FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLIC APARINÂND
COMUNEI BUDETI I PRIVAT APARINÂND PERSOANELOR FIZICE
ASOCIATE, UP I BUDETI, JUDEUL MARAMURE”
ÎNTOCMIT: ING. BREB MARIANA GEORGIANA
2021
Tel: 0748397118
A.1.1. Denumirea planului ........................................................................................................................................... 4
A.1.3. Obiectivele planului ......................................................................................................................................... 30
A.2. Localizarea geografic i administrativ ............................................................................................................ 37
A.2.1. Localizarea geografic i administrativ a UP I Budeti .................................................................................. 37
A.2.2. Coordonatele Stereo 70. ................................................................................................................................... 38
A.3. Modificrile fizice ce decurg din plan .................................................................................................................. 45
A.4. Resurse naturale necesare implementrii planului ...............................................................................................45
A.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar pentru a fi
utilizate la implementarea planului ............................................................................................................................. 46
A.6. Emisii i deeuri generate de plan i modalitatea de eliminare a acestora ............................................................ 48
A.7. Cerine legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului ............................................................ 50
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului ............................................................................ 51
A.9. Durata construciei, funcionrii planului i ealonarea perioadei de implementarea a planului........................ 51
A.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului .................................................................. 51
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului ................................................................................................. .52
A.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este
în procedura de evaluare i care poate afecta ariile naturale protejate ........................................................................ 53
A.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului ........................................ 53
B. INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
DE IMPLEMENTAREA AMENAJAMENTULUI SILVIC………………………..………………………...54
B.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafaa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i
speciile care pot fi afectate prin implementarea planului ..................................................................................... 54
B.1.1. Situl de importan comunitar - ROSCI 0089 – Gutâi – Creasta Cocoului ................................................... 54
B.1.1.1. Suprafaa sitului ............................................................................................................................................. 54
2
B.1.2. Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0134 – Munii Gutâi ............................................................. 57
B.1.2.1. Suprafaa ariei .............................................................................................................................................. .57
B.1.2.2. Specii de psri întâlnite în cuprinsul ariei ................................................................................................... .57
B.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/ sau habitatelor de interes comunitar
prezente pe suprafaa planului, menionate în formularul standard al ariei naturale de interes
comunitar. .................................................................................................................................................................. 59
B.2.1. Situl de importan comunitar - ROSCI 0089 – Gutâi – Creasta Cocoului .................................................. 59
B.2.1.1. Tipuri de habitate din amenajamentul UP I Budeti prezente în situl de importan comunitar ROSCI0089
Gutâi – Creasta Cocoului ......................................................................................................................................... 59
B.2.1.2.Specii existente ............................................................................................................................................ 61
B.2.1.2.1. Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ...................................... 61
B.2.1.2.2.Specii de amfibieni i reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ........................ 63
B.2.1.2.3.Specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................. 65
B.2.2. Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0134 Munii Gutâi ............................................................... 66
B.2.2.1. Speciile de psri vulnerabile sau dependente de sit...............................................................................................66
B.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate i a relaiei acestora cu
ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate i distribuia acestora ....................................................... 105
B.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar...............................................................106
B.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate .................................................................... 109
B.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar ................................................................................................................................................................. 111
B.7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management ............................................................................................................................................ 112
B.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluii/schimbri care se pot produce în viitor......................................................................................................... 113
B.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile
schimbri în evoluia natural a ariilor naturale protejate de interes comunitar. ........................................................121
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria natural protejat de interes comunitar .................................................. .....122
C. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................... .....123
C.1. Identificarea impactului ................................................................................................................................. .....124
3
C.1.1.6. Impactul rezidual prognozat.................................................................................................. ..........................133
C.2. Evaluarea semnificaiei impactului ................................................................................................................. ...134
C.2.1. Procentul din suprafaa habitatului ce va fi pierdut prin implementarea planului..............................................134
C.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeele habitateluor folosite pentru necesitile de hran, odihn i
reproducere ale speciilor de interes comunitar............................................................................................................134
D. MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................................................................ ...137
D.1. Msuri de reducere a impactului produs asupra factorului de mediu ap .......................................................... ...137
D.2. Msuri de reducere a impactului produs asupra factorului de mediu aer. ......................................................... ....138
D.3. Msuri de reducere a impactului produs asupra factorului de mediu sol ............................................................. ....138
D.4. Msuri de reducere a impactului produs de zgomot de vibraii ............................................................................139
D.5. Msuri de reducere a impactului produs asupra biodiversitii ....................................................................... ......139
D.6. Msuri ce urmeaz a fi luate în cazul unor calamiti naturale ....................................................................... ......148
E. MONITORIZAREA SITUAIEI DIN TEREN ............................................................................................ .....149
F. CONCLUZII ..................................................................................................................................................... .....151
G. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... ....153
Anexe ................................................................................................................................................. ...........156
A.1.1. Denumirea planului
Amenajamentul fondului forestier proprietate public a comunei Budeti i a persoanelor
fizice asociate, UP I Budeti, judeul Maramure
A.1.2. Descrierea planului:
Amenajarea pdurilor sau amenajamentul este ansamblul de preocupri i msuri menite
s asigure aducerea i pstrarea pdurilor în stare corespunztoare din punctul de vedere al
funciilor ecologice, economice i sociale pe care acestea le îndeplinesc.
Gestionarea durabil a pdurilor - administrarea i utilizarea pdurilor astfel încât s îi
menin i s îi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea,
sntatea i în aa fel încât s asigure, în prezent i în viitor, capacitatea de a exercita funciile
multiple ecologice, economice i sociale permanente la nivel local, regional, naional i global
fr a crea prejudicii altor ecosisteme.
Modul de gestionare a fondului forestier naional se reglementeaz prin amenajamentele
silvice, care se constituie în baza documentelor de proprietate.
elurile de gospodrire a pdurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordan
cu obiectivele ecologice i social-economice i cu respectarea dreptului de proprietate
asupra pdurilor, exercitat potrivit prevederilor Codului Silvic.
Amenajamentul silvic se elaboreaz pe uniti de producie i/sau de protecie, cu
respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea procesului de producie
pentru pdurile de pe proprietile cu suprafee mai mici de 100 ha, incluse în uniti de
producie/protecie constituite în teritoriul aceleiai comune, respectiv aceluiai ora sau
municipiu, se face la nivel de arboret, cu condiia asigurrii continuitii la acest nivel,
aplicând tratamente adecvate.
Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietile de fond forestier
mai mari de 10 ha.
Proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioad
de 10 ani pentru fondul forestier al unei proprieti cu suprafaa de maximum 10 ha poate
recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe aceast proprietate forestier, în funcie
de caracteristicile structurale ale arboretului.
Normele tehnice care stau la baza amenajamentului silvic se elaboreaz i se aprob de
ctre autoritatea public central care rspunde de silvicultur, în colaborare cu Academia
de tiine Agricole i Silvice "Gheorghe Ionescu-ieti", cu alte instituii de specialitate
i organizaii neguvernamentale, cu respectarea urmtoarelor principii:
a) principiul continuitii i al permanenei pdurilor;
b) principiul eficacitii funcionale;
5
Potrivit acestui principiu, prin amenajament se asigur condiii necesare pentru o
gestionare durabil a pdurilor (adic administrarea i utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel
încât s li se menin i amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sntatea i s li se asigure pentru prezent i viitor capacitatea de a exercita funcii
multiple ecologice, economice i sociale la nivel local, regional i mondial, fr a genera
prejudicii altor sisteme), astfel încât acestea s ofere societii, permanent produse lemnoase i
de alt natur, precum i servicii de protecie i sociale cât mai mari i de calitate superioar.
Acest principiu se refer, atât la continuitatea în sens progresiv a funciilor de producie, cât i la
permanena i ameliorarea funciilor de protecie i sociale vizând nu numai interesele generaiei
actuale, dar i pe cele de perspectiv ale societii. Astfel, principiul continuitii capt
mobilitatea necesar pentru a putea corespunde oricror împrejurri. El implic, aadar, atât
pstrarea netirbit a pdurii ca întreg, cât i cultivarea, organizarea, modelarea i conducerea ei
într-o perspectiv a dezvoltrii durabile i fiabile.
b) Principiul eficacitii funcionale
Acest principiu exprim preocuparea permanent pentru creterea capacitii de producie
i protecie a pdurilor, precum i pentru valorificarea optim a produselor acestora. Se
urmrete creterea productivitii pdurilor i a calitii produselor, ameliorarea funciilor de
protecie ale arboretelor, vizând realizarea unei eficiene economice a gospodririi pdurilor,
precum i asigurarea unui echilibru corespunztor între aspectele de ordin ecologic, economic i
social, cu cele mai mici costuri.
c) Principiul conservrii i ameliorrii biodiversitii
Prin acest principiu se urmrete conservarea i ameliorarea biodiversitii la cele patru
niveluri ale acesteia (intraspecific, interspecific, ecosistemic i a peisajelor) în scopul
maximizrii stabilitii i a potenialului polifuncional al pdurilor pentru reterea gradului de
stabilitate i rezisten a arboretelor la aciunea factorilor vtmtori (vânt, zpad, boli,
duntori, vânat, poluare, .a.).
d) Principiul economic
Prin acest principiu se are în vedere recoltarea lemnului în vederea valorificrii pariale,
care altfel, prin eliminare natural, s-ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective.
Acest scop este secundar prioritar rmânând îngrijirea corespunztoare i la timp a arboretelor.
6
Trupuri de pdure componente
Pdurile care constituie U.P. I Budeti fac parte din 14 trupuri de pdure, prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Nr.
crt.
