View
290
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca
Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului
Departamentul de Stiinta Mediului
Lector dr. Nicoleta BRIŞAN
Impactul riscurilor naturale si antropice
Natura riscului Tip de risc
Geologic Vulcanic
Seismic
Geomorfologic Alunecări de teren
Prăbuşiri de roci
Curgeri de noroi
Avalanşe
Procese de degradare a solului
Hidrologic Inundaţii
Climatic Cicloni tropicali
Tornade
Furtuni extratropicale
Fenomenul El Niño
Seceta şi deşertificarea
Altele: Ploile şi ninsorile abundente,
Viscolul, Grindina, Îngheţul şi bruma,
Depunerile de gheaţă, Descărcările electrice
Biologic Epidemii
Invazii de insecte
Extraterestru Impact extraterestru
Furtuni solare
RISCURI DE NATURĂ HIDROLOGICĂ
Inundaţiile şi managementul
acestora
0
20
40
60
80
1 00
1 20
1 40
1 60
1 80
199 1 1 992 19 93 199 4 1 995 199 6 1 997 199 8 1 999 20 00
Year
Nu
mb
er o
f E
ve
nts
Avalan ches /land s lide s
D ro ugh ts /fa m in es
Ea rthq uake s
Extrem e te m peratures
Flood s
Fo re s t/s crub fires
Vo lcan ic erup tions
Wind s torm s
Othe r na tura l d is as ters
Reported Disasters IFRC 2001
Inundaţii
Ponderea inundaţiilor
Evolutia incidentei inundaţiilor
in intervalul 1900-2007
Soursa: EM-DAT
Tari afectate de inundaţii după numărul de persoane decedate
Ţara Data Persoane decedate
R.P. Chineză iulie 1931 3 700 000
R.P. Chineză iulie 1959 2 000 000
R.P. Chineză iulie 1939 500 000
R.P. Chineză 1935 142 000
R.P. Chineză 1911 100 000
R.P Chineză iulie 1949 57 000
Guatemala octombrie 1949 40 000
R.P. Chineză august 1954 30 000
Venezuela 19 dec. 1999 30 000
Bangladesh iulie 1974 28 700
Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005
Cele mai ample inundaţii
se produc în lungul
râurilor Huang He şi
Yangtze, unde terenurile
inundabile, dens populate,
depăşesc 1 milion km2
(de peste 4 ori suprafaţa
României).
În China inundaţiile
afectau uneori până la
250 000 Km2 din cursul
inferior al fluviului Galben
şi din Câmpia Chineză .
Efecte : victime,
distrugerea satelor,
molime
Ţara Data Persoane
expuse
R.P. Chineză 6 august 1998 238 973 000
R.P. Chineză 18 mai 1991 210 232 227
R.P. Chineză iulie 1996 154 634 000
R.P. Chineză 23 iunie 2003 150 146 000
India 7 iulie 1993 128 000 000
R.P. Chineză mai 1995 114 470 249
R.P. Chineză iunie 1999 101 024 000
R.P. Chineză 14 iulie 1989 100 010 000
R.P. Chineză iunie 2002 80 035 257
R.P. Chineză iunie 1994 78 974 400
Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database,
2005
Majoritatea scenariilor
climatice pun în evidenţă
pentru secolul al XXI-lea
o creştere a cantităţilor
de precipitaţii, o
instabilitate atmosferică
mai accentuată şi o
mărire a frecvenţei
precipitaţiilor tropicale
care produc viituri.
Tări afectate de inundaţii după numărul de persoane expuse şi decedate
Decese datorate inundaţiilor-1974
28.700
Ţara cea mai expusă inundaţiilor – Bangladeş
143.000 km2 de domeniu
deltaic 110 milioane locuitori
Inundaţii anuale care
acoperă circa jumătate
din ţară!
Decese datorate inundaţiilor-1999
Persoane afectate de inundaţii-1998
România
In ciuda executării a numeroase lucrari hidrotehnice, inundaţiile continua sa fie prezente producând mari pagube materiale şi umane
Riscul reprezentat de inundaţii
Reprezintă ansamblul de ameninţări asupra populaţiei, bunurilor acesteia şi mediului datorate proceselor hidrologice, respectiv apei de la suprafaţa Pământului, procese exprimate calitativ şi cantitativ.
Ce mai mare parte a proceselor hidrice de risc sunt determinate de procesele climatice, sau chiar geomorfologice de aceea inundaţiile sunt cele mai reprezentative fenomene hidrologice de risc
unul dintre hazardele (ca sursă a riscului) cele mai răspândite pe Terra, soldate cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube de mari proporţii
sunt produse de scurgerea unor cantităţi mari de apă, care depăşesc malurile naturale şi se revarsă în albiile majore ale râurilor utilizate de om
Anual sunt înregistrate pe glob peste 20 000 de victime şi sunt afectate circa 100 milioane de persoane
Riscul reprezentat de inundaţii
Ex. în America inundaţiile sunt considerate cel de-al doilea factor natural (după valurile de căldură care omoară în medie 237 de oameni anual) care provoacă cei mai mulţi morţi – media pe an fiind de 84 de decese
Ex. În Franţa, statisticile indică faptul că trei sferturi din dezastre sunt datorate inundaţiilor şi curgerilor de noroi, cauzând anual pierderi economice cuprinse între 0,5 şi 2,5 miliarde de euro.
