110
Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului Departamentul de Stiinta Mediului Lector dr. Nicoleta BRIŞAN Impactul riscurilor naturale si antropice

Impact Riscuri Inundatii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Impact Riscuri Inundatii

Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului

Departamentul de Stiinta Mediului

Lector dr. Nicoleta BRIŞAN

Impactul riscurilor naturale si antropice

Page 2: Impact Riscuri Inundatii

Natura riscului Tip de risc

Geologic Vulcanic

Seismic

Geomorfologic Alunecări de teren

Prăbuşiri de roci

Curgeri de noroi

Avalanşe

Procese de degradare a solului

Hidrologic Inundaţii

Climatic Cicloni tropicali

Tornade

Furtuni extratropicale

Fenomenul El Niño

Seceta şi deşertificarea

Altele: Ploile şi ninsorile abundente,

Viscolul, Grindina, Îngheţul şi bruma,

Depunerile de gheaţă, Descărcările electrice

Biologic Epidemii

Invazii de insecte

Extraterestru Impact extraterestru

Furtuni solare

Page 3: Impact Riscuri Inundatii

RISCURI DE NATURĂ HIDROLOGICĂ

Inundaţiile şi managementul

acestora

Page 4: Impact Riscuri Inundatii

0

20

40

60

80

1 00

1 20

1 40

1 60

1 80

199 1 1 992 19 93 199 4 1 995 199 6 1 997 199 8 1 999 20 00

Year

Nu

mb

er o

f E

ve

nts

Avalan ches /land s lide s

D ro ugh ts /fa m in es

Ea rthq uake s

Extrem e te m peratures

Flood s

Fo re s t/s crub fires

Vo lcan ic erup tions

Wind s torm s

Othe r na tura l d is as ters

Reported Disasters IFRC 2001

Inundaţii

Ponderea inundaţiilor

Page 5: Impact Riscuri Inundatii

Evolutia incidentei inundaţiilor

in intervalul 1900-2007

Soursa: EM-DAT

Page 6: Impact Riscuri Inundatii

Tari afectate de inundaţii după numărul de persoane decedate

Ţara Data Persoane decedate

R.P. Chineză iulie 1931 3 700 000

R.P. Chineză iulie 1959 2 000 000

R.P. Chineză iulie 1939 500 000

R.P. Chineză 1935 142 000

R.P. Chineză 1911 100 000

R.P Chineză iulie 1949 57 000

Guatemala octombrie 1949 40 000

R.P. Chineză august 1954 30 000

Venezuela 19 dec. 1999 30 000

Bangladesh iulie 1974 28 700

Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005

Cele mai ample inundaţii

se produc în lungul

râurilor Huang He şi

Yangtze, unde terenurile

inundabile, dens populate,

depăşesc 1 milion km2

(de peste 4 ori suprafaţa

României).

În China inundaţiile

afectau uneori până la

250 000 Km2 din cursul

inferior al fluviului Galben

şi din Câmpia Chineză .

Efecte : victime,

distrugerea satelor,

molime

Page 7: Impact Riscuri Inundatii

Ţara Data Persoane

expuse

R.P. Chineză 6 august 1998 238 973 000

R.P. Chineză 18 mai 1991 210 232 227

R.P. Chineză iulie 1996 154 634 000

R.P. Chineză 23 iunie 2003 150 146 000

India 7 iulie 1993 128 000 000

R.P. Chineză mai 1995 114 470 249

R.P. Chineză iunie 1999 101 024 000

R.P. Chineză 14 iulie 1989 100 010 000

R.P. Chineză iunie 2002 80 035 257

R.P. Chineză iunie 1994 78 974 400

Sursa:EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database,

2005

Majoritatea scenariilor

climatice pun în evidenţă

pentru secolul al XXI-lea

o creştere a cantităţilor

de precipitaţii, o

instabilitate atmosferică

mai accentuată şi o

mărire a frecvenţei

precipitaţiilor tropicale

care produc viituri.

Tări afectate de inundaţii după numărul de persoane expuse şi decedate

Page 8: Impact Riscuri Inundatii

Decese datorate inundaţiilor-1974

28.700

Page 9: Impact Riscuri Inundatii

Ţara cea mai expusă inundaţiilor – Bangladeş

143.000 km2 de domeniu

deltaic 110 milioane locuitori

Inundaţii anuale care

acoperă circa jumătate

din ţară!

Page 10: Impact Riscuri Inundatii

Decese datorate inundaţiilor-1999

Page 11: Impact Riscuri Inundatii

Persoane afectate de inundaţii-1998

Page 12: Impact Riscuri Inundatii

România

In ciuda executării a numeroase lucrari hidrotehnice, inundaţiile continua sa fie prezente producând mari pagube materiale şi umane

Page 13: Impact Riscuri Inundatii

Riscul reprezentat de inundaţii

Reprezintă ansamblul de ameninţări asupra populaţiei, bunurilor acesteia şi mediului datorate proceselor hidrologice, respectiv apei de la suprafaţa Pământului, procese exprimate calitativ şi cantitativ.

Ce mai mare parte a proceselor hidrice de risc sunt determinate de procesele climatice, sau chiar geomorfologice de aceea inundaţiile sunt cele mai reprezentative fenomene hidrologice de risc

Page 14: Impact Riscuri Inundatii

unul dintre hazardele (ca sursă a riscului) cele mai răspândite pe Terra, soldate cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube de mari proporţii

sunt produse de scurgerea unor cantităţi mari de apă, care depăşesc malurile naturale şi se revarsă în albiile majore ale râurilor utilizate de om

Anual sunt înregistrate pe glob peste 20 000 de victime şi sunt afectate circa 100 milioane de persoane

Riscul reprezentat de inundaţii

Page 15: Impact Riscuri Inundatii

Ex. în America inundaţiile sunt considerate cel de-al doilea factor natural (după valurile de căldură care omoară în medie 237 de oameni anual) care provoacă cei mai mulţi morţi – media pe an fiind de 84 de decese

Ex. În Franţa, statisticile indică faptul că trei sferturi din dezastre sunt datorate inundaţiilor şi curgerilor de noroi, cauzând anual pierderi economice cuprinse între 0,5 şi 2,5 miliarde de euro.

