1. Ce este o arie protejată? “Un spaţiu geografic bine definit,

desemnat, dedicat şi administrat, prin mijloace legale, conservării pe termen lung a naturii prin ecosistemelor şi valorile culturale asociate”. (IUCN)

Clasificarea IUCN

I. Rezervaţii naturale stricte/zone sălbatice: zone protejate administrate în principal în scop ştiinţific sau pentru protecţia speciilor

II. Parc naţional: zonă protejată administrată în principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere

III. Monumente ale naturii: zonă protejată administrată în principal pentru conservarea anumitor elemente naturale

IV. Zonă de management pentru specii/habitate: zonă protejată administrată în principal pentru conservare prin intervenţie de management

V. Peisaj (marin) protejat: zonă protejată administrată în principal pentru protecţia unui peisaj terestru/marin şi recreere.

VI. Zonă protejată pentru administrarea unei resurse: zonă protejată administrată în special pentru utilizarea durabilă a unor ecosisteme naturale.

În România

a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale;

b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri,zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei;

c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica;

d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz.

Rezervatii stiintifice

acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie sau de alta natura.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate într-o stare pe cât posibil neperturbata.

Se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism cu limitarile descrise în planurile de management;

Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN

Rezervaţia ştiinţifică Jnepeniş cu Pinus cembra

315 ha incluse în zona de protecţie strictă a Parcului Naţional Călimani

Cuprinde o pădure naturală de limită cu molid, zâmbru şi jneapăn

Parcuri naţionale Sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si

conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul asigura mentinerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice în conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor, incompatibila scopului atribuit.

În perimetrele sunt cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cât mai putin influentate prin activitati umane.

Parcurile nationale se întind în general pe suprafete mari de teren. sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din

zona parcului, activitati reglementate prin planul de management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN

6,555 6,555 parcuri naţionale parcuri naţionale existau la nivelul anului existau la nivelul anului

2006, conform IUCN2006, conform IUCN

Parcul Naţional YellowstoneParcul Naţional Yellowstone1872- primul parc naţional1872- primul parc naţional

Parcul Naţional Northeast Greenland 972.000 km2- cel mai

mare din lume

Parcul Naţional Penang Parcul Naţional Penang 2,562 2,562 ha- cel mai mic parc naţionalha- cel mai mic parc naţional

Parcul Naţional Călimani

Cuprinde aprox.60% din suprafaţă în judeţul Suceava (din 24.041 ha)

-zzona de protecona de protecţie strictă, care include rezervaţia ştiinţifică ţie strictă, care include rezervaţia ştiinţifică Jnepeniş cu Jnepeniş cu Pinus cembra Pinus cembra - zona de protecţie integrală, în care este permis păstoritul şi zona de protecţie integrală, în care este permis păstoritul şi activităţi de recreereactivităţi de recreere- zona de conservare durabilă, se permite exploatarea lemnului zona de conservare durabilă, se permite exploatarea lemnului cu anumite condiţii, culegerea fructelor de pădure şi a cu anumite condiţii, culegerea fructelor de pădure şi a ciupercilorciupercilor

Cum este gospodărit parcul ?

Monument al naturii

sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice ori amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice,fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. În functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN

11 Monumente în judeţ

Rezervaţii naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si

conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie.

Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice.

Pe lânga activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate.

Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale.

Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite.

Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, etc.

Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN

1. Moara Dracului Municipiul Câmpulung Moldovenesc 1,302. Piatra Ţibăului Comuna Cârlibaba 20,303. Tinovul Poiana Stampei Comuna Poiana Stampei 681,804. Fânaţele montane Todirescu Municipiul Câmpulung Moldovenesc