3 Izvorul Negru 4-8, 10 43,2 Budeti 37 7 38
4 Sermete - Izvorul
5 Izvorul Clinii 20-25 148,5 Budeti 34 7 35
6 Izvorul cu Peti 26-32 203,6 Budeti 33 8 34
7 Ruginoasa 33-37, 112 122,4 Budeti 34 5 35
8 Jireapn 9, 38-47, 49, 50, 113 172,7 Budeti 35 7 36
9 Toto 51-56, 78, 117 78,8 Budeti 35 7 36
10 Mgura Mare 57-63, 102, 114 181,3 Budeti 36 7 37
11 Scândurile 64, 103, 104 16,2 Budeti 35 5 36
12 Oana 65-74, 76, 77, 105, 106, 108-
110, 116, 118 321,8 Budeti 39 8 40
13 Mlci 75, 79-82, 86,115 164,7 Budeti 41 8 42
14 Breboaia 91 3,0 Budeti 36 10 37
Total U.P. I BUDETI 1716,6 - - - -
Distanele medii s-au calculat pân la sediul primriei, O.S. Mara i gara C.F.R. Sighet.
7
acestea sunt administrate, pe baz contractual, de ctre O.S. Mara.
Elemente de identificare a amenajamentului silvic
Fondul forestier care face obiectul prezentului amenajament aparine Comunei Budeti i
privat a persoanelor fizice asociate, judeul Maramure, provine în urma reconstituirii dreptului
de proprietate în baza Legii nr. 1/2000 din Ocolul Silvic Mara, dup cum urmeaz:
Tabelul 2
Judeul
Unitatea
teritorial
administrativ
Budeti 1, 2, 4-47, 49-82, 86, 91, 103-106, 108-118 1716,6
Total - - - - 1716,6
Teritoriul studiat este situat la izvoarele râului Cosu sub creasta ce leag vârfurile Roia,
Prisaca, Mgura Mare, Cuci i vârful Gutin, teritoriul studiat se afl în judeul Maramure,
comuna Budeti.
Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul U.P. I Budeti este situat în Provincia
Carpatic, Subprovincia Carpaii de Sud-Est, Regiunea Carpaii Orientali, Subregiunea Munii
Vulcanici, Districtul Munii Oa-Gutâi, Subdistrictul Munii Gutâiului.
Frmântrile geologice prin care a trecut teritoriul U.P. precum i stilul agenilor
morfogenetici au condiionat apariia unor forme complexe de relief. Înfiarea de ansamlu a
U.P., aspectul general al reliefului i altitudinea acestuia a determinat încadrarea teritoriului în
dou trepte de relief: deal i munte.
Forma complex de relief se caracterizeaz prin muni joi i mijlocii de geosinclinal, pe
structur eruptivo-vulcanic neogen i cuatemar.
Tipul morfogenetic întâlnit este Tipul Gutâi cu muni vulcanici joi i mijlocii, intens
erodai cu resturi de suprafee netezite cu mici poduri de lave i martori eruptivi (neckuri i
dikuri).
Unitatea geomorfologic predominant este versantul cu înclinare slab pân la foarte
repede, dominând versanii cu înclinare moderat. Culmile sunt în general late i rar ascuite.
8
Repartiia suprafeei Comunei Budeti i a persoanelor fizice asociate în ceea ce privete
înclinarea, expoziia i altitudinea se prezint în tabelele 3,4,5. Tabelul 3
Repartiia suprafeelor pe altitudine
Total 1716,6 ha 100 %
Altitudinea are o influen indirect asupra distribuiei vegetaiei, în schimb intervine
direct asupra factorilor climatici. Odat ce crete altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea
radiaiei solare sporete, vânturile sunt mai intense i mai frecvente, cantitatea de precipitaii i
umiditatea atmosferic cresc.
Pe categorii de expoziii, repartiia fondului forestier se prezint astfel:
Tabelul 4
parial însorite (V, N-V, E, S-E) 888,2 ha 51 %
expoziii umbrite (N, N-E) 696,7 ha 41 %
Total 1716,6 ha 100 %
Referitor la variaiile topoclimatului induse de expoziia versanilor se pot afirma
urmtoarele:
- expoziiile însorite (8 %) sunt cele mai clduroase, se înclzesc puternic în timpul zilei
i se rcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de
vegetaie este mai lung, dar pericolul îngheurilor târzii i a deosrii puieilor este mai mare;
perioadele de secet sunt mai lungi i mai dese, evapotranspiraia fiind mai puternic, stratul de
zpad este mai subire i se topete mai repede;
- expoziiile umbrite (41 %) beneficiaz de un plus de umiditate pedologic i atmosfe-
ric, de o persisten mai îndelungat a stratului de zpad, de temperaturi i amplitudini mai
sczute i de sezon de vegetaie mai scurt;
- expoziiile parial însorite i cele parial umbrite (51 %) prezint o situaie intermediar,
cu meniunea c versanii vestici beneficiaz de un plus de cldur, comparativ cu cei estici.
9
înclinare a terenului, astfel: Tabelul 5
Repartiia suprafeelor pe înclinri
terenuri cu înclinare între 16g i 30g 1420,2 ha 83%
terenuri cu înclinare între 31g i 40g 205,2 ha 12%
terenuri cu înclinare peste 40g 8,0 ha -%
Total 1716,6 ha 100 %
Din cele prezentate rezult c predomin terenurile cu pante cuprinse între 16g i 30g.
Înclinarea are o influen direct asupra profunzimii solurilor, care crete de la culme ctre
firul vilor i se reduce odat cu sporirea pantei. Pe terenurile slab înclinate i orizontale s-au
dezvoltat uneori fenomene de gleizare sau pseudogleizare. Scurgerea apelor pluviale este mai
mare pe terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanarea proceselor de eroziune
i alunecrile de teren.
Multitudinea factorilor geomorfologici enunai se afl în strâns legtur unii cu alii, deter-
minând formarea solurilor, repartizarea vegetaiei în spaiu, precum i productivitatea acesteia.
Relieful influeneaz atât rspândirea i însuirea solului (profunzime, intensitatea erodrii .a.)
cât i asupra proceselor de solificare, prezenei vegetaiei forestiere, tipurilor de pdure i de
staiune.
speciilor i productivitatea arboretelor. Condiiile geomorfologice actuale favorizeaz instalarea
i dezvoltarea molidiurilor de clase mijlocii de producie.
Geologie
Sustratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol este reprezentat prin
magmatite alpine de tipul andezitelor i andezitelor cuarifene de origine neogen i cuatemar.
Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic U.P. I Budeti se afl în bazinul râului Mara, pe versantul
drept al acestui râu care are ca aflueni principali de dreapta vile Cosu i Breboaia. La rândul
lor aceste vi au o serie de aflueni, printre care cei mai importani sunt: Valea Mare cu Izv.
Negru, Izv. Rou, Izv. Clinii i Izv. cu Peti; Valea Sivei (Jireapn) cu Pr. Prislop i pr.
Prindelui; Valea Oana cu pr. Pietrei, izv. Vilii, pr. Scândurile, Izv. Mertiului i Izv. Delu; Valea
Râuor cu Izv. Iazului; Valea Srat i Valea Mgurei.
Dintre aceste cursuri de ape doar râul Mara, Valea Cosului i Valea Breboaia au debit constant
în tot timpul anului. Multe dintre celelalte vi i pâraie amintite sunt lipsite uneori de ap, mai
ales în timpul verii. Alimentarea reelei hidrografice este mixt: atât nival cât i pluvial.
10
Climatologie
Din punct de vedere climatic, U.P. I Budeti se gsete într-o zon caracterizat printr-un
climat temperat continental moderat de munte.
Creterea treptat a altitudinii reliefului de la nord la sud atrage dup sine o etajare pe
vertical a tuturor elementelor climatice. Astfel odat cu creterea altitudinii scad temperatura i
presiunea aerului i cresc precipitaiile, nebulozitatea, umiditatea aerului i viteza vântului.
Celelate particulariti ale suprafeei active ca: orientarea versanilor, apele, gradul de acoperire
cu vegetaie, tipurile de soluri, etc. determin o serie topoclimate locale care se suprapun pe
fondul general al zonalitii de clim amintit. Astfel în funcie de altitudine i celelalte elemente
amintite, pe teritoriul studiat se individualizeaz prezena a dou sectoare climatice: de deal i de
munte. Caracteristicele climei sunt date de regimul termic, regimul pluviometric i cel eolian.
Regimul termic
Temperatura aerului (medii lunare i anuale în °C) înregistreaz mari variaii atât în
spaiu cât i în timp. Repartiia în spaiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu
care se gsete în invers reciprocitate.
Temperatura medie anual în zona deluroas este de 7-8°C, pentru ca în zona muntoas
s scad la 4-6°C.
Urmrind variaiile în timp ale temperaturilor medii lunare, se constat c acestea au un
mers normal, cu valori ce cresc treptat din ianuarie pân în iulie, dup care scad din nou
În ianuarie valorile termice sunt cuprinse între -2...-4°C în zona dealurilor i -6...-8°C în
zona montan, iar în iulie între 16...18°C în zona dealurilor î 12...14°C în zona montan.
Primul înghe se produce în jurul datei de 25 septembrie iar ultimul înghe în jurul datei
de 30 aprilie.Durata medie a intrvalului anual fr înghe scade de la 160 - 170 de zile în zona
dealurilor la 120 - 130 de zile în zona montan.
Regimul pluviometric
Precipitaiile atmosferice respect aceeai etajare pe vertical ca i celelalte elemente
climatice. Variaiile medii anuale cresc de la nord la sud i însumeaz cantiti cuprinse între 800
- 900 mm în zona dealurilor i 1100 - 1200 mm în zona montan.
Luna cea mai ploioas este iunie iar ce mai secetoas este februarie.
Prima ninsoare are loc la sfâritul lunii septembrie iar ultima la începutul lunii mai.
Numrul zilelor cu strat de zpad crete din noiembrie pân la sfâritul lui ianuarie dup care
scade pân la începutul lui aprilie. Durata medie anual a zilelor cu strat de zpad este de 60 -
65 de zile în zona de dealuri i 100 - 110 în zona montan.
Regimul eolian
Temperaturile medii, umiditaeta atmosferic i evapotranspiraia sunt influenate într-o
bun msur de direcia, viteza i intensitatea vântului în zon. Vânturile predominante care bat
în aceast zon sunt cele din nord-vest i vest. Frecvena medie anual a vântului pe cele dou
direcii amintite este: NV=15,1% i V=12,5%. Perioada de calm din timpul anului are o medie de
41%. Viteza medie a vântului pe cele dou direcii predominante este de 5 - 7 m/s.