Cele mai distructive inundaţii înregistrate sunt considerate a fi cele de pe fluviul Hunag He

Riscul reprezentat de inundaţii

Page 16: Impact Riscuri Inundatii

Riscul la inundaţii

este caracterizat prin:

natura şi probabilitatea sa de producere

gradul de expunere al receptorilor

susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora

Page 17: Impact Riscuri Inundatii

Principalele caracteristici ale inundaţiilor (1)

Unda de viitură – fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi nivelurilor unui curs de apă, într-o perioadă de timp dată;

Timp de creştere – perioada de timp în care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare;

Timp de descreştere – perioada de timp în care debitele scad la valoarea scurgerii de bază;

Page 18: Impact Riscuri Inundatii

Debit maxim (de culminaţie) – volumul total de apă scurs pe râu într-o secundă;

Volumul viiturii – volumul total de apă scurs pe râu în timpul viiturii;

Zona potenţial inundabilă – cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă inferioară nivelului maxim al viiturii

Zona inundabilă - zona care cuprinde terenurile inundate.

Principalele caracteristici ale inundaţiilor (2)

Page 19: Impact Riscuri Inundatii

Tendinţele riscului de inundaţii Evaluările ştiinţifice apreciază că efectul de seră va

conduce la creşterea nivelului apelor oceanelor, crescând riscul unor inundaţii, în special al litoralului oceanic, cu un rezultat catastrofal.

Inundaţiile sunt mai frecvente în zonele cu climat relativ umed şi cu totul întâmplătoare în zonele aride.

Periculoase sunt cursurile de apă cu bazin hidrografic redus, dar cu pante mari şi neregulate a căror caracteristică hidrologică principală constă în faptul că în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor prezintă creşteri bruşte, violente şi de scurtă durată ale debitelor lichide însoţite în general de intense fenomene de eroziune, de transport aluviuni, alunecări de teren.

Page 20: Impact Riscuri Inundatii

Cauze ale inundaţiilor

poziţia bazinului hidrografic

suprafaţa şi forma acestuia

altitudinea şi gradul de fragmentare a

reliefului

tipul şi densitatea reţelei hidrografice

permeabilitatea substratului

lărgimea şi adâncimea albiei minore etc.

particularităţile

cursurilor de apă

precipitaţii abundente

topirea brutală a zăpezilor şi a gheţii sau combinaţii ale acestora

rata de evaporaţie a apei meteorice etc.

particularităţi

climatice

Page 21: Impact Riscuri Inundatii

despăduriri

amplasarea unor localităţi şi a unor obiective

economice în spaţiul inundabil

neexecutarea unor lucrări de întreţinere a

structurilor de protecţie existente (în special diguri)

lipsa unor cercetări interdisciplinare aprofundate

pentru delimitarea precisă a terenurilor inundabile,

pentru evaluarea morfodinamică a albiilor de râu şi

pentru conturarea celor mari adecvate strategii de

management al inundaţiilor în condiţiile

modificărilor climatice globale.

utilizarea terenurilor

gradul de antropizare

Accentuarea

Riscului

Page 22: Impact Riscuri Inundatii

regularizări, îndiguiri şi taluzări - deşi produc o îmbunătăţire a condiţilor de scurgere, pot produce ştrangulări ale secţiunii de curgere sau pot avea efecte grave în anumite cazuri de compunere nefavorabilă a hidrografelor amplasarea unor localităţi şi a unor obiective economice în spaţiul inundabil

accidente şi avarii survenite la lucrările hidrografice - pot produce inundaţii mult mai mari decât cele în regim natural, creând situaţii extrem de periculoase mai ales dacă se produc în timpul viiturilor

practicarea culturilor neacoperitoare (porumb, cartof ş.a.) - favorizează scurgerea apei, în timp ce păşunile naturale, câmpurile de lucernă ş.a. ar avea efect de burete

tasarea solurilor - prin utilizarea maşinilor agricole şi prin păşunat excesiv

extinderea suprafeţelor betonate şi asfaltate din localităţi - cu efect în scăderea permeabilităţii terenurilor

prelevarea de pietrişuri şi nisipuri din albii - având ca efect adâncirea cursurilor de apă),

Accentuarea

Riscului

Page 23: Impact Riscuri Inundatii

Factori care favorizează inundaţiile

regimul torenţial al precipitaţiilor

existenţa unor câmpii joase de subsidenţă cu lunci largi

tendinţele de supraînălţare a albiilor datorită unei denudări active în spaţiul montan

Page 24: Impact Riscuri Inundatii

Viiturile Ploile şi în special cele torenţiale, constau în căderea

unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurs, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşită şi aproape întreaga cantitate de apă se scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore

Viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundaţiilor în albiile majore

Cea mai importantă caracteristică a unei viituri este înălţimea apei în albie

Condiţie pentru inundaţii: existenţa unei lunci inundabile în lungul râului (excepţi e- sectoarele de chei şi defileele din lungul râurilor unde nu se produc inundaţii)

Page 25: Impact Riscuri Inundatii

Viiturile

Tipuri (după Guilcher, 1965):

Viituri mediteraneene – S Franţei, S Italiei

Viituri oceanice – în sezonul rece – V Franţei, Insulele Britanice, E Statelor Unite

Viituri de vară – în zonele temperate

Viituri tropicale – în regiuni în care au loc şi cicloane tropicale şi tornade

Page 26: Impact Riscuri Inundatii

Elemente expuse riscului la inundaţii:

populaţia

bunuri mobile şi imobile

obiective sociale

capacităţile productive: societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi, etc.

baraje şi ale lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de rosc în aval, în cazul producerii de accidente

căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reşele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi epurare, reţele de telecomunicaţii, etc.

mediul natural

Page 27: Impact Riscuri Inundatii

Impactul inundaţiilor în Europa

Inundaţiile datorate precipitaţiilor abundente sunt caracteristice perioadei calde a anului şi primăvara, datorită topirii zăpezilor

Inundaţiile mari au loc după aşa numitele intervale de ocurenţă de 10, 50 sau 100 de ani.

Exemple:

Europa Centrală - iulie 1997

au afectat estul Germaniei, Cehia, Slovacia, Polonia, Austria

Pagubele au fost deosebit de mari, mai ales în Polonia, unde s-au înregistrat 46 de victime, câteva zeci de dispăruţi, 800.000 de refugiaţi, 450.000 ha acoperite de ape, 16 oraşe şi 1260 de sate inundate (mai ales în bazinul Odrei, care a fost afectat de cele mai mari inundaţii ale secolului 20).