Cele mai distructive inundaţii înregistrate sunt considerate a fi cele de pe fluviul Hunag He
Riscul reprezentat de inundaţii
Riscul la inundaţii
este caracterizat prin:
natura şi probabilitatea sa de producere
gradul de expunere al receptorilor
susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora
Principalele caracteristici ale inundaţiilor (1)
Unda de viitură – fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi nivelurilor unui curs de apă, într-o perioadă de timp dată;
Timp de creştere – perioada de timp în care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare;
Timp de descreştere – perioada de timp în care debitele scad la valoarea scurgerii de bază;
Debit maxim (de culminaţie) – volumul total de apă scurs pe râu într-o secundă;
Volumul viiturii – volumul total de apă scurs pe râu în timpul viiturii;
Zona potenţial inundabilă – cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă inferioară nivelului maxim al viiturii
Zona inundabilă - zona care cuprinde terenurile inundate.
Principalele caracteristici ale inundaţiilor (2)
Tendinţele riscului de inundaţii Evaluările ştiinţifice apreciază că efectul de seră va
conduce la creşterea nivelului apelor oceanelor, crescând riscul unor inundaţii, în special al litoralului oceanic, cu un rezultat catastrofal.
Inundaţiile sunt mai frecvente în zonele cu climat relativ umed şi cu totul întâmplătoare în zonele aride.
Periculoase sunt cursurile de apă cu bazin hidrografic redus, dar cu pante mari şi neregulate a căror caracteristică hidrologică principală constă în faptul că în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor prezintă creşteri bruşte, violente şi de scurtă durată ale debitelor lichide însoţite în general de intense fenomene de eroziune, de transport aluviuni, alunecări de teren.
Cauze ale inundaţiilor
poziţia bazinului hidrografic
suprafaţa şi forma acestuia
altitudinea şi gradul de fragmentare a
reliefului
tipul şi densitatea reţelei hidrografice
permeabilitatea substratului
lărgimea şi adâncimea albiei minore etc.
particularităţile
cursurilor de apă
precipitaţii abundente
topirea brutală a zăpezilor şi a gheţii sau combinaţii ale acestora
rata de evaporaţie a apei meteorice etc.
particularităţi
climatice
despăduriri
amplasarea unor localităţi şi a unor obiective
economice în spaţiul inundabil
neexecutarea unor lucrări de întreţinere a
structurilor de protecţie existente (în special diguri)
lipsa unor cercetări interdisciplinare aprofundate
pentru delimitarea precisă a terenurilor inundabile,
pentru evaluarea morfodinamică a albiilor de râu şi
pentru conturarea celor mari adecvate strategii de
management al inundaţiilor în condiţiile
modificărilor climatice globale.
utilizarea terenurilor
gradul de antropizare
Accentuarea
Riscului
regularizări, îndiguiri şi taluzări - deşi produc o îmbunătăţire a condiţilor de scurgere, pot produce ştrangulări ale secţiunii de curgere sau pot avea efecte grave în anumite cazuri de compunere nefavorabilă a hidrografelor amplasarea unor localităţi şi a unor obiective economice în spaţiul inundabil
accidente şi avarii survenite la lucrările hidrografice - pot produce inundaţii mult mai mari decât cele în regim natural, creând situaţii extrem de periculoase mai ales dacă se produc în timpul viiturilor
practicarea culturilor neacoperitoare (porumb, cartof ş.a.) - favorizează scurgerea apei, în timp ce păşunile naturale, câmpurile de lucernă ş.a. ar avea efect de burete
tasarea solurilor - prin utilizarea maşinilor agricole şi prin păşunat excesiv
extinderea suprafeţelor betonate şi asfaltate din localităţi - cu efect în scăderea permeabilităţii terenurilor
prelevarea de pietrişuri şi nisipuri din albii - având ca efect adâncirea cursurilor de apă),
Accentuarea
Riscului
Factori care favorizează inundaţiile
regimul torenţial al precipitaţiilor
existenţa unor câmpii joase de subsidenţă cu lunci largi
tendinţele de supraînălţare a albiilor datorită unei denudări active în spaţiul montan
Viiturile Ploile şi în special cele torenţiale, constau în căderea
unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurs, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşită şi aproape întreaga cantitate de apă se scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore
Viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundaţiilor în albiile majore
Cea mai importantă caracteristică a unei viituri este înălţimea apei în albie
Condiţie pentru inundaţii: existenţa unei lunci inundabile în lungul râului (excepţi e- sectoarele de chei şi defileele din lungul râurilor unde nu se produc inundaţii)
Viiturile
Tipuri (după Guilcher, 1965):
Viituri mediteraneene – S Franţei, S Italiei
Viituri oceanice – în sezonul rece – V Franţei, Insulele Britanice, E Statelor Unite
Viituri de vară – în zonele temperate
Viituri tropicale – în regiuni în care au loc şi cicloane tropicale şi tornade
Elemente expuse riscului la inundaţii:
populaţia
bunuri mobile şi imobile
obiective sociale
capacităţile productive: societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi, etc.
baraje şi ale lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de rosc în aval, în cazul producerii de accidente
căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reşele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi epurare, reţele de telecomunicaţii, etc.
mediul natural
Impactul inundaţiilor în Europa
Inundaţiile datorate precipitaţiilor abundente sunt caracteristice perioadei calde a anului şi primăvara, datorită topirii zăpezilor
Inundaţiile mari au loc după aşa numitele intervale de ocurenţă de 10, 50 sau 100 de ani.
Exemple:
Europa Centrală - iulie 1997
au afectat estul Germaniei, Cehia, Slovacia, Polonia, Austria
Pagubele au fost deosebit de mari, mai ales în Polonia, unde s-au înregistrat 46 de victime, câteva zeci de dispăruţi, 800.000 de refugiaţi, 450.000 ha acoperite de ape, 16 oraşe şi 1260 de sate inundate (mai ales în bazinul Odrei, care a fost afectat de cele mai mari inundaţii ale secolului 20).
