of 170/170
PALCONI ALINA CAMELIA MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE COLEGIUL NATIONAL “IULIA HASDEU” SCOALA POSTLICEALA SANITARA LUGOJ- TIMIS PROIECT EXAMEN DE ABSOLVIRE CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST COORDONATOR: As.Med.Princ.PERCEA ALINA ABSOLVENT: PALCONI ALINA CAMELIA

111484516 Litiaza Renala Liceenta

  • View
    236

  • Download
    12

Embed Size (px)

DESCRIPTION

licentalitiaza renala

Text of 111484516 Litiaza Renala Liceenta

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt obiective importante n actualul sistem de sntate

PALCONI ALINA CAMELIA NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

COLEGIUL NATIONAL IULIA HASDEU SCOALA POSTLICEALA SANITARA

LUGOJ- TIMIS PROIECT EXAMEN DE ABSOLVIRE CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALISTCOORDONATOR: As.Med.Princ.PERCEA ALINA ABSOLVENT: PALCONI ALINA CAMELIA

August 2015

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CUPRINSMOTTOARGUMENTCAPITOLUL I. INTRODUCERE N NURSING-----------------------------------------------------51. Teoretizarea noiunilor de nursing-----------------------------------------------------------------------5 Definiia nursingului i a conceptului elaborat de Virginia Henderson----------------------------5 Codul pentru asistente medicale------------------------------------------------------------------------7 Rolul si funciile asistentei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7 2. Nevoile fundamentale ale fiinei umane----------------------------------------------------------------8CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL---------------------9 Noiuni de anatomie---------------------------------------------------------------------------------------9 Funciile rinichiului--------------------------------------------------------------------------------------11 Cile urinare----------------------------------------------------------------------------------------------12CAPITOLUL III. LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII-------------------------13 Definiie---------------------------------------------------------------------------------------------------13 Cauze------------------------------------------------------------------------------------------------------13 Simptomatologie. Diagnostic clinic-------------------------------------------------------------------16 Examinri paraclinice-----------------------------------------------------------------------------------18 Diagnostic diferenial-----------------------------------------------------------------------------------19 Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------20 Evoluie i complicaii----------------------------------------------------------------------------------23 Profilaxie Prognostic------------------------------------------------------------------------------------25CAPITOLUL IV. EDUCAIA PENTRU SNTATE---------------------------------------------26 Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale.-----------------------------------------27 Rolul asistentului medical n efectuarea actelor medicale de investigaie si de tratament-----27 Pregtirea preoperatorie---------------------------------------------------------------------------------31 ngrijirile postoperatorii---------------------------------------------------------------------------------35CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE NGRIJIRE---------------------------------38CAZUL I -----------------------------------------------------------------------------------------------------39 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------40 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------44 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------47 4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------49 5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------63CAZUL II-----------------------------------------------------------------------------------------------------64 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------65 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------69 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------72 4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------73 5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------86CAZUL III----------------------------------------------------------------------------------------------------87 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------88 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------92 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------95 4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------96 5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------107CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------108BIBLIOGRAFIE MOTIVATIALitiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de pietre la rinichi este o afectiune cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vezical la o mumie egipteana din anul 4800.i.e.n. Tratamentul litiazei urinare constituind o preocupare continua a urologiloracelor timpuri mergand de la tratamente naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil prima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic)

Explicatia pentru care acest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de rapid este simplu, durerea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara.Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in crestere in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai probabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei.

Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante in actualul sistem de sanatate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.

Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingrijirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei.

Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA.

Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o chirurgical.Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la o varsta mai timpurie. Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a parut potrivita ca subiect al acestei lucrari.

Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din cadrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta acestei afectiuni..

CAPITOLUL 1INTRODUCERE IN NURSING1. TEORETIZAREA NOIUNILOR DE NURSING

DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE VIRGINIA HENDERSON Cine este Virginia Henderson?

V. Henderson este o infirmier american, profesor universitar. Ea a lucrat timp de 5 ani cu renumitul profesor Leoninos, renumit sociolog si antropolog. n anul 1955, prin nfiinarea unor societi americane de infirmiere bazate pe cotizaii, se lanseaz o teorie de ajutor infirmier de tendin existenial, prilej cu care teoriile Virginiei Henderson devin cunoscute n America. Ce este nursingul?Sa ajuti individul,fie acesta bolnav sau sanatos,sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare,sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos,sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea,cu conditia ca acesta sa aibe taria,vointa sau cunoasterea,necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil Concepia sa intelectual este:

Individul este unic, contient de persoana sa i caut n mod continuu o semnificaie a vieii sale.

Concepia sa despre om:

Existena omului are nevoi fundamentale, universale i individuale variabile, care l satisfac pe el, dac el se poate mica singur. Atunci el este independent.

Concepia sa despre sntate:

Sntatea este o stare in care necesitatiile sunt satisfacute in mod autonom,nu se limiteaza la absenta bolii. Conceptia sa despre boala:Boala este ruperea echilibrului,armoniei,un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica,psihica,o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva Concepia sa despre ngrijirea infirmier:

ngrijirea infirmier duce pn la capt sau are drept scop ajutorarea individului bolnav sau sntos, pentru a se strdui s se desvreasc pe sine, dac el are fora necesar, voina, dac are cunotinele necesare ndeplinirii acestei funcii, pentru a-l ajuta s recunoasc independena sa n cel mai scurt timp posibil, i aceasta bineneles cu asentimentul pacientului. n rezumat, se poate spune c V. Henderson concepe ngrijirile infirmiere ca rspuns la o nevoie exprimat sau neexprimat de pacient. Prin nevoie se nelege un sentiment de lips, de insatisfacie, legat de o necesitate fiziologic necontrolat. O nevoie are ntotdeauna o dimensiune biologic, fiziologic, psohologic i social. Conceptul V. Henderson

Asistenta generalist este contiina celui lipsit de contiin, este vederea pentru cel orbit de curnd, este braul pentru cel cruia i-a fost amputat, este dragostea de via pentru cel ce a ncercat s se sinucid, contiina i nelegerea, ncrederea pentru tnra mam.

