Planul integrat de management al ariilor naturale ...Planul integrat de management al ariilor naturale protejate din ... terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic

Planul integrat de management al ariilor naturale protejate din Pdurea AlpareaPlanul integrat de management al ariilor naturale protejate din
Pdurea Alparea Elaborat în cadrul proiectului „Conservarea biodiversitii în ariile naturale protejate
Pdurea de la Alparea i Pdurea Goronite” (COD: SMIS-CSNR 36245; Beneficiar: Asociaia
Ecologist Cindrelul – Sibiu)”
DRAFT
1/31/2013
2 Planul integrat de management al ariilor naturale protejate din Pdurea Alparea
CUPRINS
1.2. Scopul i categoria ariilor naturale protejate...............................................................................6
1.3. Baza legal pentru ariile protejate i pentru planul de management..........................................8
1.4. Procesul elaborrii planului.........................................................................................................9
1.6. Procedura de implementare......................................................................................................11
2.1. Informaii generale....................................................................................................................18
2.2. Mediul fizico-geografic..............................................................................................................30
2.2.1. Geologia..............................................................................................................................30
2.2.2. Geomorfologia....................................................................................................................31
2.2.3. Clima...................................................................................................................................33
2.2.4. Hidrologia...........................................................................................................................36
2.2.5. Solurile................................................................................................................................38
2.3. Mediul biotic..............................................................................................................................39
2.4. Informaii socio-economice i culturale...................................................................................106
2.5. Evaluarea strii de conservare pentru speciile i habitatele de interes conservativ................112
2.5.1. Evaluarea strii de conservare a habitatelor forestiere....................................................112
2.5.2. Evaluarea strii de conservare pentru narcise (Narcissus poeticus ssp. radiiflorus).........141
2.5.3. Evaluarea strii de conservare pentru speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina
variegata i Triturus cristatus......................................................................................................142
4.1.1. Aciuni/msuri de management propuse pentru gospodrirea habitatelor forestiere din
Pdurea Alparea.........................................................................................................................158
4.1.2. Msuri propuse pentru conservarea populaiei de narcise în aria natural protejat de
interes naional 2.175 Pdurea cu narcise din Oorhei din Pdurea Alparea.............................181
4.1.3. Msuri propuse pentru conservarea speciilor de importan comunitar Bombina
bombina, Bombina variegata i Triturus cristatus în ariile protejate din Pdurea Alparea.........185
4.1.4. Msuri de prevenire i gestionare a incendiilor i a altor calamiti naturale în Pdurea
Alparea.......................................................................................................................................190
4.1.5. Monitorizarea speciilor i habitatelor de interes conservativ din Pdurea Alparea..........191
4.1.5. Planul de aciuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate i indicatorii de realizat
....................................................................................................................................................192
CAPITOLUL V. BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................225
ANEXE.................................................................................................................................................252
...........................................................................................................................................................253
CAPITOLUL I. INTRODUCERE I CONTEXT
1.1. Scurt descriere a planului, scopului i obiectivelor sale
Planul de management integrat al sitului de importan comunitar ROSCI0145
Pdurea de la Alparea i al rezervaiei naturale 2.175. Pdurea cu narcise din
Oorhei reprezint documentul oficial prin care se reglementeaz desfurarea
tuturor activitilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum i din
imediata vecintate a lor. În planul de management este evaluat i descris
situaia actual a ariilor naturale protejate fiind definite msurile de gospodrire
necesare conservrii lor.
Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat
pentru a menine sau a îmbunti acolo unde este cazul starea favorabil de
conservare a speciilor i habitatelor de importan comunitar i naional pentru
care au fost desemnate cele dou arii protejate.
Obiectivele planului de management sunt:
1. Descrierea i evaluarea situaiei prezente a ariilor naturale protejate din punct
de vedere al biodiversitii i al condiiilor de mediu i socio-economice;
2. Definirea obiectivelor de management, precizarea aciunilor de conservare
necesare i reglementarea activitilor care se pot desfura pe teritoriul ariilor i
în imediata lor vecintate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
3. Planificarea în timp i spaiu a msurilor propuse pentru asigurarea conservrii
speciilor i habitatelor de importan comunitar i naional, în concordan cu
activitile tradiionale ale comunitilor locale.
1.2. Scopul i categoria ariilor naturale protejate
Planul de management se refer la dou arii naturale protejate din categorii
diferite, un sit de importan comunitar i o rezervaie natural. Este vorba de
situl de importan comunitar ROSCI0145 Pdurea de la Alparea (desemnat prin
OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a
siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice
europene Natura 2000 în România modificat i completat prin ordinul nr. 2387 din
29 septembrie 2011) în a crui suprafa este inclus complet i rezervaia natural
2.175. Pdurea cu narcise din Oorhei (desemnat arie natural protejat de
interes naional prin Legea 5/2000 prin care se aprob Planul de amenajare a
teritoriului naional (seciunea III – zone protejate). O reprezentare grafic a
limitelor celor dou arii protejate este prezentat în figura 1 (subcapitolul 2.1)
În ceea ce privete scopul ariilor protejate, în rezervaia natural de interes
naional 2.175. Pdurea cu narcise din Oorhei, conform fiei rezervaiei existente
la Agenia pentru Protecia Mediului Bihor, se urmrete protecia i conservarea
populaiei de narcise (Narcissus poeticus ssp. radiiflorus).
Situl de importan comunitar ROSCI0145 Pdurea de la Alparea a fost desemnat
pentru conservarea a unui habitat forestier de importan comunitar (9170
Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum) i a trei specii de amfibieni de
importan comunitar (buhaiul de balt cu burta roie – Bombina bombina;
buhaiul de balt cu burta galben – Bombina variegata; tritonul cu creast –
Triturus cristatus).
Conform studiilor de teren ce au stat la baza elaborrii planului (ale cror detalii i
concluzii se regsesc în prezentul plan la capitolele urmtoare), se propune
modificarea liste obiectivelor de conservare din situl de importan comunitar
ROSCI0145 Pdurea de la Alparea prin eliminarea habitatului forestier menionat
mai sus, întrucât acesta nu a fost identificat în teren. În msura în care, pentru
habitatele 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun i habitatul 91Y0 Pduri
dacice de stejar i carpen, a cror prezen în sit s-a confirmat, nu sunt desemnate
suficiente locaii (i respectiv suprafee) la nivelul regiunii biogeografice, se
recomand introducerea acestora în formularul standard. Dac nu se justific
aceast includere, având în vedere faptul c în urma studiilor de teren (aa cum se
menioneaz în capitolele urmtoare) favorabilitatea habitatului pentru specile de
amfibieni este redus (datorit condiiilor naturale), meninerea sitului de
importan comunitar este nejustificat.
Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauz (i.e.
conservarea speciilor i habitatelor pentru care au fost desemnate), în ambele arii
protejate se prevede conservarea prin intervenii active de gospodrire. Astfel,
pentru situl de importan comunitar (care, dup desemnarea printr-un act
statutar, administrativ i/sau contractual, va face parte din categoria ariilor
speciale de conservare), conform O.U.G. nr. 57/20.06.2007 cu modificrile i
completrile din Legea nr. 49/2011 sunt prevzute a fi aplicate msurile de
conservare necesare meninerii sau refacerii la o stare de conservare favorabil a
habitatelor naturale i populaiilor speciilor de importan comunitar pentru care
situl este desemnat. Rezervaia natural este inclus în categoria IV IUCN (Uniunea
Mondial pentru Conservarea Naturii), care conform definiiei se refer la zone
terestre i/sau marine supuse unor intervenii active de management pentru a
asigura meninerea habitatelor i/sau îndeplinirea necesitilor anumitor specii.
Ca atare i aceasta este o arie protejat administrat pentru conservarea naturii
prin intervenii active de management.
1.3. Baza legal pentru ariile protejate i pentru planul de management
Acest plan de management este elaborat în concordan cu urmtoarele acte
normative:
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice cu modificrile
i completrile din Legea nr. 49/2011;
Legea 5/2000 prin care se aprob Planul de amenajare a teritoriului naional
i prin care Pdurea cu narcise din Oorhei a fost desemnat ca rezervaie
natural (– seciunea III – zone protejate; cod 2.175)
OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a
siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice
