53
Proiect Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificarea profesională: asistent medical generalist ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI COLICA RENALÃ Îndrumător, Candidat, 1

- litiaza renala

  • Upload
    lawinia

  • View
    669

  • Download
    11

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: - litiaza renala

Proiect Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare

Calificarea profesională: asistent medical generalist

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI COLICA RENALÃ

Îndrumător,

Candidat,

Promoţia 2014

1

Page 2: - litiaza renala

Îngrijirea bolnavului cu Colica renalã

Cuprins

2

Page 3: - litiaza renala

I. Argument II. Îngrijirea bolnavului cu Colica renalã

Obiectiv 1:Notiuni generale de anatomie fiziologie Obiectiv 2:Prezentarea generalã a Litiazei renale

a. Definitieb. Clasificarec. Etiopatogenied. Simptomatologiee. Diagnosticf. Evolutie si prognosticg. Tratamenth. Complicatii

Obiectiv 3:Rolul autonom si delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu Colica renalã

a. Fisa tehnica nr. 1b. Fisa tehnica nr. 2c. Fisa tehnicã nr. 3d. Fisa tehnica nr. 4

Obiectiv 4:Procesul de îngrijire al unui pacient cu Colica renalã

a. Interviu b. Nevoi fundamentale dupã V. Hendersonc. Plan de îngrijire

Obiectivul 5:Educatia pentru sãnãtate la un pacient cu Colica renalã

III. Bibliografie IV. Anexe

I. ARGUMENT

3

Page 4: - litiaza renala

Litiaza renala (calculii renali sau nefrolitiaza) reprezintă bucăţi de minerale care sunt localizate la nivelul rinichiului sau a căilor urinare. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de dependenţă şi stabilirea diagnosticelor de îngrijire la pacienţii cu afecţiuni nefrologice – respectiv cu litiază renală.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu colica renala si pe care trebuie sã le aibã în vedere asistenta medicalã la întocmirea planului de îngrijire sunt: durerea de tip colică, nevoia imperioasă de a urina, disuria, febra legată de infecţie, posibilitatea recidivei.

Obiectivele prezentului proiect sunt:1. Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie .2. Prezentarea generală a litiazei renale.3. Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea

bolnavului cu clica renale.4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu colica renala.5. Educaţia pentru sănătate la un pacient cu colica renala .

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bazã urmãtoarele competente profesionale:1. Analizează semnele şi simptomele specifice pacienţilor cu colica renala;2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienţii cu colica renala;3. Elaborează planul de îngrijire;4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii;5. Asigură echipamentele şi materialele necesare;6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vedere administrării;7. Aplică intervenţiile proprii şi delegate;8. Evaluază rezultatele îngrijirilor;9. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate;10.Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienti cu colica renalã s-a finalizat prin analiza unui caz cu colica renalã - caz pentru care s-a completat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependentã specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu colica renalã respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidentiate problemele de dependentã, obiectivele de îngrijire, interventiile autonome si delegate aplicate, precum si evaluarea interventiilor aplicate.

II. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLICA RENALÃ

4

Page 5: - litiaza renala

Obiectiv 1: Notiuni generale de anatomie fiziologie

Aparatul renal este format din: -Rinichi (organ excretor). -Căi urinare (căi excretoare):

Intrarenale: calicele (mari şi mici), pelvisul renal (bazinetul). Extrarenale: ureter, vezica urinară, uretra.

Rinichii - Sunt organe perechi parenchimatos, cu rol în elaborarea urinei.Aşezarea rinichilor – retroperitoneal în lojele renale, de o parte şi de alta a coloanei lombare, la nivelul ultimelor trei vertebre lombare în câte o lojă numită loja renală. Rinichiul drept este ceva mai jos decât cel stâng şi are tendinţa mai mare de a coborî decât cel din partea opusă.

Formă caracteristică de bob de fasole (reniform).-Lungimea 12 cm. Lăţimea de 6 cm. Grosimea de 3 cm.

-Greutatea de 130-150 g pentru fiecare rinichi.Configuraţie externă:-Două feţe (anterioară şi posterioară). Doi poli (superior şi inferior).-Două margini (laterală convexă, medială concavă).Pe marginea medială se află situat hilul renal – o deschidere alungită în axul

rinichiului în care se găsesc elementele pediculului renal (vase, nervi, căi urinare). Hilul se prelungeşte în interiorul rinichiului printr-o scobitură numită sinusul renal în care se găsesc: ţesut conjunctiv gras, ramificaţiile vaselor renale, porţiunea iniţială a căilor urinare. Mijloace de fixare: presiunea organelor abdominale, fascia renală, peritoneul, pediculii renali.

Structura rinichiului. La exterior se află capsula fibroasă formată din fibre colagene şi fibre elastice. Sub capsula fibroasă se află un strat subţire şi discontinuu de fibre musculare netede. Deasupra capsulei fibroase este capsula adipoasă. Parenchimul renal are structură zonală: zona corticală la periferie este o zonă periferică de 7-8 mm grosime, de culoare brun-gălbui, şi care este formată din glomerule, tubi uriniferi şi vase de sânge, zona medulară, centrală conţine 6-18 piramide renale Malpighi formate din tubi colectori ce drenează mai mulţi nefroni; piramidele sunt orientate cu baza spre periferie şi vârful spre sinusul renal, deschizându-se în papilele renale.

Piramidele Malpighi sunt delimitate de cordoane renale Bertin; de la baza piramidelor Malpighi pătrund în substanţa corticală formaţiuni de substanţă medulară cu aspect triunghiular (în secţiune) sau conic (în spaţiu) în număr de 400-500 de fiecare piramidă, numite striaţii medulare sau piramide Ferrein.

Morfofuncţional. Rinichiul este format din 6-8 lobi renali, formaţi din piramidele renale împreună cu coloanele renale din jur; 300-500 lobuli renali pentru fiecare lob renal – formaţi din piramidele Ferrein cu zona corticală ce le înconjoară.

5

Page 6: - litiaza renala

Nefronul este unitatea morfofuncţională a rinichiului care îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinei. Nefronul este format din corpusculul renal Malpighi şi tubul urinifer.

Corpusculul renal Malpighi este situat la nivelul zonei corticale. Este alcătuit din glomerulul vascular format din 4-12 bucle capilare care rezultă prin divizarea arteriolei aferente şi care se reunesc la ieşirea din capsula Bowman în arteriolă eferentă.

Capsula Bowman are forma unei cupe cu pereţii dubli, mărginind o cavitate închisă ce se continuă cu lumenul tubului, înconjură glomerulul vascular.

Tubul urinifer: este format din tubul contort proximal, ansa Henle şi tubul contort distal. Tubul contort proximal se află în cavitatea renală. Este format dintr-un strat de celule a căror membrană prezintă microvili formând o “margine în perie”, mărind mult suprafaţa de resorbţie. Ansa lui Henle este situată în zona medulară. Este formată din 2 braţe ascendente unite între ele printr-o buclă. Are epiteliul turtit, fără microvili. Tubul contort distal se află în zona corticală. Mai mulţi tubi distali se unesc şi se deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi.

Vascularizaţia renală este extrem de bogată, rinichiul primind 20-25% din debitul cardiac în repaus.

Inervaţia renală este formată din fibre nervoase din plexul renal simpatic şi parasimpatic pentru rinichi, şi fibre senzitive mielinice pentru capsulă.