Asistenta medical a fost denumit mama profesional. Ea este o mam ce acioneaz conform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai diverse i ct mai insolite.

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.

Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil.

Deci nursingul presupune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor acordate bolnavului.

Scopul i evaluarea aplicrii conceptului V. Henderson

Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului, pe baza crora asitenta medical generalist realizeaz un plan de ngrijire, bazat pe o bun cunoatere metodologic a pacientului i a familiei; pacientul este recunoscut ca participant activ n aceasta intervenie, ceea ce l ncurajeaz i-i motiveaz dorina de autonomie. Planul de a-l ajuta pe pacient este influenat de vrst, temperament, statutul social i cultural, capacitatea fzic i intelectual, de stri patologice i sindroame ca: ocul, febra, infecia, deshidratarea i depresia.

Crearea unui plan scris de ctre asistent, asigur unitatea n continuarea ngrijirilor; n orice caz este vorba de modificarea n funcie de nevoile pacientului pe minute, zile sau sptmni. Evaluarea nevoilor bolnavului solicit, ntre alte caliti, sensibilitatea, sentimente profunde i o judecat corect din partea asistentei care acord ngrijiri bolnavilor, pentru a asculta, observa, cunoate; asistenta trebuie s evalueze nevoile sale i s stabileasc relaiile interumane eseniale pentru a acorda ngrijiri eficiente. Aplicarea corect n practic a unui plan de ngrijiri, duce la restabilirea independenei pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaug i a patra dimensiune, cea moral i spiritual. Omul trebuie sa aib un ideal pentru care i prin care s triasc, s caute un sens n via, un rol superior sau numai simpla supravieuire sau existen.

Aceasta nou dimensiune a sntii sale este considerat actualmente de o importan central n desvrirea personalitii umane i a sntii, deoarece a concepe sntatea fizic fr componenta etic, presupune dezumanizarea omuluiCODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE Promovarea sanatatii Prevenirea imbolnaviriilor

Restabilirea sanatatii

Inlaturarea suferintei

ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSONRolul asistentei medicale const n ;

A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare

Funciile asistentei medicale:

funcia de natura independent funcia de natura dependent funcia de natura interdependent funcia profesional funcia educativ funcia economic funcia de cercetare

CAPITOLUL IANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR NOIUNI DE ANATOMIE. *Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din cile evacuatoare ale urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra. *Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celulo-adipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala. *Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul superior si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala.

*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang..

*Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale.

*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica

. Unitatea anatomica si fiziologic a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din GLOMERUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar)Nr nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane. Glomerurul este primul element al nefronului si este aclatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente,provenita din artera renala.Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer.

Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal lung de 50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman,tubul contort proximal,ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori.

Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit din doua foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de corpuscul Malpighi.Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet. Legatura bazinetelor cu vezica urinara organ dotat cu o musculature puternica si situate in pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere.

Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene

Uretera canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox 5cm,spre deosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet asupra intregului arbore urinar.NOIUNI DE FIZIOLOGIERinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care funcia principal const n formarea urinei..FUNCIILE RINICHIULUI:1 Funcia de formare a urinei: Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se datoreaza unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si secretie la nivelul tubilor

Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in 24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti electrolitii sangelui.

In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural,se formeaza urina definitive

La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor in urina facandu-se imediat ce apar in sange. Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de sodium in proportie veriabila de 98%.

Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica:uree33%,75%acid uric2 Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic

El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in echilibrul acido-bazicRinichii exercit o serie de funcii endocrine, dintre care amintim:]eritropoieziei medulare;3 Funcia de epuraie sanguin

Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.

CILE URINAREUreterul Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25 cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inferioar uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv.

Vezica urinar

Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat longitudinal extern i actul longitudinal intern.

Uretra

Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul.

La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are patru poriuni intraparietal, prostatic (3 cm), membranoas (prin diafragma urogenital) i spongioas sau pelvian.

La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior de el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are dou poriuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.CAPITOLUL IILITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII

DEFINIIE

Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale, organice i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare (ncepnd cu tubul urinifer si terminnd cu uretra),n urma precipitarii substanelor care n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.CAUZE Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.FACTORI DE RISC

Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala: *Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa), duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.*Unele medicamente diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil. Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte de luarea medicamentelor. *Consumul insuficient de fructe si legume consumul de fructe si legume este asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un inhibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare. *Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de origine animala sunt cel mai frecvent incriminate. *Acitivitate limitata sau sedentarism duce la pierderea treptata a masei osoase, deci la eliberarea calciului din oase. *Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente. *Alimentatie bogata in oxalati determina cresterea nivelului de oxalati din urina. Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par sa creasca in mod semnificativ nivelul din urina spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata, taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele. *Luarea suplimentelor de vitamina D este indicata consultarea medicului inainte de a lua suplimente de vitamina D. *Factori anatomici: congenitale sau ctigai care altereaz drenajul urinei; *Factori bacteriologici: exist unii germeni care secret ureaz generatoare de amoniac,favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni.