europene Natura 2000 în România modificat i completat prin ordinul nr.
2387 din 29 septembrie 2011 în care Pdurea de la Alparea figureaz ca sit
de importan comunitar la poziia 145 având codul ROSCI0145;
Ordinul ministrului mediului i schimbrilor climatice nr. 1470/2013 privind
aprobarea Metodologiei de atribuire a administrrii i a custodiei ariilor
naturale protejate;
arii naturale protejate de interes naional
Legea 46/2008 Codul Silvic al României, cu modificrile i completrile
ulterioare;
Amenajamentele silvice în vigoare ale subparcelelor silvice din trupul
Alparea deinute de Statul Român (Unitatea de Producie V Alparea, ediia
2007), consiliul local Copcel (ediia 2004), Asociaia Urbarial Alpreana
(ediia 2004), Asociaia Urbarial Felcheriu (ediia 2004), Asociaia Urbarial
Graurul Scdat (ediia 2004).
1.4. Procesul elaborrii planului
Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea i
consultarea factorilor interesai, conform legislaiei în vigoare. Procesul de
elaborare a planului de management s-a desfurat în mai multe etape:
Evaluarea zonei (cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de
proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraie i a folosinei
terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic i mediului
fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, clim i soluri – din zona ariilor
naturale protejate de la Alparea)
Evaluarea elementelor de biodiversitate (identificarea i cartarea în teren a
habitatelor i arealelor speciilor care fac obiectul conservrii în cele dou
arii protejate; identificarea potenialelor ameninri la adresa speciilor i
habitatelor de importan comunitar i naional; evaluarea strii de
conservare a acestora)
pentru îndeplinirea obiectivelor i planificarea acestora în timp i spaiu
(planul de aciune).
Pentru culegerea datelor necesare acestor pai au fost derulate studii specifice în
cadrul proiectului „Conservarea biodiversitii în ariile naturale protejate Pdurea
de la Alparea i Pdurea Goronite” (COD: SMIS-CSNR 36245; Beneficiar: Asociaia
Ecologist Cindrelul – Sibiu). Elaborarea propriu-zis a planului de management are
la baz informaiile din aceste studii (extrase integral sau prelucrate) precum i din
planul de management elaborat anterior de ctre custode pentru rezervaia
natural. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaii din alte surse
(legislaie, lucrri de specialitate).
1.5. Procedura de modificare i actualizare a planului de management
Planul de management al ariilor naturale protejate din Pdurea Alparea este
aprobat prin Ordin de Ministru dup obinerea avizului Ageniei pentru Protectia
Mediului Bihor.
Modificarea i actualizarea planului se face dup cum urmeaz:
la 10 ani dup publicarea în Monitorul Oficial a aprobrii acestuia prin ordin
al autoritii publice centrale pentru protecia mediului;
la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;
când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor
modificri legislative aprute ulterior aprobrii acestuia.
Aadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare,
pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaia actual, permiând astfel o
flexibilitate în luarea deciziilor, fr a compromite obiectivul principal, acela de
conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în
cauz.
Competena aprobrii modificrilor în planul de management revine:
Autoritii Publice Centrale pentru Protecia Mediului – în cazul în care se
impun schimbri la nivel de obiective/aciuni sau la nivelul regulamentului
de funcionare;
Custodelui – dac modificrile se refer la planificarea anual a activitilor
i alocarea fondurilor.
1.6. Procedura de implementare
prevederile din Convenia de custodie nr. 0105/04.03.2010 încheiat între
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice i Regia Naional a Pdurilor
ROMSILVA - Direcia Silvic Bihor, convenie încheiat cu respectarea prevederilor
Ordinului nr. 1948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
atribuire a administrrii ariilor naturale protejate care necesit constituirea de
structuri de administrare i a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale
protejate care nu necesit constituirea de structuri de administrare.
Organizarea activitilor se va realiza de ctre custode, în colaborare permanent
cu factorii de interes (administraii publice locale, Agenia pentru Protecia
Mediului Bihor, Inspectoratul de Regim Silvic i Vântoare Oradea, Garda de Mediu
Bihor, proprietari i administratori de terenuri, instituii academice i de
cercetare, ONG-uri, specialiti etc.).
competente au obligaia actualizrii documentaiilor de amenajare a teritoriului i
a documentaiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la
ariile protejate aflate în discuie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea
localizrii cu exactitate a ariilor protejate în documentaiile de amenajare a
teritoriului si urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaiilor vor fi
incluse i limitele ariilor naturale protejate.
Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea
documentaiilor de amenajarea teritoriului i urbanism ce cuprind i suprafee ale
ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecintate a acestor arii.
Instituia prefectului, în virtutea atribuiilor legale conferite, va veghea asupra
îndeplinirii de ctre autoritile administraiei publice locale a
sarcinilor/rspunderilor care le revin sau care au fost asumate de ctre acestea.
Pentru ca valoarea practic a informaiilor culese din teren s fie una ridicat, în
cadrul proiectului „Conservarea biodiversitii în ariile naturale protejate Pdurea
de la Alparea i Pdurea Goronite” (COD: SMIS-CSNR 36245; Beneficiar: Asociaia
Ecologist Cindrelul – Sibiu), s-a realizat o aplicaie dedicat de management a
ariei naturale protejate, disponibil pe pagina de internet a custodelui (Direcia
Silvic Bihor), cu ajutorul creia s fie gestionate atât informaiile spaiale
referitoare la înveliul vegetal dar i a informaiilor legate de mediul abiotic
(geologie, geomorfologie, sol, clim).
asigura interfaa grafic pentru accesul la urmtoarele domenii: Hri, Specii
(amfibieni, mamifere, nevertebrate, pasari, plante, reptile), Habitate i Metadate.
Tot în fereastra principal a aplicaiei de management apar câmpurile referitoare
la Utilizatori i Administrator precum i opiunea de prsire a aplicaiei (Logout).
Dei în termenii de referin se menioneaz doar habitatele i speciile din
formularul standard Natura 2000 i fiele de descriere a rezervaiilor naturale, s-a
considerat util înzestrarea bazelor de date cu structuri specifice mai multor grupe
de specii, pentru eventuale utilizri ulterioare. O descriere complet a aplicaiei
de management i a modului de utilizare sunt redate în Anexa nr. 1.
În
cadrul aplicaiei GIS tabelele cu referin spaial au fost grupate în ordine
alfabetic pentru a putea fi mai uor identificate de utilizator (ca atare,
speciile/habitatele sunt intercalate cu alte subiecte, în funcie de litera cu care
începe denumirea grupului). Lista acestora precum i o scurt descriere este
prezentat în continuare:
proprietarii i administratorii suprafeelor din raza ariilor precum i detalii
despre categoriile de folosin.
2. Amfibieni– grupul conine informaii despre distribuia speciilor de amfibieni
de interes conservativ din ariile protejate
3. Baza – grupul conine limitele sitului i informaii cartografice de baz
(imagini satelitare, date administrative generale) preluate din serviciile puse
la dispoziie de google maps.
4.
Biodiversitate – grupul conine limitele ariilor protejate (SCI i rezervaie).
5. Ci de comunicaie – grupul conine date referitoare la toate cile de acces
din cadrul sitului (drumuri, ci ferate, linii de înalt tensiune i conducte) în
general reprezentând toate structurile de acces din cadrul zonei.
6. Elemente climatice – grupul conine informaii de tip raster referitoare la
precipitaii, temperaturi, vânt i insolaie – valori simulate din baza de date
WorldClim i modelul digital de elevaie.
7. Geologie –
grupul conine
în zon, datele fiind extrase din harta geologic 1:200000.
8. Geomorfologie – grupul conine informaii despre geomorfologia zonei
stocate în format raster, extrase din modelul digital de elevaie.
9. Habitate - grupul conine informaii despre distribuia habitatelor de
importan comunitar din ariile protejate
10. Hidrologie – grupul conine informaii despre bazinele hidrografice i
cursurile de ap din zona studiat stocate în format vectorial.
11. Limite administrative – conine informaii despre limitele
administrativ teritoriale din cadrul zonei i limitele localitilor.
12. Plante - grupul conine informaii despre distribuia populaiei de
narcise din rezervaia 2.175
i bornele de contur (care delimiteaz ariile protejate).
14. Soluri – conine date despre solurile existente în zona, informaii
extrase din harta solurilor 1:200000.
15. Turism – grupul conine date despre punctele de interes turistic i
traseele turistice existente.
CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA
ALPAREA
2.1. Informaii generale
Primele intenii de conservare a patrimoniului natural din zona Alparea dateaz din
perioada anilor’80. Zona a atras atenia datorit prezenei narciselor (Narcissus
poeticus ssp. radiiflorus) fiind propus a fi desemnat ca arie protejat înc din
anul 1984 (Marossy 1984). Poriunea care adpostea narcisele a fost desemnat ca
arie protejat pentru protejarea acestei specii, pentru prima dat în anul 1995 prin
Decizia nr.19/1995 a Consiliului Judeean Bihor. În anul 2000 a fost desemnat ca
arie natural protejat de interes naional prin Legea 5/2000 prin care se aprob
Planul de amenajare a teritoriului naional – seciunea III – zone protejate unde o
poriune din pdurea de la Alparea i anume „Pdurea cu narcise din Oorhei”
figureaz la poziia 2.175 (cu o suprafa de 2,0 ha). Importana conservativ a
populaiei de narcise de la Alparea este reiterat de studii relativ recente (Tuduce
et al. 2001).
Relativ recent, la nivel european, au fost fcute noi eforturi privind conservarea
biodiversitii. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor
msuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante i animale i a
habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural.
Astfel a luat natere Reeaua Ecologic Natura 2000 (nume dat la momentul
declanrii procesului dup orizontul de timp considerat suficient pentru
