privind fondul ariilor naturale protejate de stat
Publicat : 16.07.1998 în MONITORUL OFICIAL Nr. 66-68 art. 442 Data intrrii în vigoare
Versiune în vigoare din 24.09.18 în baza modificrilor prin LP144 din 19.07.18, MO321-332/24.08.18 art.517
Parlamentul adopt prezenta lege.
Art..1. - Prezenta lege stabilete bazele juridice ale crerii i funcionrii fondului ariilor naturale protejate de stat, principiile, mecanismul i modul lui de conservare, precum i atribuiile autoritilor publice centrale i locale, ale organizaiilor neguvernamentale i ale cetenilor în acest domeniu.
Art.2. - În sensul prezentei legi, se utilizeaz urmtoarele noiuni principale:
arie de protecie special avifaunistic- spaiu natural destinat conservrii, meninerii i, dup caz, readucerii într-o stare de conservare favorabil a speciilor de psri i a habitatelor specifice, în vederea proteciei speciilor de pasri migratoare slbatice;
arie natural protejat - spaiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative i rare, desemnat i reglementat în scopul conservrii i proteciei tuturor factorilor de mediu din limitele lui;
arie cu management multifuncional - spaiu terestru i-/sau acvatic (arie cu resurse gospodrite) în care, concomitent cu conservarea naturii, se efectueaz valorificarea reglementat a
florei, faunei, resurselor de ap i punilor, se practic turismul reglementat;
autoritate central pentru mediu - autoritate cu competene supreme i exclusive în domeniul proteciei mediului, care elaboreaz, promoveaz i traduce în via politica ecologic la nivel naional;
biocenoz- totalitate a microorganismelor, ciupercilor, plantelor i animalelor care populeaz un spaiu terestru sau acvatic mai mult sau mai puin omogen i care se caracterizeaz prin anumite legturi specifice între ele i prin adaptare la mediu;
ecosistem - complex dinamic al asociaiilor de plante, animale, ciuperci i microorganisme, precum i totalitatea factorilor abiotici ai mediului, a cror interaciune constituie o unitate funcional integral;
echilibru ecologic - ansamblu de stri funcionale ale unui ecosistem, a cror dinamic îi asigur structura i funciile;
fond al ariilor protejate - totalitate a ariilor naturale, a obiectelor i a complexelor naturale protejate de stat;
genofond - totalitate a speciilor floristice, faunistice, a speciilor de ciuperci i a microorganismelor purttoare de informaie ereditar;
habitat, biotop - loc natural de trai al organismelor i al populaiilor de flor, faun, ciuperci i microorganisme;
monument al naturii- obiect unic al naturii avînd o deosebit valoare ecologic, tiinific, cultural, istoric i estetic;
parc naional - spaiu natural reprezentativ cu diverse peisaje geografice, obiecte i complexe naturale i cultural-istorice, specii floristice i faunistice autohtone, destinat utilizrii în scop tiinific, recreativ, economic, cultural, turistic, instructiv, educativ etc.;
rezervaie peisajer (de peisaj geografic) - sistem natural omogen silvic, de step i lunc, de balt i mlatin, avînd valoare tiinific, ecologic, recreativ, estetic, instructiv i educaional, destinat meninerii calitilor sale naturale i efecturii unor activiti economice reglementate;
rezervaie tiinific - spaiu biogeografic terestru i/sau acvatic de importan naional cu statut de instituie de cercetri tiinifice, destinat meninerii intacte a obiectelor i complexelor naturale, conservrii biodiversitii, elaborrii bazelor tiinifice de· protecie a mediului;
rezervaie natural - spaiu natural, valoros din punct de vedere tiinific, destinat pstrrii i restabilirii unui sau a mai multor componente ale naturii pentru meninerea echilibrului ecologic;
rezervaie de resurse - spaiu natural care cuprinde resurse deosebit de valoroase, de importan naional, protejate în scopul conservrii lor pentru generaiile viitoare;
rezervaie a biosferei - spaiu geografic terestru i/sau acvatic cu elemente i formaiuni fizico- geografice, specii de plante i de animale de importan naional i internaional, cu statut de instituie de cercetri tiinifice, desemnat de UNESCO drept component a patrimoniului natural mondial;
zon umed de importan internaional – teritoriu i/sau întindere de ap care include diferite tipuri de ecosisteme umede i corespunde criteriilor de evideniere a zonelor umede de importan internaional ale Conveniei Ramsar, deinînd o bogat diversitate biologic i avînd un rol important în calitate de habitat pentru psrile acvatice.
Art.3.- (1) Fondul ariilor naturale protejate de stat (în continuare -fondul arii/ar protejate) include obiectele i complexele naturale cu valoare primordial incontestabil
pentru:
a) conservarea biodiversitii i habitatelor naturale, în special de importan internaional i transfrontalier;
b) conservarea habitatelor naturale de importan special pentru speciile migratoare de animale, în special în zonele lor de zbor, concentrare, hibernare, npîrlire i înmulire;
c) studierea proceselor naturale;
d) restabilirea echilibrului ecologic;
f) dezvoltarea turismului ecologic.
(2) Datele iniiale despre fondul ariilor protejate sînt utilizate la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului.
Art4.·- (1) Fondul ariilor protejate const din: urmtoarele categorii de obiecte i complexe naturale:
1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii:
a) rezervaie tiinific; ·
b) parc naional ;
t) rezervaie de resurse;
g) arie cu management multifuncional;
2) care nu in de clasificarea Uniunii · Internaionale de Conservare a Naturii:
a) grdin dendrologic;
c) grdin zoologic.
b) zon umed de importan internaional (Convenia Ramsar).
(2) Zona umed de importan internaional, precum i prile ei componente, poate avea, în acelai timp, statutul uneia dintre categoriile stipulate în alin.(1) sau poate include în componena sa unul sau mai multe obiecte din aceste categorii.
Art.5. - Obiectele i complexele din fondul ariilor protejate sînt de importan internaional, naional i local. Modul de atribuire a acestor grade de importan este stabilit de prezenta lege, de alte acte normative privind fondul ariilor protejate, precum i de conveniile internaionale din domeniu .(Convenia privind diversitatea biologic, Rio de Janeiro, 1992; Convenia privind viaa slbatic i habitatele naturale din Europa, Berna, 1979; Convenia privind speciile inigratoare de animale, Bonn, 1979; Convenia .Privind zonele umeile de importan internaional, Ramsar, 1971 etc.).
Art.6. - Prin crearea fondului de arii protejate se urmrete:
a) reglementarea relaiilor din domeniul proteciei mediului, conservarea obiectelor i complexelor naturale ·pentru generaia actual i generaiile viitoare;
b) studierea profund a proceselor naturale din biocenoze, inclusiv a ecosistemelor silvice i de step importante, a zonelor umede, a locurilor de reproducere, de hibernare i a cilor de migraie a animalelor, i restabilirea echilibrului ecologic în ariile naturale· protejate;
c) meninerea fondului genetic în limitele capacitilor biologice ale obiectelor i complexelor naturale;
d) tragerea la rspundere a persoanelor fizice i juridice care au cauzat prejudicii ariilor naturale protejate;
e) respectarea conveniilor ·i acordurilor internaionale cu privire la ariile naturale protejate.
Art:7. - (1) Obiectele i complexele din fondul ariilor protejate sînt proprietate public, cu excepia terenurilor indicate la alin.(3).
(2) Terenurile obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate sînt destinate ocrotirii naturii, fac parte din proprietatea public, nu pot fi privatizate i nici arendate, au un regim de protecie i gospodrire conform legislaiei în vigoare.
(3) În fondul ariilor protejate pot fi incluse i terenuri private, luate sub protecia statului, ele rmînînd proprietatea titularilor de terenuri private. Delimitarea drepturilor i obligaiilor fiecrei pri se stabilete conform unui regulament special.
(4) Deintorii de terenuri proprietate public asigur anual finanarea obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate din teritoriu i le delimiteaz cu borne de hotar.
(5) Deintorii de terenuri în care se afl obiecte i complexe din fondul ariilor protejate specificate la art.4 alin. (1) pct.l ) lit.c) -g), precum i la pct.2) lit.b), sînt obligai s le asigure regim de protecie conform legislaiei în vigoare.
(6) Deintorii de terenuri proprietate public, precum i autoritile administraiei publice locale, sînt obligai s fac propuneri, la un interval de 3-5 ani, începînd cu anul 2000, în vederea lurii sub protecia statului a celor mai valoroase i mai reprezentative ecosisteme, biotopuri i monumente ale naturii de importan naional i local.
(7) La elaborarea documentaiei de urbanism i de amenajare·a teritoriului, a proiectelor de organizare i dezvoltare a ramurilor economiei naionale, se ine cont de dislocarea obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate , în vederea gestionrii durabile a acestora.
modificat prin LP144 din 19.07.18, MO321-332/24.08.18 art.517
Art..8 - Obiectele i complexele din fondul ariilor protejate se folosesc pentru:
a) protecia celor mai reprezentative arii naturale;
b) pstrarea genofondului;
c) conservarea biodiversitii;. ·
d1) protecia cilor de migraie i a locurilor de reproducere;
e) efectuarea de cercetri tiinifice;
t) monitorizarea ariilor naturale protejate;
g) educarea ecologic, cultural, estetic i recrearea cetenilor .
Art.9. - Toate proiectele i programele de refacere ecologic i de amenajare, de edificare administrativ i social, de construcie a reelelor de comunicaii i a altor obiective economice în ariile naturale protejate sînt supuse, de ctre autoritatea central pentru mediu, expertizei ecologice de stat.
Art.10. - Autoritile administraiei publice centrale i locale, deintorii de terenuri în a cror administrare se afl obiecte i complexe din fondul ariilor protejate furnizeaz gratuit, în mod obligatoriu, autoritii centrale pentru mediu datele necesare monitoringului ecologic.
Art.11. - (1) Retragerea de terenuri din fondul ariilor protejate este strict interzis, cu excepia cazurilor cînd acestea îi pierd valoarea în urma calamitilor naturale sau catastrofelor i cînd nu mai pot fi restabilite. În astfel de situaii, retragerea de terenuri din fondul ariilor protejate se face la propunerea autoritii centrale pentru mediu i a Academiei de tiine a Moldovei, în temeiul unui act al Parlamentului.
(2) Arborii seculari, în caz de uscare, se retrag din regimul de protecie cu avizul autoritii centrale pentru mediu.
(3) Mecanismul lurii sub protecia statului a ariilor naturale reprezentative ce aparin autoritilor administraiei publice centrale prevede c, în caz de divergene de poziii, prioritate are poziia autoritii centrale pentru mediu, a Academiei de tiine i a Institutului Naional de Ecologie. Poziia autoritilor administraiei publice centrale i/sau a altor organe deintoare de proprietate public rmîne a fi consultativ.