Mari pierderi s-au produs şi în Cehia, îndeosebi în Moravia şi în NE Bohemiei: 50 de victime, 50 de oraşe şi 290 de sate acoperite de ape, 130.000 ha inundate, pagube materiale de peste 3 miliarde de $.
Europa centrală - august 2002
au afectat îndeosebi bazinele Dunării şi Elbei, de pe teritoriile Germaniei, Cehiei, Slovaciei, Austriei, Ungariei
s-au soldat cu peste 100 de morţi şi imense pagube materiale
La mai multe staţii hidrometrice s-au depăşit nivelurile istorice ale cotelor Dunării şi Elbei.
Europa de V şi NV
Inundaţii în urma furtunile anuale datorate ciclonilor atlantici care s-au produs în ultimii ani:1997-2002
Impactul inundaţiilor în Europa
SV şi S Europei
Inundaţiile sunt rezultatul acţiunii ciclonilor mediteraneeni, în asociere cu i
Spania - 7 august 1996 - Biescas, mică aşezare turistică din Pirineii Spanioli - precipitaţii abundente- un mic râu a ieşit din canalul său artificial şi a produs moartea (prin înec, prin lovire cu buşteni sau prin acoperire cu noroi) a 87 de persoane care îşi petreceau vacanţa într-un camping de rulote
N Portugaliei - decembrie 2002-ianuarie 2003.
Franţa, în ultimii ani, regiunile din sud şi sud-est au suferit aproape în fiecare toamnă şi iarnă de pe urma inundaţiilor şi a alunecărilor de teren
Impactul inundaţiilor în Europa
Frecvenţa inundaţiilor în Europa
Impactul inundaţiilor în România
În România sunt 4 000 de râuri cu o suprafaţă a bazinului de peste 10 km2, afectate de viituri şi inundaţii datorate precipitaţiilor excedentare, topirii zăpezilor sau acestor fenomene combinate
Se estimează că suprafaţa maximă expusă inundaţiilor în ţara noastră este de circa 3,5 milioane ha, ceea ce reprezintă 15% din teritoriul ţării
Cele mai
întinse
terenuri
inundabile Câmpia Banato-Crişană (Someş, Crişuri,
Mureş, Timiş)
în lungul Dunării
În lungul râurilor principale din Câmpia Română
(Siret, Buzău, Ialomiţa, Argeş, Olt, Jiu)
Vulnerabilitatea teritoriului României la riscul de inundaţii
Cea mai mică vulnerabilitate
Câmpia de Vest
Dealurile Vestice
Depresiunea Transilvaniei
Vulnerabilitatea cea mai mare
Subcarpaţii Curburii
centrul Câmpiei Române
Câmpia Moldovei
Subcarpaţii Getici
La munte, vulnerabilitatea este considerată combinată, cele mai intense precipitaţii căzând pe versanţii expuşi circulaţiei dominante.
regiuni în care predomină
influenţe vestice, oceanice.
zone unde predomină influenţele continentale, cu o
puternică încălzire în timpul verii, foarte favorabilă
intensificării mişcărilor convective, atât termice (în
zonele mai joase), cât şi dinamice (în Subcarpaţi).
Inundaţiile în România
se produc anual circa 10-15 viituri, cu o frecvenţă mai mare la altitudini mijlocii în Carpaţi şi Subcarpaţi şi mai redusă spre regiunile de câmpie.
Inundaţiile catastrofale (produse odată la 50, respectiv 100 de ani) au drept cauză ploile torenţiale combinate cu topirea bruscă a zăpezii.
Primăvara se formează cu regularitate viituri prin topirea zăpezii (a cărei acumulare este asigurată de condiţiile termice negative din timpul iernii), peste care se suprapun ploile de primăvară.
La începutul verii viiturile au caracter general pe teritoriul ţării, sunt datorate ploilor abundente şi au o frecvenţă de 15-20% în zona de câmpie şi 25-30% în zonele montane.
Toamna viiturile sunt mai rare, se datorează ploilor din perioada octombrie-noiembrie şi au o frecvenţă mai ridicată în Banat şi Oltenia;
În ultimii ani, frecvenţa situaţiilor cu precipitaţii abundente (asociate cu intensificări ale vitezei vântului, grindină, descărcări electrice), urmate de alunecări de teren, curgeri de noroi etc. a crescut simţitor, ele producându-se aproape în fiecare an, cu deosebire în lunile de primăvară şi de vară.
inundaţiile din august 1926, în Transilvania au provocat mari distrugeri în Zona Braşovului şi în oraşul Braşov, ajungând la inundarea străzilor şi a zidurilor cetăţii;
inundaţiile din 23 – 24.05.1970, cauzate de ploi şi topirea bruscă a zăpezilor din munţi
au provocat revărsarea apelor râurilor Someş, Mureş, Olt, Siret cu afluenţii lor
viiturile din 12 – 13.06 au afectat 12 judeţe, inundând 1500 localităţi, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387 au fost distruse
Au provocat 1760 morţi şi 200 000 sinistraţi
pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei;
Inundaţiile în România
inundaţiile din 30.06.1975 – 03.07.1975 au afectat judeţele Arad, Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa cât şi localităţile aflate de-a lungul râurilor Târnave, Someş, Olt, Mureş, Bistriţa, Siret şi de-a lungul Fluviului Dunărea
Au fost afectate 15000 localităţi în care au fost distruse peste 105000 case
au fost inundate peste 1 milion ha terenuri agricole
930 întreprinderi au suferit pagube şi distrugeri
pagubele au depăşit valoarea de 10 miliarde lei;
Inundaţiile în România
- inundaţiile din 24.12.1995 – 05.01.1996, cauzate de încălzirea vremii şi topirea bruscă a zăpezilor din munţi, au dus la revărsarea râurilor Arieş, Someşul Mare, Someşul Mic, Crişul Alb, Crişul Negru, Târnava Mare, Târnava Mică, Mureş, Jiu şi a fluviului Dunărea,
au produs pagube materiale în peste 17 judeţe ale ţării, înregistrându-se 4 morţi, 720 case distruse, 7000 case inundate, 413 poduri şi podeţe dărâmate şi luate de ape, 391 localităţi afectate, 91500 ha terenuri agricole inundate
31 miliarde lei pagube din care 25 miliarde numai în judeţul Arad.
