voim as damurmagilor nostri o limbs ei o literature originalA, maicults de cum neau Meat strAmosii nogtre. El felicitAapoi cele (Iota tabere pentru concesiunile facute, ci-tAnd cu satisfactie dintr'o scrisoare ce i o adresaseMaiorescu, to care acela constata cum In timpul din-urmi an Inceput a se apropia directiile literare Intred-voastra gi noi'.

Scriindui astfel, abilul strateg literar ei finul di-plomat Maiorescu voia sa dea etimologigtilor iluzia

1) Calul dupe cdntecele poporale ale Romemilor, publicata In Fa-milia, 1883, n-rele 12 §i urm. Despre o §edintli a Junimei, In careAlecsandri a citit Rintana Blanduziei, Ibid., nr.11 4114. Ea s'a tinutla 23 Martie ql a avut un caracter deosebit de solemn.

2) Familia, 1883, p. 233-235.

www.dacoromanica.ro

186 ION BREAZU

c& de nicio parte n'au fost invingatori gi invinsi. De-fapt ins& purismul igi tr5.ia ultimele clipe In Ardeal.Va fi lima rezervati ziarului Tribuna din Sibiu fa-floarea de a -i da lovitura de gratie.

II1. Gandul unui cotidian rom&nesc al Ardealului s'a

infiripat in capetele tinerilor cari an particiDatlaserbarea dela Patna 9. Eminescu in deosebi .credeaatunci cA numai in aceastA provincie, cu nationalis-mul ei viguros gi darz, se poate lupta pentru o re-nagtere cultural& a romanismului In spirit nationalist..Tinerii se gandeau a& se punk sub ocrotirea intele-gatoare a lui Saguna. Marele arhiereu inchidea ins&ochii doi ani in urma. Prin moartea lui ideea a pier-dut din posibilitatea realizarii practice, n'a disparutinsk din cercul acelora cari an indragit-o.

0 imprejurare, mai mult de natura politica, a im-pinse spre inaptuire. Tinerii junimisti, grupati injurul -Telegrafului Roman, n'au fost nici °data. in re-latii tirea cordiale cu seful for ierarhic, Miron Ro-manul, ajuns impotriva vointei for in scaunul lui Sa-guna, pentru care gandul for se indrepta spre vicarulNicolae Popea, crescut in intimitatea gi in spiritulmarelui arhiereu. Cand planurile politicei filoguver-namentale ale lui Miron Romanul au inceput sA selamureascA gi sA devin& agresive, opozitia dintre grupulTelegrafului gi Mitropolit s'a accentuat tot mai multpan& a ajuns la o ruptura. Ea a fost ocazionat& de-articolul Rasplata publicat In Telegraf In 1883, ne-semiaat, pe care Slavici ins& gi.1 atribue j). In urmaacestui articol, Nicolae Cristea, redactorul gazetei, a

1) 31avici, Lumea prin care am trecut, p. 81. Cf. gi 0. Boito$.Actioitatea lui Ion Slavici la ,,Tribunaa din Sibiu, Cluj, 1927, p. 15

2) Slavici, Op. cit. p. 79.

www.dacoromanica.ro

ILITERATURA TRANSILVANIEI 187

Post nevoit sagi dea demisia dela conducerea foaiei,Incredintat5. lui prin testament de $aguna insusi. De--odat& cu el a par5.sit Telegraful intregul grup sagu-nisto-junimist, ale carui figuri mai proeminente suntion Bechnitz, Eugen Brote, D. Comga, Sim. Popescu4i D. P. Barcianu.

Toti acestia erau down oameni maturi, cari gtiau-ce vreau gi erau hotAriti a& rea3izeze ceea ce vroiauiLi aveau simpatii numeroase si in ordinea politic&mai ales printre admiratorii lui $aguna din Sibiu,Brasov gi Caransebes, iar In ordinea culturala, peling& aceste trei centre, la Arad gi Nasiud. S'a mainimerit apoi ca printre prietenii for devotati s& segaseasca cativa oameni cu o pozitie materiall inde-pendent& gi cu o remarcabila inteligent& practicA.

Cel mai bine inzestrat din acest punct de vedere aLost negustorul bragovean Diamandi Mano lel). El a-sarvat serbarea dela Putna din greul impas in carea cazut prin falimentul bancherului Mureganu, lacare tinerii ei organizatori isi depusesera sumele co-lectate ; el va organiza o frumoasa subscriptie printreArdeleni, In 1878, pentru ajultirarea ranitior din raz-boiul pentru neatarnare; el va aduce, adeseori inmod tainic, importante sume de bani dela guvernele-din Bucuregti pentru scolile din Brasov tot el va aveapartea leului si In organizarea material& a Tribunei2).

1) Portretul lui, deosebit de simpatic, se desprinde mai ales dinnumeroasele amintiri ale lui Slavici. Cf. Slavici, Tipuri contempo-rane: Pitigoii, in Tribuna, IV, nr. 47. Lumea prin care am trecut,p. 85 si urm. si Amintiri, p. 111 §i urm.

2) Asupra rolului lui in subventionarea ziarului Tribuna, trebuesa presupunem chiar mai mult dent stim din lucrarile amintite aleJul Slavici. Se pare ca, mai'ales in epoca de criza a ziarului, careincepe chiar din anul al doilea, el aducea, inter, forma sau alta,bani, dela Ion Bratianu. Arhiva lui Slavici, pe care d-1 Torontiupromite sa o publice, va fi revelatoare In aceasta privinta.(Torou-tu, Studii $i doc., III, p. 133-135).

www.dacoromanica.ro

188 ION BREAZU

In cursul anului 1883 s'au tinut numeroase consfA-tuiri pentru tntemeierea cotidianului. La Inceputulanului urmAtor ideea a pAtruns In sAnul conduceriiPartidului National, care alege un comitet pentruducerea ei la tndeplinire. Ziarul se va numi AteneutRoman. El urma sit dea In paginele lui, un Intins 100chestiunilor culturale ei literare. Cu toate cA subscrip-tiile erau tnaintate, planul a fost amanat. Gandul i.adus atunci, mai ales pe Bragovenii grupului, spreGazeta Transilvaniei. Vor intra deci cu totii acolosub conducerea lui Aurel Muresianu, sau 11 vor tn.dupleca pe acesta sa parlseasa Brasovul gi Gazeta,gi sA se ageze to fruntea noului ziar. Probabil Insaca Junimigtii se temeau de un conflict cu el, mei ales.literar. De aceea nu s'a putut ajunge la o intelegerecu toate ca tratativele erau destul de tnaintate 1).

,Aurel Muresianu nu se va lasa tnsa nici el. Inacelagi an (1884) el va transforma Gazeta In cotidian,astfel ca din aceste frAmA.ntAri Ardealul se va alegecu doll& cotidiane, un eveniment hotArttor pentruevolutia lui politica gi culturalA.

Grupul dela Telegraful, cu amicii lui sibieni gi bra,goveni, a rAmas atunci la propriile puteri. Din capi..talul strans In grabA, s'a tntemeiat mai Intai un .In-stitut Tipografic", Intreprindere binevenitA atat pentrugospodaria ziarului cat gi pentru realizarea planurilorculturale ale grupului. La 12/26 Aprilie 1884, IntaiutnumAr al Tribunei vede lumina zilei.

1) Pentru toate aceste dibuiri ale Inceputului, cf. Trib. nr. 13;Slavici, Scrisoare cdtre TIM Maiorescu, in Cony. Lit., LXII', pag.953-957 si Unitatea noastrd culturala; art. cit. din Tribuna (Arad);loan Georgescu, George Pop de Bdsesti, Ore lea, 1935, p. 61 si 224,apoi Aurel A. Muresianu, Un document important relatiy la genezaTribune la din Sibiu. 0 scrisoare din 2 Martie 1884 a lui EugerkBrote catra Aurel Mureganu, In Tara Bdrsei, VIII (1036) p. 129

urm.

111,

si

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 189

2. Pentru conducerea redactiei s'a oprit la IonSlavici'). Cu el, grupul dela Telegraful a avut relatiineIntrerupte, IncepAnd dela India petrecere a acestuiala Viena (1869-1871). La ziarul for Slavici a cola.borat mereu. Activitatea lui literara era de asemeneaurmarita de amicii sibieni, care In ziarul gi Calendarelefor Ii reproduceau, din and In and, nuvelele &i ar.ticolele din Convorbiri. La aceasta data gloria literaraa lui Slavici era de altfel In plina ascensiune. In 1881aparuse volumul sau de Novele din popor, care l.auasezat printre cei mai de seams scriitori romani con.temporani2). El era cunoscut apoi din redactia Tim-pului ziar de aproape urmarit de Telegraful, dovadanumeroasele reproduceri din el ca un ziarist deIndia mina. Inca dela serbare a dela Putna, Sibienii11 stiau cu o ideologie culturala bine articulate, pecare o aprobau In tntregime.

Daces Ion Slavici a semnat ca director, avAnd astfelsi raspunderea In rata legii 5i a opiniei publice, cen-sorul spiritual al ziarului a fost Ion Bechnitz. Intrecei ce semneaza actul fundational din nurnarul I, fi.gureaza ei numele lui. Este singura data rand Ii gasimnumele semnat In acest ziar, care lui Ii datoreaza Inmare parte viata 5i aleasa lui tinuta politica 5i literara.

Aproape tot ceea ce stim 5i e de regretat a nustim. mai mult despre rolul lui Bechnitz la Tribuna,datoram lui Slavici'). Din amintirile acestui prietendevotat, apoi din ceeace se desprinde atat de discret

Vezi angajamentul lui In Toroutiu, Op. cit. III, p. 139.2) Maiorescu It credea, la 1876 cel mai capabil scriitor al intre-

gel Junime. Toroutiu, Op. cit., vol. I, pag. 6.3) Slavici Tribuna §1 Bucuresti, 1896, p. 27 si urm.

Lumea prim care am trecut, p. 94 urm. Cf. $i Ion Mateiu, Figuridin uechea ziaristicd ardeleand : Ion Bechnitz, in Societatea deMaine, X (1933), p. 33-35, cu cateva contributii asupra tine-retii lui Bechnitz.

1)

$iTribuniptit

www.dacoromanica.ro

190 ION BREAZU

din Telegraful.gi Foigoara, unde arareori lei permiteaal puna In josul miezoaselor lui articole un Be, IonBechnitz ne apare un adevarat ,spirit universal" alArdealului din acea vreme. Joan Bechnitz` spunetextual Slavici era, In ceea ce priveete cultura ge-nerals mai presus de toti intelectualii romani cu cariam avut parte sa lucrez 1mpreuna" 1). El s'a pregatitIs Viena ei la Heidelberg pentru cariera juridica. Depe bancile universitatii intr.& Ins& trite° curajoasapolemic& cu profeiorul german Wattenbach, In caredovedeete ,temeinice cunoetinte istorice. La Telegrafulgi Foigoara 1-am Intalnit semnand serioase studii lin-guistice. Tot acolo el discuta Ins& cu aceeaei abilitateei temeinicie teoriile lui Roesler ei Jung, apoi studiide etnologie, o etiinta nova atunci. L-am crede decicu inclinari istorico-filologice, asemenea celor mai multidin Ardelenii vremii sale. Dar Slavici ne spune caera foarte bine informat In domeniul literar ei ar-tistic, mai ales In ce priveete muzica ei artele plas-tice a). Simtul lui politic era apoi tot atat de sigur,caci, dupes amintirile aceluiaei prieten, lui i se dato-reaza conduita politics initial& a ziarului, pre cum eilamurirea ei In multe imprejurari delicate. Necasatorit,cu o pozitie material& independents, el s'a devotat cudesavareire, Elea' a aetepta nici o remuneratie, gazeteicare realiza un end pe care el 11 nutrea de molt.'Titlul ei formatul Tribunei el lea stabilit; *i tot el aales litera ei a impartit rubricile. Regretlm ca nuetim parka cand a continuat acest zel al lui pentruTribuna. In tot cazul, In 1889 el era Inca In redactia ei 3).

1) Slavici, Lumea . . . , p. 94.2) Ion Gorun, avea deci dreptate cand II numea lexicon de con-

versatie', CateNa amintiri, In Almanahul Presei Romaine. Cluj, 1926,pag. 29.

3) G. Bogdan-lluica In recensia despre &amid, Amintiri, Soc. deMaine, II, (1925), p. 61.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 191

Pe Slavici, Bechnitz 4i grupul dela Telegreful sesprijinea deci, inainte de toate, Tribuna. Nu vom In-cerca sa stabilim aici evolutie exacta a compozitieiredactiei, dela 1884 pans la finele anului 1695, datacand cei din urm5, dintre Tribunigtii din garda vecheau trebuit 8a pirAseasca ziarul, in urma conflictuluicu conducerea Partidului National. Lucrul e de altfelgi anevoie de &cut. In imprejur5rile In care a fastdusa lupta politics atat de darza ,a Tribunei, care aculminat cu procesul Memorandului (1894), nu se puteada In vileag tot ceea ce se petrecea In redactia zia-rului. Ne marginim sa adaugAm aici,la cele doua numeamintite, pe redactorii cari au avut o oarecare influ-ents asupra eN?olutiei literare a ziarului,chestiur;e carepe not ne preocupa.' in 4ntaiul rand.

Din 1886 semneazi ca redactor responsabil al Tri-bunei Septimiu Albini. Cu numele lui ne-am intalnitla .Romania Junes" din Viena, unde se arata un ju-nimist fervent, calitate ce cu siguranta a contribuitla apropierea lui de ziarul sibian. Dupes ce a intratIn redactie el a ajuns director al Scoalei de fete aAsociatiunii din Sibiu. Slavici ne spune despre el c5.era .una din cele mai distinse puteri didactice alenoastre" 9. El a colaborat la Tribune inainte de toatecu articole politice, suportand numeroase pedepsepentru curajul lui. Dar literatura n'a uitat-o niciodata.fie ca e vorba de folclor, de schite originale, sau maiales de traduceri2). Albini parasegte redactia In 1894,cand emigreaza la Bucuregti, pentru a nu mai executacei doi ani gi juma.tate de Inchisoare la care fusesecondamnat In procesul Memorandului.

Septimiu Albini facea parte din generatia tanara,

1) Tribuna gi Tribunigtii, p. 30.2) Cf. despre activitatea lui la Tribuna, ion Breazu, Literatura

Tribunei, in Dacoromania V111 (1934-35), p. 82-86.

v

www.dacoromanica.ro

192 ION BREAZU

urmatoare in varsta a vechiului grup dela Telegraful.George Cosbuc era mai tank- deck el cu cinci ani(n. 1866). Sperantele Tribunei se indreptau deci spretineret; si ele n'aveau al se lase Ie. Cosbuc 4.i Incepecolaborarea la ziar In 1884; In redactie. el nu intra!Ina deck in 1887. Dela 27 Martie la 2 Aprilie 1889el semneazi chiar ca redactor responsabil, In locullui Albini, care te ispisea curajul la Inchisoare. Ra--mine in redactie pana catre sfArsitul acestui an, cAndtrece ei el In capitala Regatului liber pentru a-si de-sivarsi acolo irezistibila chemare literari'). Colabo-rarea lui la ziar nu Inceteaza Irma dupa aceasta data.Ca redactor el a Inceput prin a scrie preturile de pepiata, pentru a ajunge stapan pe rubrica rvarietati-lorl si a da apoi Joiteia prodigioasa sa activitatepoetics, cea mai frumoasa podoaba a ziarului.

In 1888 sia Inceput colaborarea la Tribuna un alttank., de aceeasi varsta cu Cosbuc. Un an to urma,Gheorghe Bogdan-Duica el este tanarul venea sacolaboreze efectiv cu oamenii pe cari 4i admira, acaror Incredere o castigase. El a parasit definitiv re.dactia ziarului In 1895, In urma conflictului cu condu-cerea partidului. Cat a petrecut ins& exact in redactiein acest rastimp, nu putem stabili. Atata etim a Inacesti ani el a stat catva timp la Bucuresti, la studiila Jena, apoi la Cernauti unde a redactat Gazer, Bu-covinei (4.V. 1893 5.VIII.1894). Colaborarea lui la ziarn'a incetat !Lisa, nici in timpul and era departe deel. El a fost unul din stalpii literari ai Tribunei, carea dat gazetei o inalta tinuta critics 9).

1) Leandru [I. Russu $irianu]. CoOuc-functionar, fn Tribuna Po-porului (Arad) nr. 133 din 1901. (Cf. si B. Constantinescu,Scrisoarecdirci T. Maiorescu, In Cony. Lit., LXIV,p. 1055-1056).

2) Cf. despre activitatea lui la Tribuna, D. Popovici, Eyolutiaconceptiei literare a Jai Gh. Bogdan-Duica, In Dacoromania lx,(1935-1938), p. 15-55.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE! 193

Incepand mai ales cu 1891, un important rol are Inredactia ziarului Ion Russu-5irianu. Colaborarea luiincepe 1nsa cu mult Inainte, In 1886, pe cand era re-dactor la Romdnul din Bucuresti. El pa.rasegte redac-tia deodata cu bunul lui prieten Gh. BogdanDuica.

3. Cercul Tribunei 15i 'Astra coeziunea gi entusiasmulde care avea nevoie pentru curajoasa fapta pe care ointreprindea gi prin cultivarea raporturilor socialedintre membrii lui. GindindUse probabil la Junimea,at carei exemplu 41 aveau mereu prezent, dar gi lasocietatea germani., pe care o cunogteau de aproape,in cercul careia gi-au facut cu totii educatia, ei con-veneau des, fie la cafeuea, fie la excursiile din mun--tii apropiati, fie la vreunul din membrii redactiei,acasa. Era respectata mai ales regula ca °data pesiptdmina sa cineze impreuna"). Nu putem sä preci-zam cum a evoluat acest cerc gi ce se discuta In sanullui. Intr'o forma, mai mult sau mai putin definitA, ela existat !Lisa. in tot cursul perioadei care este obiec-tul acestui studiu. Cogbuc I a cunoscut de aproape gia profitat de a trimgfera lui aleasA2)-Gh.Bogdan-Duicati apreciaza au perioritatea intelectuall, fats de socie-tatea brasoveana, pe care o parasise1). In 1895 el ci-teste 4n acest cerc, pe care acum 41 numegte ,,Clubliterar', o dare de seams asupra unei ea-A.0 straine4).In mo mentul intemeierii ziarului, Slavici constatal omare deosebire de nivel cultural Intre intelectualii lui

1) Slavici, Amintiri, p. 143; Lumea. . p. 94 ; Convorbiri Lite-rare, LXIII, p. 958.

2) Slavici, Amintiri, p. 143-144.3) Art. cit. din Soc. de Maine.4) Tribuna, XII (1895), nr. 263, la Cronicg; Club literar. Azi

amicii noVri se intalnesc, in aceasta lama intdia oara, pentru aasculta o dare de seams a d-lui Gh. Bogdan-Doled asupra cgrtiilui Benjamin Kidd, &Walla Sociala 4i traducerea verbala a unuicapitol din aceasta interesanta lucrare.

13

www.dacoromanica.ro

194 ION BREAZU

si cei din celelalte orase ardelene (cu exceptia doar aBra5ovului 3).

4. Tribuna a fost Inainte de toate un ziar politic.Ea a 5i avut un rol hotarItor in evolutia politica a Ro-manilor de dincoace de Carpati. Daca politica a sta.-ruit pe Intaiul plan al preocuparilor ziarului, cul-tura a urmat imediat In urma ei, nu ca o Cenusa-reasa, ci ca o tovara5A cu drepturi egale.

India porunca, din programul cultural al Tribuneifost: Unitatea cultural& a tuturor Romanilor ; iardoua: ,,Soarele -pentru toti Romanii la Bucuresti ra-sareg.

Nici una din ele n'au fost o inovatie a TribunehCon5tiinta unitatii culturale a fost totdeauna vie laRomani, mai ales In cursul sec. al XIXlea. Aici 10,Ardeal nimeni n'a luptat ins& cu atata starninta ca.ziarul sibian pentru la.murirea 5i raspandirea ei pan&In straturile cele mai adanci ale romanismului. if

Fara Indoiala ca rolul principal In formularea ace stordevize 1.a. avut Ion Slavici. Elapare destul de evidentdin numeroasele lui scrieri, iar Intru cat prive5te arti-cularea lui In paginile Tribunei studiul amintit, al dlui0. Boitos, ne inforrneaza suficient. De aceea notvom starui aici In mod deosebit asupra contributiei,lui la aceasta parte din programul ziarului

Sa nu uitam Ins& contributia pe care 5i-au dato laairmarea lui ceilalti redactori 5i colaboratori ai Tri-bunei. SA nu uitam mai ales contributia lui Ion Bech-nitz, caruia Slavici 4i atribue, 5i In acest punct, meriteexceptionalle.

Dana Intainl din aceste puncte ale programului cul-

1) Slavici, COM,. Lit., LXIII, p. 1053.2) Despre colaborarea lui literarb la ziar cf. §i studiul nostril

citat din Dacoromania VIII, pag. 54 qi urn'.

nit

').

aa

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIE1 195

tural era acceptat de catre majoritatea Ardelenilorluminati, cu mult mai anevoie se puteau Impaca cu aldoilea. Ca centrul vietii sufletesti se Oa, si pentruRomanii de dincoace de Carpati, in Principate, aspus-o Alecu Russo, la 1855. Cuvantul lui era Ins&prea usturator, uneori chiar nedrept, de acea n'a ca.zut bine Ardelenilor si nici n'a gaga, decal o treca-toare aprobare, la Sibiu. El venea apoi ei tntr'o vremenepotrivita pentru tntelegerea lui. La 1884 situatiaera Insa cu totul alta. Regatul roman crestea In pre-stigiu, ca Fat Frumos din poveste. Cregterea lui po-litica gi cultural& era urmarita de Ardeleni cu o man-drie abia stapanita. Mai ales razboiul pentru inde-pendenta a avut o uimitoare resonanta, pans In celemai Indepartate colturi ale Romani lor de dincoace deCarpati.

Pornita din condeiul lui Alecu Russo ideea nu aveaapoi sanse maxi de succes ei din motivul ca venea-dela unul de dincole. Cu totul alt ecou avea as tre-zeasca atunci cand va fi rostita, de cei de dincoace.Inca In 1870, un V. Babes spunea In 'Albino : ,Astep-tam ca Romania sa devina un scare ale carui raze saIncalzeasca gi sa lumineze pe toti Romanii din tarilevecine"). Ideea orientarii spre Romanii din tArilelibere era deci In aer. Chiar imaginea In care Slavicitsi Imbraca celebra lui deviza nu este atat de origi-nals. DArzenia gi staruinta cu care a luptat ins&pentru realizarea ei este a lui, ei numai a lui. Marigreseli a savarsit acest scriitor, In deosebi la sat.-gitul sbuciumatei sale vieti. Daces le punem ins& Incumpana cu meritele lui pentru pretiosul tezaur alunitatii noastre sufletesti, ele cad In umbra gi figuralui ramane luminoasa In istoria noastra moderns.

1) Citat de 1. Lupaq, Op, cit., p. 21.

www.dacoromanica.ro

196 ION BREAZU

5. Cea dintai arms Intrebuintati de Tribuna pentruInfaptuirea unitatii noastre culturale a fost limba..Desrobirea ei de etimologism ei de nefastele influencestraine este cel mai mare merit literar al ziarului.

Am vazut cum problema ortografica facuse un pasInsemnat In directia fonetica, In momentul aparitieiTribunei. Ea nu va da lovitura de gratie etimologis-mului prin polemici ei discutii teoretice, ci prin fap-tul ca va apare zilnic ei prin aleasa ei tinuta literara.Atat In aceasta chestiune, cat ei In cea mai larg cul-turala, .Tribuna a procedat cu un deosebit tact, ceeace a contribuit mult la asigurarea succesului ei.

S'a ferit mai Intli de atacuri directe. Cu mult mavehement a izbit to etimologioti Foifoara ei Telegraful.Tribunistii otiau bine de cats simpatie se bucuranetismul, mai ales In sinul tinerimii. Socoteau deciinutil si mai faci zile amare unui curent, care toitraia ultimele clipe. Ei tinea apoi mult la solidarita-tea nationals, pentru realizarea scopurilor for cultu-rale ei politice.

Din intaiele momente ale activitatii, Tribuniotii aufacut incercari de a caotiga de partea for Blajul, ce-tatea cea mai rezistenta a etimologismului, unde uniidin tineri erau de altfel alaturea de ei'). Doi dintrecei zece membri ai Consiliului de administratie al zia-rului, Dr. Neagoe ei Simeon Margineanu, ambii Bra..soveni, erau grecocatolici. S'a hotarlt apoi ca re dac-torul responsabil al ziarului sa fie totdeauna greco-catolic. De fapt, Cornel Pop Pacurar, cel dintai re-dactor a fost unit ei tot unit a fost Sept. Albini, carea ocupat acest post mai mult timp ei In epoca ceamai grea a ziarului. Colaborari greco-catolice au avutapoi, totdeauna, din Blaj chiar (A. Grama, Aug. Bunea,.A. C. Domoa, Q. a.). Cosbuc insuoi, mandria literara

1) Slavici, scrisoarea citatti in Cons Lit., LXIII.

fo-

a

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 197

Tribunei, a fost greco - catolic. $eful $coalei etimologice,Timoteiu Cipariu, este preamarit de ziar In momentultrecerii din vieata, in termeni foarte elogiosi,relevan-du-se Intr'un articol de fond marile lui merite stiinti-fice gi nationale 1). Cosbuc 4i plAnge moartea primpoesia Non omnis moriar, publicata In foita din acelasinumar al Tribunei. Mai mult prin lucrare direct& deci,deck prin critics negatives, a procedat Tribuna Inaceasta delicata problems, si bine a procedat. Slaviciafirma ca, cu tot acest tact, rezerva cercurilor condu--catoare ale Blajului, fats de fapta lor, n'a fost niciodata tn15.turata definitiv 2). Daca rezerve au existat,ele nu s'au manifestat ins& In publicitate, ceea cecontribuit mult la succesul actiunii tribuniste.

Mult mai anevoioasa era problems purificitrii limbiide elementele hibride, introduse de etimologism si de-influentele germano.maghiare, care cu toata critica,drastic& a lui Maiorescu si actiunea celor cAtiva juni-migti de dincoace de munti, staruia si se sporeauchiar, In graiul intelectualilor ardeleni. Nici aici nus'a procedat, cel putin In intaii ani, prin critics vio-lenta. Numeroasele corespondente ale ziaruluicarora,li se da o deosebita atentie. pentru ca ziarul sa castige-simpatii locale In toate colturile Ardealului eraucitite cu atentie, corectate, uneori refacute atat deradical, Incat autorii for abia 15i mai recunosteau scrisul. Mai ales In primii doi ani ni se spume Inter,nota a redactiei not am fost aici la redactiuneaa.Tribunei, nu numai redactori, ci totodata si dascali delimb& romaneasca. Chiar scum (1887) primim cores-pondente $i mult material pentru ,Foita, care nupoate sa fie publicat far& corecturi In ceea ce priveste-limba, stilul si maniera"). Aceasta opera de indrep-

1) Tribuna, IV, nr. 191.2) Slavici, Lumea prin care am trecut, p. 93-94.3) Tribuna, IV, nr. 291.

a.

www.dacoromanica.ro

i98 ION BREAZU

tare a limbii au savarsito, In intaii ani, Slavici giBechnitz. Mai tarziu Ii s'a alaturat gi Gheorghe Cos-buc, care avea si el o mare pasiune pentru proble-mele de limba.

E destul de altfel sa lam In mina oricare din nu-merele ziarului pentru a ne convinge de aleasa cali-tate a limbii lui, mai ales fats de felul In care sescria Inainte In Ardeal, sau fats de celelalte periodice.contemporane de dincoace de Carpati. Dela articolelede fond, la stiri, dela corespondente la varietAti, totule scris lute() limba romaneascA bine asezatA. Neolo-gismele stint putine, In comparatie cu limba gazetelorde peste Carpati. In schimb se face loc expresiei po-pulare, farce a se ajunge la un manierism din Intre-buintarea ei. Cate o expresie neromaneasca mai napaici, colo, daces tinem hash' seama ca avem Inainte unziar, care niciodata nu poate fi ingrijit ca o revista,sau o carte, daces mai tinem apoi seama de contactulinevitabil al intelectualului ardelean cu mediul strainele nici nu trebue luate In considerare. Tonul ziaruluide asemenea, daces este energic, nusi pierde din cu-viinta. Pamfletul II bitalnim rar. Daces critica nu lip-seste, ea este insotita totdeauna de probe suficiente

6. Intaia parte din programul literar al 7ribunei aPost asezarea pe baze sanatoase de desvoltare a limbiiromanesti din Ardeal; iar a doua stimularea fortelorliterare locale spre o creatie literara. originals.

In programul, publicat In intaiul numar al ziarului,ni se spune: Infiintand ziarul, ei [tntemeietorii] auvoit al creeze gi un centru de lucrare literary si auIntemeiat o tipografie, menita a spori cartile populareromane si a contribui la educatiunea poporului roman".

Aceasta lucrare literary ziarul a savarsit. o prinlui, care rareori s'a intamplat sa nu apara.

Din foita s'a alcatuit Biblioteca poporala a Tri-..foita

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL VANIEI 1.9.9

bunei', care In perioada pe care o tratOm s'a urcat la46 de numere'). Ea a fAcut, in intaiul rand, o opera.de educatie literarA. Scopul ei era sa trezeasca inArdeal gustul pentru citit, printr'o literature potri.vita vietii lui populare, fie ca aceasta literaturA era.originalA, fie ca era vorba de traduceri. Ea a urmAritapoi crearea unui curent literar de aceeagi inspiratierustics.

Prin subiectele ei, prin limba simply In care eraredactatA, prin largul loc pe care 11 dadea folcloruluiBiblioteca tintea 85. coboare papa adanc In masele ta-ranegti. Cu toate ca era scrisa lute° limbs lipsitA deneologisme, Tribuna nu trata totdeauna probleme pecare sa. le post& pricepe un taran cu scoala. CArtice-iele Bibliotecii puteau fi intelese insa cu ugurinta. Eles'au gi bucurat de o largl raspAndire 2).

0 a doua publicatie de vulgarizare literary, editatade ziar a fost Calendarul Poporului. El incepe ss apara.In 1886 gi continua. In tot rAstimpul care infra in ca.Jdrul acestui studiu. In IntAii ani el a avut parte gi deliterature originall. Slavici, Enea Hock:es, Pop-Rete-ganul, I. Russu-Sirianu au publicat In el catevaschitele gi povegtile lor. Se hranea apoi din Joita'ziarului, din care reproducea mai ales bucatile deinspiratie folcloricA. Unele din povegtile lui Cosbu

1) Dela 1884-1887 an apgrut 45 de numere. nr. 46 a apgrut in,1890. Ea a incetat apoi din pricina dificultgtilor materiale ale Insti-tutului Tipogratic. CI. despre ea gi Boitos, Op. cit., p. 57 si urm.

2) Pentru a ne da seama de rgspandirea Bibliotecii e destul,cred, sa amintim ca al 14-lea numgr al ei, Bunica de Bojena Nem-tova, In traducerea lui Urban Jarnik, s'a tras In 2.000 de exem-plare. (Toroutiu, Op. cit., III, p. 163). Ea era insg cel mai volumi-nos dinire numerile Bibliotecii (404 p.). Celelalte numere, deprwortii mult mai reduse $i cu subiecte mai locale, trebne EA seIi tras cel putin In numar Indoit. Iar intru cat priveste editiile, a-mintim un singur exemplu: Blastam de mama de G. Cosbuc13), a ajuns, in 1912, la a unsprezecea editie.

e.itt

(nr-

www.dacoromanica.ro

200 ION BREAZU

au ajuns la o mare raspandire nu numai princi si prin acest Calendar, tiparit In foarte multe

.exemplare. In fine, se mai reproduces In pa. ginele lui,buns literatura din periodicele de peste Carpati, maiales din Convorbiri. Astfel el a contribuit mult la po-pularizarea In Ardeal a poeziilor lui Eminescu, care-au intrat aproape In toate numerele lui.

Cand Biblioteca a Incetat ea mai aparA, InstitutulTiporafic a editat Foaia Ilustrala, o revista sapta-minall de felul Albinei Carpatilor gi a Familiei, In careliteratura a ocupat un loc de seams 1). Probabil din-cauza greutatilor politice, care se tngramAdeau la ori-zont, ea n'a aparut decAt un singer an. Conducatorul-ei a fost profesorul D. PopoviciBarcianu, unul dinmembrii grupului literar si politic al Tribunei, iar co-laboratorii ne sunt cunoscuti cu totii din foita zia-rului. Foaia era astfel aproape un supliment literaral Tribunei. Biblioteca Poporall si celelalte dons pu-blicatii, editate de Tribuna, sunt departe Insa de a neda o icoana exacta a operei literare InfAptuita de ea.In Intreaga ei amploare ea nu poate fi urmarita deckin foita ziarului.

Ritmul acestei activitati a avut maxi variatii. Inintaii patru ani el se mentine la un nivel aproximativegal. Cu anul al cincilea formatul ziarului se rcarestesi deodata cu el se tmbogateste si foita.

Dace ziarul sia pastrat formatul, foiletonul, In deo-sebi din 1891, a tnceput sa decade Tribuna s'a angajatintr'o lupta politica Inversunata, care Ili absorbea toateputerile. Redactorii si colaboratorii ei tree des pe lainchisoare, privand ziarul de controlul critic si de celemai bune condeie. Uneori literatura castiga din acestevacante fortate ale colaboratorilor, caci la Inchisoare,

1) Foaia &strata pentru petrecere ?i pentru popularizarea de cu-noVinte literare §llinfifice, 16 p. in 4 °...Intaiul nurnOr a apArutIn 6/18 Ian , iar eel din mina (52) la 29 Dec. 1891 (10 Ian. 1892).

Biblio--tack

Ii

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 20f

pentru agi omort urttul, acestia se agterneau la scris.Astfel Slavici a scris la Vat Fapia omeneased, iarSept. Albini, I. Russu-Sirianu si Valeriu Branigte antrimis ei ei traduceri ei foiletoane din Inchisoarea.Seghedinului. In genere Insa literatura ziarului a pier-dut prim accentuarea notei politice.

Daca frana critic& a slabit, permitand sa apara In-crari originale si mai ales traduceri lipsite de oricevaloare, literature buna n'a lipsit niciodata 7ribunei.Aga Incat o putem spune, far& teams de desmintirepca foita ei este, pentru anii 1884-1896, cea mai fidelaoglinda a literaturii ardelene, mult mai justa decalFamilia de pildA, care cu toate colaborarile ei mars.n'a avut niciodata un discernamant critic in alegereamaterialului ei a abuzat totdeauna de reproduceri.

7. Sursele literare ale Tribunei pornesc din Junimea..Slavici era un copil literar al directiei noi, iar cerculde intelectuali pe care se sprijinea ziarul era, ei el,.adanc tmbibat de ideile scolii dela Iasi.

E natural deci sa.1 vedem pe directorul ziarului ti-nand la curent pe Maiorescu cu proiectele lui atat-politice cat si literare, mai ales la Inceput. Seful ju-nimist era Lisa sceptic. El avea o opinie nedrept de-slab& despre conducatorii politici ardeleni gi credeacu totul inutile risipa de munca pe care Slavici. se-pregatea sa o fac5, cu atata generozitate. Acesta Insan'a descurajat; optimismul si idealismul lui viguros.atat de evident in tot ce a scris, ii d5.dea puteri. Im-potriva sfatului lui Maiorescu, el is deci conducereaziarului, tine !ma mult la un cuvant de aprobare dirtpartea aceluia care era atat de adorat de oamenii cucare colabora. ,Ag dori ti scrie el ca ceea cefacem noi aici s5. afle aprobarea d.voastra, on celputin sa nu vA supere, caci purtati, In mod fatal, ras-punderea pentru o parte Insemnata din faptele noastre`..

www.dacoromanica.ro

202 ION BREAZU

Dascalimea din Sibiu, ti mai spune el In acea seri-snare, e junimista Indarjita', iar tinerimea dela In-stitutul pedagogic si teologic este si ea de partea lor.Pentru a-si manifesta simpatia faCt de spiritul In carese va Intreprinde noua opera, profesorii 41 primesc lagars, iar tineretul ti face o manifestatie cu ante ce..Va spun aceasta continua el scrisoarea catre Ma-iorescu pentruca In adevir ea nu ma priveste nu-mai pe mine'. El Ii da apoi sa Inteleaga cat de bine-venita ar fi colaborarea Junimistilor la partea lite-rara a ziarului. Caragiale si Gane au promis chiarca-i nor trimite din scrierile for 9.

Junimea, la acea data, nu mai era ins& o actiunepur literara. Mai ales dela 1874 Incoace, politica aintrat tot mai adanc In sinul ei, avand repercusiuniInsemnate si asupra evolutiei ei literare. Nu toti ceigrupati In jurul Tribunei aprobau tnsa aceasta politica.Nu cunoastem Inca Indeajuns dedesubturile actiuniifor politice, avem Insa credinta ca, dela tnceput, aveaupronuntate simpatii pentru partidul liberal. De aceea,cu toata tncrederea care 11 lega de Slavici, ei 1-au si-lit sa dea un angajament formal ca Ion Bratianu nuva fi atacat niciodata In ziarul for 2).

Faptul acesta a influentat si atitudinea for literara.Din tntaiul an, alaturea de scriitorii Convorbirilor suntreprodusi In foita scriitorii simpatizati de partidulliberar sau militanti chiar In cadrele acestuia (ca Has-deu si grupul dela Revista Nouti, sau chiar foiletoanede ale Romtinului). Aceasta purtare are darul de a

1) Scrisoare cit. In Conn. Lit., LXIII, p. 995. Caragiale publica inloiletonul ziarului, apoi In Biblioteca Nr. 45, traducerea dramei luiPrrodi, Roma invinsa. Din Gane nu se fae dealt reproduceri. Ceeace n'a facut sa scads admiratia pentru el a Junimistilor sibieni,.cari Ii trimit o telegram de felicitare din partea acaracudei si-biene. (Toroutiu, III, p. 269).

2) Slavici, Lumea prin care am trecut, p. 91.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 203

nemultumi pe cativa dintre Junimistii ortodocsi. Pro -

babil o lamurire a acestei atitudini ambigue a cerutIacob Negruzzi, In scrisoarea, la care Slavici raspundeIntre altele: ,Intre not ti spune acesta nu maie de discutat nimic. Toate principiile pe care le au.sustinut Convorbirile Literate aunt astazi admise detoti. Daca ar fi vorba de ocoala, nimeni nu e maimult de scoala Convorbirilor, cleat Insusi d-1 Hasdeu..$i poate tocmai de aceea 41 supAra ca se vede pus,pe aceeasi temelie literarl, pe care o combatea. Adiscuta mai departe ar fi sa voim a face coterii literare")..

Clad legAturile Tribunei cu partidul liberal ies simai mult In evidenta, Maiorescu are nevoie 5i el de-explicari din partea lui Slavici. El este convins canu mai are de a face decat cu un junimist literar").Acestea s'au petrecut In 1889. Trei ani In urma, Ma-iorescu va ataca In Parlamentul Roman, pe Slavicipentru legaturile cu D. A. Sturdza, afirmand ca eln'a facut In Ardeal deck pe agentul politic al parti-dului liberals).

Mai ales lui Ion Russu $irianu, nepotul luitrimis de acesta In 1884 la Bucuresti cu o scrisoarede recomandatie catre Maiorescu, ajuns !Lisa In re-dactia... Romanului, credem ca trebue atribuite sim-patiile ziarului pentru cercurile literare adversare-Convorbirilor.

E destul de semnificativa pentru aceste eovairi ide-ologice, atitudinea ziarului In cunoscutul caz Rudow..Acesta publicase In 1892 a sa Geschichte des rumiinischenSchrifttums bis zur Gegenwart, In care meritele scriito-rilor dela Junimea erau scoase In evidenta cu un marelux de amanunte. Tribuna nu se multumeete numai cn

1) Toroutiu, Op. cit., II, p. 289 290.2) Toroutiu, Op. czt., III, p. 174.3) Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. II, p. 65.

Slavici,

www.dacoromanica.ro

204 ION BREAZU

critica lucrArii profesorului german, ci reproduce Inintregime, din Revista Nouci, ,,Eine Trilogies, In careHagdeu, Gion gi Saineanu, loveau peste capul luiRudow, cu o nedreapt5. violentA, In !Entree ga actiuneliterary a Junimei. Slavici Insusi, care acum era laBucuregti, a trebuit sA intervinA, mai ales pentu alua apararea lui Eminescu, a cArui memorie Hagdeu.o murdarise cu cAteva insinuA.ri malitioase 1).

Cu toate aceste oscilari, Triburza a mere mai multpe linia literary a Junimei. Ideile ei despre limbs leapus In aplicare '). In cele cateva (Uri de seams alesale, Slavici este un fidel interpret al criticei lui Ma-iorescu 3). De asemenea Sept. Albini, Enea Hodog gimai ales Eleorghe BogdanDuicA, adevaratul critic almiscarii.

8. Intr'o scrisoare cAtre Urban Jarnik, din ajunulaparitiei Tribunei, Ion Slavici definegte astfel scopulziarului: ....va fi un ziar politic, insa scopul nostrueste mai ales de a crea aici un centru de lucrare lite-rary, In deosebi In directia popular."). Din capitalulde idei literare ale Junimei el alege deci mai alesaceasta. ,directie popularA", pentru a o fructifica In

1) Ion Slavici, Pro amico. Un rdspuns d-lui B. P. Hagdeu, InTrib., IX, nr. 268-269. Repradus ;i In Boito;, Op. cit., p.65 gi urm.Pentru polemica In jurul cartii lui Rudow cf. n-rele 224, 235, 242,244, 255-259, 273, 284 din acela;i an.

2) Si nu numai in Ardeal, ci ;I In Bucovina In corespondenteleTribunei din aceasta provincie ironille la adresa idelior desprelimbs ale Societatii pentru cultura Bunt frecvente. (Cf. mai alesLupta pentru existents a lui g u s mut, In Trib., I, Nr. 115, semnatA. p. gi Convorbiri din Cernauti. Ibid., II, n-rele 2, 3, 4, semnatArmindeanu). Redacjia Tribunei va da apol pe Pompiliu Pipo; IliGh. Bogdan-Duica, Wait doi directori ai Gazetel Bucoednei, care aavut in aceasta provincie dela Nord, In ordinea literary, rolul zia-ralui sibian In Ardeal.

3) Cf. Bolts', Op. cit., p. 51 gi urm.4) Toroujiu, Op. cit., vol. 111, p. 129.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 205

Ardeal. Din contactul lui cu romAnismul de pretutin-cleni, el s'a convins cum viata popular% nicAieri nueste atat de plina de originalitate ca aici. 0 titia elbine aceasta din anii adolescentei, cand a cutreerat-apostole$te Ardealul In lung $i In lat, zAbovind 1nde-lung printre tarani, Insugindu si limba lor, admiran-du-le si culegandu-le folclorul. Tribuna era o ocazievenita la timp pentru a arata bogatia sufleteasca aacestui popos whomerie, cum numegte el taranimeaardeleani Intr'un studiu din tinerete.

Prin nuvelele $i folclorul sAu, Slavici a contribuitel Insugi mult la orientarea Junimei spre acest realismpopular. Ace la InsA care II va Incadra Intr'o teorieva fi Titu Maiorescu, In articolul lui Literaturaromund streincitatea, aparut cu doi ani Inainte deTribuna'). El schiteaza acolo cunoscuta lui teorie aromanului popular'. Dupa ce arata cum literaturaeuropeanA se Indrepta la acea vreme tot mai insis-tent spre cultivarea localismului, Maiorescu I i aratamultumirea ca de astAdatA not ne-am incadrat la timpIn ritmul ei, reugind sa atragem atentia Europei asu-pra noastrA. Intre operele romane$ti cele mai repre-zentative ale acestei directii, el ageza Amintirile dincopildrie ale lui Creangi gi Gura Satului de Slavici.Pe viitorul director al Tribunei el 11 considera deci careprezentant de frunte al curentului pe care el 11 sa-luta cu atata satisfactie. Acest elogiu venit din parteacriticului atat de respectat va fi Incurajat cu .sigu-ranta. pe Slavici, pentru a face din directia popularaIn care a mers cea mai aleas-% parte a operei lui, unadevarat program literar pentru ziarul ardelean.

Cititor pasionat cum il cunoagtem din tinerete,Slavici nu se multumeee insA cu ceea ce putea oferi,

1) Reprodus, In Critice, ed. Minerva, vol. II, p. 7 §i urm El afost reprodus fi in foiletonul Telegrafului Roman din 1882.

si

www.dacoromanica.ro

206 ION BREAZU

pentru stimularea realismului popular, opera lui siliteratura roman& a vremii, ci traduce el tnsusi, saupune pe altii sa traduca, din operele straine care antnaltat acest curent la un mare prestigiu artistic. Au_torii cei mai cultivati in foiletonul Tribunei aunt toc-mai aceia pe cari Maiorescu Ii Insira In amintitdarticol. Criticul junimist aduce acolo drept modeleale genului nuvele si romane de ale lui Alarcon, PaulHeyse, George Sand, Flaubert, Turgheniev, Bret Harte,Dickens, Fritz Reuter. Dintre acestia George Sand,Turgheniev, Bret Harte ei Heyse vor fi tradusi cumulti ravna de TribunWi.

Foarte cacacteristic pentru aceasta orientare rea-list-popular'a. a Tribunei este concursul ei literar din1890. S'au instituit atunci trei premii: 1ntliul pentrucea mai buns scriere beletristica, al doilea pentru ceamai reugita descriere a unei datini populare, iar altreilea pentru comunicarea unei legende sau traditii,legate de o localitate din Ardeal. Premiul I a fostacordat lui Virgil Onitiu pentru schita lui 0 seratdliterarti-muzicalii declamatoricii in .5uniurug. Iata cumjustifica Septimiu Albini, raportorul comisiei de pre-miere, aceasta distinctiune: ,Autorul ne-a oferit In.trInsa, prin spiritul Mu de observare, prin limba sabuns romaneasca si mai ales prin fineta colorituluisatiric o adevarata scriere de valoare. Aceasta va-loasre este cu atat mai mare, fiind lucrarea bazata peun fond real, fiind luata eminamente din viata popo-rului dela tarn... ". Au primit mentiune onorabila, dincei cari au concurat pentru premiul Intaiu, Ion Pop-Reteganul pentru ,copia de pe naturau titlu carene aduce aminte de un junimist de seam& UrsoaneaGranciului, Ion Popovici-Banateanu pentru D'ale tine-refeior §i Traian I. Mager pentru nuvela Revederea.Pentru acelasi premiu, continua Albini, s'au mai pre-zentat patru lucrari care ,,horribile dictu", an fost

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANS!LVANIEI 207

toate nuvele. Si' toate, flea exceptiune, neau pre-zentat cite un cioban palid of gingao, care vorbegtein gezatoare limba de salon, ate o MA de bogatance moare sau se imbolnaveote de dorul ciobanului,cite un parinte tiran, cite o doica. (drigute de ciobancu doica!) intrigantA. care sprijineote dragostea ne-norocitei fete, uneori cu, alteori Earl folos, of asa maideparte, tot personaje imposibile oriunde, dar maiales imposibile Intre taranimea noastra, unde cu totulaltcum se petrec lucrurile... Romantica ciobanieicontinua Albini nu este pentru nuvelistica adeva-rate. Mai bine ar face aceoti tineri incepatcri-incheie el daca of -ar face educatia literara studiind*i culegind literatura of obiceiurile populare1).

9. Spre popor deci acesta a fost cuvintul deordine al Tribunistilor, atat In ordinea politics catvi in cea literara. Nu numai cultivarea limbii lui, nunumai inspiratia din viata lui autentica, ci culegerea§i imitarea tuturor creatiunilor geniului sau.