11
Soluri
Condiiile climatice, geologice, geomorfologice i de vegetaie existente au determinat
formarea a trei tipuri de sol, încadrate în trei clase. Situaia solurilor pe clase, tipuri, subtipuri i
suprafee este prezentat în tabelul 8. Tipurile de sol au fost preluate din amenajamentul anterior
dup ce prin profile de control executate concomitent cu descrierea vegetaiei s-a constatat
corecta lor identificare. Tabelul 6
Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de sol
Nr.
Succesiunea
orizonturilor
Suprafaa
ha %
1 SOL TURBOS Turbos (histosol) Tipic (distric) 0201 T – Gr 22,5 1
Total sol brun eumezobazic 22,5 1
TOTAL SOL TURBOS 22,5 1
2
CAMBISOLURI
litic 3305 Ao-Bv-R 78,4 5
Total sol brun acid 1595,5 96
TOTAL CAMBISOLURI 1595,5 96
TOTAL SPODISOLURI 40,3 3
TOTAL U.P. I Budeti 1658,3 100
DESCRIEREA TIPURILOR I SUBTIPURILOR DE SOL
Solul brun acid tipic (districambosol tipic), cod 3301, cu profil Ao-Bv-C, repartizat pe
91% din suprafaa luat în studiu) este cel mai reprezentativ din cadrul U.P. i are urmtoarele
succesiuni de orizonturi: Ao-Bv-C. Este format pe roci bogate în minerale feromagneziene, dar
srace în minerale calcice, micaisturi, isturi cloritoase, andezite, pe versani cu expoziii i
pante diverse, este foarte puternic acid cu ph-3,6 -5,4, foarte humifer la intens humifer, cu
un coninut de humus (moder) de 6,2 - 12% pe grosimea de 5 -17 cm, oligomezobazic cu un grad
de saturaie în baze de 29 - 45 me% foarte bine aprovizionat în azot la suprafa (0,32 - 0,61 g%)
i foarte slab aprovizionat în profunzime (0,02 - 0,05 g%), luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu,
de bonitate mijlocie pentru fag, molid i paltin de munte. Bonitatea mijlocie este dat de volumul
edafic mijlociu cu un regim de umiditate i de troficitate optime, în aceste condiii edafice se
recomand compoziii el cu 8FA2MO sau 7FA2M01PAM. în prezent pe acest sol se afl în
majoritate arborete pure de fag, amestec de fag cu molid i molid.
Solul brun acid litic (districambosol litic), Acest subtip este asemntor celui tipic dar
cu substratul litologic R a crui limit superioar este situat între 20 - 50 cm adâncime. Solul se
întâlnete sub forma unor enclave în cadrul celui tipic pe versani repezi i foarte repezi, excesiv
scheletic, uneori cu roca la supraf,slab humifere având o fertilitate inferioar pantru fag i
molid.
12
Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de staiune
Staiunea, exprimat în geobotanic i ecologie prin termenii de habitat i biotop, este o
unitate cu areal practic omogen i caracteristici fizico-geografice proprii, prin care se deosebete
i se delimiteaz clar de alte areale înconjurtoare, aadar o unitate elementar de landaft
(geotop). Coninutul fizico-geografic îi confer acesteia i caracterul de unitate ecologic
(ecotop), având în cuprinsul ei un anumit specific ecologic.
Studiul condiiilor de relief, de roc, de pedogenez i evoluie a solurilor, al condiiilor
generale climatice i al topoclimatelor precum i al vegetaiei (atât din punct de vedere al
repartiiei speciilor în diferite uniti de suprafa, al pstrrii capacitii silvoproductive i
ridicrii valorii economice ale arboretelor) face posibil constituirea i caracterizarea tipurilor de
staiuni forestiere din unitatea de producie studiat.
Criteriile de grupare a unitilor staionale în tipuri de staiuni sunt indicate de însi
denumirea tipului de staiune. Aceste criterii sunt de natur fizico-geografic, ecologic i silvo-
productiv. Deoarece tipul de staiune se caracterizeaz, în rezultant general, printr-un anumit
specific ecologic i un anumit cadru fizico-geografic, pentru stabilirea tipului de staiune s-au
avut în vedere rezultantele ecologice echivalente (echivalena climatic, trofic, hidric).
Tipurile de staiune s-au înscris în fiele de descriere parcelar, utilizându-se indicativele
de clasificare dup sistematica din 1972, iar diagnoza lor s-a redat dup Chiri i col. – „Staiuni
forestiere“, Bucureti, 1977. Tabelul 7
Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de staiune
Nr.
crt.
subtip
Montan de amestec Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium i
alte acidofile
2 3.3.1.2. Montan de amestec Pm(i), podzolic edafic submijlociu, cu
muchi i alte acidofile 67,8 4 - 67,8 - 3301
3 3.3.2.1. Montan de amestecuri P(i), brun podzolic i criptopodzolic,
edafic mic, cu Luzula i Calamagrostis 32,6 2 - - 32,6
3301
3305
4
3.3.2.2.
criptopodzolic, edafic mijlociu, cu Festuca ± Calamagrostis
761,6
46
3301
3305
4102
5 3.6.2.0. Montan de amestec Pi, slab oligoturbos-mltinos 22,5 1 - - 22,5 0201
TOTAL FM2 941,7 56 - 829,4 112,3 -
FM1+FD4 - Etajul montan – premontan de fgete
6 4.3.1.1. Montan-premontan de fgete Pi, podzolic edafic mic, cu
Vaccinium 11,4 1 - - 11,4
3301
3305
7 4.3.2.1. Montan-premontan de fgete (Pi), brun acid, edafic mic 15,9 1 - - 15,9 3305
8 4.3.2.2. Montan-premontan de fgete (Pm), brun acid sau mull, edafic
mijlociu 689,3 42 - 689,3 -
TOTAL GENERAL ha
13
Cel mai rspândit tip de staiune este 3.3.2.2 Montan de amestecuri Pm(i), brun podzolic
sau criptopodzolic, edafic mijlociu, cu Festuca ± Calamagrostis care are aptitudini forestiere
favorabile, prezentând bonitate mijlocie pentru fag i molid.
Din punct de vedere al bonitii 92% sunt staiuni de bonitate mijlocie iar 8% sunt de bonitate
inferioar, întrunind astfel condiii optime pentru vegetaia forestier.
Fitoclimatic, pdurile studiate fac parte din etajele: ”Montan de amestecuri„ – (FM2) i ”Etajul
montan – premontan de fgete„ (FM1+FD4)
Tipuri de pdure
Tabelul 8
Nr.
crt.
Tip
de
staiune
Codul
Diagnoza
ha
2 1422 Molideto-fget cu Vaccinium myrtillus -i 14,6 1 - - 14,6
3 4161 Fget montan cu Vaccinium myrtillus -i 9,5 1 - - 9,5
4 3312 1151 Molidi cu Vaccinium myrtillus i Oxalis
acetosella -m 67,8 4 - 67,8 -
5 3321
4141 Fget cu Festuca altissima -m 3,4 - - 3,4 -
6 4151 Fget montan cu Luzula luzuloides i-m 29,2 2 - 29,2 -
7
3322
8 1331 Amestec de rinoase i fag cu Festuca altissima -
m 473,6 29 - 473,6 -
9 4141 Fget cu Festuca altissima -m 252,7 15 - 252,7 -
10 3620 1172 Rarite de molid cu Sphagnum i Vaccinium -i 22,5 1 - - 22,5
11 4311 4161 Fget montan cu Vaccinium myrtillus -i 11,4 1 - - 11,4
12 4321 4151 Fget montan cu Luzula luzuloides i-m 15,9 1 - 15,9 -
13
m 39,6 2 - 39,6 -
14 4141 Fget cu Festuca altissima -m 649,7 39 - 649,7 -
Total U.P. I Budeti 1658,3 100 - 1567,2 91,1
În vederea satisfacerii obiectivelor social-economice i ecologice stabilite, s-a realizat
zonarea funcional pe grupe, subgrupe i categorii funcionale a arboretelor, conform criteriilor
din „Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor” i prevederilor proceselor verbale întocmite la
Conferinele I i a II-a de amenajare. Zonarea funcional a pdurilor este cadrul prin care s-a
concretizat stabilirea funciei fiecrui arboret în parte. La încadrarea arboretelor în diverse
categorii funcionale s-au avut în vedere atât obiective de ordin economic, cât i obiective
sociale.
14
II 1.2E eluri de protecie 3,7 -
II 1.1I eluri de protecie 22,5 1
III 1.5L eluri de protecie 74,7 5
VI 2.1B eluri de producie 1443,3 87
T O T A L 1658,3 100
Tipul funcional grupeaz toate categoriile funcionale pentru care sunt indicate msuri
silviculturale similare. Astfel :
Tipul II (T II) - pduri cu funcii speciale de protecie situate în staiuni cu condiii grele
sub raport ecologic, precum i arborete în care nu este posibil sau admis recoltarea de mas
lemnoas, impunându-se numai lucrri speciale de conservare.
Tipul III (T III) - pduri cu funcii speciale de protecie pentru care nu se admit, de
regul, decât tratamente intensive - grdinrit, cvasigrdinrit.
Tipul VI (T VI) – pduri cu funcie de producie i protecie la care se poate aplica
întreaga gam de tratamente prevzute în normele tehnice, potrivit condiiilor ecologice, social-
economice, i tehnico organizatorice.