Inundaţiile în România
Inundaţiile din anul 2000
În lunile martie şi aprilie - au afectat îndeosebi Maramureşul, Transilvania, Crişana şi Banatul.
Inundaţiile din anul 2001
în lunile: martie (Maramureş, Transilvania, N Moldovei), aprilie (Crişana, Transilvania),
iunie (14 judeţe din toată ţara).
Inundaţiile din anul 2002
în lunile iulie şi august s-au produs inundaţii repetate în toată România, cu deosebire în Moldova şi în Muntenia
14 victime şi pagube materiale de peste 2.300 miliarde de lei.
Inundaţiile în România
Inundaţiile din iulie 2005 - în estul, sudul şi centrul ţării
au afectat peste 600 de localităţi din 31 de judeţe, situaţiile cele mai grave înregistrându-se în Argeş, Bacău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Alba şi Vâlcea
21 de persoane şi-au pierdut viaţa
Apele au inundat peste 15.000 de case, distrugând 857 şi avariind alte 2860.
Au fost inundate peste 16.700 de anexe gospodăreşti şi peste 150.000 de hectare de teren agricol, numărul persoanelor evacuate fiind de peste 10.500.
Inundaţiile în România
Inundaţiile din iulie 2005 - în estul, sudul şi centrul ţării
Circulaţia a fost întreruptă pe câteva zeci de drumuri comunale şi pe anumite porţiuni din drumurile naţionale care leagă Moldova de sudul ţării şi de Transilvania.
110 localităţi au rămas fără curent electric.
În fondul forestier au fost înregistrate peste 132.000 m.c. rupturi şi doborâturi de vânt, peste 650 km de drumuri forestiere distruse, 10.379,2 ha de fond forestier şi 1.072,3 ha plantaţii şi regenerări naturale inundate.
Inundaţiile în România
Cele mai grave dezastre naturale din România după numărul de persoane decedate şi afectate
Dezastrul Data Persoane decedate
Cutremur 4 martie 1977 1 641
Inundaţii 1926 1 000
Cutremur 10 noiembrie
1940 980
Inundaţii 11 mai 1970 215
Inundaţii 28 iulie 1991 108
Inundaţii iulie 1975 60
Temperaturi extreme
1 iulie 2004 27
Inundaţii 9 iulie 2005 24
Inundaţii 8 iunie 1998 23
Sursa: EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005
Între dezastrele care au loc în România, inundaţiile au cea mai mare proporţie
În ţara noastră, în perioada 1992-2006, inundaţiile au fost responsabile de aproape 80% din pagubele generate de dezastrele naturale şi au cauzat moartea câtorva sute de persoane.
Inundaţiile în România
Cele mai grave dezastre naturale din România după numărul de persoane decedate şi afectate
Dezastrul Data Persoane afectate
Inundaţii iulie 1975 1 000 000
Cutremur 4 martie 1977 386 300
Inundaţii 11 mai 1970 238 755
Inundaţii iulie 1997 122 320
Inundaţii aprilie 2000 60 431
Inundaţii 28 iulie 1991 15 000
Inundaţii 9 iulie 2005 14 669
Inundaţii 28 iulie 2004 14 128
Inundaţii 8 iunie 1998 13 000
Inundaţii 19 iunie 2001 10 803
Sursa: EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005
Între dezastrele care au loc în România, inundaţiile au cea mai mare proporţie
Inundaţiile în România
Impactul pozitiv al inundaţiilor
Realimentarea cursurilor fluviatile, rezervoarelor (lacurilor) de suprafaţă şi acviferului subteran
Întreţinerea terenurilor agricole şi a suprafeţelor piscicole dulcicole.
Favorizarea calităţii agricole a câmpiilor prin aportul de material sedimentar fin (nisip, silt, argile), ca şi de materii organice, săruri minerale şi alte nutriente
Plantele şi solurile câmpiilor aluviale constituie un filtru natural pentru retenţia a numeroşi produşi poluanţi sau toxici, a căror diseminare este astfel limitată, ceea ce favorizează calitatea apelor din aval lor, reducând aprioric costul tratamentelor de ape uzate
Proliferarea unor alge microscopice de apă dulce (cloro- şi cianoficeae), care fixează azotul şi care contribuie la fertilitatea solurilor
Acumulările de nisip în avalul fluviilor de către apele revărsate conduc uneori la edificarea barierelor naturale, care ţin loc de protecţie temporară împotriva furtunilor de coastă
Văile aluviale, a căror topografie aplatizată predispune la
agricultură, creşterea animalelor, navigaţie şi căi de comunicaţie/transport, dezvoltare industrială, favorizează menţinerea diversităţii biologice specifică zonelor umede
Impactul pozitiv al inundaţiilor
Impactul negativ al inundaţiilor
Pagube economice directe şi indirecte
Efecte sociale negative
Efecte ecologice negative
Efecte geomorfologice (eroziuni de maluri şi în albie, transport semnificativ de aluviuni)
Managementul
inundaţiilor
Managementul inundaţiilor se realizeaza prin activităţi ce cuprind planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii.