TITLUL II
LOCALE, ALE ORGANIZAIILOR NEGUVERNAMENTALE
ARIILOR PROTEJATE
a) determin politica conservrii biodiversitii i aprob un program strategic privind dezvoltarea fondului ariilor protejate;
b) adopt acte legislative cu privire la fondul ariilor protejate;
c) ratific conveniile i acordurile internaionale cu privire la ariile naturale protejate;·
d) adopt acte cu privire la fondarea de rezervaii tiinifice, parcuri naionale, rezervaii ale biosferei, grdini dendrologice i grdini zoologice, precum i la luarea sub protecia statului a celorlalte arii naturale specificate la art.4, la propunerea Guvernului, cu avizul autoritii centrale pentru mediu i al Academiei de tiine a Moldovei.
Art.13.- Guvernul
a) promoveaz politica de conservare a biodiversitii i transpune în via programul strategic privind dezvoltarea fondului ariilor protejate;
b) cere deintorilor de terenuri proprietate public s prezinte, în mod obligatoriu, propuneri privind luarea sub protecia statului a ariilor naturale reprezentative;
c) finaneaz programele tiinifice i asigur baza tehnico-material a dezvoltrii fondului ariilor protejate;
d) contribuie la colaborarea internaional în domeniul fondului ariilor protejate;
e) reglementeaz i alte aspecte de activitate referitoare la fondul ariilor protejate.
f) aprob, cu avizul comisiei permanene a Parlamentului sesizate în fond, regulamentele-cadru pentru categoriile de obiecte i complexele naturale specificate la art.4;
g) aprob regulamentele de funcionare pentru categoriile de obiecte i complexe naturale specificate la art. 4 alin. (1) pct. 1) lit. b) i pct. 3) lit. a).
h) aprob limitele obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate; i) aprob planurile de management pentru categoriile de obiecte i complexe naturale specificate la art. 4 alin. (1) pct. 3) lit. a); j) aprob Concepia-cadru i Regulamentul cu privire la funcionarea Sistemului informaional automatizat al fondului ariilor naturale protejate de stat.
modificat prin LP144 din 19.07.18, MO321-332/24.08.18 art.517
Art.14. - Autoritatea central pentru mediu:
a) exercit controlul de stat asupra respectrii regimului de protecie a obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate, indiferent de subordonarea i tipul proprietii lor;
b) gestioneaz ariile naturale cu regim special de protecie, prevzute la art.4 alin. (1) pct.1) lit.a) i h);
c) elaboreaz i coordoneaz programul strategic privind dezvoltarea fondului ariilor protejate;
d) organizeaz monitoringul fondului ariilor protejate;
e) promoveaz politica privind ariile naturale protejate i, împreun cu Academia de tiine a Moldovei, elaboreaz i prezint Guvernului i Parlamentului propuneri vizînd fondarea rezervaiilor tiinifice, parcurilor naionale, rezervaiilor biosferei, grdinilor dendrologice i grdinilor zoologice i luarea sub protecia statului a unei arii naturale reprezentative sau a unui set de astfel de arii;
f) controleaz respectarea regimului de protecie în ariile naturale protejate din subordinea autoritilor administraiei publice centrale i locale;
g) elaboreaz propuneri de perfecionare a legislaiei cu privire la fondul ariilor protejate;
h) asigur evidena obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate;
i) elaboreaz, în comun cu ministerele i departamentele interesate, cu alte autoriti ale administraiei publice centrale, compartimentul arii naturale protejate în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului;
j) întreine relaii internaionale în probleme ce in de fondul ariilor protejate i conservarea biodiversitii;
k) elaboreaz i coordoneaz programe de cercetri tiinifice, derulate în cadrul fondului ariilor protejate;
l) coordoneaz i avizeaz, împreun cu autoritile administraiei publice locale, schemele de amplasare raional a obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate.
m) elaboreaz i prezint Guvernului pentru aprobare, de comun acord cu comisia permanent a Parlamentului sesizat în fond, regulamentele-cadru pentru categoriile de obiecte i complexele naturale specificate la articolul 4.
n) stabilete, în comun cu Agenia Relaii Funciare i Cadastru, limitele obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate; o) ine registrul Sistemului informaional automatizat al fondului ariilor naturale protejate de stat prin intermediul Institutului de Ecologie i Geografie al Academiei de tiine a Moldovei.
modificat prin LP144 din 19.07.18, MO321-332/24.08.18 art.517
Art.15. - Autoritile administraiei publice locale:
a) sînt responsabile de respectarea în teritoriu a legislaiei ecologice, inclusiv a prezentei legi;
b) iau msuri de paz i protecie, de refacere i reconstrucie ecologic în limitele obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate specificate la art.4 alin. (1) pct.l) lit.c) -g) i la pct.2) lit.b);
c) declar drept arii naturale protejate anumite spaii naturale din teritoriu, care urmeaz s fie incluse în documentaiile urbanistice i de amenajare a acestuia.
Art.16. - Organizaiile neguvernamentale sînt în drept:
a) s elaboreze programe ecologice vizînd ariile naturale protejate, s le propage i s participe la realizarea lor;
b) s formeze fonduri ecologice;
c) s participe la supravegherea respectrii regimului de protecie în obiectele i complexele fondului ariilor protejate;
d) s contribuie maximal la educarea ecologic a maselor;
e) s editeze i s propage materiale despre ariile naturale protejate;
f) s primeasc informaii despre mediu i s efectueze investigaii, coordonate cu autoritatea central pentru mediu;
g) s fac propuneri i s prezinte materialele de rigoare privind luarea sub protecia statului a unor arii naturale reprezentative.
Art.17. Cetenii sînt în drept:
a) s iniieze dezbaterea public a proiectelor de acte legislative i de alte acte normative privind fondul ariilor protejate;
b) s fac propuneri privind luarea sub protecia statului a obiectelor i complexelor naturale i includerea lor în fondul ariilor protejate;
c) s exercite controlul public asupra respectrii legislaiei cu privire la fondul ariilor protejate;
d) s desfoare, în cadrul organizaiilor neguvernamentale, activiti de protecie a mediului;
e) s depun în orice instan de resort demersuri privind reprofilarea i modernizarea obiectivelor economice care polueaz ariile naturale protejate.
TITLUL III
ARIILOR PROTEJATE
Capitolul 1
PRINCIPII GENERALE
Art.18. - Regimul de administrare a fondului ariilor protejate reprezint un ansamblu unitar de msuri de protecie, ecologice i tehnico-organizatorice care reglementeaz activitatea, desfurat în cadrul fondului, de conservare, optimizare i dezvoltare raional durabil a reelei de arii naturale protejate.
Art 19 - Rezervaiile tiinifice, parcurile naionale, rezervaiile biosferei, grdinile dendrologice i grdinile zoologice au statut de persoan juridic.
Art.20. - (1) ·Terenurile i bazinele acvatice din componena rezervaiilor tiinifice, zonelor cu protecie integral ale parcurilor naionale i rezervaiilor biosferei, grdinilor dendrologice se sustrag din circuitul economic i se transmit în folosin pe termen nelimitat instituiilor corespunztoare. În limitele parcurilor naionale i rezervaiilor biosferei se pot afla terenuri i bazine acvatice ale altor beneficiari sau proprietari. În acest caz, beneficiarii i proprietarii sînt obligai s respecte restriciile cu privire la protecia mediului i interdiciile la genurile de activitate prevzute de prezenta lege.
(2) În cazul cînd în componena rezervaiei tiinifice, parcului naional i a rezervaiei biosferei se includ terenuri private, titularilor funciari li se propun terenuri similare sau o compensaie bneasc. Cheltuielile aferente reorientrii gospodririi terenurilor private, precum i veniturile ratate vor fi reparate de stat.
(3) Ariile naturale protejate funcioneaz în conformitate cu regulamentele-cadru. Dup caz, autoritatea central pentru mediu, cu avizul Academiei de tiine a Moldovei, aprob, în baza regulamentului-cadru, regulamente pentru unele obiecte i complexe din fondul ariilor protejate.
(4) Obiectele naturale (arbori seculari, izvoare etc.) care se afl în aria natural protejat i care au un alt regim special de protecie sînt supuse i regimului de protecie al ariei naturale respective.
Art.21. - În cazul în care rezervaia tiinific, parcul naional i rezervaia biosferei sînt administrate de o alt autoritate a administraiei publice centrale decît autoritatea central pentru mediu, ele prezint acesteia dri de seam informative semestriale i dri de seam anuale detaliate, precum i "Analele naturii" pe care le editeaz. Deintorii de alte obiecte i complexe din fondul ariilor protejate prezint anual informaii despre starea ariilor naturale respective i despre activitatea desfurat în ele.
Capitolul 2
REZERVAIA TIINIFIC
Art.23. - (1) Rezervaia tiinific are statut de instituie de cercetri tiinifice i se subordoneaz autoritii centrale pentru mediu.
(2) Delimitarea atribuiilor de gospodrire a terenurilor silvice din rezervaie între autoritatea central pentru mediu i autoritatea central pentru silvicultur se efectueaz în baza unui regulament special.
Art.24. - Rezervaia tiinific are urmtoarele sarcini:
a) conservarea biodiversitii i meninerea complexului su natural în afara impactului antropic;
b) conservarea staiunilor terestre i a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre i acvatice);
c) efectuarea de cercetri tiinifice;
d) aplicarea realizrilor tiinei din domeniul ariilor naturale protejate i realizarea programelor ecologice;
e) inerea analelor naturii;
f) efectuarea monitoringului ecologic;
g) colaborarea în domeniul ariilor naturale protejate cu organisme i instituii de specialitate din ar i din strintate;
h) popularizarea cunotinelor privind protecia mediului;
i) pregtirea cadrelor tiinifice i a specialitilor în domeniul ocrotirii naturii, în special în cel al
ariilor naturale protejate.
a) lucrrile de regenerare i reconstrucie ecologic;
b) derularea msurilor de aprare contra incendiilor;
c) efectuarea msurilor de profilaxie veterinar i sanitar;
d) vîntoarea de selecie i reglementarea efectivului de animale, în conformitate cu prevederile Legii regnului animal;
e) punatul i strîngerea fînului de ctre salariaii rezervaiei, conform regulamentului acesteia;
f) tierile de igien, de îngrijire i de regenerare a pdurilor;
g) construcia de locuine de serviciu pentru personalul tiinific al rezervaiei;
h) alte activiti ce nu contravin sarcinilor rezervaiei, aprobate de consiliul ei tiinific i coordonate cu autoritatea central pentru mediu.
Art.26. - În rezervaia tiinific sînt interzise activitile ce pot conduce la dereglarea evoluiei fireti a proceselor naturale, în special:
a) lucrrile de instalare a reelelor de termoficare, liniilor de transport electric, lucrrile hidroameliorative i de alt natur, care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic;
b) explorarea i extragerea resurselor naturale, cu excepia celor de importan naional (petrol, gaze naturale) cu condiia respectrii cerinelor speciale de protecie a mediului înconjurtor stabilite de ctre autoritatea central abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului înconjurtor;
c) administrarea de îngrminte minerale, ierbicide, pesticide i de alte substane chimice nocive;
d) deplasarea vehiculelor pe cile terestre i acvatice altele decît cele de uz comun i parcarea lor în locuri neamenajate în astfel de scopuri;
e) punatul, vînatul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum i distrugerea cuiburilor, vizuinelor, ascunziurilor, muuroaielor i altor slae de animale;
f) colectarea speciilor de plante i animale în stare vie i prelucrat, precum i a unor pri ale acestora, cu excepia colectrii lor în scopuri tiinifice i, dup caz, muzeistice;
g) recoltarea plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomuoarelor, ciupercilor, stufului, papurei, vtmarea arborilor;
h) tierile rase;
i) introducerea unor noi specii de plante i animale;
j) arderea pajitilor, a stufului i a papurei, aprinderea rugurilor, orice form de odihn a populaiei;
k) aflarea persoanelor strine, cu excepia lucrtorilor tiinifici din alte instituii i a
reprezentanilor organizaiilor neguvernamentale care au permis.