implementare), format din suprafee bine delimitate (denumite „situri de
importan comunitar” sau „situri Natura 2000”), rspândite pe întreg teritoriul
Uniunii Europene, care gzduiesc speciile i habitatele care se doresc conservate.
Odat cu integrarea în Uniunea European, ara noastr a trebuit s implementeze
acest nou concept de conservare a biodiversitii. Pdurea de la Alparea, datorit
valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnat prin OM MDD
1964/2007 ca sit de importan comunitar (ROSCI0145 Pdurea de la Alparea) pe o
suprafa de 459 ha. Conform ultimelor reglementri (Monitorul Oficial 29
noiembrie 2011) scopul desemnrii îl reprezint conservarea unui habitat forestier
de importan comunitar (9170 Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum) i a trei specii de amfibieni de importan comunitar (buhaiul de
balt cu burta roie – Bombina bombina; buhaiul de balt cu burta galben –
Bombina variegata; tritonul cu creast – Triturus cristatus).
Cele dou arii protejate se suprapun, rezervaia fiind localizat în partea de nord a
sitului de importan comunitar care inlcude întreg trupul de pdure, dup cum se
poate observa din figura 1. Trebuie menionat faptul c, limitele rezervaiei din
figura 1 sunt preluate de pe pagina de internet a Ministerului Mediului i
Schimbrilor Climatice. Acestea includ o suprafa considerabil mai mare decât cea
prevzut în Legea 5/2000 (i.e. 2,0 ha) i nu surprind de fapt aria de rspândire a
narciselor. Ca atare, pe baza informaiilor culese în teren, în capitolele urmtoare
Figura 1. Limita sitului de importan comunitar ROSCI0145 Pdurea de la Alparea i a rezervaiei naturale 2.175. Pdurea cu narcise din Oorhei
din prezentul plan se vor propune limite revizuite pentru aceasta.
2.1.1. Localizare
Pdurea de la Alparea este localizat în partea de sud-vest a judeului Bihor (figura
2), pe un teren plan în apropierea satului Alparea, pe teritoriul administrativ al
comunei Oorhei. Zona face parte din regiunea biogeografic Continental, trupul
de pdure fiind situat pe limita acestei regiuni biogeografice cu cea Panonic.
Figura 2. Localizarea la nivel naional a ariilor naturale protejate din Pdurea de la
Alparea
Mai precis, pdurea se afl între localitile Scdat (la nord-est), Srand (la sud-
est), Felcheriu (la sud), Alparea (la nord-vest) i Cheriu (la vest), fiind limitrof
drumului judeean DJ767E (figura 3).
Figura 3. Localizarea la nivel local a ROSCI0145 Pdurea de la Alparea i 2.175. Pdurea cu
narcise din Oorhei
Conform SRTM (Shuttle Radar Topography Mission), altitudinea medie fa de
nivelul mrii este de 193 m. Cea minim este de 165 m iar cea maxim de 210 m.
Din punct de vedere al administraiei silvice, în conformitate cu limitele existente
pe pagina de web a Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice, rezervaia
2.175. Pdurea cu narcise din Oorhei include parcela silvic 78 (cu subparcelele
aferente ei - 78A, B, C i D - din cadrul fostei uniti de producie V Alparea, Ocolul
silvic Oradea, Direcia silvic Bihor1). În ceea ce privete situl de importan
comunitar ROSCI0145 Pdurea de la Alparea, limitele acestuia includ toate
parcelele silvice, de la 67 la 102 din trupul Alparea (cu subparcelele aferente)
precum i o fâie îngust de teren din afara fondului forestier, limitrof subparcelei
96A (figura 4).
Figura 4. Harta cu fondul forestier corespunztor rezervaiei naturale 2.175. Pdurea cu narcise din Oorhei i sitului de importan comunitar ROSCI0145 Pdurea de la Alparea.
1 În prezent, cu excepia 3,2 ha aferente u.a. 90A care aparine statului, suprafaa este complet retrocedat fotilor proprietari – Consiliul local Copcel, Asociaiile urbariale Alpreana, Felcheriu i Grauru-Scdat
2.1.2. Ci de acces
Comuna Oorhei este situat în partea de Est a municipiului Oradea pe oseaua
european E 60, respectiv DN 1, de-a lungul liniei de cale ferat Oradea-Cluj, la o
distan de 8 km fa de centrul municipiului. Accesul ctre ariile naturale
protejate se face în principal din partea de Nord, din drumul judeean DJ767E
Oorhei - Alparea - Srand care este limitrof trupului de pdure. În plus, fiind pe
teren plan, pdurea este accesibil prin intermediul a diverse drumuri de câmp
(utilizate pentru accesul la culturile agricole din zon) care îns sunt mai greu
practicabile (mai ales în perioadele cu umezeal). Având în vedere faptul c
accesul este relativ limitat, iar aria nu se afl în zona limitrof a unor drumuri
asfaltate intens circulate sau localiti mari, presiunea antropic asupra ariilor
protejate este relativ redus.
Figura 5. Drumuri de acces ctre ariile naturale protejate din Pdurea Alparea
2.1.3. Folosina i forma de proprietate a terenurilor
Întreaga suprafa a terenurilor din ariile protejate este inclus în fond forestier
având folosina pdure (figura 6). Excepie face doar fâia de teren adiacent
subparcelei silvice 96A (care este teren agricol în proprietate privat), inclus în sit
probabil din greeal. Din punct de vedere al proprietii, în afar de subparcela
silvic 90A (supraf. 3,2 ha), întreaga suprafa de fond forestier aparine în prezent
(conform documentelor aferente procesului de retrocedare) comunei Copcel
(211,5 ha), Asociaiilor urbariale Alpreana (468,1 ha), Felcheriu (ha) i Graur-
Scdat (253,9 ha) (figura 7). Întreaga suprafa este în administrarea Ocolului
Silvic Oradea (subunitate a Direciei Silvice Bihor din cadrul Regiei Naionale a
Pdurilor Romsilva). Terenurile din jurul ariei protejate reprezint terenuri
agricole în totalitate în proprietate privat a persoanelor fizice din localitile
limitrofe.
Figura 6. Harta folosinei terenurilor din zona Pdurii Alparea
Figura 7. Harta formelor de proprietate din Pdurea Alparea
2.2. Mediul fizico-geografic
Pdurea Alparea este localizat în Depresiunea Vad-Oradea, pe depozite relativ
recente datând din perioada Pleistocenului superior (Figura 8).
Figura 8. Localizarea în zon a ariilor naturale protejate din Pdurea Alparea pe harta
geologic (sursa: Harta Geologic, Institutul Geologic 1968)
Dup cum se poate observa din figura 9, Pdurea Alparea se suprapune peste
simbolurile de hart i . Primul simbol, conform notei explicative aferente
Hrii Geologice (Institutul Geologic 1968), se refer la depozite aluvionare
aparinând terasei superioare, reprezentate de pietriuri i argile nefosilifere. Cel
de-al doilea simbol ( ) se refer la depozite aluvionare aparinând terasei medii,
reprezentate de pietriuri i nisipuri nefosilifere.
Figura 9. Harta detaliu cu localizarea ariilor naturale protejate din Pdurea Alparea pe
harta geologic (sursa: Harta Geologic, Institutul Geologic 1968)
2.2.2. Geomorfologia
Pdurea Alparea se afl se afl în mare parte pe terase superioare ale Criului
Repede, ajungand spre SV în regiunea deluroas a dealului umleului i Tadului
care sunt o continuare a munilor Pdurea Craiului. Terenul este relativ plan,
forma de relief predomnant fiind versantul uor ondulat cu pante domoale (între
5-10 grade). Din punct de vedere fizico-geografic, dup clasificarea unitilor de
relief din România fcut de Posea i Badea în 1984, locaiei ariei protejate îi
corespund codurile: VII-c-2-2.1 adic, aceasta se afl Depresiunea Vad-Oradea (2.1)
parte a Depresiunii Oradea-Borod (2) din Dealurile Oradei (c) (care la rândul su
fac parte din unitatea major – Dealurile Crianei i Silvaniei - VII) i VII-d-1-1.1,
adic Dealurile Tadului (1.1) parte a Dealurilor Pdurii Craiului (1) din Dealurile
Beiuului (d) (care la rândul su fac parte din unitatea major – Dealurile Crianei
i Silvaniei - VII) (figura
(Sursa Geodate digitale: Harta Geomorfologic,
SRTM)
2.2.3. Clima
Din punct de vedere climatic, zona studiat se încadreaz în etajul climatic de
câmpie i deal, clima fiind de tip continental-moderat. Având în vedere faptul c
teritoriul unitii este situat într-un teritoriu relativ omogen, cu diferene mici de
altitudine, cu un relief lipsit de energie, variabilitatea factorilor climatici este
redus. Datorit faptului c în zona Pdurii Alparea nu exist nicio staie
meteorologic, pentru caracterizarea climatic a zonei studiate s-a recurs la
utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un
model climatic global ce red valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru
orice punct geografic, pe baza unei reele de staii meteorologice.
Temperatura aerului. Distribuia temperaturilor medii la nivelul Pdurii Alparea
este prezentat în figura 11.
Figura 11.
Distribuia
temperaturilor
medii
Din datele obinute rezult c cea mai rece lun din an este luna ianuarie, cu o
medie multianual a temperaturii de -2,0°C, cea mai sczut medie a acestei luni
fiind de -5,2°C. De asemenea, luna cea mai clduroas este luna iulie cu o medie
multianual de 20,6°C, iar cea mai ridicat medie lunar de-a lungul anilor a fost
de 26,6°C (figura 12). Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare,
sezonul de vegetaie s-ar întinde din luna aprilie pân în luna octombrie.
Figura 12. Variaia temperaturii minime i maxime a mediilor lunare precum i a temperaturii medii lunare multianuale (Sursa: WorldClim)
Precipitaiile. Precipitaiile medii anuale în zona studiat sunt de 622 mm, cu un
maxim de 91 mm în luna iunie care precede celei mai clduroase luni a anului i un
minim de 35-36 mm în lunile martie i octombrie. În figura 13 se poate observa c
dei lunile de var sunt foarte clduroase precipitaiile sunt totui destul de
ridicate comparativ cu celelalte luni ale anului. Deficite de precipitaii apar la
sfâritul iernii – începutul primverii dar i la începutul toamnei.
Figura 13. Variaia lunar a precipitaiilor medii lunare multianuale (Sursa: WorldClim)
Micrile aerului. Pdurea Alparea este situat într-o zon cu vânturi de
intensitate foarte redus, sub 1,5 m/s (figura 14).
Figura 14. Harta de distribuie a vitezei medii a vântului (Sursa: WorldClim)
2.2.4. Hidrologia
Zona se încadreaz în Bazinul hidrografic al Criurilor (figura 15, sus), mai precis în
bazinul Criului Repede. La nivel local, Pdurea Alparea este localizat în bazinul
hidrografic al râului Tad (figura 15, jos). Se afl la cca 4-5 km de acumulrile
Fughiu i Pea i în imediata apropiere a râului Tad i afluenilor si. Aria
protejat nu este strbtut de cursuri de ap permanente ci doar de o vale (în
partea de nord) care vara de cele mai multe ori seac. Reeaua hidrografic a
apelor din zona pdurii se caracterizeaz printr-un regim variabil al debitelor, de la