*****************************************************************
*=========================================================
* *
* A ! 4 C 5 A 6 7 A 7 C 8 A 10 B 12 A 12 B*
* ! 12 C 12 D 13 A 13 B 14 B 14 C 14 D 14 E 14 G*
* ! 15 A 15 C 15 D 15 E 15 F 16 A 16 B 16 C 16 D*
* ! 16 E 17 A 17 C 17 D 17 F 18 A 18 B 18 C 18 D*
* ! 18 F 18 G 18 H 19 A 19 B 20 A 20 B 20 C 20 D*
* ! 21 22 A 22 B 23 24 A 24 B 25 A 25 B 25 C*
* ! 25 D 25 E 26 A 26 B 27 A 27 B 27 C 27 D 27 E*
* ! 28 A 28 B 28 C 28 D 28 E 29 A 29 B 29 C 29 D*
* ! 29 E 29 F 30 A 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 31 A*
* ! 31 B 31 D 31 E 32 A 32 B 33 B 34 A 34 B 34 D*
* ! 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 36 A 36 B 37 A*
* ! 37 B 37 D 38 B 39 A 39 B 39 C 39 D 40 A 40 B*
* ! 40 D 40 E 40 F 40 G 41 A 41 B 41 C 41 D 41 E*
* ! 42 44 45 B 46 A 46 B 46 C 46 D 47 A 47 D*
* ! 49 D 51 A 51 B 51 C 51 D 52 53 54 55 A*
* ! 55 B 55 D 57 B 57 C 57 D 57 F 57 G 58 A 58 B*
* ! 58 C 58 D 58 E 59 A 59 B 59 C 60 A 60 B 60 C*
* ! 61 62 A 62 B 63 A 63 B 63 C 63 F 63 G 64 *
* ! 65 66 A 66 B 66 D 67 A 67 B 67 C 67 D 68 A*
* ! 68 B 68 C 69 A 69 B 69 C 69 D 69 E 70 A 70 B*
* ! 70 C 70 D 71 72 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B*
* ! 74 C 74 D 74 E 74 F 74 G 74 H 75 B 75 D 75 E*
* ! 75 F 76 A 76 B 77 A 77 B 78 79 A 79 B 79 C*
* ! 79 D 80 A 81 A 81 C 81 D 81 E 81 F 82 A 82 B*
* ! 82 D 86 91 102 103 104 105 106 108 *
* !109 110 *
*****************************************************************
* ! *
* ! *
*===============================================================*
* M ! 2 A 2 B 4 A 4 B 5 B 7 B 8 B 8 C 9 *
* ! 10 A 11 B 12 E 13 C 14 A 14 F 15 B 17 B 17 E*
* ! 18 E 31 C 31 F 32 C 32 D 33 A 33 C 34 C 35 G*
* ! 37 C 38 A 40 C 43 45 A 45 C 50 55 C 56 C*
* ! 56 D 57 A 57 E 63 D 63 E 66 C 66 E 67 E 73 C*
* ! 73 E 80 B 81 B 82 C *
* ! *
* *
*****************************************************************
U N I T A T I
*
*
* ! *
======*
* ! 56M2 56M3 58V 63N 68 D 69M 69R1 69R2 69R3*
* ! 69R4 70M 70R 73N 73R 74M 74N 74R1 75 A*
* ! 75 C 75N 76M1 76M2 77R 79M 79V 80M 80N *
* ! 80V 81N 82N 111D 112D 113D 114D 115D 116D *
16
Subunitatea de gospodrire cuprinde suprafeele de pdure, grupate sau dispersate, în care este
necesar i justificat, sub raport ecologic i social-economic, s se aplice un regim de gospodrire
diferit de cel al celorlalte poriuni de pdure. Potrivit obiectivelor social-economice, a structurii
actuale a pdurilor i a funciilor atribuite, în vederea gospodririi pdurilor s-au constituit dup
cum urmeaz:
- S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obinuite ce cuprinde arborete din grupa I, categoriile 5L
(TIII) i din grupa a II-a, categoria 1B (TVI) având o suprafa total de 1516,8 ha ce reprezint
92% din suprafaa total a pdurii;
- S.U.P."M" - pduri supuse regimului de conservare deosebit, ce cuprinde arboretele din grupa
I, categoriiile: 1.2A (TII), 1.2E (TII) i 1.2I (TII) având o suprafa total de 140,3 ha (8%).
REGIMUL
Regimul, modul în care se asigur regenerarea unei pduri(din smân sau pe cale
vegetativ), definete structura pdurii din acest punct de vedere. inând cont de obiectivele
social-economice i ecologice, de condiiile staionale i de vegetaie, precum i de necesitatea
folosirii cât mai judicioase a capacitii de producie i protecie a pdurilor s-a adoptat regimul
codru prevzut i la amenajamentele anterioare, regenerarea arboretelor urmând a se realiza
eficient pe cale natural din smân.
COMPOZITIA-EL
Compoziia-el reprezint asocierea speciilor din cadrul unui arboret care îmbin în orice
moment al existenei sale, în modul cel mai favorabil, exigenele biologice ale pdurii cu
cerinele social-economice.
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziie corespunztoare
tipului natural fundamental de pdure, condiiilor staionale, funciilor social-economice
atribuite, precum i strii de fapt actuale a acestuia. Compoziia-el din descrierea parcelar este
redat diferit dup cum urmeaz:
- compoziia-el la exploatabilitate, este redat pentru arboretele preexploatabile i
neexploatabile, reprezentând cea mai favorabil compoziie la care trebuie s ajung arboretele la
vârsta exploatabilitii, în raport cu compoziia lor actual i cu posibilitatea de modificare a ei,
prin interveniile posibile a se executa.
- compoziia-el de regenerare, este redat numai pentru terenurile goale de împdurit,
arboretele exploatabile în prezent i pentru cele care devin exploatabile în deceniul primei
perioade de amenajare. La stabilirea acesteia s-a inut cont de compoziia corespunztoare tipului
natural fundamental de pdure, din “Norme tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de
regenerarea pdurilor i de împdurire a terenurilor degradate”, ediia 2000.
17
Compoziia-el optim este compoziia stabilit pentru fiecare tip de pdure în parte
reprezentând compoziia-el optim corespunztoare tipului natural fundamental de pdure. Prin
lucrrile propuse de amenajament, se va urmri realizarea compoziiei optime.
La fixarea compoziiei el a fiecrui arboret s-au avut în vedere compoziia
corespunztoare tipului fundamental de pdure, condiiile staionale i starea actual a
arboretului existent, inând cont de rolul funcional atribuit acestor arborete, de experiena local
precum i de „Normele tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor
i de împdurire a terenurilor degradate” i „Normele tehnice pentru alegerea i aplicarea
tratamentelor”. Tendina actual la alegerea compoziiilor-el optime este revenirea la
compoziiile caracteristice arboretelor natural fundamentale. Având în vedere etajele de vegetaie
în care se încadreaz pdurile studiate, se vor promova molidul, fagul, bradul i paltinul de
munte etc.
Din analiza tabelului prezentat mai jos se observ c exist o mare diferen între
structura pe specii a arboretelor din cadrul U.P. i structura considerat optim, diferen care
vorbete despre rezultatele gospodririlor anterioare. Aceast structur optim trebuie, îns,
privit ca o structur-el, realizabil într-un viitor mai îndeprtat, dar spre care trebuie s se
orienteze gospodrirea pdurilor.
Compoziia el în raport cu tipul de staiune i pdure
S .U
A
3311
1422 5MO 3BR 2FA 3,7 0,7 1,9 1,1
4161 8FA 2MO 4,9 3,9 1
3312 1151 8MO 2LA 67,8 54,2 13,6
4151 8FA 2MO 2,2 1,8 0,4
3322
1331 6MO 2BR 2FA 473,6 94,7 284,2 94,7
4141 8FA 1BR 1PAM 237,9 190,3 23,8 23,8
4311 4161 8FA 2MO 4,8 3,8 1
4322 4121 8FA 1BR 1PAM 39,6 31,6 4 4
4141 8FA 1BR 1PAM 646,6 517,3 64,7 64,7
Total S.U.P. „A” 1516,8 844,0 371,3 188,3 92,5 20,7
Compoziia-el S.U.P. „A“ 100 56 25 12 6 1
18
M
3311
1422 5MO 3BR 2FA 10,9 2,2 5,4 3,3
4161 8FA 2MO 4,6 3,7 0,9
3321 4141 8FA 1BR 1PAM 1,2 1 0,1 0,1
4151 8FA 2MO 29,2 23,4 5,8
3322 1141 8MO 2LA 1,3 1 0,3
4141 8FA 1BR 1PAM 14,8 11,8 1,5 1,5
3620 1172 8MO 1PI 1AN 22,5 17,9 2,3 2,3
4311 4161 8FA 2MO 6,6 5,3 1,3
4321 4151 8FA 2MO 15,9 12,7 3,2
4322 4141 8FA 1BR 1PAM 1,9 1,5 0,2 0,2
Total S.U.P. „M” 140,3 61,6 60,6 5,1 1,8 6,6 2,3 2,3
Compoziia-el S.U.P. „M“ 100 44 43 3 1 5 2 2
Total 1657,1 905,6 431,9 193,4 94,3 27,3 2,3 2,3
COMPOZIIA-EL 100 54 26 12 6 2 - -
S-a urmrit promovarea cu precdere, de compoziii corespunztoare tipului fundamental
de pdure, condiiile staionale determinante, funciile economice i de protecie atribuite i
starea actual a arboretului existent.
Compoziia-el pentru arboretele din U.P. I Budeti, corespunztoare tipurilor naturale
fundamentale de pdure, este 54FA 26MO 12BR 6PAM 2LA.
Prin comparaia acesteia cu compoziia actual, în viitor, în vederea valorificrii
superioare a potenialului staional i a obinerii de arborete mai stabile i corespunztoare din
punct de vedere economic, este necesar:
- creterea procentului de brad i paltin;
- eliminarea treptat din compoziia arboretelor a speciilor mai puin valoroase din punct de
vedere economic, cum este mesteacnul.
TRATAMENTUL
Ca baz de amenajare, tratamentul definete structura arboretelor din punct de vedere al
repartiiei arborilor pe categorii dimensionale i al etajrii populaiilor de arbori i arbuti. Prin
tratament se înelege modul cum se face exploatarea unei pduri i se asigur regenerarea unei
pduri în cadrul aceluiai regim, în conformitate cu elurile fixate.
În principiu se urmrete alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condiiile
date. În raport cu condiiile de regenerare i de structurile urmrite, în cadrul pdurilor unitii de
producie s-a adoptat tratamentul tierilor progresive i tratamentul tierilor rase. tehnica aplicrii
tratamentelor este cea prevzut în ,,Normele tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor.
19
EXPLOATABILITATE
Exploatabilitatea definete structura arboretelor sub raport dimensional, i se exprim
prin diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grdinrit, respectiv prin vârsta
exploatabilitii în cazul structurilor de codru regulat.