Art.27. - În rezervaia tiinific se creeaz zon cu protecie integral unde se efectueaz numai cercetri tiinifice. Aceast zon cuprinde cel puin 20% din teritoriul rezervaiei. Ea poate fi situat pe unul sau pe cîteva sectoare din aria rezervaiei, în dependen de suprafaa sa i de tipurile ecosistemelor. Amplasamentul i limitele i suprafaa zonei cu protecie integral se stabilesc de consiliul tiinific al rezervaiei i se aprob de autoritatea central pentru mediu i de Academia de tiine a Moldovei. Informaiile cadastrale (numrul cadastral, suprafaa, actul de proprietate/administrare/folosin) privind obiectele i complexele din fondul ariilor protejate se includ în Sistemul informaional automatizat al fondului ariilor naturale protejate de stat.
modificat prin LP144 din 19.07.18, MO321-332/24.08.18 art.517
Art.28. - (1) În rezervaia tiinific se instituie consiliu tiinific, care examineaz i reglementeaz orice activitate din cadrul ei.
(2) Componena i regulamentul consiliului tiinific sînt aprobate de autoritatea central pentru mediu.
(3) În rezervaie, cercetrile tiinifice sînt organizate i efectuate de secia ei tiinific i de alte instituii tiinifice, precum i de organizaii neguvernamentale.
Art.29. - Statul de funcii al rezervaiei tiinifice se aprob de autoritatea central pentru mediu i de Academia de tiine a Moldovei.
Capitolul 3
PARCUL NAIONAL
Art.30.- Parcul naional are ca obiectiv pstrarea complexelor naturale de o deosebit importan ecologic, estetic i cultural-istoric în vederea armonizrii peisajelor geografice i folosirii lor durabile în scopuri tiinifice, culturale, turistice, instructive i educaionale.
Art.31. - Parcul naional are statut de instituie de cercetri tiinifice. Subordonarea lui se stabilete la momentul fondrii.
Art.32. - Parcul naional are urmtoarele sarcini:
a) conservarea i protejarea peisajelor geografice, a obiectelor geomorfologice, a regnului vegetal i animal, a monumentelor istorice i culturale în scopuri tiinifice, cognitive, recreative i economice;
b) crearea de condiii pentru turism i odihn;
c) elaborarea i aplicarea metodelor tiinifice de conservare a obiectelor i complexelor naturale în condiiile folosirii lor în scopuri recreative;
d) popularizarea cunotinelor privind protecia mediului, educarea i instruirea ecologic a populaiei.
Art.33.- Utilizarea de resurse naturale, derularea de activiti economice i recreative în parcul naional se vor face în strict conformitate cu regulamentul de funcionare.
Art.34. - (1) Teritoriul parcului naional se divizeaz în urmtoarele zone funcionale:
zona A, de protecie integral, .care include terenuri destinate restabilirii complexelor naturale din parc, protejrii monumentelor istorico-culturale i arheologice i în care este interzis orice activitate recreativ i economic. În aceast zon se efectueaz numai cercetri tiinifice conform unui program aprobat de consiliul tiinific al parcului i coordonat cu autoritatea central pentru mediu;
zona B, de recreaie, în care sînt asigurate condiii pentru vizitarea locurilor pitoreti ale parcului i pentru un scurt agrement. Poate avea crri turistice, adposturi pentru timp nefavorabil, locuri pentru ruguri, rezerve de combustibil, puncte de observaie, obiecte sanitare, indicatoare, panouri de avertisment, scheme ale amplasamentului obiectelor naturale, cultural-istorice i de deservire social. În aceast zon se efectueaz, dup caz, lucrri silvice pentru pstrarea i. restabilirea peisajelor geografice;
zona C, de recreaie, destinat unui agrement de lung durat. În aceast zon se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaionale, uniti de alimentaie public , comerciale i de asisten socio- cultural;
zona D, economic, unde deruleaz activiti economice care nu contravin regimului parcului naional, i anume: cultivarea plantelor agricole tradiionale pentru zona dat, folosindu-se metode biologice de combatere a duntorilor, aplicîndu-se îngrminte i chimicale în strict conformitate cu normele tehnologice i cu regulile de securitate sanitar; funcionarea diferitelor uniti în baza utilizrii tehnologiilor nepoluante, respectîndu-se regulile de protecie a mediului.
(2) Deservirea recreativ a vizitatorilor este organizat de administraia parcului i de ministerele i departamentele interesate, de comun acord cu autoritatea central pentru mediu. Pentru vizitarea zonelor B i C se pltete tax, stabilit în regulamentul parcului naional.
Art.35. - (1) În parcul naional se instituie un consiliu tehnico-tiinific i un consiliu consultativ de administrare, care examineaz i reglementeaz activitile din cadrul parcului în limitele legislaiei în vigoare.
(2) Componena i regulamentul consiliului tehnico-tiinific i cele ale consiliului consultativ de administrare sînt aprobate de autoritatea ierarhic superioar.
Art.36. - Statul de funcii al parcului naional se stabilete de autoritatea ierarhic superioar de comun acord cu autoritatea central pentru mediu.
Capitolul 4
MONUMENTUL NATURII
Art.37. - Monumentele naturii se clasific în:
a) geologice i paleontologice: peteri, grote, denudaii, stînci, rîpe, recife, falii, cariere, pîlnii carstice, alte obiecte unice sau reprezentative din punct de vedere geologic, descoperiri paleontologice;
b) hidrologice: lacuri, alte bazine acvatice, izvoare, rîuri, albii vechi i alte obiecte unice sau reprezentative din punct de vedere hidrologic;
c) zoologice: arii luate sub protecie în scopul conservrii habitatelor unice sau tipice ale speciilor de animale rare, precum i a unor specii de animale rare sau periclitate;
d) botanice: teritorii luate sub protecie în scopul conservrii habitatelor unice sau tipice ale speciilor de plante endemice, relicte, comuniti ale lor, precum i a unor specii de plante rare sau periclitate, a arborilor seculari;
e) mixte: spaii în care se întîlnesc elementele enumerate la lit.a) -d);
f) specii de plante i animale rare.
Art.38. - (1) Monumentele naturii se afl în gestiunea autoritilor administraiei publice centrale sau locale.
(2) Deintorul terenului declarat monument al naturii este obligat:
a) s asigure respectarea regimului de protecie al monumentului naturii;
b) s instaleze la hotarele monumentului naturii borne, panouri de avertisment, indicatoare, itinerare turistice pedestre i s asigure integritatea lor;
c) s îngrdeasc zonele de protecie ale arborilor seculari i ale monumentelor hidrologice;
d) s amelioreze condiiile de trai ale animalelor, aplicînd metode biotehnice adecvate.
Art.39. - În perimetrul monumentului naturii se efectueaz cercetri tiinifice.
Capitolul 5
REZERVAIA NATURAL
Art.40. - Rezervaia natural are ca obiectiv asigurarea condiiilor optime de protejare i restabilire a speciilor, a comunitilor vegetale i animale semnificative din punct de vedere naional.
Art.41. - (1) Rezervaiile naturale se afl în subordinea autoritilor administraiei publice centrale sau locale.
Art.42. - În cadrul rezervaiei naturale se efectueaz cercetri tiinifice.
Capitolul 6
REZERVAIA PEISAJER
Art.43. - Rezervaia peisajer (de peisaj geografic) are ca obiectiv conservarea peisajelor geografice de importan naional, utilizarea lor reglementat în scopuri economice, estetice, culturale i recreative.
Art.44. - Rezervaiile peisajere (de peisaje geografice) se afl în subordinea autoritilor administraiei publice centrale sau locale.
Art.45. - În cadrul rezervaiei peisajere (de peisaj geografic) se efectueaz cercetri tiinifice.
Capitolul 7
Art.46. - Rezervaia de resurse are ca obiectiv conservarea resurselor naturale pentru meninerea lor în stare natural în vederea valorificrii ulterioare.
Art.47. - Rezervaiile de resurse se afl în subordinea autoritilor administraiei publice centrale sau locale, iar teritoriile acestora rmîn deintorilor.
Art.48. - Statutul de rezervaie de resurse are un caracter provizoriu, în funcie de importana ei ecologic i economic, evaluat de organizaiile i instituiile tiinifice de domeniu de comun acord cu autoritatea central pentru mediu.
Art.49. - În cadrul rezervaiei de resurse se efectueaz cercetri tiinifice.
Capitolul 8
Art.50. - Aria cu management multifuncional are ca obiectiv conservarea naturii i gospodrirea reglementat a resurselor naturale.
Art.51. - Ariile cu management multifuncional se afl în subordinea autoritilor administraiei publice centrale sau locale.
Art.52. - În aria cu management multifuncional se delimiteaz zone naturale cu regim special de protecie.
Art.53. - În cadrul ariei cu management multifuncional se efectueaz cercetri tiinifice.
Capitolul 9
REZERVAIA BIOSFEREI
Art.54. - Rezervaia biosferei se fondeaz în conformitate cu Programul UNESCO "Omul i biosfera" i are ca obiectiv conservarea elementelor i formaiunilor fizico-geografice, speciilor de plante i de animale de importan naional i internaional, efectuarea de cercetri în sistemul monitoringului global.
Art.55. - Rezervaia biosferei are statut de instituie de cercetri tiinifice i se afl în subordinea autoritii centrale pentru mediu.
Art.56. - Teritoriul rezervaiei biosferei se divizeaz în urmtoarele zone funcionale:
zon nucleu, de protecie integral, destinat exclusiv conservrii biodiversitii i crerii condiiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. În zona nucleu este interzis orice activitate economic. Se permite doar efectuarea de cercetri tiinifice;
zon tampon, de administrare natural, obiect de studiere i de aplicare a rezultatelor cercetrilor tiinifice pentru conservarea i dezvoltarea fondului genetic, restabilirea principalelor tipuri de pduri, bli, lunci, stepe etc. Pentru zona tampon se stabilesc permisiuni i restricii similare celor de la art.25 i 26;
zon de tranziie, destinat diminurii impactului antropic din teritoriile adiacente. Terenurile din zona de tranziie pot rmîne deintorilor, care sînt obligai s respecte regimul stabilit în rezervaie. În aceast zon se permit anumite activiti tradiionale de folosin a terenurilor, asociate cu agricultura, silvicultura, punatul i pescuitul.