*Factori metabolici: guta, avitaminozeCLASIFICARE CALCULILOR RENALI a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup caliceeal(superior,mijlociu,inferior)

Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:

-megacalicoza

-stenoza tijei caliceale de cauza: -intrinseca(infectii specifice sau nespecifice

-extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial)

b) Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:

-megabazinet cu alterarea fluxului urinar

-hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca

-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului.

-reflux vezico-uretero-renal c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije caliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati in asamblul litiazelor infectate.

COMPOZIIA CALCULILOR RENALI Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori contin acid uric, cistina (rar) sau o alta substanta medicamentoasa.

* Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din cazurile de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la cresterea concentratiei de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli (cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei alimentatii bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici. *Calculii de struvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urina, un factor favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri de calculi renali, acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de timp. * Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali. *Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)

SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINICSimptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor. Un calcul care se dezvolta n ntregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat si da doar;

dureri lombare difuze, intermitente, infectie urinara cronica asociata cu dureri sau arsuri in timpul urinarii(disiurie),cresterea nr mictiunii uneori hematurie. Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatica, al colicii renale .

Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dupa eforturi, trepidatii, alergari. Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala. urina tulbure, urat mirositoare greturi si varsaturi Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea urinara, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza) si deci infectia urinara, care poate sa duca n timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronica), cu rinichi scleroatrofic si perinefrita sclerolipomatoasaSimptomatologie clinica Litiaza renal se poate manifesta clinic urmatoarele forme: a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici.

Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat) despre mediul de via al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n antecedente sau eventuale eliminri anterioare de calculi. b) durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de nevralgie (durere nud, uneori doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic manifestare a litiazei renale.

*Colica renal nseamn nseamn distensia acut a cilor excretorii deasupra obstacolului i spasmul supraadugat.

*Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifest ca durere vie n zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeai parte cu iradieri spre organele genitale externe i faa intern a coapsei.

*Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greuri, vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpiraii, tahicardie).

*Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii poate coincide uneori cu eliminarea calculilor.

c) infecia urinar datorit stazei urinare realizate prin obstacol i a refluxului urinar, germenii pot infecta cile urinare, fie pe cale ascendent, fie pe cale hemetogen genernd infecii de diferite tipuri. Infeciile urinare reprezint complicaii redutabile ale litiazei i, de multe ori, reprezint singura form de manifestare a acestuia.DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente

varsta-sex antecedente heredo-colaterale

rezidenta geografica

ocupatia

volumul zilnic al ingestiei de lichide

regimul alimentar

tratamentul medicamentos prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente

structura cristalografica a calculilor analizati ulterior

prezenta infectiei urinare asociate

2 Examenul clinic obiectiv consta:

a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala(sindrom Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc de formare a litiazei vezicale

b)Semne locale:

-sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale

-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil

-sensibilitatea punctelor ureterale

-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urineiDiagnostic pozitiv Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general sunt diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii urinare cronice. EXAMINARI PARACLINICE

Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i localizarea lor. Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale i a impactului su asupra rinichiului. Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta. Examenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni urinare.

Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu necesita utilizarea unui produs de contrast. . Urografia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii radiotranpareni, ca i modificrile cilor urinarea n amonte de obstacol, impactul asupra parenchimului renal i eventualele leziuni anatomice Scintigrafia renal apreciaz funcionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea nu este indispensabil diagnosticului. Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena:

*albumine cu apreciere cantitativ;

*glucoz;

*mobilinogen;

*pigmeni biliari.

*Sedimentul urinei:

*leucocite;

*hematii;

*diferite sruri.

Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet.

Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric:

mai puin de 1500 ml/zi oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie

Culoarea urinei poate deveni hipercrom, portocalie n ingestie redus de lichide, pierderi lichidiene excesive, febr etc. Mirosul urinei:

fetid: semnific infecii urinare severe;

amoniacal: fetid n infecii urinare

Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe minut, recoltare ce se repet la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea infeciei urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local (genital), din mijlocul jetului urinar (civa mililitri).

Urina recoltat se nsmneaz pe medii de cultur i citirea se face dup intubare la termostat 24 h.

DIAGNOSTIC DIFERENIAL

a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :

litiaza colecistica

colecistita acuta

pancreatita

discopatia lombara

spondiloza lombara

anexita si metroanexita

chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar

apendicita

sindrom ocluziv

b)Din punct de vedere al hematuriei cu:

traumatisme ale aparatului urinar

tumori renale

litiaza vezicala

infarct renal

glomerulonefrita

Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descrise

TRATAMENT

n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcie de:

vrsta pacientului

tarele organice asociate

dimensiunile calculului

compoziia chimic a calculului

gradul de afectare a funiei renale

stare rinichiului controlateral

asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal)

Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in special daca pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea calculului. Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii trebuie pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical. Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici: Litotripsia(litotritia) extracorporala interventie ce utilizeaza unde de soc produse pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot fi eliminate de catre sistemul urinar. Nefrolitotomie percutanata tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaza prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui instrument numit nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Daca acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice. Ureteroscopia operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere. Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi pana la uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate afecta ureterele. Tratamentul conservator al litiazei renale implic:1 Tratamentul profilactic propriu fiecrui varieti de litiaze2 Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lor chimicTabloul clinic cel mai frecvent observat n litiaza renal este constituit de colica ureteral. n 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putndu-se elimina spontan. De asemenea, chiar i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoesc de colica acut, se va aplica mai nti un tratament medicamentos.

* n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra n primul rnd medicaia antispastic i antialgic pe cale intramuscular sau intravenoas.

analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete n forme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n formele mai grave Fortral intramuscular;

antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei n asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.

*Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini.

*Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd durerile sunt extrem de intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea calculilor.

* Cura de diurez nu este indicat n faza iniial dureroas, deoarece crete presiunea intrapielitic care are rol important n producerea durerii.

* Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine o dilatare i o diminuare a perstalticii cilor urinare, i, deci o scdere a factorilor care declaneaz durerea. *n aceast perioad este indicat cura de diurez care favorizeaz migrarea calcului.

Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l/24h. Pot fi recomandate i ceaiurile de plante cu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz dinamica ureteral.

*Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea i aa zisa ,,scuturare a pietrei.

* n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va aplica terapia antibiotic.

*Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, dar orice colic febril prelungit sau complicat cu oligurie, impune internare pentru investigaii suplimentare i tratament adecvat. * n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i spasmofilitice uzuale se mai asociaz: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dac nici aa durerea nu cedeaz, se administreaz MIALGIN, ATROPIN.

*n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficien renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical. Tratament profilacticEste n funcie de compoziia chimic a calculilor.

Litiaza renal fiind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament de lung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund de la 40% la 10%. Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei urmrete:

scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian;

diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi;

creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea;

modificarea pH-ului urinar;

lupta contra infeciei.

Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase.EVOLUTIE SI COMPLICATII *Evolutia este n general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de formare a calculului continua, chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operatii repetate. *Unii bolnavi internati n spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungnd frecvent la blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (n acest moment nceteaza durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este nselatoare, pentru ca daca persista circa doua luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul). *Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o urgenta de prim ordin de diagnostic si tratament.

. * Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a complicaiilor.

*Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei, dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv. *Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin dureroas, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace. * Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul c recidiveaz i se infecteaz.

* n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute ansele de eliminare spontan. * Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt minime.Complicaiile comune ale litiazei renale sunt:

complicaiile mecanice complicaiile infectioase complicaiile renale. Complicaiile mecanice Sunt determinate de prezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care reprezint un obstacol incomplet sau complet privind excreia urinii. Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amonte fa de obstacol o dilatare pielocaliceal de volum variabil. Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul produce o obstrucie total. Anurie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilaterale.Complicaiile infecioase Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se instaleaz pielonefrita acut sau cronic cu insuficien renal ireversibil. Tot n cadrul complicaiilor infecioase se menioneaz: pionefroza, flegmonul perinefritic septicemia.Complicaiile renale Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial cronicPROFILAXIE

Profilaxia litiazei este foarte simpla: regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza, deci ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500 ml/zi, putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu mpiedicarea concentrarii si deci precipitarii sarurilor. Regimul alimentar are o mare importanta, n functie de tipul litiazeiPentru litiaza oxalica se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe, mazarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile alcoolice; Pentru litiaza urica se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea de purcel, miel, vitel, vnatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul, PROGNOSTIC

Bilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durata obstruciei are o mare importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediul este sus situat, va duce la o distrugere nefrotic ireversibil.

CAPITOLUL IVEDUCAIA PENTRU SNTATE Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea profilaxiei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale. Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo i exogeni de risc i inactivarea lor. Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat: alimentatia:subnutritia si excesul de proteine

hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata

temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea

apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi calcici

stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul mineralelor,hiperparatiroidismul

factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala

antecedente personale in litiaza renala

Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale.

El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte:

alimentare corecta

evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce distensia vezicii urinare ,staza urinara care favorizeaza aparitia calculilor)

asigurarea unui aport corespunzator de lichide evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie medicala

toaleta regiunii perianale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar

evitarea aportului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala)

cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor renale(oboseala,frig,umiditate...)

evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiul

Boala i infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui regim de via nesntos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau altor cauze. Educarea sau pregtirea fac parte din ngrijirile de baz, ce trebuie acordate marii majoriti a persoanelor care se prezint pentru tratament. Unele persoane, dei sunt de acord cu ngrijirile, iau o poziie defensiv atunci cnd li se prezint propria responsabilitate n ceea ce privete sntatea, informarea i educarea lor.

Se pare c obieciile au la baz prezumia c asistenta medical intervine n programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar stabilit c rolul asistentei medicale de a educa bolnavul referitor la cile de promovare a sntii i la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de medic.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGATIE Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului

ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI

Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:

-pregatirea psihica a bolnavului

-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar

-dezbracarea si imbracarea bolnavului

-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor

-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor

-deservirea medicului cu instrumente

-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala

-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

SE VA MONOTORIZA-pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze

-se va urmri dac bolnavul respir normal

-se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal

-se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare

-se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, ntins i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)

PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZASange pentru: -hemoleucograma completa

-biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si a rezervei alcaline,glicemie,sideremie

Analize de urina pentru:

calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara

Examen sumar de urina

-volum de urina pe 24h,pH ul urinar,densitatea urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie

Urocultura

-cu antibiograma

Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras

PENTRU EXAMENE IMAGISTICEScintigrafie renal

Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor radioactive n parenchiul renal

Pielografia

Pielografia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic.Radiografie renal cu substanta de contrastMaterialele necesare

-substan de contrast Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%;

-medicamente antihistaminice;

-medicamente pentru urgen.

1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.

2. Pregtirea bolnavului: se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografie renal,simplpsihic,alimentar,medicamentoas].3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast: se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cuOdiston 30% sau iodur de sodiu 10%. Dac bolnavulprezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducereasubstanei de contrast i se administreaz antihistaminiee,anunndu-se imediat medicul. Dac toleranaorganismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare.