Căile urinareVezica urinară este un organ cavitar unde se acumulează urina între două

micţiuni. Capacitatea fiziologică este de 150-400 ml urină. Tunica musculară (muşchiul detrusor vezical) are rol în evacuarea vezicii. Este situată în bazin, cu raport anterior cu simfiza pubiană şi posterior cu uterul la femeie şi cu ansele intestinului subţire, colonul sigmoid şi rectul la bărbat; inferior la bărbat are raport cu prostata.

Uretra este ultimul segment al căilor urinare. Are 2 sfinctere – unul neted la originea ei la nivelul vezicii urinare, cu inervaţie vegetativă şi unul striat la locul unde uretra străbate perineul, cu inervaţia somatică. Are un traiect scurt de 4-5 cm la femeie şi lung de 22-25 cm la bărbat.

FIZIOLOGIA APARATULUI RENALRolul fundamental al aparatului renal este de formare şi eliminare a urinei.

Mecanismul de formare a urinei are loc în rinichi şi cuprinde trei procese fundamentale:

Ultrafiltrarea glomerulară. Are drept rezultat formarea urinei primare cu o compoziţie electrolitică identică cu cea plasmatică, dar lipsită de proteine. Valoarea filtrării glomerulare este de 120-130 ml/min, rinichiul filtrând 180 litri de plasmă pe zi; din această cantitate se elimină sub formă de urină definitivă mai puţin de 1/100 datorită activităţii tubilor renali care reabsorb 99% din urina primară. Ultrafiltrarea glomerulară se produce datorită diferenţei de presiune:

6

Page 7: - litiaza renala

- Presiune hidrostatică = 75 mmHg.- Presiune osmotică = 30 mmHg.- Presiune din pol urinar = 5 mmHg.- Starea anatomofuncţională a membranei.Resorbţia tubulară. Este procesul de recuperare a anumitor substanţe utile

organismului din urina primară, respectiv mecanismul de menţinere a homeostaziei → Apă 99%, Glucoza în întregime, NaCl 98-99%, K+, ioni.

Secreţia tubulară:Este procesul invers reabsorbţiei tubulare prin care sunt transportate anumite

substanţe din capilarele perilobulare în lumenul tubului. Are rol în eliminarea substanţelor străine organismului sau a celor aflate în concentraţie mare. Excreţia tubulară:

- Amoniac- Acid uric- Calciu- CreatininăReglarea activităţii renale:Reglarea nervoasă – se face prin fibre nervoase vegetative simpatice (nervi

splahnici) şi parasimpatice (nervul vag).Reglarea umorală – se face prin acţiunea hormonului antidiuretic (ADH),

tiroxină, aldosteronului (mineralocorticoid), parathormon, adenocorticotrop hormon (ACTH), adrenalină şi pH-ul umoral (acidoza sau alcaloza).

MicţiuneaEste un act reflex medular, un act voluntar, cu frecvenţa micţiunilor în funcţie

de vârstă: 18-25/zi la 0-1 săptămână, 15-20/zi la 1-12 luni, 10/zi la 2-4 ani, 5-6/zi la 4-12 ani, 3-4/zi adult

Urina conţine săruri extrase din plasmă, produşi de catabolism şi substanţe introduse accidental în organism şi eliminate renal.

Proprietăţile urinei:- Cantitate 1000-1500 ml/zi.- Densitate 1015-1020.- PH-ul uşor acid în jur de 6.- Culoarea uşor gălbuie.- Miros caracteristic.Alte roluri ale rinichiului- Menţinerea echilibrului acido-bazic prin schimburile ionice (reabsorbţia

ionilor de bicarbonat, eliminarea excesului de baze, de acizi, formarea de amoniac, eliminarea de amoniac).

- Controlul eritropoezei şi eritroproteinei.- Menţinerea constantă a presiunii osmotice a plasmei.- Rol în sinteza acidului hipuric.

7

Page 8: - litiaza renala

Obiectiv 2: Prezentarea generalã a Colicii renale

a) Definitie

Colica renală este o afecţiune caracterizată prin formarea unor calculi în bazinet şi în căile urinare, în urma precipitării substanţelor care în mod normal se găsesc dizolvate în urină. Se întâlneşte cu deosebire la bărbaţi în special între 30 şi 50 de ani.

b) Clasificare

Clasificare topografică → litiaza poate fi renală, ureterală, vezicală, uretrală.Colica renală - constă în formarea de calculi unici sau multipli de forme şi

dimensiuni diferite în cavităţile pielocaliceale. Calculii bazinetali sînt rotunzi, triunghiulari şi pot ajunge la dimensiuni mari. Când ocupă cavitatea pielocaliceală în întregime şi se mulează pe ea poartă denumirea de calculi coraliformi.

Litiaza ureterală - calculii ureterali sînt rotunzi sau alungiţi de dimensiuni de obicei mici. Litiaza ureterală este cel mai frecvent secundară unor calculi renali care au migrat, de aceea este înglobată localizării renale sub numele de litiază renoureterală, formă ce reprezintă 95% din localizările calculilor.

Litiaza vezicală - calculii vezicali pot fi unici sau multipli de dimensiuni variabile ajungând uneori mărimea unui pumn.

Litiaza uretrală - este de obicei secundară unei litiaze ureterale, la care în timpul evacuării, calculul s-a implantat în uretră.

Clasificare după compoziţia chimică- Calculii urinari sînt formaţi din substanţe anorganice şi organice cristalizate ce reprezintă 95-98% din greutatea lor şi dintr-o stromă organică.- Calculi anorganici - în 95% din litiaza urinară calculii anorganici conţin calciu având drept componenţi chimici pentru formarea sărurilor de calciu, oxalatul şi fosfatul şi mai rar carbonatul.- Calculii organici - calculi urici + uraţi în 4% din litiază - calculi cistinici 1% şi xantici.

Corespunzător compoziţiei chimice, calculii se deosebesc între ei şi prin aspect, culoare, densitate.

- Calculii urici - sînt de culoare brun roşcată, rotunzi, netezi, duri, de dimensiuni care variază de la cea a unui fir de nisip până la aceea a unui pumn de adult.- Calculii oxalici - sînt de culoare brun negricioasă cu suprafaţă neregulată, duri, de dimensiuni mai mici şi forme geometrice, cu colţuri ascuţite, motiv pentru care la eliminarea lor apar colici renale violente.- Calculii fosfatici - sînt de culoare alb-cenuşie, sfărâmicioşi, cu suprafaţă netedă, de formă şi dimensiuni variabile, de obicei mai mari decât cei oxalici şi deseori coraliformi.- Calculii cistinici - sînt mici de culoare gălbuie şi cu suprafaţă ceroasă-lucioasă, sînt radiotransparenţi.

8

Page 9: - litiaza renala

c) Etiopatogenie

În producerea calculilor renali participă, în proporţie variabilă, factori de ordin local şi factori de ordin general.