debite mari la topirea zpezilor în primvar i pîn la secarea lor în perioadele
secetoase din var.
Figura 15. Localizarea ariei naturale protejate Pdurea Alparea în cadrul bazinului
hidrografic al Criurilor (sus) i la nivelul bazinelor hidrografice Culier i Valea din Pust
(jos) (Sursa geodate digitale: Atlasul Cadastrului Apelor din România, I.G.F.C.O.T., 1992)
2.2.5. Solurile
Solul reprezint partea superficial a scoarei terestre format dintr-un amestesc
de substane minerale, ap, aer i substane organice care se caracterizeaz prin
fertilitate i are un rol esenial în productivitatea fitocenozelor. În Pdurea
Alparea, conform Hrii Solurilor din România (I.C.P.A. Bucureti) se întâlnesc trei
tipuri de sol: luvisoluri albice, soluri aluviale i brune-luvice (podzolite) (figura 16).
Figura 16. Localizarea tipurilor de sol în Pdurea Alparea
2.3. Mediul biotic
Aa cum s-a menionat în capitolul 1.2. Scopul i categoria ariilor naturale
protejate, în Pdurea de la Alparea, se urmrete protecia i conservarea a trei
specii de amfibieni de importan comunitar (buhaiul de balt cu burta roie –
Bombina bombina; buhaiul de balt cu burta galben – Bombina variegata; tritonul
cu creast – Triturus cristatus), a unui habitat forestier de importan comunitar
9170 Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum din ROSCI0145 Pdurea
de la Alparea i a populaiei de narcise (Narcissus poeticus ssp. radiiflorus) din
rezervaia 2.175 Pdurea cu narcise din Oorhei.
Cartarea speciilor i habitatelor are ca scop reprezentarea pe hart a rspândirii
acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a fcut cu
ajutorul tehnicilor moderne i în special cu ajutorul sistemelor de informaie
geografic (GIS) i a sistemelor de poziionare global.
Identificarea habitatelor s-a fcut prin recunoaterea fitocenozelor care le
caracterizeaz i anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare (în
general dominante) i indicatoare ecologic i/sau cenologic, precum i prin
recunoaterea caracteristicilor staiunii, în primul rând localizare geografic,
altitudine, relief, roc i sol.
Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente GPS, preluându-se
punctele de contur corespunztoare limitelor fiecrui habitat în parte, la
schimbarea fitocenozelor i a staiunilor care le caracterizeaz. Informaiile culese
în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrrii datelor geospaiale în
baza de date GIS i realizarea hrii de distribuie a habitatelor i a celorlalte hri
tematice realizate.
2.3.1. Fitocenoza (Flora i Vegetaia)
Fitocenoza din Pdurea Alparea prezint interes conservativ atât din punct de
vedere botanic (i.e. speciile de flor prezente) cât i din punct de vedere
fitosociologic (i.e. habitatele forestiere prezente).
2.3.1.1. Flora
Dei în cuprinsul documentaiei sitului de importan comunitar (i.e. formularului
standard) nu este menionat nici o specie de plante de importan comunitar ca
i obiectiv de conservare (i.e. la cap. 3.2 al formularului standard), Pdurea de la
Alparea adpostete o rezervaie desemnat pentru conservarea narciselor
(Narcissus poeticus ssp. radiiflorus), specie de interes naional (menionat în
formularul standard la cap. 3.3 Alte specii importante). În continuare se prezint o
descriere a speciei (conform Svulescu 1966), ecologia acesteia precum i câteva
imagini concludente (Figura 17)
Plant înalt de 25—60 cm. Bulb voluminos, de 20—30 (40) mm în diam., ovoidal
sferic, cu tunici negricioase. Frunze 4, lungi de 30 cm i late de 5—10 mm, liniare,
plane, la vârf obluze sau subobtuze, glaucescente, circa de aceeai lungime cu
tulpina. Tulpin acut comprimat, lung de 20—50 cm. Pedicelii mai scuri sau
puin mai lungi decât spatul. Flori albe, de obicei solitare, rareori câte 2—3,
excepional pân la 7, orizontale sau ascendente, odorante. Tubul perigonului
cilindric, lung de 20—30 mm, cu foliole lat obovate, lungi de 30 mm, cu marginile
suprapuse, +/- egale în lungime cu tubul, la vârf apiculat mucronate. Coronula în
form de cup scurt, lung de 2—3 (5) mm, cât 1/6—1/8 din lungimea foliolelor
perigoniale, cu marginea crea, tivit cu rou. — IV—V.
Figura 17a. Narcissus poeticus (Foto: Bogdan Candrea, 2011)
Figura 17b. Narcissus poeticus (desen - http://de.academic.ru)
Ecologia speciei (conf. Drgulescu 1981)
Specia prezint o amplitudine ecologic destul de larg, vegetând pe soluri bogate
nutritiv dar i pe cele srace, pe soluri bazice dar i pe cele moderat acide.
Prezena speciei indic terenuri reavene cu umiditate mijlocie. Solurile sunt
aluvionare (lcoviti) i brune-glbui, adesea podzolite i gleizate. Poate aprea
deasemenea i pe soluri turboase sau evoluate din mlatini drenate (de ex.
staiunile din sudul Transilvaniei). Este o plant iubitoare de lumin. Prefer
terenurile plane (pajiti din lunci, terasele râurilor i platouri) dar poate s apar i
pe versani înclinai (pân la 45°). Altitudinal, apare atât la câmpie (cum este
cazul i aici) cât i în zone înalte (e.g. Muntele Saca din Munii Rodnei, la aprox
1400 m; Munii Ciuca la 1850m; Muntele Pop Ivan din Munii Maramureului, la
1940 m; Muni arcu, la 2000 m) fiind adaptat la condiii de clim foarte variate,
aglomerându-se totui în locuri unde umiditatea este relativ mare. La câmpie (cum
este i cazul Pdurii Alparea, unde specia apare la cea mai joas altitudine din ar
– conf. Tuduce et al. 2001) i în zonele înalte de munte, specia se afl la limita
optimului ecologic. Ca atare, conservarea acesteia este important dar i mai
dificil.
Populaiile de narcise din România au fost clasificate de Drgulescu (1981) în dou
edafotipuri distincte: unul acidofil (caracterizat de plante cu flori de
culoarea untului (alb-glbui), cu tepale obovate-eliptice, ce nu se acoper
prin margini, cu frunze late de 4-6 mm. Solurile au un pH cuprins între 4,5
i 6,5) i unul neutro-bazifil (cuprinde plante cu flori albe ca zpada, cu
foliolele perigonale lat-eliptice, ovate sau obovate, cu frunzele de 5-9 mm
lime. Solurile au reacie neutr sau slab alcalin). Un criteriu important
în deosebirea celor dou ecotipuri este i raportul dintre lungimea limbului
foliar i înlimea scapului, la edafotipul acidofile acesta fiind între 0,5 i
0,75 iar la cel bazifil între 0,75 i 1,0. Rezultatele studiilor efectuate de
Tuduce i colab. în anul 2001 (reprezentate grafic mai jos - figura 18)
confirm apartenena populaiei din Pdurea Alparea la edafotipul acidofil.
Figura 18. Distribuia gafic a raportului dintre lungimea frunzei i înlimea scapului la exemplarele de narcise din cadrul populaiei din Pdurea Alparea (Tuduce et al. 2001)
Situaia speciei în Pdurea Alparea
Pentru identificarea zonelor unde aprare specia s-a recurs la consultarea surselor
existente. Cea mai important cale a fost consultarea factorilor cheie: proprietari
de terenuri din zon, membri ai comunitilor locale, administratori de terenuri,
custodele ariei, reprezentani ai instituiilor cu rol de reglementare i control
(Agenia pentru Protecia Mediului, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i
Vântoare). Discuiile purtate confirm faptul c zona în care apar narcisele este
situat în colul de nord al trupului de pdure Alparea (trup ce corespunde sitului
de importan comunitar), îns nu în parcela silvic 78 (cu subparcelele aferente),
aa cum reiese din limitele actuale (prezentate pe harta din figura 1). Aa cum s-a
menionat la capitolul 2.1., limitele rezervaiei (prezentate în figura 1) sunt
preluate de pe pagina de internet a Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice
i, în forma actual, includ o suprafa considerabil mai mare (i.e. 11,4 ha adic
supr. însumat a subparcelelor silvice 78A, B, C i D) decât cea prevzut în Legea
5/2000 (i.e. 2,0 ha). Totui, în ciuda acestei suprafee mult mai mari decât cea din
lege, conform informaiilor obinute de la personalul de teren al administratorului
de pdure (i.e. Ocolul silvic Oradea) i al custodelui (Direcia silvic Bihor) precum
i de la participanii la întâlnirile organizare pentru consultarea public a planului
de management, aria de rspândire a speciei nu corespunde deloc cu harta din
figura 1, specia fiind prezent de fapt pe poriuni restrânse în subparcele silvice
86A (unde dealtfel este locul cunoscut i însemnat ca Poiana cu narcise, o poriune
de pdure rar cu aspect de dumbrav) i 79A (în preajma pârâului care strbate
pdurea).
Pentru a verifica aceste informaii, în luna mai a anului 2013 au fost efectuate
vizite în teren la care au participat reprezentani ai custodelui, ai
administratorului, ai Ageniei pentru Mediului Bihor precum i din partea
beneficiarului proiectului. În urma analizei în teren s-a confirmat faptul c
narcisele apar insular (i nu concentrate pe o suprafa compact) fie sub form de
buchete, fie sub form de exemplare rzlee. Foarte rar, realizeaz pâlcuri mai
numeroase care acoper suprafee compacte de câiva metri ptrai. Prezena sub
form insular (pe suprafee restrânse), în anumite microdepresiuni (vi puin
adânci, care au un regim hidrologic favorabil speciei) i mai ales în poriuni mai
deschise ale pdurii (ochiuri - unde regimul de lumin este favorabil speciei), face
ca aria de rspândire a speciei în trupul Alparea s fie însemnat comparativ cu
suprafaa efectiv de fond forestier ocupat de indivizii speciei (care este foarte
restrâns). Cu toate acestea, zona în care au fost identificate narcise, este destul
de restrâns fiind de aproximativ 1,5 ha (figura 19). Ca atare, pentru a eficientiza
procesul de conservare a speciei, se propune o corectare a limitelor ariei protejate
de interes naional RN 2.175. În acest sens, se recomand includerea în perimetrul
rezervaiei a suprafeelor din subparcelele silvice 79A i 86A ce adpostesc narcise
(de cca 1.48 ha evideniate în figura 19) i excluderea subparcelor 78A, B, C i D
din cadrul acesteia. Pentru conservarea speciei, interveniile în aceste suprafee se
vor face respectând msurile de gospodrire propuse la capitolul 4.1.2.
Monitorizrile anuale vor urmri evoluia populaiei în suprafeele cunsocute dar i
eventuale extinderi ale acesteia în alte subparcele vecine.
Figura 19. Harta zonei de distribuie a narciselor în Pdurea Alparea (localizare
general – sus; detaliu, jos)
2.3.1.2. Vegetaia (habitatele)
comunitar, este menionat prezena unui singur habitat forestier i anume: 9170
Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum. În urma analizei datelor din
amenajamentele silvice i ulterior în urma vizitelor în teren s-a infirmat prezena