4. Administrarea substanelor de contrast:

splarea pe mini cu ap curent i spun;

sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;

se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic;

bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic:

Dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;

se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului. Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect. Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale bazinetului. Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal

Radiografia renala simpla

Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.Materiale necesare:crbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.1. Pregtirea materialelor necesare:

se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.2. Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul i i se explic importana tehniciipentru stabilirea diagnosticului. 3. Pregtirea alimentar a bolnavului: cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase, pine] i ape gazoase; n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;

naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide;

dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului:

cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi;

n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin. in dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cuap cald. Aerul din tubul irigator trebuie s fie completevacuat pentru a nu ti introdus n colon. naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua un sondaj vezical. 5. Pregtirea pentru examinare:

bolnavul este condus la serviciul de radiologie;

bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas;6. ngrijirea bolnavului dup tehnic:

dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon

PREGATIREA PREOPERATORIEScop

Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia postoperatorie.

Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distan (naso-faringian i vezic urinar)

Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori vindecate parazii externi, posibiliti de alergiePregtirea fizic i psihic a pacientului

*Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic. Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. *Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie : s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama; s i insufle ncredere n echipa operatorie; s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi vizite;

s l asigure c va fi nsoit i ajutat . * Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n serviciul n care a fost internat. *Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune, binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire pacienilor ncredere.

Dac: ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput, menit s ncurajeze bolnavulPREGTIREA PENTRU OPERAIERolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_ infeciilor nosocomiale.

Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientuluiA. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENTIN ZIUA PRECEDENTAREPAUS ; regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei postoperatorii.

Alte pregtiri pentru intervenie: antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii, splturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infecii ginecologice.

spltura gastric n intervenii laborioase pe stomacIN SEARA ZILEI PRECEDENTEPregtirea pielii se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) : splatul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ; se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele, spaiile interdigitale. Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape de momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor cutanate i se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).

Pregtirea tubului digestiv : clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon), nu se dau purgative se face du dup clism; alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline.IN ZIUA INTERVENIEI

bolnavul nu mai bea, se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei, se ndeprteaz bijuteriile, se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n cana cu ap, se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras. se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie; se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care vor nsoi pacientul. Transportul bolnavului n sala de operaie *Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i foarte importante pentru intervenia chirurgical. *Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav. *Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit . n sala de preanestezie se verific regiunea ras i se noteaz eventualele escoriaii (eczeme, intertrigo etc.);

se verific starea de curenie : regiunea inghinal, ombilicul, axilele, spaiile interdigitale, unghiile;

se verific dac s-a ndeprtat proteza dentar;

se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;

instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica urinar) de ctre asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor, mbrcatul cu echipament steril, cmp steril n zona genito urinar. n sala de operaie se execut ultima parte a pregtirii pacientului : se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, monitorizarea funciilor vitale, obinerea unui abord venos (branul, cateter) n funcie de intervenie i de pacient, pregtirea cmpului operator, badijonarea cu alcool i curirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctur de iod (sau alt antiseptic colorat) se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zonele septice. ajut la instalarea cmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi i rol delegat pentru asistenta medical).B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT este obligatorie efectuarea a dou toalete generale la pat, n 24 de ore (dac este posibil, cu spun antiseptic)

n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independentC. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALEDat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai timp cu pregtirea slii i a chirurgilorpregtirea const n:

splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc

raderea, cu atenie, pentru a nu provoca escoriaii

badijonarea zonei cu un antiseptic colorat

evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent

golirea coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul)ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE * n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie fiind o experien nou, pe care o triete bolnavul.

*Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai ncerce cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unei probleme personale.

*n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere. Aceasta se realizeaz prin:

modul de a vorbi cu pacientul

asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne

exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie

meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon

INGRIJIRI POSTOPERATORIISUPRAVEGHEREA OPERA TULUI Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor postoperatorii.

Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali membri ai echipei.Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie.

Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va fi antiescar.Elemente de supravegheat

Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor complementare.Date clinice: Aspectul general al operatului

culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza

coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de hidratare a operatului starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.) Diferii parametri fiziologici Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup operaie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n or pentru urmtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare. Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaz. n cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator. Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea, medicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia reflexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil (asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai mic modificare a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie de caz , va indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen. Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O.. Pierderile lichidiene sau sanguine Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei.

Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.

Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant.

Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.

Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj.

Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan, se face o clism evacuatoare. Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate antrena pierderi de ap importante. Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar, sanguinolent)

Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta)

Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel incat drenul sa ramana in centrul pansamentului

Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de jur-imprejur cu leucoplastUrmarirea excretiei urinare

Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau puroi)

Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea care excretata pe cale naturala

Mobilizarea bolnavului

Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile

Aplicare masurilor igienice

Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale)

Se va aerisi permanent saloanele

Prevenirea complicatiilor

Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera antibiotice.

Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme pentru aplicarea tratamentului.

In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul drenurilor pentru culturi si antibiograme

CAZURI

PROCESUL DE INGRIJIRE1 CULEGEREA DATELOR

-prin interviu direct de la pacient sau apartinator

-date culese din fise medicale

-observare(medical,psihologic)

-stabilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

-manifestari de dependenta(semne si simptome)

-sursa de dificultate(cauzaboala)

-probleme

3 STABILIREA OBIECTIVELOR

-probleme

-obiective

-diagnostic de nursing Probleme

Etiologie

Simptome

4 APLICAREA IN PRACTICA

-problema

-obiective

-interventii-autonome

-delegate

-evaluare zilnica

5 EVALUARE

finala

CAPITOLUL V

MATERIAL I METODE FOLOSITE PENTRU NTOCMIREA PLANULUI DE NGRIJIRE A BOLNAVIILOR CU LITIAZA RENAL. *Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu diagnosticului medical de Litiaz Renal care au fost internai n secia de Urologie a Spitalului Judeean Timisoara.