S'a publicat In foita Tribunei foarte mult materialfolcloric de toate genurile. I.au rules mai ales inva-tatorii of preotii de sat, dar 1 au iubit toate catego.rifle de intelectuali. N'a facut Tribuna o inovatie nioiIn acest domeniu. Folclorul a fost cultivat of admiratin Ardeal of Inainte de ea. Mai ales Gazeta Transil-vaniei of Familia au fost totdeauna primitoare pentrupoezia of basmul popular. Ziarul sibian a facut insadin cultul folclorului un principiu, ceea ce -a avut omare influent& asupra desvoltarii literaturii ardelene.Pentruca daca Familia-de pilda a cultivat folclorul,nu el a dat tonul literaturii publicate in paginele ei,ci mai ales poezia of nuvela- patriotica, de imitatiebolintineana, Impotriva romantismului melodramatical careia Albini se ridica cu drept cuvant.

1) S, Albini, Concarsul literar al Tribunei, VII (1890), nr. 264.

www.dacoromanica.ro

208 ION BREAZU

Nu intreg folclorul publicat de Tribuna este inedit.In redactia unui ziar nu se poate face niciodata uncontrol sever al materialului. Uu folclorist cu bun&educatie etiintifica, Dr. Urban Jarnik, care a stat tot.deauna in relatii amicale cu ziarul sibian, trimitandu iuneori sfatoase corespondente din capitala Bohemiei,a aratat inteun articol critic cum, din cele 45 poeziipopulare ,de pe Olt", publicate In foita de un I.Berghea, 42 sunt aproape identice cu cele din colectialui ei a lui Andrei Barseanu 9. $i cazul acesta se va.mai fi repetat ei cu alti culegatori. Totusi avem cre.dinta ca. Tribuna cuprinde, pans la 1896, cel mai bogatei mai autentic folclor roman din Transilvania ei pAr-tile ungurene. Mai ales In urma propagandei sale,folclorul a devenit, de atunci Incoace, nelipsit dingazetele ei revistele ardelene2).

In paginele Tribunei an gasit adapost cei mai bunifolcloristi din aceasta epoca. Aici ei a publicat IonPop-Reteganul o buna, parte din povegtile, baladele$i doinele lui ; aici I. T. Mera,Gr. Sima a lui Ion,Ion Berescu, I. Trimbitoniu, Margineanul" au datnumeroase din povestile lor. Aici a tiparit AvramCorcea baladele lui banatene, jar Const. Pepa colectialui de doine $i strigaturi. $i altii, ei altii, al carornume a ramas pierdut In foita acestui ziar.

$i chiar daca In culegerea acestui folclor suntemdeparte Inca de metoda etiintifica de astazi, se ob-serva o tendinta pronuntati spre notarea cat maifidela a materialului. Suntem deci, $i In acest domeniu,avansati fats de romantismul folcloric al generatieianterioare, reprezentat mai ales prin Atanasie Mari-enescu ei Gr. Silasi. Cel mai Insemnat folclorist ar-

1) Dr. Urban Jarnik, Despre poeziile populare §I culegerea lor. Trib.,IX, nr. 278-279.

2) Inceptind cu 1893 Institutul Tipografic at Tribunei editeazaFoaia Poporului, gazeta pentru popor de mare rAspandire, condusade I. Russu-Sirianu. Din foiletonul ei folclorul este nelipsit. Acumbleep sä faca culegeri 4i Omni'.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 209

delean din aceasta epoca, I. PopReteganul sfatuestepe culegatori ea noteze materialul folcloric In versuri,care e mai conservativ In limbs chiar asa dupa cum41 exprima poporul far& a adauga on lass ceva afara.De crede ca vreun cuvant oarecare nu e tnteles demultime. Romanilor explice1, de crede a nu s'arputea exprima chiar dupi cum H exprima poporul Inacel tinut, punfii semne oricate gi explice aceasta fm-prejurare, dar nu1 inlocuiasca cti altul pentru cat bineIn lumeTM. El mai sfatueste pe culegatori sa scrie fie-care pies& pe foita separata, ca sa o poti pune undevrei gi cand vrei ca pe o carte de joc. Aceasta ajutastudierea gi ordonarea materiei". Sa se mai mentio-neze apoi locul gi tinutul unde a fost culeasa poezia.Intru cat priveste basmele gi credintele desarte, idealar fi sa fie stenografiate. Cum Insa aceasta dexteri-tate este putin cunoscuta de Romani, sa se respectecel putin oirul ideilor gi al cuvintelors mai uzitate" 1).

Aceleasi sfaturi le dadea folcloristilor gi SeptimiuAlbini, In amintitul articol asupra concursului literaral Tribunei: putina munca, onestitate, buns credinta

spune el adeca sa se Inregistreze obiceiurile farceniciun adaos, asa cum ele In adevar exists In popor ".Celor ce aveau de gand sa se ridice dela culegere lastudiu, -el le zicea sa fie prudenti mai ales In apro-pierile, lipsite de temeiu gtiintific, dintre folclorulnostru gi cel antic, atat de frecvente la cercetatoriide atunci.

Sfaturile lui Ion Pop Reteganul gi Albini au 5i fosturinate de mare parte din culegatorii Tribunei, mate-rialul c5.rora este Insotit de indicatia persoanei gi a

1) Ion Pop-Reteganul, Despre modal de a aduna materialul lite-raturii poporate Trib., VII (1890) nr. 121. El anunta in acest articolca a daruit Academiei Romane cele .5122 poesii lumesti, fart co-Linde, descantece, etc.", pe care lea cules.

14

www.dacoromanica.ro

210 OCTAVBOTEZ

localitatii, sau cel putin a regiunii ,din care s'a facutculegerea.

Cat de iubit a fost folclorul la Tribuna se poateconstata nu numai din bogatul material publicat infoita ei, ci gi din cultivarea asidul a doul derivateale lui: povestea artistica in proza sau In versuri.Vom vorbi altadata despre aceia din colaboratorii ei,cari s'au putut ridica la oarecare originalitate Inacest gen.

10. Daca Tribuna a tintit inainte de toate la punereaIn valoare a vietii romanegti locale, ea nu s'a ingraditin marginile ei, ci a avut ochii deschigi totdeaunaasupra evolutiei literaturii noastre din Regatul liber.Aceasta o cerea de altfel principiul unitatii culturale,promovat de ziar in toate actele lui. De aceea foitapublics, dar mai ales reproduce operele scriitorilorde dincolo de Carpati, nu numai pentru fondul scrie-rilor, ci mai ales pentru limba lor, care era data demodel intelectualilor ardeleni ').

Scriitorii de dincolo, pentru cari Tribuniatii au avutcea mai entusiasta ei mai statornica admiratie, au fostVasile Alecsandri ei Mihail Eminescu. Cultul ziaruluipentru ei credem cä. se cuvine al fie privit mai deaproape, deoarece el este un pretios indiciu pentruorientarile literare ai pentru mares transformare su-fieteasca ce s'a petrecut in Ardeal in acest rastimp.

In momentul aparitiei Tribunei, Alecsandri era regeneincoronat al poeziei romane. In deosebi prin reci-

1) 0 buna ocazie pentru aceasta a lost Crestomatia Romdna atui I. Manliu, ilin care se fac cele mai multe reproduceri. Trib,,VII, Nr. 65 $i urm ). Ziarul o recomanda iubesc limba§I n'o pot gasi decat in colectii de acest soitz. Dintre colabora-torli de dincolo al ziarului mai amintim aici pe Matilda Cugler-Pont gi P. Ispirescu, care au patruns, asemenea lui Caragiale, qi InBiblioteca Poporali.

.celor ce-si

www.dacoromanica.ro

LI TERATURA TRANSILVANIE1 211

tali ei reprezentatii de diletanti, el -a pAtruns In toatestraturile sociale ale romAnismului ardelean. De aceeaTribuna s'a acordat sentimentului aproape unanim alcititorilor sAi, Inchinand Intaiul ei foileton poetuluidela Mircesti. Alecsandri a fest sArbatorit atunci laBucuregti cu prilejul reprezentarii Fcinionii Blanduziei,printr'un banchet, organizat de Junimea, cu partici-parea lusa a tuturor grupArilor literare. Despreaceasta sArbAtorire relateaza foita amintita, cu titlulei samnificativ, Preinzul Junimei in onoarea lui Alecsandri.Tot In Intaiul an Petre Dullu, corespondentul bucu-regtean al ziarului, raporteaza despre ,sears neuitate,In care poetul a cetit In sAnul Junimei, drama Ovidiu1).Ua banatean, P. Brogteanu, scrie un bun articol des-pre Alecsandri In Magazin fiir die Litteratur des Airs-landes. Tribuna 11 traduce In foiletonul sat], Insotinduade deosebite elogii 2). Stint numeroase apoi reprodu-cerile din opera poetului, fArA de a se ajunge insi laun abuz, cAci Tribuna nu s'a hrAnit niciodata din re-produceri fira rost, cum faceau adeseori ziarele girevistele ardelene ale vre mil, In partea for literara.Foaia Ilustrata reuseste chiar sa publice o inedita apoetului: Plugul blestemat, pe care autorul o dAdusepentru un Almanah al Societatii ,Petru Major", caren'a mai apArut Susi 3).

1) Pentru a vedea cat de pestrite au ajuns, la aceasta data, e..dintele Junimei e bine, credem, sg notgm pe cei cari au participatla ea: ,Afarg de membrii obi§nuiti ai societatii Junimea spuneDuau (ca Teodor Rosetti, Iacob Negruzzi, D. 011gnescu, St. C.Mihailescu, etc.), mai erau de rata D, A. Sturdza (Ministru de Ex-terne), P. S. Episcopul Melchisedec, d-nii col. §i adjutanti regal'Casimir §i Candiano Popescu, maiornl Argetoianu, etc., §i canealtadata Imprejurul mesel de citit strglucea §i o frumoasa cu-flung de dame (d-nele Sturdza, Mite Kremnitz, Candiano Popescu,d-na Maiorescu, d-ra Livia Maiorescu, etc., etc.)TM.

2) Trib.. I, nr. 171.3) Foaia Rostrata, I, p. 192.

www.dacoromanica.ro

212 ION BREAZU

'Mai semnificativ Ins& pentru cultul fats de poetal Ardealului este ecoul pe care moartea lui 1a avutIn Tribuna. In rastimpul cuprins In acest studiu, Ro-manii au pierdut pe cativa dintre fruntasii vie tii lorpolitice gi culturale: C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu,V. Alecsandri, I. C. Bratianu, M. Eminescu, TimoteiuCipariu, Gheorghe Baritiu. Tuturora Tribuna lea In-chinat articole gi reportaje cu prilejul trecerii dintrecei vii. Dintre toti acegtia Insa, numai I. C. Bratianus'a impartasit de elogiile acordate lui Alecsandri. Nu-marul 195 din 1890 al ziarului, Inchinat tristului eve-niment, are Intaia paging Incadrata In chenar negru,iar articolul de fond, cuprinde, Intre altele, acesteaprecieri asupra operei celui disparut :

Nu exists pe fata pamantului un unghiu de tars,locuit de Romani, In care numele lui Vasile Alecsandrisa nu fie cunoscut si cantecele sale sa nu fie In guratuturor. Eminescu a Post un mare geniu, dar adancasa cugetare, fantazia lui colosala n'a strabatut In ma-sele poporului, precum a strabatut dulcea limba, doinele, baladele, legendele si cantecul patriotic al luiVasile Alecsandri. Din izvorul bogat al poeziei popu-lare s'a adapat bardul nostru gi din cantecul sari dulces'a adapat poporul roman ; aici a grait inima la inime...

Sunt relevate In deosebi meritele poetului In des-voltarea limbii romanesti: Pe cand Romanii, umilitidin toate partile, se sileau sa arate originea lor Latinanu numai prin fapte istorice, ci si prin alcatuireagraiului lor, s'a format si aici gi dincolo de Carpatio scoala, care In nazuintele ei nationale a mers asade departe, incat Incepuse a se forma un abis peri-culos, Intre limba literary gi limba vita a poporului,In acelagi timp, Alecsandri scotea mereu comori dinpoezia populara si, pe cand raceala Ingrozitoare aa scrierilor fiilologilor te respingea, te atragea cal-dura binefacatoare a graiului, In care se rostea can-

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVAIVIE1 213

taretul roman. Puterea etiintifica a invatatilor se fran-sea, chiar gi In era unui simt national exaltat, InainteapUterii magice a poetului. Tezaurul scos prin Alecsan-dri ne va ramane Inca mult timp izvorul perfectio.ctirii limbii noastre".

Dovad5. suprema pentru cultul lui Alecsandrimai sriune autorul acestui articol este faptul capoeziile lui se cants de popor In toate tarile locuite.de RoManig. La Mircegti, Incheie caldul omagiu, estepulberea vremelnica a poetului, spiritul lui va fi Insaal nostru al tuturor'. Peste zeci gi sute de ani el varasuna dincoace gi dincolo de Carpati, dincoace gi-clincolo de Balcani

Scriind astfel, Tribuna nu exprima numai sentimen-tul celor grupati In jurul ei, ci pe al Intregei roma-nimi de dincoace de Carpati, care a tinut sa deplanga.trecerea din viata a poetului Intr'un mod cu totuldeosebit. Astfel Sibienii au organizat, pentru odihna-sufletului poetului, un parastas In catedrala arbiepis--copiei. Cel care a elogiat pe Alecsandri, cu acest pri-lej, a fost Zaharia Boiu, fostul redactor al TelegrafuluiRoman, admirator gi imitator vechiu al poetului. Zia-rut publics In intregime panegiricul lui, care prin1ntelegerea pentru semnificatia vietei gi operei luiAlecsandri gi prin forma lui aleasa gi inspirata, facecinste celui care 1 a rostit 2).

Cu cateva zile in urma, Bragovenii au urmat pilda.Sibienilor, inchinand de asemenea un parastas poetului,urmat de o serbare comemorativa In sala festiva aliceului, la care s'a recitat din opera poetului defunct,jar Andrei Barseanu a rostit o cuvantare omagiala 8).

1) Tribuna, VII, nr. 195.2) Tribuna, VII, nr. 205 Zaharia Boiu a mai lachinat poetului cu

prilejul mortii poezia La moartea lui Vasile Alecsandri, Tribuna,VII, nr. 200.

3) Ibid. Cf. gi Barseanu. Ist. scoalelor centrale. Op. cit., p. 537.Cf. *i studiul nostru Vasile Alecsandri si Andrei Barseanu, publicatdu acest volum.

'

9`.

www.dacoromanica.ro

214 ION BREAZU

Ace Iasi gest de pietate 1-au savarsit apoi Lugojeniirnude cuvantarea festive a fost a protopopului Gh.Popovici 9.

Cultul pentru Eminescu a fost mai discret, nu maiputin adanc 4ns12).

Grupul Tribunigtilor 41 admira Inca Inainte de lute-meierea ziarului- Relatiile lui Slavici cu poetul ne-sunt Indeajuns de cunoscute. El n'a fost Ins& singurulcare s'a apropiat de timpuriu de inima lui Eminescu..Ilarion Puscariu i-a fost coleg la Viena. Ion Bechnitz.i-a fost tot acolo, prieten bun, iar mai tArziu mare admi-rator3). Intreg grupul dela T elegraful se va fi simtit apoideosebit de atins de felul in care poetul le aprecia sta.duintele literare. Prin ei cultul pentru autorul Lucca.-forului s'a rAspAndit In Intreaga elite romaneascA aSibiului. CAnd poetul se habolnAveste, In 1883, Sibi-enii stAruiau sa fie adus In mijlocul lor, asigurand pe-Slavici c5. nicArei nurva fi Ingrijit ca acolo 4). Sosinclla gars scrie Slavici lui Maiorescu am fost tn-tAmpinat de dascalimea de aici, care s'a simtit foarteclesiluzionata, aflAnd ea nu 1-am adus pe Eminescu..Era aici asteptat cu multA caldurA. In deosebi gi cu.coanele ei cuconitele sibiene II cunosc toate gi-1 do-reau si vine. E agteptat aici si dace va veni va fifoarte calduros primit 98. Eminescu insA, Incoltit pu-ternic de boala, a fost trimis de prieteni acolo uncle-se astepta o salvare mai sigurA, la Viena. Daces n'aputut sa. vine. Insa la Sibiu, ultimii ani ai vietii lui

1) Trib., VII, nr. 282.2) 0 schitare mai mult bibllograficg a acestui cult a dat Oh.

Bogdan-Duicg, in Eminescu intrad to Ardeal (Pe drumul Tribune!din Sibiu), in Mihai Eminescu IV (1933), p. 1-3.

3) Slavici, Arnintiri, p. 144.4) Ibid., p. 135.5) Cone. Lit., LXIII, p. 956.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA 7RANSILMNIE1 215

au Post urmariti deaproape de prietenii sibieni, inziarul lor. Cele din urma poezii ale lui sunt uneorireproduse1); planurile lui literare sunt elogiate 2);mersul sanatatii lui este inregistrat cu deosebita In-,grijorare, iar moartea i.a Indurerat pe toti. Ziarul re-produce coloane intregi din presa 5i revistele bucu-Tegtene despre rasunetul acestui eveniment la Ro-minii de dincolo de Carpati 3). Din parte.i Tribuna iaconsacrat o poezie a tanarului Al. I. Hodos (viitorulIon Gorun) gi un articol scurt, dar care cuprinde inscrisul lui miezos Intregul sens al operei poetului 4).El era scris de Gheorghe BogdanDuica, care cu unan inainte incepuse sa urmareasca In foiletonul zia-rului ecoul lui Eminescu dincoace de Carpati, demas-cand pe plagiatori gi laudand pe cei ce au gtiut sä.In vete din taina artei lui.

Doti& luni in urma, Vasile Goldis, atunci profesorla Caransebeg, citea la adunarea din acel oras a So-cietatii pentru Fond de Teatru, conferinta lui Pesi-cmismLf in poeziile lui Eminescu, pe care ziarul va re-produce.° in intregime In foils °). Prin gandirea ei

st ransa.., prin metoda taineana, aplicata cu pricepereoperei poetului, prin explicatia filosofic.istorica a pesi-

1) La Steaua, in Trib., III, nr. 299.2) Mai ales Feintetna Blanduziei, care e mentionata regulat la bi-

bliografie.3) Incepand cu nr. 139, anul VI. Cuvantarile dela inmormantare

sunt reproduse aproape toate. Apoi articolul lui Havleu din Rem.Nona, al lui I. Negruzzi din Cony. Lit. §i studiul lui Maiorescudespre poet, acesta se pare, Inainte de a apare in Convorbiri, caciin nota redactionala cu care e insotit se spune: In Conn. Lit. dela1 Nov. va apare urmatorul articol scris de d-1 Maioresce. (Trib.,VI, nr. 2531.

4) Eminescu, in Trib., VI, nr. 190, semnat g., dupa stil ins cusigurant3 al lui G. B. D. In acela§i numar poezia Mort a lui A. I.Hodol.

5) Trib., VI, nr. 257-260.

www.dacoromanica.ro

216 JON BREA Zik

mismului lui gi indicarea legaturilor lui precise cu filoso-fia lui Schopenhauer, avem de a face mai mult decat cu o.conferintg, cu un studiu, care merits un loc de seamsin bibliografia eminesciana 9.

Simpatia pentru poet a mers astfercrescand. Secalla amintiri despre petrecerea lui in Ardeal, sepublica' comentarii asupra operii lui. Astfel Aurel [C-Domsa] (la Tribunei un fel de statistic& a lunii in poe-zia. lui Eminescu, precedando de pretioase amintiri,culese dela Blajeni despre trecerea poetului pe acolo!).

Aurel C. Domsa glasuia, timid, sub pseudonim, Irlpnumele Blajului tidal. Blajul batrAn gandea cu tofu)altfel. Cu trei ani in urma, unul din reprezentantii.lui, Al. Grama, publica cunoscutul pamflet antiemi-nescian. El a trezit o adevarata indignare la Bucu.resti. Tribuna se face ecoul indignarii Ardelenilor,admiratori ai poetului: Asiguram pe fratii nostri de,pe malurile Dambovitei spune ea ca cursurilede estetica ale savantului anonim dela Blaj nu numai-ca n'au fost aprobate si gustate de catre publicul ro-manesc de aici, dar au starnit adevarata indignatiunein toti cati au avut rabdarea sa le citeasca. In totArdealul, cu cele mai indepartate parti romanesti aleUngariei, abia se mai gaseste azi un carturar in casacaruia sa nu fie pe masa volumul de poezii al luiEminescu s)". Pamfletul lui Grama se impartageste, TMan in urma, de satira usturatoare a lui Gh. Bogdan-Duica, care face cu acest prilej ironice consideratiasupra goarecilor in literatura universals, numind

1) Conferinta n'a fost fns priceputa la Caransebeq, probabil dimprincina caracterului ei de studiu. Cf. Nit dela Lugoj [Ion Popo-vici Banateanu], Adunarea Societeitii pentru Fond de Teatru. Trib.VI, nr. 218.

2) Aurel, Luna la Eminescu, Trib., v11, nr. 98.3) Curentul Eminescu, dare de seams despre conferinta cu acest

nume a lui Vlahuta, In Trib., IX, nr. 65 semn. V. D.

.

www.dacoromanica.ro

ZITERATURA TRANSILVAN,E1 217

cartea lui Grama o murdarire a unui spirit dumne-zeesc

Tribuna n'a fost Insa nevoita sä apere pe poetuladorat numai de atacurile lui Grama, ci si de alealtora, care se bucurau In cercul ei de multa stimA.Am amintit mai sus, Intro altA ordine de idei, de re-plica data de Slavici lui Hasdeu, care In critica adusa

lui Rudow era atAl de lipsit de pietate fat& denemoria celei mai strAlucite minti romAnesti.

1) CAnd nu asem ce face on coca despre pared. Trib., X, nr.7-8. Articolul e semnat Alfa, dupti stil e evident Ins& at lui Oh.Iiiogdan-Duicd.

cartii

www.dacoromanica.ro

G. BOGDANDUICACRITIC $1 ISTORIC LITERAR 1)

In toamna anului 1920 veneam la Cluj, absolvental unuia din numeroasele licee romanesti proaspeteale Ardealului, cu gandul de a ma 1nscrie la Faculta-tea de Litere. Aduceam cu mine o mare iubire pentruliteratura romaneasca, pe care o cunoastem mai multdin bogate lecturi particulare, decat din ceea ce mi-audat profesorii, copleoiti sarmanii de povara vremilorprin care trecusem. Cel dintai contact cu specialitatea,la Universitatea Clujului, 1.am avut la cursul de des-chidere al lui G. Bogda n.Duica. Vorbea despre admi-ratorii oi detractorii lui Vasile Alecsandri : ,Cincidecenii natiunea romaneasca din toate partile spunea-profesorul a stat necontenit subt influenta luiAlecsandri : s'a Inveselit cu el, a plans cu el; s'abucurat, a gemut impreuna ; a nadajduit, a suferit detndoieli; el a fost ea, ea a fost el... Caderea aceastaperiodica de versuri gi proz4, de idei generoase si desentimente alese peste sufletele poporului nostru sepoate asemana cu caderea ploilor pe lanuri incoltite-Ca lanurile, ca iarba verde, sufletele cresteau, saltauIn sus. Dar din ele cite au spus, ate au putut spunece au gandit si ce au simtit ? Unde aunt probele ameste-

1) Cuvant comemorativ, rostit In aula Universitajii din Cluj, la16 Dec. 1934.

www.dacoromanica.ro

Li TERATURA TRANSIL VANIEI 219

cului intim de suflet national gi suflet de cAntaret natio-nal ?"). Au urmat apoi probele, o pitoreascA suits de au-tori gi date in mare parte necunoscute mie, vivificate dezaracterizari cuprinzatoare gi plastice. Alecsandri mi-aaparut atunci, pentru intaia oars, un urias care apurtat pe umerii lui destinul sufletesc al unui neam'dar un uriag mi-a aparut gi profesorul de -o aparitiesingulars, de pe catedra. In tot cursul lectiunii amavut senzatia de placere, amestecata cu teama., a labtimilor. PlAcerea mi-o dadea perspectiva nebAnuit delargl asupra specialitAtii, pe care mi -o deschidea pro-fesorul ; iar teama spiritul lucid, sprinten, caustic gimai ales bogatia lui de cunostinte, pe care nu gtiamcum am sA le infrunt la examen.

Astfel 1-am cunoscut pe Gheorghe Bogdan-Duica.am avut norocul fiu elev in cea mai fruiloasL

epocA a activitatii lui. La sfarsitul intaiului meu ande universitate apArea clasicul lui discurs dela Aca-demie asupra lui Titu Maiorescu ; la al doilea mono-grafia asupra lui Joan Ionescu dela Brad ; in al treileaPoetii munteni Si discursurile asupra lui Goga gi Sa-doveanu ; in al patrulea George Lazar gi Simeon Barna!,apoi vioaiele recensii din Societatea de Maine. Allturide aceastA revarsare de studii cursuri care mer-.geau dela Scoala ardeleanA pans la ultimul poet mo-dern. Perspectiva mea asupra literaturii romine cregteamereu gi cu ea entuziasmul. Iar teama dispArea. Depe catedra lui profesorul cobora in mijlocul nostru,de cite on i se oferea prilejul. Nu numai pentru ane da sfaturi, totdeauna utile pentru specialitate, cisi pentru a-gi descarca bogatul gi vegnic agitatul sausuflet. Am cunoscut astfel gi omul, acea miraculoasi

1) Lectiunea a tost citita, in primavara anului urmator, la Aca-demia Romans si publicata in Anale, Seria II, Tom. XLI, Bucu-ce0i, 1922. Citatul este dela p. 328.

Si sai

www.dacoromanica.ro

220 ION BREAZU

acumulare de cunostinti, de amintiri gi pasiuni, dincare a curs opera, cum izvorul curge din munte.

SA-mi dati voie s5. fac elogiul acestei opere, oprin-du-ma numai asupra istoricului literar gi a criticu/ui,adeca a pArtii ei mai importante.

I.

Gheorghe Bogdan-DuicA sia deschis ochii spiritului-sub auspicii binecuvantate. La liceul din Brasov, alcArui stralucit elev a fost, a surprins intaiele undeale Junimismului in Ardeal, aduse acolo de profesoriilui I. C. Panto, D. FAgarAseanu gi Andrei Barseanu,care fusesera cuceriti pentru .directia nova" in lup-tele dela Romania Jung' din Viena 1). Inca nu ter.minase liceul gi asupra Ardealului se revArsa valuljunimist, mare gi hotAritor, at Tribunei (intemeiati la1884), pe care el a urmArit. o dela intaiele numere cubtinereasca. infrigurare. Cetitor asiduu Inca de pe ban-cile scoalei, el nu s'a multumit cu ceea ce-i spuneauprofesorii, sau cu ceea ce aducea foiletonul Tribunei,ci a adancit bine operele Junimistilor gi colectia Con.vorbirilor Literare, astfel ca. atunci cand tgi incepe acti-vitatea de critic literar el se prezinta bine inzestratcu arme din arsenalul junimist. AceastA activitateincepe destul de timpuriu n'avea deck 22 de alai

in foiletonul Gazetei Transilvaniei (1888) cu un ciclude Reviste Literare". Venind cu un ciclu el aducea.un plan de lupta bine chibzuit. Se pregAtea sA faca,in Ardeal ceea ce Titu Maiorescu a facut in tars li-berA: sA curets mai intai campul literar de toata pA.-lamida gi uscAturile gloriilor" locale rAsuflate, depoetastrii goi de idei gi de simtire, cu o limbs pAsa-reascA, pentruca mlAditele tinere, care -gi trAgeau seva

1) Sextil Pu§cariu in raspuns la discursul de receptie la Academie al lui G. B.-D. Ac. Rorn. Discursuri de receptions. IA. I. p. 34-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 221

din fondul popular, sa creasca libere, In bataia v an-tului care venea de dincolo de Carpati, la luminasoarelui care Slavici a spus o la Bucuresti rasarepentru toti Romanii. Daca nu cu luciditatea maestruluidela Iasi, flea. Indoiala cu curajul lui, 1anarul critic ainceput sa revizuiasca si sa izbeasca In Andrei Mu-resanu, apoi In Teochar Alexi, losif Vulcan, I. Popfiu,T. H. Pop, Ranta-Buticescu, V. Muntenescu, si altecelebritatia ale revistelor si gazetelor noastre deatuaci. In locul for atragea atentia asupra poeziei luiloan Lapedatu, Andrei Barseanu, Lucretia Suciu, darmai ales asupra lui Gheorghe Cosbuc, tanarul si fecundul poet din foiletonul Tribunei. A nu veclea InInceputurile lui Cosbuc spune el toate elemen-tele ce-1 vor face un bun si cu renume poet ar In-semna ca nu avem pricepere si ar fi si o nedreptatirea talentului, ca.ruia i se cuvine cinste, on de undes'ar arata" 9.

Daca avem si astazi admiratie pentru curajul dela1867 al lui Titu Maiorescu, nu putem sa nu avem cu-vinte de lauds si pentru opera urmasului sau la Aca-demie, cu toate ca ea a fost savarsita cu doua deceniimai tarziu. Pentruca societatea ardeleana a vremii,cu solidaritatea ei de fier, In atmosfera ei patriarbalanu admitea astfel de Indrisneli mai ales din parteaunui tartar. Asemenea lui Titu Maiorescu, tanarulbrasovean avea sa-si atraga si el oprobriul batranilor-Mai fatal Gazeta Transilvaniei n'a mai voit sa-i publice,,revistele literate" pentru ca prea a laudat In ele pe,,necunoscutul" Cosbuc; iar la un an dupa. aceasta, Intoamna lui 1889 Venerabilul Consistor dela Sibiu iiretragea suplinirea catedrei de limba roman& dela li-ceul din Brasov, pentruca raspandeste idei In contradisciplinei bisericii". ,,Caut In firea mea legile eticei

1) Gazeta Transilvaniei, 1888, nr. 113.

www.dacoromanica.ro

222 ION BREAZU

mele' a raspuns G. Bogdan Dula. Consistorului,')continuindu-si scrisul cu aceeasi staruintA si Indar5t-nicie. .Revistele lui literare, care apareau act= InTribuna, au ajuns !Ana la 26. Alkurea de literaturerevizuia gtiinta, mai ales pedagogia gi istorita, alun-gand $i de acolo falsurile si pretenfiile. La tncheiereaacestor reviste lea rezumat Ardelenilor, in lungi foi-letoane, Philosophie de l'art §i Histoire de la liileraiureanglaise ale lui Taine, slatuindu.i scisi distrugA demo-datii zei locali si sfi. se Indrepte spre ideile esteticemoderne. lar intruat priveste literatura sa citeascacat mai multe carti din .fare', sau pe autorii maristreini. Din parte-i se va nizui sa vorbeasa cat maides, atat de unii, cat si de altii. Foiletoanele lui vorprezenta acum pe Nenitescu, Vlahuta, Sihleanu, luliaHasdeu, Odobescu, Naum, loan Ghica, Nicoleanu,q. a. Dealtfel aceste foiletoane se vor Intitula In cu.rand Corespondente din Bucure$W. De acolo vaeerie nu numai despre arti, ci ei despre teatru, dandArdelenilor cele dintki cronici dramatice documentate.Dintre autorii streini, alkurea de Taine, pe care1.am amintit, va prezenta Intr'un lung studiu Laokoonullui Lessing, apoi pe Tolstoi, Bjornson, Hebbel, Mo-liere, V. Hugo, R. Voss, sau va traduce Insusi, inversuri sau in prczg, din Mahabarata (Savitri), saudin poezia chinezeasa, din Ludovic Borne, sau dinfilozoful vienez Fr. Brentano. Astfel G. Bogdan-Duica.s'a inscris In primele rAncluri ale luptei literare delaTribuna, hotaatoare pentru transformarea spirituluipublic din Ardeal. Precum nu ne putem Inchipui ac:tiunea dela Tribuna, are: Slavici gi fare Cogbuc, aganu neo putem Inchipui fare el. Dace Slavici a datdirectivele culturale ei politice ale bAtaliei, dace Cog-buc a Lost poetul, G. Bogdan-Duia a Lost criticul ei

1) Tribuna, 8-20 Oct. 1889.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 223

curajos, sigur de idealul literar urmArit, pe care 11verifica mereu cu cele mai autentice valori europene.

Astfel numele lui s'a impus de timpuriu In Intaieleranduri ale publicistilor ardeleni.,De aceea nu trebuesl ne mire chemarea lui In fruntea Gazetei Bucovinei.In rAstimpul petrecut la Cernauti (dela 4 Maiu 1893la 5 August 1894) G. BogdanDuicA a continuat, cuindoita energie, lupta junimistA, Incept:CA la Tribuna.A fost un an neasemanat de bogat In agitata lui viata.Cu toate ca la Gazeta avea povara directiei politice,ideea literara n'a abandonat-o.nici odatA. Foiletonulera sustinut In cea mai mare parte de el, scriind des-pre autorii din tarn, (Basarabeanu, Beldiceanu, Delavrancea), despre BudaiDeleanu, Barit, BA.rnut sauCosbuc, comentand gi traducand pe J. St. Mill, Zola,Brandes gi altii. In jurul lui se formase o adev Aratamiscare literara. Asteptam foita Gazetei spune d.Victor Morariu cu aceeasi infrigurare cu care maitarziu asteptam Sanainatorul lui Iorga. A fost un ande glorie In publicistica bucovineana" 1).

II.Pasiunea lui pentru literature, temperamentul lui

combativ, probabil fermecatoarea cariera a lui TituMaiorescu, Lau &cut pe Gheorghe BogdanDuica sadebuteze gi sa staruie In critica literara. Critic a siramas el intreaga viata. Si nu numai atunci and fa-cea literaturl. Dar acolo unde a fost neintrecut esteistoria literarA.

Vocatia pentru ea sia descoperito destul de tim-puriu. Aparitia ei a fost favorizata si de anumiteimprejurari speciale. In Germania, unde G. Bogdan-Duica facut o parte din studii, de unde veneau

1) Victor Morariu, Gh. Bogdan-Duica Indrumator literar al Buco-vinei ( 1893-94), fn Fat Frunios, V (1930), p. 85.

qia

www.dacoromanica.ro

224 ION BREAZU

cele mai multe carti ale acestui cetitor nesatios, stu-diile istorice t i atingeau apogeul; la Junimea istoriaa patruns gi ea deabinelea, hand locul esteticei gifilosofiei; atat de bine Incest conducerea Conuorbirilore trecuta In mana unui istorici care nu era altul de.cat fratele mai mare al regretatului profesor, sobrulgi documentatul Ion Bogdan. In Ardeal istoria a fostapoi mereu o arms de lupta. Deaceea and GeorgeBogdanDuica a fost atras In lupta politica, ajunsa lamare incordare prin actiunea memorandista, intelec-tualul din el se va Indrepta spre istorie. Din trecutulagitat al Ardealului el a ales atunci un luptator cucondeiul pentru demnitatea romaneasca, un samanatorde idei generoase, un caracter netnfricat, pe PetruMaior. Studiul pe care tanarul publicist i-1 inchinala inceputul anului 1892, era o adevarata inviere afruntagului latinist.

Lui Petru Major iau urmat cateva contributii asupralui Inochentie Micu Klein, Calugarul Visarion Sarai,Budai- Deleanu, Barit, Barnut, s. a. Temperamentulnu-1 prea lasa Irma pe BogdanDuica Intre documentegi carti vechi, Intransigenta lui i-a facut zile amaregi la Cernauti, pe care a trebuit sai paraseasca dupesabia un an de Infrigurata activitate. Din CapitalaBucovinei s'a relntors In redactia Tribunei cu catevaamaraciuni, cu spinarea dreapta gi cu cunogtiinta pro-funda a natiei romanesti din provincia dela Nord, perare a condensato imediat tntr'o bogata monografie1).Dupes doi ani a trebuit sa paraseasca Irma din nou giTribuna, din pricina conflictelor cu acelagi VenerabilConsistor dela Sibiu gi cu tot aga de venerabila con-ducere a Partidului National, conflicte pe care dupesobiceiul sau le-a facut publice, prin tiparirea a doui

1) Bucovina. Notite asupra situatiei. Sibiu, 1895.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 225

brosuri 9. De asta data gi-a cautat rosturile pesteCarpati, unde prin scrisul lui a Indreptat mereu pri-virile Ardelenilor. Dural scurte popasuri prin Focganigi Galati ajunge,InsfArgit, prin .1899, profesor la Bucu-regti, bucurAndu-se acum de o relatives linigte atAtacats 4i permitea temperamentul.

Situatia politica era destul de calms, in acest timp,in capitala Regatului. Gheorghe Bogdan-Duica s'a In-chis deci In biblioteci gi In gcoalA, dedicAnduse stu-diilor pedagogice, dar mai ales studiului literaturiiromAne din epoca drags lui, dela sfarsitul veaculuial XVIII gi inceputul veacului al XIX.lea. IncepAndcu anul 1900 Convorbiri Literary vor aduce mereu con-tributiile lui privitoare la scriitorii din aceasta epoca,.contributii do uimitoare eruditie, pline de punctede vedere gi descoperiri noi. Atat de bogata i-a apA-rut perspective ce i se deschidea In tainele acesteiepoci, gi atit ) de putin cunoscuta, haat s'a simtitmumilit de atata lipsa de interes"). Studiul ei 41 con-cepea astfel, haat nu -gi putea inchipui o sinteza a eideal dupes cercetari indelungate de cel putin o ju-rnatate de veac. GAndul lui se intindea cel mult papades monografii asupra singuraticilor scriitori gi curente.Nici pe acestea n'a avut Insa rAbdarea gi cu sigu-ranta nici rAgazul 8a le faces. Monografiile lui asupralui Budai-Deleanu gi Costache Conachi, concepute peun plan atAt de vast, se terming cu un ,va urme.Aceste torso-uri vor ramanea lima In admiratia gi fo-losul cercetatorilor mai mult deck atAtea sinteze" am-bitioase.

Gheorghe Bogdan-Duica a publicat, In aceasta intAieperioada a activitatii lui de istoric literar, alaturea

1) Canoanele Si politica, Sibiu, 1895 qi Partea mea crisa Tri-bunei, Ora§tie, 1896.

2) Prefata la 1st. lit. modem. Intdii poet' munteni. 'Cluj, 1923.

15

to

www.dacoromanica.ro

226 ION BREAZU

de inceputurile de monografii amintite, contributii sistudii asupra lui Grigore Alexandrescu, Alecu Russo,Anton Pann, George Barit, Vasile Car lova, Ion Ghica,Vasile Alecsandri, si asupra altora mai marunti ;apoi contributii asupra teatrului romanesc in Ardeal,sau asupra saloanelor literare dela inceputul veacului,dela Iasi si Bucuresti.

Eu n'am facut trisa aici deal o seacA si fugarainsirare de titluri. $i nici -macar titlurile nu le-amamintit decat in parte. Pe toate le va cuprind biblio-grafia, foarte utilA specialistilor, pe care cu colegulI. Craciun am alcatuit-o anevoie din numeroasele pu-blicatii, in care acest muncitor urias si-a risipit scri-sul 9. Timpul care imi sty la dispozitie numi permitesa arat ceea ce G. Bogdan-DuicA aduce nou nici macarIn parte din ele. Totugi, nu pot trece peste acest strAlucitdebut al lui in istoria literary fail de a aminti inge-niozitatea cu care tntrebuinta o arms noua de cerce-tare: metoda cornparatd.

III.Literatura comparator este o discipline destul de

tanara in Universit5.ti. Dace studii asupra imprumu-turilor literare existA de mult, teoria acestei disciplinenu s'a incercat cleat dupes rAsboi, °data cu intensi-ficarea spiritului de colaborare intre popoare. AstAziea este un instrument de intaiul ordin in istoria lite-rary de care nimeni nu se poate dispensa.

Este meritul lui G. Bogdan-DuicA de a fi recurs laajutorul ei, inci dela cele dintai studii ale sale. InsAsiepoca la care se oprise el se caracteriza dealtfel printr'ointense si bogatA circulatie de idei pe intreg teritoriulEuropei.

1) Ea a lost publicata in volumul comemorativ : In memoria laG. Bogdan-Duica, Cluj, 1935, pp. 38-80.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 227

Reuagterea noastra, modernA datoreste imens acestei,osmoze spirituale. Setea noastri apriga dupa totceea ce este nou, apoi lipsa unei traditii culturale pu-ternice, care si se opuna, sau sa, revizuiascA ceea cene venea de peste hotare, ne-au &cut sa primim totultntr'o pitoreascA gi trepidant5. desordine. Clasici eiromantici intrau la noi deodatA, fiind primiti cu egalasimpatie, uneori In aceeasi casA. Autori mediocri ye-neau brat la brat cu celebritati consacrate, fara pu-tinta de ad distinge. Om sa. fii sa to descurci In aceststufis de influente streine gi Inmuguriri autohtone...

Gheorghe Bogdan-Duica s'a miscat dela Inceput Inel cu o rara siguranta. Celitor neodihnit, inzestrat cuo memorie careia nimic nu-i scar* el era un compa-ratist indscut. $i literatura comparator a si ramas,intreaga viata, marea lui pasiune.

Inca In Petru Maior G. Bogdail-DuicA arata marelerol `avut de iluminismul sec. XVIIIlea In desvoltareafruntasului ardelean. De atunci se dovedea bine in-format asupra mediului austro-german din epoca MarieiTerezia gi a lui Iosif al II-lea, din care scriitorii re-nasterii noastre romanice au supt un duh nou, cuconsecinte atAt de generoase Rentru neamul nostru,

Atentia lui G. Bogdan-DuicA s'a Indreptat mai alesspre influenta germana. Intre numeroasele lui planurieste gi studiul amAnuntit al acestei influente cel putinpans la jumAtatea veacului al XIX-lea. N'a dat Insadeocamdata, decat cAteva contributii asupra unorautori: August de Kotzebue, Salomon Gessner, Kantisi elevii lui, Schiller, Gutzkow, sau asupra calatorieunor motive literare germane la noi. Toate acestecontributii sunt cu .atat mai pretioase cu cat, pans8.9tazi, tnraurirea culturii germane la noi, mult maibogata cleat se crede de obiceiu, a fost foarte putinstudiata.

Nu s'a oprit !Iasi numai la ceea ce ne venea din

www.dacoromanica.ro

228 ION BREAZU

Virile germane. Scriitorii studiati de el cereau bogateinvestigatii 5i dincolo de Rin. BogdanDuica lea fa6itcu aceeasi pricepere gi pasiune, dandne si aici catevadescoperiri care i apartin. Importante sunt contribu-tiile lui mai ales privitoare la influenta la not a pre-romanticilor 5i a romanticilor francezi: Florian, IVlar-montel, J. J. Rousseau, Bernadin de St. Pierre,Voiney,.Lamartine, Victor Hugo, Lamennais, Fourrier 5. a.

Si privirea sa se rotia si mai departe, atat la Vestcat 5i la Est, descoperind, de pilda.', ecourile lui Byron,.sau ale poetului rus Jucovschi, In roezia ociastra.

Nici atunci Ins& 5i nici mai tarziu aceasta pasionatlurmarire de influence nu ia intunecat privirea asupravirtutilor creatoare ale rasei 5i scriitorilor care areprezintA.

IV.

Cele mai insemnate studii de istorie literara ale luiG. Bogdan-DuicA, din aceastA perioadA a activitA.tiisale, au apArut In Convorbiri Literare din anii 1900-1903.-Fara sa alba amploarea acestora, contributiile luiau fost trimise mereu, pang. catra. 1907, acelora5iConvorbiri,Scimcineitoruui,Vielii Romanefti, Luceafcirului,sau unor gazete ca Tribuna Poporului dela Arad, Infoiletonul careia publics cu comentarii, lungi extrasedin atat de pretioasa corespondents a lui Barit. Zelulistoricului a Inceput Insa sa scads, iar criticul sa.siarate neastamparul. AlAturea de el literatura roma.neasca lua un nou avant; un val de intinerire invioratoate provinciile. Criticul dela Tribuna s'a simtit si el1ntinerind. La Convorbiri, unde dela 1902 face partedin comitetul de redactie, recensiile lui asupra cartilorproaspete se Indeasa. mereu. Ele analizeazA, Intr'unstil vioi, cu vechea francheta, chiar and e vorba deprieteni, proza lui Ion Adam, Const. Sandu-Aldea,.Duiliu Zamfirescu, Delavancea sau Sadoveanu, poe-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 221?

ziile lui Iosif $i Cosbuc, sau dramele lui Davila 5iRonetti Roman.

0 alts icaprejurare venea sa-1 departeze $i mai multde vrafurile de manuscrise 5i periodice ale Aeademiei,Intre care devenise atat de familiar. In Ardealul, pecare daca a fost nevoit sa-1 paraseasca nu 1-a secsnici odata din inima lui, mi5carea literara lua o des-voltare ne mai cunoscuta din timpul5coalei ardelene.Tinerii grupati in jurul Luceafcirului se impuneau totmai mutt, nu numai la ei acasa, ci $i la Bucure5ti.[dealul cultural pentru care luptau era o continuare,Intr'un ritm mai viguras $i cu mai con5tiente aluziipolitice, a idealului pentru care G. Bogdan -Duica amilitat in foiletoanele Tribunei. De aceea el va alergaIn mijlocul lor. Incepand din 1906 paginele frumoaseireviste ardelene vor aduce Coresponden(ele lui dinBucuretiTM, cari vor prezenta via(a culturala, literara5i dramatic& din capital& in spiritul romanismuluiunitar 5i luptator, urmarit de Luceakirul. ,De candtraesc In Romania spune el Intr'o astfel de cores-pondent& am avut adeseori momente, in care adu-c5.ndu-mi aminte de ce stiam candva In Ardeal, despreoamenii din Romania 5i operele lor, miam zis: Putinestiam 5i nici prin band nu ne trecea c5. ar trebui sane fie rusine cat 5tim de putin. Ru5ine pentruca dacavorba este sa creem impreuna o unitate cultural5,aici nu ne putem desinteresa de nimic ce se petreceacolo, si acolo de nimic ce se petrece aici").

Sunt numeroase mai ales cronicele lui dramatise,crescand prin ele dorul Ardelenilor dupa Teatrul Na-tional, pentru care Societatea pentru Fond de Teatrulupta de mult, greoi, far& prea mari 5anse de reu5ita.Grija lui se Indrepta mai ales spre productia drama-tics .originals. Cand prin dramele lui Delavrancea.

1) Luceafarul, VI (1907), p. 77.

www.dacoromanica.ro

..230 ION BREAZU

aceasta productie trezea mari sperante, coresponden-tul din Bucuregti al Luceafdrului §ia dat drumul en-tuziasmului. Cronica lui despre Apus de soare estenumai elogii lucru rar la el.

Atata n'a foet insa. deajuns. Alte imprejurAri 21 ra-peau si mai mult dela studiile literare. Miscare a pe-dagogia, pentru care dela Intaii lui ani de profesorat,In Vechiul Regat a aratat un deosebit interes, lua,sub impulsul lui Spiru Haret un mare avant. G. Bog-danDuia trebuia sasi spuna gi el cuvantul. $i l.aspus, In cateva studii temeinice, care il aseazA Inintaiele randuri ale acestei miscari.

In preajma rasboiului lupta nationala, In care eraadanc implicat prin alegerea lui de secretar al LigiiCulturale, 1a absorbit apoi definitiv. Loviturile luiImpotriva pajurei cu doa capete, ale carei pacate lecunostea demult, cad acum ca grindina.

Timpurile nu mai erau pentru literaturA. Vor trebuiAke imprejurari pentru ca sa se apropie de aceastaveche prieteni cu un entuziasm crescut.

V.Pentru poporul romanesc din Ardeal, Universitatea

Daciei Superioare a venit cu cateva veacuri mai tar--ziu; pentru Gheorghe Bogdan-Duia cu trei decenii.Domnul fie laudat ca ea n'a venit prea tarziu, nicipentru Romanii din Ardeal, nici pentru GheorgheBogdan-Duia!