Mari pierderi s-au produs şi în Cehia, îndeosebi în Moravia şi în NE Bohemiei: 50 de victime, 50 de oraşe şi 290 de sate acoperite de ape, 130.000 ha inundate, pagube materiale de peste 3 miliarde de $.

Page 28: Impact Riscuri Inundatii

Europa centrală - august 2002

au afectat îndeosebi bazinele Dunării şi Elbei, de pe teritoriile Germaniei, Cehiei, Slovaciei, Austriei, Ungariei

s-au soldat cu peste 100 de morţi şi imense pagube materiale

La mai multe staţii hidrometrice s-au depăşit nivelurile istorice ale cotelor Dunării şi Elbei.

Europa de V şi NV

Inundaţii în urma furtunile anuale datorate ciclonilor atlantici care s-au produs în ultimii ani:1997-2002

Impactul inundaţiilor în Europa

Page 29: Impact Riscuri Inundatii

SV şi S Europei

Inundaţiile sunt rezultatul acţiunii ciclonilor mediteraneeni, în asociere cu i

Spania - 7 august 1996 - Biescas, mică aşezare turistică din Pirineii Spanioli - precipitaţii abundente- un mic râu a ieşit din canalul său artificial şi a produs moartea (prin înec, prin lovire cu buşteni sau prin acoperire cu noroi) a 87 de persoane care îşi petreceau vacanţa într-un camping de rulote

N Portugaliei - decembrie 2002-ianuarie 2003.

Franţa, în ultimii ani, regiunile din sud şi sud-est au suferit aproape în fiecare toamnă şi iarnă de pe urma inundaţiilor şi a alunecărilor de teren

Impactul inundaţiilor în Europa

Page 30: Impact Riscuri Inundatii

Frecvenţa inundaţiilor în Europa

Page 31: Impact Riscuri Inundatii

Impactul inundaţiilor în România

În România sunt 4 000 de râuri cu o suprafaţă a bazinului de peste 10 km2, afectate de viituri şi inundaţii datorate precipitaţiilor excedentare, topirii zăpezilor sau acestor fenomene combinate

Se estimează că suprafaţa maximă expusă inundaţiilor în ţara noastră este de circa 3,5 milioane ha, ceea ce reprezintă 15% din teritoriul ţării

Cele mai

întinse

terenuri

inundabile Câmpia Banato-Crişană (Someş, Crişuri,

Mureş, Timiş)

în lungul Dunării

În lungul râurilor principale din Câmpia Română

(Siret, Buzău, Ialomiţa, Argeş, Olt, Jiu)

Page 32: Impact Riscuri Inundatii

Vulnerabilitatea teritoriului României la riscul de inundaţii

Cea mai mică vulnerabilitate

Câmpia de Vest

Dealurile Vestice

Depresiunea Transilvaniei

Vulnerabilitatea cea mai mare

Subcarpaţii Curburii

centrul Câmpiei Române

Câmpia Moldovei

Subcarpaţii Getici

La munte, vulnerabilitatea este considerată combinată, cele mai intense precipitaţii căzând pe versanţii expuşi circulaţiei dominante.

regiuni în care predomină

influenţe vestice, oceanice.

zone unde predomină influenţele continentale, cu o

puternică încălzire în timpul verii, foarte favorabilă

intensificării mişcărilor convective, atât termice (în

zonele mai joase), cât şi dinamice (în Subcarpaţi).

Page 33: Impact Riscuri Inundatii

Inundaţiile în România

se produc anual circa 10-15 viituri, cu o frecvenţă mai mare la altitudini mijlocii în Carpaţi şi Subcarpaţi şi mai redusă spre regiunile de câmpie.

Inundaţiile catastrofale (produse odată la 50, respectiv 100 de ani) au drept cauză ploile torenţiale combinate cu topirea bruscă a zăpezii.

Primăvara se formează cu regularitate viituri prin topirea zăpezii (a cărei acumulare este asigurată de condiţiile termice negative din timpul iernii), peste care se suprapun ploile de primăvară.

La începutul verii viiturile au caracter general pe teritoriul ţării, sunt datorate ploilor abundente şi au o frecvenţă de 15-20% în zona de câmpie şi 25-30% în zonele montane.

Toamna viiturile sunt mai rare, se datorează ploilor din perioada octombrie-noiembrie şi au o frecvenţă mai ridicată în Banat şi Oltenia;

Page 34: Impact Riscuri Inundatii

În ultimii ani, frecvenţa situaţiilor cu precipitaţii abundente (asociate cu intensificări ale vitezei vântului, grindină, descărcări electrice), urmate de alunecări de teren, curgeri de noroi etc. a crescut simţitor, ele producându-se aproape în fiecare an, cu deosebire în lunile de primăvară şi de vară.

inundaţiile din august 1926, în Transilvania au provocat mari distrugeri în Zona Braşovului şi în oraşul Braşov, ajungând la inundarea străzilor şi a zidurilor cetăţii;

inundaţiile din 23 – 24.05.1970, cauzate de ploi şi topirea bruscă a zăpezilor din munţi

au provocat revărsarea apelor râurilor Someş, Mureş, Olt, Siret cu afluenţii lor

viiturile din 12 – 13.06 au afectat 12 judeţe, inundând 1500 localităţi, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387 au fost distruse

Au provocat 1760 morţi şi 200 000 sinistraţi

pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei;

Inundaţiile în România

Page 35: Impact Riscuri Inundatii

inundaţiile din 30.06.1975 – 03.07.1975 au afectat judeţele Arad, Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa cât şi localităţile aflate de-a lungul râurilor Târnave, Someş, Olt, Mureş, Bistriţa, Siret şi de-a lungul Fluviului Dunărea

Au fost afectate 15000 localităţi în care au fost distruse peste 105000 case

au fost inundate peste 1 milion ha terenuri agricole

930 întreprinderi au suferit pagube şi distrugeri

pagubele au depăşit valoarea de 10 miliarde lei;

Inundaţiile în România

Page 36: Impact Riscuri Inundatii

- inundaţiile din 24.12.1995 – 05.01.1996, cauzate de încălzirea vremii şi topirea bruscă a zăpezilor din munţi, au dus la revărsarea râurilor Arieş, Someşul Mare, Someşul Mic, Crişul Alb, Crişul Negru, Târnava Mare, Târnava Mică, Mureş, Jiu şi a fluviului Dunărea,

au produs pagube materiale în peste 17 judeţe ale ţării, înregistrându-se 4 morţi, 720 case distruse, 7000 case inundate, 413 poduri şi podeţe dărâmate şi luate de ape, 391 localităţi afectate, 91500 ha terenuri agricole inundate

31 miliarde lei pagube din care 25 miliarde numai în judeţul Arad.