S-a adoptat exploatabilitatea de protecie pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa
funcional I. Aceast vârst s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, în raport cu specia
preponderent corespunztoare compoziiei el la exploatabilitate. Din prelucrarea automat a
datelor a rezultat o vârst medie a exploatabilitii de 103 ani pentru S.U.P."A" .
Pentru arboretele cu funcii speciale de protecie din S.U.P. „M”, excluse de la
reglementarea procesului de producie, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilitii, ele urmând a fi
gospodrite doar prin lucrri de îngrijire, tieri de igien i conservare pân în momentul când
efectul protector atribuit se diminueaz în mod evident.
CICLUL DE PRODUCIE
Ca baz de amenajare, ciclul determin mrimea i structura pdurii în ansamblul su, în raport
cu vârsta arboretelor componente. Luându-se în considerare speciile i formaiunile forestiere
existente, starea actual a arboretelor, obiectivele social-economice i ecologice de realizat i
media vârstei exploatabilitii de producie, s-a adoptat pentru S.U.P. „A”, un ciclu de 110 an
20
Lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor
Tieri de îngrijire
Lucrrile de îngrijire i conducere a arboretelor s-au propus în timpul efecturii descrierii
parcelare, în funcie de situaia existent în fiecare u.a. i având în vedere prevederile din
normele tehnice în vigoare. S-a urmrit ca arboretele s fie parcurse cu una sau mai multe lucrri
de îngrijire, în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziia, densitatea, condiiile staionale i
obiectivele vizate.
Periodicitile i tehnica de execuie ale acestor lucrri sunt cele prevzute în „Norme tehnice
pentru îngrijirea i conducerea arboretelor” – ediia 2000, i urmresc ameliorarea compoziiei i
calitii arboretelor, creterea rezistenei lor la factorii destabilizatori i limitativi, stimularea
creterilor curente i mrirea potenialului de stabilitate ecologic a pdurii în ansamblul ei.
Fiecare unitate amenajistic a fost analizat în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a
amenajamentului stabilindu-se dup caz, atât numrul de intervenii cât i natura lor.
Degajri se vor executa în stadiul de semini i desi, urmrindu-se diminuarea proporiei
speciilor cu valoare economic sczut i favorizând astfel speciile valoroase.
Realizarea strii de masiv presupune trecerea exemplarelor speciilor arborescente de la existena
izolat specific fazei de semini la existena gregar (în grup), constituind un nou arboret, cu
toate atributele i funciile sale specifice.
În cazul arboretelor constituite din mai multe specii (amestecate), unele dintre acestea având o
vigoare sporit de cretere în primii ani de via, tind s copleeasc alte specii. Se manifest
astfel concurena pentru spaiu i hran atât în sol cât i în spaiul între speciile ce compun
arboretele respective.
i în cazul arboretelor constituite din aceeai specie (pure) apare concurena pentru hran i
spaiu. Unele exemplare de dimensiuni mai mari (de exemplu cele provenite din lstari sau cele
provenite din seminiuri preexistente neutilizabile neextrase la timp) devin copleitoare pentru
exemplarele sntoase i viabile dar aprute mai târziu.
Din considerentele menionate mai sus este necesar intervenia omului în procesul natural de
autoreglare a arboretului prin înlturarea parial sau total a speciilor sau exemplarelor
copleitoare, lucrare ce poart denumirea de degajare. Aceasta are caracter de selecie în mas i
se execut în faza de desi.
21
- dirijarea competiiei interspecifice, prin inerea în frâu a exemplarelor din speciile repede
cresctoare care ar putea coplei parial sau integral specia sau speciile valoroase;
- dirijarea competiiei intraspecifice, prin inerea sub control sau înlturarea din masiv a
preexistenilor, lstarilor, a exemplarelor vtmate i promovarea exemplarelor viabile i
sntoase;
- ameliorarea compoziiei i a desimii arboretului i crearea unor condiii mai favorabile de
cretere i dezvoltare a desiului din specia sau speciile de valoare;
- ameliorarea mediului intern specific;
- meninerea integritii structurale a arboretului (consistena ≥0,8).
Intervalul de timp dup care se revine cu o nou degajare pe aceeai suprafa (periodicitatea)
depinde de natura speciilor, de condiiile staionale, de stare i structura pdurii. În general
periodicitatea degajrilor variaz între 1 i 3 ani. Sezonul de executare a degajrilor depinde de
speciile existente, de condiiile de vegetaie. Se consider optim perioada 15 august-30
septembrie. Lucrri de degajri se vor face în u.a.- urile urmtoare: 79 B.
Curiri se vor executa în arboretele ajunse în stadiul de nuieli-prjini, cu consistena plin
(0,9-1,0), de 15 ani. Prin curiri se va urmri în continuare promovarea speciilor valoroase,
extrgându-se exemplarele de valoare economic sczut, precum i exemplarele din speciile de
baz cu creteri reduse sau cu defecte tehnologice. Interveniile se vor face în aa fel încât
consistena s nu scad sub 0,75 i fr a se crea ochiuri fr vegetaie forestier.
Obiectivele urmrite prin aplicarea curirilor sunt urmtoarele:
- continuarea ameliorrii compoziiei arboretului în concordan cu compoziia-el fixat. Acest
lucru este realizabil prin înlturarea exemplarelor copleitoare din speciile nedorite;
- îmbuntirea strii fitosanitare a arboretului, prin eliminarea treptat a exemplarelor uscate,
rupte, vtmate, defectuoase, preexistente, a lstarilor, având grij s nu se întrerup în niciun
punct starea de masiv;
precum i a configuraiei coroanei;
- ameliorarea mediului intern al pdurii, cu efecte favorabile asupra capacitii productive i
protectoare, ca i a stabilitii generale a acesteia;
- valorificarea masei lemnoase rezultate;
- meninerea integritii structurale (consistena ≥0,8).
Lucrri de curiri s-au propus în u.a. – urile urmtoare: 58C, 59B, 60B, 68B, 70C, 71, 73D.
Rrituri se vor executa în stadiul de dezvoltare pri-codrior i codru mijlociu, promovându-se
în continuare speciile i exemplarele valoroase. Concomitent cu aceste lucrri se vor extrage i
eventualii preexisteni, fr îns a crea goluri în arboret.
22
- ameliorarea calitativ a arboretelor, mai ales sub raportul compoziiei, al calitii tulpinilor i
coroanelor arborilor, al distribuiei lor spaiale, precum i al însuirilor tehnologice ale lemnului
acestora;
- ameliorarea structurii genetice a populaiilor arborescente;
- activarea creterii în grosime a arborilor valoroi, ca urmare a rririi treptate a arboretului, fr
îns a afecta creterea în înlime i producerea elagajului natural;
- luminarea mai pronunat a coroanelor arborilor de valoare din speciile de baz, cu ocazia
ultimelor rrituri, pentru a crea condiii mai favorabile pentru fructificaie i deci, pentru
regenerarea natural a pdurii;
- mrirea rezistenei pdurii la aciunea vtmtoare a factorilor biotici i abiotici, meninerea
unei stri fitosanitare cât mai bune i a unei stri de vegetaie cât mai active a arboretului rmas;
- modelarea eficient a mediului intern a pdurii;
- recoltarea i valorificarea complet a arborilor care trebuie s cad din pdure.
În amenajamentul UP I Budeti, avem astfel de lucrri în u.a – urile 4C, 5A, 6, 7A, 7C, 8A, 8B,
10B, 12A, 12D, 13A, 13B, 14D, 15D, 15E, 16C, 16D, 17F, 18A, 18C, 18F, 18G, 19B, 20B, 22A,
23, 24A, 24B, 25A, 25B, 25E, 27C, 27D, 28C, 29A, 30D, 31D, 32B, 35B, 38B, 39A, 40D, 41B,
42, 44, 45B, 45C, 46B, 47D, 57D, 57E, 58C, 59B ,60B ,63A, 65, 66A, 66B, 66D, 67A, 67C,
68A, 68C, 69B, 72, 73D, 74C, 74G, 75B, 77A, 77B, 79A, 81E, 105, 106, 109.
Lucrri de îngrijire specifice
Tierile de igien se fac ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclam, dar pentru
cele incluse în planuri decenale de recoltare volumul recoltat va fi contabilizat la tierile
respective i nu la tieri de igien. Aceste lucrri urmresc asigurarea unei stri fitosanitare
corespunztoare a arboretelor, obiectiv ce se realizeaz prin extragerea arborilor uscai, în curs
de uscare, czui, rupi, doborâi de vânt ori zpad, puternic atacai de insecte sau ciuperci, cu
vtmri mecanice, precum i a arborilor– curs i de control folosii în lucrrile de protecia
pdurilor fr ca prin aceste lucrri s se restrâng biodiversitatea pdurilor.
În amenajamentul UP I Budeti avem astfel de lucrri în u.a.-urile 2, 3, 4 A, 4 B, 6, 7 B, 8, 9, 10
A, 10 B, 10 C, 10 D, 11, 12, 13, 14, 15, 16 A, 17, 18 B, 19, 21 B, 21 C, 22, 23, 24 A, 25, 27, 28
A, 29 B, 30 B, 31 B, 35 A, 35 C, 36 A, 36 C, 36 D, 38 A, 38 B, 39 B, 41 A, 41 B, 41 D, 42
A, 43 A, 44, 45 A, 45 B, 45 C, 46, 47 B, 54, 55 B, 56 D, 67 C, 68D, 75 D, 76 C, 80 A, 80 B,
81 B, 81F, 82A, 82B, 83, 84 B, 88 A, 88 B, 88 C, 88 D, 89 A, 89 B, 89 D, 89E, 89 G, 89 H,
90 A, 90 B, 91 B, 91 E, 91 F, 91 G, 92 A, 93 A, 93 C, 93 F, 94 B, 95 B, 95 C, 97, 98 A, 98 C,
98 D, 98 E, 98 F, 98 G, 99 A, 99 D, 101 A, 101 C, 102 A, 102 D, 103, 104 A, 105 C, 106 A, 107
D, 108 B, 109, 110, 111 B, 112, 113 C, 114 B, 114 D, 114 E, 115 A, 115 C, 115E, 117 A, 119 A,
119 B, 120 A, 120 B, 120 D, 120 E, 121, 122 B, 122 C, 123, 125 A, 127 B, 128B, 130 D, 130 F, 131
B, 131 E.