Factori litogeni generali Factori exogeni:-Factorii microclimatici -Factorii hidrogeologici -Factorii alimentari: supraalimentaţie, lichide sub 1000 ml/zi, diete acidifiante. Alimentaţie bogată în cereale şi derivate. Carenţă de vitamina A. Carenţă de vitamină D. Hipervitaminoza D. Regimuri bogate în proteine.-Factori predispozanţi individuali.Factori endogeni:-Hipercalciuria.-Hiperoxaluria.Factori care duc la apariţia litiazei oxalice:-Concentraţia excesivă a urinei.-Bolile digestive – în special cele cu malabsorbţie şi tulburări de fermentaţie intestinală.-Uricozuria.-Cistiuria.-Xantinuria.Factori locali litogeniCondiţii fizico-chimice locale care favorizează cristalizarea soluţiilor -

oligurie, stază urinară. Boli obstructive ale aparatului tractului urinar (adenom de prostată, stenoză uretrală), Imobilizarea de .lungă durată cu prelungirea intervalelor dintre micţiuni, Uretrosigmoidostomie, Infecţia urinară.

d) Simptomatologie

Calculii renali pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminaţi din organism pe calea tractului urinar (tubii care conectează rinichii cu vezica urinară, numiţi uretere şi tubul care face legătura vezicii urinare cu exteriorul – uretra).

Mobilizarea calculilor de la nivel renal poate produce:-Nici un simptom, în cazul în care calculul este suficient de mic.-Durere constantă cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul zonei lombare (porţiunea inferioară a spatelui), în părţile laterale ale trunchiului (în flancuri), la nivelul abdomenului, pelvisului sau organelor genitale. -Senzaţie de greaţă şi vomă. -Apariţia sângelui în urină (hematurie); aceasta se poate asocia cu calculii care rămân la nivelul rinichiului sau cei care se mobilizează la nivelul tractului urinar.

9

Page 10: - litiaza renala

-Urinări frecvente şi dureroase, care apar frecvent când calculul este în ureter sau după ce a părăsit vezica urinară şi se găseşte în uretră; urinările frecvente pot apărea şi în infecţii ale tractului urinar. -Febră. -Inapetenţă (pierderea apetitului alimentar). -Diaree sau constipaţie. -Transpiraţii abundente (diaforeză). -Oboseala.Afecţiunile care au simptome similare sunt apendicita, hernia, sarcina

ectopică (sarcina care se dezvoltă în afara uterului) şi prostatita. Raportul durerii cu dimensiunile calculului:-Calculii minusculi – pot fi mai dureroşi decât cei mari şi bine fixaţi, prin mobilitatea lor irită mucoasa.-Calculii mari – imobilizaţi prin dimensiunile lor nu dau dureri sub formă de colică, uneori ei sunt cauza durerilor lombare surde.Caracterele durerii:-Surdă, cu exacerbări la zdruncinături şi calmare la repaus.-Paroxistică (apărând sub forma unei crize sau colici nefritice).-Caracter intermitent cu recrudescenţă la eforturi.-Atroce, violentă.-Sincopată, forţând bolnavul la repaus imediat.-Senzaţie de ruptură, arsură, înţepătură sau apăsare.-Momente de atenuare cu exacerbări ulterioare.Tulburări de micţiune: polakiurie – urinare frecventă evidentă, în cantităţi

mici, disurie – urinare dificilă cu dureri, mai ales în litiazele infectate, oligurie – scăderea diurezei sub 1000 ml / 24 ore, anurie – în obstrucţia completă pe rinichi unic, tenesme vezicale – senzaţie falsă de micţiune sau senzaţie de micţiune imperioasă cu eliminarea a câtorva picături de urină adeseori hematurică, poliurie hipotonă – în obstrucţia incompletă unilaterală.

Hematuria este un semn frecvent care lipseşte excepţional. Este precedată adeseori de sindromul dureros. La bolnavii la care există calculi mari poate apărea independent de orice durere. Poate fi microscopică, uneori apărând după ce bolnavul a fost pus să facă exerciţii fizice sau plimbare. Când aspectul tulbure al urinei este dat de hematii şi nu de infecţii. Hematuria totală macroscopică urmează de obicei după colică. Hematuriile sunt rar abundente şi rebele. Pot dispărea la repaus. Hematuriile pot determina ele însele colici prin cheaguri obstructive.

Infecţia – piuria este al 3-lea element prin care poate fi descoperită o litiază. Calculii favorizează infecţia prin leziunile care le produc şi determinare stazei urinare. Poate apărea la un tablou de pielonefrită acută, sau cu aspect tipic de infecţie cronică. Obiectiv descoperirea calculului se face la urinarea prin tifon.

Manifestări generale febră, agitaţie, transpiraţii, paloare.Manifestări digestive greaţă, vărsături, colici abdominale, meteorism,

constipaţie care împreună cu durerea poate simula o ocluzie intestinală.Manifestări cardiovasculare angină pectorală, aritmie, bradicardie, tahicardie.

10

Page 11: - litiaza renala

e) Diagnostic

Consultul medical de specialitate se impune când apar simptomele specifice litiazei renale. Acestea pot fi: durere constantă, severă în flancuri, abdomen, pelvis sau organe genitale, hematuria (sânge în urină), semne de infecţie a tractului urinar.

Intervenţia medicului este necesară şi atunci când există stabilit un diagnostic de litiază renală apar alte probleme ca: senzaţia de greaţă şi vărsături severe, febra şi frison, durere puternică în flancuri, mai pronunţată în zona rinichilor.

Stabilirea şi precizarea diagnosticului sunt foarte utile şi importante şi se face cu ajutorul renoscintigrafiei şi a ecografiei renale, precum şi cu ajutorul unui examen radiologic – radiografie renală, urografie.

Diagnosticul se pune pe baza semnelor detaliate mai sus. Pentru certitudine şi pentru urmărirea bolnavului se va face:

- Ecografie va evidenţia sediul şi natura obstacolului.- Radiografie renală permite vizualizarea unui eventual calcul.- Examenul sumar de urină poate releva prezenţa sângelui, a microbilor

şi a leucocitelor (semn de infecţie urinară) sau particule de nisip fin (cristalurie).

f) Evolutie si prognostic

Evoluţia şi prognosticul depind de: -Gradul de obstrucţie urinară. -Prezenţa sau absenţa infecţiei.

-Infecţia poate genera formarea de noi precipitări şi apariţia de leziuni de pielonefrită cronică. -Natura şi numărul, dimensiunile, forma şi topografia calculului.

-Riscul recidivei este frecvent. -Bilateralitatea nu este un semn prognostic sever.

g) Tratament

Tratament iniţialFolosirea medicaţiei antalgice: antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) pot

reduce durerea; la nevoie, medicul poate prescrie medicamente mai puternice .Consumul crescut de lichide: se recomandă un consum de lichide peste

normal, de 8-10 pahare pe zi, şi anume 2 pahare de apă la un interval de 2 ore; medicul trebuie consultat cu privire la consumul crescut de lichide dacă pacientul prezintă boli renale, cardiace sau hepatice, care au ca indicaţie restricţia de lichide. Este bine să se evite consumul de sucuri acidulate sau sucuri de fructe, cum este sucul de grapefruit; mâncarea bogată în oxalaţi (legumele verzi, nuci şi ciocolată) este bine de evitat.

11

Page 12: - litiaza renala

Tratament medicamentosMedicamentele antalgice, cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene AINS,

pot scădea intensitatea durerii. Acestea includ Aspirina, Ibuprofenul şi Ketoprofenul. Medicul poate prescrie la nevoie medicamente mai puternice.