Inundaţiile în România

Page 37: Impact Riscuri Inundatii

Inundaţiile din anul 2000

În lunile martie şi aprilie - au afectat îndeosebi Maramureşul, Transilvania, Crişana şi Banatul.

Inundaţiile din anul 2001

în lunile: martie (Maramureş, Transilvania, N Moldovei), aprilie (Crişana, Transilvania),

iunie (14 judeţe din toată ţara).

Inundaţiile din anul 2002

în lunile iulie şi august s-au produs inundaţii repetate în toată România, cu deosebire în Moldova şi în Muntenia

14 victime şi pagube materiale de peste 2.300 miliarde de lei.

Inundaţiile în România

Page 38: Impact Riscuri Inundatii

Inundaţiile din iulie 2005 - în estul, sudul şi centrul ţării

au afectat peste 600 de localităţi din 31 de judeţe, situaţiile cele mai grave înregistrându-se în Argeş, Bacău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Alba şi Vâlcea

21 de persoane şi-au pierdut viaţa

Apele au inundat peste 15.000 de case, distrugând 857 şi avariind alte 2860.

Au fost inundate peste 16.700 de anexe gospodăreşti şi peste 150.000 de hectare de teren agricol, numărul persoanelor evacuate fiind de peste 10.500.

Inundaţiile în România

Page 39: Impact Riscuri Inundatii

Inundaţiile din iulie 2005 - în estul, sudul şi centrul ţării

Circulaţia a fost întreruptă pe câteva zeci de drumuri comunale şi pe anumite porţiuni din drumurile naţionale care leagă Moldova de sudul ţării şi de Transilvania.

110 localităţi au rămas fără curent electric.

În fondul forestier au fost înregistrate peste 132.000 m.c. rupturi şi doborâturi de vânt, peste 650 km de drumuri forestiere distruse, 10.379,2 ha de fond forestier şi 1.072,3 ha plantaţii şi regenerări naturale inundate.

Inundaţiile în România

Page 40: Impact Riscuri Inundatii

Cele mai grave dezastre naturale din România după numărul de persoane decedate şi afectate

Dezastrul Data Persoane decedate

Cutremur 4 martie 1977 1 641

Inundaţii 1926 1 000

Cutremur 10 noiembrie

1940 980

Inundaţii 11 mai 1970 215

Inundaţii 28 iulie 1991 108

Inundaţii iulie 1975 60

Temperaturi extreme

1 iulie 2004 27

Inundaţii 9 iulie 2005 24

Inundaţii 8 iunie 1998 23

Sursa: EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005

Între dezastrele care au loc în România, inundaţiile au cea mai mare proporţie

În ţara noastră, în perioada 1992-2006, inundaţiile au fost responsabile de aproape 80% din pagubele generate de dezastrele naturale şi au cauzat moartea câtorva sute de persoane.

Inundaţiile în România

Page 41: Impact Riscuri Inundatii

Cele mai grave dezastre naturale din România după numărul de persoane decedate şi afectate

Dezastrul Data Persoane afectate

Inundaţii iulie 1975 1 000 000

Cutremur 4 martie 1977 386 300

Inundaţii 11 mai 1970 238 755

Inundaţii iulie 1997 122 320

Inundaţii aprilie 2000 60 431

Inundaţii 28 iulie 1991 15 000

Inundaţii 9 iulie 2005 14 669

Inundaţii 28 iulie 2004 14 128

Inundaţii 8 iunie 1998 13 000

Inundaţii 19 iunie 2001 10 803

Sursa: EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005

Între dezastrele care au loc în România, inundaţiile au cea mai mare proporţie

Inundaţiile în România

Page 42: Impact Riscuri Inundatii

Impactul pozitiv al inundaţiilor

Realimentarea cursurilor fluviatile, rezervoarelor (lacurilor) de suprafaţă şi acviferului subteran

Întreţinerea terenurilor agricole şi a suprafeţelor piscicole dulcicole.

Favorizarea calităţii agricole a câmpiilor prin aportul de material sedimentar fin (nisip, silt, argile), ca şi de materii organice, săruri minerale şi alte nutriente

Plantele şi solurile câmpiilor aluviale constituie un filtru natural pentru retenţia a numeroşi produşi poluanţi sau toxici, a căror diseminare este astfel limitată, ceea ce favorizează calitatea apelor din aval lor, reducând aprioric costul tratamentelor de ape uzate

Page 43: Impact Riscuri Inundatii

Proliferarea unor alge microscopice de apă dulce (cloro- şi cianoficeae), care fixează azotul şi care contribuie la fertilitatea solurilor

Acumulările de nisip în avalul fluviilor de către apele revărsate conduc uneori la edificarea barierelor naturale, care ţin loc de protecţie temporară împotriva furtunilor de coastă

Văile aluviale, a căror topografie aplatizată predispune la

agricultură, creşterea animalelor, navigaţie şi căi de comunicaţie/transport, dezvoltare industrială, favorizează menţinerea diversităţii biologice specifică zonelor umede

Impactul pozitiv al inundaţiilor

Page 44: Impact Riscuri Inundatii

Impactul negativ al inundaţiilor

Pagube economice directe şi indirecte

Efecte sociale negative

Efecte ecologice negative

Efecte geomorfologice (eroziuni de maluri şi în albie, transport semnificativ de aluviuni)

Page 45: Impact Riscuri Inundatii

Managementul

inundaţiilor

Page 46: Impact Riscuri Inundatii

Managementul inundaţiilor se realizeaza prin activităţi ce cuprind planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii.