Revenit In Ardeal Intre intaii profesori ai acesteiinstitutii, el aducea pe talpile lui tArana de pe Intregpamantul romanesc; aducea apoi, ca un alt $incai,In figele gi memoria lui cultura romaneasa modernsIn toata amploarea ei; gi mai aducea un entuziasm pe-care numai tinereta lui, Earl bAtranete, putea s11-.IAA. Ce binecuvantare pentru elevii lui 1

Intaiul lui an de profesorat este Inchis In 1storia

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 231

literaturii romtine moderne. Intaii poeli munteni. (Cluj,1923). Ce mare de informatii, de sugestii, de perspec-tive ! Ardelenii puteau sa respire, la cursul lui, at-mosfera In care a Inmugurit romanismul modern, intoata complexitatea ei. Mai ales Ion Eliade Raclu-lescu, acest patriarh al literaturii noastre a fost In-fatigat In toata mAretia lui vulcanica. Apoi Iancuacarescu, Grigore Alexandrescu, Carlova, BolliacRosetti. .Cea mai mare energie romaneasca moderns'

cum numea el literatura, In prefata acestui volum,se desfasura Inaintea noastra, descArcad gi In noi va-luri de energie.

Si, totugi, aceasta uriagi desfundare a unei epociel o considera numai ca o contributie pentru o sinteza,care spune el, cu melancolie ,peste 40-50 deani eu nu o voi mai citi'.

Daces stadiul In care se afla istoria noastra literara,gi spiritul stiintific In care a fost crescut l.au retinutdela aceasti sinteza largi el ne-a dat in schimb cateva.sinteze partiale, cateva monografii In care facultatilelui sufletesti gi sistemul lui de cercetare au ajuns lasupreml desvoltare.

SA fim recunoscatori memoriei lui, noi Ardeleniimai mult decat toti, pentruca aceste monografii anfost Inchinate mai ales figurilor eroice, pe care notle-am (Unlit romanismului.

Din mai multe motive atentia lui s'a oprit asupralor. Mai Intai un motiv de nature'. intima. In GeorgeLazar gi Simeon BArnutiu s'a regasit, Intr'o anumitamasura, pe sine Insusi, iubitpr al rasei, luptator darnpentru progresul gi umanizarea ei, nevoit, asemenealor, BA paraseasa Ardealul pentru ideile lui. De aceeade timpuriu s'a simtit atras spre ei de o irezistibilasimpatie morals.

Atat LazAr cat gi Barnut an fost apoi stalpi de focIn acea epoch.' dela Inceputul sec. XIX-lea, In tainele

www.dacoromanica.ro

232 JON BREAV,

careia el a patruns de mult, ca nimeni altul. Stabilin-du-se apoi la Cluj, nu mai avea la indemana biblio-teca Academiei. Si el nu putea lucra decat verificandmereu orice afirmatie, crick& simpatie ar fi avutpentru subiectul ales. At.at Lazar cat gi Barnut s'aunascut Insa gi s'au desvoltat In mediul austroungarpentru care bibliotecile Ardealului sunt destul de bineinformate.

Acest fericit concurs de imprejurari au dat nasterelui George Lozdr si Vie(ii qi ideilor lui Simeon &mut,doua din cele mai bune monografii din literaturanoastri istorica, care sunt gi cloud capitole din intro.ducerea la not a civilizatiei moderne.

Daci In studiile de pani acum BogdanDuica s'aaramitit in fragmente, In schite de lucrari, In preci-zari de date, deastadata a urmarit un fenomen indesvoltarea gi structura lui intima, epuizandu.1 cudesivargire. 0 masa enorma de informatii gi faptesunt armonizate, stapanite cu suveranitate absoluta,stoarse de Intreaga for semnificatie, cum dirijorulstoarce palpitatia armonica a unei simfonii din toateelementele orchestrei. Stapanirea aceasta a unui ma-terial imens gi gruparea lui In jurul unei figuri eroicedi celor doua monografii un deosebit farmec epic.Ca la marii maestri ai istoriei, faptele gi realitatilesunt lasate si vorbeasca cu elocventa for implacabila.Viata unei epoci freamata aici puternic. Cel ce o po-vesteste se vede cä a retraio intens. $i poate sl tofaca gi pe tine, cetitor, sa o retraesti. Stilul lui masiv,lapidar, frant este adaptat gi el subiectului, crescan.dud acel farmec epic de care aminteam. fatal depilda pe Barnut in catedrala dela Blaj, inainte de a.girosti celebrul discurs:

Canonicul din .Blaj, Vasile Ratiu, rosti cateva cu-vinte. $i deodata, din toate partile, unanim, se auzipoftirea: Si vorbeasca Simeon Barnutiu.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 233

Barnutiu statuse linistit lang5. altar. Ling&inima, cari bAtea mai iute deck de obiceiu, se odih-nea manuscriptul discursului sau. Ochii lui se plimbsuasupra lumei, care astepta curioasa, incordata. Nulipsea nici un Blajan; din Sudul Ardealului erau de&P. Sibienii si Brasovenii, cu care venise Saguna ;In fruntea for era Moise Fulea si vioiul protopopIon Popasu dela Brasov; linistiti, stiind ce va urmase examinau si se felicitau A. Tr. Laurian, G. Barit,Nic. BAlAsescu; cativa tineri, viitori tribuni, scararau de idealism; acestia ca si ceilalti vor fi privit cupArere de rau ca. din Banat si dela Cris venisera pu-tini: protopopul Berciah din Lugoj, preotii Munteanudin SarcAu si Popdanul din Sarsig Murgu.Dar muntii, Motii, erau aici, cu craiul for cel tanar,Iancu. Pe acesta-1 incAlzeau mai ales ochii celor cefacuserA revolutia de dincolo de munti si care veni-sera sa o continue la' noi, cu ai nostri: Alecu Rusu,Lascar Rosetti, G. Sion, fratii ionesti, Teodor Mol-dovanul, Curius, actorul de origine ardeleana. Pe ici,pe colea, se ivea ate un tip sasesc; decAt Safi multmai multi erau Ungurii, cari Inca In aceia zi se grA-biau sa trimit& la guvern si la gazete raporturi des-pre ce vor vedea si vor auzi. 0 multime agitata,preoti, civili, nobili si militari astepta un ceas istoric.

Din toate partile se auzi poftirea : SA vorbeascaBarnutiu 1 Un rasunator aplaus cutreerA biserica. Cea-sul istoric batuse: Barnut era deasupra sugestului"din fata altarului: Barnut Incepu a vorbi").

AlAturi de Lazar si Barnutiu un alt ardelean delaacelasi Inceput de veac, modestul versuitor dela Brasov,Ion Barac, s'a Invreduicit de o cercetare tot atat devasta. Bine Inteles cA fata de acesta n'a fost atraspentru personalitatea lui pentru care nu °data G.

1) Slmion Beirnuf, pp, 89 90.

gi = nici uu

.S.

www.dacoromanica.ro

234 ION BREAZU .

Bogan-DuicA este destul de aspru ci pentru prilejulce i-1 oferea de a urmAri calAtoria pans la noi a omultime de motive literare streine. In aceasta mono.grafie comparatistul s'a Intrecut pe sine. Ea este unmodel de cercetare exacta*, un monument de eruditie.

Vorbind despre aceste monografii cArora le putemadiuga pe Ion Ionescu dela Brad gi Vasile AlecsandriGheorge Bogdan-Duica, atat de sever cu sine, era mul-tumit. Avea dreptul al fie. Vorbea de o metoda pro-prie de cercetare. Credem cä. a sosit momentul saspunem gi noi cateva cuvinte despre aceasta metodA.

VI.Nascandu-se In zodia Junimismului,In floare, avand

dela Inceput un adevarat cult pentru Titu Maiorescupe care dealtfel si 1-a pastrat tntreaga viata; do-

vadA discursul dela Academie G. BogdanDuica aavut totdeauna un mare interes pentru filosofie : ,,Eufilosofia o socotesc necesara pe Ling& orice studiu, fieel cat de practic spune el. Cu atat mai mult o so-cotesc indispensabill carierelor ai cAror posesori seIngrijese de interesele culturale ale natiunilor).

Aceasta este Intaia lui virtute, care ti dA o siluetaspecials Intre istoricii nogtri. El gtia sA meargA panAIn fondul ideologic al oamenilor si evenimentelor,des-coperindu-le astfel fisionomia general-omeneascl.

A doua virtute, mostenita tot dela Junimea, esteiubirea de adevir si afirmarea lui cu curaj. Mogteni-rea aceasta s'a grefat dealtfel pe un temperament catse poate de potrivit pentru valorificarea ei. Respectul-de adevir Il facea sA nu rite nici o afirmatie pangnu este controlata cu sursele ei cele mai autentice,pentru descoperirea cArora desvolta nu odata inves-tigatii uriage.

1) Societatea de Maine, I (1925), p. 243.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 235

Cu aceasta pasiune pentru filosofie a dat de Tainedestul de timpuriu. A dat de el lute() vreme cindprestigiul autorului Istoriei literaturii engleze era enorm,nu numai in Franta, ci in intreaga Europa. GheorgheBogdan-Duica citit in intregime cu o mare placere...Taine spune el te si Invati $i te inveseleste mult.Iti folosegte si te scapi de urit"). De aceea 1-a datpildi Ardelenilor, iar el 1a urmat cu multi fidelitatemai ales in intlia perioadi a activitatii sale stiintifice.

Positivismul lui Taine, hranit de stiintifismul german,cunoscut de G. Bogdan-Duica la propriile surse, i-audat agadar metoda de riguroasa critics istorica, cre-dinta ca fenomenele literare trebue studiate $i pot fiexplicate ca orice fenomen din natura, total, definitivMinunea omeneasca spune el se explica; trebuesa se explice: sa se poata explica").

De aici pasiunea lui pentru analize, pentru preci-zari de date, de infiuente. Toate aspectele unei opere-literare si ale unui scriitor trebue studiate in modcritic, pentruca nimic sa nu mai Amara neexplicatSi acest ,tot' era pentru el neinchipuit de cuprinza-tor. De aceea s'a oprit mai mult la analiza si a privitsinteza cu sfiala, cu toate ca am credinta ca ar fiputut-o face.

Din aceleasi surse a luat interesul pentru rasa $imediu, carora le-a atribuit un rol atat de important_in cercetarile sale. Nu numai rasa spirituals, ci $i rasa,biologics. In arhiva scriitorilor el nu cauta numaireminiscente de idei, ci $i buletine medicale. Si 4i da-deau aceea$i satisfactie $i unele $1 altele.

Nici temperamentul si nici marea lui pasiune pentrucitit nu-1 puteau lasa pe G. Bogdan-Duica robul unui-sistera. Para' in pragul mormantului curiozitatea lni a..

1) Tribuna, 1889 nr. 2.2) Societatea de Maine, 1 (1925), p. 243.

La

www.dacoromanica.ro

236 ION BREAZU

fost neadormiti, pentru tot ceea ce producea creerulomenesc. lar intrucat privegte specialitatea era tot-deauna informat asupra ultimelor conceptii gi metodede cercetare.

Am aratat cum imprejurarile Lau rupt pe G.Bogdan-D uica, pe la 1908, dela studiile de istorie literara,indreptandu-I spre critics gi studii pedagogice. Dinaceste incursiuni, intaia inteun domeniu inrudit, adoua inteunul mai iudepartat, s'a tutors cu bogatecagtiguri sufletegti. Nu voiu aminti decat pe unul :irnportanta personalita(ii. In Intinsul lui studiu asupraScoalei Normale, publicate in Convorbiri Literare (din1911-1913) el arata, Intemeiat pe ultimele autoritati

materie, rolul covargitor care trebue acordat per-sonalitatii in educatie. Cand, dupace ajunge profesorla Universitatea noastra, se indreapta iaragi spreistoria literara, vechea conceptie tainiana este largitaprin restabilirea personalitatii In drepturile ei suve-rane in geneza fenomenelor literare gi in genere, inevolutia istorica.

Numai acum igi permitea sa vorbeasca de o metodaproprie, chiar cand cercetarile lui se opreau asupraunui subiect studiat gi de altii: ,,Proprie ramine ten-dinta mea spune el de a-1 descifra pe Lazar capersonalitate gtiintific bogata, deo acuta simtire laorice atingere; imaginind meniri proprii gi nationalemari; voind sa realizeze staruitor ce imagina: con.vtienta In orice moment de martiriul sau gi chiar tra.gica prin durerea ca nu a vazut rodul apostolatuluisau suferitor"). Astfel, oricat rol ar fi atribuit ere.ditatii gi mediului, oricat ar fi aratat cum spuneel istoria universals curgand alaturea de Lazar,individualitatea acestuia nu e pierduta nici un momentdin vedere, iar monografia se terming. cu un admirabil

1) Gheorghe Lazar, p. 1.

in

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAN1E1 '237

capitol al caracterului lui Lazar, descris cu sigurantaunui profund cunosca.tor al sufletului omenesc. Aceeasimetoda a fost aplicata $i lui Barnutiu gi Alecsandri,reusind astfel sa ne dea fiinte vii, sa Imbrace cumspune el scheletul In muschi si piele, sai dea dubulsau, .pentruca omul sa fie omintreg").

Atat personality tile cat si fenomenele literare lestudia apoi in mod evolutiv, In devenirea lor. Inca In1904 dadea lui Ion Scurtu sfatul, ca atunci cand vascrie biografia lui Eminescu sa ne arate cum devineEminescu, cea devenit, cum sporeste, din ce izvoare-creste raul cugetarii sale, nu numai ideia lor, ci cres-terea lor, adaosul treptat din carti, din viata, dincolaborarea proprie" 2).

11 interesa mai ales geneza si cresterea eunei indivi.dualitati, sau a unui fenomen literar. Ca'derea o tratascurt, sec. De aceea a dat atat de putina importantapartii ultime,de dupa 1848, a activitatii lui Ion EliadeRadulescu si Simeon Barnut.

Cu tot acest rol atribuit personalitatii, cu toataaceasta ascensiune pans la sinteza monografica, gi inpartea din urma a activitatii lui a avut acelasi kite-res pentru amanunt. Dovada imensul material asupralui Alecsandri gi Eminescu, sau asupra literaturii ar-delene, strans In anii din urma, prezentat Intr'o formastrict documentary. Ochii 4i erau indreptatiinsa mereuspre sinteza de maine a istoriei noastre literare, pecare el o vedea: .0 psihologie literary evolutiva,sigura, a curentelor si a scriitorilor fixati exact Inele ; o expunere pana acum neglijati cu desavarsire

a mijloacelor artistice-tehnice ; o informatie deplinadespre contactul nostru cu literaturile streine dinEst si Vest").

1) Ibidem.2) Cony. Lit., XXXVIII, (1909), p. 323.3) Prefatli la 1st. lit. moderne.

www.dacoromanica.ro

238 ION BREAZU

VII.In acest rastimp, cand istoricul literar se urca pe

culmi, criticul literar n'a adormit nici el. Para lel cuLazar ei Barnut apareau cronicele literare din Socie-tatea de Maine, in care G. Bogdan-Duica era maitanar deal la Tribuna; atata suplete, atata larga In-telegere, atata caldura au aceste cronici. $i pans inpragul mormantului criticul a urmarit literatura ro-mans pang in cele mai proaspete palpitatii ale ei,spunandu-si cuvantul cu francheta lui, devenita pro-verbiala.

Principiile estetice ale criticului pornesc din acelasizvor tainean, din care porneau principiile istoriculuiliterar. Corespondentul estetic al pozitivismului esterealismul. G. Bogdan:-Duic5.-a pastrat totdeauna aceastLnotiune in atelierul sau, slefuindo, largind-o mereu,pentru a deveni cat mai cuprinzatoare. De altfelatunci and 15i facea debutul literar realismul era infloare in Europa. El 1 -a urmarit cu pasiune, promi-tAnd, de pada, in Gazeta Bucovinei, un intins studiuasupra curentului realist in Germania. Studiul n'aaparut dar criticul a vorbit, atat in Gazeta cat si InTribuna despre realismul lui Tolstoi, Zola, Bjornson5i Hebbel sau, dintre cei mai vechi, Shakespeare siGrillparzer. Iar cand Delavrancea venea cu nuvelelesale sa dovedeasca incadrarea noastra in acest curenteuropean, G. Bogdan-Duica La salutat cu satisfactie.In cronicele literare de mai tarziu, din Convorbiri,Luceafarul gi Ramuri simpatiile lui se opreau mai alesasupra scriitorilor nostri realisti : Ion Adam,C.Sandu-Aldea, M. Sadoveanu. ,

Contactul lui permanent cu marii clasici 1 -au opritinsa de a merge pans la exagerarile acestui curent.Naturalismul, rarul, bizarul, diformatiunile fizice sietice nu le-a admix nici °data in arta. Intr'un foiletondin Tribuna a amintit o vorba a lui Goethe : Der reine

www.dacoromanica.ro

LI7ERATURA TRANSILVANIE1 239

Mensch. Omul curat era ei idealul lui. Artistul sA fiereal, sä. scoata tnsa din sine gi din lumea Incunjura.toare mai ales sentimente gi idei cari Ina ltA natia sagi genul omenesc spre un Ina lt ideal etic. poetitigneste neamul, rasa spune el. Cum simte aceasta,pan& la ce inaltimi se ridici putinta ei de cooceptieideals aceasta trebue sA. ne intereseze. Aga seexplici rezervele lui fats de Caragiale, obiectAnd luiMaiorescu ca n'a fAcut o alegere tocmai potrivitA,and a vrut sa-si ilustreze estetica sa platonicianA cutipurile din Scrisoarea perduta'1).

In etajul de sus al realismului este misticismul. G.Bogda-n-Duica nici acolo n'a vrut sa Infre gi a fosttotdeauna plin de ironii fag de cei ce locuiau In acestetaj. Este foarte natural ca-un om, pentru care totulpoate fi explicat, al nu se, lase prins de sborul mistic.

Sinceritate, adevar, intensitate ei energie de simtire,iatA ce cerea el artei. Jocul sclipitor al formelor, ()li-cit de ingenios gi delicat ar fi fost, daca nu acopereaacest fond de realitAti umane nu-1 entuziasma. lataexplicatia rezervei lui fats de un alt scriitor al no-stru, fag de Dimitrie Anghel. ,Forma este suctrafata

spune el In legaturA cu poetul florilor poeziaeste sentimentul, este viata coapta In simtire ei nu-mai InvAluitA In forma: drumul spre simtirea vietiigi viata simtirii trebue 8a daca neted, ugor, ademenitor,prin armonie gi prin caracteristicul expresiv al celuimai adecvat cuvAnt, cerut de continut cum apa-i ce-rut& de cel setos ei painea de cel flamAnd, cuvant caresA nu /Imam& numai atArnat de continut, ca fluturiide o fotA romineasca, ci O. fie cusut din el, ca InfotA Infloritura arniciului" 2).

Cand artistul cazut In obiectivul criticei lui Intru-

1) Tdu Maiorescu, p. 18.2) Soc. de Maine, 1 (1924), p. 680.

In

www.dacoromanica.ro

240 ION BREAZU

nea aceste conditii, atunci entuziasmul lui 45i luasborul nestAnjenit. Prospetimea entuziasmului si.a pa-strat-o pans In ultimii ani ai vietii. Mai cald, maiviguros vibreaza acest entuziasm In discursurile delaAcademie asupra lui Goga 5i Sadoveanu si In volu-mul omagial asupra lui Alecsandri.

Nu pot 1ncheia deck parafrazand cuvintele cu caretermin5. el acest miscAtor omagiu:

Oameni ca George BogdanDuica pier, dar nu mor.In mormantul dela Sibiu am inchis moarte ; duhul pro-fesorului a ramas afari, In Iarg, In tara mare, cum adorito din toatA. inima sa. Pentru acest duh In tarasa nu va exista moarte.

www.dacoromanica.ro

POVESTITORI ARDELENI PANA LA 1918

Povestirea ardeleana, ale cArei caractere sunt astAziindeajuns de distincte, a aparut relativ tarziu. Autrebuit sA treac& mai bine de trei decenii dela publi-carea de cAtra moldoveanul Costache Negruzzi a nu-velei Alexandru Lapusneanum adevArat& peatra dehotar a prozei noastre pan& and ardeleanul IoanSlavici sA dea la lumina pe .Popa Tanda", cu 'conse-cinte tot atat de binecuvAntate, cel putin pentru prozade dincoace de Carpati. Pricinile acestei intarzierisunt indeajuns de cunoscute, pentru a insista in moddeosebit asupra lor. Lipsa de interes estetic a latinis-tilor, cultul for excesiv pentru studiile de eruditieistorica si filologica, idealul for de limb& abstract& sigreoaie o peatra de moara pentru orice avant po-etic , lipsa unei clase culte mai numeroase, care säcultive si sal cear& literatura de acest gen iati c&-teva din aceste pricini. Lor ar trebui s& le adiugimuna, poste mai important4 flecAt toate: nici un poves-titor de marl proportii, care sA risipeascA haosul sisA desparta apele de uscat n'a aparut in aceastA lung&perioada de sta.panire latinista. Acest talent nucopt roadele nici macar subteran, cum am avut noro-cul in poezie, unde Ion Budai-Deleanti, elevul semina-riilor vieneze, a scris, cu mult& sare voltaireana, dupesce a asimilat indelang toate capodoperele -genului, ce-lebra, lui JiganiadA". FAgArasanul Ion Codru-Dragu-

16

si-a

www.dacoromanica.ro

242 ION BREAZU

$anu, care i$i trimitea scrisorile lui de pe drumurieuropene, cam pe timpul cand Costache Negruzzidadea Daciei Literare pe Alexandru Lapu$neanus,nu poate ocupa, in desvoltarea prozei noastre, loculpe care 11 are, in desvoltarea poezidi, autorul hazlieiepopei tiganesti. El tie s5. povesteasca cu multa verva$i cu un ascutit simt al observa,tiei ceeace a vazut inlungile lui calatorii, e departe insa de gandul oricareifictiuni literare., Povestirea care tinde la o anumitadispozitie a materialului, in vederea unui tot artistic,din mijlocul careia 8a se desprinda oameni $i locuri,care sa lase sbor imaginatiei, va apare, in forma unordibuieli stangace, ceva mai tarziu.

Caci Ardelenii n'au avut rabdarea sa astepte pe IoanSlavici, pentru a-si stampara dorul de povestire. Dacamarele nuvelist a fost a cela care ia invatat adevAratulmestesug al genului, facandu-le loc in literatura pan-romineasca, incercari de nuvela, $i chiar de roman,au existat inaintea lui.

Dupa. 1843, mai ales in urma libertatilor din eraconstitutionall, numarul intelectualilor ardeleni carefrecventau cele cateva scoale secundare $i seminariiromanesti de dincoace de Carpati, dar mai ales alacelora care se indesau in bancile liceelor $i univer-sitatilor streine, a crescut in mod simtitor. In socie-Utile for de lectura, intemeiate prin anii 1850-1870parti $i in ora$ele cele mai ostile noua, nu se citeaunumai nuvelele $i romanele adiise de periodicele streine,sau de dincolo de Carpati, ci se faceau $i incercarioriginale, atat in versuri cat $i in proza. E adevaratca aceste incercari au oferit mai apoi exemple plinede haz criticii usturatoare a lui Maiorescu, e adevaratcal ele au trezit multa indignare pans $i la spiriteleluminate de dincoace de Carpati ; totu$i trebue sa leacordam meritul opintirilor de inceput. Daca nu dealta, ele au stimulat interesul pentru acest fel di lite-

si

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 243

ratura. al membrilor acestor societAti si an indemnatpe unii sa taxa si altfel, sau in tot cazul mai bine,cleat acesti isncepatori. Istoria literaturii ardelene vatrebui deci sa tins seama de nuvelele si povestirile,care se intind uneori pe foarte multe pagini, in alma-nahurile Zorile Bihorului" (1854) si Fenice" (1867)dela Oradea, in Muguri (1859) dela Arad, MuzaRomans." (1865) din Pesta sau chiar in Foaia pentruMinte" de dupa. 1848 si in Aurora Romans" (1863-1865)din Pesta, semnate de un I. Brandusian, D. Sfura,,Ili,e Trails, E. B. Stanescu, cu titluri ca : Cursoriullui Horia", Gonitul de soarte" Fica lui Menumorut",si altele asemenea, tot atat de streine si de bizarepentru urechea de astazi ca si numele celor care le-auscris. Coplesiti de atmosfera de nationalism eroic dedupa revolutia ardeleana din 1848, acesti povestitori,fie ca imitau pe anumiti epigoni romantici din litera-tura germane sau ungara, fie ca se inspirau din scrisullui Costache Negruzzi, Bolintineanu sau Odobescu,cultivau cu precadere nuvela iStorica. romantical

Alaturi de ea si-a facut lob insar incetul pe incetul,povestirea cu subiecte populare, desprinse din mediulde acasa., bineinteles transcrisa si ea pe registrul celuimai melodramatic romantism. Fats padurii", nuvelape, care o semneaza V. Ranta-Buticescu, in almanahulFenice" dela Oradea, face parte din randul acestora.De sub pojghita de ghiata a limbii ei latinizate, sepot desprinde cateva fragments de un lirism autentic,cu un surprinzator sbor al fanteziei, scrise cu multasprinteneala. Timp de trei aecenii, V. Ranta-Buticescuva fi principalul povestitor al Familiei" (intemeiatila 1865) al Amicului Familiei" (intemeiat la 1878) sial altor reviste, din Ardeal. La numeroasele concursuripentru nuvele ale acestor reviste, el a iesit adoseoriintaiul, hind cel mai gustat povestitor ardelean, ala-turea de Joan Slavici. Premiindu-1, directorii acestor

www.dacoromanica.ro

244 ION BREAZU

publicatii se potriveau gustului cetitorilor, pe caremai adesea s'au nizuit sä-i asculte, decat sa li se im-potriveasca.

Nuvela romantics, istorica sau populara, va da multavreme tonul in Familia", cea mpi importanta revistaliterara ardeleana, Ora la Luceafarul". Iosif Vulcan,directorul acestei reviste, va merge $i el pe drumurileei, sau ale romanului de aventuri, sau de moravurisociale, fara de a reu$i insa, cu tot marele numar devolume ramase in urma lui, s5. ne retina interesul cuo bucata mai implinita. Doar in romanul Ranele na-tiunii" (1876) intriga este mai sustinuta. Limba lui,daca nu este atat de incarcata de latinisme ca a con-timporanilor, daca este uneori destul de curgatoare

poate $i in urma lecturilor lui franceze $i a con-tactului viu cu literatura Vechiului Regat n'arenici un accent particular. Si totu$i, Iosif Vulcan, pen-tru marele rol istorico-literar jucat de revista lui,pentru punerea in circulatie a unor motive literare,care vor fecunda mai rodnic la scriitori mai inzestratidecat el merits un loc de seams in antologia povesti-torilor ardeleni.

In $coala lui $i a lui Ha$deu $i Odobescu $i-a flouteducatia literara un alt ardelean de cultura franceza,Ion Al. Lapedatu. Prin revista Albina Carpatilor"(1877-1880), incredintata lui de Visarion Roman, el aincercat sä ridice nivelul prozei ardelene, luptandpentru un. stil mai ingrijit ei mai eliberat de povaralatinismelor. Din condeiul acestui harnic cititor decronici vor ie$i intaiele povestiri istorice mai atraga-toare, atat prin zugravirea veridica a personajiilor,cat $i prin limba lox viguroasa.' $i neao$ romaneasca.

In paginile revistelor amintite $i a gazetelor de din,coace de Carpati (indeosebi Gazeta Transilvaniei")strabat insa, in acest timp, culegerile de folclor. Doicercetatori entuzia$ti, Atanasie 1Vlarinescu $i. Grigore

www.dacoromanica.ro

LITERTURA TRANSILVANIEI 245

Si Iasi, propagau cu o ravna neostoita cultul pentru el,atragi mai mult de valoarea lui istorica, filologica gimitologica, decat literara. Astfel a inceput sa fie in-dragit basmul. El a fost puntea intre povestirea ro-mantics cu care se asemana prin locul pe care 11acorda fanteziei gi povestirea realists. El va legape scriitori ardeleni iaragi de pamantul, ale carui tainegi frumuseti le uitasera. El mai ales, le va da alt ritmgi alts limbs povestirii, mai apropiate de duhul locu-lui. Basmul va fi, multa vreme, gcoala scriitorilor ar-deleni, nu numai a prozatorilor, ci gi a poetilor.

Cu basmul gi-a facut ucenicia literara gi Ioan Sla-vici. In svapaiata lui copilarie 1-a sorbit cu o raraplacere de pe buzele bunicului sau gi a altor poves-tagi iscusiti din Siria, iar in tinerete 1-a cules cu unadevarat cult din numeroasele sate, prin care a fostpurtat de patima drumetiei gi a cunoagterii. Intaiapovestire pe care o trimite Junimei (publicata in Con--vorbiri Literare" din 1872) este basmul Zama Zori-lor". Pans tarziu, in pragul batranetelor, marele po-vestitor nu se va putea desparti de aceasta dragostedin tinerete, reugind sa dea literaturii noastre catevadin cele mai alese basme ale ei. Intaiele gi cele maifrumoase nuvele ale lui Slavici sunt de aproape inru-di te cu basmul. Eroii for cobor din poveste, sunt cro-iti pe masura eroilor eposului popular. Limba for aresfatogenia gi resonanta limbei basmuitorilor. Ea estemai mult o limbs vorbita, decat scrisa, In care auto-Tul nu este preocupat atat de structura simetrica afrazei, cat de povestirea insagi. Recititi Gura Satu-lui" gi Budulea Taichir, cele mai bune nuvele dinintaia faza a scrisului lui Slavici, gi va yeti convingede acest adevar. Mihu al Saftei gi Cosma Florii Ca-zacului, cei doi tarani din Gura Satului", sdravenica nigte uriagi, plini de o regal& demnitate, sunt unfel de Rogu gi Verde Imparat ai satului for ; Marta,

www.dacoromanica.ro

246 ION BREAZU

Tics. Mihu, este o fats alintata." de Craiu ; jar Mi-Ton: Oierul un Fat-Frumos, care pan& la urma va bi-

toate obstacolele, pentru a ajunge in sta.panireaMartei., Din basm a luat apoi Slavici farmecul epic al aces-tor nuvele. Qura Satului", pe care o reproducem inaceasta crestomatie, este strabatuta, dela un capat laaltul, de acest farmec. Povestirea curge, plina $i van.joasa.' lasand impresia de inepuisabil, ca apele unui

coborite la ses intr'o albie statornica. Acest epicSlavici nu 1 -a luat insa numai din contactul literarcu basmul, ci din trairea indelungata cu mareamass tiraneasca a Ardealului $i dintr'o cunoa$tereadanca a ei. Asemenea lui au facut $i ceilalti marlpovestitori si aproape toti scriitorii de dincoace deCarpati. Prin convietuirea aceasta nemijlocita cu sin-gura noastra class autohtona, literatura ardeleana si-ainsusit forta epics, prin care se deosebeste de litera-tura celorlalte provincii. Ion Slavici este, din acestpunct de vedere, cap de coloana.

Yn scrisoarea Convorbirilor Literare", cucare iosotea povestea Zana Zorilor", vorbind desprefelul cum intelege sa prelucreze materiatul brut albasmelor, Ion Slavici insist& in mod deosebit asupra.sucului" lor etic, pe care se va nizui sa-1 pastrezecat se poate de neatins. De fapt, toate basmele noa-stre sunt inzestrate du acest suc etic. Binele $i raulsunt indeajuns de delimitate In ele, cel din urma fiindrapus pima la urma de intaiul. Iata intaia sursa a eti-ciSmului lui Slavici. Ea nu este Insa singura. Vorbindde anii copilariei, in scrisorile autobiografice publi-cate 4n ,,Tribuna" din 1888, sub titlul Fapta ome-neasce, autorul lui Popa Tanda" arata cum cea maicitita $i mai iubita carte din familia lui a fost ,,SfantaScripture. Cartile sfinte, asimilate cu prospetimea $iintensitatea adolescentei, vor lasa un strat rezistent

rau,

-trimisa

MU

$i

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 247

In fiintai

lui etica, pe care toate conceptiile Mosofice$i ndoielile $tiintei, traite la Viena alaturi cue tnarelesau prieten Eminescu, nu-1 vor putea sterge. Inv ata-turile for vor strabate tot mai mult scrisul lui, lianavor coplesi cu totul artistul. Este o literatura de pe-dagogie socials aceasta, foarte cultivate in Ardeal,unde cele doua biserici stapaneau suverane viata pu-

unde lupta pentru .conservarea nationals impu-flea. pe intaiul plan problemele de caracter. Slaviciva fi, $i in aceasta privinta, cap de coloana. Povesti-torii crescuti in $coala lui $i chiar $i aceia care Ii ur-mau cu rezerve actiunea literara, vor cultiva eticul,cu toate calitatile $i neajunsurile acestui fel de lite-ratura. ,

Autorul Moarei cu noroc a avut un temperamentprofund romantic. Idealismul lui, locul pe care it a-corda sentimentului in conceptia despre viata, exem-plele existentei iui agitate, toate ni-1 arata asemenea.Slavici $i -a facut insa educatia literara in epoca rea-lismului in Tloare. El a citit $i a tradus cu multi pa-siune pe reali$tii celebri ai vremii. Asemenea acelora,si-a indreptat privirea asupra vietii care forfotea injurul lui, incercand, cel putin inintaiele nuvele, sa oreproduce cat se poate de fidel. Astfel a intemeiat elacel realism popular' cuvantul este al lui N. Iorga

cu consecinte atat de bogate, pentru intreaga noa-stra literatura, dar mai ales pentru literatura de din-coace de munti. Povestitorii ardeleni reprezentativivor merge totdeauna pe linia realismului, incercandu-itoate virtutile, cultivandu-1 pang la cea mai inalta ex-presie a lui, care se desprinde din romanele lui Liviu'Rebreanu. Ei vor urma atat de mult codul acestei$coale incat vor prefera fondul, faptele, expresiei ar-tistice ; i se vor supune chiar $i atunci cand vor aveao structure sufleteasca mai potrivita altor formule li--terare. Un Ion PopOvici-Ba'nateanu de pilda, crescut

in

www.dacoromanica.ro

248 ION BREAZU

In scoala lui Slavici, temperament romantic si el, scria.unui prieten prin anii 90 cA .directia realistica." este.singura cu putere de viag vesnica'.

Ioan Slavici n'a influentat insa proza ardeleana nu-mai prin nuvelele si povestirile lui, ci si prin actiu-nea lui literarA. El n'a Lost numai un producator, cigi un foarte harnic agent literar. Prin el mai ales,.ideile Junimei au patruns dincoace de Carpati, schim-band nu numai conceptia Ardelenilor despre limbs,ci si intreaga for ideologie literarA. Tribune, ziarulsibian (intemeiat la 1884), care a dus la biruinta de-finitive actiunea junimista. in Ardeal, a fost sprijinitaIn actiunea ei literara de toate nucleele ardelene caresimpatizau cu scoala dela Iasi. Astfel toti prozatoriiardeleni, din ultimile data decenii ale veacului trecut,an crescut in cultul Junimei, luand de model pe mariiei povestitori, urmand cu o rare fidelitate indeosebipe reprezentantul ardelean.al scoalei, pe Ioan Slavici.D-rul L T. Mera, Sept. Albini, I. C. Pantu, Enea Ho-dog, Ioan Paul. Virgil Onitiu, Ion Popovici-Barateanu,an trecut cu totii prin centrele junimiste de dincoacede Carpati, sau pe la Romania Juna* din Viena, Inmomentul &and in aceasta societate se dadeau luptestaruitoare pentru biruinta directiei noi. Chiar si a-ceia dintre povestitorii ardeleni care au crescut incercuri ostile directiei dela Iasi au fost sedu$i de scri-sul lui Ioan Slavici. Personagii, situatii si chiar $i in-torsaturi de fraze de ale acestuia pot fi surprinse depilda in povestirile lui V. Ranta-Buticescu sau IonPop-Reteganul, pentru a nu mai aminti pe imitatoriide mai putina importang. lata de ce loan Slavicipoate primi cu tot dreptul titlul de parinte al prozeiardelene.

In 1890, and a fost nevoit sA paraseasca. conducereaTribunei, Slavici n'a dus cu el dincolo de Carpatinumai cativa prieteni politici si literari, ci si curentuli

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 249

realismului popurar $i nationalist, pe care 1a inauguratin Ardeal. Dupes un scurt popas in Vatra" $i in altepublicatii mai martinte dela sfar$itul veacului trecut,-curentul a isbucnit cu putere noua in Samanatorul",punand de astadata stapanire pe Intreaga noastra li-teratura. Datorita actiunii desfa$urate de Slavici, candliteratura ardeleana va lua un nou avant in paginileLuceafarului" (intemeiat la 1902); va gasi aici unpublic gata sa o inteleaga $i sa o imbratiseze, cu ocaldura fall precedent in trecutul literar al acesteiprovincii. Pe drumurile indicate de autorul lui PopeTanda", povestirea se va indrepta spre acelea$i zaca-minte inepuizabile ale vietii rurale. Agarbiceanu,cel mai de seams povestitor al Luceafarului" dacesn'are forta epics a lui Slavici, aduce un peisaj al vietiilocale mult mai plin de relief, in care se mica o maimare varietate de personajii, zugravite: toate cu unadmirabil simt al umanului. El a cultivat mai alesschita, prinzand in rama ei cea mai .bogata imagine asatului ardelean. Asemenea lui Slavici este $i el pro-fund cretin, facand mai ales in romane, o adevaratiapologie a vietii evangelice. Mila pentru napastuitiisoartei, pentru cei inclegtati in lupta crancena cu aspri-mile vietii, a gasit in scrisul acestui mare preot unadin cele mai Inalte expre§ii din literature ,noastra.

Ion Gorun, Zaharia Barsan, Gheorghe Stoica, LucianBolca$, Constanta Hodos, Mihail Ga$par, Al. Ciura,Al. Lupeanu Melin au mers pe linia aceluia$i realismpopular, pastrandu-$i bineinteles cu totii individuali-tatea. Asemenea lui Ion Agarbiceanu, ei au dat maiales povestiri $i schite. Povestirea scurta, foiletonul afost, de aide', totdeauna indragite de scriitorii dedincoace de Carpati. Faptul i$i are explicatia $i Inconditiile vietii literare din Ardeal, unde eram nevoitisa public,im mai mult in ziare $i reviste facand dinacestea adevarate institutii de educatie nationala

Ion

www.dacoromanica.ro

2,50 BREAZZI

decat in volume, lipsindu-ne atat ragazul pentru a lescrie,' Cat $1 posibilitatea de a le 'edita. Am avut scrii;

ttort care s, dedicat cu o rara pasiune foiletonului,incercand printr'un stil mai ingrijit, mai Alin de vir-tuozitate, dea trainicia artei. Asa a fost VirgilOnitiu, care a inceput cu nuvele si povestiri lungicultivand mai apoi cu precadere foiletonul si schitaumoristiol ; asa a- fost Ilarie Chendi, care a debutat$i el cu nuvele, pentrn a deveni mai tarzia cel maimare mester al foiletonului; si din aceeasi familie faceparte delicatul Alexandru Ciura.

Cu schite si nuvele si-a inceput, prin 1908, carieraliterara si Liviu Rebeanu. Se simte insa in acest debuto vigoare noua, care iti lasa impresia ca nu poate ficuprinsa in povestirea de proportii reduse. De fapt,el isi va g5.si in curand o albie, in care sl poata in-cape intreg freamatul sau interior de vaste proportiiepice. Ea este romanul. Redactat in cursul rasboiului,

n'a fost dat publicitalii decat in 1920, insemnando data in evolutia prozei noastre, tot atat de impor-tanta ca si nuvela lui Costache Negruzzi, amintita lainceputul acestor sire. Epicul si realismul ardelean seelibereaza acum de toate balasturile streine artei, atin-gand cea mai mare amplitudine si obiectivitate.

Data aparitiei lui Ion" coincide aproape cu Unirea,care a creat cu totul alte conditii de desvoltare lite-raturii de dincoace de Carpati. Prin actul epocal dela1918 limba literara a primit libertate desavarsita dedesvoltare. Din pricina contactului permanent pe care1-am avut aici in Ardeal cu scoala si cu intreaga or-ganizatie de stat streina, mai ales intelectualii, eramamenintati in fiecare moment sa ne desfiguram limba.De aceea greseli de limba se vor intalni in Ardeal,si dupa inlaturarea ratacirilor latiniste, chiar si inscrisul prozatorilor celor' mai ales'. Acestia n'au exCelatdealtfel niciodata prin frumuseti de stil. tie pot 1-

ION

Ion"

www.dacoromanica.ro

LITERATLIRA TRANSILVANIEI

descoperite mai de grabs la poeti si gazetari (la Octa-vian Goga, de pilda). 0 antologie a acestora ar fifoarte instructive pentru evolutia scrisului ardelean.Limba literary de dincoace de Carpati n'a putut fiferita de impuritatile influentelor streine decat princorectivul limbii populare si al literaturii VechiuluiRegat. Numai aceia dintre scriitorii no$tri care s'aubucurat intro masura mai mare de aceste avantagii,au 'foit in stapanirea deplina a unui'.stil neaos 'roma-nese. Este destul de semnificativ faptul ca redactoriiTribuneiq si ai Luceafa'ruliti", publicatiile 'ardelenetare au creat 'epbca in desvoltarea literaturii ardelene,au traii.timp mai indelungat in Vechiul Regat. IoanSlavici, directortil -Tribunei", a avut revelatia fru-musetilor limbii noastre dela Eminescu, si-a insusit-oinsa pe deplin numai in timpul petrecut la Iasi -si!Bucu-resti. Ion Rusu-Sirianu, redactor si el la Tribune'dela Sibiu, mai a poi intemeietor $i director al Tri-bunei Poporului" si al Tribunei" dela Arad, $ia facutucenicia de publicist in redactiile din capitala Rega-tului liber. 0. C. Taslauanu, redactorul .Luceafaruluisa fost student al Universitatii din Bucuresti.

Dace Unirea ne-a scapat de aceasta primejdie ,permanenta a instrainarii limbii, nu suntem de parereaacelora care sustin ca, prin savarsirea ei, literaturaspecific ardeleana a intrat in domeniul istoriei. Pen-truca specificul adesta nu 'este aleatuit numai din celecateva greseli de limbs, sau din "saracia de stil $i con-structie a prozei noastre, ci are temeiuri mult mai a-danci. Dovada perzistentii si fecunditatii lui o aversin scriitorii ardeleni ,care s'au afirmat dupe Unire.Un Pavel Dan de pild5; pentru a a minti unui din,prozatorii tineri 4si soarbe din acest specific severauteatica a scrisului sau.

251

www.dacoromanica.ro

DUILIU ZAMFIRESCU SI TRANSILVANIA

Datorita zelului unor editori piosi si publicariicorespondentei sale 2), Duiliu Zamfirescu a devenit omoneta de o oarecare circulatie, atat In viata cat siIn cercetarile literare din ultimul deceniu 3). Stransa

1) Indeosebi Mariana Rarincescu-Zamfirescu. sub ingrijirea careiaan aparut In colectia ,Clasicii romani comentajis, dela ed. ScrisulRomanesc din Craiova, Incepand din 1934, Poezii (unde sunt reu-nite versurile aparute In volume si cateva din cele publicate IMMaiIn reviste): Intreg ciclul Romanul Comanegtenilor (I Via(a la NM;

Tanase Scatiu ; Ill. In rdsboiu ; IV Irldreptari ; V. Anna); gi instarlit Nutrele. Cu prilejul impliniril unui deceniu dela moarteapoetului, a Post publicat un volum de Poezil qi proza, Focsani,1933, Cartea Putnei, cu o prefaja de G. Dimitriu.

I. E. Toroutiu 41 Ch. Cardas, Studii gi documente literare, Bu-curesti 1931, vol. I, pp. b3-105 (cuprinde corespondenta cu lacobNegruzzi); I. E. Toroutiu, Studii gi documente literare, Bucure%;ti,1939, vol. VI, pp. 109-223 (corespondenta cu N. Patrascu, publi-vita Mainte, fragmentar,in znonografia acestuia Duiliu Zamfirescu,Bucuresti, 1929). Em. Bucuta. Duiliu Zamfirescu gl Titu MaiorescuIrt scrisorl (1884-1913), Bucuresti, 1937 si 1944.

3) Menjionam Indeosebi introducerile d-nei Mariana Rarincescu-Zamfirescu la edijiile amintile, precum si studiul d-sale DuiliuZamfirescu gi Italia (Studii Italiene, 1, p. 37-75), care alcatuescimpreuna aproape o monografie a scriitorului roman ; capitoleleprivitoare la .pl din N. lorga,Istoria literaturli contemporane, Bucu.reqti, 1934, vol. I, pp. 330-335, B. Muliteano, Litterature roumaine,Paris, 1938, p. 109 si 143 si urm., D. Murarnu, Istoria literaturiiromdne, Bucuresti, 1. a. p. 306 -311; G. Calinescu. Istoria Meru-&di romdne. Bucuresti, 1941, p.470 si urm.; apoi numarul inchinat

i)

11.

2Y

www.dacoromanica.ro

ILITERATURA TRANSILVANIEI 253

la un loc, opera _lui pare mult mai unitary ei mai ma-siva ; iar corespondenta atat de ingrijitA, dA relief eicaldurA personalititii sale. Avem inaintea noastrA unom mai bogat ei mai viu, in tot cazul o figurA repre-zentativa a culturii noastre. $i chiar daca opera nu acaetigat un numAr prea mare de cititori maturi, istorialiterary a avut ei va mai avea cAetiguri insemriate depe urma acestor editii. Duiliu Zamfirescu a Lost oconetiinta agitat1 flry intrerupere de problematicaliterary a vremii lui, atAt romaneeti cat gi europenespre deosebire apoi de multi scriitori, el a ramas tottimpul un cititor pasionat in toate domeniile spiritului.Ecouri din aceste preocupiri pot fi intalnite Ia fiecarepas in corespondentaei opera lui. Aceasta din urmasufere chiar de balastul unor idei nu totdeauna sufi-cient digerate, sau dAunatoare pentru spontaneitateacreatiei literare. Omul era .apoi plin de ambitii iubi-tor de sine ei vanoglorios" cum se numeete el 1nsueiei cum 1 au apreciat cei mai multi din aceia care 1-aucunoscut care atunci cand era rAnit lovea faraei fary mAsura. De aceea trecerea lui prin literaturanoastrA este insotita de sgomotul unor polemici rasu-natoare. Toate acestea an facut din Duiliu Zamfirescuun bun ferment literar. Atitudinile lui au ajutat lalAmurirea unor pozitii, lute() epoca fn care literaturaromana se zbatea pentu gasirea de not orizonturi.

Intre preocupArile lui problema Transilvaniei ()cup&un loc insemnat. Ea a strabAtut panA. pe primul plan

lui din Milcosia III, nr. 1-2, 1932, (cu articole de M. Simionescu-Rdmniceanu, Ion Pillat, I. Diaconu); I. M. Ra§cu, 32 opere In lite-ratura romOnd, Bucure0i, 1933, p. 182 §i urm., N. Patra5cu, op. cit;$erban Ciocuiescu, 0 laid noud a lui Duiliu Zamfirescu in Rev.Fund. Reg. ILI, 1936. nr. 8.Pentru orientari bibliograf ce mai largicf. bibliografiile publicate in Dacoromania, apoi Pimen Constanti-nescu, Opera lui Duiliu Zamflrescu In n-rul cit. din Milcovia, p. 33urm. §i L. Predescu, Duiliu Zamfirescu, Bucure§ti, f. a.

mill

www.dacoromanica.ro

254 /ON jPEAZU

al 'operii sale, 'jar' Purtate -cu scriitorii arcre-leni, au adus in discutie insa$i itleologia noastra literaradela inceputul acestui Veac. lata de ce credem ca oprezentare mai ampla a aceStei probleme nu estelipsitg de interes pentru istoria literara. Ea se poateface astazi cu mai {unit& obiectivitati, nu numai pen-truca se intemeiaza pe documente noi, ci pentruca $iperspectiva 'din care o privim este mai caring $i maisigura.

1. ,Timp de 40 de ani Duiliu ZamfirescuIn 1922 am suspinat dupa Transilvania"), a$ezandastfel inceputul interesului sau pentru aceasta provin-cie prin anii 1882. El se afla atunci in redactia zia-rului Romania Liber, al carui redactor $ef era Dimi-trie Laurian, fiul da.rzului istoric filolog latinistAugust Treboniu Laurian. N. Patrascu ne spune des- .

pre acest distins gazetar ca. era inteligent $i sceptic");oricat de sceptic va fi fost credem insg ca ceva dincredinta fanatics a tatalui sail a rAmas $i in sufletullui, pentru a incalzi cu ea atmosfera zilnica a redac-tiei, din care nu lipseau Transilvanenii. Cu patriotismullui totdeauna viu, Duiliu Zamfirescu trebuie ss fi avutaici intaiul contact spiritual cu aceasta mare problemsdar $i intaele conflicte Transilvanenii. N. Patrascusustine ea nu prea era agreat de personalul de din-coace de Carpati al gazetei, gasindu-1 afectat $i spel-cuit".