Art.57. - (1) În rezervaia biosferei se instituie consiliu tiinific, care examineaz i reglementeaz orice activitate din cadrul ei.
(2) Componena i regulamentul consiliului tiinific se aprob de autoritatea central pentru mediu.
Art.58. - Statul de funcii al rezervaiei biosferei se stabilete de autoritatea central pentru mediu.
Capitolul 11
GRDINA DENDROLOGIC
Art.66. - Grdina dendrologic are ca obiectiv conservarea unui anumit genofond de specii de arbori, arbuti i de alte plante cu flori ce prezint interes tiinific aplicativ.
Art.67. - Grdina dendrologic are statut de instituie tiinific aplicativ i se afl în subordinea autoritii administraiei publice locale.
Art.68.- Grdina dendrologic are urmtoarele sarcini de baz:
a) conservarea in condiii artificiale a coleciilor de plante (indeosebi a speciilor rare sau periclitate) i a altor obiecte botanice de importan tiinific, didactic, economic i cultural;
b) efectuarea de cercetri tiinifice;
c) organizarea de expediii i participarea la expediiile organizate de alte instituii in scopul studierii resurselor vegetale i completrii genofondului;
d) crearea de fonduri semincere, schimbul de semine i de plante vii cu diferite instituii;
e) cultivarea i selectarea specii lor valoroase de plante din flora spontan i valorificarea lor economic;
f) elaborarea bazelor tiinifice ale arhitecturii peisajere;
g) elaborarea bazelor tiinifice i metodologice ale protecffei contra bolilor i vtmtorilor adui de pante introducente;
h) organizarea conferinelor i simpozioanelor tiinifice;
i) editarea lucrrilor tiinifice, literaturii de popularizare a tiinei, registrelor de semine i altor lucrri legate de activitatea tiinific a grdinii dendrologice.
Art.69. - În grdina dendrologic se instituie consiliu tiinific, a crui competen i al crui regulament sînt aprobate de autoritatea central pentru mediu i de Academia de tiine a Moldovei.
Art.70. - Statul de funcii al grdinii dendrologice se aprob de organizaiile ierarhic superioare de comun acord cu autoritatea central pentru mediu i cu Academia de tiine a Moldovei.
Art.71. - Paza grdinii dendrologice este pus în seama unui personal specializat.
Capitolul 12
Art.72. - Monumentul de arhitectur peisajer are ca obiectiv pstrarea i dezvoltarea compoziiilor arhitectonice peisajere i servesc ca depozit al genofondului de plante.
Art.73. - Se declar monument de arhitectur peisajer parcurile vechi, parcurile silvice, aleile cu valoare istoric, cultural, tiinific, estetic, economic i recreativ.
Art.74. - Terenul monumentului de arhitectur peisajer se exclude din circuitul economic, dar rmîne la dispoziia deintorului, i se afl în subordinea autoritii administraiei publice locale.
Art.75. - (1) Pe teritoriul monumentului de arhitectur peisajer se interzice orice activitate nelegat de destinaia lui, care amenin integritatea configuraiilor arhitectonice peisajere.
(2) Orice lucrare de reconstrucie i restabilire a monumentului de arhitectur peisajer se efectueaz dup un proiect aprobat de autoritatea central pentru mediu.
Capitolul 13
GRDINA ZOOLOGIC
Art.76. - Grdina zoologic are ca obiectiv conservarea i studierea faunei slbatice în condiii de captivitate în scopuri cognitive, educaionale i de cercetare tiinific.
Art.77. - Grdina zoologic se afl în subordinea autoritii administraiei publice locale.
Art.78. - Grdina zoologic are urmtoarele sarcini principale:
a) conservarea în condiii artificiale a animalelor slbatice, inclusiv a speciilor rare sau periclitate, exotice i locale, care au o deosebit valoare tiinific, cognitiv i cultural;
b) efectuarea de cercetri tiinifice;
c) educarea ecologic i informarea publicului în domeniul faunei, zootehniei, reprezentarea diversitii faunistice, creterea animalelor slbatice etc.
Art.79. - Grdina zoologic, pentru a-i asigura activitatea, poate dispune de ateliere, pepiniere i de magazine zoologice i poate practica diverse alte activiti prevzute de statutul ei.
Art.80. - Teritoriul grdinii zoologice se divizeaz în urmtoarele zone funcionale:
expoziional, în care accesul publicului este permis în modul stabilit de administraia grdinii zoologice;
de uz public;
economic;
tiinific;
administrativ.
Art.81. - Statul de funcii al grdinii zoologice se aprob de autoritatea ierarhic superioar cu acordul autoritii centrale pentru mediu i al Academiei de tiine a Moldovei.
Art.82. - Paza grdinii zoologice este asigurat de formaiunile Ministerului Afacerilor Interne prin contract i/ori de corpul special de paz al grdinii zoologice.
Capitolul 14
ZONA UMED DE IMPORTAN INTERNAIONAL
Art.821. – (1) Zona umed de importan internaional se declar în conformitate cu hotrîrea Secretariatului General al Conveniei Ramsar i are ca obiectiv protecia i conservarea habitatelor naturale cu diversitate biologic specific zonelor umede.
(2) Terenurile zonei umede de importan internaional rmîn la dispoziia deintorilor, managementul lor realizîndu-se conform planurilor de management i Regulamentului-cadru al zonelor umede de importan internaional.
(3) În zonele umede de importan international se stabilesc arii de protecie special avifaunistic, care reprezint spaii naturale pentru protecia speciilor de psri migratoare slbatice. Ariile de protecie special avifaunistic se delimiteaz conform criteriilor elaborate de instituii tiinifice sau de unii savani i aprobate de autoritatea central pentru mediu.
TITLUL IV
COMPLEXELOR DIN FONDUL ARIILOR PROTEJATE
Art.83. - (1) Pentru reducerea impactului antropic asupra obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate, pe teritoriul adiacent lor se stabilete zon de protecie. Limitele acestei zone sînt trasate în documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului, care se aprob de Guvern.
(2). Limea zonei de protecie a categoriilor de obiecte i complexe din fondul ariilor protejate se stabilete astfel:
a) pentru rezervaia tiinific, parcul naional, rezervaia biosferei - 100 - 150 m;
b) pentru monumentul naturii:
geologic i paleontologic, hidrologic, zoologic, botanic i mixt - 500-1000 m;
arbore secular i specie de plante rar -30-50 m;
c) pentru rezervaia natural, rezervaia peisajer (de peisaj geografic), rezervaia de resurse, aria cu management multifuncional - 700-1000 m;
d) pentru grdina dendrologic, monumentul de arhitectur peisajer i grdina zoologic -100-150 m;
e) pentru zona umed de importan internaional – 1000 – 1500 m.
(3) Zona de protecie a ariilor naturale protejate se stabilete în funcie de configuraia hotarelor naturale ale localitilor, terenurilor agricole, drumurilor etc.
Art.84. - Terenurile din zona de protecie rmîn la dispoziia deintorilor. Hotarele ei se marcheaz în natur cu borne de reprezentanii autoritilor administraiei publice locale i de reprezentanii Inspectoratului Ecologic de Stat.
Art.85. - În zona de protecie se admite:
a) desfurarea de activiti economice tradiionale ce nu conduc la schimbri eseniale în evoluia proceselor naturale;
b) crearea de condiii optime de trai pentru animalele slbatice;
c) tierile de igien, de îngrijire i de regenerare a pdurilor;
d) organizarea unor zone de recreaie reglementat.
Art.86. - În zona de protecie sînt interzise:
a) efectuarea fr autorizaie a vînatului, pescuitului i capturrii de animale;
b) tierile rase;
c) construirea de obiecte i depozite pentru pstrarea de chimicale i îngrminte minerale, alte obiecte auxiliare;
d) staionarea vehiculelor în alte locuri decît cele indicate special.
e) aplicarea pesticidelor; .
g) construcia i amplasarea staiilor de alimentare cu petrol, obiectelor pentru prepararea soluiilor chimice i pentru depozitarea produselor petroliere, slilor de cazane, acumulatoarelor de. ape reziauale, punctelor de deservire tehnic, spltoriilor, obiectelor agricole i industriale, care pot avea un impact ecologic distructiv;
h) construcia colectoarelor de canalizare i a instalaiilor de epurare a apelor reziduale.
TITLUL V
Art.87. - Cercetrile tiinifice din cadrul fondului ariilor protejate se fac în scopul studierii evoluiei proceselor naturale ferite de impactul antropic i în condiiile unui impact antropic scarificat, pentru estimarea i prognozarea situaiei ecologice, pentru elaborarea bazelor tiinifice de ocrotire a naturii, pentru conservarea biodiversitii, restabilirea echilibrului ecologic, utilizarea durabil a resurselor naturale, pentru monitoringul ecologic i inerea analelor naturii.
Art.88. – (1) În rezervaia tiinific, parcul naional, rezervaia biosferei, grdina dendrologic i grdina zoologic, precum i în alte categorii de arii naturale protejate , cercetrile tiinifice se efectueaz, în mod obligatoriu, în conformitate cu programe anuale, asigurîndu-se astfel în continuitatea monitoringului ecologic.
(2) În rezervaia tiinific, parcul naional i în rezervaia biosferei, cercetrile tiinifice se efectueaz de ctre seciile lor tiinifice, instituiile tiinifice de profil, precum i de organizaii neguvernamentale. În celelalte categorii de arii naturale protejate, cercetrile se efectueaz de ctre instituii tiinifice de profil i de organizaii neguvernamentale, cu avizul autoritii centrale pentru mediu.
(3) La realizarea programelor tiinifice pot participa i organizaii tiinifice din alte ri.
(4) În cazul efecturii investigaiilor tiinifice de ctre organizaii internaionale, exportul de material acumulat în fondul ariilor protejate se face numai cu autorizaia autoritii centrale pentru mediu i a instituiilor tiinifice de profil din Republica Moldova.
Art.89. - Autoritatea central pentru mediu instituie un consiliu tiinific general al fondului ariilor protejate cu participarea reprezentanilor instituiilor de profil ale Academiei de tiine a Moldovei.
TITLUL VI
DIN FONDUL ARIILOR PROTEJATE
Art.90 - (1) Finanarea rezervaiilor tiinifice parcurilor naionale, rezervaiilor biosferei, grdinilor dendrologice i grdinilor zoologice se face de la bugetul de stat, inclusiv din venituri colectate, i din alte mijloace.
(2). Celelalte categorii de arii naturale protejate se finaneaz de la bugetele locale, din mijloacele deintorilor de terenuri proprietate public, din donaiile persoanelor fizice i juridice, inclusiv strine, din alte surse financiare neinterzise de legislaia în vigoare.
(3). Programele anuale de cercetri tiinifice ale rezervaiilor tiinifice, parcurilor naionale, rezervaiilor biosferei, ale grdinilor dendrologice i grdinilor zoologice, precum i ale celorlalte categorii de arii naturale protejate, se finaneaz din mijloacele bugetare, inclusiv din veniturile colectate gestionate de Consiliul tiinific General prevzut la art.89 i, dup caz, din sursele financiare prevzute la alin.(1) i (2).