Acetia sunt:

- nume L.G., vrsta 35 ani, sex M - nume V.L., vrsta 45 ani, sex M

- nume B.M., vrsta 66 ani, sex M

* Acestor pacieni le-am acordat ngrijiri autonome i delegate pe toat perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate. *Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi nsuesc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare. *Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaie clinic a pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursing.

* La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii acestuia, echipa de sntate, din Foia de observaie *Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi fundamentale.

*Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum i obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu pacientul.

*Privind delimitarea n timp a lucrrii studiul meu a fost efectuat n perioada 15.12.2010-29.02.2011 *n aceast perioad am observat i ngrijirile pe care le-au acordat ceilali membri ai echipei de sntate, din secie: medici, asistente, infirmiere i ali profesionitiCAZUL I

L.G. in varsta de 35 de ani ,din Timisoara se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara ,sectia Urgente,in data de 17.12 2010,acuznd: durere lombara unilaterala,durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare si uoara tahicardie.

Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urologie a Spitalului Judetean Timioara ,etajul V1 CULEGEREA DATELOR Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui de dependen i interdependena.1 DATE STABILE

Date stabile generale si individuale

NUME, PRENUME: L.G

DATA NATERII: 10.04.1976

VRSTA: 35 ani

RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,nu are copiiDATA INTERNARII : 17.02 2010

SECTIA: UROLOGIE sal-502

MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZ RENALADRESA: Timioara

OCUPAIA: SOFER

CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

mama: decedat prin blocaj renal

tata: paralizat pe baza AVCANTECEDENTE PERSONALE:

- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala

-Hepatita B remisa

-Suspect hernie de disc

CONDIII DE VIA I MUNC: buneOBICEIURI DE VIA:

-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea

-depune efort fizic moderat

-alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n special merele

ALERGII:-nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional

GREUTATE: 70 kg

INLIME:1,68m

RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergicLitiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar2. DATE VARIABILE

a) Date fizice (n momentul internrii)

-Temperatura: 38,20C

-T.A. : 140-80 mm Hg

-Puls: 100 pulsaii/minut

-Respiraie: 17 respiraii/minut

-Diureza: 1100 ml/24h

-Scaun: 1 scaun/zi

-G = 70 kg

- =1,68 m

b). Date psiho-sociale

-apetit: sczut

-somn agitat, ntrerupt din cauza durerii

-poziia bolnavului este antalgica, ghemuit

-faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai

-dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de calculi renali

-capacitatea de comunicare pstrat

-pacientul este contient, orientat temporo-spaial

-oboseala este pregnant

-are o uoar stare depresiv, anxioasISTORICUL BOLII:Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani. Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de hematurieCUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE

a)RESPIRATIA

-frecventa-17r/min

-amplitudinea-normala

-ritm-respiratie ritmica

-zgomote respiratorii-normale

-respiratie de tip costal inferiorb)CIRCULATIA

-puls frecventa de 100b/min

-zgomote cardiace bine batute

-TA cu frecventa de 140/80mmHg2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA

-dentiie bun

-reflex de deglutiie prezent-greturi si varsaturi

-inapetenta

3 NEVOIA DE A ELIMINAa) URINA

diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati

-miciuni dese si dureroaseb)SCAUNUL

prezinta tranzit intestinal fiziologic

orar:1zi

culoare:in fct de alimentatie

fara dificultate in eliminarea intestinala

c)VARSATURI

-greuri i vrsturi

4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUNA POSTUR- tonus muscular pstrat

-are nevoie de ajutor parial cnd are dureri5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI

- ore de somn insuficiente

- treziri frecvente

- somn agitat

- slbiciune, oboseal6 NEVOIA DE A SE MBRCA SI DEZBRCA

-nu prezinta probleme,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace singur

-mobilitate articular

-tonus muscular normal

-veminte alese dup gust, adecvat climatului7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE

-febra moderara-38,2C8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE

- pr curat

- fose nazale libere

- dentiie complet

- mucoasa bucal umed

- unghii, piele curat

- o baie pe zi9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-este preocupat,ngrijorat de evoluie nefavorabil a bolii10 NEVOIA DE A COMUNICA

- i exprim uor nevoile, dorinele, emoiile

- limbaj clar, precis

-relaie armonioas n familie11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

-este ortodox,si are mare incredere in Dumnezeu

-se roaga in fiecare seara12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII

-este muncitor,dar cnd este spitalizat are un sentiment de neputin13 NEVOIA DE A SE RECREEA

- plimbri

- exerciii fizice uoare

14 NEVOIA DE A NVAA CUM A-I PASTREZI NTATEA

-cunotine insuficiente despre cum trebuie a-i pastreze sntatea2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE NGRIJIRE1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULAIE

Manifestari de dependen-puls usor tahicardic

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-creterea temperaturii peste valoarea normala

Problema

-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA

Manifestari de dependenta

-greturi si varsaturi

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce

Problema

-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

-greturi si varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA

Manifestari de dependentaa

-disurie,

-polakiurie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare -durere la mictiuneProblema-alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie

Manifestari de dependenta

-greata-salivatie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic- greaa

Problema

-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi

-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTURManifestari de dependenta