Managementul inundaţiilor

Page 47: Impact Riscuri Inundatii

Planul de Management al Riscului la Inundaţii,

elaborat la nivel de bazin sau spaţiu hidrografic;

Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor

elaborat la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;

Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor (planuri operative de interventie)

elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

Managementul inundaţiilor

Page 48: Impact Riscuri Inundatii

managementul resurselor de apă

amenajarea teritoriului şi

dezvoltarea urbană

protecţia naturii

dezvoltarea agricolă şi silvică

protecţia infrastructurii de

transport, a construcţiilor şi a

zonelor turistice

protecţia individuală

Managementul inundaţiilor

Activitate intersectorială

şi multidisciplinară

Page 49: Impact Riscuri Inundatii

facilitat de faptul că locul de manifestare al acestora este

predictibil şi este de multe ori posibilă o avertizare

prealabilă a populaţiei

actori implicaţi:

Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă la

nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”

Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la

costrucţii hidrotehnice şi poluări accidentale

Managementul inundaţiilor

Page 50: Impact Riscuri Inundatii

ORDIN-ul Nr. 638/420 din 12 mai 2005:Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

HOTARAREA nr. 1854 din 22/12/2005: Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen scurt

HOTARÂREA nr. 846 din 6/09/2010: Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu si lung

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

Page 51: Impact Riscuri Inundatii

Adoptat prin:

ORDIN-ul Nr. 638/420 din 12 mai 2005

Scop:

stabilirea atribuţiilor ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice

Documente de baza privind managementul riscului de inundaţii

1. Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 52: Impact Riscuri Inundatii

Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor revine:

Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Padurilor,

care se subordonează

Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 53: Impact Riscuri Inundatii

Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de:

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Padurilor.

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 54: Impact Riscuri Inundatii

Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor este asigurată de către

Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile sale teritoriale.

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 55: Impact Riscuri Inundatii

Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor…, care:

se elaborează:

pe judeţe,

localităţi şi

la nivel bazinal.

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 56: Impact Riscuri Inundatii

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

poluări accidentale

Page 57: Impact Riscuri Inundatii

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor cuprind:

schema fluxului informaţional operativ-decizional

tabele cuprinzând datele caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile, măsuri de apărare împotriva inundaţiilor, stocul de mijloace şi materiale existente

planul de situaţie al localităţii, judeţului sau bazinului hidrografic la diferite scări, în funcţie de nivelul de investigare, cu trasarea ariilor inundabile.

emise de:

Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale (locale) si aflate in concordanţă cu cele ale comitetelor judeţene si la rândul lor cu planurile comandamentelor la diverse obiective.

1.Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii…

Page 58: Impact Riscuri Inundatii

Adoptata prin:

Hotarârea nr. 1854 din 22/12/2005

Publicata in

Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 26/01/2006

Scop:

reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei

şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o

politică care să corespundă standardelor şi aşteptărilor

comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

2. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)

Page 59: Impact Riscuri Inundatii

Formează documentul cadru pentru pregătirea şi adoptarea unor măsuri şi acţiuni specifice vizând: cunoaşterea riscului la inundaţii;

monitorizarea fenomenului de inundaţii;

informarea populaţiei;

considerarea riscului la inundaţii în toate activităţile de amenajare a teritoriului;

adoptarea de măsuri preventive;

pregătirea pentru situaţii de urgenţă;

reconstrucţia şi învăţarea din experienţa anterioară.

2.Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)

Page 60: Impact Riscuri Inundatii

Obiectivele Strategiei

Obiective economice

urmăresc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii economice existente şi garantarea satisfacerii oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare

Obiective sociale

au în vedere protecţia populaţiei şi a comunităţilor umane împotriva inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a populaţiei.

Obiective de mediu

Urmăresc protectia factorilor de mediu si pastrarea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi obiectivele de mediu

2.Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen scurt)

Page 61: Impact Riscuri Inundatii

privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.

Aprobata de:

Parlamentul European in 23 octombrie 2007

Scop: reducerea consecinţelor negative pentru: √ sănătatea umană √ mediu √ patrimoniul cultural

√ activitatea economică stabilirea unui cadru pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii

Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei europene privind inundaţiile este în curs de elaborare

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

3. Directiva 2007/60/CE a

Page 62: Impact Riscuri Inundatii

Obligaţiile statelor membre

Întreprinderea unei evaluări preliminare de risc privind

inundaţiile 22 decembrie 2011

Realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc privind

inundaţiile 22 decembrie 2013

Realizarea şi publicarea planurilor de gestionare a riscului

de inundaţi 22 decembrie 2015

Revizuirea şi actualizarea planurilor de management

22 decembrie 2021

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

3. Directiva 2007/60/CE a

Page 63: Impact Riscuri Inundatii

Adoptata prin:

Hotărârea 846 din 6 septembrie 2010

Scop:

Definirea unui cadru tehnic, institutional si legal pentru

prevenirea si reducerea tuturor consecintelor negative ale

inundatiilor asupra activitatilor socio-economice, asupra

proprietatilor, asupra vietii si sanatatii oamenilor si a

mediului (reducerea tuturor riscurilor la inundatii pana la

niveluri acceptabile)

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 64: Impact Riscuri Inundatii

Reprezinta si cadrul care defineste sarcinile si responsabilitatile autoritatilor si institutiilor nationale, regionale si locale in privinta managementului riscului de inundatii;

Realizata pentru o perioada de 30 de ani (2009-2039), tinand cont de necesitatile specifice si de obligatiile internationale ale Romaniei

Documente de baza privind managementul inundaţiilor

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 65: Impact Riscuri Inundatii

Cuprinde 6 capitole:

1. Necesitatea Strategiei

Are rol introductiv si prezinta motivele elaborarii si implementarii unei strategii la nivel national privind managementul riscului la inundatii

2. Scopul Strategiei Tratează succint scopul final al strategiei acela de

punere în aplicare a prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii

3. Principiile si conceptele de baza ale Strategiei

Descrie principiile si conceptele de baza ale Strategiei

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 66: Impact Riscuri Inundatii

4. Obiectivele Strategiei; Prezintă un număr de 11 obiective generale propuse în

cadrul strategiei, şi cele 31 obiective structurate pe domeniile economic, social şi de mediu.