23
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrri rmâne în atenia organului
executor. O sintez a lucrrilor propuse (volume i suprafee), pe grupe de categorii funcionale,
este redat în tabelul 12.
Tabelul 12
L u
cr r
i
Tipul Funcional Suprafaa [ha] Volum [mc] Posibilitatea anual pe specii [mc]
Total Anual Total Anual FA MO BR PAM PIN DR PI DT
D
R
II 3,8 0,4 65 6 2 4 - - - - - -
III-VI 520,6 52,0 14270 1427 391 919 107 3 - 5 - 2
Total 524,4 52,4 14335 1433 393 923 107 3 - 5 - 2
P ro
d u
ar e II 3,8 0,4 65 6 2 4 - - - - - -
III-VI 562,9 56,3 14310 1431 394 920 107 3 - 5 - 2
Total 566,7 56,7 14375 1437 396 924 107 3 - 5 - 2
T i
er i
d e
ig ie
n
III-VI 434,4 434,4 3507 351 254 67 20 - 1 8 - -
Total 492,0 492,0 3939 394 284 79 20 - 1 8 1 -
T o
ta l
g en
er al
II 61,4 58 497 49 32 16 - - - - 1 -
III-VI 997,3 490,7 17817 1782 648 987 128 3 1 13 - 2
Total 1058,7 548,7 18314 1831 680 1003 128 3 1 13 1 2
Produsele principale, conform Codului Silvic art. 58 alin. 2, lit. a) reprezint:”produse
principale - rezultate din tieri de regenerare a pdurilor” .
Produsele secundare, conform Codului Silvic art. 58 alin. 2, lit. b) reprezint:”produse
secundare- rezultate din tieri de îngrijire i conducere a arboretelor”.
Produsele accidentale, conform Codului Silvic art. 58 alin. 2, lit. c) reprezint: ”produse
accidentale-rezultate în urma aciunii factorilor biotici i abiotici destabilizatori sau din
defriri de pdure legal aprobate”.
Produsele de igien, conform Codului Silvic art. 58 alin. 2, lit. d) reprezint: ”produse de
igien- rezultate din procesul normal de eliminare natural”.
24
Planurile lucrrilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiiile de a fi parcurse cu astfel de lucrri (consisten, diametru). În plan nu au
fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu respectiv seminiurile rezultate în urma
tierilor de racordare. La aplicarea lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor se vor
respecta indicaiile date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor” ediia
2000. În legtur cu aplicarea lucrrilor de îngrijire se fac urmtoarele precizri:
- lucrrile de îngrijire prevzute prin amenajament sunt cele corespunztoare la data
efecturii descrierii parcelare. Anual, organele de aplicare vor urmri în teren evoluia
arboretelor i, în msura în care acestea îndeplinesc (chiar i pe poriuni din suprafaa unitii
amenajistice) condiiile prin care pot fi parcurse cu astfel de lucrri, ele se vor aplica chiar dac
nu au fost prevzute în planul lucrrilor de îngrijire.
- în situaia în care arboretul nu este omogen, lucrrile de îngrijire vor fi efectuate în
raport de caracteristicile arboretului de pe poriunile care necesit intervenii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafa, volumul de extras
fiind orientativ;
- având în vedere importana lucrrilor de îngrijire în ceea ce privete îmbuntirea strii
fitosanitare, ameliorarea compoziiei i creterea productivitii arboretelor, se recomand ca
aceste lucrri s se execute la timp, de bun calitate i de câte ori este cazul.
Suprafeele i volumele de extras prin rrituri i curiri sunt redate pe drumuri
existente i la nivel de u.a., iar tierile de igien - global, pe instalaii de transport, în planul
lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor.
Menionm c volumele de mas lemnoas de recoltat prin lucrri de îngrijire i conducere a
arboretelor au un caracter orientativ i, din aceast cauz, la executarea lucrrilor nu se va urmri
în mod special recoltarea masei lemnoase prevzute în amenajament, ci parcurgerea suprafeelor
prevzute i realizarea obiectivelor de ordin cultural. Se recomand ca ocolul s efectueze lucrri
de îngrijire i în arboretele neprevzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizeaz
condiii pentru aplicarea lor. Ordinea parcurgerii arboretelor se va stabili de ctre ocol, în
funcie de necesiti.
Lucrri de regenerare i împdurire
Aceste lucrri s-au planificat în funcie de situaia înregistrat în timpul descrierii parcelare, de
nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare i de necesitatea introducerii
în circuitul productiv a terenurilor fr vegetaie forestier destinate împduririi, urmrindu-se
realizarea unor structuri cât mai apropiate de cele normale în raport cu funciile atribuite
arboretelor respective. Compoziiile de regenerare s-au stabilit în funcie de particularitile
staionale i de cerinele ecologice ale speciilor, inând seama de prevederile din „Norme tehnice
pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor i de împdurire a terenurilor
degradate” ediia 2000 i din „Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor” ediia 2000.
Referitor la lucrrile de regenerare i completare, se fac urmtoarele precizri, de care s-a inut
seama la întocmirea proiectului:
- în vederea ajutorrii regenerrii naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele lucrri,
chiar dac nu sunt evideniate în plan, cum ar fi: înlturarea litierei groase, nedescompuse, de pe
unele poriuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înelenite, toate acestea cu scopul creerii
condiiilor ajungerii seminelor la sol;
- împduririle i eventualele completri se vor face cu material de provenien local sau de la
ali productori, dar numai cu proveniene valoroase i certe i cu respectarea strict a zonelor de
transfer;
- s-a dat prioritate speciilor cu valoare economic ridicat;
- puieii folosii la împduriri vor fi de provenien local, pe cât posibil produi în pepinierele
cantonale, sau provenii din regiuni cu condiii edafo – climatice similare; seminele folosite la
producerea puieilor s fie recoltate din zon, pstrându-se astfel caracterele ereditare ale arboretelor
locale;
- ritmul împduririlor va trebui s-l urmreasc pe cel al tierilor, dar cu respectarea perioadei
optime pentru aceste lucrri;
- se va urmri realizarea cât mai repede posibil a strii de masiv;
- în culturile nou create (regenerri naturale, plantaii, culturi mixte) se vor executa lucrrile
corespunztoare stadiului de dezvoltare i strii arboretelor respective (descopleiri, depresaje,
degajri etc.), ori de câte ori este necesar, periodicitile din instruciuni fiind orientative.
În vederea regenerrii cât mai urgente i a realizrii unor arborete de valoare s-au propus, pentru
acest deceniu, urmtoarele categorii de lucrri:
A. Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale;
B. Lucrri de regenerare constând din împduriri dup tieri rase i progresive;
C. Completri în arboretele care nu au închis starea de masiv
Împduririle vor fi urmate de lucrri de îngrijire a culturilor nou create. Volumele de lucrri
stabilite în acest plan sunt orientative, urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul s
stabileasc în mod concret lucrrile ce se execut, precum i volumul acestora.
26
Tehnologiile de împdurire nu prezint particulariti în cadrul U.P., ele regsindu-se în lucrarea
„ Norme tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor i de
împdurire a terenurilor degradate” ediia 2000.
Lucrri de împdurire (fr tieri de regenerare) se vor executa în u.a.-urile: 68 D 75 A 75 C.
Lucrri completri se vor executa în u.a.-urile: 18 H 57 G. Tabelul 13
Lucrri de ajutorarea regenerrilor naturale i de împdurire
Simbol Categoria de lucrri Suprafaa de
parcurs (ha)
A.1 Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale 141,2
A.1.3 Îndeprtarea subarboretului, a seminiului i a tineretului neutilizabil 141,2
A.2 Lucrri de îngrijire a regenerrii naturale 87,8
A.2.1 Descopleirea seminiurilor 87,8
B Lucrri de regenerare 164,6
B.1 Împduriri în terenuri parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare 13,9
B.1.1 Împduriri în terenuri goale din fondul forestier 1,2
B.1.1.1 Împduriri în poieni i goluri 1,2
B.1.2 Împduriri în terenuri parcurse cu tieri de regenerare 12,7
B.1.2.1 Împduriri în suprafee parcurse cu tieri de regenerare 12,7
B.2 Împduriri în suprafee prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare 158,9
B.2.3 Împduriri dup tieri progresive (prevzute) 133,0
B.2.3 Împduriri în completarea regenerrii naturale dup tieri de conservare 25,9
C Completri în arboretele care nu au închis starea de masiv 36,2
C.1 Completri în arboretele tinere existente 1,6
C.2 Completri în arboretele nou create 34,6
D Îngrijirea culturilor tinere 69,7
D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create 69,7
27
Tratamente
Tratamentul cuprinde un sistem de msuri biotehnice prin care se pregtete i se realizeaz, în
cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaie la alta.
Gospodrirea intensiv, raional i multifuncional a fondului forestier impune ca necesitate
adoptarea unei game largi de tratamente, dând prioritate celor bazate pe regenerarea natural a
speciilor autohtone valoroase, în cadrul unor perioade lungi sau continue de regenerare, pentru
meninerea acoperirii corespunztoare a solului.
Prin tratament se înelege modul special cum se face exploatarea i se asigur regenerarea unei
pduri în cadrul aceluiai regim, în vederea atingerii unui anumit scop.
Masa lemnoas care rezult în urma aplicrii tratamentelor este încadrat în grupa produselor
principale, iar tierea prin care se realizeaz poart numele de tiere de produse principale.
Tratamentul cel mai indicat de aplicat într-o pdure dat va fi acela care permite recoltarea
produselor principale cu cele mai reduse cheltuieli i pierderi, dar care reuete în acelai timp s
asigure îndeplinirea integral a obiectivelor de gospodrire i mai ales regenerarea mai valoroas
i mai ieftin prin care s se realizeze cât mai sigur structura el fixat pentru fiecare arboret i
ansamblu de arborete.
La alegerea tratamentului aplicabil la o pdure se va ine seama de o serie de criterii i
recomandri dintre care:
- alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularitilor ecologice, a strii arboretelor
respective, a funciilor social-economice ale acestora, a accesibilitii lor actuale i de
perspectiv, precum i în raport de condiiile tehnice i economice existente, prioritar fiind
tratamentul cel mai intensiv.
