HERNII , EVENTRATII , EVISCERATII

HERNII , EVENTRATII, HERNII , EVENTRATII, EVISCERATIIEVISCERATII

CONFERENTIAR CONFERENTIAR DR.TRAIAN PATRASCUDR.TRAIAN PATRASCU

HERNIILE

GENERALITATI

HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL SAU OBISNUIT

IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT , DECI PREVIZIBIL.

HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE SLABE

SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN ACELEASI LOCURI

GENERALITATI

TREBUIE DEOSEBITE DE :

EVENTRATII

EVISCERATII

HERNII DIAFRAGMATICE

HERNII INTERNE

ETIOPATOGENIE

AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI BARBATI/FEMEI 3/1 FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA

CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI PREDISPOZITIE EREDITARA DOUA VARIETATI ETIOLOGICE1. HERNIA CONGENITALA2. HERNIA DOBANDITA: a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate,

sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori,

constipati, prostatici) EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE PREDISPUSE

LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI, TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE ABDOMINALA A LUI BERGER

ANATOMIE PATOLOGICA

ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

TRAIECT

INVELISURI

CONTINUT

TRAIECTUL

a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

b)un canal care comporta:1. un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal2. un traiect intraparietal3. un orificiu (inel) extern sau superficial4. traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul

superficial

INVELISURILE

SACUL:-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se

angajeaza viscerele prolabate-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea

unui viscer subperitoneal-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,

cloazonari longitudinale INVELISURILE EXTERNE:-lipom preherniar-fascia transversalis-tesut celular subcutanat-piele

CONTINUT

Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia pancreasului

Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin subtire si , mai rar , colon

PROBLEME DE DIAGNOSTIC

Diferite la hernia simpla fata de cea complicata

Semne functionale in raport invers cu marimea:-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare

la mers , ortostatism prelungit si effort-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o

infirmitate

EXAMENUL CLINIC

INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism PALPARE: -se determina consistenta si pediculul-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa

abdominala-se exploreaza traiectul herniar ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR

HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE! PERCUTIE EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE

REPREZENTA UN EPIFENOMEN) TUSEU RECTAL

INDICATIILE OPERATORII

RISCUL OPERATOR:-starea generala-varsta-tare individuale RISCUL CONSERVARII HERNIEI:-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la

domiciliu-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza) TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU CONTRAINDICATII

ABSOLUTE SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:-reintegrarea viscerelor herniate-suprimarea sacului-refacerea solida a peretelui

VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT

INTESTIN SUBTIRE EPIPLOON COLON APENDICE DIVERTICUL MECKEL VEZICA URINARA

EPIPLOON

COLON

DIVERTICUL MECKEL

COMPLICATIILE HERNIILOR

STRANGULAREA PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU IREDUCTIBILITATEA CONTUZIA HERNIARA TUBERCULOZA HERNIARA TUMORILE HERNIARE

I.STRANGULAREA HERNIEI Complicatia cea mai frecventa si mai grava Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul

herniar cu compromiterea irigatiei Agentii anatomici ai strangularii pot fi1. Inelul fibros al orificiului profund2. Coletul sacului3. Coletul diverticulilor intrasaculari Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul

strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid

In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor externe

Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:1. Stadiul congestiv2. Stadiul ischemic3. Stadiul de gangrena si perforatie

STRANGULAREA HERNIEI STADIUL CONGESTIV:-jena a circulatiei venose de intoarcere-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis-la piciorul ansei apare inelul de strangulare-leziuni reversibile STADIUL ISCHEMIC:-se intrerupe si circulatia arteriala-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni

hemoragice subseroase-leziunea cea mai severea e la colet-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa-lichidul din jurul ansei este intens hematic-leziuni ireversibile , necesita rezectie STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:-placarde de sfacel la nivelul ansei-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune-in mezenter infarct localizat-intestin in amonte destins hidro-gazos-in marea cavitate lichid de ocluzie

STRANGULAREA HERNIEI

FORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA

STRANGULAREA RETROGRADA

STRANGULAREA-ETIOLOGIE

Apare mai frecvent , adulti si batrani

Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si scleros

In herniile mari strangularea se produce mai ales intrasacular, pe brida

MECANISMUL STRANGULARII

INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei eferente

Factorul vascular

CLINICA

SEMNE FUNCTIONALE: Durere Colici repetate Greturi si varsaturi Oprirea gazelor Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire

laterala)SEMNE FIZICE: Bombarea herniei Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea

pedicolului Hernie ireductibila Fara impulsiune si expansiune la tuse Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac Abdomen meteorizat Stare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIE

Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata cu peritonita difuza

Rar flegmon piostercoral FORME PARTICULARE:1. Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse ,

evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore

2. Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore

3. Forme latente-manifestari herniare minime sau inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la batrani , debilitati, femei obeze.