5. Prevederi ale Strategiei şi Planului de acţiune pentru implementarea acestora; Sunt descrise ţintele cuantificabile propuse a fi atinse prin

implementarea strategiei şi ţintele care nu pot fi cuantificabile dar sprijină reducerea şi minimizarea pierderilor datorate inundaţiilor, precum şi reducerea riscului la inundaţii

Sunt prezentate si principalele acţiuni pentru punerea în aplicare a strategiei, acţiuni care vin să detalieze măsurile propuse în cadrul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 67: Impact Riscuri Inundatii

6. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei

Cuprinde un număr de 23 de măsuri detaliate prin 83 de acţiuni; fiecare acţiune abordează un anumit aspect care trebuie atins cu perioada şi costul estimativ de implementare

Principalele actiuni pentru aplicarea strategiei sunt:

Cresterea capacitatii institutionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri

Îmbunatatirea cadrului legislativ:

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 68: Impact Riscuri Inundatii

1. Potrivit Strategiei se urmăreşte:

reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri în zone cu vulnerabilitate semnificativă, de la 1.028 mil. ha la nivelul anului 2006 până la circa 400.000 ha în anul 2039,

reducerea numărului de persoane expuse riscului de inundaţii de la

circa 930.000 locuitori (în 2006) la aproape 350.000 locuitori în anul ţintă 2039

reabilitarea anuala a cel puţin 400 km de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor,

creşterea capacităţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel puţin 30%,

modificarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinţe multiple,

reabilitarea anuală a minim 20 km de derivaţii de ape mari

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 69: Impact Riscuri Inundatii

1. Potrivit Strategiei se urmăreşte:

reabilitarea a cel puţin 80% dintre barajele şi lacurile de acumulare cu rol important în atenuarea viiturilor.

până în anul 2039 să nu se mai înregistreze nici o pierdere de

vieţi omeneşti datorată fenomenului de inundaţii (de la o medie multianuală de 13 persoane/an înregistrată în intervalul 1969-2006).

scăderea pagubelor potenţiale provocate de inundaţii locuinţelor de la o medie multianuală de 86 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate (valoare înregistrată în perioada 1969-2006), la cel mult 40 de locuinţe distruse la 1.000 ha inundate în anul 2030,

scaderea pagubelor potentiale produse infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă cu circa 80%.

4. Strategia de management a riscului la inundaţii (pe termen mediu si lung)

Page 70: Impact Riscuri Inundatii

Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;

Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Manualul primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, 2005“, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Alte legi şi acte normative

Page 71: Impact Riscuri Inundatii

Cuprinde:

Managementul riscului de inundatii

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii

Managementul inundaţiilor

Page 72: Impact Riscuri Inundatii

Managementul riscului de inundaţii

aplicarea unor politici, proceduri şi practici bazate pe acte oficiale avand ca obiective

Obiectivele managementului

1. Identificarea riscurilor

2. Analiza riscurilor

3. Evaluarea riscurilor

4. Tratarea riscurilor

5. Monitorizarea riscurilor

Scop: reducerea riscului de inundaţii (componenta esentiala a dezvoltarii durabile) – diminuarea pagubelor şi a victimelor

Page 73: Impact Riscuri Inundatii

Problema esenţială

în managementul riscului la inundaţii este problema riscului acceptat de populaţie şi

decidenţi,

ştiut fiind că

nu există o protecţie totală împotriva inundaţiilor (risc zero),

după cum nu există nici

un consens asupra riscului acceptabil.

Managementul riscului de inundaţii

Page 74: Impact Riscuri Inundatii

În consecinţă,

riscul acceptabil

trebuie să fie

rezultatul unui echilibru între riscul şi beneficiile atribuite unei activităţi

ca urmare a

reducerii riscului la inundaţii sau a

unei reglementări guvernamentale.

Managementul riscului de inundaţii

Page 75: Impact Riscuri Inundatii

Principii generale de protecţie împotriva inundaţiilor

riscul de inundaţie nu poate fi complet înlăturat. El rezultă din combinarea a două componente :

factorul hidrologic aleatoriu

vulnerabilitatea

apa trebuie reţinută cât mai mult pe versanţi şi în albiile râurilor pentru a rezulta o atenuare dinamică a viiturilor

încetinirea scurgerii apei se produce în mod natural dacă albia râului nu este modificata excesiv

toate acţiunile de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie să fie integrate în planul de dezvoltare durabilă incluzând aspecte sociale, economice şi de mediu

protecţia împotriva inundaţiilor trebuie realizată prin efortul întregii colectivităţi ameninţate şi de către toţi actorii implicaţi în gestiunea acestui fenomen

Page 76: Impact Riscuri Inundatii

Elemente expuse riscului de inundaţii:

populaţia

bunuri mobile şi imobile

obiective sociale

capacităţile productive: societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi, etc.

baraje şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente

căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale,

retele de alimentare cu energie electrică, gaze,

sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare,

staţiile de tratare şi epurare, reţele de telecomunicaţii, etc.

mediul natural

Page 77: Impact Riscuri Inundatii

• Stabilirea hidrogramei de viitura

Ajuta la precizarea intervalul de timp scurs care separă precipitaţile din amonte şi inundaţiile din aval

• Modelizările fizice şi numerice

Contribuie la prevederea caracteristicilor inundaţiilor viitoare pentru diferite condiţii geologice, topografice şi meteorologice

• Studiul statistic al fenomenului de viitura

Cunoaşterea frecvenţei inundaţiilor de diverse intensităţi se bazează pe măsurările de debit lichid maxim din fiecare an, pe serii de timp cât mai lungi posibile

•Etc.

Analiza riscului

Are la baza identificarea si analiza hazardului:

Page 78: Impact Riscuri Inundatii

• Intocmirea de harti a riscurilor de inundatii

Afganistan

- cunoaştere precisă a

zonelor de risc, cât şi a

caracteristicilor ploilor şi a

inundaţiilor

Evaluarea riscului

Page 79: Impact Riscuri Inundatii

Strategiile de protectie împotriva inundaţiilor

1. Măsuri destinate reducerii vulnerabilităţii

la viituri a obiectivelor social economice şi de mediu prin:

limitarea ocupării zonelor potenţial inundabile şi adoptarea de măsuri de precauţie individuale şi de grup,

realizarea de sisteme de informare şi avertizare, respectiv de planuri de apărare.

Tratarea riscului Masuri de pregatire, prevenire

Page 80: Impact Riscuri Inundatii

2. Măsuri de diminuare a magnitudinii şi

frecvenţei viiturilor

au ca obiectiv reducerea maximală a probabilităţii de

inundare prin realizarea de lucrări bazate pe standarde şi negocieri cu populaţia.

