Click here to load reader

39000618 Boala Alzheimer Doc Ultima Varianta

  • View
    273

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Boala Alzheimer

Text of 39000618 Boala Alzheimer Doc Ultima Varianta

1. INTRODUCERE 1 .1. DEFINITIE Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a i care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de dementa (din latina: demens). 1.2. ISTORICUL BOLII La 25noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer (fig.1) examineaz pentru prima dat o pacient, Auguste D.(fig. 2), n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale. Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens). Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest i publicat n revista de specialitate sub titlul "O mbolnvire particular a scoarei creierului" (Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ) Medicina datoreaz lui Alzheimer primele cunotine asupra substratului morfologic al bolilor psihice care duc la demen: paralizia general, arterioscleroza i atrofiile senile i presenile ale creierului (fig.3).

1

Figura 1- Alois Alzheimer 1864-1915 psihiatru i neuropatolog german. A descris pentru prima dat o form dementa degenerativ, cunoscut pn azi dup numele su ca Boala Alzheimer

2

Figura 2- Auguste D.,51 ani

cu BA

3

Fig.3-Atrofie cortical predominant frontal a creierului ntr-un caz de Boal Alzheimer

4

1.3. ISTORICUL BOLII IN ROMANIA In Romania primul spital laic destinat batranilor nevoiasi e fondat in Transilvania in anul 1550. Aceleasi tipuri de asezaminte functionau si pe langa manastirile Sarindari, Pantelimon, Sfantul Gheorghe, Sfanta Vineri. Gheorghe Marinescu a fost primul care a atras atentia asupra sistemului nervos si a rolului sau in imbatranire fapt care l-a determinat sa recomande evitarea surmenajului pentru evitarea imbatraniriii premature. Parhon a studiat importanta sistemului endocrin in imbatranire si caracterisiticile psihosociale ale varstei a treia. Preocuparile lui I.C.Parhon in domeniul gerontopsihiatriei au fost continuate de Urechia si Mihailescu (demente senile, dementa arteriosclerotica, psihoze presenile, etc),apoi de catre V.Predescu.

2. DEMENTA 2.1. DEFINITIA Dementa este o stare clinica determinata de multe cauze si se caracterizeaza printr-o scadere generala si progresiva a activitatii psihice in care sunt alterate in modul cel mai manifest memoria si gandirea paralel cu scaderea afectivitatii si alterarea comportamentului. Personalitatea se degradeaza treptat si activitatea psihica regreseaza. Toate dementele sunt sindroame psihiatrice cu substrat organic, sindroame dementiale care apar ca o accelerare si acentuare a procesului normal de imbatranire a creierului. Au ca substrat deteriorarea morfologica mai mult sau mai putin difuza a creierului, a encefalului. Acest substrat organic face ca dementele sa se manifesta printr-o simptomatologia mixta in care tulburarile psihice se intrica cu cele neurologice. Substratul organic e divers: abiotrofii genetice infectii cu virusuri lente, alterari vasculare, intoxicatii cronice si leziuni traumatice. Din punct de vedere evolutiv dementele pot fii ireversibile, predominant degenerative sau posibil reversibile, predominant metabolice. Caracterul ireversibil nu mai este considerat ca definitoriu in toate tulburarile deteriorative pentru ca, in unele cazuri s-au produs stopari evolutive sau chiar ameliorari ale starii bolnavului. Asa, de exemplu au fost obtinute ameliorari in paralizia generala, in tumori cerebrale, in anemie pernicioasa. Sunt semnalate chiar si posibilitati de

5

reeducare si recuperare in unele forme stationare. Potentialul evolutiv ramane insa un criteriu ce constituie in cea mare masura o caracteristica dementei.

2.2. DIAGNOSTICUL Diagnosticul de dementa se poate stabili cand deficitul cognitiv-intelectiv e suficient de sever si cand sunt prezente si criteriile de diagnostic pozitiv. Studiul unei demente presupune: a) Existenta unor criterii de definire. Criteriile de diagnostic clinic al dementei in general se refera la: -implicarea unor factori etiologici, organici; -declinul progresiv al memoriei globale si al capacitatilor cognitiv-intelective; -perturbarea atentiei; -modificarea afectivitatii; -accentuarea unor trasaturi de personalitate premorbida sau modificarea personalitatii; -evolutia acestora pe un fond de claritate a constientei; -evolutia cronica, progresiva, ireversibila observata pe un interval temporar de peste 6 luni; -pierderea autonomiei sociale. b) Cercetarea markerilor biologici si de genetica moleculara; c) Evaluari neuropsihologice; d) Investigatii paraclinice (EEG CT, RMN, PET-tomografia cu emisiuni de pozitron, SPECTtomografia computerizata cu emisiuni de fotoni); e) Evaluarea rolului bolilor vasculare si a factorilor de risc; f) Strategii terapeutice noi (inclusiv depistarea medicamentelor care accelereaza/induc dementa).