Art.92. – Pentru terenurile proprietate public sau privat incluse în fondul ariilor protejate, recuperarea pierderilor suportate de deintori se efectueaz de la bugetul de stat i bugetele locale, inclusiv din venituri colectate.
TITLUL VII
DIN FONDUL ARIILOR PROTEJATE
Art.93. - inerea cadastrului de stat al obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate este de competena autoritii centrale pentru mediu i se finaneaz de la bugetul de stat. Pentru instituirea cadastrului de stat, pot fi folosite mijloace de la bugetele locale.
Art.94. - Cadastrul de stat al obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate cuprinde date despre statutul juridic, apartenena, amplasamentul, regimul de protecie, importana tiinific, cognitiv i recreativ a acestor obiecte i complexe.
substituit prin LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529
TITLUL VIII
FONDUL ARIILOR PROTEJATE
Art.95. - (1) Paza rezervaiei tiinifice, a parcului naional i a rezervaiei biosferei este asigurat de servicii speciale de paz..
(2) Paza altor categorii de arii naturale protejate, cu excepia grdinii dendrologice i grdinii zoologice, este asigurat de autoritile în a cror subordine se afl.
(3) Paza grdinii dendrologice i grdinii zoologice se efectueaz în conformitate cu art. 71 i 82.
Art.96. - (1) Serviciile speciale de paz se subordoneaz conducerii rezervaiei tiinifice, parcului naional, rezervaiei biosferei i activeaz conform regulamentelor acestora.
(2) Drepturile colaboratorilor din serviciul special de paz se stabilesc în regulamentul acestuia, elaborat de administraie i aprobat de autoritatea ierarhic superioar.
(3) Colaboratorul serviciului special de paz al ariei naturale protejate beneficiaz de drepturile i privilegiile de inspector al Inspectoratului Ecologic de Stat i al Serviciului Silvic de Stat i este în drept:
a) s trag la rspundere atît factorii de decizie, cît i cetenii care au înclcat legislaia privind ocrotirea naturii;
b) s controleze permisele de acces în obiectele i complexele din fondul ariilor protejate, autorizaiile pentru efectuarea de cercetri tiinifice i valorificarea de resurse naturale;
c) s rein contravenienii i s-i predea la primrie sau la secia de poliie pentru a fi identificai;
d) s efectueze, în limitele fondului ariilor protejate, controlul persoanelor i al vehiculelor i s sechestreze producia recoltat i uneltele folosite neautorizat;
e) s întocmeasc procese-verbale despre înclcarea regimului de protecie i s le depun în organul competent pentru tragerea la rspundere a contravenienilor;
f) s inspecteze, nestingherit i inopinat, teritoriile i incintele unitilor pentru a stabili respectarea legislaiei privind ocrotirea naturii;
g) s stopeze sau s limiteze orice activitate ce contravine legislaiei privind ocrotirea naturii;
h) s intenteze aciuni persoanelor fizice i juridice pentru reparaia prejudiciilor cauzate prin înclcarea legislaiei privind ocrotirea naturii;
i) s poarte uniform i arm în exerciiul funciunii în zona în care este angajat.
Art.97. - Colaboratorilor din serviciile speciale de paz, precum i persoanelor angajate temporar, prin ordin, în aceste servicii, în caz de atentat la viaa i sntatea lor în exerciiul funciunii, iar în caz de deces - familiilor lor, li se pltete o compensaie i li se repar, în modul i în mrimea prevzut de legislaia în vigoare, prejudiciul suportat.
TITLUL IX
Art.98. - (1) Înclcarea prezentei legi atrage, dup caz, rspundere civil, administrativ sau penal, conform legislaiei în vigoare.
(2) Se consider contravenii, dac nu constituie, potrivit legii, infraciuni, urmtoarele fapte:
a) folosirea ariilor naturale protejate în alte scopuri decît în cele prevzute de prezenta lege;
b) organizarea fr expertiz ecologic a activitii economice în ariile naturale protejate, precum i în zonele lor de protecie;
c) deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate;
d) nelichidarea urmrilor ecologice ale avariilor, catastrofelor i ale altor fenomene distructive;
e) introducerea de plante i animale strine zonei respective, care polueaz fondul genetic autohton;
f) înclcarea regulilor de export al plantelor i animalelor luate sub protecia statului;
g) executarea neautorizat a oricrei lucrri de amenajare i construcie;
h) deversarea deeurilor industriale i menajere în ape sau pe terenuri, depozitarea lor în ariile naturale protejate i în zonele lor de protecie;
i) folosirea peste normele admise a chimicalelor în zonele de protecie;
j) recoltarea neautorizat a fructelor i pomuoarelor de pdure, a ciupercilor, plantelor medicinale, seminelor i a organismelor acvatice;
k) strmutarea nesancionat a hotarelor ariilor naturale protejate;
l) deteriorarea, tergerea sau ridicarea bornelor de hotar, geodezice sau topografice, a panourilor de avertizare sau a indicatoarelor;
m) intrarea persoanelor neautorizate, cu sau fr autovehicule, în zonele cu protecie integral;
n) camparea în zonele interzise;
o) punatul în zonele interzise;
p) organizarea i desfurarea neautorizat de activiti economice, de turism i agrement;
r) fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale fr achitarea de taxe.
Art.99. - (1) Prejudiciile materiale cauzate de persoane fizice i juridice obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate se repar în modul stabilit de legislaia în vigoare.
(2) Reparaia prejudiciilor cauzate obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate se efectueaz benevol sau prin hotrîre judectoreasc.
Art 100. - În caz de dezacord cu decizia reprezentantului autoritii pentru mediu, persoana fizic sau juridic este în drept s o atace în ordinea contenciosului administrativ.
Art.101. - Deintorii de terenuri din fondul ariilor protejate nu poart rspundere pentru pagubele pricinuite agenilor economici de animalele slbatice.
TITLUL X
COLABORAREA INTERNAIONAL
ÎN DOMENIUL FONDULUI ARIILOR PROTEJATE
Art.102. - Republica Moldova colaboreaz cu alte state, cu organe i organizaii internaionale în domeniul fondului ariilor protejate în baz de acorduri multilaterale i bilaterale. În acest scop, se elaboreaz i se realizeaz programe i proiecte internaionale, se efectueaz schimb de informaii, se constituie rezervaii internaionale comune.
Art.103. - (1) Legislaia Republicii Moldova asigur pe întreg teritoriul ei exercitarea actelor internaionale la care este parte.
(2) În cazul cînd actele internaionale în domeniul fondului ariilor protejate ratificate de Republica Moldova prevd alte norme decît cele stabilite de legislaia ei intern, se vor aplica normele actelor internaionale.
TITLUL XI
DISPOZIII FINALE I TRANZITORII
Art.104. - Trecerea unei arii naturale protejate dintr-o categorie a Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii în alta, precum i actualizarea categoriilor enumerate la art.4 se efectueaz de ctre Parlament, la propunerea Guvernului, cu avizul autoritii centrale pentru mediu i al Academiei de tiine a Moldovei.
Art.105. - (1) Pri integrante ale prezentei legi sînt:
anexa nr.1 - Rezervaiile tiinifice;
anexa nr.2 - Parcurile naionale;
anexa nr.3 - Monumentele naturii;
anexa nr.4 - Rezervaiile naturale;
anexa nr.6 - Rezervaiile de resurse;
anexa nr.7 - Ariile cu management multifuncional;
anexa nr.8 - Rezervaiile biosferei;
anexa nr.10 - Grdinile dendrologice;
anexa nr.12 - Grdinile zoologice;
anexa nr.13 – Zonele umede de importan internaional.
(2) Fiecare anex poate fi completat pe msura lurii sub protecia statului a unor noi arii naturale.
Art.106. - Prezenta lege intr în vigoare la data publicrii.
Art.107. - Guvernul, în termen de un an:
- va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
- va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
- va asigura actualizarea, reexaminarea i anularea de ctre ministere, departamente, autoriti ale administraiei publice locale a actelor lor vizînd obiectul prezentei legi.
PREEDINTELE
Amplasamentul Deintorul de terenuri
1 2 3 4 5 1 Codru 5177 Raionul Streni, satul Lozova Autoritatea central
pentru mediu 2 Iagorlîc 836 Raionul Dubsari, satul Goian Autoritatea central
pentru mediu 3 Prutul de Jos 1691 Raionul Vulcneti, satul
Slobozia Mare Autoritatea central pentru mediu
4 Plaiul Fagului 5642 Raionul Ungheni, satul Rdenii Vechi
Autoritatea central pentru mediu
TOTAL 19378
Anexa nr.2
PARCURILE NAONALE
Nr. crt.