acestui habitat. În schimb s-a confirmat prezena altor dou habitate i anume:
habitatul 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun i habitatul 91Y0 Pduri
dacice de stejar i carpen. Ca atare, în continuare se prezint o analiz a acestor
habitate la nivelul ariilor protejate.
Descrierea habitatelor
menionate au fost folosite descrierile acestora din urmtoarele lucrri de
specialitate:
Doni N., Popescu A., Pauc-Comnescu M., Mihilescu S., Biri I. A. 2005(a).
Habitatele din România, Editura Tehnic-Silvic, Bucureti, 496 p.
Doni N., Popescu A., Pauc-Comnescu M., Mihilescu S., Biri I. A. 2005(b).
Habitatele din România – Modificri conform amendamentelor propuse de
România i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnic-
Silvic, Bucureti, 95 p.
Gafta D., O. Mountford (eds). (2008) Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.
***Comisia European 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats,
EUR27, (http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf)
Ministerului Mediului spre analiz i accept
Habitatul 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Conform manulaului European de interpretare a habitatelor (Comisia European
2007), acest tip se refer la pduri subcontinentale xero-termofile de Quercus
cerris, Q. petraea sau Q. frainetto i alte specii de stejari caducifoliai, local
pduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonic, dealurile i
câmpiile din vestul i sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor i din
etajul supra-mediteranean al nordestului Greciei continentale, din Anatolia supra-
mediteranean i munii de mic înlime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în
general la altitudini cuprinse între 250 i 600 (800) m deasupra nivelului mrii i
dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argil, nisip,
etc., pe soluri brune slab acide, de obicei profunde.
Ca plante se întâlnesc urmtoarele specii: Quercus petraea, Q. dalechampii, Q.
polycarpa, Q. cerris, Q. frainetto, Acer tataricum, Carpinus orientalis, Fraxinus
ornus, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus, Festuca
heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, P. micrantha,
Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia
cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, A. nobilis, Silene
nutans, S. viridiflora, Hieracium racemosum, H. sabaudum, Galium schultesii,
Lathyrus niger, Veratrum nigrum, Peucedanum oreoselinum, Helleborus odorus,
Luzula forsteri, Carex praecox, Pulmonaria mollis, Melittis melissophyllum,
Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Genista tinctoria, Lithospermum
purpurocaeruleum (syn. Buglossoides purpurocaerulea), Calluna vulgaris, Primula
acaulis subsp. rubra, Nectaroscordum siculum, Galanthus plicatus.
Din punct de vedere al vegetaiei, habitatul cuprinde urmtoarele asociaii:
Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969 (inclusiv subas. Tilietosum tomentosae
Pop et Cristea 2000); Aremonio-Quercetum petraeae Hoborka 1980; Tilio
argenteae-Quercetum petraeae-cerris Soó 1957; Quercetum cerris Georgescu 1941;
Quercetum frainetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1949; Carpino-Quercetum
cerris Klika 1938 (Bocaiu et al. 1969); Quercetum frainetto Pun 1964; Fraxino
orni-Quercetum dalechampii Doni 1970; Nectaroscordo-Tilietum tomentosae
Doni 1970; Galantho plicatae-Tilietum tomentosae Doni 1968; Orno-Quercetum
praemoesicum Roman 1974 (inclusiv subas. coryletosum colurnae).
N.B. Trebuie precizat faptul c Orno-Quercetum praemoesicum Roman 1974 este
un omonim posterior a lui Fraxino orni-Quercetum dalechampii Doni 1970, ele
îns referindu-se la comuniti forestiere distincte floristic i fitogeografic.
În România acest habitat a fost echivalat cu urmtoarele tipuri de ecosisteme
forestiere (Doni i colab. 2005 a):
1) R4132 Pduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris)
i fag(Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum
2) R4133 Pduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
3) R4140 Pduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris)
i tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
4) R4149 Pduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria
mollis
5) R4150 Pduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca
heterophylla
6) R4151 Pduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum
purpureocoeruleum
7) R4152 Pduri dacice de cer (Quercus cerris) i carpen (Carpinus betulus) cu
Digitalis grandiflora
8) R4153 Pduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) i gârni (Q.
frainetto) cu Crocus flavus
9) R4154 Pduri danubian – balcanice de gârni (Quercus frainetto) cu Festuca
heterophylla
10)R4155 Pduri danubian - balcanice de gârni (Quercus frainetto) i cer
(Quercus cerris) cu Carex praecox
Având în vedere c dintre cele zece tipuri de habitate care se regsesc în ara
noastr doar dou apar în zona cercetat, în continuare se va face descrierea doar
pentru acestea (i.e. R4150 i R4152).
R4150 Pduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca
heterophylla
Habitatul este rspândit în câmpiile înalte din sudul i vestul României, în zona
pdurilor de stejar, subzona pdurilor de stejari termofili. Ocup circa 45.000 ha,
din care 30.000 în vestul i 15.000 în sudul României. Apare la altitudini de 100–300
m. Temperatura medie anual este de 9–10°C iar precipitaiile medii anuale de
circa 600–750 mm. Habitatul apare pe câmpie plan sau cu mici depresiuni,
versani slab înclinai însorii, cu substrat din luturi i argile. Solurile sunt de tip
preluvosol i luvosol, profunde, pseudogleizate în profunzime, argiloase, slab-
mediu acide, mezobazice, hidric alternante (cu infiltrare mai dificil a apei din ploi
i din zpezi i precipitaii i deficite de ap vara), mezotrofice.
Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii europene
nemorale i submediteraneene. Stratul arborilor este compus în etajul superior
exclusiv din cer (Quercus cerris) sau cu puin amestec de gorun (Quercus petraea),
gârni (Q. frainetto), stejar pedunculat (Q. robur), plop tremurtor (Populus
tremula), cire (Prunus avium), iar în etajul inferior din jugastru (Acer campestre),
arar ttrsc (Acer tataricum), pr pdure (Pyrus pyraster) i ulm (Ulmus
procera, U. minor). Arboretul are acoperire de 70–90% i înlimi de 20–25 m la 100
de ani. Stratul arbutilor, de regul bine dezvoltat, compus din Cornus mas,
Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Evonymus verrucosus,
Cornus sanguinea, Viburnum lantana. Stratul ierburilor i subarbutilor, dezvoltat
neuniform, cu Genista tinctoria, Festuca heterophylla, Poa angustifolia, Carex
praecox.
În ceea ce privete compoziia floristic, specia edificatoare de habitat este cerul
(Quercus cerris). Specii caracteristice: Festuca heterophylla.
Alte specii importante: Ajuga reptans, Arum orientale, Campanula persicifolia,
Carex caryophyllea, C. tomentosa, Calamagrostis epigeios, Centaurium
umbellatum, Tanacetum corymbosum, Dactylis polygama, Galium cruciata,
Glechoma hirsuta, G. hederacea, Galium mollugo, Lysimachia nummularia,
Lathyrus niger, Lychnis coronaria, Melica uniflora, Polygonatum latifolium, Sedum
maximum, Viola hirta, Viola alba.
R4152 Pduri dacice de cer (Quercus cerris) i carpen (Carpinus betulus) cu
Digitalis grandiflora
Habitatul este rspândit pe dealuri i muni joi din vestul României, ocupând
câteva mii de hectare. Apare la altitudini de 150–500 m. Temperatura medie
anual este de 9–10,5°C iar precipitaiile medii anuale de circa 700–800 mm.
Habitatul apare pe versani cu înclinri i expoziii diferite, mai mult umbrite, cu
substrat din molase (nisipuri, pietriuri, argile), calcaroase, loessuri. Solurile sunt
de tip preluvosol, luvosol, eutricambosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric
echilibrate, eutrofice.
Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii europene
nemorale i balcanice. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din cer
(Quercus cerris), stejar pedunculat (Quercus robur), uneori gârni (Quercus
frainetto), cire (Prunus avium), ulm de munte (Ulmus glabra), tei (Tilia
tomentosa, T. platyphyllos), iar în etajul inferior carpen (Carpinus betulus),
abundent jugastru (Acer campestre), sorb de câmp (Sorbus torminalis), arar
ttrsc (Acer tataricum), mr i pr pdure (Malus sylvestris, Pyrus pyraster).
Arboretul are acoperire de 90–100% i înlimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul
arbutilor, bine dezvoltat, compus din Corylus avellana, Cornus sanguinea,
Evonymus europaeus, Crataegus monogyna, C. laevigata, Ligustrum vulgare,
Cytisus nigricans, Prunus spinosa .a. Stratul ierburilor i subarbutilor, bogat în
specii nemorale i sudeuropene.
În ceea ce privete compoziia floristic, speciile edificatoare de habitat sunt cerul
(Quercus cerris) i carpenul (Carpinus betulus).
Alte specii importante: Anemone nemorosa, Aposeris foetida, Aremonia
agrimoniodes, Asarum europaeum, Astragalus glycyphyllus, Brachypodium
sylvaticum, Carex montana, C. sylvatica, Clynopodium vulgare, Cruciata glabra,
Campanula persicifolia, Dactylis polygama, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-
mas, Euphorbia amygdaloides, Festuca drymeia, Fragaria viridis, Geum urbanum,
Lathyrus niger, L. vernus, Luzula luzuloides, Melampyrum bihariense, Melica
uniflora, Melittis melissophyllum, Mercurialis perennis, Platanthera bifolia, Poa
nemoralis, Potentilla micrantha, Rubus hirtus, Sedum cepaea, Silene viridiflora,
Stellaria holostea, Symphytum tuberosum, Tanacetum corymbosum, Trifolium
medium, Viola reichenbachiana, Vincetoxicum hirundinaria .a.
Habitatul 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen
Conform manualului de interpretare european (Comisia European 2007) acest tip
de habitat este reprezentat de pduri formate din diverse specii de cvercinee
(Quercus robur, Q. petraea, Q. petraea ssp. dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto)
în amestec cu carpen (Carpinus betulus), localizate pe flancurile i piemonturile
Carpailor de est i sud i în Podiul Ucrainei de vest. Azonal, pot aprea pduri de
stejar cu carpen i în zona Moesiac a alianei Quercion frainetto, în partea estic
a zonei Panonice i vestic a zonei Pontice de silvostep i în zona dealurilor pre-
Pontice ale Europei de sud-est. Ecosistemele se caracterizeaz printr-un amestec al