- se va da prioritate regenerrii naturale care va conduce la realizarea cu cheltuieli mai reduse a
unor arborete capabile s conserve diversitatea genetic local, care sunt mai bine adaptate
ecologic i deci mai valoroase;
- promovarea de câte ori este posibil ecologic i justificat economic a arboretelor amestecate,
divers structurate i valoroase;
- se vor promova tratamentele prin care se evit întreruperea brusc a funciilor ecoprotective
care trebuie s le exercite pdurea respectiv, evitând astfel declanarea unor fenomene
toreniale, a eroziunii, a alunecrilor de teren, a fenomenului de înmltinire etc.;
- în cazul pdurilor cu rol de protecie deosebit la alegerea tratamentelor, se acord prioritate
considerentelor de ordin cultural care conduc tot mai categoric la adoptarea tratamentelor
intensive bazate pe regenerarea sub masiv i cu perioad lung de regenerare. În pdurile cu rol
de protecie se pot adopta i la alte tipuri de intervenii, respectiv lucrri speciale de conservare
sau tieri de igien;
- trecerea de la o generaie la alta este necesar s se fac fr întreruperi pentru a nu periclita din
capacitatea bioecologic de regenerare a pdurii respective i a nu se întrerupe nici chiar pentru
perioade mai scurte de timp rolul su protector sau estetic.
28
Tratamentul tierilor progresive - tieri în ochiuri face parte din grupa tratamentelor cu tieri
repetate, localizate, la care regenerarea se realizeaz sub masiv. În cadrul tratamentului tierilor
progresive sunt difereniate trei genuri de tieri de regenerare:
a) de deschidere a ochiurilor;
b) de lrgire a ochiurilor i luminare a seminiurilor;
c) de racordare a ochiurilor.
În arboretele exploatabile care nu au fost suficient rrite, trebuie executate, înainte de începerea
aplicrii tierilor de regenerare, aa-numitele tieri preparatorii, care au scopul principal de a
pune în lumin coroanele arborilor de valoare, cu rol de seminceri, pentru a fructifica cât mai
abundent. Caracteristica principal a tratamentului tierilor progresive o constituie declanarea
procesului de regenerare, cu ocazia primelor tieri, într-un numr variabil de puncte de pe
suprafaa arboretului, care constituie aa numitele „ochiuri de regenerare“. Numrul ochiurilor,
mrimea, forma i repartizarea acestora se stabilesc în raport cu ritmul tierilor i cu evoluia
procesului de regenerare. Tratamentul tierilor progresive se recomand pentru o gam larg de
arborete, constituite din specii cu temperamente diferite, în condiiile rii noastre este indicat a
se aplica în pduri din grupa a II-a (cu funcii de producie i protecie), precum i la unele pduri
din grupa I (cu funcii speciale de protecie), pentru regenerarea arboretelor de stejar pedunculat,
stejar brumriu, stejar pufos, gârni, cer, gorun, precum i a leaurilor de câmpie, lunc i deal, a
goruneto-fgetelor, fgetelor, amestecurilor de fag cu rinoase, brdetelor, amestecurilor de
brad cu molid. Tratamentul se poate aplica, cu adaptri corespunztoare, i în molidiuri situate
în staiuni în care pericolul doborâturilor produse de vânt este relativ redus.
Lucrri de tieri progresive se vor face în u.a.- urile urmtoare:
Însmânare: 27 A;
Punere în lumin: 14 B 15 C 15 F 16 B 26 A 26 B 28 A 29 C 30 C 37 B 37 D 39 B 39
C 39 D 40 B 40 G 46 D 54 57 B 57 C 58 B 58 D 61 63 B 63 F 63 G 70 D 73B 78
80 A 81 C 81 D;
Racordare (împdurire în situaia în care refacerea natural nu este una bun):14 E 28 D 35
F 40 A 53 58 E 59 A 60 C 63 C 67 B 74 A 74 D 74 E 76 B 81 A 82D;
Împdurire sub masiv: 14 C 15 A 16 E 25 C 25 D 27 B 29 B 30 A 34 A 35 A 35 C 35
D 58 A 74;
Tratamentul tierilor rase se caracterizeaz prin recoltarea integral a arboretului exploatabil, de
pe o anumit suprafa, printr-o singur tiere, fiindc urmate de cele mai multe ori de o
regenerare pe cale artificial.
Prin aplicarea tratamentului tierilor rase în benzi se urmrete obinerea, în cât mai mare
msur, a regenerrii naturale.
- benzile care se taie ras beneficiaz de adpostul lateral al arboretului vecin, regenerarea
natural fiind favorizat, mai ales în cazul speciilor cu smân uoar - molid, pin, larice.
Tratamentul tierilor rase în benzi se poate aplica în vederea regenerrii naturale a unor arborete
de molid, pin sau larice, situate pe pante pân la 35g, ele se aplic i în zvoaie, culturi de plop i
slcii selecionate. Astfel de tieri se pot aplica i pentru refacerea sau substituirea unor arborete
slab productive sau necorespunztoare funciilor de protecie. Limea optim a benzilor este de
30-40 m, totui, în unele staiuni favorabile, pe versanii umbrii, unde seminiul instalat are mai
puin nevoie de adpostul arboretului vecin, limea benzilor poate fi mai mare, atingând chiar
70 m;
- în aceste limite, limea benzilor se stabilete difereniat în raport cu caracteristicile ecologice
ale speciilor de regenerat.
În cazul refacerii arboretelor funcional necorespunztoare, limea benzilor va fi de 30-70 m. În
molidiuri i pinete se constituie succesiuni de tieri ca i în cazul tierilor rase pe parchete mici.
Dat fiind c aici se urmrete cu prioritate asigurarea regenerrii naturale, intervalul de alturare
a benzilor trebuie s fie corelat cu periodicitatea fructificaiei i dinamica instalrii i dezvoltrii
seminiului, fr a fi mai scurt de 3 ani. În molidiuri nu se aplic tieri rase în benzi alterne. În
zvoaie, culturi de plopi euramericani i de salcie selecionat, alturarea parchetelor se face la 2-
3 ani.
Lucrri de tieri rase în benzi alturate urmate de împduriri se vor face în u.a.- urile urmtoare:
29 F 36 B 40 F 51 B 79 D.
Lucrri speciale de conservare
corespunztoare îndeplinirii funciei de protecie atribuite.
Tieri de conservare
Prin lucrrile de conservare se urmrete regenerarea natural a acestor arborete. Volumul de
extras are caracter orientativ, rolul cel mai important îl are efectuarea lucrrilor la momentul
potrivit, cu cele mai mici prejudicii aduse mediului. La exploatare se vor folosi manoane de
cauciuc pentru protejarea arborilor rmai pe picior.
Se vor aplica în arboretele mature (aflate în perioada exploatabilitii de regenerare) i au în
vedere regenerarea treptat a acestora. Tierile au ca scop principal conservarea arboretului
(asigurarea continuitii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) i nu extracia de material
lemnos (Giurgiu 1988).
30
În ceea ce privete aplicarea acestor tieri, se fac urmtoarele recomandri:
- tierile vor începe din momentul atingerii exploatabilitii de protecie;
- prin tieri se va urmri declanarea regenerrii naturale i promovarea nucleelor de regenerare
deja existente;
Lucrri de conservare se vor face în u.a.- urile urmtoare: 2 B 4 B 9 10 A 11 B 12 E 14 A 14 F
32 D 35 G 37 C 40 C 43 50 56 C 82C.
A.1.3. Obiectivele planului
În amenajament problemele se trateaz în concepie sistemic, urmrindu-se integrarea
amenajrii pdurilor în managementul i amenajarea mediului, în condiiile ecologice, economice
i sociale din zon. Pdurea, prin natura ei, este un sistem organizat, dar nu în scopuri social
economice, ci în vederea autoconservrii. Aceasta trebuie s fie reorganizat i adaptat, sub
aspect structural, la funcia sau funciile economice ori sociale ce i s-au atribuit. Schimbarea
structurii unei pduri nu se poate face decât în procesul gospodririi ei, prin tieri i regenerri
sistematice i consecvente. Caracterul sistematic al acestora este asigurat prin amenajament
(proiect), care stabilete obiectivele de atins i structura de realizat, planific lucrrile de
exploatare i cultur ce se impun, cât i respectarea condiiilor de mediu care se impun.
Obiectivele social -economice i ecologice ale pdurii reflect cerinele societii fa de
produsele i serviciile oferite de natur. Obiectivele social-economice i ecologice avute în
vedere la elaborarea amenajamentului sunt: Tabel 14
Obiective social – economice i ecologice
Nr. crt Grupa de obiective i
servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
1. Protecia terenurilor i solurilor -Terenurile cu înclinare mai mare de 35 grade - Terenurile cu înmltinare permanent
2. Protecia contra factorilor climatici i industriali duntori
-Protecia pdurilor cu condiii foarte grele de regenerare
3. Servicii tiinifice i de ocrotire
a genofondului i ecofondului forestier
- siturile Natura 2000 ROSPA 0134 - Munii Gutâi i ROSCI 0089 -
Gutâi - Creasta Cocoului
4. Produse lemnoase - Lemn de molid, fag, brad,etc. pentru cherestea
5.
vopselelor, materiile prime pentru produse artizanale,etc.
31
A.1.4. Informaii privind producia care se va realiza
Volumul total de mas lemnoas posibil de recoltat a fost estimat la 71046 m3, pentru întreaga perioad de aplicare a amenajamentului (10 ani), rezultând o intensitate medie de 4,3
m3/an/ha raportat la întreaga suprafa a arboretelor (1658,3 ha), adic 43 % din creterea curent
medie a arboretelor (6,1 m3/an/ha). În cazul în care fondul de producie este afectat de tierile accidentale, volumul provenit din acestea se va precompta fie din produsele principale, fie din cele secundare, în funcie de vârsta arboretului.
