Click here to load reader

Dementa in boala Alzheimer

  • View
    261

  • Download
    10

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dementa in boala Alzheimer. Boala Alzheimer. boala cerebrala degenerativa primara de etiologie necunoscuta cu trasaturi caracteristice neuropatologice si neurochimice . Tulburarea este de obicei insidioasa la debut si se dezvolta incet dar progresiv pe - PowerPoint PPT Presentation

Text of Dementa in boala Alzheimer

Diapositiva 1

Dementa in boala AlzheimerBoala Alzheimer boala cerebrala degenerativa primara de etiologie necunoscuta cu trasaturi caracteristice neuropatologice si neurochimice.Tulburarea este de obicei insidioasa ladebut si se dezvolta incet dar progresiv peo perioada de mai multi ani.IstoricLa25 noiembrie1901, psihiatrul germanAlois Alzheimerexamineaz pentru prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani pentru:tulburri cognitiveprogresivehalucinaiiideidelirantedegradare a personalitii sociale. Auguste D.

Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma uneiinfectii, creierul obinut n urmaautopsieieste examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este prezentat pe3 noiembrie1906la a 37-a Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut laTbingeni publicat n revista de specialitate"Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin"(1907, vol.64, pp. 146-48) sub titlulEine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde("O mbolnvire particular a scoarei creierului").Statistici cea mai frecvent form de demen la persoanele n vrst reprezint jumtate din totalitatea cazurilor de demen. Pentru rileeuropene: persoanele n vrst de 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de ca. 2-3%la vrsta de 70 de ani 3%la 75 de ani 6%la peste 85 de ani 25-40%CauzeIpoteza neurochimica: diminuare a nivelurilor uneienzime colin-acetil-transferaza in diferite zone alecreierului (cortex sihipocamp). Acest deficit antreneaza o diminuare a cantitatii de acetilcolina dar nu explica degenerescenta nervoasa.Ipoteza genetica: se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.Ipoteza virala: este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice.Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator deboala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.Ipoteza imunologica: se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cuinaintarea in varstain afara oricareidemente.Ipoteza vasculara si metabolica: este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenariisangeluisi de capacitatea sa de a captaglucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorariicerebrale.Ipoteza toxica: se bazeaza pecrestereanivelurilor dealuminiuincreier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescentanervoasa.Ipoteza radicalilor liberi: se sprijina pe faptul caimbatranireaeste consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.Radicalii liberi molecule instabile extrem de toxice se formeaz sub influentastresului, pesticidelor, poluarii mediului inconjurator, a functionrii instalatiilor electronice si chiar in conditii naturale pe parcursul desfasurarii proceselor biologice obisnuite din organism.Radicalii liberi formati sunt substante active, dar instabile.

In organism, ele se unesc cu o molecul stabil si ii rapesc un electron, rezultand un nou radical liber din molecul stabil, dar mult mai putin activ.

Aceast reactiein lant duce la degradarea celulelor si, drept urmare, la dezvoltarea bolilor si la schimbri degenerative premature. Cresterea cantitatii de radicali liberi este la baza a peste 80 de tipuri de afectiuni.

Antioxidanti naturaliActualmente, Microhidrina este cel mai puternic antioxidant dintre cei cunoscuti la ora actual.Efectele MicrohidrineiMicrohidrina favorizeaz:mbunttirea strii generale;asimilarea eficienta a substantelor nutritivecresterea tonusului vital;amplificarea resurselor energetice ale organismului;mbunttirea activittii intelectuale;ncetinirea proceselor de mbtranirenlaturarea dereglrilor produse de actiunea distructiva a radicalilor liberi, prevenind dezvoltarea multor afectiuni cronice.

Manifestari clinicedementa cu caracter progresiv- pierderea memorieicognitivedebut gradatbolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatilepentru un anumit timp isi pastreaza o "fatada" inselatoaredeclinul se agraveaza progresivtulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noi- primele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservatetulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simpleManifestari cliniceincapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate: bolnavul "nu mai stie" cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzualetulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua deciziiProbleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelorFalse recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate

Manifestari clinice2. non-cognitive:agitatie si agresivitate fizica sau verbalatulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecutie, de gelozie, de abandon)tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si anxietate, mai rar stari de euforie exageratatulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentaredezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexualaincontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoaneIngrijire de Nursing in AlzheimerStabilizarea mediului:se instituirea de proceduri clare pentru ingrijire, dupa modelul de ngrijire la domiciliu- dac este posibilse alcatuiesc/furnizeaza liste cu lucruri care trebuiesc facute si timpii se afieaza obiecte familiare, tablouri, fotografii ale membrilor familieiun calendar i un ceas ar trebui s fie n sala pentru a menine persoana orientatase eticheteaza obiectele sau a rutele importante

Ingrijire de Nursing in AlzheimerAsigurarea igienei corporale

se ncurajeaz independenase asista/supravegheaza doar cnd este necesar-bai sau dusurise sugereaz mbrcminte care se imbraca usor-se evita fermoare, nasturise eticheteaza continutul sertarelor, al sifonierului, obiectele personaleIngrijire de Nursing in AlzheimerAlimentatiase permite persoanei s aleag produsele alimentarese observ dificultile la nghiirese evitati alimentele fierbintise taie alimente solide( carnea) n bucati micise recomanda alimentele care necesit o coordonare redusa pentru a ncuraja o mai bun alimentaiesuplimente -dac aportul de hrana este inadecvat

Ingrijire de Nursing in Alzheimer4. Aportul de lichide

se incurajeaza un aport adecvat cantitativ de lichidese evita lichidele fierbinti, foarte recise incurajeaza folosirea paiului

Ingrijire de Nursing in Alzheimer5. Asigurarea odihnei se lasa pacientul sa isi stabileasca singur perioadele de odihna si somn - se ateapt modele neregulate se folosesc lucruri, metode care pot facilita odihna si somnul- alimente, bai calde, sau de a exercitiu fizic inainte de culcare se pot folosi tranchilizante usoare si hipnotice, dar trebuiesc utilizate cu prudenta- atentie la efectele adverse ale medicamentelor

Ingrijire de Nursing in Alzheimer6. Exercitiu fizic

se acorda suficient timp pentru plimbari in condiii de siguran- plimbri cu nsoitor

pentru cei imobilizati la pat se efectueaza exercitii specificeIngrijire de Nursing in AlzheimerRaport ingestie-excretiese monitorizeaza raportul I-Ese incurajeaza aportul de lichide, de fibre, si efectuarea de exercitii fizice pentru a evita constipatiase eticheteaza pisoarele i ua de la baiese asteapta, fiind confuzi, sa utilizeze in scopuri de eliminare orice recipient convenabil sau podeauaIngrijire de Nursing in Alzheimer8. Medicatia se evita capsule mari sau pastile se prefera medicamentele ce pot fi faramitate si amestecate cu lichid se supravegheaza de fiecare data cand se administreaza medicamentele nu se lasa pe noptiera pacientului se urmareste eficacitatea si reactiile adverse ale tratamentuluiIngrijire de Nursing in AlzheimerIngrijire de Nursing in Alzheimer9. Consilierea apartinatorilor

pacientii se pot retrage devenind izolai la inceputul boliidei nu sunt capabili s-i exprime sentimentele, de obicei, pot rspunde la mangaiere i buntatemulti isi continua activitile sexuale pn intr-un stadiu avansat al bolii

Bibliografiehttp://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra0909142http://www.alzheimers.org.ukhttp://www.health-andthecity.rohttp://www.sfatulmedicului.ro/http://www.nursingcares.comhttp://www.alzinfo.org

Search related