44,305. Tinovul Şarul Dornei Comuna Şarul Dornei 36,006. Fânaţele seculare Ponoare Comuna Bosanci 24,507. Fânaţele seculare Frumoasa Comuna Moara 9,508. Tinovul Găina - Lucina Comuna Moldova-Suliţa 1,009. Pădurea (Quercetumul) Crujana Comuna Pătrăuţi 39,4010.Pietrele Doamnei Municipiul Câmpulung Moldovenesc 253,0011.Codrul Secular Slătioara Comuna Stulpicani, satul Slătioara 1.064,2012.Codrul Secular Giumalău Comuna Pojorâta 309,5013.Răchitişul Mare Comuna Moldova-Suliţa 116,4014.Făgetul Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei 134,8015.Pădurea Zamostea - Luncă Comuna Zamostea 107,6016.Cheile Zugrenilor Oraşul Vatra Dornei 150,1017.Cheile Lucavei Comuna Moldova-Suliţa 24,3018.Piatra Pinului şi Piatra Şoimului Oraşul Gura Humorului 0,5019.Stratele cu Aptychus de la Pojorâta Comuna Fundu Moldovei 1,0020.Fânaţele seculare de la Calafindeşti Comuna Calafindeşti 17,30

Pădurea Zamostea LuncăPădurea Zamostea Luncă

Simbolul rezervaţiei este laleaua Simbolul rezervaţiei este laleaua pestriţă (pestriţă (Fritillaria meleagrisFritillaria meleagris) ) monument al naturii care necesită monument al naturii care necesită o protecţie specială.o protecţie specială.

•Pădure de luncă dominată de stejar (Pădure de luncă dominată de stejar (Quercus Quercus roburrobur), cu frasin (), cu frasin (Fraxinus excelsiorFraxinus excelsior), carpen ), carpen ((Carpinus betulusCarpinus betulus), tei (), tei (Tilia cordataTilia cordata), cireş ), cireş sălbatec( sălbatec( Prunus aviumPrunus avium), paltin de câmp (), paltin de câmp (Acer Acer platanoidesplatanoides), plop tremurător ( ), plop tremurător ( Populus tremulaPopulus tremula), ), numeroase specii de arbuşti, precum şi a numeroase specii de arbuşti, precum şi a plantelor vernale: ghiocei (plantelor vernale: ghiocei (Galanthus nivalisGalanthus nivalis şi şi Leucojum vernumLeucojum vernum), viorele (), viorele (Scilla bifoliaScilla bifolia), ), lăcrămioara (lăcrămioara (Convalaria majaliConvalaria majalis) etc.s) etc.

Codrul Secular SlătioaraCodrul Secular Slătioara

Este importantă pentru Este importantă pentru pădurile naturale pădurile naturale de de molid cu brad, dar şi molid cu brad, dar şi

pentru speciile rare din pentru speciile rare din stratul erbaceu, cum ar fi stratul erbaceu, cum ar fi

papucul doamnei, papucul doamnei, Hieracium racemosum Hieracium racemosum

ssp. pojoritensessp. pojoritense (specie (specie endemică în Carpaţii endemică în Carpaţii

Orientali), Orientali), Crepis jaquiniiCrepis jaquinii (specie rară) şi (specie rară) şi Phyteuma Phyteuma

tetramerumtetramerum (puşca (puşca dracului-endemism al dracului-endemism al

Carpaţilor româneşti). Carpaţilor româneşti).

Codrul Secular GiumalăuCodrul Secular Giumalău

Este o pădure de molid (Este o pădure de molid (Picea Picea abiesabies), cu lumină puţină şi ), cu lumină puţină şi umezeală abundentă care umezeală abundentă care

nu favorizează prezenţa nu favorizează prezenţa unei flore bogate, aceasta unei flore bogate, aceasta

fiind totuşi foarte bogată în fiind totuşi foarte bogată în poienile care întrerup din poienile care întrerup din loc în loc arboretul sau pe loc în loc arboretul sau pe

pajiştile ce mărginesc în pajiştile ce mărginesc în amonte codrul secular . amonte codrul secular .

Răchitişul MareRăchitişul MareA fost constituită pentru flora A fost constituită pentru flora bogată, reprezentată prin bogată, reprezentată prin circa 200 de specii, printre circa 200 de specii, printre care, la poalele dealulul care, la poalele dealulul Răchitişul Mare s-a instalat, Răchitişul Mare s-a instalat, într-o zona mlăştinoasă, un într-o zona mlăştinoasă, un sfăgnet cu muşchiul de turbă sfăgnet cu muşchiul de turbă ((Sphagnum acutifoliumSphagnum acutifolium) şi ) şi planta carnivoră roua cerului planta carnivoră roua cerului ((Drosera rotundifoliaDrosera rotundifolia). De ). De asemenea un element asemenea un element important în cadrul important în cadrul rezervaţiei îl reprezintă rezervaţiei îl reprezintă strugurele ursului strugurele ursului ((Arctostaphylos uva-ursiArctostaphylos uva-ursi) ) relict glaciar care necesită o relict glaciar care necesită o protecţie specială, datorită protecţie specială, datorită faptului ca a fost culeasă în faptului ca a fost culeasă în nod abuziv şi noi taxoni ai nod abuziv şi noi taxoni ai genului Cochelaria (genului Cochelaria (Cochelaria Cochelaria pyrenaicapyrenaica).).