-dificultate de a merge-pozitie antalgica

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durereProblema

-alterarea confortului

5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI

Manifestari de dependenta

- dificultate de a dormi

- ore de somn insuficiente

- treziri frecvente

- somn agitat

- slbiciune, oboseal

Sursa de dificultate

Sursa de ordin fizic- miciuni frecvente

-dureri la miciune

Sursa de ordin psihic-anxietatea

Problema-incapacitate de a-se odihni

6 NEVOIA DE A SE MBRACA I A SE DEZBRCA

Manifestari de dependentaSursa de dificultateProblema-Nu sunt probleme7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE

Manifestari de dependente

-frisoane

Sursa de dificultate

Sursa de ordin fizic--litiaza renal cu posibil infecie urinarProblema

-febra moderara-38,2C

8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE

Manifestari de dependentaSursa de dificultateProblema Nu sunt probleme9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Manifestari de dependenta

- agitaie,stres- durere n loja renala dreapt,

Sursa de dificultate

Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic

Sursa de ordin fizic- modificarea integritii cilor urinare

-proces inflamator i infeciosProblema

- durere- anxietate10 NEVOIA DE A COMUNICA

Manifestari de dependentaSursa de dificultateProblema Nu sunt probleme11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

Manifestari de dependenSursa de dificultateProblema Nu sunt probleme

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZRIIManifestari de dependen

Sursa de dificultateProblema Nu sunt probleme13 NEVOIA DE A SE RECREEA

Manifestari de dependenSursa de dificultateProblema Nu sunt probleme14 NEVOIA DE A NVTA CUM S-I PSTREZI SNTATEA

Manifestari de dependenta

-cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei

-necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentarSursa de dificultate

Sursa de ordin psihic -lipsa de informaie

- nelinite fa de diagnostic i tratament

- nenelegerea informaiei

-inaccesibilitatea informaiei

Problema

-deficit de cunostinte

3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR

Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si a surselor de dificultate

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia

Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin batai accelerate ale cordului2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

Obiective- pacientul s aibe trei mese /zi

-s bea 2000 ml lichide n 24h

-pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i acido bazic n decurs de 24hDiagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentarProblema-greata si varsaturi

Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h

-pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h

Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi si varsaturi3 NEVOIA DE A ELIMINA

Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie

Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h

-sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h

-prevenirea complicatiilor

Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri la mictiune

Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii

-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice

-sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h

Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare

Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri

Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata de durere5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema-incapacitate de a-se odihni

Obiective- pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile

- pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare.Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii frecvente

6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Problema-febra moderara-38,2*C

Obiective-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h

-prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea

Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii) datorata posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale

7 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Problea- anxietateaObiective-Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente.

-Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat perioada spitalizarii

Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Problema-deficit de cunostinte

Obiective- pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii

-pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noiDiagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat prin remisia litiazei4 APLICAREA IN PRACTICAZIUA 1

PROBLEMA OBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Internarea i instalarea pacientului n salon si pregtirea pentru recoltare

Crearea unor conditii de confort optime pentru diminuarea stresului suferit la internare si adaptarea pacientului in mediul spitalicescEfectuarea corecta a recoltarii

-se prezint colegii de salon

-se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara

-se explic ce are de facut in vederea recoltarii produselor de laborator si pregatirea pentru investigatii

recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma,vsh,si probe biochimice ASAT,ALAT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,glicemie,colesterol,,calciu seric,fosfatemie,rezerva alcalina.

-recoltarea urinei pentru:

Calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara

-examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pH-urinar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristalurie

-urocultura-cu antibiogramaPacientul este multumit de salon,s-a adaptat statutului de pacient destul de repede.

Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator

1 Tahicardie tranzitorie

In decurs de 24h sa se atenueze tahicardia,pacientul sa aibe o stare de bine.-incurajez pacientul sa stea in repaus la pat pana la clarificarea urinei,normalizarea pulsului

-aerisesc salonul

-asigur un climat linistit

-se pune la dispozitie ,din bagajul propriu pijama lejera,care sa nu stanjeneasca circulatia

-masor pulsul la artera radiala,la interval de 1h,dupa ce asigur repausul fizic si psihic al pacientului 15 minute-se supravegheaza functiile vitale si vegetative,puls,tensiune,temperaturaTahicardia s-a ameliorat,pacinetul prezinta un puls de 90pulsatii/minut

Stare pacientului e stabila si el prezinta o stare de bine

TA=140/80mmHg

Puls=90pulsatii/min

2 Febra moderara-38,2*C-

Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h

Prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea

-asigur un climat de 18*-20*C in salon

-asigur imbracaminte lejera

-sterg fruntea pacientului de transpiratie,

-aplic comprese cu apa la temperatura camerei pe brate si pe picioare

-administrez antipireticAlgolalmin1 fiola de 2 ml i.v diluata cu NaCl 0.9% 8ml

-administrez antibiotice pentru infectia urinara Ciprofloxacin 1 fiola 500mg la 12h iv

Dupa administarea medicatiei pacientul prezinta o usoara ameliorare,temperatura fiind in usoara scadere iar la sfarsitul primei zile este de 38*C

3

Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul sa se poata alimenta si hidrata singur fara dificultate in decurs de 48h-explic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala-Asigur un climat optim

-Rog pacientul pe lng ceaiul de diminea pe parcursul zilei s consume nc 2000-2500 ml lichide n special ceai din cozi de ciree-Asigur alimentare parenterala,perfuzabil cu 2 flacoane de 500mg,Glucoza de 10% si 2 flacoane de 500 mg de NaCl de 0,9%

Ritmul de administrare este de 60 picaturi/minutPacintul nu prezinta o stare de hidratare fizica satisfacatoare

El refuza in continuare alimentarea orala fiind necesara continuarea alimentatiei parenterale

Pacientul accepta sa consume un pahar cu ceai.