1 Orhei 33792,09 Întreprinderea pentru silvicultur Orhei: ocolul silvic Ivancea, ocolul silvic Selite, ocolul silvic Vatici, ocolul silvic Teleeu Întreprinderea pentru silvicultur Clrai: ocolul silvic Bravicea Comunele (satele) Morozeni, Ghetlova, Puintei, Neculieuca, Vatici, Donici, Teleeu, Selite, Peresecina, Ivancea, Pohorniceni, Trebujeni din raionul Orhei Comuna Codreanca i satele igneti, Romneti din raionul Streni Comuna Sseni i satul Bravicea din raionul Clrai Comuna Macui din raionul Criuleni
Autoritile administraiei publice centrale i locale; persoane fizice i juridice”
Anexa nr.3
b) Arbori seculari
a) Specii floristice rare
b) Specii faunistice rare
Amplasamentul Deintorul de terenuri
1 2 3 4 5 A) GEOLOGICE I PALEONTOLOGICE Raionul Anenii Noi 1 Amplasamentul de
faun de lîng satul Calfa
35 Satul Calfa, la est de podul peste calea ferat, pe malul drept al rîului Bîc
Cooperativa Agricol de Producie "Vierul"
Raionul Briceni 2 Meandrul de la
Pererîta 5 La sud de satul Pererîta Primria satului Pererîta
3 Petera carstic "Emil Racovi" i zona carstic adiacent
80 Lîng satul Criva Cariera de ghips din satul Criva
Raionul Cahul 4 Amplasamentul
ocolul silvic satul Pelinei parcela 11
Gospodria Silvic de Stat Vulcteti, Pelinei-IV, Cahul
5 Amplasamentul fosilifer de lîng
10 Între satele Moscovei i Dermengi, satul Moscovei parcela 18, subparcelele 2, 3
Gospodria Silvic de Stat raionul Taraclia, ocolul silvic Moscovei, Cahul
6 Rîpa Tartaul 2 La 2 km nord de satul Tartaul de Salcie, pe versantul stîng al rîului Salcia
Întreprinderea Agricol "Taraclia de Salcie"
Raionul Camenca 7 Stînca Japca 10 Satul Japca Întreprinderea Agricol
"Moldova" 8 Pîlnii carstice 80 Lîng satul Hruca Întreprinderea Agricol
"Frunze" 9 Rîpa Namlvii 100 La sud-est de satul
Bursuc Întreprinderea Agricol "Moldova"
10 Complexul "Racov" 123 Satul Racov, ocolul silvic Racov, Dealul Rou, parcelele 20, 21
Gospodria Silvic de Stat Rîbnia
11 Aflorimentul proterozoicului superior (vendian) de lîng satul Cerlina
60 La vest de satul Cerlina pe coasta abrupt a Nistrului
Întreprinderea Agricol "Nistru", satul Zluceni
Raionul Cantemir 12 Cariera Cociulia 1 La 1 km nord de satul
Cociulia Întreprinderea Agricol "Patria"
Raionul Cinari 13 Rîpa Taraclia 12 În partea sud-estic a
satului Taraclia Primria satului Taraclia
Raionul Clrai 14 Cariera "Cimitirul
Cailor" 2 La nord de satul Puleti Societatea pe Aciuni
"Puleti" 15 Rîpa lui Tofan 5 La marginea vestic a
satului Vlcine Înterprinderea Agricol "Vlcine"
16 Rîpa "În Dos" 2 La 1 km sud de satul Sipoteni
Întreprinderea Agricol "Sipoteni"
Botna Primria satului Zaim
18 Aflorimentul Fîrldeni 5 Lîng satul Fîrldeni, pe panta dreapt a vii, în apropiere de drumul spre Cueni
Primria satului Fîrldeni
19 Rîpa din Slcua 3 La sud-est de satul Slcua, ocolul silvic Cueni, Slcua, parcela 43, subparcela 3a
Gospodria Silvic de Stat Bender
Raionul Ceadîr-Lunga
20 Aflorimentul Baurci 1 Pe drumul Congaz- Baurci, la 2 km de podul peste rîul Ialpug, ocolul silvic Congaz, Congaz, parcela 38, subparcela 12
Gospodria Silvic de Stat Iargara
21 Rîpele de la Ceadîr- Lunga
10 La est de oraul Ceadîr- Lunga, ocolul silvic Ceadîr-Lunga, Ceadîr- Lunga, Stat Cahul parcela 46, subparcela 2
Gospodria Silvic de Stat Cahul
Raionul Cimilia 22 Rîpa "Coofana" 10 La est de satul Gura
Galbenei (a patra de la nord, pe panta stîng a vîlcelei Valea Coofana), ocolul silvic Zloi, Coofana, parcela 33, subparcelele 3, 5; parcela 34, subparcelele 3, 8, 12
Gospodria Silvic de Stat Cimilia
Raionul Comrat 23 Seciunea geologic
din valea rîului Ialpug 5,6 Oraul Comrat, panta
stîng a vii rîului Ialpug rîului Ialpug, ocolul silvic Comrat, Comrat- IV, parcela 34, subparcela 11
Gospodria Silvic de Stat Iargara
Raionul Criuleni 24 Soluri fosile pe terasele
nistrene 44 La nord-vest de satul
Mlieti, ocolul silvic Vadul lui Vod, Mlieti, parcela 13, subparcela 6
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
25 Aflorimentul Goian 1 La 0,5 km de intersecia autostrzilor Leueni i Chiinu-Criuleni, ocolul silvic Vadul lui Vod, Leueni-IV, parcela 32, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
251 Petera Surprizelor 0,4147 La 2 km nord-est de oraul Criuleni, trupul de pdure Zolonceni, parcela 27, subparcela D
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
Raionul Dondueni 26 Movilele recifale de
lîng satul Visoca 15 La sud de satul Visoca Întreprinderea Agricol
"Visoca" Raionul Drochia 27 Rîpa Zguria 15 La nord de satul Zguria Primria satului Zguria 28 Aflorimentul Chetrosu 25 La vest de satul
Chetrosu, lîng autostrada Drochia- Soroca
Primria satului Chetrosu
Raionul Dubsari
29 Vîlceaua "La Humrie" 64 La vest de satul Ustia pe panta stîng a rîului Rut, ocolul silvic Criuleni, Rculeti, parcela 10, subparcelele 8-18
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
Raionul Edine 30 Grotele Brînzeni 14 La sud-est de satul
Brînzeni Primria satului Brînzeni
Primria satului Brînzeni
32 Defileul Buzdugeni 100 Lîng satul Buzdugeni, la confluena rîurilor Bogda i Racov
Primria satului Burlneti
Primria satului Burlneti
Primria satului Bleteni
Primria satului Trinca
Întreprinderea Agricol "Feteti"
Raionul Glodeni 37 Cheile Buteti 110 La sud de satul Buteti Primria satului Camenca 38 Stînca Mare 105 Lîng satul Cobani Primria satului Cobani Raionul Ialoveni 39 Rîpele de la Vsieni 3 Pe coasta dreapt a vii
rîului Botna, la vest de spital
Întreprinderea Agrico "Vsieni"
40 Aflorimentul Costeti 1 La nord de satul Costeti, pe coasta stîng a vii rîului Botna, lîng drumul spre Miletii Mici
Primria satului Costeti, Societatea pe Aciuni "Ialoveni"
41 Reciful Ialoveni 3 Lîng oraul Ialoveni, pe drum spre satul Costeti, pe malul stîng al rîului Inov
Asociaia tiinific de Producie "Codru"
Raionul Nisporeni 42 Hîrtopul de lîng
oraul Nisporeni 200 La 6 km sud de oraul
Nisporeni, pe malul stîng al rîului Nîrnova
Firma Agricol "Nisporeni"
Întreprinderea Agricol "Moldova"
Raionul Ocnia 44 Rîpa Adînc 6 La marginea nordic a
satului Verejeni Întreprinderea Agricol "Nistru"
45 Afloriment de cremene compact
20 La vest de satul Naslavcea, în valea rîului Chisru, ocolul silvic Ocnia, Edine Naslavcea, parcela 2, subparcelele 1-8
Gospodria Silvic de Stat Edine
46 Aflorimentul de nisipuri tortoniene de lîng gara Naslavcea
1 La 2 km sud de staia de cale ferat Naslavcea, în zona aliniamentului cii ferate Naslavcea- Bîrnova
Distana Ocnia a Cii Ferate din Moldova
47 Rîpa "Carpov Iar" 18 La vest de satul Naslavcea, ocolul silvic Ocnia, Naslavcea, parcela 3, subparcelele 3, 22, 23
Gospodria Silvic de Stat Edine
48 Rîpa "Rudîi Iar" 22,5 Satul Naslavcea, lîng "Carpov Iar", ocolul silvic Ocnia, Naslavcea, parceala 3, subparcelele 1, 2, 4, 18-21
Gospodria Silvic de Stat Edine
49 O poriune a malului abrupt al Nistrului
308 Între satele Naslavcea i Lencui, ocolul silvic Otaci, Lencui, parcelele 1-3
Întreprinderea Agricol "Nistru" (150 ha); Gospodria Silvic de Stat Soroca (158 ha)
50 Falia tectonic de lîng satul Naslavcea
82 La nord de satul Naslavcea, ocolul silvic Ocnia, Stînca, parcela 1
Gospodria Silvic Stat Edine
51 Vîlceaua "Partea Cneazului"
Întreprinderea Agricol "Nistru"
52 Rîpa "La Izvoare" 115 La sud de oraul Otaci Întreprinderea Agricol "Rodina"
Raionul Orhei 53 Amplasament de
vertebrate fosile 2 La marginea de vest a
satului Poceti Primria satului Donici
54 Defileul Orhei 100 Oraul Orhei Primria oraului Orhei 55 Recif pe malul rîului
Rut 3 Satul Piatra, malul drept
al rîului Rut Primria satului Pohorniceni
56 Stînca Mîgla 3 La 0,5 km nord-vest de satul Piatra
Primria satului Piatra
flor fosil de lîng satul Ignei
1 La sud de satul Igntei lîng punctul trigonometric 225,5 m
Primria satului Ignei
58 Amplasament fosil de dinoteriu
1 La sud de satul Pripiceni-Rzei, coasta dreapt a vii rîului Cogîlnic
Primria satului Pripiceni- Rzeti
5 La vest de satul Boernia
Primria oraului Rezina
3 La vest de satul Ciorna Primria oraului Rezina
Raionul Rîcani 61 Defileul Duruitoarea 40 La est de satul
Duruitoarea Primria satului Duruitoarea
62 Defileul Vratic 10 La est de satul Vratic Primria satului Duruitoarea
63 Reciful Proscureni 10 La est de satul Duruitoarea
Primria satului Duruitoarea
Oituz, lîng punctul trigonometric 297m
Primria satului Bleti
Raionul Soroca 65 Rîpa "Bechirov Iar" 46 La sud de oraul Soroca
ocolul silvic Soroca, Zastînca-II, parcela 24
Gospodria Silvic de Stat Soroca
66 Afloriment de nisipuri i gresii
0,5 Versantul de est al carierei, satul Redi- Cerenov
Întreprinderea Agricol "Redi"
67 Pragurile Nistrului 8 În preajma satului Cosui, albia Nistrului
Cariera de granit i pietri din Soroca
68 Aflorimentul de gresii i granit de la Cosui
2 Satul Cosui, versantul de vest al carierii prsite
Cariera de granit i pietri din Soroca
69 Colina "Casca" 37,6 La vest de satul Cremenciung, ocolul silvic Otaci, Cremenciug- II, parcela 49, subparcelele 18, 26, 29, 30
Gospodria Silvic de Stat Soroca
Raionul Streni 70 Cariera "Cazacu" 3 La nord de staia de cale
ferat Vatra Primria municipiului Chiinu
71 Rîpa "La Chetrrie" 3 La est de satul Vorniceni Primria satului Vorniceni Raionul oldneti 72 Profilul geologic de
lîng satul Socola 10 La sud-vest de satul
Socola Întreprinderea Agricol "tefan Vod"
73 Aflorimentul Rspopeni 15 La 1 km sud de satul Rspopeni, pe drumul spre satul Ignei
Întreprinderea Agricol "Rspopeni"
74 Cariera prsit de lîng staia de cale ferat oldneti
1 La vest de staia de calea ferat oldneti i la nord de satul Olicani
Întreprinderea Agricol "Biruina"
Raionul tefan Vod 75 Rîpa de Piatr 2 În partea de nord a
satului Tudora Primria satului Tudora
76 Rîpa lui Albu 2 Mai sus de satul Cioburciu, lîng pdurea ocolului silvic "Olneti"
Gospodria Silvic de Stat Bender
77 Rîpa din Purcari 5 La nord de satul Purcari, pe malul Nistrului
Primria satului Purcari
Raionul Taraclia 78 Rîpa Budi 5 Marginea de vest a
satului Budi, pe coasta dreapt a rîului Salcia
Întreprinderea Agricol "Drujba"
79 Rîpa Musaitu 5 În partea de mijloc a satului Musaitu
Întreprinderea Agricol "Musaitu"
80 Aflorimentul de lîng oraul Taraclia
4,1 La sud de oraul Taraclia de-a lungul pantei stîngi a vîlcelei, ocolul silvic Taraclia, Taraclia-II, parcela 20, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Cahul
Raionul Ungheni 81 Terasa levantin din
zona codrilor 5 La 1,5 km sud-est de
satul Buciumeni, pe panta stîng a vîlcelei rîului Gîrla-Mare, la cumpna apelor
Întreprinderea Agricol "Buciumeni"
82 Panta abrupt de lîng satul Sineti
1 La 2 km sud-vest de satul Sineti, pe panta stîng a vîlcelei rîului Pojarna, Tincu
Întreprinderea Agricol "Sineti"
10 Panta stîng a vii rîului Cahul deasupra satului Etulia
Întreprinderea Agricol "K. Marx"
84 Aflorimentul de lîng satul Vleni
3 La 0,5 km sud de satul Vleni, panta de est a vii rîului Prut
Firma Agricol "Vleni"
85 Rîpa Cimichioi 3 Satul Cimichioi, pe partea sîng a vîlcelei afluentului lacului Cahul
Asociaia de Producie "Nerudprom"
Municipiul Tiraspol 86 Vîlceaua Colcot 16 Marginea de nord a
municipiului Tiraspol Primria municipiului Tiraspol
TOTAL 2682,2 B) HIDROLOGICE Raionul Camenca 1 Izvorul din satul
Bursuc 1,5 Satul Bursuc, în rîpa de
lîng pod Întreprinderea Agricol "Moldova"
2 Izvorul din satul Ocnia 1 Satul Ocnia Întreprinderea Agricol "Rassvet"
Raionul Clrai 3 Apele minerale din
satul Hîrjauca 1,5 Satul Hîrjauca, în partea
de jos a vîlcelei Hîrtop Sanatoriul "Codru"
4 Izvoarele nr.1 i nr.2 din satul Nicani
1 Satul Nicani Întreprinderea Agricol "Nicani"
5 Izvorul lui tefan cel Mare
0,5 La est de satul Vlcine Primria satului Vlcine
Raionul Cueni 6 Izvorul lui Suvorov 0,5 La 1,5 km nord-vest de
satul Hagimus, în vîlcea Întreprinderea Agricol "Nistru", Primria satului Hagimus
Raionul Criuleni 7 Izvoarele minerale din
satul Onicani 1,5 Cîte dou izvoare în
satul Onicani i în valea rîului Rdi
Întreprinderea Agricol "Onicani"
Raionul Dondueni 8 Izvorul din satul
Horodite 5 Satul Horodite Întreprinderea Agricol
"Horodite" 9 Izvorul din satul Plop 2 Satul Plop Întreprinderea Agricol
"Patria" 10 Izvorul din satul
Fîntînia 2 Satul Fîntînia Întreprinderea Agricol
"Victoria" 11 Izvoarele din satul
Mîndîc 0,5 La nord de satul Mîndîc,
pe malul stîng al rîului Cubolta
Primria satului Mîndîc
Cotova 6 Satul Cotova, poalele
pantei stîngi a rîului Cinari
Primria satului Cotova
Raionul Dubsari 13 Havuzul Mare 1 La sud de oraul
Dubsari Întreprinderea Agricol "Puti Ilicea"
Raionul Hînceti 14 Izvorul din satul
Nemeni 0,5 În centrul satului
Nemeni Întreprinderea Agricol "Hlopeti"
de cale ferat Naslavcea
Întreprinderea Agricol "Vatutin"
1 Satul Codreni, la vest de biseric
Întreprinderea Agricol "Rodina"
Cucuruzeni 0,5 Pe malul drept al rîului
Cogîlnic Întreprinderea Agricol "Frunze"
0,5 Satul Izvoare, în ograda dlui Caraman V.