FFlora prezentă, destul de săracă, este lora prezentă, destul de săracă, este silită să se hrănească mai mult din silită să se hrănească mai mult din

particule eoline şi din precipitaţii particule eoline şi din precipitaţii atmo sferice. Datorită muşchilor ce atmo sferice. Datorită muşchilor ce

vegetează abundent, mai ales celor vegetează abundent, mai ales celor din genul din genul Sphagnum, Sphagnum, solul şi apa solul şi apa

au devenit puternic acide, colorate au devenit puternic acide, colorate în nuanţe gradate de brun, în nuanţe gradate de brun,

predominînd acizii humici şi predominînd acizii humici şi huminici. Flora bacteriană lipseşte huminici. Flora bacteriană lipseşte în totalitate de la cîţiva centimetri în totalitate de la cîţiva centimetri de la suprafaţă, datorită acidităţii de la suprafaţă, datorită acidităţii şi lipsei de oxigen. Aşa se explică şi lipsei de oxigen. Aşa se explică de ce polenul depus de-a lungul de ce polenul depus de-a lungul secolelor în strate succesive de secolelor în strate succesive de turbă este conservat în con diţii turbă este conservat în con diţii

optime, păstrîndu-se pînă în zilele optime, păstrîndu-se pînă în zilele noastre numeroase relicte noastre numeroase relicte

glaciare.glaciare.

Tinovul Poiana ŞtampeiTinovul Poiana Ştampei

Piatra Pinului şi Piatra ŞoimuluiPiatra Pinului şi Piatra Şoimului

Rezervaţia reprezintă un Rezervaţia reprezintă un ecosistem extrem de important ecosistem extrem de important

din punct de vedere din punct de vedere paleontologic cu numeroase paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi care resturi de peşti fosiliferi care

demonstrează existenţa în demonstrează existenţa în oceanul cald de acum câteva oceanul cald de acum câteva milioane de ani a unei faune milioane de ani a unei faune

specifice de peşti, corali, scoici specifice de peşti, corali, scoici etc, aici descoperindu-se fosile etc, aici descoperindu-se fosile de de Alaeorincus Alaeorincus hhumoricusumoricus. De . De

asemenea, cu caracter de unicat, asemenea, cu caracter de unicat, specia arbustivă afinul negruspecia arbustivă afinul negru

((Vaccinium myrtilusVaccinium myrtilus) se află aici ) se află aici la cea mai mică altitudine din la cea mai mică altitudine din

Bucovina(600m)Bucovina(600m)

Pietrele Doamnei- RarăuPietrele Doamnei- Rarău

Înfiinţată Înfiinţată pentru pentru pitorescul pitorescul stâncilorstâncilordin complexul din complexul Pietrele Pietrele DoamneiDoamneisi pentru si pentru Peştera Peştera Liliecilor din Liliecilor din zonă.zonă.

Parcuri naturale

sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovând pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se încurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN

În România

11 parcuri naturale- Apuseni, Balta Mică a Brailei, Bucegi, Comana, Gradistea Muncelului Cioclovina, Lunca Joasa a Prutului Inferior, Lunca Muresului, M-tii Maramuresului, Portile de Fier, Putna Vrancea şi Vânatori- Neamt

Rezervaţii ale biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea

unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de

ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.

Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, în conformitate cu recomandarile Programului Om – Biosfera de sub egida UNESCO.

Daca în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

Zone umede de importanta internationala

sunt acele arii naturale protejate al caror scop este asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizeaza în scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, în conformitate cu prevederile Conventiei privindconservarea zonelor umede de importanta internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice.

Vă mulţumesc!