2.3. CLASIFICAREA DEMENTELOR Sunt cunoscute mai multe clasificari ale dementelor avand la baza criteriul nosologic sau etiologic. Criteriul etiologic are importanata din punct de vedere terapeutic. Aceste afectiuni sunt grupate in functie de substratul anatomic si sindroamele clinice. CLASIFICAREA ETIOLOGICA 1.grupa dementelor de tip alzheimer: -boala alzheimer; -dementa senila de tip alzheimer; -dementa senila si presenila de tip Gillespie 2.grupa dementelor arteriopatice(vasculare) 3.grupa dementelor de tip spongios: -boala Jacob-Creutzfeld -boala Pick 4.grupa dementelor din alte boli neurodegenerative: -boala Parkinson;

6

-coreea Huntington; -paralizia supranucleara progresiva; -hipotensiune arteriala ortostatica; -epilepsia; -boala neuronului motor; -atrofiile cerebeloase; 5.grupa dementelor secundare: -posttraumatica; -hidrocefalia interna normotensiva Adams; -infectios-virala; -endocrina; -carentiale-toxice; -iatrogene

CLASIFICAREA NOSOLOGICA I.demente ireversibile: 1.demente de tip degenerativ: a) grupa dementelor de tip Alzheimer: -boala alzheimer; -dementa senila de tip alzheimer; -dementa senila si presenila de tip Gillespie b) grupa dementelor din bolile neurologice degenerative: -boala Parkinson; -paralizia supranucleara progresiva; -hipotensiune arteriala ortostatica -epilepsia; - atrofiile cerebeloase; -boala de neuron motor(scleroza laterala amiotrofica); 2.demente pe fond vascular: -dementa multifocala; -boala Binswanger; -dementa lacunara; 3.demente ireversibile prin agenti infectanti: a) encefalopatii de tip spongios: -boala Jacob-Creutzfeldt; -boala Pick b) encefalopatii din SIDA, herpes simplex, herpes zoster 4.demente posttraumatice: a) post macrotraumatisme b) post microtraumatisme repetate 5.demente anoxice: a) de origine cardiaca; b) prin intoxicatie cu oxid de carbon II. demente tratabile: 1.demente reversibile prin agenti infectanti - meningite si encefalite fungice; - meningite si encefalite bacteriene;

7

- sifilisul nervos; - encefalite virale; - encefalite prin paraziti - abces cerebral 2.demente prin leziuni ocupatoare de spatiu: -hematoame; -tumori; -granuloame; 3. hidrocefalia normotensiva Adams 4.demente toxice: -alcolica; -otravuri metalice sau organice; -iatrogene 5.demente carentiale: -anemii megaloblastice(vit.B12 sau ac.folic) -pelagra (vit.PP) 6. demente dismetabolice: -insuficienta renala -insuficienta hepatica -hipercapnie ?????????? -hiper si hipotiroidism -boala Addison -boala cushing -hipercalcemie -hiper si hiponatremie -hipoglicemie -stari paraneoplazice -lupusul eritematos diseminat -vasculite Amintim ca mai sunt inca trei clasificari: -in prima clasificare boala alzheimer intra in categoria-dementelor presrenile si senile -in a doua dupa Cadieux 1989,in demente de cauza neurologica,demente corticale -in a treia dupa Adams 1989, sindroame dementiale cu semne neurologice minime sau absente se clasifica in atrofia cerebrala difuza Tulburarile deteriorativ cognitive cu o evolutie lent progresiva, pe o perioada de luni sau ani, presupun existenta de : -atrofie corticala (exprimarea ei clinica fiind boala alzheimer) -demente vasculare -encefalite cronice -tumori cerebrale benigne -bolile metabolice -intoxicatiile cronice (alcoolosm de ex.) Tulburarile psihoorganice care evolueaza cu dementa fara o cauza initiala si evolueaza o perioada sugereaza: -tumori cerebrale maligne sau metastaze -encefalopatii -hematoame cronice subdurale

8

-hidrocefalie normotensiva -tulurari metabolice cu evolutie progresiva -vasculopatii evolutive Aparitia unor sindroame neuropsihologice de focar (cum sunt: afazie-tulburare a vorbirii, apraxie-incapacitatea de a executa miscari coordonate, astereoagnozie-incapacitate unei persoane de a recunoaste cu ochii inchisi obiectele puse in mana, palpate, anozognozie-nerecunoastere de catre un bolnav a propriei sale boli) impun investigatii pentru precizarea etiologiei. In marea lor majoritate dementele au un caracter ireversibil, iar, dintre ele, cea mai frecventa este boala alzheimer. Toate cercetarile si statisticile au remarcat o scadere a mediei de varsta a debutului bolii considerate grav invalidante medico-social.

2.

EPIDEMIOLOGIE

Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele n vrsta si reprezinta jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele n vrsta de 65 de ani frecventa bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vrsta de 70 de an

Search related