Antispastice. Papaverină f de 0,04 g i.v. sau i.m. Atropină f de 1 g i.v, s.c. sau i.m. Scobutil compus 1 f de 0,5 ml injectată foarte lent i.v. Pentru întreţinere se recomandă supozitoare cu Scobutil compus sau Lizadon supozitoare.

Analgezice. Algocalmin f a 2 ml i.m. Piafen, Fortral f de 1 ml i.m. Mialgin 1-3 f i.m. / 24 ore sau ½ f i.v. soluţie diluată cu glucoză izotonică (de obicei numai în cazuri extreme).

Medicamente care previn formarea de calculi bogaţi în calciuAproximativ 80% din persoanele cu litiază renală au calculi bogaţi în calciu.

Medicamentele pentru prevenirea formării de calculi bogaţi în calciu sunt: Tiazidele (Hidroclortiazida şi Clortalidona) ţi citratul de potasiu: sunt folosite uzual pentru prevenţia formării de calculi bogaţi în calciu. Ortofosfatul  şi Fosfatul celulozic: sunt folosite uneori; au efecte adverse mai multe decât categoria anterioară. Carbonatul de calciu sau citratul de calciu şi colestiramina: se pot utiliza dacă există nivele mari de oxalat în urină.

 Medicamente care previn formarea de calculi bogaţi în acid uricAproximativ 5% până la 10% din calculi sunt formaţi din acid uric, o

substanţă reziduală care în mod normal este eliminată din organism prin urină. Medicamentele pentru prevenirea formării de calculi bogaţi în acid uric sunt: Citratul de potasiu şi bicarbonatul de sodiu: previn creşterea acidităţii urinei, ceea ce previne formarea calculilor bogaţi în acid uric. Allopurinolul împiedică producţia de acid uric de către organism.

Pentru tratamentul de dizolvare al calculilor de acid uric este necesară administrarea drogurilor alcalinizante. Alcalinizarea urinei necesită un pH de peste 6,5-6,8. În caz de pirozis se poate înlocui acidul citric cu bicarbonat de sodiu.

Medicamente care previn formarea de calculi bogaţi în cistinăSub 1% din calculi sunt formaţi dintr-o substanţă chimică denumită cistină.

Aceste pietre apar mai degrabă în familii în care există o perturbare metabolică care face ca nivelele de cistină din urină să fie crescute (cistinurie). Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogaţi în cistină sunt: Penicilamina, tiopronina şi captoprilul.

 Medicamente care previn formarea de calculi de infecţie Aceştia reprezintă aproximativ 10%-15% dintre calculii renali. Se formează

peste infecţii renale sau urinare. Medicamentele pentru prevenirea formării de calculi de infecţie sunt inhibitori de urează rareori folosiţi, datorită efectelor secundare şi doar atunci când procedurile de îndepărtare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.

 

12

Page 13: - litiaza renala

Tratamentul igieno-dietetic:-Repaus la pat.-Aplicaţii locale calde (sticle cu apă caldă, termofor, comprese umede) pe regiunea de maximă durere (loja lombară, hipogastru).-Băi generale fierbinţi.-Administrarea de ape minerale, ceaiuri diuretice în cantităţi de 2000-3000 l / zi (forţează diureza şi eliminarea consecutivă a calculului).

Tratamentul din afara colicii renale este comun tuturor formelor de litiază şi urmăreşte eliminarea calculului.

Tratament igieno-dietetic:-Este indicată în această perioadă cura de diureză care ionizează migrarea calculului. Volumul urinar din 24 ore trebuie să depăşească 1,5-2 l. -Se vor evita apele cu un conţinut bogat în calciu. Se prescrie o cantitate de lichide de 1,5-2,5 l/24 ore, repartizată uniform pe perioada zilei şi a nopţii. Cantitatea creşte în caz de febră, călduri mari, transpiraţii, diaree.-Natura lichidelor este variată – apă potabilă, ceaiuri, diuretice, ape minerale.

Tratamentul medicamentos:-Administrarea per orală sau prin supozitoare de spasmolitice şi analgezice pentru a obţine o dilatare şi o diminuare a peristaltismului căilor urinare şi o scădere a factorilor care declanşează durerea. – Lizadon, Scobutil tb.-Reglarea dinamicii ureterale – Cystenal, Rowatinex, Renogal.-În cazul când nu se obţin rezultate se continuă încă 6-8 săptămâni.

Tratament chirurgical are ca scop îndepărtarea calculului, lupta contra infecţiei ori îndepărtarea din organism a unui rinichi distrus.

Tehnici de chirurgie renală:Pielotomia. Se practică în litiaza bazinetală, caliceală, litiaza coraliformă.Coagulum pielolitotimia: constă în folosirea unei mixturi de fibrinogen uman

şi trombină care formând un coagul în sistemul colector inducând calculii permite extragerea acestora în bloc.

Nefrotomia radiară: este indicată pentru extragerea calculilor caliceali solitari.-Ureteroscopia: chirurgul introduce de-a lungul tractului urinar un tub telescopic foarte subţire (ureteroscop) până la nivelul calculului, pe care îl va extrage sau îl va sparge şi apoi îl va extrage cu ajutorul unor instrumente speciale; uneori este necesar un tub mic, gol pe dinăuntru (stent ureteral) care se plasează în ureter pentru a-l ţine deschis şi a facilita curgerea urinei împreună cu eventualele fragmente de calcul; această metodă se foloseşte mai ales în cazul calculilor care au alunecat din rinichi în ureter.

13

Page 14: - litiaza renala

-Operaţia chirurgicală clasică în care chirurgul face o incizie laterală de stomac, pentru a ajunge la rinichi şi a extrage calculul; metoda este rar folosită în acest moment.

h) Complicatii

Complicaţiile litiazei renale pot fi:-Anuria sau ischiuria – apare prin obstrucţia urinară.-Leziuni renale care pot conduce la insuficienţă renală acută dacă calculul împiedică eliminarea urinei din rinichi; pentru majoritatea persoanelor ai căror rinichi sunt sănătoşi, calculii nu produc leziuni semnificative, decât atunci când aceştia blochează complet căile urinare pentru cel puţin 4 săptămâni.-Infecţia căilor urinare – pare în pielonefrită, pionefroză, flegmon perineal.

-Scleroză renală.-Hidronefroză.-Hematurie macroscopică importantă.-Anemie.Colica renală este o problemă mult mai gravă pentru pacienţii cu un singur

rinichi, persoanele care au deficienţe ale sistemului imunitar sau au suferit un transplant renal.

14

Page 15: - litiaza renala

Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistententi medicale în îngrijirea bolnavului cu Colica renalã

La examenul local se constată exacerbarea durerii la percuţia regiunii lombare cu marginea cubitală a mâinii.

La palparea regiunii se pun în evidenţă cele trei puncte dureroase ale ureterului – superior – paraombilical, mijlociu – prececal, inferior – la tact vaginal sau rectal (semnul Giordano prezent).Durata unei dureri renale poate varia de la câteva minute la mai multe ore (2-6); când colica dispare se instalează poliuria cu urină clară.

Se măsoară funcţiile vitale: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatură, diureza, se verifică scaunul.