4 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h

Pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h

-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala

-Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii

-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici

Administrez Metroclopramid 1 fiola i.mDupa administrarea medicatiei pacientul prezinta o stare de greata usor ameliorata,iar volumul lichidian eliminat prin varsaturi s-a ameliorat usoar.

Spre seara el prezinta o stare de voma permanenta,fiind necesara chemarea doctorului de garda

5 Alterarea confortului

Incapacitate de a-se odihni

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile

Pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare

Rog pacientul s-i goleasc vezica urinar naintea culcrii;

-Identific prin discuii cu pacientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doarme din pricina durerii, nu se poate acomoda cu somnul n spital;

-Inv pacientul tehnici de relaxare;

- asigur odihna i linitea;

-Creez condiii optime de somn, prin schimbarea lenjeriei patului i ntinderea ei, aerisirea salonuluIAdministrez Diazepan nainte de culcare cu 30 minuteSomnul pacientului este in continuare perturbat din cauza durerilor si a mictiunilor frecvente.

In decurs de 24 h a reusit sa adoarma 4h fara intrerupere,dar somul era agitat

7Alterarea confortului din cauza durerii lombare

In decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri

-Asigur pacientul ca durerile se vor diminua

-sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie antalgica

-Administrez antispastice Nurofen400mg

Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,ea revenind in intensitate la sfarsitul zilei

8Anxietate-stres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii

Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente.

Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat perioada spitalizarii

-Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale

- explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea.

- aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor-se supravegheaza functiile vitale si vegetativePacientul este neincrezator asupra evolutiei bolii,el isi pune toate sperantele in personalul medical,dar este speriat din cauza durerilor care nu cedeaza

9 Deficit de cunostinte

Pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii

Pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi-Explorez nivelul de cunotine al pacientului privind boala

- modul de manifestare, msurile preventive i curative, modul de participare la intervenii i procesul de recuperare;

-Verific dac a neles mesajul corect i dac i-a nsuit noile cunotine;

-S aib un mod de via raional;

- s-i mreasc rezistena organi-smului prin consum de fucte, legume i activitate n aer liberDin respect fata de personalul medical,asculta ce i se spune,dar se observa ca nu este receptiv fiind intrerupt de episoadele de durere si voma

10 Eliminare urinar insuficient n calitate i cantitate

Pacientul s aib miciuni spontane n 48 h.

- Explic pacientului c trebuie s existe o relaie ntre nevoia de a bea, a mnca, elimina, pentru a-i putea stabili propriul orar de ingestie i eliminare;

- Inv pacientul poziia corect pentru uurarea miciunii i golirea complet a vezicii urinare

-stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacient un bazinet cald, pun comprese calde pe regiunea pubian

La indicaia medicului administrez diuretice (Furosemid) 1 fiola adminiatrate i.vPacientul prezinta in continuare urinari dese in cantitati mici,culoarea mictiunilor fiind foarte transpatenta si densiate scazuta

PREDAREA SERVICIULUI

-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului

-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului

-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA II

PROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATEEVALUARE

1 Febra moderata

38CPacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37C in decurs de 48h

Prevenirea complicatiilor-asigur un climat de 18*-20*C in salon

-asigur imbracaminte lejera

-aerisesc salonul de cate ori este necesar

-masor si notes in F.O functiile vitale;,Temperatura=37,5C,TA=130,88mmHg

Puls=70pulsatii/min,respiratia-17 respiratii/min

-administrez antipiretic,Algocalmin 1 fiola de 2 ml iv la 12h dizolva in 8 ml Na Cl de 0,9%,

-administrez in continuare Ciprofloxacin de 500mg la 12h/iv

Dupa 24 de h pacientul nu mai prezinta hipertermie,temperatura corpului revenind in limite normale de 37C

2 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul s aibe trei mese /zi

-s bea 2000 ml lichide n 24h

Pacientul s fie echilibrat hidroelectro

-litic i acido bazic n decurs de 24h

- Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti limitate;

-Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate;

-Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia;

-Corectez dezechilibrul acido-bazic n funcie de rezerva alcalin;

Pacientul incerca sa respecte prescriptiile medicale ,dar nu reuseste sa consume mai mult de 1 masa pe zi.

Cantitatea de lichide ingerate fiind de aproximativ 100ml

3 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h

-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala

-Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii

-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici

-Administrez supozitoare de Emetiral de 0,025mg din 6in 6h

Pacientul nu mai prezinta varsaturi.senzatia de greata apare uneori,dar dispare dupa efectuarea unor exercitii de inspir-expir

4 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 2-3 zile

-asigur un climat cald si linistit

-discut cu pacinetul despre problemele sale

-aerisec salonul

-schimb lenjeria de pat-Administrez Diazepan cp inainte de culcare cu aproximatin 30minutePacientul reuseste sa adoarma dupa medicatie ,somnul este linistit ,dar este interupt de durerile legate de mictiune

5 Alterare confortului legata de

durere vie la urinare:disurie,

polakiuriePacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h

Sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 36h

-Incalzesc perineul cu perna electrica 30minute apoi fac o pauza de 30 de minute si reiau procedura.

-Il incurajez sa bea cantitati mari de lichide pentru a favoriza circulatia sanguina renala si pentru antrenarea bacteriilor afara din caile