Cu un an in urma, numele lui Duiliu Zamfirescupatrunde in Transilvania prin paginile totdeauna pri-mitoare ale Familiei, unde incepe colaborarea cucronici rimate schite, semnate uneori Don Padil

1) Prefata la ed. V-a a Viefii la far& ed. Rarincescu, p. 102) N. Patrapu, op. cit., p. 15.

.spune

gi

cut

igigi

www.dacoromanica.ro

LI7TRATURA TRANSILVANIEI 255

Simpatia , revistei pentru el merge atilt de departe,incat , In 1885 ii reproduce in intregime romanul Infala viefii. Ea se explica prin apropierea lui.Iosif Vul-can de scriitorii junim4ti, de pe urma areia revistadela Oradea a cagtigat considerabil. Titus Maiorescu,care i-a dat un larg sprijin in aceasta reorganizare,trebue sa fi.reconiandat printre scriitorii tineri gipeZamfirescu. 1

Cam in aceea0 vreme, Intro vara, trece frontierain Transilvania, dela Slanicul Moldovei, unde Igi pe-trecea vacant.a. Este intiia intalnire cu pamantul $ioamenii locului. Grupul de excursioni§ti din care fa."-

cea parte viziteaza cu acest prilej comuna Satu-Mare,din apropierea frontierei, unde au avut norocul savorbeasca. cu unul din acei preoti reprezentativi aiTransilvaniei, pentru care Duiliu Zamfirescu vastra totdeauna o mare admiratie. Impresionat de. a-ceasta convoibire, spunea parca cu privirea ,ca totin Transilvania este rasada buns a neamului" 1).

2. Autorul Viefli la (aril a Lost totdeauna preocupatde prollema originii neamului,nostru. Pe urmele ace-stei probleme, atat de desbatuta de istoriografia gifilologia 'contemporana, trebuia sa".. ajunga. iara$i $i

in cetatea de munti a Transilvaniei. Intaia oarscand popose$te mai Indelung .aici este in nuvela luiistorica Strabund no?trii, care se petrece intre intaiulgi al doilea rAzboiu dacic 2). Nuvela nu are nici o va.7loare literara. Ea este incarcata cu reminiscente din

1) Ibid., p. 46-47.2) Duiliu Zamfirescu, Strabunii no§tri, nuvela istorica in Convor-

biri Literare, n-rele dela 1 lanuarie §i 1 Februarie 1888, teprodusais Marele,. Bucure§ti, 1888. El intentiona sa facli din acest epizod,pe care it numea cal lui Longinus. o drama, a renuntat lnsa laacest gand din pricina detaliilor foarte frumoas. Se pare Ca nu-vela a fost (AMA la Junimea in 1887 (Bucuta, op. cit.4 p. 27).

'A-

ia-ra$i

www.dacoromanica.ro

256 ION BREAZU

lecturile istorice -ale autorului, carora le mai adauga,probabil pentru a intensifica culoarea locals toti.elul de amanunte descriptive gi numiri cu totul ne-vernaimile, uneori chiar cornice. Decebal, personajul

`principal, este un rege barbar de opereta. Iata tronullui: ,In coltul din stanga, la o parte, se Arad doi bo-lovani de cremene, rasturnati unul peste altul, asa in-cat sa formeze un tron, iar la picioarele for un trun-chiu de stejar trantit jos. Peste bolovani gi stejar sunttrei piei de urs negrua. El nu slabeste pe preotul luisuprem, Vezinas, din *Popo 1.a, ,Preot al naibii"!, Mu-ere r. Furia lui e uneori isterica : V'am batut depatru on gi m'ati batut °data, o singura data ! strigael generalului roman Longinus Ei!.., gi pentru a-ceasta singura data, as vrea sa, vä crap capul In bu-cati, ag vrea s5. Impung cu varful sulitei In ochi peimparatul vostru !

Prin contrast cu Decebal, Longinus este calm, plinde demnitate romans gi de nobleta umana. Intreaganuvela este construita pe astfel de contraste, iar afar-

(.Dulliusitul cade In melodrama. Zamfirescu nu se des-barase de romantismul tineretelor sale. El gasegte to-tusi momente de reala inspiratie, ca atunci and vor-beste de dragostea de tara a regelui dac: Decebalera adesea cainos gi nedrept; ucidea gi spanzura faraprea multi chibzuinta. Dar ... inaintea ochilor luialerga umbra cea mire a Patriei!... Era facut dinaces schija de oameni care de vii se ingroapa pansIn brat' in pamantul ce i-a nascut gi crescut, caritrAesc gi mor cu o singurA idee intre tample: tara V'

SA retinem din nuvela acest accent de patriotism gide barbatie, motive care vor reveni mereu in scrisullui Duiliu Zamfirescu, In leg5.tura cu problems Ar-d ealului.

3. Strcibunii no$tri a fost inchinata lui Decebal gi ero-

www.dacoromanica.ro

'LITERATURA TRANSILVANIEI 257

ismului dac..In anul cand aparea, autorul ei pleca laRoma, pentrlf ocupa postul de secretar la legatiaRominiei. El ramane in capitala Italiei, cu oarecareintrerupere, pans la 1906, adeci tocmai In floarea bar-

Aici se lass coplesit de m5.retia si de toataarmonia gi limpezimea antics.

Ceeace II Fovar$egte In mod precumpanitor estefigura imparp.tului Traian. aTimp de 15 ani .am trait laRoma, adorAnd pe Traian" spune el 1). Cercetanduicorespondenta si scrierile din acest rastimp ne con-vingem aceasta afirmare nu cuprinde nici o exa-gerare. De abia ajuns In Italia, el cauta. pe marele 1m-parat pretutindeni, la Napoli si mai ales la Roma : InFor, pe coloani, la Vatican, la Vila Borghese, la Ca-pitol. Pentru noi, pentru mine cel putin, e un nespusfarmec $i o sfanta emotiune de a sta Intr'o sales recesub statuia Imparatului nostru a-i privi capul gan-ditor $i bratul vanjos §1 e o bucurie aproape copi-iareasca, dar intrucatva artistica, de a constata ca tocobori ca popor din contemporanii acestui om..."scrie el lui N. Pitrascu2). Iar intro scrisoare catraNegruzzi, 11 numeste ,,cel mai mare Imparat pe care4-a avut lumea"). Dintre monumentele lui Traian ad-mira mai ales bustul dela Capitol, In care gaseste,mandria senina a capului care cugeta gi melancoliaunui.auflet_cu adevarat mare" `..Traian sta maipresusde toti ceilalti Imparati romani pentruca avea minteasus,' ochiul clay, vederea justA, le intelegea ei le In-fratea pe toate Intru implinirea scopului celui mare :zuvernarea imperiului" 5). Statul romaii ar trebui safaces cbpii In ghips, sau macar fotografice dupes bus-

1) Prefata la ed. V-a a Viefii la Lard, ed. Rarincescu, p. 10.2) Studii *i doe. lit., VI, p. 117.3) Ibid., vol. I, p. 56.4) Mid, vol. VI, p. 137.5) Ibid., p. 135.

17

a -si

batiei.

gi

ca

www.dacoromanica.ro

258

turile imparatilor de pe timpul dominatiunii romane.in Dacia; pentru el 4ereproducerea coloanei lui Traianeste aproape o necuvinta" 1).

Si interesul lui pentru imparat merge crescand.Cultul lui imbratiseaza intreaga familie a acestuia.Cand Maiorescu it viziteaza la Roma, in 1889, Ii da-rueste Istoria romans a lui Gibbon. Pe urmele acestuia,pentru care marturiseste o mare admiratie, se ducela izvoarele contemporane : la Tacit, la Pliniu cel tanar.Il ispiteste gandul unei istorii populare a Imparatu-lui nostru". Ce carte frumoasi s'ar putea face, Dom-nule Negruzzi, la Roma, avand toate datele istorice,urmarindu-1 pe monumente, studiindu-1 pe busturi,.cercetand forul si deaproape copia in plastru a co--loanei ce se afla la Lateran, cu Frohner alaturea giposedand mai presus de toate caldura unei inimi deRoman tanar, care s'a patruns de marirea si geniulaceluia ce ne-a adus la gurile Dunarii Scrisa inteolimbs romaneasca limpede gi incalzita de entuziasmulunui suflet optimist, o asemenea carte n'ar avea nicio valoare pentru streini, dar pentru Romani ar fi ocomoara. Ce este istoria lui Balcescu, decat o paginade entuziasm asupra lui Mihai Viteazul, scrisa de unartist ?'2).

Nu realizeaza acest proect literar, dar dragostellui pentru imparat se pastreaza. Cand Il viziteaza Pa-tra$cu la Roma, in 1895, it gaseste 'vibrand Inca de ea.Pronuntand numele lui Traian el lasa sa i se vazain suflet un fer de mandrie personals, de coboritor allui Traian, ca si cum ar fi zis ca inteligenta lui, fizicullui, ca nobleta, ca dragostea lui de frumos sunt toateromane, ca si numele lui de Duiliu" 3).

1) Bucuta, op. cit., p. 39. Cf. Studil qi documente, VJ, p. 138.2) Studil qi documente literare, I, p. 66.3) PAtrwu, Op. cit., p. 98.

!

ION. B18,2AZU

pi

www.dacoromanica.ro

LITERAIVRA TRANSILVANIE1 259

DaCA'n'a. ajuns sCrie carte's. inthiriata -ImpAra-nostru"; figura 6.6esidia stralbate. din calla in

cAnd in operele lui, invaluita in aureola marei saleadmiratii. 'Astfel, in romanul epistolar Lydda, pe careL-incepe sl-I publice in 1898; tanarul Mircea, vizit.andCaPitolul se opreste in' fats busturilor imperiale, fiind'mai ales coplesit de chipul lui Traian, care semAnaatat de bine cu imaginea ce $i -o facuse desprem'arele nostru parinte. Ce straniu moment al isto-riei "romane 8pune acesta clipa aceasta de 18ani, in care o luniina de geniu puternic, o mans desuflet au adevArat nobil incearca sa oPreasca rosto-golirea totului in prApastia depravarii, a vitiului, ainfamien Si ce mare ne apare omul acesta al caruicaracter moral avea sa lupte nu numai cu imoralitateaaltora, dar chiar cu propriile sale slabiciuni...". Bustuldela Capitol este icoana insIsi a melancoliei. Acolose rasfrang grijile unui imperiu mare ca lumea; acolonAzuintele unui suflet pagan, in care, cu toate astea,sublimul martir dela Golgotha pairea ca aruncase 55:-

manta indoielii ; acolo luptele unei constiinte, in careblandeta iert-Atoare a geniu]ui se intAlnea cu disciplinarigida.' a generalului din Germania de jos. Acesta e-ca'pitanul din primul rasboiu dacic, care dupa ce bä-tuse pe stramosii nostri in pamAntul lor, se ruga defemeile dace s5. nu-si caute moartea, fiindca Romaiarta pe cine se supune", cuvinte noui in gura unuipopor ce nu iertase pe nimeni"1).

4. Pe urmele lui Traian si ale Romei imperiale,Duiliu Zamfirescu este stapanit tot mai mult de convin-gerea descendentei noastre latine. Eu singur rad ca.-teodatal de aceastA flacara sfantA, care ma incinge cape fratii gheghincolo, dar iar zic : se vede cA, cu toatti.

1) Lydda, Ed. Bibl. p. toti, nr. 6'78, Bucure0i, I. a., p. 87.

' '81tultli

=

www.dacoromanica.ro

260 ION BREAZIT

aparenta mea nu sunt asa de blazat, sau poste tocmaipentruca sunt, aceste ramasite puternice ei marete numai au nimic ridicul si banal la Roma"1). Aceste cu-vinte le scria lui I. Negruzzi putin timp dupa asezareasa In capitala Italiei. Atunci Inca mai traiau in elanumite rezerve, aduse din cercurile junimiste, zefle-misitoare ale latinismului. Cu cat treceptimpul, rezer-vele dispar, flacara Banta" 11 incinge tot mai multpana devine o convingere estetica si politics, temeiultpatriotismului sau. Descendents roman& Ii dadea unargument nou, foarte puternic, argumentul sangeluipentru aceasta convingere, catra care se Indrepta cutoata fiinta lui.

Vom arata cum s'a desvoltat aceasta convingere intopera lui.

Intaia ors cand ea apare mai lamurit este In aceeasi,scrisoare romans" din Lydda, pe care am amintit-&mai sus. Meditatiile in fata bustului lui Traian trezescin tanarul Mircea aemotiunea binefa' catoare a patrio-tismului". Este o fericire pentru not spune acestaca ne-am format ca neam tocmai in epoca cea maicurata a imperiului, sub privirea blanda a divuluiTraian". Si aminteste apoi cu regret de tinerii nostricare se duc sa studieze mai mult la Paris, de artistii.

calatoriile de placere care nazuesc toate acolo, cutoateca originea noastra ar trebui sa ne Indrepte spreItalia. De cand cu ,ironic bonjuristilor decadenti" totceeace este in legatura cu aceasta origine romans parede domeniul basmelor. Dar vai de poporul care isitrateaza marirea trecuta cu ironie Coloana traiana...ar fi axa pe care s'ar invarti, ca pe o spirals antica,nazuintele noastre; ar fi dovada hotaritoare, pentrumunteanul din Vrancea si campeanul din preajma BA-

1) Studil qt documente Ilterare, I, V. 56.

si

!

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 267'

raganului ca. Traian nu e o poveste, ar fi documentuLnostru de nobleta, adus la noi").

Cu trei ani In urma cand lucreaza la romanul In--drepteiri este un aparator $i mai hotarat al ideii latinein cultura noastra. Cand latini$tii no$tri transilva--neni au de$teptat pe carturarii no$tri din deprinderile-fanariote $i limba greceasca, toti oamenii no$tri cultiai timpului au pornit inteacolo; and Scoala dela Iasi a_tnceput reactiunea contra latinistilor toti oamenii no$triculti s'au tutors In partea asta. Acumcontinu elpar'ci.a venit vremea sa inceapa o reactiune contra reac-tiunei". El eondamna excesul de zel al unor istoricigi filologi cari prefers sa caute originea unor cuvinte-romane$ti 4 i limbile slave, maghiar5..$i tura., In locsa le caute, cum e firesc, in limba latini. Aceasta ten-.dinta este primejdioasa pentru educatia generatiilor-tinere, caci ea da dovada de lipsa de energie

geanta latina este obiectul de gluma al atatorliterati anemici, se na$te, fire$te, in spiritul tanaruluiindoiala asupra valorii morale a teoriilor din scoala"..$i noi ca popor, ca stat, avem cel mai .mare interesca tanarul sa creada cu putere in originea Patina sacreada, s'o apere $i s'o venereze". A ne pastra cali- -tatile psiho-fiziologice ale rasei noastre daco- ]atine $ia perpetua nobleta limber $i, pe cat se poatel a tra-ditiunilor romane, trebue sa fie datoria noastra de fiecare moment, inconjurati cum suntem din toate partilede popoare tinere care vorbesc alte limbi $i au altetraditiuni. Aceasta e ratiunea noastra de a fi la.Dunare" 2).

1) Lydda, v. 89.2) Dailiu Zamfirescu, Scrisoare In Noua Re&istd Romdria, nr. dela

15 Aprilie 1901. El trece chiar la exemple, dand cateva cuvinte pecare le crede mai de grabs de origins latina sau italiana, decatvenite din alte limbi, gresind adesea In etimologiile pe care le-face. E o dovada totusi cat de departe mergea zelul lui latinist..

morale.,,Cand

www.dacoromanica.ro

_26.2 ION

suntem latini cu ceeace- avert mai bun din noi,el o spunea nu numai din motive politice, ci pentrucaera convins ca acesta este tin adevar. Cucerirea. Da-ciei a fOst o necesitate a Romei, momentul candera condusa de unul din cele mai luminate cap.' ete aleei. Dacia forma- ceeace se numqte astaZi un tete deligne, prin urmare trebuia sä. fie intarita cu toate mij-ioacele de aparare cunoscute p'e atuntide arta militara,ca drumuri, cstre $i, mai presus de toate coloni, carepe deoparte luau Para in sta.' panire reala, pe de altaserviau legioanelor recrutii trebuitori". $i el afirm'acu hotarare ca acesti coloni nu puteati sä fie decattrupe de elite, aduse din Roma sau din suburbiileprovinciile apropiate, fapt dovedit de marea asemanarede rasa obiceiuri dintre poporul nostru cel dinRoma $i mai presus de toate existenta noastra. Inpropagarea raselor spune el natura nu faCe sal-turi". Salvarea noastra in cursul veacurilor se dato-reste conservatorismului nostru simtului de orien-tare, calitati specifice romane1).

Acestea au fost spuse in 1909, in discursul academicPoporanismul In literature, care a trezit un val intregde proteste, dintre care unele atingeau afirrriatiileprea categorice despre latinitatea noastra. Zamfirescunu era insa omul care sa paraseasca usor o convin-gere, ()data ce insusit-o.' Cu un an in urma, candcite$te, tot in incinta AcaJemiei Mirilo, repeta $i mai

Dealtfel Inca din primii ani la Roma noteazd in scrisorile Iui inru-diri intre limba italiana $i romana. In 8 Iunie 1899 ii scrie lui Ma-iorescu ca ecoordoneaza niste note relative la unele curioase cu-vinte romanesti care se gasesc aidoma In limba italiana" (Bucuta,DA Cit., p. 218). Asupra acestel inrudiri atrage atentia $i lui... BadeaCartan, care vizitand Rorna.nimereste is el.(Cf.spirituala lui schitaBaclea Ccirtan la Roma, in Literature qi Aria Romand, I (1896), p.543 -547, reprod. gi in Nueele, ed. Rarincescu).

A) Duiliu Zamlirescu, Poporanismul to literatures. Ac. Rom. Disc.de receptiune, XXXIII, Bucuresti, 1909, p. 7 8.

13RAZU

si

si si

$i

si

Ci

gA

gi -a

www.dacoromanica.ro

LITERATCIRA TRANSILVANIEI

hotarit ca intreaga lui viata literara se intemeiaza pe-latinitatea noastra adanca, poate cea mai completkca tip etnic si ca legi sufletesti, printe toate popoareleneolatine

5. Trimitand romanul epistolar Lydda lui Titu Ma-iorescu, pentru citi, inainte de a fi publicat ireConvorbiri Literare, Zamfirescu ii atrAgea atentiaca ideile expuse acolo de tanarul Mircea sunt con-vingerea lui puternica si definitivas, ,andreptariuvietii lui 2). cu toate ca romanul nu-i place lui Ma-iorescu, el repeta cu si mai multa insistenta.' : Este.adevarat ca intreaga mea viata actuala este guver-nata de ideile expuse in prima parte a Scrisorilor ro-mane si ca acest fel de Indreptariu m'a linistit si m'a.asezat in scaunul de a trai pentru tot restul

Care sunt datele fundamentale ale acestui ,indrep-tar ?" In fata scepticismului irttelectualist al ba'tranniniFilip, din romanul amintit, tanarul Mircea pune unenergetism viguros, un optimism barbatesc, hranit dinetica lui Spinoza, principiile careia, dupa Zamfirescuau fost confirmate de stiinta moderns. Filip spuneca singurul bun al vietii este libertatea launtrick",pe care nu sio poate castiga decat un om farce pasruni..Mircea nu se teme de pasiuni. El lupta pentru sea-panirea prezentului. .A fi acum hotarit si voinicspune el este a aclauga un inel puternic la marele-lant al istoriei, care lant numai atunci are sorti de ase intinde departe in viitor, cand fiecare acum este traitdin plin").

Inca din acest roman s'a putut vedea cum autorul.lui urea sa faca din acest energetism nu numai 11Ti.

1) Ac. Rom. Desbateri, Seria II, Vol. 33; p. 159.2) 13 acu(a, op. cit., p. 209.3) Ibidem, p. 221.4) Lydda, p, 65. Asupra legaturii cu Spinoza. cf. si Bucuta,op. cit

IIuiliu

al,

zilelor").

Si

--

www.dacoromanica.ro

264 ION BREAZU

indreptar al vietii lui, ci gi al vietii. neamului sau.Dorea ca gi acest neam sasi stapaneasca barbategteprezentul gi sa priveasca cu incredere viitorul. De-aceea, aga cum din viata lui punea greutate pe ele-mentele virile, din viata neamului, din trecutul, datelerasei gi problegtele politice gi morale ale prezentuluicerea sa se afirme ceeace reprezinta puterea de acti-une gi forta. Energetismul lui nu era insa de o, exu-beranta nestapanita. El era temperat de o armonie gilimpidate clasica, spre care tindea firea ,lui inclinata.spre arta gi intreg cultul lui pentru clasicism, hranitla Roma gi Atena. Tot astfel gi in .indreptarul' pecare 11 propunea neamului sau cerea ca darzenia dacisa fie stapinita de luciditatea gi simtul politic roman.

Iata convingerea din care s'a nascut romanul Indrep-titlul caruia Ii umbla in cap inainte de a i se fi

Limurit actiunea gi personagiile.S'a mai scris despre felul cum a luat nagtere acest

roman, credem insa ca nu s'a insistat indeajuns asupralegaturilor cu ideile lui Duiliu Zamfirescu despre ori-

ginile, caracterul gi menirea rasei noastre, .idei aratatemai sus. In lumina for personagiile, anumite momente,calitatile gi defectele romanului apar mai lamurite.

Inca. In Lydda, vorbind de originea noastra romans,-constata cum In adancimea straturilor cu adevaratpoporale dela noi, in Muntii Oltului gi ai yrancei,

-prin Neamtu, pe la Suceava, prin Transilvania gi prinBanat, acesta este tipul adevarat al taranului: omul

-cuminte, care vede gi iarta cat poate, melancoliculcare traegte pe corhane, cu portul dacic gi cu sufletulroman, pe cand femeia lui, alai In toafa putereacuvantului, a ramas vanjoasi gi Incapatinata ca suro-rile sale de altadati : bete de ura ei de durere, fe-meile nu vor sa auda, se smucesc din mainile solda-tilor, nepasatoare de moarte, giadindu-se numai sa.impartageasca soarta comunau. Si continua.: Aga e gi

tari,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 26.5

e

astAzi RomAnca din Transilvania, care and intra in-tr'un neam strein 11 romAnizeaza" 1). lar in Scrisoarea.adresati. Noii Reviste Romcine, el explia rezistentanoastra. in Transilvania prin idealisrnul poporului dinaceasta parte $i mai .presus de toate prin mo$tenirea.Caracterelor rasei fixate par'ca pentru vevnicie In fe-meile transilvAnene".

Faptul ca dupes rasboiul din 1877, se impunea totmai mult idealul unirii, apoi rasunetul trezit de pro-cesul Memorandului, aunt de sigur uncle din motivele-care il determines pe Zamfirescu saii ageze noul luiroman in Transilvania. La ele trebue s5 adaugam ins&$i aceste convingeri de ordin etic si istoric. Intregromanul vrea sa fie o demonstrare a lor. Se pare ins&ca ele nu i eau lamurit cleat in cursul redactariiLyddei,. caci la terminarea romanului In rasboiu nu semai &idea ses continue ciclul Comanestenilor.

Dar el a$eaza acest roman in Transilvania nu numaipentruca avea convingerea ca. in aceasta provincie-rasa s'a pastrat mai pur5, ci si pentruca putea s5.

desprindA de aici personagii $i motive, care puteaus5. ilustreze mai bine teza lui energetics.

Am vazut ca. Duiliu Zamfirescu regreta intrucAtvazeflemeaua junimist5. Impotriva latinistilor. Fire$te abunul lui simt refuza sa admits rat5cirile acestora indomeniul limbii, nu se impaca insa cu gandul ca dinpricina unei gre$eli sa cads intreaga for orientare spreRoma, impreuna cu nationalismul for fanatic, de peurma caruia aspiratiile noastre puteau castiga atat de-mult. De aceea prezinta cu multi simpatie in Indrep-teni pe preotul Moise Lupu, elev ca- $i reprezentantiiScoalei latiniste, la Propaganda Fide. El des acestui-personaj ca de altfel $i altora din roman opti_mismul hit, ideile lui de regenerare a rasei. Dar Moise-

1) Lydda, p. 87-88.

www.dacoromanica.ro

263 ION gREA±U

Lupu nu reprezinta numai preotul ideal, In care con-crestina se Imbina cu un realism activist, bar-

batesc, preotul Intemeietor al ,unei familii sanatoase,ci si:preotul patruns de maretia Romei, care da sifamiliei lui eultul stramosilor. Fiica lui Mia, ajunsa laRoma, In calatoria de nuntal cu 84111 i ei AlexandruComanesteanu, se plimba printre ruine, ca printre lu-vruri familiare, despre care tatal ei i-a vorbit in fie-care zi. Ea cunoaste pe dinafara toate epizoadele depe columna lui Traian, pe care it numeste, ca si Duiliuin scrisori, imparatul nostru".

In aceasta. Mia, el a vrut sa Intrupeze una din acelefemei dace al caror chip 11 urmarea de unit. ;Nu tojell spline odata Moise Lupu fiicei sale ca san-gele femeilor noastre n'are apa Intr'insul ca sa stoarcalacrimi'. Iar altadata el vede tii Mia un chip stra-mosesc de al nostru: mama on sora lui Decebar '),Fireste ca darzenia acesteia nu is formele salbateceale tnaintaselor ei dace. Ea ea este Imblanzita de edu-catia crestina, primita In casa parintersca si de ogasie ingenua, pe care acest bun cunoscator al sufle.tului femenin a stiut sa i.o dea uneori. Vointa ramaneIns& linia fundamentals a caracterului sau. Ea areapoi un profund sentiment al datoriei conjugale, ecrutatoare, gospodina, gata de a se asterne In modulcel mai firesc la munca pentru a cladi familiei unviitor sigur. In caracterul ei, ca $i fn caracterul celor-lalte personaje ardelene, eleme-ntul moral predomina.Duiliu Zamfirescu a vrut ca prin casItoria ei cu Co-manesteanu sa arate In mod simbolic sanatatea rnoratape care Transilvania ar puteao aduce In .destraba-larea vietii noastre 2).

Scriitor realist, Duiliu Zamfirescu tsi dadea seama

1) Indreptart, ed. Rarincescu, p. 188.2) Scrisoarea cit. din Noua Reel. Rom.

ceptia

gin:

www.dacoromanica.ro

LITERATLIRA TRANSiLVANIE1 W7`

In momentul cand a conceput romanulpentru scrierea lui Ii lipseste ceva foarte important:cunoasterea imprejura.rilor locale. Nu putem precizaate si ce fel de ca.latorii a facut el In Transilvaniapans la 1900, and a scris romanul. probabil din primullui contact in tinerete, and a trecut muntii dela Slanic..

vor fi ramas cateva linii pentru un portret al preo-tului ardelean, pe care le va mai completa cu altele,pans se va inchega figura lui Moise Lupu. Credemci la desAvarsirea ei a contribuit 1ri oarecare masurapersonalitatea lui Vasile Lucaci, care se impunea totmai proeminenta. In viata publics ardeleana, In aceltimp, al procesului Memorandului. Probabil ca DuiliuZumftrescu 11 va fi cunoscut si personal si va fi fostcucerit atat de mult de personalitatea acestuia haatse va fi gandit la acel preot ardelean ideal de careavea nevoe In romanul lui. Impresia aceasta neo dadescrierea fizica a lui Moise Lupu, care ne aduceauainte de portretul lui Vasile Lucaci: Inalt,cu o frunte neteda, cu ochii senini, plini de hotar1rebarbateasca; cu obrazul ras, 15.s.ind sk, se vada gurafind; ipabralcat curat, cu revereanda aninata elegantpe spate, nu semana Intru nimic cu preotii de toatezilele").

Tr.ecerile lui prin Transilvania nu le socotia Insasuficiente pentru redactarea romanului. De aceea,chiar In cursul redactarii lui, simte nevoia unei dociu-.mentari la fata locului. Nu numai romanul nu egata spune el In prima: vara anului 1901 dar cred,ca gi ceeace e gata nu e definitiv deoarece simt .

Ca nu cunosc Transilvania In destul $i sper sa..mi com-pletez impresiunile cu o noua ca.Tatorie In partileacelea"9.

1) Indrepteiri, p. 44.2) Scrisoarea din Noua Rea. Rom.

voinic,

indreptari cd

.

ii

www.dacoromanica.ro

268 /ON BREAZU

Aceasta calatorie o face in vara anului 1901. Primaparte a romanului, deci probabil pans la cilatoria inTransilvania a lui Com5.negteanu gi a Miei, era re-dactati in Mai 1901, and scria lui Maiorescu a aramas cu romanul la jumatate, din pricina unor ametelide care suferea. Partea a doua a romanului e scrisadeci dupa aceasta calatorie.

Nu avem Inca date suficiente pentru a preciza intregitinerarul lui Zamfirescu prin Transilvania cu acestprilej. Dintr'o afirmatie a lui Octavian Gcga gi dincetirea romanului ramanem Insa cu impresia hotaritaa vizitarii Sibiului gi a splendidelor sate care leagaacest orag de Poiana,' de unde, dupa un popas decateva zile, a strabatut provincia pan5.1a Arad, desprea carui vizitare ne vorbegte el insusi 2). Va fi calatoritcu ochii deschigi pentru a soarbe totul, cu carnetulde note la indemana pentru a Insemna In el numeroaseamanunte care trebuiau ss dea romanului impresia deviata autentica. romaneasca, de lucru trait: curiozitatibdin limba atat de bizarA pentru el a intelectualilorarcjeleni, aspecte din viata locals, numiri de oamenigi locuri3), de obiecte casnice gi credinte. Fireste caretine gi oameni. Ei infra uneori in roman doar cu,numele schimbate. Mitropolitul dela Sibiu, pe caretanara pereche 11 viziteaza, este de buna seams- loanMetianu: .Un barbat Inca voinic, de statura mijiocie,alb ca za pada, cu pArul lung aruncat pe spate, cufruntea inalta, cu un aer original de vioiciune ei ti-perete pe care 11 da nasul agezat In mijiocul figurii,ca o palarie pe o ureche"). Protopopul Stamate din

1) Ciocoismul sine la not In Tribuna din 27. VII/4. VIII, 1911.2) Bucuta, op. cit., p. 259-260.3) In .carte nu este totdeauna exact.Punand Orastia Ittnga Bac-

nari, cu sigurantl ca se gandea Is Orlat; in loc de Lugoi, sat dinapropierea Poianei, trebue citit Ludos.

4) Indreptari, p. 122.

')

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 269

cu sotia sa Lena, sunt pirintele Droc cu sotia,iar notarul Zgurea nu este altcineva cleat popularulnotar Hent, al cirui bust se ridici astAzi In parculacestui sat fruntas. Mai mult 1a impresionat acesta,deaceea si reuseste sa face din el una din putinelefiguri vii ale romanului: tipul notarului ardelean,rinte al comunei, care tie tot ceeace se Intampla Infiecare familie, plin de nepoti, veri, fini si alte rube-denii, si totusi burlac prin definitie, iubitor de traibun, plin de o energie bonomi. Neat ca Duiliu Zama.firescu Ii pune In gura teoriiie sale despre origineanoastri latina, care Ii dau uneori un aer savant nefiresc.

Mai sunt apoi taranii. Pe acestia autorul nu i avizut Insi individual, de aceea nu introduce nici unpersonaj tiranesc In roman; Ii observe numai pestrada, la hors, sau la biserica. Impresia care i-o lasseste Iasi covarsitoare. Cele mai bune momente aleromanului sunt acelea In care 4i prezinta pe ei, cade ex. In cunoscuti scena din biserica din Poiana,'In care acesti tarani, unici In felul lor, par desprinsidintr'o epopee antic. lui Camanesteanu i se 'Areac5. reprezinti . tipul eroic al omenirii" sau In fru-moasa sceni dela Nora din Siliste, unde se dansa In-vartita : Mai cu seams era interesant noteaziZamfirescu grupul de margine : fetele mititele amen.doua, pareau aninate de flack' ca ramurile unui sal.cam inflorit de trunchiu. Dansul cu pirul rotunjitmocineste, cu umerii lati, cu bratele voinice, pareaIn fiecare moment ca sti sa be arunce peste acoperie.

Cu toata aceasta documentare la fata locului caredi viociune partii a doua a romanului, notatiile luisunt de un realism prea de suprafati, care seaminauneori cu notele de cilitorie ale unui bun gazetar.Prea se abuzeaza de descrieri, de ,caracteristic", prea

-des apare autorul cu ideile si uneori cu declamatiile lui,Intreg roaianul sufere dealtfel de acest neajuns. In

Saliste,

pi.

www.dacoromanica.ro

270 ION BREAZC'

Iiteratura Iui Duiliu Zamfirescli se simte prea multvointa lui de a face Intr'un anumit fel, de a demon-stra anumite idei. °data cu atingerea barbatiei, deciin momentul redactarii Indreptarilor, cand conceptialui de viata s'a l&murit pe deplin, aceste defecte, Inloc sa fie acoperite, ies si mai mult In evidenta. Cuexceptia catorva poezii si a unor amintiri din vol:0 mind, el n'a mai dat, de fapt, nici o lucrare remar-cabild, a avut ins& totdeauna momente bune, dovadaa spiritului sau rafinat si cult.

Defectul capital al Indreptiirilor este pozitia falsadin care porneste romanul. Casatoria dintre Coma-nesteanu 5i Mia Lupu este nefireasca,' nu are o su-fficient& motivare psihologica. Impresia de silit estemarita apoi de faptul ca insusirile virile se intalnescmai de grab& la Mia deck la Comanesteanu. Tineriise apropie anevoe unul de altul, impinsi par'ca delaspate de teoriile autorului. Personajele sunt apoi deabiaschitate, iar actiunea este aproape inexistenta. Defapt, Indreptarile sunt mai de grab& o povestire, cleatun roman 9,

Daca romanul nu are valoarea literary pe care ioatribuia Zamfirescu, valoarea lui etica nu poate fipus& la indoiala. 0 incredere In vigoarea rasei, unpatriotism sincer $i real, se desprinde din aceste pa-gini, cucerind inimile cetitorilor. E pentru intaia oar&cand marele public din Vechiul Regat face cunostint&cu problema Transilvaniei prin opera unui .scriitorde seams. Suntem in timpul and, in urma procesuluiMemorandului si a Intemeierii Ligii Culturale, ideeaUnirii isi face tot mai mult loc In constiinta public&de pe a9iindoua laturile Carpatilor. Duiliu Zamfirescu

1) Cu privire la valoarea literary a Indrepteirilor, cf. Rarincescu,op. cit. Introducere §i in deosebi 1. M. Rascu, op. cit., p. 201 $iurm. 0 criticg mai asprg, dar cu bune observatii este a Iasi D. Tb-mescu in Ramuri, 1909, p. 446-447.:

www.dacoromanica.ro

iltERATNA TRANSILVANIEI

este )66aerit'destuir de timPuriu de aceasta "idee. Inc.in' 1891. el scrie =1tii Titu Maiotescu : ,In politico tiriitoastre, in liniamente marl inteleg un singur lucru:dobandirea Traniilvaniei"). Iar in preajma redactiriiindreptcirilor ti scrie si mai convins, ca aceasta idee-este visul vietii lui mature. El este... pentrn mine unizvor de limpede veghere a sufletului si cred ca inpartea asta are si se indrumeze adevArata literaturea Romanilor"). Sentimentul acestui destin suprem alnostru pluteste si pe deasupra Indrepterrilor. El sedesprinde din rugiciunea tiranilor in biserica dinPoiana : Era cu adevirat un strigat al sufletului cepornia din toate Riepturile : Ajuti.ne Doamne !". Ingandurile tuturor sta imaginea ideal& a unei patriicomune; ce-i tinea drepti, luminandu-le viata chinuiti,ca o stea puratoare de vesti bune"). Iar notarulZgurea o spune si el cu toati hotirarea : ...Noi suntemfirul, iar d-voastri ghemul. Noi am vrea sA ne strangempe el ca sa -1 facem tot mai mare, cum a fost pe vremeaclad 11 tinea in mans Decebal si Mihai Eroul").

7. D tac um incolo problema Transilvaniei va ramaneain permanents intre preocuparile lui Duiliu Zamfi-rescu, mai ales in polemicile pe care le-a purtat, sidecare volia vorbi mai jos. 0 singuri data mai face aluziiindepirtate la ea inteo opera literarl, In poemul Mi-ritci, citit la Academia Romani in 19105). Actiuneaacestui poem se petrece dupi cum autorul insusiprecizeazi, in Limuririle date inainte de al citi "),cam intre anii ce au precedat asa zisi descAlicitoare.

1) Bucuta, op. cit., p. 98.2) Ibidenz, p. 227.3) Indreptdri, p. 163.4) ItEd , p. 177.5) Duiliu Zamfirescu, Mita, poem eroic. Extr. din An Ac. Rom.

Seria II, tom. 33, Mem. Sect. lit.6) An. Ac. Ronk. Desbaterile, vol. 33, p. 158.

P7I.

www.dacoromanica.ro

272 ION BREA2U.

Precum vag e timpul, vaga e gi actiunea. Romanii,condugi de banul Severinului gi de Mirita, printulroman, se lupta cu Ungurii pentru Marghita. Stragnicarasa. a Dacoromanilor` cum spune Zamfirescu In_vinge pang la urma pe Unguri. Mirita spune Ungurilor :-

Eu sunt deaici cum sunt copacii$i muntele si bolovanii$i de-am ramas una cu Dacii$i una apoi cu RomaniiE ca mi au fnteles aleanulSi gandurce muncesc voinicul ."

Poemul este nereugit Ins& din pricing virtuozitatilorsilite de ritmuri gi limbs de care s'a folosit Zamfirescu Inconstruirea lui, vrand astfel sa dea o lectie poeziei, sen-timental.," a poporanigtilor. Dar vom reveni la el maitarziu, cand ne vom ocupa de polemicile lui cu ace gtia..

In anul urmator Duiliu Zamfirescu publica In volumromanul Anna. Mia, din lndreptciri, reapare In acestroman, fiind una din figurile luminoase ale lui. Patrio-tismul autorului, legat de Transilvania, strabate odatagi aici : Ce chemare mareata ! Dacia lui Traian ! AiPost is prin Dacia lui Traian ? intreaba Elena Mi.lescu pe Alexandru Comanegteanu. Teai ganditvreodata cum s'a format poporul nostru de astazi, lainceputul vietii lui romanesti, traind pe corhane, hip-tanduse cu jivinele, respingand navalirile barbare Sipropaga.nduse In timp, curat si frumos ca o legenda?Lumea Intreaga ar trebui sa.' se intereseze de soartaRomanilor din Munti, fiindca acesta e cel mai frumospopor de pe glob'. Ea vorbia ca In extaz, gandindu seca Alexandru Comanegteanu, pe care 11 iubea, ar puteaelibera pe fratii robiti : .Ne trebue un om. Omulacesta sd fii to $i e gata sa gi dea Intreaga averepentru un vis atat de scump

1) Anna, ed. Rarincescu, p. 78-79.

I'

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 273

In 1914, cand scotea a patra ed. din Viola la taro,Duiliu Zamfirescu marturisea c5. intreg ciclu Coma-nestenilor a avut de scop sg. Intoarca dragostea Ro-manilor citea pamantul for din valea Dung.rii si cu eis& iau Ardealul". Si el recunoaste ca ar fi trebuit s&scrie un al 6-lea roman ei cel din urma, in care Coma-nesteanu ar fi luptat pentru unire. A renuntat insg,ca.ci .poporul roman pare cg vrea sä scrie el insusiadeasta paging" 1).

1. Cu aceastA conceptie despre originea noastra, cuacest ideal energetic al vietii, cu acest cult al Tran-silvaniei, in ceeace are mai statornic si mai reprezen-tativ ar fi fost firesc ca Duiliu Zamfirescu s& se bu-cure de o mare simpatie la Romanii de aincoace deCarpati. Lucrurile s'ar fi petrecut inteadevar astfeldaca autorul Vietii la 'aril nu ar fi dus o luptg cran-cena cu scriitorii ardeleni cei mai reprezentativi, toc-mai intr'o vreme cand, prin orientarea for spre viatapopularg., s'a ajuns la o inflorire exceptional& a lite-raturii din aceasta provincie si la unul din acele acor-duri intre scriitori si porkrul care le-a dat nastere,cum rar se tatalnesc in desvoltarea unei literaturi.Scriitorii ardeleni, dela Slavici incoace, au eau-tat si dea expresie, In opera lor, vietii noastrepopulare, In ceeace are mai autentic, sa se identificeCu aspiratiile nationale ceie mai. intime si mai puter-nice; publicul cititor, alcgtuit in cea mai mare partedin popii, dascalii satelor si dintr'o mica burghezie,in straits& legg.tura cu viata rural& se reggsea In ope-rele acestora, ti citea cu pasiune, dando-le toatg dra-gostea lui. El nu putea sa simpatizeze deci cu acela

1) Viola la (cub, Rarincescu, p. 9. La acest roman se gandea se-rios inca din 1905, CL Bucuta, op. cit., p. 290 §i 293

18

II.

www.dacoromanica.ro

274 ION BREAZU

care Ii ataca cu atita violenta, dela fnaltimea gustuluisau aristocratic.

Dui liu Zamfirescu a fost totdeauna mare adversaral poporanismului. E interesant Ins& de remacat cade cateori a atacat acest curent si.a lust exempleleaproape exclusiv din scriitorii ardeleni. E adevaratca, daca damipoporanismului un Inteles mai cuprinzatortIngloband In el Intreaga orientare a literaturii noastredela sfarsitul veacului trecut ei dela Inceputul celuiprezent spre ceeace Nicolae Iorga numegte realita-tile populare", atunci scriitorii ardeleni au avut unrol Insemnat in afirmarea lui. Ei n'au lunecat ins&deal rareori spre extreme gi au avut un rol secundarIn desbaterile politice al poporanismului. TotugiDuiliu Zamfirescu a lovit Inainte de toate In opereleacestora. S& -i recunoagtem Nal meritul de a fi Incer-cat sa dea totdeauna un suport ideologic polemicilorsale, chiar daci el nu era totdeauna prea solid sauIntr'o legaturi destul de stransa cu subiectul discutiei.

In raspunsul la cunoscutul discurs Poporanismul inliterature, Titu Maiorescu Ii amintea lui Duiliu Zam.firescu ca menirea lui este sa creeze nu sa. critice.Et revenea astfel la vechr lui teorie despre incom-patibilitatea dintre artist si critic, teorie la care isto-ria literara cunoagte atatea exceptii fericite. In cazullui Duiliu Zamfirescu, criticul roman avea insa. drep-tate. Putini scriitori romani au fost condusi In viatafor literary de un orgoliu atat de ostenativ ca auturulVietii la tarii. Aga apare din opiniile despre contim-poranii sai cunoscute acum mai temeinic, In urmapublicarii corespondentei si asa a fost vazut decei mai multi care 1 au cunoscut. El Insusi avea mo-menta cand Igi dadea seams de aceasta sensibilitateexcesttva. la criticile altora. Ironiile lui Caragiale nule putea suporta: Cu Caragiale m'am explical...scrie el lui Titu Maiorescu. Ceeace ma supara gi

www.dacoromanica.ro

EITERATURA TRANSILVANIEI 275

ceeace 41 face pe el sA trancadeascA, e partea ce oriau ceilalti la o multime de trivialitati, care, cu that&hotarirea mea de a nu ma lasa sa fiu influentat, masuparA, ma supara, ma supara de o mie de ori"1). Iar

cAnd implinea patruzeci de ani ei incerca sa-ei facl,flute° scrisoare cAtra acelaei il mio buon Duce ",-cum 41 numeete pe Maiorescu, un fel de portret moralla mijlocul vietii, spune despre el insuei: Am fostviolent in unele nazuinti, iubitor de sine ei vanoglo.tics". Si continua : ,,Putea.voi BA ma tamAduesc deceeace a fost rAu?"2). De fapt, nu s'a putut tamadui,

dimpotrivA s'a lasat tot mai mulct cuprins de acestorgoliu. Lui se datdresc, in mare mAsura, excesele-din polemicile cu scriitori din Transilvania.

2. In general, cand se vorbeete de polemicile luiDuiliu Zamfirescu cu aceeti scriitori, se aminteete decunoscutul lui discurs academic din 1909., Aproapetoate ideile acestui discurs pot fi descoperite insa incorespondenta ei in scrierile ei polemicile lui anteri-care. Poporanismul in literaiurii nu este decal unul dinepizoadele unui razboiu care a inceput cu mult 1nainte

-ei a durat ei dupa aceasta data. Este momentul luiculminant, transformarea, datorita indrasnelii luiDuiliu Zamfirescu, a celei mai inalte institutii a tAriiIn camp de lupta ei ciocnirea cu cel mai respectatcritic al neamului. Vom incerca sa prezentam desfa.eurarea acestui conflict, in credinta ca unele din as-pectele lui vor aduce o contributie la ideologia lite-rara a vremii.

3. 0 rezerva fats de Ion Slavici, sau mai de grabio dorinta de a face alkeva deal el, se simte

1) Bucuta, Op. cit., p. 28.2) Ibidem, p. 210.

tuck

www.dacoromanica.ro

276 ION BREAZIP

din prefata lui Duiliu Zamfirescu la volumul sau deNuvele din 18881). El recunoaste acolo ca ,stratul celmare al taranului' a avut o expresie literara puter-nica in proza scriitorului ardelean, asa precum ma-halaua si-a gasit In I. L. Caragiale pe scriitorul re-prezentativ. Crede Insa ca a sosit timpul ca si clasaboereasca si functionareasca sa-si aibe literatura sa.In privinta stilului, el crede ca sarcina lui Slavici siCaragiale a fost mult mai usoara, cleat a scriitorului-care va cauta sa prinda In opera lui clasa noastra.mijlocie si de sus. In majoritatea cazurilor, In aceste-familii se vorbeste frantuzeste. Se gasesc Insa, Inmod exceptional si de acelea care ,citind literaturaromaneasca 5i avand o culture generals cu mult maiIntinsa, au ajuns sa-si formeze o limbs uzuala curateba chiar eleganta. Nu este oare drumul pe care trebuesa punem nuvela si romanul nostru Vs.

Dela 1nceput deci, el pune fate In fata. cu Slaviciun program literar deosebit, atat In domeniul inspi-ratiei cat si In ceeace numia el ,elocutiume. Discutialui cu scriitorii ardeteni va merge tot timpul pe acestedoua linii : a fondului si a expresiei. Deocamdata Ins&rezervele fats de acestia nu ne sunt cunoscute decatdin scrisori si din cateva aluzii strecurate In operele lui.

4. Prin anii 90 ai veacului trecut, Convorbiri Literareajung la un fel de oboseala. De aceea, ca.nd In cer-curile Junimei, care 15i traia la Bucuresti ultimileclipe, apare cate un talent remarcabil, bucuria estenespusa. 0 astfel de bucurie rarer a provocat Ion Po-povici-Banateanu. $tim din duiosul portret pe care. i1 a facut, cat de mult a fost impresionat Titu Maio-rescu de aparitia lui sfioasa si sincere. Vestea noiidescoperiri, ajunge panA la Roma, la Duiliu Zamfirescu-

1) Numele, ed. Rarincescu, p. 69 si urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATORA TRANSIL VANIEI 277

Trimitiadui numarul din Convorbiri Literare, In careeste publicat5. nuvela In lume, lacob Negruzzi cereprietenului Indepartat opinia asupra ei. ,Cu mare pia--cere am citit novela ti raspunde acesta... 0 Inca.n-tatoare simplicitate de expunere pastreaza tonalitateatrista gi saraca a mijlocului in care se desfasoara no..vela! Sandu e adevarat dela inceput pans la sfargitvi, lucru greu de notat, foarte greu de caracterizat,fiindca.' e tot inlauntru gi.nimic tnafara. Ana estom-pata cu discretie... Maistorita Veta, laArtagoasa mai--storiia, e leittt Dumniaei... Dar Maistorul, dar soacra-sa,toti aunt :ameni vir.Elogiile aduse lui Popovici suntjuste gi calde, aproape entuziaste 1). De. pe acum IasiZamfirescu constata f regeli de limbs, nu numai laPopovici, ci gi la alti scriitpri ardeleni, chiar gi la:Slavici. El adminite ca personajele sa vorbeasca dia-lectal, autorul osa tntrebuinteze ins& sintaxa noastraA celor din Romania' 2).