Îngrijiri igienice- Asigurarea repausului la pat.- Asigurarea liniştii.- Asigurarea igienei camerei şi a temperaturii corespunzătoare.- Se asigură confortul fizic şi psihic al bolnavului.- Se vor monitoriza şi se vor susţine funcţiile vitale – respiraţia, circulaţia, excreţia, metabolismul.- Se va trata corect şi la timp şocul când acesta este prezent.Îngrijiri dieteticeUn rol deosebit de important îl are şi dieta. Aceasta presupune o cantitate de

2.500-3.000 calorii / zi cu un supliment de 13% pentru fiecare grad de temperatură în plus, cu 10-30% în agitaţii şi cu 10% pentru distrugeri celulare.

Obiectivele de îngrijire vizează să uşureze durerea, să se atenueze nevoi imperioasă de a urina, disuria şi febra, prevenirea recidivelor, obiectivele tratamentului medical cum ar fi de exemplu suprimarea agentului patogen etc.

Intervenţiile asistentei medicale pentru satisfacerea problemelor pacientului au în vedere încălzirea regiunii perineale, băi calde locale şi generale, administrare de antispastice la indicaţia medicului, încurajarea pacientului pentru consumarea unor cantităţi mari de lichide cu scopul favorizării circulaţiei sângelui la nivelul rinichilor şi totodată pentru antrenarea bacteriilor în afara căilor urinare; se va încuraja pacientul să urineze frecvent (la 2-3 ore) pentru a goli complet vezica urinară şi totodată pentru a diminua bacteriuria cantitativă, pentru a reduce staza urinară şi pentru a preveni reinfecţia urinară.

Evaluarea intervenţiilor aplicate de către asistenta medicală indică ameliorarea stării pacientului, ameliorarea durerilor, atenuarea nevoii imperioase de a urina, reducerea treptată a disuriei şi a febrei; totodată bolnavul acceptă hidratarea cu 8-10 pahare de lichid zilnic şi micţionare la 2-3 ore interval de urină clară şi incoloră; de asemenea bolnavul respectă tratamentul medicamentos indicat.

15

Page 16: - litiaza renala

a. Fişa tehnică nr 1 Măsurarea şi notarea temperaturii corpului în foaia de observaţie

Definiţie:Temperatura reprezintă rezultatul proceselor oxidative din organism,

generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.Temperatura corpului se menţine constantă datorită echilibrului dintre termogeneză ( funcţie a organismului de a produce caldură ) şi termoliză (proces fiziologic prin care organismul pierde surplusul de căldură ).

- Termoreglarea → este un echilibru între termogeneză şi termoliză.- Termogeneza → producere de căldură (rezultat al proceselor oxidative).- Termoliză → consum de căldură (prin evaporare, radiaţie, conducţie, convecţie).- Homeotermie → păstrarea valorilor constante de temperatură (36,7-370C dimineaţa şi 37-37,30C seara).

Scop:- depistarea variaţiilor de t0 patologice.- observarea evoluţiei bolii.- observarea efectelor tratamentelor.- depistarea apariţiei complicaţiilor.Locul măsurării:- cavităţi închise → rect, vagin.- cavităţi semiînchise → axilă, plică inghinală, cavitate bucală.- Conduct auditiv extern.- Tegumentar (cu febertest sau termometru cutanat electric).Pregătirea materialelor:

- termometru maximal- casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile- recipient cu soluţie dezinfectanţă- tavă medicinală- lubrefiant- alcool medicinal- ceas

Pregatirea pacientei:a) psihică : -se explică procedura pacientei pentru a obţine colaborarea sa; b) fizica : - se aşează pacientul în poziţia adecvată căii utilizate pentru măsurarea temperaturii corporale: - Decubit dorsal - pentru măsurarea în cavitatea bucală şi axilară ; - Decubit lateral - pentru măsurarea în cavitatea rectală.- Decubit dorsal, lateral sau sezand pentru mas. În conductul auditiv extern

16

Page 17: - litiaza renala

Efectuarea procedurii: Metoda axilară- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile;- se asigură intimitatea pacientei şi se descoperă axila; - se spală şi se şterge termometrul daca a fost ţinut în soluţie dezinfectantă - se scutură termometrul pentru a cobori mercurul în rezervor, daca este cazul; - se plasează bulbul termometrului în centrul axilei, paralel cu toracele; - se apropie braţul pacientului de trunchi şi se flectează antebraţul pe torace; - se menţine termometrul în axilă 10 minute; - se îndepartează termometrul şi se citeşte gradaţia; - se înregistrează valoarea termică în foaia de observaţie notând: data înregistrării, valoarea temperaturii- se spală, se clateşte şi se şterge termometrul după folosire; - se introduce termometrul în recipientul special; - se dezbracă mănuşile şi se spală mâinile. Reprezentarea grafică a temperaturii:

- se notează corespunzător datei şi timpului zilei- se duce o săgeată in dreptul rubricii temperatură- 1 pătrat= 2 diviziunii de grad- se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

termice

17

Page 18: - litiaza renala

b. Fişa tehnică nr. 2 Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale în foaia de observaţie

Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Valoarea ei este determinată de :- forţa de contracţie a inimii- elasticitatea şi calibrul vaselor- vâscozitatea sângeluiScop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare, funcţiei de contracţie a inimii.Materiale necesare: - tensiometru cu mercur, tensiometru electronic, oscilometru Pachon - stetoscop biauricular - tampon de vată si alcool sanitar - creion sau pix de culoare roşie - foaie de temperaturăPregătirea bolnavului: - psihic: se anunţă bolnavul şi se explică tehnica - fizic: repaus fizic 15 min înainte de măsurare, bolnavul se aşează în poziţie

comodă cu braţul relaxat, se preferă măsurarea înaintea servirii mesei sau la 3 ore de la servirea mesei

Tehnica:- poziţia decubit dorsal, sezând cu braţul sprijinit- se fixează pe braţ manşeta pneumatică, se închide ventilul de la pară şi se

pompează aer în manşetă- manşeta se va umfla şi va comprima braţul oprind circulaţia- în acest timp dacă palpăm pulsul radial nu se mai simte- se dă drumul uşor la ventil, iar aerul ieşind din manşetă va decomprima artera,

sângele pornind cu putere prin pereţii arterei- în momentul când se simte prima undă puternică pe artera radială, coloana de

mercur va indica valoarea maximă a tensiunii arteriale., iar prin stetoscop în ureche auzim o bătaie puternică

- din ce în ce bătăile sunt mai slabe iar la un moment dat dispar brusc = T.A.minimă

Condiţii de măsurare corectă:- dimineaţa pe nemâncate sau la 3 ore după masă- repaus fizic, psihic 10 min- respectarea aceluiaşi orar- folosirea aceluiaşi aparat

Deviaţii de la normal :- hipertensiune arterială- hipotensiune arterială

18

Page 19: - litiaza renala

c.Fişa tehnică nr. 3 Recoltarea uroculturii

Definiţie:Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor şi efectuarea antibiogramei Scop:

explorator - informează asupra stării funcţionale a rinichilor, cât şi a întregului organism.Pregătirea materialelor:- urinar sau ploscă;- muşama, aleză;- materiale pentru toaleta organelor genitale;- eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut;- lampă de spirt şi chibrituri.Pregătirea pacientului :

a) psihică- se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului;- să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi curat;- să urineze fără defecaţie;- să verse imediat urina în vasul colector;- să nu urineze în timpul toaletei.

b) fizică- să protejeze patul cu muşama şi aleză;- se aşează plosca sub pacient;- se face toaleta organelor genitale externe;- se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat. Execuţie: - se spală mâinile cu atenţie şi se usucă cu prosop curat;- recoltarea urinei pentru urocultură se face la jumătateamicţiunii;- urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină;- se recoltează urina de dimineaţă (concentraţie mare de germeni), în absenţa unui tratament cu perfuzii (efect de diluţie) şi înainte de începerea tratamentului cu antibiotice; - prima cantitate de urină emisă, aproximativ 50ml, se elimină la toaletă sau în bazinet, apoi fără să se întrerupă jetul urinar se recoltează aproximativ 5ml urină într-o eprubetă sterilă;- se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare;- se astupă repede cu dopul; - se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură şi se introduce la termostat.