Pentru unitatea de producie UP I Budeti a fost elaborat planul decenal ce cuprinde arboretele din care urmeaz s fie recoltat posibilitatea anual de mas lemnoas astfel:
- prin planul decenal de produse principale (mas lemnoas rezultat în urma aplicrii
tratamentelor de regenerare – tratamentul tierilor progresive+tratamentul tierilor rase) se va
extrage o posibilitate anual de 4830 m3/an (48304 m3/10 ani);
- prin planul decenal de produse secundare (mas lemnoas rezultat în urma aplicrii
lucrrilor de îngrijire de degajri+curiri + rrituri) se va extrage o posibilitate anual de 1431
m3 /an (14375m3/10 ani);
- prin planul lucrrilor de conservare se va extrage un volum de mas lemnoas de 443
m3 /an (4428 m3/10ani);
- prin tieri de igien se va extrage un volum de mas lemnoas de 394 m3 /an
(3939m3/10ani). Tabelul 15
L u
cr r
Suprafaa [ha] Volum [mc] Posibilitatea anual pe specii [mc]
Total Anual Total Anual FA MO BR PAM PIN DR PI DT
P ro
d u
T i
er i
d e
co n
se rv
ar e
III-VI - - - - - - - - - - - -
P ro
d u
ar e II 3,8 0,4 65 6 2 4 - - - - - -
III-VI 562,9 56,3 14310 1431 394 920 107 3 - 5 - 2
Total 566,7 56,7 14375 1437 396 924 107 3 - 5 - 2
T i
er i
d e
ig ie
n II 57,6 57,6 432 43 30 12 - - - - 1 -
III-VI 434,4 434,4 3507 351 254 67 20 - 1 8 - -
Total 492,0 492,0 3939 394 284 79 20 - 1 8 1 -
T o
ta l
g en
er al
II 140,3 65,9 4925 492 135 356 - - - - 1 -
III-VI 1420,9 533,1 66121 6612 3509 2645 436 5 1 13 - 2
Total 1561,2 599,0 71046 7104 3644 3001 436 5 1 13 1 2
32
Concluzii
La alegerea tratamentelor s-au avut în vedere condiiile naturale i cerinele social-
economice, care impun ca majoritatea pdurilor s fie conduse spre structuri diversificate,
amestecate, naturale sau de tip natural, capabile s îndeplineasc funcii multiple de producie i
protecie. Alegerea tratamentelor s-a fcut în raport cu tipurile de categorii funcionale. În raport
de condiiile de regenerare i de structurile urmrite, în amenajamentul fondului forestier
proprietate public a comunei Budeti i a persoanelor fizice asociate UP I Budeti, jude
Maramure au fost adoptate urmtoarele tratamente:
Tratamentul tierilor progresive - face parte din grupa tratamentelor cu tieri repetate,
localizate, la care regenerarea se realizeaz sub masiv. Caracteristica principal a tratamentului o
constituie declanarea procesului de regenerare cu ocazia primelor tieri, într-un numr variabil
de puncte de pe suprafaa arboretului, care constituie aa numitele "ochiuri de regenerare". La
aplicarea acestui tratament se ine seama de repartizarea, mrimea, forma i numrul ochiurilor,
precum i de intensitatea i ritmul tierilor în raport cu evoluia procesului de regenerare.
Tratamentul tierilor rase – se caracterizeaz prin recoltarea integral a arboretului
exploatabil, de pe o anumit suprafa, printr-o singur tiere numai în situaiile în care nu se este
posibil aplicarea unui tratament cu regenerare sub adpost: în arborete pure de molid, pin larice,
salcâm, plopi euramericani, salcie selecionat, arborete puternic afectate prin doborâturi produse
de vânt sau rupturi produse de zpad, cu fenomene de uscare de intensitate ridicat, precum i în
cazul în care se fac lucrri de refacere – substituire în arboretele slab productive.
Tieri de conservare - în arboretele mature din tipul II de categorii funcionale (S.U.P.
"M") în scopul ameliorrii strii lor, spre a putea exercita cât mai bine funciile de protecie ce li
s-au atribuit. Tehnica aplicrii tratamentelor este cea prevzut în normele tehnice pentru
alegerea i aplicarea tratamentelor în vigoare. Lucrrile speciale de conservare reprezint un
ansamblu de msuri prin care se urmrete meninerea i îmbuntirea strii fitosanitare a
arboretelor, asigurarea permanenei pdurii i îmbuntirea continu a exercitrii de ctre
acestea a funciilor de protecie ce le-au fost atribuite, prin:
- efectuarea lucrrilor de igienizare;
- extragerea arborilor de calitate sczut;
- crearea condiiilor de dezvoltare a seminiurilor existente sau care se vor instala în diferite
puncte de intervenie.
Produsele secundare rezult în urma efecturii lucrrilor de îngrijire i conducere a
arboretelor (curiri i rrituri). Scopul lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor
planificate de amenajament este acela de a favoriza formarea de structuri optime arboretelor sub
raport ecologic i genetic în vederea creterii eficacitii funcionale multiple a pdurilor, atât în
ceea ce privete efectele de protecie cât i de producie lemnoas i nelemnoas.
33
În legtur cu aplicarea lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor prevzute în
amenajament se fac urmtoarele precizri:
- suprafeele de parcurs cu lucrri de îngrijire a arboretelor i volumele de extras corespunztoare
acestora, planificate prin amenajament au un caracter orientativ;
- organul de execuie va analiza situaia concret a fiecrui arboret i în raport de aceast analiz
va stabili suprafaa de parcurs i volumul de extras anual;
- pot fi parcurse cu lucrri de îngrijire i alte arborete decât cele prevzute iniial prin
amenajament, dac acestea îndeplinesc condiiile necesare aplicrii lucrrilor respective;
- la executarea lucrrilor de îngrijire a arboretelor, o atenie deosebit se va acorda arboretelor
din prima clas de vârst, respectiv curirilor, de executarea lor depinzând stabilitatea i
eficacitatea funcional a viitoarelor pduri. Aceste lucrri se vor executa indiferent de eficiena
economic de moment;
- cu tieri de igien se vor parcurge ealonat i periodic toate pdurile dup necesitile impuse
de starea arboretelor, indiferent dac au fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrri de
îngrijire normale (curiri i rrituri).
Produse accidentale datorate unor calamiti naturale
Pe parcursul aplicrii prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în diferite
grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici i abiotici: incendii, doborâturi de vânt,
rupturi de zpad, inundaii, secet, atacuri de duntori, uscare anormal etc. În vederea
gospodririi durabile a fondului forestier este necesar extragerea materialului lemnos i
valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu respectarea prevederilor
legislaiei silvice în vigoare i va consta în:
- “extragerea integral a materialului lemnos“ - în arboretele afectate integral de factori biotici i
abiotici i în cele care, prin extragerea arborilor afectai, se determin încadrarea arboretelor în
urgena I de regenerare;
- “extragerea arborilor afectai “- în arboretele afectate parial de factori biotici i abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectai integral de factori biotici i/sau abiotici,
arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de ½ din varsta exploatabilitii tehnice, afectai
parial de factori biotici i/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobri legale de
defriare;
- produse accidentale II - arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mic de ½ din vârsta
exploatabilitii tehnice, afectai parial de factori biotici i abiotici. Masa lemnoas care se
recolteaz ca produse accidentale I se precompteaz ca produse principale, numai dac aceasta
provine din subuniti de gospodrire pentru care se reglementeaz procesul de producie,
celelalte produse accidentale I, precum i produsele accidentale II, nu se precompteaz. În
condiiile în care cuantumul volumului rezultat se încadreaz sub nivelul pentru care legislaia
stabilete modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca produse
accidentale, dup întocmirea i aprobarea actelor de punere în valoare.
34
Prevederile amenajamentului silvic în vigoare se modific, inclusiv în situaia în care acesta nu
este aprobat, conform ORD. nr.766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea
amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora i schimbarea categoriei de
folosin a terenurilor din fondul forestier i a Metodologiei privind aprobarea depirii
posibilitii/posibilitii anuale în vederea recoltrii produselor accidentale (Normele tehnice
privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora i schimbarea
categoriei de folosin a terenurilor din fondul forestier, din 23.07.2018), în urmtoarele cazuri: a) volumul arborilor afectai de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici dintr-un arboret
însumeaz peste 20% din volumul arboretului existent la data apariiei fenomenului, determinat
prin diminuarea volumului prevzut în partea "Descrierea parcelar" din amenajamentul silvic,
cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepie arboretele pentru care
volumul însumat al arborilor afectai este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin
lucrrile silvotehnice curente prevzute de amenajamentul silvic în vigoare;
b) arborii afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt concentrai
pe o suprafa compact mai mare de 0,5 ha sau în situaia în care extragerea arborilor afectai de
factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevzui la lit. a), determin încadrarea arboretelor în
urgena 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgena 1 de regenerare se stabilete de ctre
proiectant. Pentru suprafeele de peste 0,5 ha necesare realizrii instalaiilor de scos-apropiat nu
este necesar modificarea prevederilor amenajamentului silvic;
c) seminiul utilizabil corespunztor compoziiei de regenerare este instalat pe cel puin 30% din
suprafaa arboretelor situate în zonele de step, silvostep i câmpie forestier, exploatabile în
primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în care proporia
speciilor de stejari este de cel puin 40%;
d) este necesar schimbarea soluiilor de gospodrire a pdurilor i/sau regenerarea artificial a
terenurilor forestiere, i anume: schimbarea compoziiei de regenerare cu alte specii decât cele
prevzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de pdure, suspendarea pe
perioada aplicrii amenajamentului, a regenerrii artificiale a unor terenuri temporar
neproductive;
e) arborii afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în
tipul I funcional;
f) volumul de recoltat prin lucrri de conservare la nivel de arboret depete cu peste 50%
volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.
Pentru situaiile prevzute la lit. a), b), e) i f) ocolul silvic care asigur administrarea sau
serviciile silvice elaboreaz o documentaie care cuprinde:
a) memoriul justificativ prin care se prezint cauzele care determin necesitatea modificrii
prevederilor amenajamentului silvic i se justific soluiile tehnice propuse;
b) informaiile tehnice prevzute în anexa nr.1 normele tehnice referitoare la prezenta
metodologie.
Documentaia se elaboreaz în baza unei analize în