Tot aga de incantat este Zamfirescu gi de poeziaMamei, partea dela inceput a careia o gaseste ,mi-n unata" s).

Moartea timpurie a sarmanului Popovici it umple-.i pe el de durere : ,Ca unele batrane care au traitvi au ingropat mult, ochii mei raman fara lacrimi, fat&cu o asemenea moarte" scrie el lui Negruzzi. .A.Lost un vis straveziu ce a trecut peste fruntile noas-tre ostenite..,').

Primele cuvinte despre Cogbuc sunt de asemeneaelogioase. 11 numegte talent original" gi 41 pune intreaceia care ar trebui regrupati In jurul Convorbirilor 6).

1) Ele au placut §i lui Titu Maiorescu, !apt care it indeamna stkcomunice lui Zamfirescu not amanunte despre felul in care a cu-moscut aceasta rarissima avis (Bucuta, op. cit., p. 332).

2) Studii Si documente, vol. 1, p. 81-82.3) Ibidem, p. 85.4) Bucuta, op. cit., p. 130-131.5) Ibidern, p. 87.

www.dacoromanica.ro

278 ION BREAZLP

Iata cele dintai opinii ale lui Zamfirescu asupra a,trei din scriitorii ardeleni, care vor ramane timp de-un deceniu tinta atacurilor sale.

5. Rezerva fat& de opera for pornegte la lnceputdin motive ideologice mai Indepartate. Duiliu Zamfi-rescu simtea c& noua literaturi ardeleana, plina de-simpatie fag de taran si meseriag, poate fi Intrebu-intata de Gherea ca un argument in favoarea ideilor-socialiste. De fapt, relatiile lui Slavici gi Cogbuc cucercurile junimiste se racesc, fare ea se rupa nici °data.definitiv. Ei se apropie !Ina de grupul cu idei liberale-at lui Vlahuta, Delavrancea gi Caragiale in momen-tul and acegtia atacau Junimea 1) gi aunt priviti cumulta simpatie de cercurile gheriste. Duiliu Zamfi-rescu se arata insa chiar In acest timp un adversarhotarlt al socialismului. In romanul lui Lume noua §i:lume veche 2), pune fag In fag pe intelectualul roman,cu capul viciat de ideile socialiste, cu lumea veche,muncitoare gi onesta, cu moravuri sanatoase. La Romael se inarmeaza cu not argumente impotriva materia-lismului istoric. Citind cartea lui Loria, La teoria eco-nomica della constiluzione politica,e1 ramane impresionatde puterea de argumentatie gi bogatia de informatie-a acestuia, nu se Iasi ?ma convins. Dimpotriva, stu-diul economistului Italian 11 indarjeste pentru a strange-dovezi din care se gandegte sa scoata.' o Intreaga mo-nografie asupra lui Gherea 3). Monografia n'a fost ter-minate, din aceasta perioada de fermentatie antimar--xista i-au ramas insa. lui Duiliu Zamfirescu anumiteatitudini gi idei, pans tarziu dupe discursul despre

1) Intr'o scrisoare din acest timp (1893), Maiorescu pune pe Sla-vici si Cosbuc alaturea de Delavrancea, Patrascu si Caragiale, in.caracterui ctirora s'a inselat. Ibidern, p. 332.

2) Publicat In ConsorbiriLiterare din 1891- 92, jar in volum In 1895.3) Bucuta, op. cit., p. 89 si 98.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 279

poporanism 1). Cu astfel de idei, grefate pe tempera-mentul 'Atli aristocratic, nu e de mirare ca nu vomgasi la el nici o 1ntelegere pentru literatura, in careapar cei de jos cu viata for simple, zguduita uneoride pasiuni gi chinuita de mizerii. .Ethica" lui literara11 face s5. nege orice valoare Napastei lui Caragiale,din care nu-1 atinge .nici o emotiune, nici o vibrarecalda", ci ti trezegte .un simtamant de raceala umeda".0 oroare aproape fizica 11 face sa nu inteleaga rea-lismul mai rece gi obiectiv al lui Stendhal, Flaubertgi Zola 2) gi chiar anumite aspecte din marii scritorirusi, pe care dealtfel ti citeste cu pasiune 3). El ceredela scriitor .fantezie calc15.", cand e vorba sa desins& exemple de opere lipsite de aceasta caldura, punegi pe ale lui Dickens 4). Dar fantezie mai mid& cleata acestuia e greu de gasit in literatura universals.Credem ins. ci ceeace 11 departa de romancierul en-glez era mediul din care isi recruta acesta subiectelegi critica lui socials. Chiar la Rusi, spune el, taranuleste o exceptie, pentruca .e greu sa scoti din sufletulunui muncitor de rand nuantele atat de fine ale psi-hologiei moderne 0. Mai tarziu, cand e nevoit sa re-cunoasca prezenta taranului la un Gogol gi Turghe-niev, tine sa adauge ca taranul roman se deosebegtede cel slay. Cel dintaiu nu are decal o singura pa-siune : posesiunea pamintuluis

1) Idei dm aceasta monografie sunt publicate in Scrisorile romansdin Cons. Lit., 1907, p. 657-671, 769-778. In note cu care le inso-teste, marturiseste insa di le-a scris cu 15 ani inainte. Frobabilavea de gand sa introduca §i aceste scrisori in Lydda, a renuntatland pentru a le scoate la iveala in anul rascoalelor ttiranesti,candele erau de mare actualitate.

2) Bucuta, op. cit., p. 75.3) Indeosebi pe Tolstoi, cdruia ii consacra un inceput de mono -

grafie publicat In Corm. Lit, 1892, n-rele 1, 5, 6 51 7.4) Leon Tolstoi, op. cit, p. 274.5) Bucuta, op. cit., p. 59-60.6) Ibidem, p. 114.

').

www.dacoromanica.ro

280 ION BREAZU

Aceste cuvinte le trimitea lui Maiorescu In vrerceacand scria Via la la lard. El 15i dadea seama ca dinacest roman, la temelia caruia aseza tocmai dragosteapentru pamant, nu putea sa lipseasca taranul. Ni) daastfel pe Baciul Micu, notat cu discretie, cu toate ca.prea .caracteristic", .vazut de un boier 5i, fapt sem-nificativ, slugs credincioasa...

Atilt Micu, cat 5i Floarea din acest roman sunt unfel de replica la taranii care circulau In literatura

'vremii. 0 stim din urmatoarea observatie, a lui Matei,unul din personajele romanului: .Matei ar fi vrut savaza (pe Floarea) mai sentimentala, mai aprinsa, cumcitise el in cartile ce se ocupa de taranii nostri" ').Cand trimite romanul lui Negruzzi, pentru a-I publicaIn Convorbiri Literary, el tine sa precizeze care suntaceste carti: .Poate gresesc spune el dar simta-mantul meu este ca atat nuvelele lui Slavici, cu dul-cegariile fetelor si flacailor lui, cat si ale lui BarbuDelavrancea, cu mahalagii bucuresteni dati drept plu-gari si cu Sultanicile de carnaval au falsificat notiu-nile ce avem not despre populatia noastra rurala." 2).Cand scrie Tdnase Scatiu merge ceva mai departe.Taranii sunt interesanti acum in masa, nu Insa ca in-divizi, ci doar daca ni.1 Inchipuim ca Slavici, sau Ca-ragiale : isterici" si ,neromanesti" 3). Aceste opinii leda. chiar publicitatii In prefata la editia La a Vie /ii latars (1898), unde se ridica. Impotriva literaturii noastretaranesti care sia Inchipuit ca prin .haiducisme sidoine" a dat de fondul sufletesc al taranului. Nu eamintit nici acum Slavici, dar cu siguranta ca el estecel vizat, caci In acelasi an el scrie lui Maiorescu:Slavici sia Inchipuit toata viata ca a dat icoana su-fleteasca a taranilor, In amorurile 5i poezia lui vaga,

1) Via la la lard, ed. Rarincescu.2) Srudii doe, lit., I, p. 92.3) Bucuta, op. cit., p. 160.

gi

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 281

iar de fapt a plazmuit fiinte himerice, false 'din punctde vedere al asemAnArii, monotone gi neclarificate dinpunct de vedere al tiptilui"1).

Tot atunci Titu Maiorescu publica in ConvorbiriLiterare dela 15 Februarie 1898 articolul lui In me.moria unui poet bcincifean: Victor Vlad Delamarina, carevine parse& BA desmintA opiniile prietenului mai 'Liardela Roma. DupA ce constatA ca literatura din Re-gatul liber a intrat Intr'o perioad& de lAncezealA, cuexceptia neobositului Duiliu Zamfirescu", aratA cala Ron:LA.12U de dincoace de Carpati se poate observao adevArata Inviorare literara. Meritul de cApetenieeste fireste al lui Slavici, pe urmele cAruia an aparutLucretia Suciu, Ion Popovici Banateanu, Virgil Onit,George Cogbuc gi, in fine, Victor Vlad Delamarina.Si, dui:4 ce face biografia celui din urmA, wort chiaratunci, caruia Ii recunoagte meritul de a fi adus Inliteratura noastra poezia dialectalA, Inchee cu acestecuvinte, care sunt o apAsare mai puternica asupraunor idei expuse an cincisprezece ani inainte,okin ar-ticolul Literature romans i sfreiniitatea: Culturaartelor nu se pregAteste, dui:4 cum se pare la primavedere, din sus in jos, ci din jos In sus gi, precumcoroana inflorit& la inaltimea copacului Igi are rAda-cinile de hrana in pAtura pAmAntului, aga arta ceamai desvoltata igi primegte sucul trainiciei din viatapopular& in toata naivitatea ei inconstientA : de aceea-gi trebue sA fie nationalA; iar dialectele indeosebisunt un izvor de Intinerire pentru toatl fiintarealimbii literare".

Criticul Ilarie Chendi, pe atunci student la Buda-pesta, observa In Familia dela 3/15 Mai, ca.' Maiorescua fost prea binevoitor in aprecierile sale. Replica luiaduce un nou articol In Convorbiri, al lui Mihail Dra-

1) Ibidem, p. 199.

www.dacoromanica.ro

282 ION BREART

gomirescu, tot asa de elogios pentru scriitorii ardeleni,ca si studiul maestrului1), Toate acestea erau in con.trazicere cu ceeace gandea Zamfirescu incA din pre-fata din 1888 a Nuvelelor. De aceea el nu se sfiestes& obiecteze, cu toat5. francheta. El recunoaste unoarecare farmec limbii scriitorilor din Transilvania,_pe care Ii considers pe toti dialectali, dar nu credeci s'ar putea scrie o actiune mai intinsa In acest grai.,,Mecanica gAndirii noastre spune el este altacleat a gandirii lor. Si ceeace import& astAzi pentrurezultatul colectiv al rominismului este ceeace face msi gindim noi, cei din Romania libera, nu ce fac eice gandesc cei de dincolo. Peste o sutA de ani, cAndiritarile noastre sentimentale, nimicurile patimilornoastra vor peri In pulberea uitArii, noi, cei de aici,vom fi chemati la judecatA. Si, prin urmare, noi trebueBA lasAm urmasilor o limbA, In care sl se miste liberi,limba vie a graiului nostru, fara expresiuni moarteimprumutate din cronicari, far& curiozitAti dialectale.

Negresit ca noi suntem mai banali decat fratii dedincolo, In graiul nostru. Dar tocmai banalitatea a-ceasta este dovada de o absoluta comuns intelegereIntre toti Romanii din Regat ei din ea va iesi, prin.tr'un procedeu de eliminare, limba clasicA a Romanilors.Si el face aluzii destul de crude la limba calfelor deopincar" din nuvelele lui Popovici 2).

Iata cum se schiteaza, cu zece ani Inainte, o diver.gents de opinii care va ajunge In 1909 la o opozitiehotarita si chiar la o ruptura personals.

1) Mihail Dragomirescu, Replica II. D-lui II. Chendi asupra saloriiliteralilor nostri actuali, in Cone). Lit., 1898. p. 469 urm. Zamfi-rescu este considerat aici deabia la Inceputul carierei, pe candCo§bue gi Ioan Popovici-Banateanu au'dat opere ce pot fi priviteca sAmburii din care a Incoltit cre4te o milcare literara. Apre-cierile acestea n'au lost deloc pe placul lui Zamfirescu.Cf.Bucuta,op. cit., p. 203.

2) Ibidem.

*i

of

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1

SA retinem din aceastA Intampinare, cA Duiliu Zam-firescu considers scriitori dialectali $i pe SlaviciCosbuc. Caci atunci and vorbeste de expresiunimoarte, imprumutate din cronicari, la ei se gandeste..Ideea i.a sugerao mai ales Isforia unei coroane de-o .carte conventionall, scrisa lute() limbs moarta,..jumAtate de cronicari, jumatate de provincialisme" 9._$i 85. adaugam cA, In aceastA atitudine, este $i o dozyde gelozie Impotriva scriitorilor ardeleni, cititi totmai mult, apreciati de cAtra cei mai autorizati criticiai vremii, pe and lui, care se credea In culmea crea-tiei, f se acordau cel mult ateva epitete binevoitoareNu vs pot ascunde spune el In aceeasi scrisoarec5. mA simt vezat de entuziasmul pe care.' desvalue-gazetAria noastrA fats de Istoria unei coroane de °fel...Bietul meu RAzboiu a trecut nebagat In seams, de$i.par'a aici oamenii aunt vii Intamplarile adevArate.2),

6. Pans acum Duiliu Zamfirescu I$i manifests rezervele fatA de scriitorii ardeleni mai mult In scrisori,,.sau In aluzii strecnrate In operele lui. In preajmapubliearii Indrepfarilor crede 4ns5. a a sosit timpulpentru o desbatere publicA. Articolul Romanul si limbarromans publicat de el In Noua Revisia Romano dela Ilunie 1901 este intaiul lui atac antipoporanist.

El Incepe prin a aminti de prefata lui din 1888, In.care cerea crearea unei limbi romane$ti .vii, mla-dioase, elegante $i curate, program pe care a cautatsal realizeze In activitatea lui literarA din ultimi zece-ani. Constata Insa ca limba contemporanilor nu merge-pe aceasta cale. Cea vie, care se vorbegte In parla-ment gL In profesiunile necesare vietii de stet, nu este-

1) Ibidem, p. 227 In scrisorile cdtre Pdtrascu este crud si cu poezialui Cosbuc. Povestea caprarului este rnamaligli rece..." Studiidoc. lit., VI, p. 304).

2) Bucuta, op. cit.

2&

si

si

4-

-

www.dacoromanica.ro

284 ION BREAZU

mladioasa, eleganta si curates; cea literara tntrunesteaceste conditiuni, dar este moarta, caci prea este In.carcata de cuvinte desgropate din limba veche. Exemplele aduse de el pentru a sustine aceasta afirmatiesunt luate din articoleleanumitor colaboratori ,, jidanasi"dela Evenimenlul, dar mai ales din scriitorii din Tran-silvania 5i Bucovina: Ion Popovici.Banateanu,Slavici,Cosbuc 5i Grigorovitza. El stie ca limba acestorapoate fi sprijinita de anumite afirmatii ale lui Maio-.rescu cel mai iubit si mai mare maestru, cel maiechilibrat si mai estetic scriitor de pans astazi". Nuse sfieste Insa de a lua o atitudine cu totul opuses lui.Maiorescu sustinuse despre limba lui PopoviciBana--teanu ca este adevarat romaneasca, plina de miez,care mai ales pe cei deprinsi si cu alte limbi ti tre-zeste ca idin vis si le di impresia unei vieti sufletestide cea mai mare adancime"). Pe Duiliu Zamfirescu

Insa., la citirea acestei limbi, Impestritata cu cuvintedialectale din viata meseriasilor, 11 cuprinde un felde jena si mirare a se poate vorbi undeva astfel.Ce sunt bazaconiile astea?" exclama el, dupes cedes cateva exemple care nu sunt toate cbnvingatoare.Si continua cu energie: Dar pentru noi Romanii dinRomania libera, acei ce alcatuim tulpina puternicadin care creste un popor de sine statator; pentru noi-care vrem sa ne desvoltam cu individualitatea noastra;cari nq primim amestecul fatis al nimanui In trebu-rile noastre; pentru noi care credem ca am iesit dinfaza copilariei si care mai cu seams vrem sä lasamurmasilor un grai, In care sä poata vorbi In libertate

pentru noi atingatoarea istorioara a lui Popovici-Banateanu poate cel mult pa ne faces O. regretam cae scrisa de un om de talent, Intr'o limba atat de ciu-

1) Titu Maiorescu, loan PopovicilBanateanu, in Coy. Lit., 1895,1)-.879 si urm.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIEI 285

data. Dar a admira $i mai ales a primi un asemeneagrai ca adevaratA limbi. 'romaneasca, nu!". Dupe_ce da cateva exemple din Grigirovitza, trece la Sla-vici, pe care marturisegte ea 1-a admirat mult to tine-rete, dar mai ales dela Gaspar Graziani s'a trezit din,adierea dulceaga a nuvelelor lui pline de melancolietArAneascau, pe care acesta sia inchipuit ca leato adevarata limba a poporului. Drama lui Slavici i.alasat insa o impresie puternica de neadevAr sufletesc,de limbi conventionalA, de repetire de cuvinte alcA-tuite inteadinss. Si el lass sa se inteleagA ca nici nu-velele scriitorului ardelean n'ar fi streine de asemeneadefecte.

La Cosbuc descopere deasemenea un amestec deexpresii dialectale si din cronicari, inversiuni streinespiritului limbii noastre, in sfarsit o limbs moarta, incare nici ()data nu s'ar putea scrie un roman. CuPovestea unei coroane de o(el este mult mai aspru dealin scrisoarca citata, catra Titu Maiorescu : .Niciodata

spune el nu s'a scris ceva mai fals in faranoastrA, fals prin fondul sufletesc al limbii, fals primimaginile triviale ale gandirii, fals prin avantul gro-solan al uaui eroism de comandA.g.

Catva timp dui:a ce a publicat acest articol, DuiliuZamfirescu a fA.cut calatoria lui prin Ardeal, de do-cumentare in vederea Indreptardor. Cu acest prilej apoposit si la Arad. Aici, inteun cerc de intelectuali,i s'a atras atentiunea ca a fost nedrept cu Slavici,care Noglindeste adevArul sufletesc din pArtile aceleeN'are cleat sä se duce In regiunea de unde sia luatautorul lui Popa Tanda subiectele, pentru a se con-vinge de acest adevar. El cAlatoreste de fapt $i inregiunea podgoriilor, far. sA se lase insa convins decontrarul. Obiectiunea Aradanilor 11 determine insAsa mediteze asupra puterii de emotivitate a limbii luiSlavici, pe care si acum o mai simte, in unele arti-

scris

www.dacoromanica.ro

286 ION BREAZU

tole ale acestuia, cu toateca despre nuvele sustineiarasi cu tarie, ca sunt fundamental gi vinovat false,,cu o nazuinta de a pune 1n estetica noastra roma-neasca nota mulcoma, aiurita gi streina, ce nu sta Inetica propriu zisa, adica. In moravurile poporului ro-

Aniaesc, and el, poporul, este pus In actiune'. Expli.-catia o gasegte de asta data in inspiratia lui SlaviciBela folclor, care mai ales prim nota ',gaga a dorulvi,comuna la popoarele balcanice, exercita o adevaratavraja asupra tuturor scriitorilor nostri populari. Defaptul acesta s'a putut convinge la Arad, unde, can.tandui-se cateva doine, el Insusi a fost coplesit defarmecul lor. Crede Insa ca a sosit vremea sa fielasate la o parte aceste ,dulcegarii sentimentale aletaranilor amorezati gi blegi si sa facem oameni vii Inliteratura, dace se poate Romani voinici gi cinstiti,Baca nu, vitiosi gi sceptici, dar vii, cu vointa gi

muschi" 1).Cel care tsi is tnsarcinarea sa apere pe scriitorii

ardeleni gi principiile literare pe care se intemeiazaoperele for este Ilarie Chendi'). Introducerea realis--mului In literatura spune el a avut o repercusiunegi asupra stilului. Realismul fondului a fost urmat deun realism al limbii, de o diversificare a ei dupe me-diul social din care scriitorii 15i iau subiectele. Unii.gi printre acestia Chendi, aseaza gi pe Duiliu Zamfi-rescu scriu o limbs de salon; naturaligtii preferao limbs striviala pana la brutalitate, sau simpla; oa treia categorie, puternica mai ales In Germania, seIndreapta spre limba poporului. Aceasta spargere a

1) Bucuta, op. cit., 259-260.2) Ilarie Chendi, In chestianea limb!! literare, in Familia, 1901,

ur. 32 gi 33, articol reprodus in Prelaciii. Citatiile sunt dupe ed.1I a acestora, Bucuresti, 1905, p. 73 si urrn, 0 usoarA incercare de-a apara pe Popovici-MnAteanu face si I. Gropsianu, in Drapelul,lir. 70 din 1901.

qi

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 287

unitatii de limbi, prin nasterea literaturii provincialeasa numia Heimathlitteratur aduce dupA sine

nu numai imbogatirea literaturii, ci gi tmbogAtireasentimentului national. Un proces asemAnAtor s'apetrecut si in desvoltarea limbii noastre. In fata exa-gerArilor latiniste, Junimea pune limba intemeiata pegraiul poporului. Principiile ei sunt primite gi inArdeal, mai ales sprin viguroasa activitate a lui Slavici".Literatura mai noul a acestei provincii, Indeosebidela aparitia lui Cosbuc, e scrisA in limba bogati apoporului si nu e desgropata din cronicaris. PrinVictor Vlad Delamarina s'a fAcut chiar un pas spreliteratura dialectuala. Aceeasi cale a fost urmata side scriitorii din Moldova. La Bucuresti insA, mai alesin urma influentei ideilor lui Gherea, se tnmultesctraducerile &cute in grabl in limba vie, preconizatAde Zamfirescu, de nziaristi, functionari $i mai alesmuncitori intelectuali evrei". $i cum aceste traduceri-sunt foarte rAspandite, s'a ajuns la o limba uzualAfoarte superficialA si cosmopolitA. Intre cele douAtendinte not trebue sa ne sprijinim Iasi pe cea din tai,nu numai din motive nationale, ci si estetice". Aceasta.cruciadA impotriva cuvintelor dialectale spuneChendi e o intreprindere periculoasA desvoltariiliteraturii romane ; ea ameninta a micsora cu totulcapitalul de cuvinte cel mai de pret pentru poezie",pentruca... tocmai provincialismele de veche si curataobarsie, vii Inca in graiul poporului, sunt elementecare dau vigoarea unei limbi si constitue asa zicAndfondul ei de rezerve- Si limba din Ardeal po-porului si nu a intelectualilor", precizeaza el maiales cea din regiunile curat romanesti, poate contribuicu multe as tfel de elemente de pret 1).

1) Articolul lui Chendi avea §i un ascuti§ polemic. El ii aducealui Zamfirescu aminte de principiul maiorescian despre menirea

-scriitorului, de a crea, nu de a critica. Ii arata apoi cu exemple ctt

.a

www.dacoromanica.ro

288 ION BREAZU

Polemica aceasta a isbucnit In momentul cand InTransilvania, In urma unei initiative a Astrei, .Rro-blema -limbii literare a devenit de mare actualitate.

urmam cu sfintenie limba scrisa la Bucuresti, sausä tmbratisam limba poporului gi a scriitorilor con-sacrati de pretutindeni ? iata tntrebarea care de-venise din nou actuala dincoace de Carpati Uniisunt de aceeagi parere cu Chendi. Gh. Bogdain-Duic&crede ca gi el, In posibilitatea unei literaturii scrisatnteo limb& provincials, numai Intrucat ins& acestprovincialism este Intemeiat pe romanism gi selectionatde gustul talentului. Talentul din Ardeal sau Banatva gasi el tnsusi masura ardelenismului sau banate-nismului de primit In opera se', spune el. La o limb&provincials. s'au gandit gi Timotei Cipariu gi Gh. Baritto 1838. Au apucat tnsa pe un drum gresit. Exempleca ale lui Creanga gi Popovici-Banateanu ne au aratatdrumul pe care 85. apucam In aceasta privinta. Po.porul trebue s& se regaseasca In scriitorii lui, maiales acolo unde literatura este singura lui hrana su-fleteasca I).

Pentru o limba a tuturor Romanilor este gi ValeriuBraniste. Firegte cs. rolul conducitor In desvoltareaei trebue lasat fratilor din Romania libera ,nu neputem tnss. aservi simplaminte limbii vorbite gi scrisela Bucuresti". Ardelenii lgi au gi ei scriitorii for (sunt

nici limba intrebuintatg de el, mai ales in poezie, nu este atAt decuratg. Procedeul lui de a da cateva exemple de limbg gresitgeste usor §i eftle. El poate fi aplicat foarte bine si unor scriitorimolaoveni gi munteni, la care tot al zecelea cuvant; Ardelenilorle e necunoscut".

1) Initiativa Astrei, pentru unificarea ortografiei qi indreptarealimbii literare, a lost luatg in Februarie 1902.0 parte din discutiileprovocate de ea, in presa gi periodicele de pe ambele parti aleCarpatilor, au lost reproduse in Transilvania din 1902, p.169 si urm.

2) Gh. Bogdan-Duicti, Limba literarei gi Asociatiunea, in TribunaPoporului, nr. 162, din 1902.

Sa

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSIL.VANIEI 289

amintiti Slavici si Cosbuc), asa cum si.i au gi Romaniidin celelalte provincii. ,Din toti acestia se va lamuripe tncetul o limbs generals, la care au contribuit totiRomanii spune el1).

7. Cu vanitatea lui atat de sensibila la atacuri, erafiresc ca Duiliu Zamfirescu sa se sinata atins de re-plica lui Chendi, cu toateca criticul Ardelean a facutde asta data foarte putin uz de ascutisul condeiuluisau. Probabil Insa ea s'ar fi multumit, ca de obiceiu;cu aluzii In operele sale, daca n'ar fi intervenit unincident, care sa-I raneasca pans In adancul sufletului.El a prezentat adica, In sesiunea din 1903 a Academiei, romanul sau In reisboi pentru premiul Eliade RAdulescu. Cu Academia Duiliu Zamfirescu nici °datan'a prea avut noroc. Trei sesiuni dearandul s'au luptatamicii lui pentru a.1 face membru corespondent gideabia to 1898 au reugit. Felul lui* distant, ideile luiconservatoare si poate si opiniile despre scriitoriiconteinporani, n'au avut darul de a.i maxi numarulamicilor In sanul celei mai tnalte institutii ale tarii,tateun moment and aceasta era sub influenta lui D.A. Sturdza, seful partidului liberal. De aceea nu i seacorda lui premiul amintit, ci lui loan Slavici, pentruromanul Din beitreini.

Duiliu Zamfirescu a sarit ca muscat de carpe. In-dignarea sa tmpotriva lui D. A. Sturdza, pe care 11crede principalul vinovat, ia, In scrisorile att.& TituMaiorescu, proportiile unor injurii neobisnuite la el.Maiorescu ti cla sfatul ea se astampere. Nu este Insaascultat. ,,Lucrarea lui Slavici e atat de nevrednicatncat eu consider hotartrea Academiei ca o insults

si la insults raspund cu sfarcul biciului ". Premierea

1) Dr. V. Brgni§te, Limbo gi ortografie, in Drapelul, n-rele 74 §i 75din 1902, repr. si In Trarzstleania, n-rut cit.

19

www.dacoromanica.ro

290 ION BI?EAZU

se datoregte cu siguranta influentei Transilvanenilorasupra lui Sturdza. ,,Gasca transilvaneana trebueSparta cu once pret" striga el').

Publicatia care tgi ofere de astadata paginile pentrubiciul" lui Zamfirescu este Revista Idealists a lui M.G. Holban, ale carei relatii cu Sema'natorul, la careArdelenii s'au bucurat de o atat de buns primire, n'auLost nici odata prea cordiale. El publica aici lungulsau articol Literatura romemeasca ci scriitorii din Tran-silvania2), care constitue al doilea atac al sau Impo-triva acestora.

Ca deobiceiu, In polemicile sale, Duiliu Zarofirescupornegte gi de astadata dela anumite consideratii teo-retice, care ne sunt cunoscute In mare parte din Lyddagi Indreptetri. Aici le Impinge pana la ultimile for con-secinte, apropiinduse astfel cu Inca un pas de dis-cursul din 1909.

Vilitand pe Rom' Anil din Transilvania la ei acasaspune el a gasit deplina confirmare pentru uncle

convingeri, pe care gi lea fa.'cut de mult. Prin entu-ziasmul for sufletesc" atat de evident In nationalismulfor neinfricat, prin alergarea dupa bunul trar gi prin,puterea reproducerii fizicem, tot atatea calitati devvointe, Transilvanenii sunt superiori fratilor dinRegatul liber. Aceste Insugiri stint de buns seams omogtenire dela colonigtii romani, adugi direct din ca-pitala imperiului. Cercetarile antropogeografice audovedit Insi. spune e], ca. latinii de pe timpul luiTraian erau brachicefali, deci mai mult cu calitati devointa, mai mult cu geniu politic, deck artistic. Ace-leagi virtuti, cu reversul lor, be constata gi la Ro-manii din Transilvania gi, Intr'o anumita masura, lacei din Muntenia. Atat poezia noastra populara, cat

1) Bucata, op. cit., p. 271 gi urm.2) Tomil III (1903), p.9 -25.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAN1E1 221

gi partea cea mai bunk a literaturii si a artei culte sedatoreste Moldovenilor, unde elementul roman nu .

s'a pastrat atat de pur.Transilvanenii nu pot fi deci creatori In arta, din

pricina unor adevarate conformatii psihofiziologice..Profesorasii de gimnaziu", poetii de gazete"criticiide gasca, iubitori de yin bun, cam greoi, cam intri-ganti" pe care Ii tntalneste la Bucuresti, nu reprezinta admirabila rasa din Transilvania. Literaturafor este falsa si neromaneasca. Si, drept exempla, else opreste la romanul lui Slavici, care a fost preferatla Academie, fats de romanul lui. Intr'o lungs analiza,se stradueste sA arate ca acest roman este inexactdin punct de vedere istoric, imposibil din punct devedere al personajelor 5i al actiunii si mai ales gresitca elocutiune. Nu e un om adevarat In tot romanul,nu e o scena reala, nu e nimic miscator% ci lamestranie, cu niste suflete pururea aceleasi, neispra'cite5i netntelesea ca dealtfel In toate nuvelele lui Sla-vici. Bodea, eroul principal, e un aciobanas de idila,rumeor 5i nesarat"; Mala, o figura de calendar, saude circ. Insira apoi o multime de exemple de limbs carenu sunt toate fericit alese, Incheind cu o acuzatie per-

,,Patriotismul, sensul orientatiunii politice siingrijirea intereselor personale' este mobilul adevaratal tuturor operelor acestui scriitor.

La Inceputul articolului sau, Zamfirescu dA catevalovituri 5i lui Chendi, pentru articolul lui din Familia,de care ne -am ocupat mai sus. Criticul ardelean nuera omul care sa ramana cuiva dator. De aceea celdintAiu care semnaleaza atacul lui Zamfirescu este e1').Deastadata nu mai are nici o rezerva, Zamfirescueste arogant ca un ciocoi calicit, din vinA proprie,duhliu ca un licean si gray In acelasi timp ca omul

1) Ilarie Chendi, Mai sOnteti? in seimeindierul,11(1903), p. 591 -592.

.o

sonal:a.:

www.dacoromanica.ro

292 ION BREAZU

care vorbeste dela inaltimea capitolina a urbei eterne.Nu intra In discutia argumentelor lui Zamfirescu; semultumeote sa le respinga, aducandui aminte de ve-chile lui metehne din tinerete, cand a atacat peA lecsandri oi Eminescu.

Un raspuns indirect vine tot In paginile &mein&ncitorului dela N. Iorga. Nu e amintit articolul luiZamfirescu din Revista Idealistc1, dar dupa felul cume apreciata opera acestuia, In cadrul desv oltarii nu-velei noastre, cu siguranta ca avem de a face cu oreplica. Autorul ei crede ca Zamfirescu a ramas cutotal strein de desvoltarea literaturii romane dinultimii zece ani, de orientarea ei nationals Si istorica,de dragostea ei pentru cantecul popular, de partici.parea la ea a Romanilor din toate tarile oi de iubireaadevarata 5i aratata prin fapte pentru fratele Oran,pentru fratele mai mare, pentru ,badea ", spre sAraciasi stiinta caruia ne coboram, apropiind de buzele luiarse paharul 'de our cu bautura fermecatoare de inti-nerire a sfintei culturi". De aceea literatura lui pentrucare are toata stima, este ,rece" gi artificiale ').

Duiliu Zamfirescu lovea !ma In articolul lui maiputernic In Ion Slavici. Cu toateca acesta statea re-tras, la scoala dela Magurele, departe de framantarilevietii literare, de astadata trebuia sa iasa din rezerva,pentruca i se punea In discutie nu numai opera, ci $icinstea. El scrie deci, tot In paginile Revistei Idealiste,una din acele confesiuni, care arunca lumini peste olatreaga viata de om 2). S'a hotarit sa raspunda,

spune el pentruca. Duiliu Zamfirescu a atacato intreaga directie literara. El vrea sa arate insa ,cagi not mucanimea de wdincole suntem oameni oi Ro-

1) N. lorga, Povestitoril de ieri qi de astazi: nuveliqti scriitoride schite, in Slmanatorul, III (1904), p. 177 180, 209 213.

2) 1. Slavici, Literatura romdneaScd" §i d-nul Duiliu Zamfirescu,In Rev. Idealistd, tomul V (1904), p. 214-228.

si

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 293

mini si ca o vials cultural& in adevar romineasca-lira de conlucrarea noastra nu e cu putintA".

Recunoaste c5. Din biltrcini a fost scris printre pi-caturi" si nu este .cum ar fi dorit sa fie'. Premiul is'a acordat Ins& pentru intreaga lui activitate literara.

Ceeace 11 atinge mai mult este afirmatia lui Zam--firescu ca scrierile lui ar fi nefiresti gi ar strica gustultinerimii. Dar .firesc este spune acest vechiu ad-mirator al lui Kant si Schopenhauer ceeace se po-triveste cu firea mea". Existenta omeneascA are siaspiratii ideale. Arta, Inainte de toate, de acestea artrebui sa se ocupe. Si el se ridica Impatriva natura-listilor, numind pe Zola .un adevarat defAimator alneamului omenesc". CAci continua el omenestefiresc, esteticeste adevArat, poeticeste frumos, nu eceeace se petrece in aceasta mizerabila lume reala,ci ceeace, potrivit cu firea omeneasca ar trebui sa sepetreacA. Realitatea brutall e In arta numai fondul-dureros si Intunecat din care ese cu atat mai mult laveal& mult doritul adevar ideal, visul deapururea

mingaios al firii noastre omenesti". Omul .trebue sa.-se ridice mai presus de carnea, pe care an s'o ma-nance In cele din urml viermii". Aceste aspiratiiideale a cAutat sA le pun& In evidenta In Din biz'.

&dui si poate pentru ele i s'a acordat premiul.Trecand apoi la problema limbii, el aminteste de

actiunea desfasurata la Tribuna, prin care a restabilitunitatea cultural& a RomAnilor, determinand pe Ar-deleni al citeasca literatura din lard ei sä se nAzu-lase& sa scrie si sa vorbeasca ca pe tarmurile D &m-bovitei. In ultimii ani Insa Iimba romaneascA s'atransformat atit c1e InspAimintator, Incat el are sen-limentul c5. nu mai poate scrie pe Intelesul contem-poranilor. Au dat In viata noastrA literar& scriitoripentru care limba poporului este bAd&rAneasca si sa-tracacioasa, cronicarii aunt reci, cArtile bisericesti

si

www.dacoromanica.ro

294 ION BREAZO'

stupide, iar scriitorii mai batrani s'au invechit, oamenicare nu sunt In stare sa iubeasca limba noastra ceaplinA tie particular& armonie".

Adevarata literatura romaneasca continua elnu este cea a cluburilor si a saloanelor, ci aceea care-ptsi da. silinta sa gaseasca forma potrivit& cu felul dea gandi, de a simti si de a vorbi al tuturor Roma-nilor'. Aceasta literatura isvoreste insa numai diniubire, ea este ,un apostolat, pentru care se cere vo-caliune, pregatire si zel religios ". Teoriile ,chefaliceale lui Zamfirescu sunt gresite. In intertorul neamuluiromanesc a fost totdeauna o mare circulatie dela oprovincie alta. El, de pilda, este Moldovean eidupe tats si dupe mama. Cultura niveleaza si inlaturatoate deosebirile de rasa. Ura Impotriva Ardelenilore simptomul unei boale grave. Romania trebue sa fiecentrul de viata cultural& al tuturor Romanilor. Sibatranul scriitor inchee cu o miscatoare marturisireasupra vietii lui de muncitor neodihnit : ,.Sant ins&om trecut de 56 de ani, am muncit mult in viata mea,am avut totdeauna cele mai bune legaturi in societate,n'am fost risipitor si stau azi, parinte a ease copii-IncA nevrAetnici, farce avere, far& pensiune asigurata,un biet muncitor ce traeste muncind de azi pe maine" ').

8. Simtind ca Intreaga lui argumentatie cu privirela limba literarA are anumite goluri, vazand apoi caliteratura din noile provincii, In loc sa fie deprecialarse afirma tot mai puternic, nu numai In capitala tarii,.ci ei In provinciile robite, Duiliu Zamfirescu se crededator sa reintre In arena. El o face deastadata chiar

1) In critica adusa limbii lui Slavici, Duiliu Zamfirescu insistsmai ales asupra topicii greelte a acestuia. Probabil o replicA indi-recta la aceasta acuzatie este studiul lui Slavici,Mezarea porbelorto romdne.ge, to An. Ac. Rom., Mem. Sect. Lit. Seria II, tom. 27, p31 ei urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAArlE1 295

paginile unei reviste provinciale, In Luceaferrul,venind astfel sa mustre pe Ardeleni la ei acasa. Tonullui este mai molcom, far& de a fi lipsit /Jas.& de unelealuzii destul de grele la scriitorii ardeleni. Caci detine poate fi vorba daces nu de Slavici si Cosbuc,.atunci cand di sfatul tinerilor dela Luceafdrul de a'nu lasa s5. strabatA In gustul publicului transilv5.neanapacAturi nesAbuite, mitocanii ce trec drept insusiriepice, duiceg5.rii femeiesti ce trec drept lirism, o limb&romaneasca sluts, ce trece drept limba romaneascA-original& ?" 9.

Noi suntem pe tale de a ne forma o limba clasicA,spune el. Aceasta ins& nu este limba lui Creanga,

care cuceregte prin puterea creatiunii artistice, nuprin limbl si nu este mai ales limba lui Popovici-Binateanu. Zamfirescu recunoaste acestuia o mareputere lirica, limba lui este ins& cu totul falsa, chiaratunci cand nu gasim In ea expresiuni streine. Nunumai acestui scriitor, de care se ocup5 mai insis-tent dar tuturor prozatorilor nostri le lipseste maiales graiul .estetic" al iubirii. Noi nu avem Inca unmare roman al dragostei, asa cum gasim In alte lite-raturi. Duiliu Zamfirescu nu ne spune tine lucreazAla acea limb& clasica, In curs de formare, nici cine arputea da acel roman al iubirii. El stria tusk' chiar.atunci Anna, a cArui tem& principals e tocmaiIn romanul acesta se gasesc de fapt multe ciripiri deJragoste, usoare ca'ntro comedie franceza de salon,nu este fuse: o singuri. iubire puternicA, inlantuitoare.

9. Actiunea staruitoare a scriitorilor din Transil-vania la Scimtincitorul, la Convorbiri Literare si chiar InlAnul Academiei gi Indeosebi critics neindurAtoarelui Ilarie Chendi, care cluta par'ca dusmani cu

1) Duiliu Zamfirescu, Serisori rornane, II, to Dieedfarin; 1905, ,p...333-335:

iubirea...

a

la

www.dacoromanica.ro

296 ION BREAZIr

Manarea, a avut drept consecinta rascoala Impotrivalor a unora din cercurile literare ale Romaniei libere.Aceasta reactiune nu ar fi avut prea mare rasunetdace' nu s'ar fi alaturat ei Dui liu Zamfirescu, unuldin scriitorii respectati din vechea generatie. Nu vomprezenta aici aceasta polemick credem Irma ca estenecesar se' amintim doua din momentele ei, cu atatmai mult cu cat ele sunt In legatura cu subiectul ur-marit de noi.

Intaiul este unul din cele mai violente pamflete ces'au scris asupra limbii din Transilvania din aceastaepoca. El a aparut tot In paginile Revistei Ideatiste sieste datorit lui August Scriban, autorul de mai tarziuat unui dictionar al limbii romane, de o oarecare ye-kare pentru materialul lui,'plin insa de o multimede ciudatenii si rata.ciri. In pamfletul amintit, elcheama la o adevarata .1upta sacra.' Impotriva .Tran-silvanenilor si Jidanilor" pe care Ii numeste .recbiniasasini ai limbii romanesti". Cei dintaiu spume elsunt mai primejdiosi chiar deca.t cei din urmk pen.truca au devenit foarte puternici, In Academie, InInvatamant, In literature', In press. Desvoltarea lite.raturii ronianesti a fost Intarziata cu zece ani dinpricina lor. Transilvanenii se lauds ca stiu latineste,dar nu e adevarat. Multe latinisme de ale lor, sunt,In realitate, germanisme. El citeaza apoi o multimede exemple de limbs gresita, culese de prin preskcare nu sunt toate bine alese. De cat o astfel de limba,romaneasca, mai bine se' vorbim frantuzeste. Adop-Lind aceasta limbs mAcar intram In marele salcn allumii". .Asadar exclama el Romani din Ro-mania, se's fim gate cand vom fi chemati se' ,cucerimTransilvania, dar se' nu ne transilvanim pans atunci a 1).

1) August Scriban, Obsereafiuni asupra limbil romolnoti, In Revista Idealists, vol. III, tom. I (1905), p. 164-186, 330, 347. Ataculmeets it determina pe Ilarie Chendi si trimita o Scrisoare deschis&

www.dacoromanica.ro

.LITERATURA TRANSILVANIE! 297

Cu al doilea atac s'a insarcinat Literafurci gi AriaRomano, o ail& revista care simpatiza cu Duiliu Zam-firescu. In paginile ei a publicat V. D. Paun articolutEvolutiune literard, to care se simt ecouri evidentedin ideologia gi resentimentele antipoporaniste aleautorului Tiriefii la tard. Pana and literatura din Ro-mania libera spune acesta are o evolutie de 80de ani, cea din Transilvania nici pang. astazi nu s'adeslusit bine, pe deoparte din orbecaiala unei erudi-tiuni greoaie, macar ca superficiala gi falsa, gi pe dealta din vraja dulce a poeziei populare, singura care-imai da oarecare lucire de viata". Romanismul ei este.de bordeiu', de clopotnita". Doar limba s'a mainetezit, datorita influentei celor din Cara libera. Dintrescriitorii ardeleni de valoare el aminteste le Ion Sla-

.prozator vanjos", gi pe Gheorghe Cosbuc, poetcorece, care s'a trecut Irma prea repede.Folosindu.sede lipsa unui critic, Ardelenii vreau sa conduca lite-ratura actuala, lovind In toti scriitorii de dincolo deCarpati. ,Prozatorii noStri cei mai scuturati sunt tä-valiti ca o cojoaca In dintii unui dulau de stane.Din critics unii au facut taraba, altii tabara. Nu asase ajunge Ins& la unitatea culturala. Paun face apoio privire asupra literaturii romanesti, pentru a arAtacum s'a desvoltat fondul ei forma ei. $i dupl ce a-minteste gi de lupta pentru limba. a Junimei, continua:. Toti se nizuiau sa intocmeasca, o limba unica literara,Insa nici unul nu o cauta In provincialisme, cum setncercara mai apoi cativa din Moldova, si mai alesIn opincarism, cum se dau astazi de ceasul mortiiuniiArdeleni zacagi, antipozi ai latinismuiui de altadata,ca sa o inchipue, sub cuvant cs portul, vorba, traiul,

d -iui M. Gh. Holban, directorul Reuistei Idealiste, (Vointa Nationala,reprod. in Tribuna, nr. 91 din 1905),In care Infiereaza asemeneaprocedee. In rAspunsul lui (Re?'. Idealist& 1905, p. 145-149), M. G.Holban desaproba gi el vlolentele lui Scriban.

vici,

§i

www.dacoromanica.ro

298 ION BREAZLY

viata tntreaga a societatii sant sprintarii". El recu-noaste ca In ultimul deceniu literatura romaneasca s'aintrainat, ,In scaldatoarea cu ape vecinic vii ale vietiipopular?. ,.Dar atunci continua el cativa Ar-deleni socotira ca se pot folosi de prilej, spre a seface dansii baesii. Astfel ei recomandara poeziei siprozei mai ales bai de naduseala, esind valuri si mi-rosind a rachiu din trupuri nespalate, jucand In ba-tatura hanuriloe. Alaturi de aceasta literatura se in-firipa tnsa alta, bogata si eleganta. Si el aduce de-exemplu romanul Marin Gelea, al lui N. Patrascu...Cu poezia stem tnsa mai rau. Acolo se citeste tanarulGoga. La nevoe dracul mananca si mute ')...

10. Prinintemeierea, in Martie 1906, a revistei ViolaRomineasca, curentul de orientare populara a litera-turii noastre a luat un non avant. Revista dela Iasi-a reusit sa grupeze In jurul ei un fnsemnat numar descfiitori de talent $i o seam& de ideologi si polemistide un spirit combativ viu si bogat informat. Indeosebitntrebuintarea mai insistenta a unor argumente scoasedin sterile sociale din Rusia, pe care unii din cola-boratorii revistei le cunosteau de aproape si au luatchiar parte la ele, au dat acestui curent, care se vanumi de acum incolo tot mai mult poporanism", omare putere de atractiune.

Inca din primul ei numar Via(a Romineasca is oatitudine de simpatie fats de scriitorii din Transil-vania, mai ales fats de cei tineri2). Acestia, la randullor, colaboreaza tot mai numerosi la revista.

Deosebit de semnificata pentru noua orientare aunora din ei este ilia nu numai aceasta colaborare,

1) D. Paun, Evolutinne literaru, In Literature si Arta Roman& X(1906), p. 1-6.

2) Cf. C, $arcaleanu [C. Stere], Cuveintarea peitimirii noastre, inWata Rom., I, p. 50-77.

www.dacoromanica.ro

,LITEI?ATURA TRANSILYANIEI 299

ci si faptul ca literatura for primeste o usoara cola-iatura socials, manifestata printr'o simpatie tot maimare pentru cei de jos si chiar printr'o revolta imp°.triva nedreptAtilor si suferin telor acestora.