speciilor sub-mediteraneene din aliana Quercion frainetto i, în est, din specii
Euxinice.
Având în vedere distribuia geografic larg a habitatului dar i compoziia divers
în specii de cvercinee, în România acest habitat a fost echivalat cu urmtoarele
tipuri de ecosisteme forestiere (Doni et al. 2005 a):
1) R4124 – Pduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) i
carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii;
2) R4125 – Pduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pilosa;
3) R4126 – Pduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica) i tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis;
4) R4128 – Pduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria
bulbifera;
5) R4135 – Pduri vest–pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu
(Tilia tomentosa) i carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum;
6) R4143 – Pduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum
bihariense;
7) R4147 – Pduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) i tei
argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima.
În plus, conform deciziilor luate în urma seminarului biogeografic pentru regiunea
continental (ETC 2008), tot în acest habitat au fost incluse i habitatele româneti
R4144 Pduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea i
R4145 Pduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat (Quercus robur)
cu Carex brizoides (care conform Doni i colab. 2005 a i Doni i colab 2005 b,
erau atribuite habitatului european 9160 Pduri subatlantice i medio-europene de
stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli).
Având în vedere c, în urma cercetrilor din teren, habitatul gsit în Pdurea
Alparea se încadreaz în R4145 Pduri panonice de câmpii inundabile de stejar
pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides, în continuare se va face
descrierea doar pentru acesta.
Habitatul este rspândit în câmpiile joase, inundabile, din vestul rii (Câmpia
Timiului, Câmpia Someului etc.) în zona pdurilor de stejar, subzona pdurilor de
stejar mezofili i ocup suprafee restrânse (circa 1500 ha) având o valoare
conservativ foarte mare. Este întâlnit la altitudini reduse, de 100–150 m.
Temperatura medie anual este de 9,5–10°C iar precipitaiile medii anuale de circa
700–800 mm. Forma de relief dominant este câmpie plan, joas, frecvent,
inundabil aezat pe aluviuni argiloiluviale. Solurile sunt de tip gleiosol, profunde,
grele, cu ap freatic aproape de suprafa i, frecvent, din cauza inundaiilor, cu
ap temporar la suprafa, mezobazice, cu umiditate puternic alternant (vara
uscat – reavn), mezotrofice.
Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate din specii europene.
Stratul arborilor, compus din stejar pedunculat (Quercus robur) exclusiv sau cu
puin amestec de anin negru (Alnus glutinosa), plop tremurtor (Populus tremula),
carpen (Carpinus betulus), tei pucios (Tilia cordata), jugastru (Acer campestre),
pr (Pyrus pyraster). Arboretul are acoperire de 70–80% i înlimi de 20–25 m la
100 de ani. Stratul arbutilor, dezvoltat variabil, este compus din Frangula alnus,
Viburnum opulus, Corylus avellana, Cornus sanguinea, Prunus spinosa, Rosa canina,
Ligustrum vulgare .a. Stratul ierburilor i subarbutilor, puternic dezvoltat,
acoper uneori suprafee mari i este dominat de Agrostis stolonifera i Carex
brizoides.
În ceea ce privete compoziia floristic, specia edificatoare de habitat este
Quercus robur. Specii caracteristice: Carex brizoides. Alte specii importante:
Ajuga reptans, Betonica officinalis, Dactylis polygama, Deschampsia caespitosa,
Festuca gigantea, Glecoma hederacea, Lysimachia nummularia, L. vulgaris,
Polyganum hidropiper, Pulmonaria mollis, Rubus caesius, Scrophularia nodosa,
Viola reichenbachiana .a.
a. Evaluarea prezenei habitatelor.
Pe baza descrierilor prezentate anterior s-a trecut la analiza datelor din
amenajamentele silvice aferente suprafeelor analizate. Pe baza corespondenelor
cu tipurile de pdure s-a realizat o hart potenial a prezenei habitatelor în
fiecare arie natural protejat analizat. Fiecare subparcel silvic (i.e. u.a.) a fost
analizat i încadrat într-unul dintre habitatele analizate. Acolo unde datele erau
neconcludente sau era indicat prezena probabil a unui alt habitat, subparcela a
fost însemnat cu “?” pentru analiz în teren.
b. Pregtirea materialelor pentru teren.
Pentru teren au fost pregtite copii ale hrilor amenajistice, copii dup descrierea
fiecrei subparcele silvice din suprafeele analizate i o copie dup harta silvic (cu
subparcelarul silvic i bornele silvice) suprapus peste ortofotoplanuri. Pe aceasta
din urm au fost însemnate i limitele ariilor protejate (situri de importan
comunitar i rezervaii naturale). Hrile astfel echipate au fost încrcate în
format electronic în GPS.
c. Identificarea i inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren.
Activitatea de identificare i inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren
s-a desfurat în perioada 20.06.2012 – 15.07.2012. Pentru eficien maxim a fost
adoptat metoda de eantionaj subiectiv – calitativ, uzual în domeniul tipologiei
forestiere i amenajrilor silvice i pe care o considerm cea mai potrivit pentru
ecosistemele forestiere. Metoda se bazeaz pe observaii i estimaii realizate cu
ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuitile de
omogenitate ale arboretelor. Unitatea de baz a studiului a constituit-o
subparcelarul silvic, în primul rând datorit faptului c gradul de omogenitate al
subparcelelor silvice este în general mult superior celui pretins de tipurile de
habitate forestiere Natura 2000 i în al doilea rând pentru c astfel va exista o
legtur biunivoc între amenajamentul silvic i planul de management al ariei
naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor
(compoziie, acoperire, specii diseminate), stratul arbustiv (compoziie, acoperire,
specii diseminate), semini (compoziie, acoperire, mod de regenerare, specii
diseminate) i stratul ierbos (acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecrui
sit). În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe
traseul eantionajului.
d. Delimitarea i cartarea tipurilor de habitate.
Ca baz de pornire au fost folosite hrile amenajistice, la scara 1:20000, care au
fost retuate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situaiile neclare din
materialul cartografic semnalate din faza de birou au fost clarificate. Deasemenea
acolo unde au aprut probleme legate de o separare insuficient a subparcelarului
silvic din punct de vedere al habitatelor de importna comunitar (i.e. în aceeai
subparcel au fost identificate dou habitate) i eventuale erori de trasare a
limitelor au fost remediate prin msurtori terestre cu receptoare GPS (direct pe
hrile încrcate anterior, de la birou). Ulterior toate rezultatele obinute au fost
integrate în baza de date GIS.
Analiza vegetaiei - Rezultate
În cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate
forestiere de interes conservativ menionmate anterior (i.e. 91Y0 i 91M0).
Deasemenea au fost identificate poriuni care nu sunt ocupate de aceste habitate
i crora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafeele pe aceste categorii
rezultate în urma activitii de teren sunt urmtoarele2:
- 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun –227,4 ha;
- 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen –192,3 ha;
- fr cod Natura 2000 –15,93 ha
În tabelul de mai jos (tabelul 1) se prezint detaliat situaia acestor suprafee:
Tabelul 1. Habitatele de importan comunitar din Pdurea Alparea (Unitatea de
producie V Alparea, Ocolul silvic Oradea, Judeul Bihor)
Proprietar ua Supr. aprox.
Asoc. Urb. Felcheriu
Primria Copcel
2 Cifrele provin din însumarea suprafeelor subparcelelor silvice preluate din amenajamentele silvice în vigoare
3 Pe lâng acestea mai sunt i terenuri fr vegetaie forestier cca. 15,8 ha (e.g. liniile parcelare)
98 A 9.6 91M0 R4150 -
98 B 18.7 91M0 R4150 -
99.2 26.3 91M0 R4150 -
Asoc. Urb. Alpareana
67 B 10.2 - - Plantaie de salcâm
68 A 7.4 91Y0 R4145 -
68 B 3.2 91M0 R4150 -
73 4.7 91M0 R4150 -
74 12.0 91Y0 R4145 -
75 A 3.4 91M0 R4150 -
75 B 7.5 91M0 R4150 -
80 C 0.9 - - Plantaie de salcâm
81 A 5.0 91M0 R4150 -
81 B 5.5 91Y0 R4145 -
82 A 6.4 91M0 R4150 -
82 B 4.2 91M0 R4150 -
83 10.9 91M0 R4150 -
90LEG 5.8 91Y0 R4145 -
91 11.3 91M0 R4150 -
159L1 0.4 - - Linie parcelar principal
Asoc. Urb. Graurul Scdat
Asoc. Urb. Graurul Scdat
69 B 0.4 - - Plantaie de stejar rou
70 A 8.7 91Y0 R4145 -
70 B 2.1 91M0 R4152 -
70 C 3.3 91Y0 R4145 -
71 A 2.2 - - Plantaie de stejar rou
71 B 2.9 91Y0 R4145 -
72 0.8 91Y0 R4145 -
76 A1 1.7 91M0 R4150 -
76 B 2.0 91Y0 R4145 -
77 A 5.1 91M0 R4150 -
77 B 2.9 91M0 R4150 -
77 C 2.3 91Y0 R4145 -
77 D 1.8 91Y0 R4145 -
78 A 3.6 91Y0 R4145 -
78 B 4.1 91Y0 R4145 -
85 11.3 91Y0 R4145 -
87% 2 1.5 - - Plantaie de frasin american
87% 3 1.5 91Y0 R4145 -
92 A 9.8 91M0 R4150 -
92 B 1.1 91M0 R4150 -
93 A 4.5 91M0 R4150 -
94 8.9 91Y0 R4145 -
99.1 2.2 91M0 R4150 -
101 9.4 91Y0 R4145 -
102 B 0.7 - - Plantaie de frasin
Asoc. Urb. Felcheriu
Asoc. Urb. Alpareana
89 11.5 91Y0 R4145 -
Total 451.4 - - -
UP= unitatea de producie; u.a.= unitatea amenajistic (i.e. subparcel silvic); Asoc. Urb. =
Asociaia Urbarial
Pentru fiecare subpracel silvic în care a fost identificat unul din cele dou
habitate forestiere au fost înregistrate date referitoare la elementele de
caracterizare a vegetaiei forestiere i anume: pentru stratul arborilor, s-a evaluat
compoziia în specii, consistena i modul de regenerare; pentru etajul regenerrii
tinere (semini sau tineret), s-a evaluat compoziia în specii, gradul de acoperire
pe care îl realizeaz i modul de regenerare; pentru subarboret s-a evaluat
compoziia în specii, gradul de acoperire pe care îl realizeaz iar pentru stratul
ierbos s-a evaluat doar gradul de acoperire pe care îl realizeaz. O sintez a
acestora se prezint în tabelul urmtor (tabelul 2).
Tabelul 2. Elementele de caracterizare a vegetaiei forestiere din habitatele
Natura 2000
Comp. Consist. Mod regen. Comp. Acop. Mod
regen. Specii Acop. Acop.
96 A 9CE 1ST
0.4 0.7
0.8 100%
50% smân
80% smân
0.3 0.8
99.2 9CE 0.6 80% lstari, 3CE 0.4 100% Pducel, lemn 0.4 0.7
u.a.
0.8 60% lstari,
20% smân
4CE 3CA
50% smân
5CE 3CA
moale
30% smân
5CA 4CE
1MLam 0.6
100% smân
0.1 0.2
u.a.
smân - - -
smân 10CE 0.1
lemn câinesc, mce, alun,