Managementul inundaţiilor
Planul de Management al Riscului la Inundaţii,
elaborat la nivel de bazin sau spaţiu hidrografic;
Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor
elaborat la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;
Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor (planuri operative de interventie)
elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă
Managementul inundaţiilor
managementul resurselor de apă
amenajarea teritoriului şi
dezvoltarea urbană
protecţia naturii
dezvoltarea agricolă şi silvică
protecţia infrastructurii de
transport, a construcţiilor şi a
zonelor turistice
protecţia individuală
Managementul inundaţiilor
Activitate intersectorială
şi multidisciplinară
facilitat de faptul că locul de manifestare al acestora este
predictibil şi este de multe ori posibilă o avertizare
prealabilă a populaţiei
actori implicaţi:
Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă la
nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”
Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la
costrucţii hidrotehnice şi poluări accidentale
Managementul inundaţiilor
ORDIN-ul Nr. 638/420 din 12 mai 2005:Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.
HOTARAREA nr. 1854 din 22/12/2005: Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen scurt
HOTARÂREA nr. 846 din 6/09/2010: Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu si lung
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
Adoptat prin:
ORDIN-ul Nr. 638/420 din 12 mai 2005
Scop:
stabilirea atribuţiilor ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice
Documente de baza privind managementul riscului de inundaţii
1. Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor revine:
Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Padurilor,
care se subordonează
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de:
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Padurilor.
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor este asigurată de către
Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile sale teritoriale.
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor…, care:
se elaborează:
pe judeţe,
localităţi şi
la nivel bazinal.
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor cuprind:
schema fluxului informaţional operativ-decizional
tabele cuprinzând datele caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile, măsuri de apărare împotriva inundaţiilor, stocul de mijloace şi materiale existente
planul de situaţie al localităţii, judeţului sau bazinului hidrografic la diferite scări, în funcţie de nivelul de investigare, cu trasarea ariilor inundabile.
emise de:
Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale (locale) si aflate in concordanţă cu cele ale comitetelor judeţene si la rândul lor cu planurile comandamentelor la diverse obiective.
1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii…
Adoptata prin:
Hotarârea nr. 1854 din 22/12/2005
Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 26/01/2006
Scop:
reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei
şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o
politică care să corespundă standardelor şi aşteptărilor
comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
2. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)
Formează documentul cadru pentru pregătirea şi adoptarea unor măsuri şi acţiuni specifice vizând: cunoaşterea riscului la inundaţii;
monitorizarea fenomenului de inundaţii;
informarea populaţiei;
considerarea riscului la inundaţii în toate activităţile de amenajare a teritoriului;
adoptarea de măsuri preventive;
pregătirea pentru situaţii de urgenţă;
reconstrucţia şi învăţarea din experienţa anterioară.
2.Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)
Obiectivele Strategiei
Obiective economice
urmăresc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii economice existente şi garantarea satisfacerii oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare
Obiective sociale
au în vedere protecţia populaţiei şi a comunităţilor umane împotriva inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a populaţiei.
Obiective de mediu
Urmăresc protectia factorilor de mediu si pastrarea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi obiectivele de mediu
2.Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)
privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.
Aprobata de:
Parlamentul European in 23 octombrie 2007
Scop: reducerea consecinţelor negative pentru: √ sănătatea umană √ mediu √ patrimoniul cultural
√ activitatea economică stabilirea unui cadru pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii
Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei europene privind inundaţiile este în curs de elaborare
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
3. Directiva 2007/60/CE a
Obligaţiile statelor membre
Întreprinderea unei evaluări preliminare de risc privind
inundaţiile 22 decembrie 2011
Realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc privind
inundaţiile 22 decembrie 2013
Realizarea şi publicarea planurilor de gestionare a riscului
de inundaţi 22 decembrie 2015
Revizuirea şi actualizarea planurilor de management
22 decembrie 2021
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
3. Directiva 2007/60/CE a
Adoptata prin:
Hotărârea 846 din 6 septembrie 2010
Scop:
Definirea unui cadru tehnic, institutional si legal pentru
prevenirea si reducerea tuturor consecintelor negative ale
inundatiilor asupra activitatilor socio-economice, asupra
proprietatilor, asupra vietii si sanatatii oamenilor si a
mediului (reducerea tuturor riscurilor la inundatii pana la
niveluri acceptabile)
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
Reprezinta si cadrul care defineste sarcinile si responsabilitatile autoritatilor si institutiilor nationale, regionale si locale in privinta managementului riscului de inundatii;
Realizata pentru o perioada de 30 de ani (2009-2039), tinand cont de necesitatile specifice si de obligatiile internationale ale Romaniei
Documente de baza privind managementul inundaţiilor
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
Cuprinde 6 capitole:
1. Necesitatea Strategiei
Are rol introductiv si prezinta motivele elaborarii si implementarii unei strategii la nivel national privind managementul riscului la inundatii
2. Scopul Strategiei Tratează succint scopul final al strategiei acela de
punere în aplicare a prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii
3. Principiile si conceptele de baza ale Strategiei
Descrie principiile si conceptele de baza ale Strategiei
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
4. Obiectivele Strategiei; Prezintă un număr de 11 obiective generale propuse în
cadrul strategiei, şi cele 31 obiective structurate pe domeniile economic, social şi de mediu.