19

Page 20: - litiaza renala

Îngrijirea pacientului:- pacientul deplasabil nu are nevoie de îngrijiri speciale- se supravegheaazz pacientul purtător de sonda , se asigura că este permeabil şi racordat la punga colectoare

Pregătirea produsului pentru laborator:Se respectă următoarele reguli generale:

- se transportă imediat eşantionul la laborator pentru a evita multiplicarea germenilor sau se păstrează la frigider la +4°C în cazul în care examenul se face mai târziu (nu mai mult de 12 ore)

- se etichetează mostra imediat după recoltare cu nume, prenume, data şi ora recoltării

- se însoţeşte monstra de o fişa de informaţii cu date clinice (t°, starea de sănătate a pacientului, motivul) Incidente şi accidente:

- Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente în regiunea periuretrală în timpul emisiei (bacteriurie slabă < 10000germeni/ml)

- Multiplicarea germenilor prin păstrare mai mult de 1 ora în afara frigiderului

20

Page 21: - litiaza renala

d. Fişa tehnică nr. 4 Efectuarea urografiei

Definiţie:Urografia este metoda curentă de examinare morfofuncţională a rinichilor şi căilor urinare, utilizându-se substanţe iodate hidrosolubile administrate intravenos.

Materialul necesar:- Toate materialele necesare pentru o radiografie renală simplă.

- Substanţă de contrast – Odiston 30,60 sau 75%.

- Antihistaminic, medicaţie de urgenţă, seringi şi ace pentru injecţii intravenoase.

- Cărbune animal.- Ulei de ricin.

- Materiale necesare pentru clismă (irigator şi canulă).Pregătirea bolnavului:

-Psihic:- Se anunţă şi se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.- Se explică tehnica investigaţiei – examinarea.- Se va cere bolnavului să consume un regim fără alimente care conţin celuloză pentru reuşita examenului.

Pregătirea medicamentoasă:- Cu 2-3 zile înaintea examinării se administrează cărbune animal şi Triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi.- În seara precedentă zilei de radiografie se administrează 2 linguri de ulei de ricin.

Pregătirea fizică:- Se efectuează clismă evacuatoare înaintea injectării substanţei de contrast.- Se efectuează testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast prin proba de toleranţă la iod. - Se face testarea conjunctivală a substanţei iodate cu 30 minute înaintea examinării.- Se comunică unele simptome ce pot să apară (ameţeli, greţuri sau dureri abdominale) şi care dispar repede fără consecinţe. Dacă prezintă reacţie hiperergică se întrerupe administrarea şi se anunţă medicul.

Tehnica:- Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie, va fi ajutat să se aşeze pe masa radiologică.

- Dacă toleranţa organismului este bună se administrează i.v. Substanţa de contrast:

21

Page 22: - litiaza renala

-20 l Odiston 75% la adult.- 25 l Odiston 60% la adult.- 5-15 ml soluţie 75% la copii în funcţie de vârstă.

- Se comunică pacientului unele simptoame ce pot să apară (anumite greţuri sau dureri abdominale care dispar repede, fără consecinţe).

- La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei edicul radiolog execută radiografia.

Îngrijirea pacientului după tehnică

- Pacientul va fi ajutat să se îmbrace, să se deplaseze la salon şi va fi aşezat comod în pat.

- Se notează examenul în foaia de observaţie.

Observaţii

- Injectarea substanţei de contrast se face pe masa radiologică, foarte încet, cu multă precauţie.

- Urografia este contraindicată în insuficienţa renală.

22

Page 23: - litiaza renala

Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu Colica renalã

a. Interviu

Informatii generale:- Nume – Geanina V.- Vârsta – 41 ani- Sex – feminin- Starea civilă - căsătorită - Copii – 2- Profesia – contabilă.- Localitatea de domiciliu: Iaşi.Diagnosticul la internare:- Colica renală – calcul bazinetal stâng.- Data internării 12.02.2013Obişnuinţe de viaţă:-Consumatoare de:

- Alcool – consum ocazional.- Cafea – 1-2 cafele pe zi.- Tutun – fumează 9-10 ţigări pe zi. - Drog – neagă consumul.

- Dietă / regim alimentar – dietă obişnuită, fără restricţii, săracă în lichide. 3-4 mese pe zi. - Alergii cunoscute – nu se cunoscProbleme de sănătate:- Antecedente medicale personale:

-Nefrită 2011- Operaţii precedente

- Amigdalectomie 2006- Nu are proteze.

- Antecedente heredocolaterale fără importanţă.- Motivele internării actuale

- Dureri violente la nivelul regiunii lombare stângi cu iradiere anterioară la nivelul hipogastrului, membrului inferior stâng.- Greaţă, vărsături, meteorism.

- Istoricul stării actuale:- Bolnava relatează debutul insidios al bolii în urmă cu aproximativ 6 luni prin jenă dureroasă lombară stângă, cu iradiere descendentă. - De aproximativ 2 luni pacienta constată creşterea frecvenţei episoadelor dureroase, usturimi micţionale, urină tulbure.- Ulterior apar crize ce culminează în urmă cu 1 zi prin colică renală manifestată prin dureri violente lombare cu iradiere la nivelul hipogastrului, senzaţie de vomă, vărsături, meteorism.- Se internează pentru diagnostic şi conduită terapeutică de urgenţă.

23

Page 24: - litiaza renala

- Examenul clinic general:- Tegumente şi mucoase – palide, calde şi transpirate.- Greutate – 72g.- Înălţime – 160 cm.- Ţesut celular subcutanat – normal reprezentat.- Sistem ganglionar şi limfatic – nepalpabil.- Aparat loco-motor – aparent integru.- Sistem osteoarticular mobil.-Aparat respirator – torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular fiziologic.- Aparat cardio-vascular – şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls 68 bătăi pe minut, artere periferice pulsatile, tensiunea arterială 120/80 mmHg.- Aparat digestiv – abdomen dureros, constipaţie, anorexie, greţuri, vărsături, meteorism.- Aparat uro-genital – Micţiuni dureroase. Loje renale libere. Urină tulbure. Rinichi dr. – nepalpabil, Giordano negativ. Rinichi stg. – nepalpabil, Giordano pozitiv. Uretere dureroase. Vezica urinară nepalpabilă. Organe genitale – clinic normal. - Sistem nervos şi organe de simţ – orientată temporo-spaţial.