Întreprinderea Agricol "Glia"
10 La 1 km sud-est de satul Jelboc
Primria satului Piatra
Horodite 1,5 Satul Horodite Primria satului Horodite
Raionul Rîbnia 21 Izvoarele din satul
Molochiul Mare 1 Satul Molochiul Mare Întreprinderea Agricol
"Krasnîi Octeabri" 22 Izvorul din satul
Stroieti 1 Satul Stroieti Întreprinderea Agricol
"Iscra" Raionul Rîcani 23 Ecosistemul acvatic
"La Moar" 42 La vest de satul Recea Primria satului Recea
Raionul Sîngerei 24 Rezervorul de ap de
pe rîul Ciuluc 8,6 La 1,5 km est de satul
Mihailovca Întreprinderea Agricol "Mihailovca"
Raionul Soroca 25 Izvoarele din satul
Vrncu 2 Satul Vrncu Întreprinderea Agricol
"Prietenia" Raionul oldneti 26 Izvorul Cruilor 0,5 Satul Climuii de Jos pe
panta dreapt a rîuleului
28 Izvorul din satul Smcani
1,5 Satul Smcani, în vale Întreprinderea Agricol "evcenco"
Raionul Taraclia 29 Izvorul din satul
Copceac 1,5 La marginea satului
Copceac, în vîlcea Întreprinderea Agricol "Pobeda"
Raionul Teleneti 30 Izvoarele din satul
Ordei 1,2 Coasta stîng a rîului
Rut, satul Ordei Primria satului Ordei
Municipiul Bender 31 Izvor – havuz 1 Satul Proteagailovca Întreprinderea Agricol
"Tighina" TOTAL 99,8 C) BOTANICE a) Sectoare reprezentative cu vegetaie silvic Raionul Anenii Noi 1 Schinoasa Mare 15 Ocolul silvic Anenii Noi,
Schinoasa Mare, parcela 5, subparcela 3
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
Raionul Briceni 2 Caracueni 4,2 Ocolul silvic Briceni,
Caracueni, parcela 47 subparcelele 21, 23
Gospodria Silvic de Stat Edine
Raionul Camenca 3 Cuhureti 13 Ocolul silvic Cuhureti
Cuhuretii Mari, parcela 15, subparcelele 1, 13
Gospodria Silvic de Stat Soroca
4 Blata 2,8 Ocolul silvic Cuhureti Blata, parcela 4, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Soroca
Raionul Clrai 5 Hîrjauca-Sipoteni 5,4 Ocolul silvic Hîrjauca,
Hîrjauca-Sipoteni, parcela 36, subparcelele 8, 10, 31
Gospodria Silvic de Stat Clrai
Raionul Comrat 6 Borceac 11,3 Ocolul silvic Congaz,
Borceac, parcela 32, subparcela 2; parcela 31, subparcela 5
Gospodria Silvic de Stat Iargara
7 Cîietu 4 Ocolul silvic Congaz, Cîietu parcela 25, subparcela 15
Gospodria Silvic de Stat Iargara
Raionul Criuleni 8 Pdure de plop 0,3 Satul Dubsarii Vechi Societatea pe Aciuni
"Dubsarii Vechi" 9 Pogoreloe 5,6 Ocolul silvic Grigoriopol,
Pogoreloe, parcela 27, subparcela 6
Gospodria Silvic de Stat Bender
Raionul Dondueni 10 Rudi-Gavan 49 Ocolul silvic Otaci, Rudi-
Gavan, parcela 27 Gospodria Silvic de Stat Soroca
Raionul Fleti 11 Clinetii Mici 7 La est de satul Clineti,
ocolul silvic Clineti, Clinetii Mici, parcela 46, subparcela 4
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
Raionul Ocnia 12 Lipnic 1,6 Ocolul silvic Ocnia,
Lipnic, parcela 23, subparcela 13
Gospodria Silvic de Stat Edine
Raionul Rîbnia 13 Haraba 6 La est de satul Haraba,
ocolul silvic Plopi, Haraba, parcela 6, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Rîbnia
TOTAL 125,2 TOTAL GENERAL 2907,2
Nr. crt.
Amplasamentul Deintorul de terenuri
1 2 3 4 5 b) Arbori seculari Raionul Anenii Noi 1 Stejar
pedunculat 1 Ocolul silvic Hîrbov,
Hîrbov, parcela 28 Gospodria Silvic de Stat Bender
2 Stejar pedunculat
17 Ocolul silvic Hîrbov, Hîrbov, parcela 28, subparcelele 19, 21
Gospodria Silvic de Stat Bender
3 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Bender
4 Stejar pedunculat
4 Ocolul silvic Hîrbov, Gura Bîcului, parcela 2, subparcela 11
Gospodria Silvic de Stat Bender
5 Stejar pedunculat
3 Ocolul silvic Hîrbov, Gura Bîcului, parcela 2, subparcela 19
Gospodria Silvic de Stat Bender
6 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Hîrbov, Gura Bîcului, parcela 2, subparcela 27
Gospodria Silvic de Stat Bender
7 Stejar pedunculat
2 Ocolul silvic Anenii Noi, Flmînda, parcela 49, subparcelele 1, 4
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
8 Stejar pedunculat
12 Ocolul silvic Anenii Noi, Flmînda, parcela 49, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
9 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Anenii Noi, Flmînda, parcela 50, subparcela 1
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
10 Stejar peunculat
1 Ocolul silvic Anenii Noi, Flmînda, parcela 53, subparcela 4
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
Raionul Briceni 11 Stejar
12 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
13 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
14 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
15 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
16 Pr pdure 1 Ocolul silvic Briceni, Caracueni, parcela 45, subparcela 8
Gospodria Silvic de Stat Edine
17 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic
Gospodria Silvic de Stat Edine
19 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
20 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
21 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
22 Stejar pedunculat
Primria oraului Lipcani
24 Stejar pedunculat
2 Ocolul silvic Racov, Glubocaia Dolina, parcela 17, subparcela 17
Gospodria Silvic de Stat Rîbnia
25 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Soroca
26 Stejar pedunculat "Doi frai"
2 Ocolul silvic Racov, Bugornea, parcela 7, subparcela 33
Gospodria Silvic de Stat Rîbnia
27 Stejar pedunculat
2 Satul Cuhureti coala tehnic profesional din Cuhureti
28 Pr pdure 1 Ocolul silvic Racov, Bugornea, parcela 7, subparcela 33
Gospodria Silvic de Stat Rîbnia
29 Plop cenuiu 10 Oraul Camenca, str.Lenin nr.126
Secia Raional de Gospodrire Comunal Camenca
Raionul Cantemir 30 Plop alb 1 Satul Cania, str.Gagarin Primria satului Cania Raionul Clrai 31 Gorun 1 Ocolul silvic Bravicea,
Bravicea, parcela 57, subparcela 14
Gospodria Silvic de Stat Clrai
32 Gorun 1 Ocolul silvic Bravicea, Bravicea, parcela 69, subparcela 4
Gospodria Silvic de Stat Clrai
33 Fag 1 Ocolul silvic Bravicea, Bravicea, parcela 35, subparcela 13
Gospodria Silvic de Stat Clrai
34 Frasin 1 Satul Vrzretii Noi, pe teritoriul bisericii vechi
Primria satului Vrzretii Noi
Gospodria Silvic de Stat Clrai
36 Fag 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca-Sipoteni, parcela 26, subparcela 2
Gospodria Silvic de Stat Clrai
37 Stejar pedunculat
1 Lîng satul Hîrbov coala-internat Hîrbov
38 Fag 33 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca-Sipoteni, parcela 36, subparcelele 2, 18
Gospodria Silvic de Stat Clrai
39 Paltin de cîmp 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca-Sipoteni, parcela 36, subparcela 2
Gospodria Silvic de Stat Clrai
40 Gorun 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Slobozia-Hogineti, parcela 16, subparcela 2
Gospodria Silvic de Stat Clrai
41 Platan occidental
Primria satului Nicani
42 Pin de pdure 24 Fostul conac moieresc, satul Nicani
Primria satului Nicani
43 Stejar pedunculat
Societatea pe Aciuni "Hîrjauca"
Societatea pe Aciuni "Hîrjauca"
Raionul Comrat 45 Stejar
Cîietu, parcela 23, subparcelele 9-11, în rîp
Gospodria Silvic de Stat Iargara
Raionul Criuleni 46 Stejar
47 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Chiinu
48 Plop de Canada 7 Pe marginea autostrzii Chiinu – Orhei, lîng satul Mgdceti
Ministerul Economiei i Infrastructurii
Raionul Dondueni 49 Stejar
Dondueni – Plopi, la 3 km de la oraul Dondueni
Direcia de Exploatare a Drumurilor
Raionul Drochia 50 Alun turcesc 5 Pe marginea drumului
Drochia – Pelinia, la 5 km de oraul Drochi
Întreprinderea Agricol "B.Glavan"
51 Pin moale 1 Teritoriul casei de odihn "Iasnaia poleana"
Comitetul raional sindicatului lucrtorilor din complexul agroindustrial
Raionul Dubsari 52 Stejar
53 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Bender
54 Stejar pedunculat
Raionul Edine 55 Stejar
56 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
57 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
58 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
59 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
Raionul Fleti 60 Stejar
Caiuceni – Nagornoe, parcela 38,subparcela 2 lîng canton
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
Raionul Floreti 61 Stejar
Raionul Glodeni 62 Stejar
Hîjdieni, parcela 11, subparcela 22, lîng fîntîn
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
63 Pr pdure 1 Ocolul silvic Glodeni, Hîjdieni, parcela 11, subparcela 22, lîng fîntîn
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
64 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Glodeni, pdurea Balatina, parcela 31, lîng canton