5. Prevederi ale Strategiei şi Planului de acţiune pentru implementarea acestora; Sunt descrise ţintele cuantificabile propuse a fi atinse prin
implementarea strategiei şi ţintele care nu pot fi cuantificabile dar sprijină reducerea şi minimizarea pierderilor datorate inundaţiilor, precum şi reducerea riscului la inundaţii
Sunt prezentate si principalele acţiuni pentru punerea în aplicare a strategiei, acţiuni care vin să detalieze măsurile propuse în cadrul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
6. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei
Cuprinde un număr de 23 de măsuri detaliate prin 83 de acţiuni; fiecare acţiune abordează un anumit aspect care trebuie atins cu perioada şi costul estimativ de implementare
Principalele actiuni pentru aplicarea strategiei sunt:
Cresterea capacitatii institutionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri
Îmbunatatirea cadrului legislativ:
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
1. Potrivit Strategiei se urmăreşte:
reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri în zone cu vulnerabilitate semnificativă, de la 1.028 mil. ha la nivelul anului 2006 până la circa 400.000 ha în anul 2039,
reducerea numărului de persoane expuse riscului de inundaţii de la
circa 930.000 locuitori (în 2006) la aproape 350.000 locuitori în anul ţintă 2039
reabilitarea anuala a cel puţin 400 km de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor,
creşterea capacităţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel puţin 30%,
modificarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinţe multiple,
reabilitarea anuală a minim 20 km de derivaţii de ape mari
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
1. Potrivit Strategiei se urmăreşte:
reabilitarea a cel puţin 80% dintre barajele şi lacurile de acumulare cu rol important în atenuarea viiturilor.
până în anul 2039 să nu se mai înregistreze nici o pierdere de
vieţi omeneşti datorată fenomenului de inundaţii (de la o medie multianuală de 13 persoane/an înregistrată în intervalul 1969-2006).
scăderea pagubelor potenţiale provocate de inundaţii locuinţelor de la o medie multianuală de 86 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate (valoare înregistrată în perioada 1969-2006), la cel mult 40 de locuinţe distruse la 1.000 ha inundate în anul 2030,
scaderea pagubelor potentiale produse infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă cu circa 80%.
4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)
Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;
Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Manualul primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Alte legi şi acte normative
Cuprinde:
Managementul riscului de inundatii
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii
Managementul inundaţiilor
Managementul riscului de inundaţii
aplicarea unor politici, proceduri şi practici bazate pe acte oficiale avand ca obiective
Obiectivele managementului
1. Identificarea riscurilor
2. Analiza riscurilor
3. Evaluarea riscurilor
4. Tratarea riscurilor
5. Monitorizarea riscurilor
Scop: reducerea riscului de inundaţii (componenta esentiala a dezvoltarii durabile) – diminuarea pagubelor şi a victimelor
Problema esenţială
în managementul riscului la inundaţii este problema riscului acceptat de populaţie şi
decidenţi,
ştiut fiind că
nu există o protecţie totală împotriva inundaţiilor (risc zero),
după cum nu există nici
un consens asupra riscului acceptabil.
Managementul riscului de inundaţii
În consecinţă,
riscul acceptabil
trebuie să fie
rezultatul unui echilibru între riscul şi beneficiile atribuite unei activităţi
ca urmare a
reducerii riscului la inundaţii sau a
unei reglementări guvernamentale.
Managementul riscului de inundaţii
Principii generale de protecţie împotriva inundaţiilor
riscul de inundaţie nu poate fi complet înlăturat. El rezultă din combinarea a două componente :
factorul hidrologic aleatoriu
vulnerabilitatea
apa trebuie reţinută cât mai mult pe versanţi şi în albiile râurilor pentru a rezulta o atenuare dinamică a viiturilor
încetinirea scurgerii apei se produce în mod natural dacă albia râului nu este modificata excesiv
toate acţiunile de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie să fie integrate în planul de dezvoltare durabilă incluzând aspecte sociale, economice şi de mediu
protecţia împotriva inundaţiilor trebuie realizată prin efortul întregii colectivităţi ameninţate şi de către toţi actorii implicaţi în gestiunea acestui fenomen
Elemente expuse riscului de inundaţii:
populaţia
bunuri mobile şi imobile
obiective sociale
capacităţile productive: societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi, etc.
baraje şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente
căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale,
retele de alimentare cu energie electrică, gaze,
sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare,
staţiile de tratare şi epurare, reţele de telecomunicaţii, etc.
mediul natural
• Stabilirea hidrogramei de viitura
Ajuta la precizarea intervalul de timp scurs care separă precipitaţile din amonte şi inundaţiile din aval
• Modelizările fizice şi numerice
Contribuie la prevederea caracteristicilor inundaţiilor viitoare pentru diferite condiţii geologice, topografice şi meteorologice
• Studiul statistic al fenomenului de viitura
Cunoaşterea frecvenţei inundaţiilor de diverse intensităţi se bazează pe măsurările de debit lichid maxim din fiecare an, pe serii de timp cât mai lungi posibile
•Etc.
Analiza riscului
Are la baza identificarea si analiza hazardului:
• Intocmirea de harti a riscurilor de inundatii
Afganistan
- cunoaştere precisă a
zonelor de risc, cât şi a
caracteristicilor ploilor şi a
inundaţiilor
Evaluarea riscului
Strategiile de protectie împotriva inundaţiilor
1. Măsuri destinate reducerii vulnerabilităţii
la viituri a obiectivelor social economice şi de mediu prin:
limitarea ocupării zonelor potenţial inundabile şi adoptarea de măsuri de precauţie individuale şi de grup,
realizarea de sisteme de informare şi avertizare, respectiv de planuri de apărare.
Tratarea riscului Masuri de pregatire, prevenire
2. Măsuri de diminuare a magnitudinii şi
frecvenţei viiturilor
au ca obiectiv reducerea maximală a probabilităţii de
inundare prin realizarea de lucrări bazate pe standarde şi negocieri cu populaţia.