0.2 0.3
u.a.
82 B 9CE 1ST
20% smân
5CA 3CE
1MLam 1AR
0.5 100%
0.4 0.3
69 A
0.9 70% lstari,
0.8 70% lstari, 30%
Pducel, porumbar
0.1 0.3
u.a.
0.1 0.2
smân Lemn câinesc,
pducel 0.2 0.2
77 C 5CA 0.8 60% lstari, 6CA 0.2 100% Alun - 0.1
u.a.
0.8 40% lstari,
40% smân
1.0 70% lstari,
0.8 10% lstari,
1(MLa m,
STR, SAC,
- - - Porumbar, pducel,
mce, mur
0.2 0.1
u.a.
smân 9CA 1ST 0.9
0.9 40% lstari,
0.2 0.1
u.a.
sânger, porumbar, mur, lemn
0.8 100%
0.9 30% lstari,
0.2 100%
1.0 100%
smân - - -
93 A 9CE 0.7 90% lstari, 7CA 0.7 100% Pducel, lemn - -
u.a.
smân
sânger 0.1 -
20% smân
5CE 5CA
0.4 100%
mce
0.3 0.6
u.a.
smân 8CA 2ST 0.7
0.9 30% lstari,
paachin
0.5 0.5
u.a.
0.3 100% smân
0.5 0.3
0.3 100% smân
0.5 0.3
Not: Comp.= compoziie în specii; Consist.= consistena; Mod regen.=modul de regenerare;
Acop.=acoperirea; AR= arar ttrsc; ARA= arar american; CA= carpen; CE= cer; CI= cire; DU=
duglas; FR= frasin comun; FRA= frasin american; GO= gorun; JU= jugastru; MA= mr pdure; Mlam=
mlin american; PAM= paltin de munte; PLT= plop tremurtor; PR= pr pdure; SAC= salcie
cpreasc; SC= salcâm; ST= stejar comun; STR= stejar rou; TE= tei argintiu; TEP= tei pucios; ULC=
ulm de câmp.
În continuare se prezint un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul
celor dou tipuri de habitate forestiere:
Achillea millefolium, Agrostis sp., Alliaria petiolata, Allium sp., Ambrosia
artemisiifolia, Angelica sylvestris, Anthericum ramosum (?), Anthriscus sp.,
Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Astragalus glycyphyllos, Ballota nigra, Bidens
tripartita, Brachypodium sp., Calamagrostis sp., Calamintha arvensis, Calamintha
menthifolia, Campanula ranunculoides, Carex sp., Carex brevicollis (?), Carex
pilosa, Centaurea sp., Chenopodium album, Cichorium intybus, Circaea lutetiana,
Cirsium arvense, Cirsium sp., Clinopodium vulgare, Convallaria majalis, Cruciata
glabra, Cytisus sp., Daucus carota, Deschampsia cespitosa, Digitalis grandiflora,
Dipsacus sp., Echinochloa sp., Epilobium sp., Erigeron annuus, Erigeron
cannadensis, Eupatorium cannabinum, Euphorbia cyparissias, Euphorbia sp.,
Festuca gigantea, Fragaria sp., Galeopsis sp., Galium palustre, Galium sp., Galium
verum, Genista tinctoria, Geranium robertianum, Geranium sp., Geum urbanum,
Glechoma hirsuta, Gypsophila muralis, Heracleum sphondylium, Hieracium sp.,
Holcus lanatus, Humulus lupulus, Hypericum perforatum, Hypericum tetrapterum
(?), Inula helenium, Inula sp., Juncus effusus, Juncus sp., Lactuca quercina,
Lactuca serriola, Lapsana communis, Lathyrus niger, Linaria vulgaris, Lycopus
europaeus, Lysimachia nummularia, Lysimachia sp., Lythrum salicaria,
Melampyrum bihariense, Mentha sp., Mycelis muralis, Oxalis corniculata (?),
Peucedanum sp., Plantago major, Poa nemoralis, Poa sp., Polygonatum latifolium,
Polygonum (Fagopyrum) sp., Polygonum sp., Potentilla sp., Potentilla erecta,
Potentilla micrantha, Primula veris, Prunella vulgaris, Pulmonaria mollis,
Pulmonaria officinalis, Rubus sp., Scrophularia nodosa, Scutellaria galericulata,
Sedum maximum, Senecio sp., Serratula tinctoria, Seseli sp., Setaria pumila,
Solanum dulcamara, Stachys officinalis, Stachys palustris, Stachys sylvatica,
Stellaria holostea, Stellaria sp., Succisa sp., Symphytum officinale, Tanacetum
vulgare, Thalictrum sp., Trifolium sp., Typha latifolia, Urtica dioica, Vicia sp.,
Veronica officinalis, Vinca minor,
Vincetoxicum hirundinaria, Viola sp.,
prezint câte o fotografie sugestiv
pentru fiecare din cele dou habitate
forestiere.
(jos) (Foto: T. Stncioiu, 2012)
Harta de distribuie a habitatelor la nivelul sitului de importan comunitar este
prezentat în continuare (figura 21):
Figura 21. Distribuia tipurilor de habitate în aria natural protejat Pdurea Alparea
Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor i speciilor de interes
conservativ din zon, se propune o corectare a limitelor sitului de importan
comunitar prin delimitarea acestuia strict pe limitele fondului forestier (i.e. pe
limitele exterioare ale trupului de pdure). Ca atare, se propune renunarea la
suprafaa aferent fâiei de teren adiacente subparcelei silvice 96A (care este
teren agricol în proprietate privat), inclus în sit probabil din greeal. Aceast
suprafa este oricum acoperit de vegetaie lemnoas fr cod Natura 2000 i nu
are nici o valoare din punct de vedere conservativ (i.e. ca atare modificarea nu
aduce nici un prejudiciu obiectivelor de conservare). În plus, nefiind inclus în
fondul forestier, nu este supus unor reglementri stricte i unei paze eficiente.
Diferenele i harta cu limitele finale propuse pentru situl de importan
comunitar sunt prezentate în figura 22.
Figura 22 Diferenele dintre limitele actuale i cele propuse pentru ROSCI0145 (stânga sus – limite actuale; dreapta sus – limite propuse; mijloc – detaliu suprafa de eliminat; jos - limitele propuse)
2.3.2. Zoocenoza (Fauna)
Fauna zonei este destul de divers. În acest plan de management, în rândurile care
urmeaz se va face referire direct doar la speciile de amfibieni pentru care au
fost desemnate ariile naturale protejate. În cuprinsul documentaiei sitului de
importan comunitar ROSCI0145 sunt menionate ca obiective de conservare
speciile Triturus cristatus (triton cu creast), Bombina bombina (buhai de balt /
izvora cu burta roie) i Bombina variegata (buhai de balt / izvora cu burta
galben).
Din punct de vedere al statutului de conservare i al statutului legal de protecie,
conferit prin legislaia naional, european sau prin Convenii europene, situaia
speciilor de amfibieni din situl ROSCI0145 se prezint astfel (Tabelul 3):
Specia Statut de conservare
Bombina
variegata
Triturus
cristatus
Vulnerabil II II, IV 3, 4A
* CRVR = Cartea Roie a Vertebratelor din România, ed. Botnariuc i Tatole,
2005
Cifrele romane i arabe din tabelul de mai sus reprezint anexele Conveniei de la
Berna, ale Directivei Habitate i ale OUG 57 / 2007 (Regimul ariilor naturale
protejate). Anexa II a Conveniei de la Berna reprezint specii care necesit o
protecie strict la nivelul teritoriilor rilor semnatare. Anexa II a Directivei
Habitate (92/43/EEC) cuprinde specii pentru a cror conservare este necesar
desemnarea de arii speciale de conservare (Natura 2000). Anexa IV a Directivei
Habitate listeaz specii care necesit msuri de protecie strict. Anexa 3 a Legii
49 traduce anexa II a Directivei Habitate (specii pentru a cror conservare este
necesar desemnarea de arii speciale de conservare), iar anexa 4A traduce anexa
IV a Directivei Habitate (specii care necesit o protecie strict).
În formularul standard nu sunt date informaii privind efectivele celor 3 specii care
sunt obiective de conservare, ci se indic numai prezena lor (P). Din punct de
vedere al raportrii populaiilor celor 3 specii din sit la efectivele lor la nivel
naional, la momentul completrii formularelor standard (2006) s-a apreciat c
aceste populaii se înscriu între 0 i 2% din efectivele speciilor respective, la nivel
naional. Din punct de vedere al conservrii trsturilor habitatelor celor 3 specii,
s-a apreciat c acestea au o conservare bun în ambele situri (fie elemente bine
conservate, fie parial degradate, dar cu potenial de refacere a habitatului). Din
punct de vedere al izolrii, populaiile celor 3 specii din situl Pdurea Alparea au
fost apreciate ca populaii neizolate cu o arie de rspândire extins.
În continuare se prezint atât o descriere general a acestor specii, metodologia de
identificare ce poate fi utilizat în teren cât i cerinele de conservare care trebuie
îndeplinite pentru meninerea unei stri de conservare favorabil.
Buhaiul de balt cu burta roie ( Bombina bombina )
Bombina bombina (figura 23) se numete popular buhai de balt cu burta roie,
datorit sunetelor emise de ctre masculi în perioada de reproducere,
asemntoare instrumentului popular denumit buhai; „cu burta roie” datorit
coloraiei ventrale, reprezentat de pete de culoare roie sau oranj, pe un fundal
negru.
Buhaiul de balt folosete avertizarea color printr-o poziie aposematic sau
„Unken-reflex”, de ridicare a brbiei i a membrelor anterioare, pentru a atrage
atenia asupra faptului c tegumentul este otrvitor (glande toxice). Specia este de
dimensiuni mici (pân în 5 cm), având un colorit dorsal msliniu, cenuiu-deschis,
rar cenuiu-închis sau verde-olive; sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau
verzi, ce reprezint aglomerri de negi glandulari. Pupilele au form triunghiular
sau cordiform. Bombina bombina este o specie predominant diurn, preferând
blile permanente, smârcurile, mlatinile eutrofe, blile temporare i ochiurile
de ap (la care apeleaz doar accidental) din zona de es i pân spre 300m sau
400m în Transilvania. Perioada de reproducere este între aprilie i uneori chiar
august, femela depunând ponta (între 10 i 100 ou per pont) izolat sau în
grmezi mici, pe fundul apei sau pe vegetaie. Aceeai femel poate depune 2-3
ponte pe an. Trebuie precizat c Bombina bombina hibrideaz introgresiv cu
Bombina variegata între 150m i aproximativ 300m (uneori i mai sus, spre 400 m),
hibrizii având un fitness mai redus decât speciile parentale (Szymura, 1993).
Hibrizii prezint caractere intermediare, mai apropiate de una sau alta din speciile
parentale.
Spectrul trofic al speciei Bombina bombina este reprezentat de diptera
chironomide, coleoptere, himenoptere, homoptere (afide), colembole, larve de
Figura 23. Buhaiul cu burta roie (Bombina bombina) (foto Dorin Pop, 2012)
limoniide, oligochete, araneide (Nicoar and Nicoar, 2007).
Dei în Europa specia se afl într-un declin, statutul de conservare evaluat pentru
România este de „aproape ameninat”, efectivul speciei fiind de ordinul sutelor
de mii. Specia este ameninat de tendina de modificare a habitatelor umede, de
drenare a blilor / smârcurilor, de poluarea habitatelor acvatice lentice, în care
specia este prezent. De asemenea, specia este ameninat de folosirea
pesticidelor în agricultur i silvicultur (Iftime, 2005).
Metode de identificare
Metodele de identificare pentru Bombina bombina sunt: cutare activ în
habitatele considerate favorabile pentru reproducere (bli, canale de irigaii,
ochiuri de ap, smârcuri etc.), transecte auditive, utilizarea unui mincioc pentru
capturarea larvelor, cutarea de ponte. Ar trebui capturai i fotografiai pe partea
ventral un numr de minim 30 de aduli, pentru a verifica dac exi