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
Raionul Grigoriopol 65 Stejar
Raionul Hînceti 66 Stejar
Raionul Leova 67 Stejar
nr.8 Primria oraului Leova
Cabac, parcela 5, subparcela 3
Gospodria Silvic de Stat Nisporeni
69 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Nisporeni
70 Stejar pedunculat
Întreprinderea Agricol “Boldureti”
71 Scoru de cas 1 La 35 m est de cimitirul din oraul Nisporeni
Primria oraului Nisporeni
73 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
74 Stejar pedunculat
2 Ocolul silvic Ocnia, Lipnic, parcela 21, subparcelele 45, 62
Gospodria Silvic de Stat Edine
75 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
76 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Edine
77 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Soroca
78 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Soroca
Raionul Orhei 79 Stejar
80 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Orhei
81 Stejar pedunculat
Primria satului Vatici
curtea dlui urcanu B. Primria satului Pripiceni- Rzei
Raionul Rîcani 83 Stejar
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
84 Stejar pedunculat (Stejarii lui Petru)
3 Ocolul silvic Rîcani, Petrueni, parcela 28, subparcela 8, de-a lungul vîlcelei de lîng drum
Gospodria Silvic de Stat Glodeni
Raionul Slobozia 85 Stejar
86 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Bender
87 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Bender
88 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Bender
89 Plop alb 1 Ocolul silvic Copanca, Hagimus, parcela 1, subparcela 3
Gospodria Silvic de Stat Bender
90 Stejar pedunculat
Întreprinderea Agricol "Crasnîi sadovod"
Gospodria Silvic de Stat Soroca
92 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Soroca
Raionul Streni 93 Gorun 5 Ocolul silvic Cpriana,
Cpriana, parcela 24, subparcela 8
Gospodria Silvic de Stat Streni
94 Stejar pedunculat
3 Pe moia satului Micui, la 2 km de sat
Primria satului Micui
95 Fag 1 Ocolul silvic Cpriana, Cpriana, parcela 17, subparcela 47
Gospodria Silvic de Stat Streni
96 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Streni
97 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Streni
98 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Streni
99 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Streni
100 Stejar pedunculat (Stejarul lui tefan cel Mare)
1 Ocolul silvic Cpriana, Cpriana, parcela 41, subparcela 4
Gospodria Silvic de Stat Streni
101 Pr pdure 1 Ocolul silvic Streni, Streni, parcela 15, subparcela 13
Gospodria Silvic de Stat Streni
102 Plop alb 1 Pe teritoriul staiei de cale ferat Streni
Staia Streni a Cii Ferate din Moldova
Raionul oldneti 103 Stejar
104 Stejar pedunculat
Primria satului Receti
Crocmaz, parcela 29, subparcela 8, pe teritoriul parcului vechi
Gospodria Silvic de Stat Bender
106 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Talmaza, Crocmaz, parcela 24, subparcela 8, lîng canton
Gospodria Silvic de Stat Bender
107 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Copanca, "Grdina turceasc", parcela 66, subparcela 14
Gospodria Silvic de Stat Bender
Raionul Teleneti 108 Stejar
Vila Teleneti, parcela 38, subparcela 5
Gospodria Silvic de Stat Teleneti
109 Stejar pedunculat
Gospodria Silvic de Stat Teleneti
Raionul Ungheni 110 Stejar
111 Stejar pedunculat
Rezervaia tiinific "Plaiul Fagului"
Rezervaia tiinific "Plaiul Fagului"
113 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Ungheni, Costuleni – Dumbrava, parcela 35, subparcela 3, la 150 m de la canton
Gospodria Silvic de Stat Ungheni
114 Stejar pedunculat
1 Ocolul silvic Ungheni, Costuleni – Dumbrava, parcela 32, subparcela 16, lîng canton
Gospodria Silvic de Stat Ungheni
115 Stejar pedunculat
Spitalul de sector Sculeni
Raionul Vulcneti 116 Stejar
Giurgiuleti Întreprinderea Agricol "Dunrea"
cel Mare" Primria municipiului Chiinu
118 Stejar pedunculat
1 Str.M.Koglniceanu nr.62 în curtea Universitii de Stat a Moldovei
Primria municipiului Chiinu
119 Stejar pedunculat
120 Stejar pedunculat
1 Valea Greac, în rîp Asociaia tiinific de Producie "Vierul"
121 Stejar pedunculat
1 Schinoasa-2, str.Basarabiei
Primria municipiului Chiinu
122 Platan occidental
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
124 Stejar alb 1 Oraul Codru Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie
125 Molid de Canada
Asociaia tiinific Producie "Vierul"
126 Castan porcesc 4 Parcul Asociaiei tiinifice de Producie "Vierul"
Asociaia tiinific Producie "Vierul"
127 Sofor 1 Str.M.Koglniceanu Primria municipiului Chiinu 128 Cedru de
California 4 Grdina Public "tefan
cel Mare" Primria municipiului Chiinu
129 Stejar pedunculat
Primria municipiului Chiinu
130 Stejar pedunculat
Primria municipiului Chiinu
131 Stejar pedunculat
1 Str.M.Koglniceanu nr.87, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural
Primria municipiului Chiinu
132 Stejar pedunculat
Primria municipiului Chiinu
133 Stejar pedunculat
Institutul de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
134 Stejar pedunculat
Primria municipiului Chiinu
135 Fag 1 Str.M.Koglniceanu nr.87, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural
Primria municipiului Chiinu
136 Gldi 1 Bd.tefan cel Mare nr.152 Teatrul Naional de Oper i Balet
Primria municipiului Chiinu
137 Volni (vînj) 1 Bd.tefan cel Mare nr.152 Teatrul Naional de Oper i Balet
Primria municipiului Chiinu
138 Tei argintiu 1 Bd.Stefan cel Mare nr.152 Teatrul Naional de Oper i Balet
Primria municipiului Chiinu
139 Paltin de cîmp 1 Str.A.Mateevici nr.81 Primria municipiului Chiinu 140 Sîmbovin 3 Str.A.Mateevici nr.3,
scuarul din faa Cinematografului de Var
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
142 Cire 1 Str.A.Pukin nr.1, Universitatea de Stat din Moldova
Primria municipiului Chiinu
143 Maclura pomifer
Institutul de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
144 Gldi 1 Oraul Codru, str.Costiujeni nr.14 parcul Institutului de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
Institutul de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
145 Frasin 1 Oraul Codru, str.Costiujeni nr.3 în curtea Spitalului Clinic Republican de Psihiatrie
Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie
146 Duglas verde 19 Bd.tefan cel Mare nr.105, cldirea Parlamentului, 18 exemplare, alee; cinematograful "Patria", 1 exemplar
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
149 Pr pdure 1 Oraul Durleti, str.N.Testemianu nr.53, la periferia de nord-vest
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
151 Pin negru 7 Str.A.Mateevici nr.77, intrarea central în parcul Valea Morilor
Primria municipiului Chiinu
Primria municipiului Chiinu
153 Brad de Caucaz 1 Oraul Codru, str.Costiujeni nr.14 Institutul de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
Institutul de Cercetri tiinifice i Tehnologii pentru Pomicultur
154 Molid de Canada
155 Molid argintiu 2 Str.A.Pukin nr.11, serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne
Primria municipiului Chiinu
156 Molid argintiu 2 Bd.Dacia nr.50/7, la intrarea central în Grdina Zoologic
Grdina Zoologic
157 Plop cenuiu 1 Str.M.Eminescu nr.7 Primria municipiului Chiinu 158 Cenuar 1 Str.A.Mateevici nr.50 Primria municipiului Chiinu TOTAL 433
Not: Denumirea tiinific a arborilor seculari în ordinea enumerrii:
1 Stejar pedunculat Quercus robur L. 2 Pr pdure Pyrus pyraster (L.) Burgsd. 3 Plop cenuiu Populus canescens (Ait.) Smith 4 Plop alb Populus alba L. 5 Gorun Quercus petraea Liebl.
6 Fag Fagus sylvatica L. 7 Frasin Fraxinus excelsior L. 8 Paltin de cîmp Acer platanoides L. 9 Platan occidental Platanus occidentalis L. 10 Pin de pdure Pinus sylvestris L. 11 Plop de Canada Populus canadensis auct. 12 Alun turcesc Corylus maxima Mill. 13 Pin moale Pinus strobus L. 14 Sorb Sorbus domestica L. 15 Stejar castaneifoliu Quercus castaneifolia C.A.Mey. 16 Dud alb Morus alba L. 17 Ulm de cîmp Ulmus minor Mill. 18 Stejar alb Quercus dalechampii (Ten.) Borza 19 Molid de Canada Picea canadensis (Mill.) Britt., Sterns et Pogg. 20 Castan porcesc Aesculus hippocastanum L. 21 Sofor Sophora japonica L. 22 Cedru de California Libocedrus decurrens Torr. 23 Gldi Gleditsia triacanthos L. 24 Volni (vînj) Ulmus laevis Pall. 25 Tei argintiu Tilia tomentosa auct vix Moench 26 Sîmbovin Celtis occidentalis L. 27 Cire Cerasus avium (L.) Moench 28 Maclura pomifera Maclura pomifera (Raf.) Schneid. 29 Duglas verd