3. Măsuri de intervenţie în perioada de formare a viiturilor şi după retragerea apelor în albia minoră.
pot fi grupate sub termenul generic de răspuns la
acţiunea distrugătoare a inundaţiei şi la situaţia creată după încetarea evenimentului.
Tratarea riscului
Masuri de raspuns
Măsuri structurale Măsuri care reduc nivelurile maxime în albie
(curăţirea apei râurilor, lucrări de regularizare ale albiei etc.)
Măsuri care reduc debitul de vârf al viiturilor (acumulări permanente, nepermanente, lucrări de terasare pe versanţi, împăduriri, lucrări de reţinere a apei pluviale, derivaţii etc.),
Măsuri care reduc durata viiturii (lucrări de drenaj şi de desecări),
Măsuri care apără bunurile şi populaţia din albia majoră (îndiguiri şi ziduri de beton).
Tratarea riscului
1. Amenajarea raurilor si fluviilor: regularizarea şi îndiguirea cursurilor de apă
Limiteaza revărsarea apelor în timpul viiturilor
Apara populatia si bunurile din albia majora
Canalizarea
Indiguirea
M Ă S U R I
S T R U C T U R A L E
Tratarea riscului
Atenuare undelor de viitură prin întârzierea scurgerii unei părţi din volumul undei afluente prin reţinerea temporară a acesteia
acumulări permanente,
nepermanente,
lucrări de terasare pe versanţi,
împăduriri,
lucrări de reţinere a apei pluviale, derivaţii
M Ă S U R I
S T R U C T U R A L E
2. Regularizarea debitului cursurilor de apă
Tratarea riscului
Reducerea violenţei de manifestare a torenţilor
Baraje cu rezistenţă şi capacitate mare de reţinere a aluviunilor
M Ă S U R I
S T R U C T U R A L E
3. Amenajări de torenţi
Tratarea riscului
Strategiile Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii
Reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor prin:
-planificare adecvată
- politică care să corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităţilor locale, în condiţiile protecţiei mediului
M Ă S U R I
N O N - S T R U C T U R A L E
1. Cadrul legislativ în România
Apărute în 2005 si 2010
Scop
Prevenirea ai apararea
Prevenirea ai apararea
Se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, având la bază:
2.1. Întocmirea planurilor de apărare
Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale
M Ă S U R I
N O N - S T R U C T U R A L E
2. Măsuri organizatorice
2.2. Acţiuni de educare a populaţiei şi percepţia riscului
organizarea exerciţiilor de simulare a inundaţiilor
conştienţizarea populaţiei şi autoriţăţii locale asupra riscului indus de astfel de fenomene
educarea pentru a ştii cum să răspundă în situaţii de criză.
sondajul de opinie publică
ex. chestionarul de percepţie a inundaţiilor
40% dintre locuitorii României au asigurate bunurile împotriva unor astfel de fenomene
3. Sistemul de asigurare şi ajutorare a populaţiei
M Ă S U R I
N O N - S T R U C T U R A L E
4. Sistemul de avertizare, alertă şi prognoză în caz de viituri şi inundaţii
elaborarea unor prognoze şi avertizări hidrologice şi meteorologice cu grad de acurateţe cât mai ridicat şi utilizarea cât mai corectă a acestora de către cei răspunzători de gestionarea situaţiilor de risc.
5. Managementul bazinelor hidrografice
dintre cele mai ieftine şi eficiente măsuri de diminuare a debitelor de vârf şi a revărsărilor asociate viiturilor sunt cele care au ca scop retenţia temporară a apei.
6. Gestiunea ariilor inundabile
Tratarea riscului
Cuprinde:
Managementul riscului de inundatii
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii
Managementul inundaţiilor
AC
ŢI
UN
IL
E
Nr. Crt. CATEGORII DE ACŢIUNI
ETAPE
PRE- DEZASTRU
ÎN TIMPUL
DEZAS-
TRULUI
POST
DEZASTRU
PE TERMEN
LUNG
PR
EV
EN
IRE
A
1 Inventarierea surselor de
risc
2 Evitarea
3 Evaluarea riscurilor
4 Corectarea
5 Structuri oreganizatorice
6 Planificarea
7 Asigurarea logistică
8 Instruire/pregătire/antrenar
e
9 Reguli de comportare
PR
OT
EC
ŢIA
10 Înştiinţare, informare,
alarmare
11 Analiza situaţiei create
12 Luarea hotărârii
13 Protecţia individuală şi
familială
14 Protecţia de grup,
colectivă
15 Dispersare, evacuare,
relocare
16 Localizare
INT
ER
VE
NŢ
IA
17 Desfăşurarea activităţii de
conducere
18 Cercetare-căutare
19 Supraveghere şi control
20 Asistenţă medicală şi
psihologică
21 Dispersare, evacuare,
relocare
22 Asistenţă sinistraţi
23 Pază şi ordine
24 Asistenţă religioasă
25 Refacerea capacităţilor
26 Daune, compensaţii 27 Restabilirea capacităţii de acţiune
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii
Etapa pre-dezastru
Are la baza etapa specificea managementului riscului, respectiv activitatile specifice de prevenire a riscului la care se adauga activitati specifice de tip operativ (protectie)
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii
91
Elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor;
Elaborarea planurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor şi localităţilor situate în aval de cursuri de apa ;
Organizarea periodică a exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre ;
Instalarea mijloacelor de alarmare în localităţi;
Întocmirea planurilor de evacuare;
Constituirea formaţiilor dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora;
Verificarea periodică a lucrărilor de gospodărirea apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
Principalele masuri preventive
92
Înştiinţarea, Avertizarea şi Alarmarea:
- Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
- Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la Centrul operativ al Ministerului Mediului şi Padurilor.
- Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice.
- Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune.
Principalele masuri preventive
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor:
a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile
hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate;
b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor.
Principalele masuri preventive
94
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
• cota fazei I de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
• cota fazei a II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
• cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
Principalele masuri preventive
95
SEMNIFICATIA COTELOR DE APARARE
Zonele indiguite ale cursurilor de apa
Faza I
Faza a II-a
Faza a III-a
FAZA a III-a DE APARARE
Nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m
sub cota niv.max. pentru care s-a
dimensionat digul
FAZA a II-a DE APARARRE Nivelul apei ajunge la jumatatea inaltimii
dintre cota F I si FIII
FAZA I DE APARARE Nivelul apei ajunge la piciorul taluzului ext. al
digului pe 1/3 din lungimea acestuia
96
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:
• cota de atenţie (CA) – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
• cota de inundaţie (CI) – nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
• cota de pericol (CP) – nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru lacuri de acumulare:
a) fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor baraj.
Principalele masuri preventive
97
MARIMI CARACTERISTICE DE APARARE
Semnificatia cotelor de aparare in zonele neindiguite ale cursurilor de apa
COTA DE ATENTIE(CA) Nivelul la care pericolul de inundatii este
posibil dupa
un interval de timp relativ scurt
COTA DE INUNDATIE (CI) Nivelul la care incepe inundarea
primului obiectiv
COTA DE PERICOL (CP) Nivelul la care sunt necesare masuri deosebite
de evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii la
folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si
luarea de masuri deosebite in exploatarea c.h.
98
D. În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea
gheţurilor şi revărsarea apelor:
• faza I – atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se
scurg pe cursul de apă;
• faza a II-a – atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;
• faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat fomând zăpoare (baraje de gheaţă).
Etapa in timpul dezastrului
Are in componenta activitati de prevenire si prognoza dar predomina cele specifice specifice fazei operative de interventie
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii
Detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile
Prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă
Avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor
Etapa de prognoza
Starea de aparare se declanşează de către comitetele judeţene de apărare împotriva dezastrelor cu participarea directă a autorităţiilor bazinale de ape şi/ sau a autorităţiilor acestora S.G.A. .
Este urmata de declansarea unor acţiuni operative pe care le execută comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale
Pe tot parcursul intervenţiei fiecare comitet raportează ierarhic asupra desfăşurării acţiunilor proprii. Pe cât posibil conţinutul acestor rapoarte operative trebuie concepute sub formă standard.
Etapa operativă de intervenţie
în perioada inundaţiei
Etapa post-dezastru
Se refera la activitati de restabilire a starii de normalitate (termen scurt
De asemenea aceasta etapa cuprinde faza de evaluare a eficientei procesului de management al situatie de urgenta s
Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii
Faza de restabilire a normalitatii cuprinde:
Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare,
Aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
Stabilirea pagubele fizice şi valorice determinate de inundaţii şi a măsurile necesare pentru refacerea obiectivelor afectate
Sprijinirea populaţia pentru refacerea sau repararea gospodăriilor avariate sau distruse;
Întocmirea rapoartelor de sinteză la sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii.
Etapa de post- inundaţie
Faza de evaluare cuprinde:
analiza de detaliu a producerii şi desfăşurării fenomenului de viitură din punct de vedere hidro-meteorologic şi hidraulic,
analiza modului de informare hidro- meteorologică şi de funcţionare a sistemului informaţional de avertizare şi prognoză hidrologică a viiturii,
analiza deciziilor şi a modului de intervenţie operativă în perioada de criză,
estimarea pagubelor şi analiza necesităţiilor,
Etapa de post- inundaţie
Faza de restaurare şi de reconstrucţie după terminarea inundaţiei sau modul de gestiune post- criză.
restaurarea se referă la reînceperea vieţii economice şi sociale afectate de inundaţie
reconstrucţia priveşte refacerea bunurilor distruse şi a mediului afectat de inundaţii.
Etapa de post- inundaţie
Faza de consiliere a intreprinderilor în perioada de redemarare şi reconstrucţie.
etapa are un rol deosebit în estimarea cât mai corectă a necesităţiilor intreprinderilor în mobilizarea factorilor mai puţin implicaţi în înţelegerea reconstrucţiei ca o ocazie pentru modernizarea utilajelor, precum şi în adoptarea măsurilor de preîntâmpinare şi de prevenire necesare.
Etapa de post- inundaţie
Faza de gestiune a ajutoarelor financiare şi administrative
are loc pe baza evaluării pagubelor şi analizei necesităţiilor de compensare parţială sau totală a acestora.
Etapa de post- inundaţie
Demersuri la nivel national
Derularea unor contracte de finantare in sectorul protectiei impotriva inundatiilor, in principal cu scopul realizarii hartilor de hazard ale zonelor inundabile
Contractele mai vizeaza planurile de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor in mai multe zone cu risc.
In bazinele hidrografice Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Buzau, Ialomita, Mostistea, Calmatui, Siret, Jiu si Olt.
Beneficiarii contractelor sunt Administratia Nationala Apele Romane si Administratiile Bazinale, carora ANAR le-a delegat responsabilitatea implementarii contractelor.
Masurile vizeaza modernizarea sistemului de management al inundatiilor.
Demersuri la nivel national Rezultat
Realizarea hartilor de hazard si
Realizarea planului pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor la nivelul bazinelor hidrografice mentionate.
Contractele asigura baza necesara pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodarire a apelor in conformitate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii.
Sursa: Dan Bălteanu, 2007, IGAR, Bucureşti
Recommended