In aceasta orientare cu sigurantA ca au avut un rolInsemnat rascoalele din 1907, rasunetul cArora din-coace de Carpati a fost deosebit de puternic si dedureros. Pentru scriitorii si oamenii nostri politici,problema tarAneasea se pune acum in mod aproapetragic. Octavian Goga publica chiar In paginile VieliiRominesti conferinta lui 7'dranul in liter atura noastriipoetics`, imbibata in intregime de un puternic mesia-nism social. Literatura noastrA inainte de Eminescun'a inteles si ajutat 'pe gran spune el. Numaidela marele poet inCoace se observa o Indreptaie.l.in

,

tAran real gasim in poezia lui Cosbuc. Din toata opeiaacestuia el nu releva Ins deal vrem pamant',care trebue s5. fie ,un simbol de indrumare pentruliteratura Artistul trebue sa fie un lup--Caton ,Creatiunea lui nu mai e menita sa fie o fru-moasal jucArie, bi trebue sä. robeasci inimi, sa infier-binte, sa sfarme Si SA aducA o pietricica In cladireaunei lumi, care va:' fi .nou5. In interpretarea-datoriilor.omenestim. Sufletul' lui e o biserica cu doua altare: alfrumosului. si al infricosatei judecati a dreptatiieterne" '). Pentru a se conforma acestui program,poetul ardelean incepe ciclul de poezii din volumulNe cheama pdmdntul dintre care unele, ca Un om, Co-sasul, clocotesc de revolta celor ce surar. In acelasitimp Ion Agarbiceanu, prozatorul cel mai pretuit alnoii generatii ardelene, scrie schitele reunite in vol.In intuneric, deprinse In cea mai mare parte din aceeasilume necajita si saraca; tar 0. C. Taslaluanu face si

1) Octavian Goga, Taranul to literatura noastra poetica in ViaiaRom., 1937, nr, 12, p. 371 §i urm.

n a

.Noi

viitorulur.

www.dacoromanica.ro

300 ION BREAZU

apara in paginile Luceafdrului articolul lui Dotui cul-turn), care pentru felul In care pune fata In fats cul-tura domnilor cu cultura taranilor, este numit de A.C. Popovici o ,adevArata primejdie nationals', pen-truca tinde sa inlocuiasca lupta nationals, impotrivastreinului, cu lupta pe viata si pe moarte intre fratiiaceluia$i neam 2).

In astfel de imprejurAri a luat nastere discursul dereceptiune la Academia Romans al lui Duiliu Zam-firescu, Poporanismul in literatura-, al treilea $i cel mairasunator atac al lui impotriva scriitorilor ardeleni.

Deoarece o mare parte din ideile acestui discursne sunt cunoscute din cele spuse pina acum, intrucatapoi atat acest atac, cat si rasunetul starnit de el, aumai servit de obiect si altor cercetatori, not nu nevom opri mai staruitor la acest moment. Vom evi-dentia numai ceeace aduc nou in problema pe careo urmarim 2).

Am vazut ca., tot cautand sa si explice origineasentimentalismului vag si fals din literatura mai noua,In deosebi dela scriitorii din Ardeal, Duiliu Zamfi-rescu a ajuns la concluzia cä el se datoreste poezieipopulare. El merge acum mai departe, pe aceasta cale,afirmand ca vina o poarta mai ales o anume poeziepopulara, cea publicata si indreptata de Alecsandri,care a mai pus in circulatie gi nenorocitul dicton,:RomAnul e nascut poet'. Romanul nu e nici maimult nici mai putin poet decat alte popoare spuneel. Dimpotriva, mo$tenitor direct al unor legionariromani ,de elite, el este, ca $i stramogii lui. inainte

1) 0. C. Taslauanu, Douei culturi in Luceafeirul, 1908, p. 59 -61.2) A. C. Popovici, Demagogic crirninalei, in Conn Lit., 19( 8, p.

296-307.3) Cf. indeosebi G. C. Nicolescu, Ideologia literary poporanista,

Bucuresti 1937, p. 102 si urm. Autorul da si o utila bibliografie,bogata necompleta.fail

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVANIE1 301

de toate o natiune politics, conservatoare ei Cu sensulorientArii. Nit fatalista gi dulceaga variantA a luiAlecsan-dri care trebue sA fie de'data recentA reprezintadeci adevaratul prototip al Mioritii, ci varianta luiCatanA, culeasa dincoace de Carpati, In care ciobanullupta, birueste gi omoara, iar .admirabila alegorie ainsuratorii cu moartea e lasata pe seamaAceasta energie, acest .optimism gentil al unei rasesanatoase, este In fondul adevAratei noastre poeziipopulare, poezie care nu se datoreste masei anonime,ci unor indivizi singuratici, adevArati aristocrati tArani.

Trecand apoi, fAra prea multa legatura la popora-nism, el imprumuti economistu/ui ssu favorit Loriateoria despre onirajul" care mascheazA trebuintelemateriale ale umanitAtii. Poporanigtii nostri n'au acestmiraj, (care is forma de :.patriotism, onoare military,infratire universale) gi mai sunt lipsiti gi de lirism.Exemplele lui stint gi de astadata numai din scriitoriiardeleni. El recunoaste lui Cosbuc gi Goga ,putereade a transpune lumea In imagini sensibile*. Fara. decel dintai este de astadata chiar mult mai generos,admitAnd cA stApaneste o limbA evocative, cu fericiteexpresii eroice, minunata pentru epopee. Atuncicand anta Insa. 4n Noi vrem Omani, numarul 4e hec-tare pe care-1 detine marea proprietate, fall de nu-marul de hectare pe care .1 detine mica proprietate,este o glum& de prost gust'.

Goga continua el este gi mai vinovat, decatCosbuc, pentruci agita pe Romanii subjugati. Dintoate poeziile d-sale de pans acum se desprinde vio-lenta greoaie a unui arendas de talent, pe care nu-1dijmueste boerul la vreme. 0 IngramAdire gi tin abuzde cuvinte, unele evocative, altele brutale gi neestetice,altele desgropate din cronicari, ascund o adevAratilipsa de inspiratie ". In Cosaful constatA .o vinovatAprovocare la lupta de clase.

Mioritii".

www.dacoromanica.ro

302 ION BREAZU

Dintre prozatori alege pe Slavici gi fopovici-Ba-riateanu. Ei au miraj, dar nu creeazi, nu pot da o.aparenta de realitate. Personagiile for se misca dupeanumite imperative categorice. Ele sunt atat de sen.timentale, anemice gi nefiregti hick ii provoaca. mila.Cu siguranta ca acegti scriitori sunt victime ale unuipoporanism, inflitentat de romantismul german. $iastfel, acest strajnic popor (din Transilvania) con-.timid el In care orbirea neroada a carturarilor saivrea sa arunce samanta zizaniei, ne este Infatigat deromancierii gi nuveligtii locali ca o adunare de su-flete pribege gi neputincioase.

El nu vrea sa afirme ca taranul nu e interesant Inliteratura. Tine sa constate Insa ca cei mai mari crea-tori de caractere din literatura universals nu se ocupade sufletele simple, pentruca acelea stint ca neantul,Tara evenimenteg. Taranii marilor romancieri rugi suntfiinte .extravagante gi complicate; taranul nostrunu are nici o asemanare cu ei. Scriitorii de azi In.chee Zamfirescu trebue sa gtie a Romania nouase d'atoregte unei aristocratii de nagtere gi de talent°..0data pentru totdeauna voiu sa Inlatur tiraniile cese exerciteaza In numele libertatilor. Acestea stintcele mai nesuferite pentruca sunt expresia medic.

Discursul lui Zamfirescu n'ar fi avut poate rasu-netul cunoscut, dace n'ar fi fost Nlaiorescu acela caresagi is sarcina de a apara pe scriitorii. loviti cu atataviolenta. Elegant In forma, categoric Insa gi plin deironie In fond, marele critic gia aparat ideile pentrucare a luptat In Intreaga cariera lui literara, uneorichiar In sanul Academiei. Raspunsul lui este, In ceamai mare parte, o pledoarie pentru poezia popularagi pentru Alecsandri. Bine a facut acesta ca a scosIn evidenta partea lirica a doinelor, caci ea a fostcea mai roditoare In desvoltarea literaturii noastre

critatii".

www.dacoromanica.ro

LiTERATURA 7RANS1LVANIE1 303

culte". Aceasta poezie are Ina lta valoare estetica sieticd. El este de acord cu Zamfirescu In privinta te-meiurilor teoretice ale poporanismulni, nu insa $i inaplicatiunile pe care le face. Nu aminteste nimic deCo$buc, iar relativ la Goga se multume$te sal trircutala raportul academic In care i.a recomandat premierea.Slavici $i Popovici-Banateanu nu aveau ce atria inclIscursul lui Zamfirescu, pentruca ei nu sunt popo-ranigti. Operele for cuprind ,creatiuni cu acea dep)inaaparenta a realitAtii, In care se incheaga arta adeva.-rata". Dealtfel literatura universals ne da destuleexemple pentru a dovedi cä simplicitatea tara.nescanu exclude frumuseta lirica, precum nu exclude energiaepics, nici chiar conflictul dramatic", caci... precumse gaseste In popor o adanca evlavie, tot asa se poategasi o mare decent& gi cea mai surprinzatoare sfialaIn legatura dintre sere` 1).

Izbiti din nou, cu atata putere, In sane] celei maiinalte institutii a tarii, Ardelenii trebuiau sa raspunda-Pozitia for era mult mai favorabila, cleat In 1903.Cel mai respectat critic roman lea luat apararea, cuatata inteligenta $i caldura 2); alaturea de ei se gaseaapoi cea mai pozitiva parte a opiniei literare, nunumai din Romania libera, ci si dela ei de acasa.

Ei au raspuns deci cu toata indignarea, fara rezerve,asa cum a fost $i atacul. Tonul replicilor a fost datde Tara Noastra, saptamanalul care anal-ea la Sibiu,sub conducerea lui Octavian Goga, unul din cei atacati.Cronicarul literar al acestei gazete era llarie Chendi,

1) In legatura cu atmosfera in care au fost pregatite cele douadiscursuri, cf. Bucuta, op. cit., p. 295-296 358-360. Cf. si E.Lovinescu. Titu Maiorescu, Bucuresii, 1940, vol. 11, p. 394 *i mm.

2) Contrar obiceiului, la Academie s'a aplaudat de astadata, cala Camera: ,Succesul contra neghiobiei lui Duiliu Zamfirescu(aproape penibil) de mare" noteaza Maiorescu in jurnalul ssuintim. Cone. Lit., 1934, p. 364-366).

si

eia

www.dacoromanica.ro

304 ION BREAZU

vechiu adversar al lui Zamfirescu, bun cunoscator almeritelor literare, dar gi al metehnelor acestuia. $i ni-meni nu gtia sa profite mai bine de metehnele cuiva,decat agerul foiletonist. Articolele gi notitele din TaraNoastra, cu exceptia unuia singur, In care Goga seapara de unele Invinuiri personale, nu aunt semnate,credem 1nsa ca la redactarea for Ilarie Chendi a avuto parte Insemnata 1). Ele nu aduc nimic nou In dis-cutia ideologica, fag de raspunsul lui Maiorescu. Seapara doar cu mai multa violenta literatura de orien-tare poporanista. urem porncint pluteste pe buzeletuturore spune unul din ele. Toate marile lite-raturi se intemeiazi pe comoara sufleteasca a popo-ruluia. Nationalismul nu scade demnitatea artei poetice.Dovada marele numar al poetilor, care cu lira forau condus, miscat gi mangaiat popoarele In vremuride restrigte". Taranul, In sufletul caruia clocotescpatimi omenesti", poate fi obiect de arta, caci adeva-ratul artist transforms orice In opera trainica' 2).

1) Cf. Bibliografia for In G. C. Niculescu, op. cit.2) In jurul unui discurs academic, In Tara Noastra, nr. 22 din

1909. In acela§i numar se raspunde prin notita Bizantinism, artico-lului Mai departe de Blizant, (Cony. Lit., 1909, p. 556 urm.), incare Soveja [S. Mehedinti] mustra pe Ardeleni ca nu recunosc dra-gostea reala a lui Zamfirescu pentru Transilvania, dovedila atatde via in Indreptdri. Tara Noastra atrage atentia lui Soveja asupraatacurilor Indreptate de Zamfirescu impotriva scriitorilor ardeleni,chiar in paginhe acestui roman. D-1 G. Nicolescu, op. cit.., p. 112,se indoe§te de existents acestor atacuri. lata insa ce citim in In-dreptari, ed. Rarincescu, p. 151: ,D'apoi ca nu-1 nici o paguba dacan'om ayes poeti (spune notarul Zgurea lui Comane§teanu). Cupoetii dam de mal. Nona, Domnule, ne trebue barbati care sa steala noi §i sa lupte ca noil Ca doar poetii fug peste munti la dom-niile voastre, ea acolo e trai mai bun §i munca mai putina.

Comane§teanu radea.Bine, bine, dar totutii va trebuesc poeti sa va cante fapte'e

marl ale trecutului §i sa va tie In prezent sufletul de§tept.Vai de vii. D'apoi, domnule, gandul IL avem noi neadormit

far-de dan§ii; iar cat despre faptele marl, ne-ar trebui mai Intaibarbati cari sa le faca §i apol cimpoeri cars sa le cante".

.Noi

si

si

www.dacoromanica.ro

LI TERATURA TRANSIL VANIEI 305

Para lel cu Tara Noasirti, Luceafdrul is si el o atitu-dine osti15., la Inceput mai moderata, mai apoi, candse cunoaste textul integral al discursului, mai violenta.Scriitorii din Transilvania, spune revista dela Sibiu,,nu pot fi cleat expresia sufletului taranesc, sau a uneimici burghezii, apropiatA de popor. Daca scriitoriireusesc sau nu sa, creeze opere trainice... aceasta estealtA chestiune". In tot cazul opera for este mai aproapede adevAr deal aga poreclitul roman Indreptdrim 1).

La cel dintaiu val de atacuri,Duiliu Zamfirescu rAspunde prin articolul 0 piatrd in baltd, cu o violent&care a trecut orice mAsura. Fiindca se facusera aluziila originea lui, nu prea boereasc5., el igi lauds acumcultura descopere stramosi printre imparatii bi-zantini, pe cand Octavian Goga este un ,june to-'Arlan cu geapte clase de liceu gi cu madonele delaCaransebes", bursier al cucoanelor", miluit al insti-tutelor de binefacere", ai ca'rui strAmosi In sec. XVIIIInc& nu coborasera din maimutA...2). Tara Noastrci, larandul ei invinovAteste pe Duiliu Zamfirescu de pla-giat. Polemica a degenerat dincolo de marginile cuve-nite. Poate

ale

°data scriitori respectati de pe celedoui laturi ale Carpatilor nu s'au lova cu atAta cruzime.

Din aceasta deslantuire de patimi, literatura a castigato buns poezie: Strdmogii, In care Octavian Goga igievoacA, In stilul lui patetic, inaintasii fara de numAr,pe care Duiliu Zamfirescu Ii facea maimute; gi, dupace spiritele s'au mai calmat, o ancheta a Luceafdruluiasupra poporanismului 3).

Au raspuns la acheasta anchetA, mai mult sau mai

1) [0. C. Taslauanu], Un galimatias academic, In Luceafciral, p.343 *1 urm.

2) Duiliu Zamfirescu, 0 piatra in bait& in Cone. Lit., 1909, p.597-605.

3) Nu ne oprim aici Is desbaterile din periodicele din Romanialibera, pentru care cf. Nicolescu op. cit.

20

si-si

nici

www.dacoromanica.ro

306 ION BREAZ U'

putin desvoltat I. L. Caragiale, I. Slavici, E. Lovi-nescu, C. Radulescuotru, M. Sadoveanu, M. Simio-nescu-Ramniceanu, Ion Ciocarlan, Ion Adam, CatonTheodorian, Ilarie Chendi, Enea Hodos, I. Agarbi-ceanu si Zamfir C. Arbore. Vom refine din idei!e einumai pe acelea care contribue cu ceva la la murireapozitiilor luate de cele doua tabere, inclestate in lupta.D 1 Marin Simionescu-Ramniceanu recunoaste ca dacespopciranismul si taranismul au strabatut in atmosferaliterara, destul de lanceda de dupes Eminescu, faptulse datoreste, in mare masura, influentei Ardelenilor..Poezia imbibata de soare a lui Cosbuc..., nuvelelemarinimoase ale lui Slavici an flout vad sentimentuluice mocnea in cei mai multi din literatii de azi". Acestzapor" a fost repede .,iezit' de miscarea socialists 5ipoporanista. .Toata frumuseta naturals pe care ar fiputut.o desfasura, daces ar fi ulmat sa gerpuiasca invoe mai departe, s'a perdut Intre stavilele popora-niste" t). Ion Adam sustine ca scriitorii trebuiau sa seadreseze poporului pentru a ne imbogati limba si ane regasi pe not tnsine. Poporanismul este o lunecare$i o denaturare politica a unei miscari literare firesti.Ea ar putea fi numita mai potrivit popularism". A-plicatiunea denumirei de popoianism la literature sevede ca n'are nici o noima si cel care a aruncat- o aay.ut mai mult naduf decat dreptate" 2). Ilarie Chendidescopere originea curentului In vechile noastre cartipopulare, in miscarea dela Dacia Liierarti, in roma-nismul lui Hasdeu. Astazi conceptul a fost largit deamestecul unor probleme politice si sociale. Faptulacesta a adus reactiunea partizanilor artei pentruarta". Suctesul noporanismului se datoreste talentelorremarcabile care Lau sprijinit. Recunoaste Insa ca

1) Luceaftlrul, 1910, p. 49.2) Ibid., p. 92 93.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 307

miscarea a Inceput sa degenereze. Gustul cetitorilors'a rafinat spune el ; poporanismul literar trebue 85.0E4 seams de acest fapt gi sa se mentina vegnic laua nivel superior de arts' 9. Ion Ag &rbiceanu afirmagi el ca. In masele populare, ptraeste de fapt o viatauriage, care Baca este interpretata In literature ducela o real& gi adanca simpatie pentru cei de jos. .Nusunt insa poporanisti scriitorii care aduc In operelefor pe taran numai ca un spec_ tacol pentru boeri, cao variatie, ca o curiozitate, gi nici, cari, imitand ceila mods, s'apuca sa descrie viata taranilor s'apoi n'omai scot din ha ? ce? din cciciulei, opinci, mifos, etc".Poporanisti adevArati sunt un Eminescu, sau Cosbuccare ne-a ridicat multe chipuri din popor la treaptaunei aristocratii taranesti... Caci dupe cum azi fiecarese tine inandru a se folosi de limba lui Eminescu,astfei cred ca fiecare s'ar mandri sa poata da manac'o subtirica dine vecini" sau cu cel ce .mai bineaprinde tot satul" cleat sa se desbare de iubita lui" 2).Un examen mai amanuntit al problemei face M. Dra-gomirescu. Dupe ce prinde In chingile unor formule,diviziuni gi subdiviziuni greoaie ceeace Maiorescuspusese destul de concis gi simplu, el insist& mai pelarg asupra unor scriitori poporanisti, adaugand numenot la cele puse In discutie de Zamfirescu. Chiar po-poranisnoil tendentios* numai atunci e condamnabilcand nu este energic". Iar aceasta se hotaregte nucu simpatiile gi antipatiile noastre practice sau teo-retice, ci numai cu criteriul artistic al sinceritatii, ori-

reliefului gi perfectiunii artistice ". tiSi iatagi definitia la care se opregte: Poporanismul pconsta.In a nu dispretui nimic din ceeace a putut rasan cafond sau ca forma, ca conceptie, ca stil, ca limb& din

1) Ibid., p. 123.2) Ibid., p. 143.

ginalitatiil

www.dacoromanica.ro

308 ION BREAZ(T

sanul poporuluig. El este substratul cel mai solid',.mai ales pentru o literature primitiv5." ca a nostram 1)..

In realitate, discutia n'a depagit ideile din cele douidiscursuri academice. A avut totugi darul de a insistaasupra unora din chestiunile atinse numai de Maio.rescu gi de a pune lumea In garde fats de exceseleideologice gi pseudoliterare ale curentului.

10. Dupace a publicat un Littirn cuvant 2), s'ar fi pa.rut ca Duiliu Zamfirescu nu mai continua lupta. Inrealitate el pregatea o replica de alts nature. Dan.du.gi bine seama ca teoriile insemneaza prea putin Inarta, dace nu aunt sustinute de opere corespunzatoarese pregatea se vine cu acest argument hotaritor. Ascris atunci poemul eroic Mirifa, amintit In partea In-taia a studiului nostru, pe care 1-a citit bite° sedinapublic& a A cademiei Romane. El a vrut sa prezinteastfel un exemplu de energie romaneasca, de acea,,virtute" a stramogilor, .de a se bate tntotdeauna gipeste tots, In opozitie cu dulcegAriile, contemplativi.tatea pasivA, jalea gi lacrimile' poporanigtilor. In rea.litate el se gandegte, gi de astadata la poetii Ardea.-lului, mai ales la Octavian Goga, atacurile caruia separe ca le-a simtit mai mult. Nu am nimic de schimbatla cele zise spune el In cuvintele introductiveale poemuluici ag avea de adaos o noua protestareimpotriva poetilor de talent de peste munti, cari facdin admirabilul popor al Daciei traiane o adunaturade socialigti plangareti. La ei plang codrii, piing ne.vestele, plang florile, fiindca avem un vis neimplinitde care ne-au raposat gi mogii ei parintii. NeadevarProtestez In numele romanimei Intregi. Avem un visneimplinit, este drept gi cine n'are dar nu de

1) Ibid., p. 291.2) Cone,. Lit., 1909, p. 982.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 305.

el ne-au raposat nici mogii, nici pArintii, ci an muritde moarte bunA, cum se cuvine unor oameni sAnAtosi,care to viata alcAtuesc un popor de viitoe ').

Ca sa, arate cat de bravi aunt Dacoromanii lui, elpane deci sA se bats, sA, zangAne mereu armele,

&care paginA. Toata agitatia for ne lass Insa red._Zamfirescu care facea atata caz de pc5.1dure operei.de arta, n'a putut sl dea acestui ,poem epic" nicimacar forta retoricA a poeziilor lui Cosbuc din Can..tece de vitejie.

Stilul poemului este tot atat de rece si de ciudat._El se contrazice cu tot ceea ce sustinuse Inainte cuatata Inversunare In polemicile lui. Probabil pentru a,da poemului o intensa coloare localA, Zamfirescu recurge la cuvinte atilt de vechi gi de neobisnuite siatilt de neorganic integrate In text, incat e nevoitsa-si Insoteasca poemul de un glosar. .Limbs intre-buintatA in acest poem constitue cea mai ,ratata." In-cercare a timpului din urma In literatura noastrespune pe buns dreptate un cercetator constiincios2)..Miritd ne face sa ne gandim la Aron Densusianui carepentru a aseza in locul lirismului pesimist gi ,bolnav"-al lui Eminescu o poezie optimisti gi ,sAnAtoasasconstruit obositoarea lui Negriadd gi indigestul lui,volum de poezii In vales

11. Dar Zamfirescu nu se opreste nici de astAdata._In sesiunea generalA urmatoare a Academiei (1911),.face o noun Incercare de a da temelii solide furiei,sale antipoporaniste. Este al patrulea gi cel din urma.atac Impotriva scriitorilor ardeleni. El se numegteMetafizica cuvintelor Si estetica literard s).

1) An. Ac. Rom., Desbaterile, Seria I1, tom. 33, p. 158.2) I. M. Rascu, op. cit., p. 217. Cf. asupra lui Mirila §1 G. C. Ni-

colescu, Un aspect din lirica lui Duiliu ,Zamfirescu,in Unieersul Literar, nr. 46 din 1941.

3) Analele Ac. Rom. Memoriile Sectiei Literare, Seria II, tomtit.33, p. 383 si urm.

ti' pe

a,

vietii.

www.dacoromanica.ro

310 ION BREAZU

Poraind dela cateva consideratii de onetafizica" aIimbajului 1), In analiza carora nu este locul sa intramaici, el Imparte pe scriitori In doua categorii : .abstrac-ti vim gi sensoriali". Intaii sunt cei mari, a caror pu.-tere de creatie strabate dincolo de .gratiile" formei,pe cand cei sensoriali raman In forma ca 'ntr'o gratiedeasa, prin care sufletul for nu strabate, ci se mladieca edera"... .Abstractivi sunt Leopardi, Eminescu siOdobescu, a carui proza dip Basmul Bisoceanului edata drept model; chiar si In unele bucati ale scriito-rilor contemporani (Me hedinti, SanduAldea Dragos-Ihy) .limba romaneasca se ridica la structura nepieri-toare a unui inceput de clasicitate. Nu tot astfel staulucrurile cu scriitorii ardeleni, de talent gi totugi numaisensoriali". Cosbuc are de astadata. chiar .maretalent'. Are comparatii bune, euritmie personals, im a-gini plastice, nu 'gasim insa la el acea .generare Infrumps" de care vorbegte Platon. In Nunta Zamfireigaseste un alai de cuvinte Incantatorm, o panzer pecare se migca atata lume. Si pe urma ? Pe urm5. nimica.Singura poezie care 11 Incanta is acest pcet, cu atatde vii culori gi, din nenorocire, cu atat de putinaetnotivitateg este Ideal. Goga este asezat .pe o treaptamai jos". El se bucura ca In ultimul volum al poetului(In umbra zidurilor) gasegte gi catedrale", ceea ce esteo Indreptare fericita", o evadare din pada popora-nista". In volumele preqedente .sensorialitatea dluiGoga atinge culmile ridiculului, printr'un amestec denaivitate si plasticitate excentrica". $i mai rau stauArdelenii cu prozatorii, dintre cari 15i alege acum onoul victims, pe p5.rintele Agarbiceanu. In volumulacestuia In intuneric afla o singura bucat5. buns Adieri;restul : Dumnezeule, ce plasmuiri imposibile, ce fond

1) 0. Densu§ianu le nume4te Anvechite" (Viola Nouci, 1911,p. 310),

www.dacoromanica.ro

LI? ERATUR A TRANSILVANIE1 311

sufletesc neadevarat gi, mai presus de toate,ce$i dupa ce citeaza, subliniind cu violenta, greseli

care nu sunt totdeauna greseli exclama Oasemenea limbs este gandita." de un cap de Sas gi tra-dusa pe romaneste tot de el". Bietul parinte Agarbi-ceanu este acuzat pur gi simplu ca in literatura luiaduce fete nerusinate" gi .barbati innominabili"Maiorescu a avut dreptate continua el trimitandliteratura ,la munte, sa..se lecuiasca", dar ,omul insa-natogit nu gi poate petrece toata viata la o tarla ;acum vrea sa revina la orag, vrea sa lucreze, vrea sainvete, vrea sa gandeascr. Toate limbile maxi euro-pene au trecut printr'un proces de .filtrare prin ca.petele geniale ale celor putini". Numai not ramanemla poporanism, adica la scriitori fatalmente sensorialigi dialectali". Poporanismul, a carui definitie este sub-stituirea personalitatii colective de jos anatomiei [sic!probabil autonomied individuale de sus, cere ca scrii-tor al sa adopteze forma sa stramta, orizontul saumarginit ; cere o sensibilizare eterna a lumii, Indepar-t trea-dela formele abstracte gi aprioristice ale cuge-tarii'. Frumosul Inchee el este singurul adevarnecesar, dupa cum este gi cea mai inalta forma a mo-ralitatii. Intruchiparea lui este legates de un principiude autonomie individuals, care nu admite concesiunimultimii sau inspiratii dela ea ".

Replica ia venit gi de astadata tot in sanul Aca-demiei, in aceeasi sesiune generals, din partea lui Ni-colae lorga, adeca dela acela care era socotit anima-tornl cel mai de seams al literaturii de inspiratie po-pulara gi nationals').

Este una din cele mai calde pledoarii ale rolului pecare 1a avut Transilvania in cultura romaneasca, dela

1) Partea Romcatilor din Ardeal .i Ungaria in cultura romaneascd,in Analele Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria H, torn. 33, p. 767 §i urm,

:

limba'l

www.dacoromanica.ro

312 ION BREAZU

Gheorghe Lazar pans la generatia Luceafdrului. Sespune un cuvant de Intelegere gi pentru cei loviti maiaspru de Junimea, un Simeon Barnutiu, un Aron Den.sugianu. Ce puteam dori mai mult (dela Ardeleni)

spune el era o literatura proprie, in forma ge.neral romaneasca gi cu inspiratie pronuntat locals.Aga se Imbogatesc gi cagtiga necontenit inttres lite-raturile cele mari, In care crick de departe ar fi mersperfectia formals a manufacturii dibace, nimic nu esalutat cu un mai sincer entuziasm decat o noua re-velatie de sinceritate, dela un om izolat, dela un tinutraslet". Cel dintai merit al acestei regasiri este al luiSlavici, atat de specific In alegerea subiectelor sale...In simpatia sa exclusive pentru siteni, popi ei megteri,In psihologia aceea a oamenilor cu sufletul 1nchis gifata aspra, cu gandul Incet gi vointa de fier, standtari, din care 1ns5. anumite lovituri fac ea tagnea.caminunate izvoare, de cari nu e In stare pamantul celmai plin de brazde verzi gi fnflorit cu flori felurite,gi chiar In sintaxa absolut populara, Lira vreo tun ade canoane latine gi de zorzoane franceze moderne,In vocabularul acela care cla cuvinte noua : unele pejumatate intelese, dar avand gi ele dreptul for de atrai, ca gi ideea ce o Infatigeaza, ca gi nuanta ncca,cuprinsa in sine a unei idei familiare".

Cu toateca Ardealul dela 1880 a intrat Intro luptagrea nationals, a dat gi un mare poet, pe Cogbuc,megter al versului, virtuos al rimei, imitator al pce-ziilor carei pla.cusera mai mult, el nea dat atateabucati care -vor trii cat limba noastra.". Din literaturamai noua insists asupra lui Goga gi Agarbiceanu, ga-sind la amandoi .respectul fats de traditia nationald,simtirea pentru scopurile mari ale fiintei neamului gimai ales... o adanca iubire pentru cei mici gi saraci,pentru cei muncitori ei neraspiatiti, pentru acei princare se tine lumea de sus, unde trebue sa fie totdea-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 313

una gi ganduri de recunostinta fats de dansii`. Maimulta arta este in simplitatea aparenta gi fireasa. aacestor scriitori, deal In artificiile pompoase ale altora.Aceasta literature nu poate fi numita poporanista.Daces o ugoara lunecare spre poporanism se observela Goga, ea se datoregte influentelor din Romania

Aceasta disputa academia n'a mai avut rasunetutcelei din 1909. Ea nu aducea, In realitate, nici o mo-dificare a pozitiilor luate atunci. Fireste ca publica-tiile de dincoace de Carpati, Inregistreaza cu ironienoulatac al lui Duiliu Zamfirescu gi cu elogii replicalui Nicolae Iorga 1), Si lucrurile ar fi ramas la acestemici intepaturi, dace nu s'ar fi complicat cu chestiunipolitice gi personale. Transilvania era sfagiata atuncide marea lupta dintre conducerea Partidului Nationalgi tineri Organul celor dintai era Romanul,ziar Intemeiat la 1911, iar al celor din urma Tribuna,amandoua din Arad. Intruat din tabara otelitilor"faceau parte aproape toti tinerii scriitori dela Lucea.fcirul, In frunte cu Octavian Goga gi Ilarie Chendi,gi faima for literara era o admirabila arena de lupta,batranii au facut marl eforturi pentru a atrage laRomdnul o seams de scriitori,"mai ales dintre acei cuun renume stabilit, un Gheorghe Cosbuc, un Bratescu-Voinegti, un I. L. Caragiale. Cum Intre .otelitis segaseau adversarii cei mai Indrasneti ai lui DuiliuZamfirescu, acesta a autat a se strecoare In tabaraRomdnului pentru ai lovi la ei acasa. Trimite decziarului aradan o scrisoare 2), In care lgi arata acra-niciunea pentru felul cum unele publicatii ardeleneau interpretat comunicarea lui academia (e amintita

1) Cf. Literatura ardeleand la Academie, In Luceafdrul, 1911, p.287-288. Gazeta Transilvaniel reproduce notate Luceafdrului gi aleWWI Romanegt1 (nr. din 11/24 Iunie 1911).

2) Romanul din 23. VI-6. VII. 1911.

l berg.

www.dacoromanica.ro

ION BREAZU

Gazeta Transilvaniei), gi drept dovada de dragostea luipentru Rominii de dincoace de Carpati alaturA ro-manele Indreptari gi Lydda. Redactia publics scrisoare acu toata stima pentru scriitor, declarind tug ca nueste de acord cu ideile lui asupra poporanismului. Separe ca aceastA atitudine oarecum binev oitoare a Ra-nthnului 1-a determinat pe Duiliu Zamfirescu sa tri-mita, cu zece zile in urma ziarului articolul Pilde bune,in care se ridica impotriva certurilor politice din Ar-deal, care ameninta insasi existenta noastra nationals.Dupe ce aduce drept pilde momente de unire din is.toria Rominiei libere (tithe care pune gi reprimarearascoalei din 1907), indeamna la supunere fata. de Co-mitetul National, incheind : Gruparea dela Tribunatrebue neaparat sa dispara, deoarece ca formatiunepolitica nu are nici o valoare, iar ca manifestare li-,

terara este neonestii. Cuvint aspru, dar precis` 1).Articolul provoaca replica fulgeratoare a lui Octa-

vian Goga 2). Cu cunoscuta-i verve pamfletara, autorulChicagilor Igi bate joc de pretinsul aristocratism allui Duiliu Zamfirescu, infiereaza atitudinea lui inchestiunea rascoalelor din 1907 gi-i contests orice ca-litate de a se amesteca in treburile ardelene. Dom-nia sa este pur si simplu strain de toata viata noastra,de toate inanifestarile sufletului rominesc din Ardeal.Nu cunoagte nimic, nu gtie nimic. De aceea ne judecafals gi de cite on i se abate BA zugraveasca in scriso icoana dela noi, ne da o caricature. Asta nu numaidin lipsa de talent, ci din neintelegere. Cum ar puteal'i alt fel, and acest scriitor, astAzi in pragul batri-netii, a privit ca atitia ciocoi numai din fereastravagonului plaiurile ardelenegti. N'a venit niciodata lanoi, nu gi-a lipit urechile de coasta Carpatilor sa des-

1) Pilde bane, in Romdnul, dela 16/1,29 Iulie, 1911.2) Ciocoismul eine la nol, is Triburza, dela 22. V11-4, VIII, 1911.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 315

luseasca b/taile inimii unui popor, pe care urea sa-1povatuiasca. Ba, ca sa fim exacti, trebue sa martu-,risim, ca odat/ totusi a venit". Si Goga povestestecu ironie, cum sia petrecut Zamfirescu cele trei ziledin 1901, la Saliste 5i Poiana Sibiului, .de pe urmacarora s'a socotit in drept sa scrie un oribil roman,In care ne prezinta oameni si locuri din Ardeal, vA-zute stramb si caraghios, ca in ciobul unei oglinzi debalciu". Mai mult, Zamfirescu n'are nici o Intelegerepentrg firea poporului nostru, pentruca nu are nici oleg/tura de sange cu acesta. Reactionarismul acestuiase explica prin descendenta lui fanariota. $i OctavianGoga inchee felicitand pe Caragiale pentru nova to.varasie .Par'ca1 vAd pe pururi tanArul magistruacolo, In splendida singuratate dela marginea Berli-nului, cum raise/ din cap, cum strange din buze, po-trivindu.si ochelarii; ,Atata a mai lipsit... A venit siDuffle... Si continua ,Nene lancule, nene Iancule,de.acu s'a ispravit cu gluma, ai ajuns alaturi de nepotde imparati, is seama cum vorbesti s/ nu dai gres...Aruncati in foc paginile jalnice din .1907" sa nu legaseasca boerul _cult", ca te rade cu tunul" ').

Articolul lui Octavian Goga aparea in momentuland Intreg Ardealul se pregatea de marile serbaridela Blaj, ale semicentenarului Astrei, cea mai impu-nitoare manifestare cultural/ a Romanilor de din-coace de Carpati pana la Unire. Chiar in zilele acestorserbari, Tribuna punea fat/ In fats, Intr'un lung ar-

1) Impresionat probabil de acest atac, Romcinul a crezut necesatsa dea o noun declaratte, spunand ca nu este de acord cu opiniilelui Duiliu Zamfirescu in chestia taraneasca din Romania, mai alesa rascoalelor din 1907 (Romanul, din 19. VII-1. VIII. 1911). Despreopiniile literare ale acestura an se spune nimic, se reproduce ins/in f aileton, In intregime, raspunsul ce i 1-a dat N. lorga la Acts_demie (n-rul 184 $i urm.), $1 se refuza un articol elogios al lui Lo.vinescu despre romancier, articol, pe care acesta publicat apoiin Cone. Lit., 1941, p. 1275-1290.

I -a

:

www.dacoromanica.ro

3i6 ION BREAZU

ticol, cele doua comunicari academice : a lui DuiliuZamfirescu $i a lui Nicolae Iorga. Impresia trebue safi Lost penibil5. pentru miile de participanti de peintreg cuprinsul romanismului. Dealtfel OctavianGoga se ingrijeste sa mai dea o lovitura indarAtniculuisau adversar, chiar in cursul serbarilor. ConferintaCurente de idei in literatura dela 1848 pond in zilelenoastre, rostita de el cu acest prilej, este o noua in-cercare de a justifica orientarea laraneasca gi natio-nals a literaturii de dincoace de Ci.rpati. Ea mi areaccentul social al conferintei publicate cu patru aniinainte in Viata Romineascd, se amintesc totusi mili-oanele de oropsiti, care trebue intele$i si ascultati,pentruca au o mipuilata lume de ganduri $i vise, autragedii, care se petrec in umbra, au o vials large*. si

.1ntinsa, care poate fi izvorul plin de .sanatate al in-spiratiei literare". El arata marele rol jucat de Slavicigi Cosbuc, din opera caruia nu e uitata, ,,cantareafulgeratoare Noi vrem pcimOnt". Numele lui DuiliuZamfirescu nu e amintit, dar atunci cand se ridicaImpotriva unor teorii neputincioase" ale unor stra-nepoti de c :ai bizantini, oplo$iti de pamantul inde.lung iertator al frumoasei Romani ", toata lumea stiade cine era vorba

12. Dupa acest ultim epizod dintr'o lungs rasboirecele doua tabere s'au potolit. In curand avea sa in-ceapa un alt risboi, in care trebuiau sa amuteascatoate patimile. Duiliu Zamfirescu descoperise apoialti adversari, in modernisti, gi incepe lupta cu ei,tot In sanul Academiei. Pentru unii din Ardelenii cri-ticati altadata cu atata vehementA, el gaseste acumaltfel de aprecieri. Cosbuc, Goga, losif, aunt .barbatide valoare. Divina Commedie a fost tradusa de Cosbuc,,cu o preciziune $i elegant& care da Romanilor pentru

1) Serbdrile dela Blaj, Blaj, 1911, p. 259.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAIVIE! 317

prima oars. o idee just& despre Dante' 1). CAnd marelepoet este ales membru al Academiei, Duiliu Zamfirescueste cel care 4i face recomandarea cam rece, elo-gioasa totusi 2).

* *

Duiliu Zamfirescu a avut, In adAncul firii sale, oputernici Incliiaare spre energie gi actiune, spre va-lorile luminoase gi armonioase ale existentei. In cursul-gederii sale la Roma, printr'un contact Indelungat gipasionat cu cultura antics, el a inzestrat aceste por-niri temperamentale cu temeiuri filosofice gi biologice,ridicandule la rangul unui ideal de vials, nu numaipentru sine, ci gi pentru neamul sAu. Astfel a ajunsel si se ocupe de Transilvania, unde era convins cAtiparele latine ale rasei s'au pastrat mai pure gi maiviguroase. Cu patriotismul lui totdeauna cald, a voitsA facl din aceasta provincie un ideal politic gi deregenerare morals a rasei. A scris atunci romanulIndreptari, al IV-lea din ciclul Comanestenilor. Fie .

Rosa dintr'o scAdere a puterii sale creatoare, fie dinlipsa unei cunoagteri mai adanci, rezultat al unei trAiri

indelungate, sau al unui studiu aprofundat al rea-litatilor locale, n'a putut sA mentina acest roman lanivelul artistic al celorlalte trei din ciclul amintit.

Cu idealul lui energetic gi optimist, ar fi fost firescca Duiliu Zamfirescu sa simtA o apropiere de scrii-torii contemporani ai Transilvaniei. Cu o viziuneepics gi realists a vietii ei se inspirau mai de grabidin partea epics a folclorului, decAt din ceacum credea Zamfirescu acegti scriitori au adusBoar cel mai autentic val de energie pe care 1.a cu.noscut literatura romineasca.. pans atunci. Nu numai

1) alteea umiak critIce, in Analele Ac. Rom., Mein. Sect. Lit.,8ucure4ti, 1916, vol. 38, p. 374.

2) An. Ac. Rom., Desb., Bucureqti, 1916, vol. 38, p. 175.

nai

lirica,

www.dacoromanica.ro

318 ION BREAZ(T

ca nu i-a fnteles, dar i -a atacat cu toata puterearMade& vigoarea acestora venea din straturile de josale taranimii, fat& de care, cu firea lui aristocratic&si conservatoare, reactionary chiar, a simtit totdeaunao repulsiune aproape fizica. Cand prin accentuareaorientarii realiste in literature noastra si Imbibarea eitot mai puternica de idei sociale, scriitorii ardeleniau cautat sa prinda in opera for si aspecte mai intu.necate din viata taranimii, indarjirea lui Duiliu Zam-firescu impotriva for a crescut. E adevarat ca critica.lui venea tocmai lute° vreme cand vigoarea scriito.rilor din generatia mai veche (Slavici si Cosbuc) erain scadere, iar cei mai tineri (Goga si Agarbiceanu)au suferit usoarA lunecare spre naturalism si revolt&socials. Pentru a trezi la realitate pe cei dintai si aferi de exagerari pe cei din urnii, critica lui era bine-venita. Atunci and merge insa pans la condamnareatotals, cand nu recunostea lui Slavici si Cosbuc nicio opera de mare valoare s*i nu vedea in poezia luiGoga si nuvelele lui Agarbiceanu mila adanca $i re-volta sincere Impotriva nedreptatii, turnate uneori Informe de o real& valoare artistica, era profund ned re pt.

Din aceleasi convingeri conservatoare porneste sicritica Indreptata de Dui liu Zamfirescu imp otriva limbiiscriitorilor de dincoace de Carpati. Luandu.si subiec.tele dintr'un mediu taranesc, era firesc ca limba ]orsa fie mai aspra, mai saraca, ici colo cu rate un cu.vant sau locutiune provincials. Crescuti Ins& In prin.cipiile Junimei, care cerea o limbA general romaneasca,mai degrabA neutra, decal plina de culoare, Slavici siCosbuc n'au abuzat de aceste provincialisme. Ei s'arfi putut deci intalni cu Dui liu Zamfirescu, care dea.semenea dorea o limb& literary pentru toti Romanii.Nu s'au Inteles ins& din pricina punctului deosebit,clela care plecau pentru atingerea acestei tinte. Cacipc cand scriitorii ardeleni, credinciosi principiilor

o,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 319

maioresciene, se intemeiau pe limba obsteasca a pa.porului, Duiliu Zamfirescu lua de baza limba claseiculte din Romania libera. Amindoua aceste punctede vedere sunt justificate, atunci cand stint manuitecu masura si cu gust de artisti adevarati. Mai degrabs decat o problems de limba, se pune aici o pro.blems de t 1. Cele doua tabere n'au vrut sa inteleagaacest lucru, deaceea au ajuns la exagerari suparatoare.Cu toate exagerarile, polemica In jurul limbii, pro.vocata de Zamfirescu, a Lost utila pentruca, venitalate° .vreme cand literatura romaneasca isi largeabaza de inspiratie, a pus pe scriitorii ardeleni, si, ingeneral, pe poporanisti, in garda Impotriva abuzuluide cuvinte arhaice si dialectale, iar modernistilor leatutors Inca odata privirea spre limba poporului. Catotdeauna, asa si acum, adevarul era la mijloc gi cheialui se gasea In mina celor binecuvantati cu harul artei.

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE SI TRANSILVANIAContributii

In bogata sa biografie a lui I. L. Caragiale, d 1 SerbanCioculescu consacra un capitol intreg legaturilor au-torului Scrisorii pierdule cu Ardelenii 9. Sunt insirateaici si comentate cu o adanca Si justa patrundere apsihologiei marelui scriitor si a realitAtilor de dincoacede Carpati, numeroase informatii, multe din ele ine-dite, privitoare la prieteniile lui Caragiale cu Arde-lenii, la participarea lui la viata culturala si politica',precum si la felul in care a fost apreciat omul $i operain Ardeal. Din acest capitol se poate constata cumaceste raporturi, dacA au ezistat in tot cursul vietiilui Caragiale, inainte de moaitea lui, incepand cam depe la 1906, ele s'au intensificat pans la proportiileunui adevarat cult pentru acela, pe care toata lumea11 numea acum familiar Nenea Iancu". La rAndul juiCaragiale, care se incalzea anevoie, a inceput sa facaun loc tot mai larg In anima lui Transilvaniei, came-nilor $i problemelor ei. FAcea popasuri dese dincoacede Carpati, 15i spunea cuvantul in luptele politice $iculturale, se lasa rapit de proecte literare $i publi-cistice in strA.nsa legatura cu viata Romanilor ardeleni.

Caragiale s'a bucurat de privilegiul pe care 11 au

1) *erban Cioculescu, Viata NI I. L. Caraglale, Bucuresti, 1940,p. 380 4i urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANS!LVANIEI 321

putini scriitori, cu o viats mai lungs mai ales scrii-torii romani de a-si pastra luciditatea spiritului giprospetimea sufletului pans in clipa sfargitului. Acestprivilegiu 1 -a &cut sa aiba o linie ascendents a vietii,urcandul, in momentul parasirii acestei lumi, pe oadevarata culme spirituals gi etica. Nu ne-au ramasdin aceasta perioada a vietii lui opere de o intinderemai mare, cele cateva povestiri, nuvele gi articolecare ni le-a dat aunt turnate !Lisa In bronzul unei de-savargiri clasice. Din aceasta epoca avem apoi celemai multe amintiri despre verva lui cu adevarat le-gendara, neegalata de niciunul din scriitori romani.Daca nu near fi lasat apoi decat articolele din bro.gura 1907, din primiivard ptinci in toamnci, cea mai crud&gi mai amara oglinda a ciocoimii noastre, care nupoate fi egalata, In sfanta ei indignare, cleat deQuestion economique a lui Nicolae Balcescu, gi ar fidestul pentru a judeca simtul lni social gi moralsupremul criteriu de apreciere a unui om in ade-varata lui

La toate aceste dovezi se alatura legaturile lui cuTransilvania. Marturiile de admiratie sincera care is'au aratat de Romanii ardeleni, icoana vietii roma.-nesti de aici, ajunsi la Inceputul acestui veac atat deinfloritoare, au cucerit pe neinduratul critic pans la1nduiosare, Lau umplut de Incredere in destinul ro-manesc.

E ciudat cum la cele doua capete ale vietii spiri-tuale ale unuia din cele mai luminate capete roma-nesti se afli Transilvania. Intre putinii oameni pecare La respectat Caragiale gi carora le-a pastrat oamintire nestearsa, este intaiul lui dascal, ardeleanulBazil Dragosescu, unul din numerogii dascali de din-coace de Carpati, pribegi in Principate. Dragosescu.a Introclus, pe acest neintrecut megter al. stilului, Intainele limbii noastre, sadind In frageda lui inima, o

21-

lumina.

www.dacoromanica.ro

322 ION BREAZU

aprinsi dragoste pentru ea. Iar la sfargitul stA*prietenia cu Cogbuc, Goga gi conducAtorii politici,admiratia neprecupetita a Intregei intelectualitAti ar-cle le ne.

Facand portretul dascalului sau ardelean dela Ploesti,povestind cu o rara putere de evocare, vizita Dom-nitorului Cuza la gcoala lor, Caragiale spume c5. Agaentuziasm n'am vazut altul de-atunci gi cred ca numaiodata s'ar mai putea vedea; dar acea °data, sunt preabatran ca s'o mai sper a apuca... Imi pare destul derail de asta, dar nu atat de rAu, cat dace: credeca allii, mai tarziu on mai curand, tot o vor apuca;fiindca, de sigur, cine gandegte ca are sa scape deasta, se amAgegte ; cAci de asta n'are sa scape, decatatunci cand Oltul gi Muregul o sa porneasca a curgede-a'ndaratele, dela vale la deal, catre Muntii Ciu-cului, de unde izvor5.sc din acelag san adanc gi niciatunci 1" (Opere, ed. Cioculescu, vol. IV, p. 130-131).