Planul integrat de management al ariilor naturale ...Planul integrat de management al ariilor naturale protejate din ... terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic

Text of Planul integrat de management al ariilor naturale ...Planul integrat de management al ariilor...

Statutul Ariilor Protejate Din Romania

Legea Nr.1538-XIII Din 25.02.98 Privind Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat

Rezumat Teza_Mangementul Ariilor Protejate CA Zone Pilot Pentru Dezvoltare Durabila_Alin Mos

Plan de Management Integrat al ariei naturale protejate de

Studiul ariilor protejate din Grupa Montană Parâng

Administrarea ariilor naturale protejate Elena GIUREA - ANPM

Planul de Management integrat al Ariilor protejate ... · PDF fileAriile protejate Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt APM Agenție de Protecția Mediului Administrator Societatea PROGRESUL

Planul integrat de management al ariilor naturale ... mgmt Goroniste.pdf · terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic - geologie, geomorfologie,

Anexa 11 - Lista Ariilor Naturale Protejate

lanul integrat de management al ariilor naturale protejate de la … · 2015. 6. 3. · 4 CAPITOLUL I. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor

GALA ARIILOR PROTEJATE - ProPark

Clasificarea Ariilor Naturale Protejate

Planul integrat de management al ariilor naturale ... mgmt Alparea.pdf · terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic - geologie, geomorfologie,

Managementul Ariilor Protejate Din Romania(Disertatie)

MANAGEMENT UL ARIILOR NATURALE PROTEJATE -seminar 2-

Planul de Management integrat al Ariilor protejate ... · PDF fileAriile Protejate Podişul Hârtibaciului-Sighişoara-Târnava Mare-Olt APM Agenție de Protecția Mediului Administrator

A EFECTELOR POTENȚIALE ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE …

Lista Ariilor Protejate

LEGE privind fondul ariilor naturale protejate de stat.ppt

Anexa 1 la Planul de management Regulamentul ariilor protejate

REGULAMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE ... - …campiacareiului.ro/files/regulament-Ariile-Protejate-Campia... · 1/19 regulamentul ariilor naturale protejate "cÂmpia careiului"

ARIILE PROTEJATE DIN ROMÂNIA Amenin ări la adresa ariilor

Anexa 8 - LISTA ARIILOR PROTEJATE La Nivel National Si Local

fondul ariilor naturale protejate de stat

Anexa nr. 1 Lista consolidată a ariilor naturale protejate ... · PDF fileLista consolidată a ariilor naturale protejate din România ... RONPA0155 Puncte fosilifere în conglomeratele

privind fondul ariilor naturale protejate de stat

Planul de management al Sitului Natura 2000 Herculian de... · 1 anexă planul de management integrat al ariilor protejate: rospa0099 podiŞul hÂrtibaciului, rosci0227 sighiŞoara-

“Inovare in domeniul managementului sustenabil al ariilor ... · PDF fileariile naturale protejate; - fotografii ale ariilor naturale protejate din regiunile partenere. Grupul de

Planul de management integrat al ariilor Hârtibaciu ... · PDF file5 Ariile Protejate pentru care s-a întocmit acest plan, numite colectiv, în acest document, Aria Protejată Hârtibaciu-Târnava

Ghid Planul de Management Al Ariilor Protejate 2013

Documents

Planul integrat de management al ariilor naturale ...Planul integrat de management al ariilor naturale protejate din ... terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic

Text of Planul integrat de management al ariilor naturale ...Planul integrat de management al ariilor...