- InvestigaţiiUrină:- Urocultură – negativ.- Sumar de urină – albumină absent, glucoză absent, sediment numeroase hematii, rare leucocite şi epitelii plate, fără floră microbiană.Sânge:- Uree – 32 g%- Creatinină – 1 mg %- Glicemie – 1,10 g‰- TGP – 20 UI/L, TGO – 16 UI/L- Colesterol 177 mg%.- Ht – 46%- G.A. – 6100/mm3 sg- PN – 64%, L – 26%, M – 4%, E – 6%.Radiografia renală simplă – rinichi stg. cu opacitate de intensitate calcară 9 mm situată pe aria de proiecţie a bazinetului stg.; rinichi dr. normal.

- Tratamente: - Antiseptice, antalgice – Scobutil, Papaverină, Piafen, Diazepam, Algocalmin.- Litotriţie extracorporeală (ESWL). Anestezie regională. Data intervenţiei 20.04.2012

24

Page 25: - litiaza renala

- Epicriza şi recomandări la externare:- Pacienta s-a internat pentru durere lombară stg. - Radiografia renală simplă a evidenţiat un calcul radioopac de 9 cm situat pe aria de proiecţie a bazinetului stg.- S-a practicat litotriţie extracorporeală (ESWL).- Examenul radiologic de control a evidenţiat fragmentarea calculului.- Se externează cu recomandările de a urma tratamentul conform Rp., cură de diureză şi control în ambulatoriu peste 1 lună.

25

Page 26: - litiaza renala

b. Nevoi fundamentale dupã Virginia Henderson

Nevoia fundamentală

Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă

Sursa de dificultate

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

-frecvenţă respiratorie de 16 r/minut-torace normal conformat-sonoritate pulmonară prezentă-murmur vezicular fiziologic-mucoasa respiratorie umedă-TA 120/80 mmHg-pulsul 68 p/minut-zgomote cardiace ritmice

-jenă respiratorie profundă (respiraţie superficială) în colică-tuse paroxistică

-durerea violentă – colică-starea de agitaţie din timpul colicii

2. Nevoia de a bea şi a mânca

-Apetit păstrat-Alimentaţie echilibrată-Hidratarea suficientă cca. 2 l pe zi

-greţuri-vărsături-anorexie-hidratare neadecvată prin deficit -regim hipoproteic

-starea generală alterată-colica renală-litiaza renală

3. Nevoia de elimina

-culoarea urinei este galbenă-închis, cu aspect normal-micţiuni fiziologice, nedureroase-scaun 1 pe zi, de aspect normal-diureză 1500 ml/24 ore.

-diureză redusă 500 ml / zi-disurie-polakiurie-constipaţie-meteorism

-calcul renal-insuficienta reabsorbţie şi eliminare a gazelor intestinale

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

-mobilizare activă. -poziţie antalgică pe partea dureroasă-imobilizare la pat-agitaţie psiho-motorie

-durerea din colică-eliminarea calcului

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

-Somn fiziologic 6-8 ore pe zi, odihnitor-Vise agreabile, fără coşmar.

-insomnie -somn agitat, întrerupt-astenie-iritabilitate-disconfort

-lipsa confortului-durerea din colică-spitalizarea

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

-nevoia poate fi satisfăcută fără dificultate-veştminte adaptate

-Necesită veştminte călduroase la nivelul regiunii lombare.-Se îndepărtează

-Colica renală.-Starea generală prezentă.-Jena dureroasă de la

26

Page 27: - litiaza renala

vârstei şi stării actuale. hainele strâmte sau care pot jena sau accentua durerea şi starea de disconfort.

nivelul regiunii lombare.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

-temperatura corpului este de 36,8 0C-tegumente calde, catifelate

-febră moderată-transpiraţii

-proces inflamator renal-infecţie renală

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele

-nevoia poate fi satisfăcută fără dificultate-tegumentele şi mucoasele sunt curate, îngrijite

-tegumente transpirate-Necesitatea unei toalete genitale frecvente

-polakiurie

9. Nevoia de evita pericolele

-Pacienta se poate orienta fără dificultate şi fără risc de accidente.

-stare de agitaţie psiho-motorie-stare de anxietate-risc de şoc

-spitalizarea actuală-colica renală-calculul renal

10. Nevoia de a comunica

-organe de simţ integre-bolnava este interesată de boala sa-comunică cu cei din jur.

-comunicarea este perturbată de durere

-colica renală-stare de agitaţie psihomotorie

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori şi de a practica religia

-bolnava este ortodoxă-nu prezintă sentimente de culpabilitate sau frustrare

-nu poate participa la manifestări religioase datorită colicii renale

-litiaza renală-spitalizarea

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

-bolnava este realizată profesional -poate lua singură decizii

-în prezent nu poate avea preocupări profesionale

-spitalizarea-boala actuală

13. Nevoia de a se recrea

-Participă la acţiuni recreative în perioade de acalmie

-bolnava se află într-o stare de încordare datorită durerii

-anxietate-neadaptare la rolul de bolnav-stres psihic

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

-este interesată de evoluţia şi urmările bolii prezente

-nu evită efortul fizic şi surmenajul

-nivel mediu de cunoştinţe-apatie.

27

Page 28: - litiaza renala

c) Plan de îngrijire al unei paciente cu Colica renală

Data Problema Obiective Intervenţii Evaluare 12.02 Dureri

lombare Combaterea durerilor

Aplicaţii locale caldeAntalgice – Algocalmin 1f, Tromadol 20 mgAntispastice – No-Spa tb.

Durerea s-a ameliorat

Usturimi micţionale

Combaterea usturimilor micţionale

Algocalmin 1fTromadol 20 mgNo-Spa tb. 3

Usturimile micţionale s-au ameliorat

Polakiurie Combaterea polakiuriei

Tromadol 20 mgNo-Spa tb. 3

Tulburările urinare au scăzut în intensitate.

13.02 Dureri lombare colicative

Înlăturarea durerilor

Repaus la patComprese umede calde pe zona de maximă durere.Algocalmin 1f,Tromadol 20 mgNo-Spa tb. 3

Durerile s-au diminuat

Usturimi micţionalePolakiurie

Înlăturarea usturimilor micţionale şi a polakiuriei

Tromadol 20 mgNo-Spa tb. 3

Tulburările urinare au o evoluţie favorabilă

AgitaţieNelinişteAnxietatea

Liniştirea bolnavului şi calmarea lui

Susţinerea psihică a pacientuluiFenobarbital 1 mg.

Bolnavul este calmat.

14.02 Dureri lombare colicative

Combaterea durerilor

Aplicaţii locale calde.Algocalmin 1f,Tromadol 20 mgNo-Spa tb.

Durerile s-au diminuat.

AgitaţieNelinişteAnxietatea

Liniştirea bolnavului şi calmarea lui

Susţinerea psihică a pacientuluiLa recomandarea medicului Fenobarbital 1 mg.

Bolnava este liniştită.

15.02 Calcul bazinetal stg.

Înlăturarea calculului

O şedinţă de litotriţie extracorporealăCură de diureză

La examinarea radiologică de control s-a evidenţiat fragmentarea calculului.

16.02 Pregătirea pentru externare

Întocmirea formelor de externare

Se administrează tratamentul prescrisSe măsoară funcţiile vitale.Se explică tratamentul prescris pentru continuarea lui la domiciliu.

Starea generală este bună.Pacientul se externează ameliorat.

28

Page 29: - litiaza renala

Obiectivul 5: Educatia pentru sãnãtate la un pacient cu Colica renalã

Sănătatea este concepută conform experţilor OMS ca o bunăstare fizică, mintală, socială şi spirituală.