3. Măsuri de intervenţie în perioada de formare a viiturilor şi după retragerea apelor în albia minoră.

pot fi grupate sub termenul generic de răspuns la

acţiunea distrugătoare a inundaţiei şi la situaţia creată după încetarea evenimentului.

Tratarea riscului

Masuri de raspuns

Page 81: Impact Riscuri Inundatii

Măsuri structurale Măsuri care reduc nivelurile maxime în albie

(curăţirea apei râurilor, lucrări de regularizare ale albiei etc.)

Măsuri care reduc debitul de vârf al viiturilor (acumulări permanente, nepermanente, lucrări de terasare pe versanţi, împăduriri, lucrări de reţinere a apei pluviale, derivaţii etc.),

Măsuri care reduc durata viiturii (lucrări de drenaj şi de desecări),

Măsuri care apără bunurile şi populaţia din albia majoră (îndiguiri şi ziduri de beton).

Tratarea riscului

Page 82: Impact Riscuri Inundatii

1. Amenajarea raurilor si fluviilor: regularizarea şi îndiguirea cursurilor de apă

Limiteaza revărsarea apelor în timpul viiturilor

Apara populatia si bunurile din albia majora

Canalizarea

Indiguirea

M Ă S U R I

S T R U C T U R A L E

Tratarea riscului

Page 83: Impact Riscuri Inundatii

Atenuare undelor de viitură prin întârzierea scurgerii unei părţi din volumul undei afluente prin reţinerea temporară a acesteia

acumulări permanente,

nepermanente,

lucrări de terasare pe versanţi,

împăduriri,

lucrări de reţinere a apei pluviale, derivaţii

M Ă S U R I

S T R U C T U R A L E

2. Regularizarea debitului cursurilor de apă

Tratarea riscului

Page 84: Impact Riscuri Inundatii

Reducerea violenţei de manifestare a torenţilor

Baraje cu rezistenţă şi capacitate mare de reţinere a aluviunilor

M Ă S U R I

S T R U C T U R A L E

3. Amenajări de torenţi

Tratarea riscului

Page 85: Impact Riscuri Inundatii

Strategiile Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii

Reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor prin:

-planificare adecvată

- politică care să corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităţilor locale, în condiţiile protecţiei mediului

M Ă S U R I

N O N - S T R U C T U R A L E

1. Cadrul legislativ în România

Apărute în 2005 si 2010

Scop

Prevenirea ai apararea

Page 86: Impact Riscuri Inundatii

Prevenirea ai apararea

Se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, având la bază:

2.1. Întocmirea planurilor de apărare

Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii

hidrotehnice şi poluări accidentale

M Ă S U R I

N O N - S T R U C T U R A L E

2. Măsuri organizatorice

2.2. Acţiuni de educare a populaţiei şi percepţia riscului

organizarea exerciţiilor de simulare a inundaţiilor

conştienţizarea populaţiei şi autoriţăţii locale asupra riscului indus de astfel de fenomene

educarea pentru a ştii cum să răspundă în situaţii de criză.

sondajul de opinie publică

ex. chestionarul de percepţie a inundaţiilor

Page 87: Impact Riscuri Inundatii

40% dintre locuitorii României au asigurate bunurile împotriva unor astfel de fenomene

3. Sistemul de asigurare şi ajutorare a populaţiei

M Ă S U R I

N O N - S T R U C T U R A L E

4. Sistemul de avertizare, alertă şi prognoză în caz de viituri şi inundaţii

elaborarea unor prognoze şi avertizări hidrologice şi meteorologice cu grad de acurateţe cât mai ridicat şi utilizarea cât mai corectă a acestora de către cei răspunzători de gestionarea situaţiilor de risc.

5. Managementul bazinelor hidrografice

dintre cele mai ieftine şi eficiente măsuri de diminuare a debitelor de vârf şi a revărsărilor asociate viiturilor sunt cele care au ca scop retenţia temporară a apei.

6. Gestiunea ariilor inundabile

Tratarea riscului

Page 88: Impact Riscuri Inundatii

Cuprinde:

Managementul riscului de inundatii

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii

Managementul inundaţiilor

Page 89: Impact Riscuri Inundatii

AC

ŢI

UN

IL

E

Nr. Crt. CATEGORII DE ACŢIUNI

ETAPE

PRE- DEZASTRU

ÎN TIMPUL

DEZAS-

TRULUI

POST

DEZASTRU

PE TERMEN

LUNG

PR

EV

EN

IRE

A

1 Inventarierea surselor de

risc

2 Evitarea

3 Evaluarea riscurilor

4 Corectarea

5 Structuri oreganizatorice

6 Planificarea

7 Asigurarea logistică

8 Instruire/pregătire/antrenar

e

9 Reguli de comportare

PR

OT

EC

ŢIA

10 Înştiinţare, informare,

alarmare

11 Analiza situaţiei create

12 Luarea hotărârii

13 Protecţia individuală şi

familială

14 Protecţia de grup,

colectivă

15 Dispersare, evacuare,

relocare

16 Localizare

INT

ER

VE

IA

17 Desfăşurarea activităţii de

conducere

18 Cercetare-căutare

19 Supraveghere şi control

20 Asistenţă medicală şi

psihologică

21 Dispersare, evacuare,

relocare

22 Asistenţă sinistraţi

23 Pază şi ordine

24 Asistenţă religioasă

25 Refacerea capacităţilor

26 Daune, compensaţii 27 Restabilirea capacităţii de acţiune

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii

Page 90: Impact Riscuri Inundatii

Etapa pre-dezastru

Are la baza etapa specificea managementului riscului, respectiv activitatile specifice de prevenire a riscului la care se adauga activitati specifice de tip operativ (protectie)

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii

Page 91: Impact Riscuri Inundatii

91

Elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor;

Elaborarea planurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor şi localităţilor situate în aval de cursuri de apa ;

Organizarea periodică a exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre ;

Instalarea mijloacelor de alarmare în localităţi;

Întocmirea planurilor de evacuare;

Constituirea formaţiilor dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora;

Verificarea periodică a lucrărilor de gospodărirea apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

Principalele masuri preventive

Page 92: Impact Riscuri Inundatii

92

Înştiinţarea, Avertizarea şi Alarmarea:

- Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

- Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la Centrul operativ al Ministerului Mediului şi Padurilor.

- Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice.

- Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune.

Principalele masuri preventive

Page 93: Impact Riscuri Inundatii

Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor:

a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile

hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate;

b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor.