Iar alts data, vorbind de Zece Mai, cea mai maresarbatoare a neamului nostru, el spune :

,Una numai, numai una ar mai putea fi tot asa demare. Omul care scrie aceste randuri a trecut de ju-m5.tatea drumului Poate oare d5.nsul Indraznisa roage pe Dumnezeu ai mai da zile sa apuce giacea alts mare sarbAtoare ?

,,Ar fi oare cu putinta ca, mai inainte de a parasieu lumii acesteia ceeace am avut din aceastA lume,pentru a duce alteia ce este al aceleia, sa vaz5. ochiimei bAtrani acea noun minune a vointii Domnului?

.Oricum, Doamne, clack* mie nu mie dat sa intruIn pamantul fagaduintii, sa auz trambitele cantand gisa vAz zidurile Ierichonului surpanduse In fata soa-relui ce s'a oprit In cale din porunca ta, fa ma s'a-dorm pe drum cu speranta ca aceea ce nu mia fostdat mie, fiilor mei le va fi dat!' (Ibidem, vol. V, p. 164).

Am reprodus aproape In Intregime aceste doua mo-

vietii

n'agi

vietii...

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 323'

mente, In care Caragiale 15i arata credinta In unitateanationals pentruca, prin accentul for de sinceritate5i avantul for profetic, ne prezinta o lature a carac-terului marelui dramaturg nu Indeajuns puss In lumina,pans la monografia dlui Cioculescu. Legenda a facutdin Caragiale un prototip al , omului ireverentios.Acest om avea Insa credinte tari 5i statornice. Decand e lumea spune el inteun Inceput de istorie aRomei, pastrat In manuscris alts putere 'mai maren'a avut omul decat credinta si nici n'are sa aibavreuna mai mare cat va fi lumea". (Ibidem, vol. III;p. 325). Slavici, In Amintirile lui, 41 apropie de Emi-nescu, tocmai pentru puterea credintei pe care o gaseain amandoi acesti ale5i ai geniului romanesc, Intretemperamentele 5i conceptiile de viata ale carora eradeosebirea dintre apg. 5i foc.

Unitatea nationals facea parte dintre aceste cre-dinte, careia contactul cu Ardealul dela sfarsitul vietiiia dat certitudinea unei legi a naturii, de care nu echip de scapare. Autorul lui Marius Chichos Rostogan. a putut constata cum rasa acestui erou al lui,daca n'a disparut cu desavarsire dincoace de Carpati,era cople5ita de o generatie, intre scrisul $i vorbacAreia 5i a celei din Regatul liber nu e nici o. deose-bire ; 5i a putut, mai ales, vedea, cu proprii ochi, otaranime a carei vigoare trupeasca si sufleteasca eracea mai puternica garantie a rezistentei 5i biruinteicare va veni. La serbarile dela Blaj ale semicente-narului Astrei (1911) cele mai grandioase serbariale romanismului din Transilvania pane: la Unirecea mai mare placere a lui Caragiale, care a luat partela ele, a fost priveli5tea zecilor de mii de tarani ceumpleau plata 5i strazile ora5ului dela gura Tarnavelor.S'a plimbat printre ei, a stat de vorba cu ei,randu-le bunul simt, tinuta ei demnitatea nationals.aranii aia curati In haine de sarbatoare spune el

adnii-

www.dacoromanica.ro

.924 ION BREAZU

unui Ardelean, care -1 viziteaza la Berlin mi au facuto impresie adanca. N'o s'o pot uita niciodata". (Ro-maul, Nr. 133 din 1912).

Icoana Ardealului din acel timp a zugravit-o in 'cu-lori linigtite, de o discreta caldura, cu o sfatoseniede ba.tra.n tntelept, to articolul Sarbatori mahnite, pu-blicat In Romanul dela Arad dela 23 Aprilie 1911.(Cf. Opere, vol. V, p. 201 gi urm.). Un calator ratacitcere adapost, pe o vreme de urgie, la o casa str5.inA-Casa. aceasta gi stapana ei e Transilvania. Iata cumne o infatigeazi Caragiale :

A 1 ce chibzuita agezare de oameni cupringn cefrumoasa case', calda gi luminoas5.1 gi bogata, cumspune tnteleptul din vechime, ,,nimica de prisos eitoate cele de trebuinta"... gi ce prietenoasi Intampi-nare 1 Iar st5.p5.na ce mandrete de femeie Ce In-fatigare deosebita: cinste din cregtet pana'n calcaie;linigte gi armonie In migcari gi prestigiul acela alnobilitAtii, cu atat mai stralucitor, cu cat vrea sa seInsigne In severe; modestie!

,Jarta-m5., gazda buns, am zis, ca 'ndriznesc sa'ntreb :

a dumitale-i casa asta?A mea, domnule, din mosi stramogi, de nu se mai

tine minte cand...SA traiesti, s'o stapanesti 1. ca drept sa ti spun,

frumoasa casa ai.Frumoasa... e frumoasa, nu zic, gi tocmai de aia o

iubesc, domnule, gi nu vreau sa ma despart de eal...In zidurile ei sunt atatea gi atatea aduceri aminte delupte grele gi amare necazuri... Ei 1 Domnule, casa astaare poveste veche gi nu prea vesela... Temeliile eisunt din pamantul deaici, plamidit cu sudori, cu la-crimi, cu singe de a for mei... Cum sa nu tin eu lacasa asta?

Iar, mai departe, vrednica gazda; grieste:1Eu, cum ti am spus, stapanesc din stravechi locul

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 325

meu ei casa mea, asta care o vezi. Dar n'am fost niciodata linigtita; am avut gi am Inca negte protivnici pu-ternici, care Imi tot tagaduesc dreptul meu gi mereu ma.prigonesc fa.ra. mils. De amar de vreme, eke odataam luptat, cite °data am suferit, gi mai de multe onam rabdat; cat? gtiu numai eu gi numai Dumnezeu

Numai El! Numai nadejdea In sfinta lui dreg-tate, care °data. gi °data va sa vie sa. 'ndrepte ne.-dreptatile oamenilor, numai ea m'a tinut, m'a In-tarit ; ca., aminteri, ma prapideam de mult,gi, pe risipabatranelor mele temelii, gi-ar fi Inaltat protivnicii tru-fagele for palaturi.

$i eu, Dumnezeu mie martor, nici o clips n'amdorit a Incalca dreptul cuiva; numai atata am vrut,sa fiu lasata. In casa mea a munci, ami lumina minteagi a-mi ridica sufletul, ca s5. arat ce ajutor agi puteaaduce gi eu la fapta mare a binelui gi a mai-binelui,pe care a poruncito Dumnezeu omenirii`.

Alta data., cam In aceeagi vreme; se &idea sa scriedespre aceasta rgazda gi despre case' gi neImpacatiiei protivnici, o drama, brodata pe un epizod dinEneida, In care regina Didona Igi varsa neImpacataei ura gi dorintaaa de rizbunare Impotriva hoardelorasiatice. Iata celebrele versuri ale lui Virgiliu, In tra-ducerea lui Cogbuc:

Razbuncitor de i'ar nafte oarecine din oaselemele, care cu Fier Si cu foc sec goneasca ale Asieiroiuri, azi i de-a pururi 0-oriccind mai geisise-vorbrate grin veacurt! Maluri cu maluri in lupta, sivaluri cu valuri sa geamei ; taberi cu taberi, gi 'nveci sa se bats $i ei i nepotiis. (Cogbuc, Amintiridespre Caragiale In Flacara din 1 Dec. 1912).

Cu toata bog/10a lui, capitolul Inchinat de d-1 Cio-culescu relatiilor lui Caragiale cu Ardelenii este sus-ceptibil de unele completari. Rind cel dintai biograf

stk.

www.dacoromanica.ro

B26 JON BREAZU

al lui Caragiale, d.sa n'a putut explora intreg mate-rialul, cu tot interesul gi marea dragoste pe care o-arata pentru tot ceea ce are vreo legatura cu marelescriitor. Nu gtiu cate surprize ne mai rezervi arhi-vele privitor la viata lui Eminescu, atat de copios.cercetatA pans acum. Cu siguranta insa cA, In pri-vinta lui Caragiale, aceste surprize vor fi numeroase-gi pline de interes. Socotim deci, biografia d-lui Cio.culescu un punct de plecare, un stimulent puternicpentru cercetarile viitoare intre care ale &sale vorocupa un loc de intaietate pentru studiul vietiioperii scriitorului roman.

in cele ce urmeaza, cateva date not privitoarela capitolul amintit din biografia d-lui Cioculescu.

Intre prietenii lui Caragiale trebue agezat si pro.fesorul brasovean I. C. Pantu. (1860-1927). Scriitorde factura realists, mare admirator al Junimei gi unuldin agentii ei principali in Ardeal, colaborator asiduula ziarele gi revistele de dincoace de Carpati, si chiarla Convorbiri Literare, autor al unor nuvele si romane,care s'au bucurat de oarecare reputatie la sfargitulveacului trecut, Pantu a fost un factor al vietii lite-rare ardelene, a carui valoare n'a fost scoasa.' Incasuficient in evidenta.

Prietenia cu Caragiale s'a desvoltat probabil inurma legaturilor lui cu cercurile junimiste. Dovadadespre ea este scrisoarea inedita, pe care o publicammai jos in intregime:

Bucureqti, 21 Marcie 1892.Frate Pantule,

pentru buna to scrisoare gi pentru serviciul ce mi-ai fAcut, 10multumesc din inima. Nu -ti pot exprima plAcerea ce mi-au facutcuvintele tale Incurajatoare : cand am aprobarea unui cerc a§a deinteligent ca al vostru, se 'ntelege ca trebue sa fiu mAndru, ginimie nu e mai necesar pentru un om de spirit, strivit de multi -mea neghiobilor gi rAilor, deeAt mandria; in rnAndrie §i In dispret

sic

Dam,

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 327

e mantuirea celui maltratat sau nebggat in seam de aceia pentrua caror luminare lucreaza el, storcandu-sl mintea si sufletul.

Asa e de adanca aceastg simtire la mine Incat lath pentru cesauine iti scriu, scurt gi cuprinzator:

posibil sg trgiesc eu cu nevasta-mea in Brasov, dand lectiieu de limba franceza si cea romana si pentru inceptitori in fa-milli, iar nevastg-mea de limba englezg, francezg si de piano?Am incercat s'o fac asta la Sibiu acum un an. Sibienii an m'auIncurajat indestul sa fac acest pas.Dacg s'ar putea si in ce mgsurgas avea aceastg posibilitate, te intreb eu pe tine, cgruia sunt sigurca nu ti.ar displacea sa fim Impreuna. Ar fi o mare satisfacerepentru mine, ca o lucrare mai larga,.0 lucrare Ia care gandesc sipentru care am adunat material destul, s'o pot scrie afarg dintararomaneasca, unde de-atata vreme puternicii deosebiti ce s'au pe-rindat la putere vor, sistematic, sub fel de fel de cuvinte, sa and(ina intr'o pozitie umilitoare si inferioarg.

Un exil voluntar mi-ar de multa energie de lucru, mai ales cam'as aria inteun asa inteligent cerc ca al vostru. Eu fac apel darla voi toti, Ia tine in deosebi, sa ma ajuti in pasul ce voiu sa fac.Astept rgspunsul tau si te rog sd primesti asigurarea celor mai bune.sentimente din partea vechiului tau

Strada Pitar mogu, 17I. L. Caragiale

Bucuresti"l)

Scrisoarea are nevoe de cateva comentarii. Ea esteizvorIta dintr'o mare amaraciune. Cu un an inainte,Caragiale concurase la un mare premiu al AcademieiRomane. Membrii Inaltei institutii, stimulati mai alesde D. A. Sturdza, au refuzat premiul, cu o majoritatede 20 voturi contra 3, pe motive ca opera lui esteimorala. gi antinationalA. Probabil,IndatA dupA aceastAlovitura, Caragiale va fi incercat sa.' se mute la Sibiu

aga cum spune In aceasta. scrisoare. Dar incidentuldela Academie n'a fost singurul care i-a amarlt traiulla Bucuregti. La Inceputul anului In care a trimisaceasta scrisoare, a urmat ruptura lui Caragiale cuJunimea, ruptura care a luat aproape proportiile unuiscandal public. Ostracizat cum se simtea aproape de

1) Copie dupa originalul pastrat la Biblioteca Universitatii dinCluj-Sibiu, Colectia Andrei Barseanu.

,Ar

www.dacoromanica.ro

328 ION BREAZU

toate cercurile politice gi literare, nu e mirare ca, cuBrea lui impresionabila, se .gandea sa se exileze la.Brasov.

.Cerculg caruia se adresa pentru a.i cere sprijinultrebue sa fi fost alcatuit din tinerii junimigti si tribunisti ceea ce era cam tot una din acest *Drag undeideile directiei noiN au fost simpatizate dela celedintai manifestari ale acesteia. Mara de I. C. Pantu,din acest ,cere' trebuie sa fi facut parte Andrei Bar-seanu, viitorul presedinte al .Astrei°, Virgil Onitiu,fostul director al liceului si numerogi din profesoriiscoalelor bragovene. Acest grup nu numai ca nu eraostil criticei sociale gi aostogane", ci, dimpotriva, osavura gi o cultiva cu mult duh, dandu-si seama decalitatea si utilitatea ei nationals. Virgil Onitiu a pu-blicat In Tribuna din Sibiu, Incepand cu anul 1888-schitele reunite In volumul Eau De toate (1897), In care,.probabil avand de model pe Caragiale, dar cu o realaoriginalitate gi cu mult duh Igi batea joc de burgheziaIn formatie din Transilvania.

Incepand de prin 1890, cercul cititorilor ei admira-torilor ardeleni ai lui Caragiale trebue sa fi crescutmereu. El trebue sa fi fost largit mult de aparitia nu-velelor gi a schitelor. Se gtie ca Roma invinsci, dramalui Parodi, In traducerea lui Caragiale, a fost publi-cata In Biblioteca Tribunei din Sibiu. Ea a fost ins&reprodusa aici din foiletonul ziarului, uncle a fost pu-blicata. In Intregime In 1887 (N.rele 253.270). In acelakifoileton au fost retiparite, dupa Convorbiri Literare,nuvelele 0 fdclie de Pafti (Nrele 181-182 din 1889)si NC:pasta (N-rele 19-26 din 1890). Si reproduceriletrebue sa se fi Inmultit, mai tarziu. Colaborarea luiCaragiale la periodicele conduce de Ardeleni (Vatra,Rorncinia Ilustratii, etc.), trebue sai fi crescut mult In-crederea ei simpatia dincoace de Carpati. Prietenia

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVAN,EI 329

lui, Inca inainte de 1900, cu Slavici, Cogbuc, A. C.Popovici, ia cagtigat gi pregatit terenul.

Numai astfel ne putem explica interesul destul detimpuriu pentru teatrul lui, cu toate ca mediul gilimba acestui teatru erau anevoe de inteles gi gustatdincoace de Carpati.

rata cateva date, culese din Anuarele Societcifii pentruFond de Teatru, privitoare la piesele jucate gi la datai localitatile unde au avut loc reprezentatiile:In 1899, se joaca, la Lunca: 0 noapte furtunoasii.In 1900, la Brad: 0 noapte furtunoasii.In 1901, la Lipova: Conu Leonida.In 1902, la Lipova: 0 noapte furtunoasa.In 1903, la Nasaud: Conu Leonida, iar la Sacele : 0

noapte furtunoasa.In 1904, la Bucium-Saga : Napasta, la Dobra 0

noapte furtunoasii, iar la Bran: Conu Leonida.In 1905, la Tarlungeni (jud. Brasov) : Conu Leonida,

la Brasov, Bran, Vigtea, Cernat gi Feldioara: 0 noaptefurtunoasit. .

In 1906, la Brasov gi Tohanul.Vechiu: Ncipasta, IaBrasov gi Bod: Conu Leonida, iar la Bucium-Saga: 0noapte furtunoasa.

Numai pan& la acest an se dau date statistice de-spre reprezentatiile diletantilor din Transilvania, InAnuarele amintite. Cu siguranta base: ca numarul re-prezentatiilor a crescut. Firegte, calitatea for lasa multde dorit.

Doar la reprezentatiile lui Zaharia Barsan, din 1906,Ardelenii au putut vedea un Caragiale mai apropiatde adevar; precum gi cu prilejul turneului din 1913,.al ansaaablului Antonescu, In fruntea repertoriului, ca.ruia stateau Ncipasta gi 0 noapte furtunoasa.

Aceste str5.duinte, pe langa. faptul Ca au aratat ad-miratia In cregtere a Ardelenilor pentru cel mai maredramaturg roman, au pregatit terenul pentru ca, Ia

www.dacoromanica.ro

330 ION BREART

fericita plinire a vremurilor In care autorul Scri-sorii pierdute a nadajduit cu atita putere and Ro-m5.nii ardeleni vor putea sa. aibi un teatru nationalpropriu, capabil sa satisfaca. cele mai pretentioaseexigente artistice, Caragiale sa devina cel mai jucatautor roman. Inteo statistics facuta de noi, din 1919pang In 1931, piesele din repertoriul lui Caragiale anfost jucate, pe scena Teatrului National din Cluj, de61 de ori, pe and nici unul din ceilalti autori romanin'a putut atinge nici macar 20 de reprezentantii(Boabe de Grelu, III, 1932, p. 36). Singura Scrisoareapierduki a fost jucata. de 41 de ori ! Si ce reprezen-tatii, ce sali pline, cu un entuziasm neuitat! ConuTrahanache, Catavencu, Farfuridi si celelalte nemuri-toare personajii au devenit familiare tuturor. Cele-brele for discursuri, replici si sentinte sburau din gull_in gull.

Cu I. L. Caragiale s'a petrecut In Transilvania,acelasi fenomen ca si cu Alecsandri si Eminescu. Dupesrezerva si chiar ostilitatea dela Inceput, ei au cucerit,in aceasta provincie, toate straturile sociale, atingandproportiile unui cult de o adancime si raspandire ne-egalate In celelalte provincii romanesti. Asa este Tran-silvania... Se porneste anevoe, dar °data cuceritA,participarea ei devine totals si definitiva.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ROMANACONTEMPORANA A TRANSILVANIEI*)

I

Peatru a intelege literatura romans din Transilvania.de clop& 1918, e necesar s& prezentam in cateva cu-vinte deavoltarea ei pan& la aceasta data. CAci dacememorabilul an, in care Romanii din aceasta .provincieprin libera for vointe s'au unit tntr'un singur stat curfratii for din celelalte provincii este o data epocallin istoria noastra, el n'a pus un zid tntre ceea ce aLost inainte gi ceea ce a urmat. Dimpotrivi, cele don&epoci se leaga in mod organic, se explica una pe cea-latta. ,

Pan& la sfargitul sec. al XVIII-lea literatura roma-neasca din Transilvania se rezum& la traducerea prin-cipalelor scrieri religioase, canonice si apocrife, lacateva cronici, in proza sau rimate. Lipsa cu des&-vargire a unei clase conducatoare care 8a aiba posi-bilitatea cultivarei dulcelui inutil al_ artei, viata derobi legati p&mantului, nu a ingaduit Romani lor dinaceasta provincie 'decal acest fel de literatura gi, bi.neinteles, cea popular& vie, care a fost totdeauna{carte infloritoare. Aceasta bran& sufleteasca, deatulde simples, a avut marele merit de a fi creat gi con-

) Studiu destinat streinatatit, aparut In volumul Siebenbiirgen,Editura InstitututuI de Istorie Nationale, Bueure0i 1943, pp.519-536.

www.dacoromanica.ro

332 ION BREAZEI

tribuit la formarea limbii literare; o limba. plina demireasma bisericeasca, de asprime gi pitoresc rustic,care nu avea cleat neinsemnate dedsebiri lexicale decea din Principatele de dincolo de Carpati. DealtfelcArtile bisericegti au circulat totdeauna foarte viu deo parte gi de alta a hotarului politic. Carti tiparite-In Transilvania au fost gasite dincolo de Prut, In Ba-sarabia gi numeroase exemplare ale tiparnitelor dinMuntenia gi Moldova au fost raspandite pang. gi Incele mai modeste bisericute, nu numai In Sudul Tran-silvaniei, ci gi la extremitatea ei vestica, In jurul Ara-dului, OrAzii gi Satmarului.

Prin anii 80 ai veacului al XVIII lea s'a fa.cut deo-data o mare lumina. In urma Unirii cu biserica Romeia unei parti a Romani lor ardeleni gi datorita absolu-tismului luminat gi gen4ros al Imparatului losif II, oinsemnata parte de tineri au patruns In scoalele dintars gi In cele dela Viena gi Roma. Din aceste scoale,ei In parte din scrierile cronicarilor moldoveni, andesprins ei ideea originii noastre romane, care, dato-rita Indeosebi fanatismului sacru, neobignuitei puteride munca gi patrunderii lui Samuil Micu, GheorgbeSincai gi Petru Maior a devenit axa cugetarii politicegi a desvoltarii spirituale a Romani lor din Transil.vania gi, prin scrierile gi emigrantii acestora, a Ro-manilor de pretutindeni. Rareori o idee istorica a.avut consecinte atat de binecuvantate. Congtiintaetnica a Romanilor din Transilvania a primit, dato-'it'd ei, ca printr'o revelatie, consistenta, demnitate giorizont spiritual. S'au facut gi rataciri, In urma acestuiexces de zel romanic. Eram In epoca romantismului,cand ideile, oricat caz se facea de documentarea for'storied, luau repede sborul fanteziei gi se imbracauIn pathosul sentimentului. Dar au rezultat gi catevacagtiguri, di,ntre care, pentru literature cel mai im-portant este o dragoste aproape fanatics pentru limba

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 333

nationals. Incepand dela aceasta data, probleraele delimb& au ramas In permanent& pe primul plan al lite-raturii ardelene. De fapt, Romanii din Transilvaniaau dat cei mai de seams filologi gi cele mai sistema-tice studii privitoare la limba romans. Pentru ei limbaera mai mult decal o problema de studiu si de In-cantare artistica, o problema de existent& nationals.Numai subt scutul acestui sentiment neadormit s'auputut apara de atacurile repetate si tot mai Inversu-nate pe care Ungurii leau dat Impotriva limbii lor.Aceste atacuri au devenit extrem de primejdioase, nunumai datorita impetuositatii lor, care mergea papa laImpilare, ci In urma faptultii ca numarul In crestereal Romani lor care frecventau scoalele, precum si ceicativa functionari erau nevoiti al se foloseasca zilnicde o limba care nu era a maicei lor. Nu trebue sa nemire deci faptul ca fruntasii vietii sufletesti ai Roma-nilor ardeleni nu scapau nici un prilej pentru a exaltaacest sentiment si Indreptau adevarate blesteme Imp°.triva acelora cari 41 pierdeau. Astfelpentru a amintiun singur exempluTimoteiu Cipariu, initiatorul celordintai studii temeinice privitoare la limba romans,compa.ra Inteun discurs dela 1861, limba roman& cuun tezaur mai scump decat viata, tezaur pe care deLam fi pierdut sau de 1-am pierde, de vom suferivreodata ca cineva cu puterea, cu Insela.ciunea sau cumomele sa ni-1 rapeasca... atunci mai bine sa ne In-ghita de vii, s& ne adunam la parintii nostricu acea mangaere ca n'am tradat cea mai scumpa ere-ditate, fara de care n'am fi demni a ne numi fii lor'.

Nu odata Romanii s'au gasit alaturea de conceta-.tenii lor sasi In fata asalturilor .maghiare asupra limbiilor. E destul credem sa amintim cuvantul inspiratal patriotuluimartir sas Stephan Ludwig Roth, carespunea, In 1842, Ungurilor Intruniti In dieta dela Clujpentru decretarea Iimbei maghiare drept limba ofi-

pamantul

www.dacoromanica.ro

334 ION BREAZU

data : ,Domnii din dieta dela Cluj, vor fi dat ei nagtere unei limbi de cancelarie gi acum, poate, se !elicit&c5., in sfirsit copilul a vazut lumina zilei dar a odeclara drept limba a fArii: iatA un lucru de care nue nici o nevoe. Caci aceast& limb& a tArii o avem demult. Ea nu este insa nici cea germanA, nici cea un-gureasca : ea este cea romaneasci. I Putem, natiunilepolitice sa ne dam dup& deget, putem sA gesticulamcum om pofti: lucrul este aga gi nu alder.

Paul prin anii 70 ai veacului trecut limba literaradin Transilvania a fost stapanita de zelul rationali-zator al filologilor latinigti care tindeau la eliminareacuvintelor de origine streinA, introduse In limba noa-att.& in cursul veacurilor gi la transcrierea cu o orto-grafie etimologic5, care sa dea cuvintelor o infatigarecat mai apropiat& de prototipul. for romanic. Initia-torii acestui curent au fost destul de moderati Inmasurile for ; urmagii au ajuns Ins& la exager5.ri dea-dreptul primejdioase. Ele tindeau as creeze o limb&artificiala, care ar fi amenintat unitatea straveche alimbii romAnegti gi ar fi dus la o ruptura Intre limbapopular& gi cea cults. Reactiunea nu putea s& intarzieprea mult. Ea a venit dela scriitorii de mare prestigiudin Principate (un Alecu Russo, un Kogalniceanu, unAlecsandri, un Odobescu) victoria a fost repurtat&Ins& tot de un ardelean, de criticul Titu Maiorescu,rolul caruia In orientarea literaturii gi culturii romanedin a doua jumatate a sec. trecut a fost. covarsitor.Limbii abstracte a latinistilor el ii opunea o limba vie,hranita de seva mereu proaspata a limbii popularegi de gustul gi puterea de creatie a scriitorilor, iarin locul etimologismului exagerat a impus un fonetismmoderat. Titu Maiorescu sia Inceput lupta lui literar&la lagi, In 1866, flancat de scriitorii dela societatea.Junimea`. El a castigat bask repede aderenti gi In

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 335

Transilvania, ajungand prin anii. 1890 la o biruintadefinitive asupra latinistilor.

In timpul predominarii ideilor latiaiste au fost cul-tivate In Transilvania mai ales studiile de istorie gifilologie. Dintre operele literare retinem In aceastaschita fugara una singura : Tigantada lui Ion Budai-Deleanu, o epopee eroi-comics scrisa de un spirit deo puternica originalitate, cunoscator adanc al marilormodele ale genului din literatura universals, careiatimpul nu ia putut scadea nimic din forta epics, dinumorul ei vartos gi din ascutisul ironiei, de care nuscapa nici boerul din Principate, nici calugarul grec,dar nici nemegul ungur, plin de o Ingamfare donchi-goteasca. Am amintit aceasta opera. nu numai pentruvaloarea ei literara, ci gi pentru nota ei de mesianismsocial, nota care va rimane, dupes cum vom vedea,unul din caracterele principale ale literaturii ardelene.

Din pricina limbii artificiale Insa gi a unui roman-tism dulceag gi fals, literatura romans din Ardeal nugia putut gasi, pane prin anii 70 ai veacului trecut,drumul firesc, care sa. o duce la desvelirea puterilorei creatoare. Aceasta adevarata renagtere literara s'aflout mai tntai prin orientarea spre singura realitateistorica gi social& din aceasta provincie, spre taranime,nu numai to privinta limbii, ci gi a subiectelor gi astilului de viata. Revistele, calendareje, foiletoaneleziarelor au Lost napadite de basme, poezie popularagi descrieri de obiceiuri gi traditii din toate partileTransivaniei. Mare rol au avut in aceasta privintaGazeta Transivaniei, Intemeiata. la 1838 la Brasov, Fa-milia, tntemeiata la Pesta to 1865, mutates la Oradeato 1880 gi indeosebi Tribuna, unul din cele mai buneziare care au existat la Romanii de pretutindeni, In-temeiat la Sibiu In 1884. Sub influenta ideilor literaredela Junimea, In centrul carora statea mai presus detoate pretuirea adevarului, precum gi a scriitorilor rea-

www.dacoromanica.ro

336 ION BREAZU

,igti europeni, nu numai cititi, ci tract* cu malt&rival gi entuziasm, scriitorii ardeleni au dat apoiorientarii for populare o puternicA nota realists, not&care a ramas, alaturea de cea epic& gi socials, Intrecaracterele distinctive ale literaturii din aceasta pro.viacie fat& de literatura din celelalte provincii ro-nalnesti.

Se mai cuvine apoi s5. tinem seama In aceasta re.nagtere literara. de directia ei hotarit panromaneasca.Latinismul a fost redus la proportiile lui reale gi In.locuit ca idee forte a culturii romane de unitatea spi-rituall a Romanilor de pretutindeni, intemeiata Pepopor. Intre Rominii din Transilvania gi cei din cele-lalte pro vincii a fost totdeauna un viu schimb de idei.Periodicile gi cartile circulau de o parte gi de alta aCarpatilor, cu toate opreligtile care s'au ridicat im-potriva tor; In paginile for se intalneau scriitorii depretutindeni ; emigrantii ardeleni, in cea mai mareparte dascali, au avut un rol important, adesea hota-rator, In viata cultural& a Romanilor liberi, asezandtotdeauna la temeiul gandirii gi actiunii for ideea pan-ro maneasca. Incepand insa din deceniul al 8lea alveacului trecut principiul unitAtii a fast agezat In Tran,silvania la temelia culturii romanesti, a devenit legea giin ireptarul ei suprem, iar capitala Regatului liber afost considerate ooarelel la razele caruia trebuie sase incalzeascl toti fratii risipiti sub stapaniri streine.Aceasta orientare panromaneasca a fost cea mai bun&pavaza Impotriva ratacirilor limbii, de care In modde Gnitiv numai In 1918 am scApat, un admirabil mijlocpentru imbogatirea gi stimularea puterilor ei creatoare,iar, prin circulatia vie a valorilor literare de pretu-tindeni, un Indreptar gi un indemn pentru operele li-terare propriu zise.

Renagterea literara din a doua jumatate a veaculuirecut se dato regte insa nu numai ideilor amintite gi

www.dacoromanica.ro

LITERTURA TRANSILVANIEI 337

realitAtilor istorice gi sociale pe care se interneiau,ci mai presus de toate oamenilor care au fost inze-strati cu toate darurile pentru a le sustine gi intru-chipa. In opere durabile. Cel dintaiu care trebuearmintit este Ion Slavici, parintele prozei literare ar-delene. Originar dintr'un frumos sat romanesc dinjud. Arad, el a adus In nuvelele, romanele gi poves-tirile lui (a caror publicare In reviste a Inceput la1872; Intaiul volum a apArut la 1881 sub titlul Nave ledin popor) toata bogAtia de viatA, sanatatea, IncredereaIn munca bratelor, darzenia In lupta cu opresiuneastreinA, forta moral& gi pitorescul acestor tarani gimici meseriasi dela marginea vesticA a romanismului.El gi -a Inceput cariera literary cu prelucrarea de basme.De fapt basmul va rAmane multA vreme o adevaratAscoala pentru scriitorii transilvaneni. El Ii va legadin non de pamantul ale carei frumuseti le uitaserA;el, mai ales, le va da alt ritm gi alt stil, mai apropiatede duhul locului. Ceva din mAretia epics, curatenia,spoutaneitatea idilicA gi idealismul moral al basmelors'a strecurat gi In nuvelele lui Slavici, fara sa piardanimic din caracterul for hotarlt realist. Cu toate bo-.gafele lui lecturi filosofice (Confucius, Kant, Schopen-hauer), acest povestitor a ramas toata viata profundcrestin. Opera lui este strAbatuta In /ntregime laInceput mai putin, mai tarziu mai zrult, In daur alibertA.tii de creatie de o Invataturi evanghe.Lica optimist& gi luptatoare. Acest finalism etic startlela o mare parte din scriitorii ardeleni. Aparitia luieste foarte fireasca lute() lume de tarani, In care bi-serica a avut totdeauna o functiune hotarltoare, iarlupta asprA pentru existenta.si pentru conservareanationals impunea pe primul plan problemele decaracter.

In jurul lui Slavici gi adeseori cu Indrumarea gisprijinul lui s'au format aproape toti scriitorii arde-

www.dacoromanica.ro

338 ION BREA ZU'

leni dela sfarsitul veacului trecut. Nu amintim aicidecat pe cel mai de seams dintre toti, pe poetulGheorghe Cofbuc, al carui nume s'a inscris definitivin literatura romaneasca. Pe cand Slavici venea dintr'oregiune de contact cu masa maghiara si cu grupuri.etnice germane si slave, Cosbuc, care era fiu de preotdintr'un sat din Nord-Estul Transilvaniei, era originardintr'un tinut compact romanesc, in care formele devia* autehtona s'au pastrat in toata puritatea forstraveche. Slavici era apoi un temperament romantic;pe cand Cosbuc avea toata educatiasi aptitudinile unuiclasic. Poezia lui de o mare bogatie de ritmuri, plinade lumina $i mi$care, de o spontaneitate si gingasiefemenina, de dragoste de munca, freamat de lupta gienergie barbateasca, a ridicat satul la valoarea uneiexpresii tipice a rasei noastre. Taranii si taranceleidilelor lui, eroii baladelor lui au uneori amploareasi puterea simbolica a unor personagii desprinse dipteo.mitologie romaneasca, fara sa piarda nimic din car-natia lor, din aderenta la o realitate obiectiva si pla-stics. Un larg suflu epic strabate aceasta poezie, incare pretul vietii 11 da lupta si moartea insasi esteun indemn la actiune. Ea este cantecul eroic, al unuineam care s'a trezit la viata, se bucura de toate po-doabele pamantului, nu tie ce este indoiala si isipriveste cu incredere viitorul. Pentru literatura ro-maneasca inlantuita de vraja pesimismului lui Emi-nescu, ea a avut darul unui tonic reconfortant. Denumele lui Cosbuc nu se leaga insa numai aceastapoezie, ci cateva din cele mai de pret traduceri aleliteraturii noastre. Sakuntala lui Kalidaca, Odiseia luiHomer, Eneida gi Geotgicele lui Virgil, Divine Comediea lui Dante, Don Carlos de Schiller si alte multe tra-duceri, mai ales din poetii germani au imbracat, da-torita lui, haina unei limbi romanesti bogate, dare sisonore.

www.dacoromanica.ro

L1TERATURA TRANSILVAN1E1 339

Prin anii 90 ai veacului trecut, atat Slavici, cat siosbue s'au stabilit definitiv 2n Romania libera. Dupace amandoi au dat literaturii de acasa.' un continut,un stil si un nivel sub care nu se mai putea cadea,au dus si de cealalta parte a Carpatilor idealul forliterar. Acolo el s'a altoit pe ideologia nationalist& alui Mihail Eminescu, cel mai mare poet al nostru, alcarui prestigiu si influent& crestea tot mai mult cutrecerea anilor si prin studiul gi difuzarea (gi cu aju-torul Arclelenilor) operei lui, risipity in manuscrise siziare. Revistele pe care lean intemeiat sau la careau colaborat acesti doi scriitori vor avea un rol im-portant in transformarea la inceputul veacului nostru,in ideologie literary panromanesca, a crezului pentrucare in Transilvania ei au luptat mai mult prin opere,decal prin idei. Slavici si Co$buc an introdus Tran-silvania in centrul patrimoniului literar rom &nesc,imbogatindu-1 cu nota ei sPecifical, caracterizat& prinsimtul pentru valorile populare, realism, fort& epic&gi mesianism etic si social.

Dupa marea renastere literary dela sfarsitul veaculuitrecut, in Transilvania nu se putea merge decal pedrumul realitatilor populare si al unitatii roma.nesti.Afirmarea tot mai hotarit& si mai masiva a taranimiiin viata publics, apoi intensificarea opresiunii ma-ghiare -impuneau acest drum ca pe o lege de Fier aexistentei nationale si ti dadeau contururile unui idealpolitic bine determinat. Generatia care a dat acestuiideal un continut literar propriu a inceput sa seafirme in intaii ani ai veacului nostru, ajungand prin1906 la deplina stApAnire a puterilor sale creatoare.Organul ei a fost Luceafarul (intemeiat la 1902), ceamai important& revist& a Romanilor ardeleni si unadin cele mai elegante si mai bine scrise ale Romanilorde pretutindeni, iar acela care a condus-o cu talentulsau prodigios a Post Octavian Goga.

www.dacoromanica.ro

340 ION BREAZU

Originar dintr'o familie de preoti dintr'un sat re-prezentativ de munte (jud. Sibiu), cu copilAria petre-cuta in parte aici, in parte inteun sat dela ses, Gogaa avut prilejul sa treacA prin focul temperamentuluisau vesnic agitat o imagine aproape totals a vietii,noastre rurale din Transilvania. Muntele cu energia$i dragostea lui de libertate, sesul cu munca lui in-cordata $i cu suferintele taranilor robi nemesilor un-guri se ingernaneaza in poezia lui, turnata intr'o limbsplina de mireasma bisericesti, pateticA, rasu-natoare ca o goarna de alarms. Cita' departare delasatul scaldat lute° lumina feciorelnica al lui Cosbuc,la satul lui Goga, peste care apasa umbrele suferinteisi ale revoltei Si pentru el satul este pastritorultraditiilor si virtutilor rasei, chintesenta5iindreptartaei; 5i gandul lui se intoarce mereu spre viata plinAde omenie, curata $i patriarhalA a-celor infratiti cubrazda, din mijlocul carora desprinde momente siportrete hrAnite de o culoare localA atat de bogatayi de sigura incAt se poate reconstitui din ele o ade-varata monografie a satului ardelean.Poetul nu se re-fugiaza, base: aici ca'ntr'o oaza odihnitoare. Dupacuminsusi marturiseste, el s'a nAscut cu pumnii stransi%nu poate sl nu vada suferinta si revolta Impotrivanedreptatii 11 taraste in vArtejul ei. Suferinta aceastaeste pricinuita inainte de toate de opresiunea milenarimaghiara. De aceea Goga inalta impotriva ei tot clo-cotul urei sale neimpAcate, chemand alaturea de elviii si mortii, apele si muntii. Mantuirea nu poate fiadusa decal de unitatea nationals. Octavian Gogaeste crainicul neinfricat, profetul cu glas de foc alacestui ideal, inaptuit in 1918. Poezia lui are ,si altetonuri; cel maCputernic insa este cel iredentist. Sieste at ata energie si sinceritate in aceasta nota a ei, formaei este atat de originala si de expresiva, luck ea a de-terminat $i pe severul critic Titu Maiorescu, batran

cartilor

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIET 34k'

acum, sai dea un loc In imperiul artei, din care intinerete alungase poezia

0 note de nostalgia fare leac, de melancolie discrete si de comunicativitate intima strecoara In pei-sajul acestei poezii eroice a Transilvaniei, poetulStefan 0:tavian Iosif. originar din Brasov.

Hrana principala a acestor poeti este folklorul, tre-cutul Si peisajul romanesc, mai ales ardelean. Dintreliteraturile streine, interesul for s'a 1ndreptat mai ales.spre cea germane. Ecouri, teme, modele, tonalitatidin aceasta literatura patrund prin ei In literatura.romans, imbogatind-o cu perspective not si tinand Incumpana influents franceza, totdeauna preponderanta...Indeosebi Iosif are meritul de a fi tradus intr'o ro-ma neasca spontana, clara si melodioasa pe cativa dintrepoetii reprezentativi germani (Goethe, Schiller, Up-land, Heise, Richard Wagner, etc.):

Prozatcrul cel mai de seams al acestei generatii,este Ion Agarbiceanu. Fara de a avea forta epics alui Slavici, el este mai veridic, mai bogat In nuante,cu o mai adanca cunoastere a sufletului omenesc sio mai mare putere de a -I analiza. Intinsa lui operaeste documentul sufletesc cel mai viu al Transilvanieidin tntaiele decenii ale acestui secol. Incepand din,1906. si pans astazi, scrisul lui curge linistit si sigurca o apd ale carei izvoare se hranesc din imensitateaadancurilor. Dar despre el vom vorbi mai pe larg-atunci cand vom prezenta literatura de dupa razboiul.de tntregire.

In paginile Luceafdrului $i a altor publicatii arde-lene si din Vechiul Regat s'au afirmat un mare numAr-de scriitori ardeleni, In preajma marelui razboiu. Amputea spune chiar ca aceasta epoca reprezinta unmoment ardelean In literatura romaneasca. Pe candInsa In Regatul liber au existat si alte curente decatacest populism national, In Transilvania el a stapanit,

www.dacoromanica.ro

342 ION BREAZU

in mod suveran. In aceasta provincie s'a ajuns la unuldin acele acorduri complete dintre scriitori gi natiune,cari aunt atat de rari in desvoltarea unei literaturi.Scriitorii siau lipit urechea de pieptul neamului pentruai auzi bataile inimii ei a le da glas, iar neamul serecunogtea In scrisul lor, cetea cu interes pans inpAturile cele mai largi.

II

Unirea Transilvaniei cu celelalte provincii roma--nesti a fost pentru istoria noastra cel mai insemnat-everiiment dela cucerirea Daciei de catre Romani. Ela avut repercursiuni adanci asupra tuturcr comparti-mentelor vietii romanesti. Cu cat trece vremea gi pu--tem sa ne cagtig5.m o perspectivi istorica mai limpede

-vi mai nepartinitoare, cu atat ne dam mai mult seamade acest lucru.

Asupra nici uneia din provinciile rom5.nesti reper-cursiunile acestui eveniment n'au fost ins& atat de ho-, tar? toare ca asupra Transilvaniei. PentrucA nicAiri vial aromanismului nu s'a structurat atat de total gi de adancIn vederea unui singur scop : conservarea., nationals;nicairi aceasti structurare n'a fost modelata de o luptacontinua cu un adversar, care in loc sa oboseascastrangea tot mai tare gi mai diabolic clestele opresiunii:nicairi legaturile cu pamantul, prin orientarea spret5.ranime, realitate social& unica gi de o vigoare im.presionanta, n'au fast atat de vii gi de determinanteca aici. Nea.m creat o biserica, o gcoala, societati cul-turale gi economice, o press gi o literature, adaptateCoate la scopul amintit. Am reugit 4nsa sa dam acestui-stil de viata un continut atat de bogat, de autentic gide dinamic, au fost momente in care am influ-entat orientarea spiritual& a intregei natiuni romanegti.

Unirea a schimbat dintr'odat5. perspectivele. Prinatingerea idealului politic, problems conservArii na-

ti

!neat

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 343;

tionale nu mai era atat de vitall. Ea intra acum Inatributiile statului Intregit. Am intrat apoi Intr'o fazarde adanci prefaceri sociale. AlAturi de tArAnime, a..cArei vigoare gi constiinta a crescut prin Improprie-tarire, Isi fAceau loc alte dota clase sociale : burgheziagi muncitorimea. E o diferentiere cu repercusiuni nunumai economice, ci gi spirituale. Inmultirea conside-rabill a ecoalelor secundare, crearea unei universitaticare gi-a castigat dela Inceput un mare prestigiu, gi amai multor gcoli superioare, posibilitatea unui contactspermanent cu universitatile romanegti din celelalteprovincii, indeasebi cu cea din capitala tArii, precum.gi cu scoalele superioare din marile centre ale strei-.

agezarea In mijlocul nostru a numeroase exem-plare de dab: din Vechiul Regat, Intemeierea unuiteatru gi a unei opere nationale gi, In fine, circulatialarga gi nestA.njenita a cartii romanestitoate acestea.s'au revareat peste natia romaneasca din Ardeal ca apIoaie binecuVrAntatA de pe urma careia aveau sa In-colteasca un mare numar de energii, condamnate Ina-inte sa vestejeascA In Intunerec. Cum era firesc, acesteconditii gi transformAri au adus o considerabila largirede orizont spiritual. Un freamat de veac nou bateaIn toate sufletele, o lncredere nesdruncinata In puteriletnoastre creatoare, care ne vor ajuta sa vindecAm ra-nile trecutului gi sa. Inaltam valorile noastre la treaptavalorilor lumii occidentale, se putea citi In toate pri-virile. Toata lumea 4gi &A:lea seama el organele pecare ni le-am creat tntr'o lupta de veacuri trebuescImultite gi readaptate noii stAri de lucruri. Ele puteaucavea acum perspective mai /nalte gi mai bogate, mai,multa libertate de miscare, mai multa autonomie.

S'a vAzut Insl In curand ea aceasta readaptarepentru o noua creatie nu se poate face atat de repedegi atat de sigur. Datorita strncturii sale tarAnesti grunei anumite rezerve native, foarte fireascA la un,

ratatii,

www.dacoromanica.ro

344 ION BREA2 U

popor care a avut sa sufere atatea amagiri, Arde-leanul este mai conservator, decat RomAnul din celelalte provincii. Innoirile aunt privite de el cu nein-credere, odata acceptate Insa le darueste toata tem-peratura de !Julia tensiune a sufletului sau. Pe bangs

-aceasta dificultate structurala, s'au ivit altele, createde momentul. igtoric. Eram la sfargitul unui rasboiuIn care valorile civilizatiei au fost puse la grea incer-care. Critici amare gi violente 'ale vechilor temeiuriapareau de pretutindeni, Fara ca un nou ideal sa. seimpuna cu puterea unei credinte. Formulele literare§i artistice se vanturau gi ele inteun ritm necunoscutinainte. Cand am deschis gi not larg ferestrele spre-alts lame, am ga.'sit Europa ravagita de vanturile in--doielilor, chinuita de o criza spirituals care se vacomplica mai apoi cu und politics gi economics, du-cind la conflictul actual.

Necesitatile de organizare, pe toate planurile, alenoului stat au risipit apoi gi au indepartat dela lite-rature pe cativa din aceia care iau dat lamura ceamai de pret a sufletului lor. Unii dintre ei se stabi.lesc 4n capitala tarii, unde, dace nu uita provinciacare le-a dat nastere, nu-i pot da, ca Inainte, toatatruda lor.

Era nevoie apoi gi de o alts generatie. Cea care afacut razboitil, cu tot entuziasmul ei generos, cu toatebunele intentii, cu toate aptitudinile dovedite In orga.nizarea noului stat, avea destule neajunsuri pentru acrea gi a Intelege noul spirit. Cu educatia de mantu-jail din cursul razboiului, facuta gi aceea In gcoalelemaghiare, deformatoare de suflete, cu spiritul comba-tiv al trangeelor, ea s'a aratat Inclinata mai mult spreactiunea socials gi politics, decal spre meditatia-terara.

WS. cateva din motivele pentru care Transilvanian'a putut avea in primul deceniu de dupa. Unire o

li-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 345

constiinta literara, in care crezul nou EA fie bine arti-culat si valorile literare sa fie selectionate dupa cri-terii sigure si recunoscute, daca nu de toatA lumea, deun grup hotar5.t. A fost un deceniu de tatonari, degestatie, In care initiativele n'au lipsit vom vedeachiar ca. ele au fost sustinute de o creatie literara side personalitati puterniceele n'au trezit 1E8a ecoulnecesar.

Vechile centre culturale ale Romanilor din Tran-silvania: Sibiul, Blajul, Brasovul, Aradul, Oradea,.credincioase traditiilor lor, au inceput indata dup5.Unire o activitate plina de nadejdi. La Sibiu, undeera sediul Consiliului Dirigent, guvernul provizoriual Transilvaniei, apar cotidianele Patria si RenastereaRomcinci, iar vechea revista Transilvania, organul Aso-ciatiei culturale ASTRA, se transforms din revistastiintifica In revista culturala, dand literaturii un locimportant In paginile ei; la Blaj, Unirea, gazeta sip-tamana1a a bisericii gu. cat. se transforms deasemenea.pentru cAtva timp In cotidian, pus in serviciul ma-rilor interese nationale; la Brasov, Gazefa Transilva-niei, cea mai veche foaie a Romanilor din aceasti pro-vincie is un mare avAnt, bucurandu-se de colaborarea.celor mai de seams condee romanesti; la Arad eiareluat aparitia ziarul Romanul, fostul organ al Parti.dului National; la Oradea a fost tntemeiata cu sco-puri culturale si cu numeroase colaborari din Intreagatars, revista Cele trei Crisuri. N'a trecut insa mult $itoate aceste centre au fost eclipsate, mai intli deprezenta tot mai vie $i mai coplesitoare a capitalei,apoi de un nou centru local de mari posibilitati:Clujul. La Bucuresti s'a Incercat, indata dupa unireInvierea revistei de glorioasa traditie, Luceafarvl, eanu atinge 11385 doi ani de aparitie 5i dispare, scriitoriiei regrupAnduse In jurul altor pUblicatii. La Cluj,.devenit centru politic. al Transilvaniei, prin desfiin.

www.dacoromanica.ro

-346 ION BREAZU

t area Consiliului Dirigent, se mutes cotidianul Pairia,apare cotidianul Vointa, de aleasA tinuta literara, iarmai apoi Infreitirea gi saptamanalul Consiiinta Roma-meascd. Tot aici este intemeiata. In 1921, revista Gan.direa, care dupes un an se mutes Iasi. la Bucuregti,devenind una din cele mai importante reviste literareromanesti de dupes rasboiu; este reInviata revista li-terar5. Cosinzeana, apare Tara Noastrii, revista de pre-ocupari mai mult politice gi ideologice a lui OctavianGoga, gi Societatea de Maine, magazin cu preocuparieclectice, dintre care nu lipsegte literatura.