Hotărârile luate de individ ca urmare a educaţiei sale stabilesc gradul de conştientizare a modului de viaţă adaptat, aderarea din proprie iniţiativă la un model comportamental menit a promova şi proteja sănătatea.

Obiectivele educaţiei sanitare pentru omul sănătos:- O alimentaţie sănătoasă şi un aport hidric suficient.- Regim raţional de viaţă şi muncă.- Menţinerea unei bune condiţii fizice.- Prezentarea trimestrială sau anuală la un consult medical de rutină.Obiective educaţionale pentru omul bolnav:- Instruirea şi educarea privind normele regimului igieno-dietetic.- Respectarea medicaţiei recomandate i continuarea tratamentului conform prescripţiilor.- Educarea bolnavului şi a convalescenţilor pentru respectarea regimului de odihnă şi a normelor de recuperare în perioada de convalescenţă pentru fiecare boală în scopul evitării apariţiei complicaţiilor şi a recidivelor.Educaţia sanitară în ce priveşte prevenirea îmbolnăvirilor şi recăderilor

la litiaza renală prevede:- Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare.- Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare, staza urinară care ionizează formarea de calculi).- Asigurarea unui aport corespunzător de lichide.- Toaleta regiunii perianale pentru a evita pătrunderea în tractul urinar a microorganismelor.- Evitarea aportului excesiv de săruri minerale.- Cunoaşterea factorilor ionizanţi în apariţia şi evoluţia litiazei renale.- Se recomandă activarea schimburilor de gaze prin exerciţii în aer liber, hidroterapie, masaj.- Cure hidrominerale anuale repetate.- Tratarea insuficienţelor vitaminice şi în special deficitul de vitamină A.- Tratarea şi înlăturarea infecţiilor şi a stazei urinare.Când se cunoaşte natura chimică a calculului măsurile sunt:- Menţinerea ph-ului urinar la valori opuse precipitării (cure de acidifiere sau alcalinizare).- Medicamente care favorizează menţinerea în disoluţie a sărurilor litogene.- Eliminarea aportului de Ca – evitarea consumului de lapte, brânzeturi, medicamente cu Ca.- Creşterea de cantităţi de lichide ingerate peste 1500 / 24 ore.- Creşterea de coloizi protectori - administrarea zilnică de acid acetil salicilic 1 g.

29

Page 30: - litiaza renala

Dacă se elimină mai mulţi calculi prima dată şi există asociat un istoric familial de litiază renală, recurenţele sunt foarte probabile. Pentru prevenirea recurenţei se recomandă:

- Consumul de lichide (între 8-10 pahare de apă pe zi).- Consum crescut de fibre; fibrele includ tărâţe de ovăz şi grâu, fasole, pâine de grâu, cereale din grâu, varză şi morcovi.- Consumul mai scăzut de carne de vită, porc şi pasăre.- Consumul unei cantităţi moderate sau crescute de alimente bogate în calciu, aşa cum ar fi produsele lactate; consumul de calciu în cantitatea recomandată, dar în combinaţie cu o dietă hiposodată şi hipoproteică cresc riscul litiazei. Sunt studii care au demonstrat că la persoanele învârstă şi la femeile tinere, consumul unor cantităţi crescute de calciu scad riscul de apariţie a calculilor renali.- Evitarea alimentelor bogate în oxalaţi, cum sunt legumele verzi, nucile şi ciocolata.- Mâncare hiposodată (nesărată).Consumul de lichide trebuie crescut treptat, câte un pahar pe zi, până se

atinge numărul de 8-10 pahare zilnic. Acest ritm lent permite organismului să se adapteze la cantitatea crescută de lichide. Atunci când consumul de lichide este suficient, urina are o culoare galben deschis sau aproape incoloră şi dimpotrivă galben închis, când lichidele sunt în cantitate scăzută. Medicul trebuie consultat cu privire la consumul crescut de lichide, dacă pacientul prezintă boli renale, cardiace sau hepatice, care au ca indicaţie restricţia de lichide. De asemenea, medicul poate cere mai multe investigaţii înainte de a decide dacă modificarea dietei reduce riscul recurenţei litiazei renale.

Profilaxia este centrată pe următoarele obiective : Reducerea eliminării de substanţe litogene prin urină, realizabilă în mică

măsură prin regim alimentar adecvat şi predominant cu ajutorul medicamentelor. Cum, însă această profilaxie medicamentoasă nu e lipsită de mecanisme adverse, ea nu va fi justificată decât în cazurile cu risc evident de litiază şi sub control atent medical.

Scăderea concentraţiei în urină a substanţelor litogene prin consum crescut de lichide, Această recomandare este raţională şi eficace, în aparenţă uşor de realizat, dar în realitate dificil de realizat pentru un timp îndelungat datorită consumului variat individual de lichide şi lipsei de cooperare a bolnavului.

Consumul regulat de ape minerale este discutabil deoarece multe din ele conţin cca. 100 mg / l săruri minerale. Consumul de băuturi alcoolice va fi oprit. Se va evita consumul frecvent de laxative şi purgative care prin sustragerea unei cantităţi de lichide favorizează creşterea concentraţiei urinei.

Cantitatea de lichide recomandată este de aproximativ 2000 ml zilnic. Lichidele de ingerat se vor împărţi egal pe parcursul zilei în porţii de 350-400 ml, ultima raţie fiind administrată seara la culcare.

30

Page 31: - litiaza renala

Alegerea lichidelor de ingerat se lasă la latitudinea bolnavului – ceai de plante, sucuri de fructe sau legume diluate cu apă fiartă, răcită şi îndulcită. Berea poate fi intercalată pe parcursul curei dar nu se va administra zilnic.

De asemenea, realizarea unei cure de apă minerală este indicată imediat după eliminarea unui calcul (spontan sau chirurgical). Principalele staţiuni recomandate pentru tratarea urolitiazei sunt: Căciulata, Călimăneşti, Olăneşti, Sângeorz-Băi, Slănic-Moldova, Vâlcele, Lipova, Borsec. Cura balneară se realizează anual sau bianual şi cuprinde 15-20 zile.

Se recomandă evitarea eforturilor. Bolnavii renali trebuie să se ferească de frig. De respectarea indicaţiilor depinde în foarte multe cazuri evoluţia favorabilă a bolnavului litiazic.

31

Page 32: - litiaza renala

III. BIBLIOGRAFIE

1. Albu M. Roxana - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti, 1997.

2. Cornel Borundel - Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL, 1999, p.477-506..

3. Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1997, p.867-890.

4. Niculescu Dorin - Urologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.p.81-93.

5. Şuţeanu Şt. - Diagnostic şi tratamentul bolilor interne, Editura medicală, Bucureşti, 1982p, 111-132.

6. Titircă L. – Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1999, p.120

7. Titircă L. – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, p.136-184, p. 217.

8. Titircă L. – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura Medicală, Bucureşti, 1993, p.113-116.

9. Zostin Const. – Nefrologie clinică, Editura Medicală, Bucureşti, 1979.p.11-87.

10. Mihaela Bucătaru-„ Abecedarul îngrijirilor medicale”, Editura Performantica, Iaşi 2009

32

Page 33: - litiaza renala

IV. ANEXE

33

Page 34: - litiaza renala

34

Page 35: - litiaza renala

35

Page 36: - litiaza renala

36

Page 37: - litiaza renala

37