Principalele masuri preventive

Page 94: Impact Riscuri Inundatii

94

A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

• cota fazei I de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

• cota fazei a II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;

• cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.

Principalele masuri preventive

Page 95: Impact Riscuri Inundatii

95

SEMNIFICATIA COTELOR DE APARARE

Zonele indiguite ale cursurilor de apa

Faza I

Faza a II-a

Faza a III-a

FAZA a III-a DE APARARE

Nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m

sub cota niv.max. pentru care s-a

dimensionat digul

FAZA a II-a DE APARARRE Nivelul apei ajunge la jumatatea inaltimii

dintre cota F I si FIII

FAZA I DE APARARE Nivelul apei ajunge la piciorul taluzului ext. al

digului pe 1/3 din lungimea acestuia

Page 96: Impact Riscuri Inundatii

96

B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:

• cota de atenţie (CA) – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;

• cota de inundaţie (CI) – nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;

• cota de pericol (CP) – nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

C. Pentru lacuri de acumulare:

a) fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor baraj.

Principalele masuri preventive

Page 97: Impact Riscuri Inundatii

97

MARIMI CARACTERISTICE DE APARARE

Semnificatia cotelor de aparare in zonele neindiguite ale cursurilor de apa

COTA DE ATENTIE(CA) Nivelul la care pericolul de inundatii este

posibil dupa

un interval de timp relativ scurt

COTA DE INUNDATIE (CI) Nivelul la care incepe inundarea

primului obiectiv

COTA DE PERICOL (CP) Nivelul la care sunt necesare masuri deosebite

de evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii la

folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si

luarea de masuri deosebite in exploatarea c.h.

Page 98: Impact Riscuri Inundatii

98

D. În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea

gheţurilor şi revărsarea apelor:

• faza I – atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se

scurg pe cursul de apă;

• faza a II-a – atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;

• faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat fomând zăpoare (baraje de gheaţă).

Page 99: Impact Riscuri Inundatii

Etapa in timpul dezastrului

Are in componenta activitati de prevenire si prognoza dar predomina cele specifice specifice fazei operative de interventie

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii

Page 100: Impact Riscuri Inundatii

Detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile

Prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă

Avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor

Etapa de prognoza

Page 101: Impact Riscuri Inundatii

Starea de aparare se declanşează de către comitetele judeţene de apărare împotriva dezastrelor cu participarea directă a autorităţiilor bazinale de ape şi/ sau a autorităţiilor acestora S.G.A. .

Este urmata de declansarea unor acţiuni operative pe care le execută comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale

Pe tot parcursul intervenţiei fiecare comitet raportează ierarhic asupra desfăşurării acţiunilor proprii. Pe cât posibil conţinutul acestor rapoarte operative trebuie concepute sub formă standard.

Etapa operativă de intervenţie

în perioada inundaţiei

Page 102: Impact Riscuri Inundatii

Etapa post-dezastru

Se refera la activitati de restabilire a starii de normalitate (termen scurt

De asemenea aceasta etapa cuprinde faza de evaluare a eficientei procesului de management al situatie de urgenta s

Managementul situatiilor de urgenta generate de inundaţii

Page 103: Impact Riscuri Inundatii

Faza de restabilire a normalitatii cuprinde:

Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare,

Aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;

Stabilirea pagubele fizice şi valorice determinate de inundaţii şi a măsurile necesare pentru refacerea obiectivelor afectate

Sprijinirea populaţia pentru refacerea sau repararea gospodăriilor avariate sau distruse;

Întocmirea rapoartelor de sinteză la sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii.

Etapa de post- inundaţie

Page 104: Impact Riscuri Inundatii

Faza de evaluare cuprinde:

analiza de detaliu a producerii şi desfăşurării fenomenului de viitură din punct de vedere hidro-meteorologic şi hidraulic,

analiza modului de informare hidro- meteorologică şi de funcţionare a sistemului informaţional de avertizare şi prognoză hidrologică a viiturii,

analiza deciziilor şi a modului de intervenţie operativă în perioada de criză,

estimarea pagubelor şi analiza necesităţiilor,

Etapa de post- inundaţie

Page 105: Impact Riscuri Inundatii

Faza de restaurare şi de reconstrucţie după terminarea inundaţiei sau modul de gestiune post- criză.

restaurarea se referă la reînceperea vieţii economice şi sociale afectate de inundaţie

reconstrucţia priveşte refacerea bunurilor distruse şi a mediului afectat de inundaţii.

Etapa de post- inundaţie

Page 106: Impact Riscuri Inundatii

Faza de consiliere a intreprinderilor în perioada de redemarare şi reconstrucţie.

etapa are un rol deosebit în estimarea cât mai corectă a necesităţiilor intreprinderilor în mobilizarea factorilor mai puţin implicaţi în înţelegerea reconstrucţiei ca o ocazie pentru modernizarea utilajelor, precum şi în adoptarea măsurilor de preîntâmpinare şi de prevenire necesare.

Etapa de post- inundaţie

Page 107: Impact Riscuri Inundatii

Faza de gestiune a ajutoarelor financiare şi administrative

are loc pe baza evaluării pagubelor şi analizei necesităţiilor de compensare parţială sau totală a acestora.

Etapa de post- inundaţie

Page 108: Impact Riscuri Inundatii

Demersuri la nivel national

Derularea unor contracte de finantare in sectorul protectiei impotriva inundatiilor, in principal cu scopul realizarii hartilor de hazard ale zonelor inundabile

Contractele mai vizeaza planurile de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor in mai multe zone cu risc.

In bazinele hidrografice Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Buzau, Ialomita, Mostistea, Calmatui, Siret, Jiu si Olt.

Beneficiarii contractelor sunt Administratia Nationala Apele Romane si Administratiile Bazinale, carora ANAR le-a delegat responsabilitatea implementarii contractelor.

Masurile vizeaza modernizarea sistemului de management al inundatiilor.

Page 109: Impact Riscuri Inundatii

Demersuri la nivel national Rezultat

Realizarea hartilor de hazard si

Realizarea planului pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor la nivelul bazinelor hidrografice mentionate.

Contractele asigura baza necesara pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodarire a apelor in conformitate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii.

Page 110: Impact Riscuri Inundatii

Sursa: Dan Bălteanu, 2007, IGAR, Bucureşti