Acestea sunt publicatiile mai de seama' In carepoate fi surprinsa atmosfera spirituals din Intaiul de.ceniu tie dupes Unire. Cele mai multe sunt condusesau se bucura de colaborarea scriitorilor din vecheagarda, sau de tineri crescuti In gcoala lor. 0 gruparea acestor publicatii pe curente, sau pe atitudini lite-rare este anevoioasa. Se poate face cel mult o dis-tinctie de nivel Intre revistele Gandirea, Luceafiirul giziarul Vointa gi celelalte publicatii, distinctie datoritacertitudinei de gust gi orizontului larg al unora dintrecolaboratorii tineri ai acestor publicatii, numele ca-cora se va tnscrier In curand pe primul plan al lite-raturii romanegti.

De fapt, ceeace da. Iasi tonul vietii literare estetot vechiul spirit. Octavian Goga, principalul lui ani-mator, Isi da. seama, din primele momente, ca trebuecroit un drum nou, ca trebue deschise larg ferestrilepre infinit cum spune el Intro poezie din acest

timp prins Insa inteo. aprigA lupta politica, el nupoate da continut acestui crez, exprimat dealtfeldestul de vag. Volumul lui postum de versuri (poetula murit in 1938) gi drama Megierul Manole, singurelelui opere literare de dupes Unire, poarta pecetea ta-lentului sau puternic, nu indices Inca o etapa noua.poetics. Tara Noastrel, revista condusa de el, se re-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 347

mama mai mult prin pateticele lui articole politice,sau prim magistrale evocari ale marilor figuri ale nea-mului, Indeosebi ardelene (strange mai tArziu in vo-lumul Precursori) adevarate pagini de antologie aleziaristicei $i oratoriei romanesti decat prin litera-tura ei de un epigonism Cara. relief. Universitatea dinCluj se mentine si ea pe vechea linie. Unix ersitatiles'a'u caracterizat dealtfel totdeauna prin prudenta $ispirit conservator. Gheorghe Bogdan.Duica, profe-sorul ei de literatura moderns, care a avut un rol de-searna to mi$carea literara de dinaiiite de Unire, ascris si dupe rAsboiu articole de critics literarA, ad.mirabil informate, de o rare combativitate $i uneoride gust, orizontul lui literar a ramas fnsa limitat cuIncapatinare la literatura realists, ,,sanatcasa', cre-scuta to scoala marilor modele clasice. Mai mult de-cat prin aceasta critics, el s'a remarcat, in aceastAepocA, to istoria literara, dand cateva monografii(cele mai Implinite sunt consacrate unor figuri aletrecutului Transilvaniei), de o eruditie inegalatA lanoi, de un spirit stiintific riguros si exact si totuside o rare putere de animare a personajiilor $i a epo-cilor. Mult mai deschis spiritului nou s'a aratat SextilPuscariu, profesorul de limba romans al acestei uni-versitAti. Momentele lui de .contact cu literatura anfost tnsa rare. Dupe ce publici o Istorie a literaturii'vechi, In care vechea culture romaneasca este pre-zentatA cu un rar simt al lucrurilor romanesti, cumultA cAldura si tntelegere, el se consacra tot maimult cercearilor filologice, organizand la Cluj, laMuzeul Limbii Romane, cel mai mare centru filologicdin tarn, dand astfel o stralucire 'mica vechii traditiia preocuparilor Transilvaniei pentru limba.

In acest interegn literar, clack' n'a existat un stapansi o constitutie, iar publicul a fost destul de deso- -

rientat, n'au lipsit scriitorii. $1 e derma de remarcat

www.dacoromanica.ro

348 ION BREAZU

captul c5, cu toateca operele for au crescut izolat,fara contact Intre ele, uneori subteran, alteori dincolode .hotarele provinciei care a dat nastere autorilorlor, ele caracterizeaza In cel mai malt grad spiritulromanesc al Transilvaniei gi sunt deschizatoare de.clrumuri pentru Intreaga literature romaneasca. Nuyam prezenta decat patru din ace$ti scriitori, a carorreputatie timpul a verificato pe deplin ei figureazascum In toate istoriile literare si a caror opera seimpune, atat prin calitatea, cat 5i prin sensul ei.

Scrisul lui Ion Agarbiceanu s'a impus Inca Inaintede Unire pe intaiul plan al literaturii ardeltne. Ceamai mare parte din opera lui a aparut Insa duperis,boiu. El continua $i astazi cu amploarea $i vigoareadin anii tineretii. Ion Agarbiceanu este unul din ceimai productivi scriitori romani.

Fiu de taran dintr'un sat din jurul Blajului, IonAgarbiceanu s'a dedicat carierei preotesti, adica aceleifunctiuni care se bucura de cea mai mare cinste laRomanii din Transilvania pans la Unire. Preot a giramas el In cea mai mare parte din opera lui, un preotde Cara care participa la toate conditiile muncii asprea pamantului, are tOata dragostea pentru bucuriilecurate ale naturii, o large Intelegere 5i o bland&iertare pentru mizeriile omenesti. Oameni dela $es 5ioameni dela munte, agricultori, muncitori, meseriasigi intelectuali, mai ales preoti se perinda In romanele,schitele 5i nuvelele lni, tnteo nesfarsita varietate detipuri $i epizoade, povestite simplu, Intr'un stil farasclipiri deosebite, cuceritor bas& adeseori prin calita-tea lui directs, cu un rar dar de a patrunde In sufle-tele oamenilor. Scriitorul a avut ochiul deschis pentruframantarile Transilvaniei dela acest Inceput de veac,dela luptele nationale de dinainte de Unire, la trage-diile din cursul rasboiului, la conflictele politice sisociale de vast& amploare din statul Intregit. El nu

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIE1 349

po yes teste iris& numai de dragul povestirii, ci $i pentrua ladrepta, pentru a arata calea mantuitoare a prin-cipiilor evanghelice. Mai ales romanele lui (Arhan-ghelii, Legea trupuiui, Legea min(it, Stana, Biruinta, Rd-bojul lui Sf. Petre, etc.), au fost scrise pentru a arataanumite porunci fundamentale ale legii lui Christos.Acest finalism etic silueste uneori actiunea $i defor-meazi personagiile, are totusi momente de rarA no-blete. Cu toate ca. nu exceleazA in constructiile devaste proportii, AgArbiceanu c1& uneori dovada $i inaceste romane de o reale% fort& epic& ca atunci depilcla cand prezinta, in Arhanghelii, viata colectivA,obsedata.' de mirajul aurului, a minerilor din Mun-tii Apuseni sau de patrunzatoare analizi a pa.siunilor, ca 'n Legea trupului m'ai ales inadmira-bilul roman de rasboi Stana. Nu Insa in romanele maiintinse, care an o nepretuita valoare documentara,trebue cautat artistu-1 Agirbiceanu, ci in micile romane$i 4n numeroasele lui volume de schite 5i nuvele.Preotul se simte $i aici, insa el nu predica $i mustrA,ci Iasi pe oameni sa vorbeasca din adancul firii lor,zugrAveste chipuri $i suflete, revarsAnd peste totul:oameni, animate, naturA, lumina blAnda a unei simpa-tii drepte, profund umane. Mai ales pe desmostenitiisoartei, tarani 5i 9:ranee, muncitori in asprA incles-tare cu o viata care nu le dA deck dreptul de a muncipAriA la istovire, sau pe paralitici pentru care exis-tenta nu este deck un cosmar cumplit, ti invalue inbunAtatea sa, le inalta suferinta prin nobleta pe care$tie s& o descopere in ea, ca un miner aurulin maruntaele pAm5.ntului. Satul acesta al lui Agarbi-ceanu are uneori ca 'n Luncufoara din paresimi pu-ritatea unei vieti crestine patriarhale at5.t de fireeti,incAt oameni $i locuri par desprin$i dintr'o legend&biblicA. Cu cAta discreta resemnare de bAtraii intelept,tin suEletul c5.ruia bucuriile simple nu s'au stins insA,

gi

www.dacoromanica.ro

350 ION BREAZU

tie el sa evoce in volumul Amintirile tot ce este fe-ciorelnic, ca 'ntr'o idila virgiliana, sanatos pentru catraeste In contact nemijlocit cu pamantul, oameni sitot felul de vietati, natura si muncile In toate sezoa-nele, din acest sat al copilariei lui !

Liviu Rebreanu, al doilea mare prozator pe care1a dat Transilvania In aceasta epoca, a Inceput $i elsa scrie Inca fnainte de Unire, cand s'a remarcat princateva nuvele de cea mai buns scoala naturalists.Intreaga masura a talentului nu sia dato Ins& decaldupa 1918, cand prin romanele sale, a devenit o figuracentrals a literaturii romane. Cu exceptia unui singurvolum, intreaga opera lui, compusa din numeroaseromane, volume de nuvele si piese de teatru, a fastpublicata la Bucuresti. Cu toate acestea, ceeace ra-mine din aceasta opera poarta adanc imprimat Instructura si semnificatia ei spiritul provinciei de nas-tere a auLorului.

Liviu Rebreanu este fiul unui dascal de sat dinaceeasi regiune compact& ei straveche romaneasca aTransilvaniei nord-vestice, careia Ii datoram pe Gheor-ghe Cosbuc, intiiul mare poet al acestei provincii.Aceasta legatura de singe si de convietuire cu un coltatit de autentic al rasei, credem ca nu trebue negli-jata atunci cand vrem sa explicam aparitia singularaa acestui romancier $i caracterele fundamentale aleoperei lui. El este Inainte de toate un romancier altaranului roman. A Inceput cu taranul ardelean, pecare l.a zugravit magistral In cel dintli $i cel mai mare-roman al lui (Ion) gi a continuat cu cel din VechiulRegat, pe care I-a surprins (In romanul Rdscoala) Intimpul rasvratirii din 1907, until din cele mai tragice mo-mente ale istoriei 1pi. Tot cu subiect taranesc este roma-nul Craigorul, un fel de istorie romantata, de o mt.& vi.goare Insa, a revolutiei taranilor ardeleni din 1784,cunoscuta dupa $eful ei sub numele de revolutia lui

www.dacoromanica.ro

UTERATURA TRANSILVANIE! 351

lioria. Motivul fundamental al acestor romane estedragostea de pamint, instinctul central, dominator, alvietii taranesti. Ea da taranului puteri aproape supra-naturale, o certitudine care strabate veacurile, Ii in-frumuseteaza zilele sau i le prabuseste In tragediicumplite. Pentru a poseda cat mai mult pamant, Iondin romanul cu acest nume, seduce fara nici o reraug-care pe Ana, fata unui bogatis ; pentru a avea dreptulde a trai mai omenegte pe pamintul pe care-1 mun-cesc, exploatati de arendasi, de boeri si nemesi, taraniidin Reiscoala si Creiiforul sunt cuprinsi de valvataiaunei revolte, ampla si pravalitoare ca un element alnaturei. Acest instinct central al celei mai reprezen-tative clase sociale romanesti mai poate fi gasit si laalti scriitori romani, nici unul nu i-a dat tusk forta giamploarea epics pe care La dat. o Rebreanu.De aceea,cu toate ca literatura romans a mai avut romane sitna.inte de el, adevaratul roman al nostru numai cuIon Incepe. Si e deajuns de semnificativ faptul ca.' i-afost scris unui ardelean sa dee aceasta epopee a pa-mantului si a taranimii noastre, pentru ca nicairi A.ranul n'a fost o realitate atat de puternica. $i nicairilegatura lui cu pamantul n'a fost atat de adanca $i dehotaratoare pentru intreg stilul lui de vials ca inaceasta provincie. $i atat de bine a stiut RebreanusA adinceasca sufletul acestui taran, flick persona-giile si masele lui tarinesti se ridica nu numai la va-loarea reprezentativa a unor tipuri general.romanesti,ci general umane.

In romanele lui Rebreanu nu Intalnim Lisa numaitarani, ci si alte clase sociale. Romanul Ion este obogata fresca a satului ardelean de dinainte de Unire,cu taranii, preotii, Invatatorii si streinii pripasiti Inel, iar in Rencoala Intalnim intreaga societate roma-neasca a Vechiului Regat din inomentul tragiculuieveniment. In unele romane, Rebreanu a cautat apoi

www.dacoromanica.ro

352 ION BREAZU

sa prezinte numai societatea culta,ca'n Pcidurea Span-zura filar, roman de patrunzatoare analiza sufleteascaa tragediei intelectualului ardelean In cursul razbo.iului, sau ca'n Gorila, o fresca a vietii politice a Ro-maniei din ultimul deceniu. El. are apoi romane bro-date pe un motiv metafizic, ca Adam Si Eva, pe uncaz de obsesie ca'n Ciuleandra, sau o pasiune Inlantuitoare ca'n Jar. Personagiile sale din lumea bur-gbeza si intelectuala sunt departe Insa de a avea vi-goarea personagiilor taranesti. Doar atunci and suntprinse de instincte elementare puternice, ca'n Jar,apare marele maestru. De fapt, Rebreanu se miscaanevoe In lumea ideilor, e Insa un mare artist al pre-zentarii faptelor, actiunilor si al instinctelor funda-mentale ale vietii.

In cadrul literaturii romanesti, si a celei ardeleneIn special, Rebreanu reprezinta o etapa nova nu nu-mai prin amploarea pe care a dato valorilorci gi prin degajarea for de orice tendinta pedagogicssau mesianica. Personajiile, fenomenele sociale, acti-unile, romanelor sale sunt prezentate cu obiectivitateaunui observator rece, impasibil. Oamenii lui nu suntnici buni, nici rai, ci tari sau slabi, Intregi asa cumi-a flout viata. Ei cresc In romanele lui dupa legilefor proprii. Stilul este apoi aspru, voit sarac, fare.nici o vraja a muzicii sau a imaginii cautate. El Iasifondul sa apara In toata nuditatea lui, deviind uneori,spre un naturalism trivial.

Cu aceeasi originalitate s'a Inscris Transilvania eiIn poezia postbelica. Ne oprim $i aici numai la douanume, remarcabile atat prin calitatea estetica a opereilor, cat si prin valoarea ei reprezentativa.

Intaiul, Aron Cotruf (n. 1891 langa Blaj) a Inceputdeasemenea ss publice versuri cu totul nesemnifica..tive, Inca Inainte de 1914. Rasboiul pe care 1.a traitdin plin, 1.a ajutat sä se regaseasca si si se wee pe-

locale,.

www.dacoromanica.ro

LITERA TURA TRANSILVAIVIEI 853

adevaratul lui drum, de poet al marilor elanuri, alenergiei explosive, al revoltei si al luptei sociale. Elcants setea de libertate si de dreptate a taranilordin campuri, a minerilor din maruntaele pamantului,a muncitorilor din uzine, izbind cu cruzime si cu oviolent& care cade uneori In pamflet, pe exploatatorisi profitori. El preamareste activismul, lupta nete-mitoare, munca creatoare de civilizatii, tnfaptuita deoameni aspri, cu instincte puternice, cari yin parcain strafundutile veacurilor, aducancl cu ei toata su-

ferinta si toata vointa de a rasbate a tnaintasilor.In aceasta poezie (mai ales In volumele Maine gi Printreoameni in mars) r'a'sunA ecouri' ale framantarilor so-ciale si politice din Romania de dupa. Unire, la careTransilvania a participat din plin. Prin ceea ce aremai bun din opera lui, Cotrus nu poate fi infeodatInsa nici unei ideologii; el ramane pe linia mariloraspiratii, de totdeauna, ale neamului. Pecetea provin-ciei care dat nastere e adanc imprimata In aceastaopera, nu numai In mesianismul social, voluntarismul,apriga sete de a se depasi a fondului, ci si In ritmulei desacordat, abrupt, de o sonoritate elementara, cao lovitura de ciocan, precum si In vocabularul aspru,plebeu, din care orice decoratie e eliminate.

Celalalt poet, Lucian Blaga (n. 1895) este una dincele mai de seams personalitati pe care lea dat Transilvania spiritualitatii Romaniei Intrrgite. Opera luireprezinta spiritul nou In cel mai malt grad si Inmodul cel mai complet. Nici unul din scriitorii arde-leni n'a luat, asemenea lui, dela cel dintaiu pas facutIn literature, o pozitie atat de personals careia tre-cerea anilor n'a facut cleat tmbogAteasca siadanceasca datele fundamentale ; si, cu toateca operalui este adanc strabAtuta de spiritul acestei provincii,nimeni nu si a fixat aceasta pozitie, asemenea lui, InInsusi centrul culturii rominesti, rascolindo din a-

23

i a

sa.i

www.dacoromanica.ro

354 ION BREAZU

dincuri, pentru a-i da o noui agezare gi o transfigu-rare pe planul spiritului si al artei.

Fiu de preot dintr'un sat de lAnga Alba-Iulia, Lu-cian Blaga s'a hranit Inca de pe bancile liceului cubogate lecfuri filosofice, mai ales germane. Universi.tatea a terminat-o la Viena, unde luat doctoratulto filosofie. Desavirsirea personalitatii sale s'a fAcutdeci In orizonturile culturii germane. El este deopo-triva poet gi filosof. Caracteristic este insa faptul caIn opera lui, care numara un mare numb:r de volumede poezie, drame, eseuri gi filosofie, aceste doua mo-duri ale spiritului cresc organic, hr5.ninduse dinaceeagi seva comuna a personalitatii sale. Poetul ro-man face deci parte din acea familie de spirite, re-prezentate atat de stralucit de Goethe (caruia L. B.ia consacrat un interesant esseu), la care conceptelepoetice se ridicA ra amplitudinea simbolurilor, iarideile au varnea gi plasticitatea miturilor.

Care este sensul operei lui Lucian Blaga, prin cedeosebegte ea de literatura ardeleana care a pre-

ceclat.o si care este locul ei to literatura romaneascacontemporana?

Cel dintaiu volum al lui, aparut In 1919, cuprindeaacest vers, care pentru destinul lui are valoarea unuimesaj: .Eu nu strivesc corola de minuni a lumii...'

acestea sunt misterele, miturile. Prin In.treagi opera lui, Lucian Blaga a cAutat sit dea acestor

demnitatea 1naltelor valori umane, splen-doarea unei arte proaspete gi totugi atit de rafinate,sä le descopere gi BA le puns In valoare inainte detoate in strAfundurile noastre etnice.

In fata lor, poetul are in primele doziA volume deversuri (Poemele lu'minii, Pafii profetului), bucuria unuicopil sau a lui Pan, zeul ampurilor si al salbataciu-nilor. exuberantA dionisiaca, paganA, e reti-nuta si umbrita apoi In volumele urmAtoare (In marea

5i-a

se

.Minunile.

.minuni,

Aceasta

www.dacoromanica.ro

ALITERATURA TRANSIL VANIEI 355

frecere, Lauda somnului), de melancolia trecerii lucru-,rilor, a regrettilui dupe viata primitive, clad contactulcu ,;minunile. era nemijlocit, a tristeta metafizice dea ft si a cunoaste. Doar somnul, in care fiinta se cu.funds In adancurile ei obscure, aduce uneori manga-erea uitarii. Dupes ce de glas unei bucurii atat de marl,Incest sere un trup muntilor si marilor pentru a oputea cuprinde, dupace se abate intre cer si pamant,cautand raspuns intrebarilor ultimo, un aer de blandasi discrete resemnare Il Intoarce, In ultimele volume,,(La cumpana apelor, La cur(ile dorului) pe drumurilesangelui, spre tirana stramosilor. Cat de bogat esteins& acest circuit, ce vent de inaltimi rece si pur,.strabate prim el, ce fior al marilor intelesuri si almarilor agteptari I Si totusi, cats legatur& cu pamantul.Putini dintre poetii romani au senzatii atat de crudesi de fragede ale elementelor celor mai pure, maigeologice ale naturii `putini au avut darul de a leprinde In imagini atat de revelatorii. Aceasta calitate,Lucian Blaga si-a pastrao In intreaga lui opera, cudeosebirea ci atunci and tristeta Ii tnvalue versul,panismul lui este mai hieratic, are gratia stilizata aprerafaelititor sau a artei bizantine.

In dramele lui (Zamolxe, Tulburarea Apelor, Me fterul111anole, Cruciada Copiilor, Avram Iancu) Lucian Blagaa adancit sau a creat mituri autohtone, In jurul ma-rilor momente de criza spirituals (mai ales religioasa)din trecutul nostru. Asistam In ele la o transubstan-tializare a eroilor in sfinti sau in personagii legen-dare si a actiunilor In mit. Miturile devin atat deputernice !neat oamenii trebue sa se supuni lor, ase-menea eroilor din dramele antice, destinului implacabil.PriO atmosfera for de Malta tensiune spiritual& primpuritatea personagiilor, prim dramatismul for puternic,prin splendida for poezie, aceste drame comunica sicetitorul ui si spectatorului sentimentul ca asista la un

si

www.dacoromanica.ro

356 BREAZU`

miracol sufletesc. Nu numai sensul adanc al trecutului$i al specificului nostru, ci insusi destinul romanesce transpus aici pe un malt plan spiritual, eroic.

Aceasta opera era prefiguratia poetical a unui sistemfilosofic care numai dupes 1930 s'a Inchegat Intr'unsistem bine articulat. Nu putem intra aici In amanun-tele lui. Ceea ce vrem sal adaugam este doar spiritulcare se degajeaza din el si din Intreaga opera a luiLucian Blaga si notele prin care acest spirit se dile-rentiaza de cel de dinainte de Unire. Si pentru aceastacredem ca mai bine este daces ne adresam poetuluiinsusi. Literatura de dinainte de Unire (5i prin aceastaIntelege Intreaga literatura romaneasca) spune elintr'un recent discurs academic a va.zut romani-tatea literaturii, artei si culturii mai mult programatic,tnarginindu-se la motivul brut, la anecdotica, la apa-rente, la suprafete, de unde naturalisnaul ei idilicInablanzita $i eticismul ei cam $coldresc" ; generatialui si el Indeosebi vede romanismul ca o fatalitatecare vine din adancime, ea waspira spre tainele maiprofunde ale sangelui si ale cerului, spre esenta, spresubstanta, spre izvoarele permanente, spre viziuneade larg orizont, spre mitul mai pre sus de var&te,spre stil".

III

Aceste cuvinte ale lui Lucian Blaga caracterizeazanu numai literatura generatiei dela Gdndirea, din careel face parte, ci, in Iinii generale, cuprind In ele crezulliterar al generatiei ardelene mai noi. Limpezireaacestui crez a Inceput pe la 1930, datorita inainte detoate prezentei masive si cregterii sigure si grandi-case a operei lui Blaga. Ea a devenit un nivel, untndemn, o punte de liatalnire Intre diferitele grupuri,de tineri care apar acum In numeroase centre dedincoace de Carpati. Aceasta limpezire a fost posit

ION

www.dacoromanica.ro

ZITERATURA TRANSILVANIEI 357

bile insa gi din pricina schimbarii conditiilor schitate Ia.inceputul capitolului precedent cu altele noi. Revistelein care s'a cercat continuarea literaturji de dinainte deUnire dispar una cite una, sau se anemiaza. In loculfor apar altele, scoase in cea mai mare parte de tineri,adeseori cu un curaj gi sacrificii impresionante. Iatanumele celor mai importante dintre ele : Abecedar, IaBrad, mai apoi la Turda, unde I i schimba formatulgi numele in Pagini Literare, Gaud Romanesc, iar cevamai tarziu Symposion, la Cluj, Tara Bcirsei si Brinovul.Literar Ia Brasov, Provincia Literary la Sibiu, Rolandla Arad, Blajul la Blaj, Familia la Oradea, Lanuri laMedias, Afirmarea la Satu -Mare. Generatia care Igirevarsa scrisul in aceste reviste, a fost formate Inliceele gi universitatile Romaniei intregite.

Ceea ce caracterizeaza Inainte de toate aceste publi-catii este deosebirea de nivel, fat. de publicatiile dindeceniul precedent. Ea se poate observa In limba maisupla, mai general romaneasca, mai Iarg orhestrata,mai capabila de abstractiuni, mai primitoare pentruneologism; prin orientarea gustului spre o poezie for-

uneori ermetica ; prin congtiinta tot mai pro-nuntata a autonomiei valorilor estetice ; prin abun-denta eseului gi a studiului filosofic ; gi In fine prin onoua interpretare a valorilor locale.

Pe langa. revistele amintite, tinerii se asociaza Ingrupari pe orage (Gand Romanese la Cluj, Thesis"la Sibiu, Lanuri" la Medias) gi chiar inteo .,Socie-tate a scriitorilor romani din Ardeal", asociatie careorganizeaza gezatori literare In toate- Oragele Transil-vaniei, facand astfel propaganda pentru noua litera-tura. Apar antologii cu poetii tineri (remarcam ceada torita d lui Emil Giurgiuca) gi se g5.segte chiar uneditor, d. Miron Neagu dela Sighigoara, care are cu-,rajul sa publice, cu mari sacrificii, cateva din operele.lor mai reprezentative. 'ntr'o Cantoria de Dona-

mall,

www.dacoromanica.ro

358 ION BREAZU

tello, copiii care tacusera, imprastiati ai neluati inseams, au facut sa se auda vocile lor, Inca nesigure,dar Intr'o splendida solidaritate de grup" spune, pebuns dreptate, unul dintre acesti tineri, d. Giurgiuca,in pref.lta Antologiei amintite. Vocile for patrundstaruitoare pans $i In presa vremii care trichina pa-gini intregi literaturii for (Romania Nouci, Patria, Na-(iunea Ronuinci si Indeosebi saptamanalul de aleasa.'

tinuta. literara, Tara Nova).Vom incerca sa desprindem din acest cor tineresc

cateva voci mai dare si mai caracteristice. Nu be vomaminti pe toate, nici nu vom putea intra In caracteri-zari mai largi, vom da totu$i mai multe name decatIn capitolul precedent. De toate se leaga cale o operasau macar ate o promisiune.

Cel mai de seams dintre prozatorii acestei genera-tii si poate talentul ei cel mai original este Pavel'Dan (1907-1937). In Urcan Thitranul, singurul velumcare ne-a ramas dela el Dan a murit In iloareavarstei el a stiut sa contopeasca, bite() forma cutotul personals, realismul aspru al unei lumi sarace,.dar plina de putere, cu fantastical folclorului, sa.' in-value aceste doll& elemente Intr'o atmosfera tragica,in care moartea si fortele supranaturale inlantueputerea unei obsesii. Realismul lui este hranit cu obogata culoare locals, se degajeaza din el o puternicaimpresie de lucru trait. Prin aceasta nota $i prin suflulepic viguros al nuvelelor lui, Dan se aseaza In bungtraditie ardeleand. El a $tiut sa depa$easca aceastatraditie prin Incorporarea in ea a puterilor dedincolo de lume, cu care taranii lui se tnclesteaza.' inconflicte de o tragica amploare. Cea mai nelndura-toare din aceste puteri este moartea. Motivul ei gray$i sumbru,impins uneori pans la macabru, stapanestecele mai multe din aceste nuvele. Pavel Dan a datapoi prozei romanesti un nou peisaj al sufletului Ora-

et;

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 359

nese din Ardeal, atat de bogat in note. Originardintr'un sat din jurul Clujului, el aduce In nuvelelelui lumea $i natura din satele din sudul acestui ora$,o lume colturoasA, aspra, lipsita de pitoresc, si totuside o nebanuita uthanitate, de o tragicg seriozitate avietii.

Ion Vlasiu ne a adus si el Intr'o carte de amintiri(Am plecat din sat) lumea de pe Muresul superior, dinimediata vecinatate a satelor lui Pavel Dan, tot asade saraca si de masa. de mizerii, de umana $i de ne-infranta. Pe cand Pavel Dan construeste, obiecti-veaza, alege personagii $i actiuni, Vlasiu povesteste$i evoca de dragul povestirii, revarsa peste tot suflulcald al amintirii $i al duiosiei. Un lirism puternic sifraged se revarsa bogat, inlantuindu-te ca un cantec,o sete nepotolita dupa, fnaltele valori sfinteste acestemizerii. Fara sa caute, acest scriitor care este si unartist sculptor,schiteaza In cursul povestiri sale per-trete de tarani si tarance, In linii simple, directe, deun puternic relief.- Pans gi elementele nelnsufletiteale naturii, ca de pilda Muresul, cel mai ardeleandintie raurile acestei provincii, pentruca o straEateprin inima ei, capg.ta la Vlasiu personalitate, curgealaturea cu oamenii, tovaras etern si iubit.

Corneliu Axente este autorul unui roman de fac-tures Kiplingiana (Legea Munti lor), in care a turnatInsa toata frumuseta salbateca, cu infinite variatiuni,tot pitorescul, tot spiritul Carpatilor nostri; iar V.

Bene ne a dat In volumul sau Hanul rofu cateva nu-vele fantastice de o factures personals.

Am spus ca scriitorilor nascuti In Transilvania lis'a alaturat In aceasta epoca,Inteo rodnica tovarasie,o seams de scriitori nascuti In celelalte provincii, pecare functiunea ia facut sa se aseze Intre noi. Acti-vitatea'lor a fost un admirabil ferment pentru apa-ritia noii literaturi. Unii din ei au Incercat chiar sA

www.dacoromanica.ro

350 ION BREAZU

pitruada realitatile din Transilvania $i sal le tran-spuna in opera tor. Amintim In randul prozatorilornumai pe cel mai de seama dintre ei, pe Victor Pa-

profesor la Facultatea de Medicines a Univer-sitatii din Cluj. El nu mai este tanar de ani, a ramasins& mereu tanar prin entuziasmul sau generos fatesde toate experientele 5i elanurile tinerilor $i prinspiritul 5i stilul operii sale. Autor a mai multe vo-lume de nuvele, romane $i teatru, Victor Papilian seremarca prin temperamentul sau ve$nic agitat dupaproblemele ultime, prin inclinarea 5i puterea de ana-liza a hrubelor nebuloase ale sufletului omenesc, aciudatenilor lui bolnave, $i uneori sfinte. In'romanuide vaste proportii, In credinta celor apte sfefnice elprezinta mozaicul unic In felul sau de confesiuni $isecte din Transilvania de dupa' Unire, purtandu neprintr'o societate In curs de noua a$ezare.E mai multun studiu rece, cu strafulgerari de poezie $i cu pa-trunzatoare analize al unor suflete diformate de unmisticism religios rau digerat, decat o desfasurareepics, cu un ritm sigur 5i amplu. Aceeasi inclinarepentru misterele $i paradoxele vietii o g5.sim In nu-velele lui, multe din ele cu subiecte ardelene$ti.

Daces numarul prozatorilor din aceasta generatie erelativ redus, numarul poetilor despre care se poatespune un cuvant este ceva mai mare, mai ales dacestinem seama de faptul ca, spre deosebire de VechiulRegat, unde facilitatea expresiei permitea un exer-citiu mai larg al poeziei, In Transilvania ea era con-siderate un domeniu privilegiat, In care putini audreptul sa intre. $i e deosebit de semnificativ acestnumar relativ mare, cand ne gandim ca cei mai multidin ace5ti poeti cultiva o poezie dificila, de joc gra-tuit $i pur, de subtilizare 5i rafinare a emotiilor, $i aexpresiei.

Emil Giurgiuca, originar dintr'un sat din judetul

piiit1,

www.dacoromanica.ro

LI i ERA7 URA TRANSIL VANIEI 361

Some s'a remarcat nu numai prin talentul sau, ci siprin ray' na pe care a pus .o in organizarea si dinamizarea literaturii noi. In volumul sau Anetimpuri callabucuriile pure ale unei naturi bucolice, zugravegtepeisagii de culori sclipitoare, cu o frageda aroma. cam-peneasca, In versuri cizelate cu pasiunea unui minia-turist. Acelag elan curat In fata eternelor frumusetiale campurilor, turnat insa Intr'un vers mai spontan,mai mustos, tagneste gi din poezia lui Teodor Mure-Oariu. Gheorghe Boldea, mort de timpuriu, a lasatun volum postum (Soliloquii) de o sensibilitate lumi-noasa., umbritO de o melancolie retinuta, de o maredelicately a versului. Stefan Baciu, autor a mai multevolume de versuri, cu toateca foarte tana.r, s'a re-marcat prin prospetimea de adolescent a senzatiilorsale, prinse In versuri de o bogatA virtuozitate. AurelMarin (originar din Vechiul Regat) gi Vlaicu Edrnaaduc In volumele for aerul pur si Inalt al muntelui.Nicu Caranica (macedonean de origine) scrie poemede o factura neoclasiOA, de o nobleta calms si purl.Grigore Popa inalta imnuri satului. lonel Balan tran-spune o energie primary de abia retinuta, plina. deamare tristeti, pe registrul unui vers intelectualizat.Ion Moldov eanu, mort tanar, ne-a lasat un volum plinde presentimentul sfargitului. Tristi gi delicati sunt5i George Popa, Dimitrie Danciu 5i Radu Brateq.Poezia socials o continua. V. Copilu-Chiatra; careaduce Im versurile sale oamenii asprii din MuntiiApuseni gi I. Th. Ilea.

Am lasat anume la urma pe Mihai Beniuc, astrulcel mai strAlucitor al acestei constelatii de poeti,caci cu toateca. a crescut In tovaragie cu ceiamintiti mai sus gi a colaborat la formarea nouluiclimat literar, a mers cu o simpatica indrOzneala pedrumul lirismului spontan gi direct, aratand prin pu-terea taleatului sau ca, totugi, acesta este drumul pee-

www.dacoromanica.ro

362 ION BREAZU

ziei adevarate. Cele doua volume de versuri ale lui(Cantece de perzanie si Cdntece noi) desvalue un sufietcu o voluptate amara a suferintei, care lupta Inca cu,incapatanare, chiar cand nu vede nici o scapare dincercul ei de foc, luota de dragul luptei, aruncand sa-getile intrebarilor Intre cer $i pamant, mu$cand cuironie, protestand, razvratindu-se, cu voite neglijente$i duritati ale expresiei, dar $i cu nebanuite frumu-seti. Nu numai impotriva propriului sau dentin se raz-vra.'te$te poetul, ci gi Impotriva suferintei semenilorsal, tarani gi muncirori. 0 apriga Sete de dreptate Iiarde sufletul, o dorinta neodihnita de a se darui altora,de a-i smulge din ghiarele mizeriei. El continua astfel,.cu o vigoare proaspata, marea traditie ardeleana apoeziei sociale. Bogat, complex, variat In tonuri, Be-niuc face impresia ca-$i stoarce versul dintr'o sursapoetic& inepuizabila. El este marea nadejde a poeziei'noi ardelene.

Orizontul noii literaturi a fast clarificat $i de odezbatere ideologica vie $i de o critics supla si inte-ligenta. Problema generatiilor, atat de discutata InRomania postbelica, a specificului etnic $i a localis-mujui creator au fost framantate In numeroasele re-viste ardelene de cativa esseisti, dintre care retinempe D. D. Roca, Emil Cioran, Barbu Zevedei, B2icur Tzncu,etc. Critica a fost reprezentata de Ion Chinezu, sobru,rafinat, cult, cu un simt sigur al nuantelor, al valori-lor permanente, de Octav Sulutiu, Al. Dima si M. Beniuc,

Ajunsi la capa."tul acestei prezentari sumare a lite.raturii romane$ti din Transilvania, vom Incerca sa cu-prindem In cateva cuvinte caracterele fundamentale,nazu.intele $i perspectivele .ei.

Ca aburul argintiu al unei dimineti de vara, aceastaliterature se desprinde din pamantul stramogesc, Im-bibata cu toate aromele lui patrunzatoare. Toti scrii-

www.dacoromanica.ro

LITERATURA TRANSILVANIEI 363

torii ei reprezentativi au trait In contact nemijlocit-cu acest pamant. Tarana lui nu s'a desprins de petalpele for nici atunci cand au ajuns pe trdtuarele gain saloanele oragelor. Ea era purtata.ca on destin, caun talisman, ca o certitudine primary In raijlocul In-doielilor $i tentatiilor civilizatiei. Desprin$i din mij-locul unei taranimi cu caractere stravechi $i bine de-finite, In continua lupta pentru conservarea 5i afir-marea nationals, literatura for se remarca, In cadrulliteraturii romane$ti, prin forta ei epics, prin mesia-nismul ei national, social $i etic. De aici vine gi sinatulpentru idila, pentru bucolic, alaturea de un realismsobru, aspru.

Unirea din 1918 a creat perspective grandioase pen-tru literatura ardeleana. Date le ei fundamentale s'anpastrat. Prea erau desprinse din realitatile acesteiprovincii pentru a dispare. Ele au fest Insa Sraboga-tite cu altele noi, adancite pans la strafundurile et-nice, lnzestrate cu prestigiul semnificatiilor Inalte,ideilor, miturilor, simbolurilor. Dela eticismul preadirect 5i uneori didactic, s'a ajuns la autonomia marilor valori umane. Realismul a primit fiorul fantas-ticului. Epicul a ca$tigat $i el In amploare. Stilul adevenit mai rafinat, mai bogat in nuance gi In stra-luciri, mai bun conducator de idei, fara sa5i piardadin energia gravy, care ramane nota lui particulars,in cadrul stilului romanesc.

BIBLIOGRAFIE: N. DrAganu, Histoire de la litteratare roumainede Transylvanie des origines a la fin du XVIII-e siecle, in La Tran-sylvanie, Bucurepi, 1938, pp. 599-665. D. Popovici, La litteraturtroumaine de Transylvanie an dixneuvieme sieele, in acela* vol. pp.667-708. Ion Breazu, Povestitori ardeleni i brinateni /kind laUnire. Cluj, 1937.B. Munteano, Litterature roumaine. Paris, 1938.Ion Breazu, Viata literary romcineasca In Ardea Int de (taxi UnireCluj, 1934.Ion Chinezu, Doneizeci de ani de viagi literarei roma-neased In Ardeal (1919-1939), in Gand Romeinese, VII (1939), pp.273-292; precum §i alte cronici literare ale aceluiali In toti aniirevistei amintite.Emil Giurgiuca, Poe(ii tineri ardeleni Antologie,Bucure§ti, 1940.

a]

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Cuvant inainteTemeiurile populare ale literaturii romane

din Transilvania

Pag.

3'

5 i32Teatru romanesc In Transilvania pans la 1918 33 57Matei Millo In Transilvania si Banat . 58 77Iosif Hodo5 . . 78 91Iosif Vulcan si .Familia` 92-102Alexandru Odobescu 5i Transilvania . . . 103-112Presa Transilvaniei 113-123Aurel Muresianu 124-134Vasile Alecsandri si Andrei Barseanu . . 135-151Pitrunderea ideilor junimiste In Transilvania 152-217G. BogdanDuica istoric si critic literar . 218-240Povestitori ardeleni pAna. la 1918 241-251Duiliu Zamfirescu si Transilvania . . . 252-319I. L. Caragiale 5i Transilvania 320-330Literatura romans contemporani a Tran.

silvaniei 331-363

.

.

www.dacoromanica.ro

PUBLICATIILE CASEI 5COALELORAu aparutAntologia filosoficciStudii istorico-filosoficeFichte Trei scrieriMomente solenzneOrizonturi filoso ficeFiloso fie si poezie&MO& artei to cultura modernaImmanuel KantEtica nicomalziceiReconstructia filosoficeiAlcibiadeTeo frastPlutarchLectii de logiceiScoala activeiDespre mei ngalerile filosofiei (Boetius)Elnicul romcinescPedagogia contemporanei.5"coala traditionalei si scoala de maneNIetode de educatiePalaestricaAspecte din civilizatia romana si elenaReisfoind scriitorii clasiciIstoria literaturii italieneTitu Maiorescu si posteritatea sa criticsAntologia scrutorzlor ocazionaliAntologia ideologiei JunirnisteTitu Maiorescu si contemporanii zo. ITitu Maioresca si contemporaizii, vol. IIPictorul MireaPagini de arteiAria si anatomiaPietre de Vad, vol. IIIDrtilirr Zamfirescu si Titu Maiorescu

in scrisoriFormarea poporului romanescValori literare in opera lui FilimonAspecte lirice contemporanePe urmele ha Don QuichotePr/mit/oilDrumuri de luminaClasicii nostriFoneticaViata peistoreasceiTeatru englezCervantesCulesul de apoiVi for sub steleChenzarea soarelui

LeiN.Bagdasar,V.Bogdan, C.Narly 500I. Petrovici 150C. Lazarescu 300I. Petrovici 150I. Zamfirescu 150T. Vianu 150Edgar Papu 150tr. Tr. Braileanu 150tr. Tr. Braileanu 300Mircea Florian 400tr. St. Bezdechi 80tr. C. Fedele§ 80tr. N. Barbu 150C. Radulescu-Motru 300I. C. Petrescu 300tr. David Popescu 150C. Radulescu-Motru 120G. G. AntonescuM. BiciulescuC. NarlyC. KiritescuC. GerotaI. M. MarinescuLiberale NettoE. LovinescuE. LovinescuE. LovinescuE. LovinescuE. LovinescuN. PatrascuK. H. ZambaccianDr. AthanasiuEmanoil Bucuta

Emanoil Bucuta0. G. LeccaN. MihaescuS. CioculescuAl. Popescu TelegaN. PetrescuRadu CosminVladimir StreinuTache Papahagi0. Densuseanutr. Dr. ProtopopescuAl. Popescu TelegaSandu Tzigara SamurcasGh. A. CuzaP. State

150120250250200150150250300250300250750600500250

400100150150150400260200300

20018080

250250

www.dacoromanica.ro

2

BulgariaMuntele AthosCronica lui Stefan eel Mare (wersiune

germane)Cegenda lei Afroditian PersulToponomie veche romdneascciLontinentul care se deVeaptd

Cetatea de muntiPiatra Grata luiRaite prin taroSfaturi pentru studentiParnantul romdnesc frumusetile luiPoezii popularePovetiAnzintiriBasnzele Ron zdnilorAlixandria (Viata lei Alexandra

Machedon)Legende, povestiri Si obiceiuriRomani din SecuimeCdnd Moldoeierzii tineau strajciPon Vi de PerraultPoNeVi basarabenePoNestea poveVilorPonestiri moralePovegi din. satele noastreFaptele de mitejie ale lei StefanDela notSoare RasareEmigrantii din BraziliaProbleme de Geogra fieInucitamantul profesional al fetelorVarlaam Si loasafEducatori creVini airzeamului romdnescMica PramilciApa cea eieBasmele CrivatuluiPlante medicinalePuterile credinteiMic manual de higiend eocaldDatini mimedOrcze din TransilmatziaTraditie poeziePoezii-Balade-Budai DeleanuVersuri aleseTratat de drept public I, IIExpansiunea Romanilor

LeiCol. A. BudisA. Frunza

1. ChitimiaD. Sim onescuPr. C. MatasaC. S. Antonescu, I. Rocca, A.

CotetG. ValsanIonescu-DunareanuI. PetroviciG. VaisanG. ValsanV. AlecsandriI. CreangaI. CreangaP. Ispirescu

Ion Pop ReteganulR. Cioflec

la Nistru Ap. D. Culeatr. Lucia DemetriusS. Kirileanutr. Lucia DemetriusI. M. RaureanuM. Vulpescu

eel Mare S. T. KirileanuLecca MorariuE. MatasaI. M. RiureanuV. MihailescuE. Rovincescu

Viermele de mdtaseFinalitatea idealci a existentii umaneMedicina socialdIn cumpana oremiiTeatral Romcinesc in versuri

Pr. M. BulacuN. MihaileanuAl. Lascarov MoldovanuEmanoh BucutaI. RoventaM. PricopieMaria MihailescuAp. D. CuleaM. PopescuI. I. PillatE. GrigorasV. DemetriusNegulescu si AlexeanuN. A. ConstantinescuA. SimionescuC. MicuDr. G. BanuA. MandruAl. Cioranescu

150200

505050

2008u

25015080

120808040

250

408080408040

100

12015040

10080

30050

100200

80808040

150Sburlan 70

450100300

80250300100100150500250250

si

.

si

si

.

,

www.dacoromanica.ro

Cuib de $oinziDemiurgulkarii de pe Arge§Electra-SofocleCopernicusPoeziiPovestea corbelIsopiaLeonard si GhertrudaAspecte culturaleMarginaliaFocul viuPrin mu.ntii si vaile MoldoveiValoarea artei in RenastereFloare MicalzvodPriviri peste veacuriNusele Reiner Maria Ri lkePoeme straine-antice-moderneStabil atenian-AristotelIntroducere in sociologie 1Folklor medical rometnescLisimacBhagavadgitaMircea eel &WanAutori si actoriFiguri si note istorico-literareJ-ilosofia lui TolstoiJstoria literaturii romdne moderne

Arta ceche romaneascei.Predici populareLiteratura TransilvanieiMitologia rometneascaRudariiIntroducere in sociologieProbleme de filosofie si lit. patristica

Sub tipar :

Viata si opera lui KantPietro de cad, vol. IVEsseuri filoso fleeSenecaIstoria literaturii latinekonografie romemeascaDidactica MagnaEmil, I, IIMitropolitul Varlaam, reispuns(Jdriste NasturelDocunzente din arhivele BistriteiCea mai veche pravila romaneascaScriitorii bucovineni

I. C. BistriteanuDr. VoiculescuI. Lucatr. G. Murnutr. C. ParvulescuM. EminescuAnton Pann

tr. I. Radulescu PogoneanuG. TausanN. lorgulescuD. A. VasiliuI. GavanescuAl. MarcuEcat. TalazG. LesneaV. Eftimiutr. Iu lia Murnutr. G. Murnutr. St. BezdechiEugeniu SperantiaI. Candrea 500M. Mosandrei 150tr. Th. Simenschi 150P. P. Panaitescu 500C. Moldovanu 320Octav Botez 120V. Harea 500T. Vianu, S. Cioculescu,

V. Streinu 500Al. Tzigara SamurcasArh. I. Scriban 600Ion Breazu 350M. Olinescu 400Ion Chelcea 250M. Ralea 200Par. I. G. Coman 300

3

Lei80

150180150150150200

8030015010015010040050

250300200200120

I. PetroviciEmanoil BucutaC. GeorgiadeG. GutuN. HerascuOlga GreceanuComeniusJ. J Rousseau

la catehismN. CartojanF. TurdeanuAl. RosettiN. CartojanP. V. Hanes

www.dacoromanica.ro

4

Pagini basarabene Porfirie PalaPcicatele tineretii C. NegruzziProzei 1. L. CaragialeProzei Al. OdobescuPlanse-teseituri nationale M. PanaitescuSuflet romemesc I. C. BuricescuEvanghelia naturii St. ZeletinAsistenta copillor orfani si Azilul Elena

Doamna M. GrecuLachlan, Andreescu, Grigorescu V. BenesDeterminatorul plantelor en flori M. BrandzaDin trecutul romemesc al Jud. Satu -Mare St. MetesMetafizica fiintei partiale C. OttavianoLumea ca ascensiune si degradare I. FloruCum sei ne ingrijim gura si dintii Dr. Vaieriu MusatescuAnuarul personalului administratiu din

Ministerul Culturii Nationale, Cul-telor si Artelor S. R. Formac

Istoria teatrului romdnesc I. M. SadoveanuInfernul (Divina Comedie) tr. G. TundreaPoetii (ed. II) A. Nauru

www.dacoromanica.ro

Pretul 35tY Lei

EDITIA I. TIPARITA IN 3050 EXEMPLARE. VIII 1944

tipografia CARPATI", Str. Academiei 2. Telef. 5.89.95

k

c

.5

r

,

b

,

,

dr. .0' I NI' P t'

www.dacoromanica.ro