TRATAMENT

Operatie de urgenta

Manevrele de taxis sunt periculoase

Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta examinare

In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si local

II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU

Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu poate fi mentinuta

Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si tulburari de ritm cardiac

Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia viscerelor herniate , strangulari intrasaculare

Necesita pregatire preoperatorie speciala

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE

Poate avea doua cauze:1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin

in stanga)-se mai numesc si hernii prin alunecare-sacul peritoneal lipseste-voluminoase , partial reductibile-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie2.Aderente inflamatorii-apare in herniile vechi , voluminoase Risc mare de strangulare Tentativele de reducere sunt periculoase Timpul operator specific este desfacerea aderentelor

IV.CONTUZIA HERNIARA

Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-scrotala)

ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA

V.TUBERCULOZA HERNIARA

Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos

IV.TUMORILE HERNIARE

Se dezvolta la nivelul organelor herniate

Complicatie rara

VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR

HERNIILE INGHINALE

GENERALITATI

80-90% din toate herniile

De 4 ori mai frecventa la barbati

Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIE

CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al uterului

PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia

transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos

ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului ligamentului inghinal

ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului extern

VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:

-foseta externa-foseta mijlocie Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se

gaseste foseta interna

EMBRIOLOGIE

Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica externa formata prin persistenta canalului peritoneo-vaginal:

-testiculara cand coboara pana la testicul-funiculara cand persista numai o parte din canal-chist de cordon cand persista o zona intermediara a

canalului peritoneo-vaginal

HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA-prin foseta externa HERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie-sac total extrafunicular HERNIA OBLICA INTERNA

-prin foseta interna-foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA SIMPTOME-jena la efort sau mers-dureri inghinale moderate SEMNEINSPECTIE-tumefactie herniaraPALAPARE-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii

pedicolului-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducerePERCUTIA-mat (epiploon) , sonor(intestin) DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:-varf de hernie-apare in orificiul profund-interstitiala-in canalul inghinal-bubonocel-la orificiul inghinal superficial-inghino-funiculara pana la radacina bursei-inghino-scrotala coboara pana in scrot

HERNIE INGHINALA DIRECTA

Aspect globulos

Deasupra si lateral de spina pubelui

Frecvent bilaterala

Se stranguleaza foarte rar

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

-ectopia testiculara

-chistul de cordon

-adenopatia inghinala

-varicocelul

-hidrocelul

TRATAMENT

PRINCIPIILE OPERATIEI:

REINTEGRAREA CONTINULUI

REZECTIA SACULUI

REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

TEHNICA OPERATORIE

INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL IZOLAREA CORDONULUI DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI

HERNIAR DISECTIA SACULUI DESCHIDEREA SACULUI ELIBERAREA CONTINUTULUI LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUI

PROCEDEE ANATOMICE

PROCEDEE RETROFUNICULARE

PROCEDEE PREFUNICULARE

PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE FEMURALE

ETIOLOGIE

Mai frecvente la femeie

De doua ori mai frecvente pe dreapta

Hernie de slabiciune

Hernie mica

Strangulare frecventa si grava

ANATOMIE PATOLOGICA

SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL “CHIRURGICAL”:-anterior ligamentul inghinal-lateral vena femurala-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita

de ligamentul Cooper-medial ligamentul lacunar Gimbernat COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN

INELUL FEMURAL RIGID FORME RARE:-prevasculara inaintea vaselor femurale-Laugiet prin ligamentul Gimbernat-multiloculara-pectineala

CLINICA

SIMPTOMATOLOGIE:-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de

extensie si calamte de flexie INSPECTIE:-tumefactie herniara sub linia Malgaigne PALPARE:-consistenta moale-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal-lateral se percep pulsatiile arterei femurale-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):-adenopatia crurala-dilatatia ampulara a crosei safenei-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului

psoas

COMPLICATII

Foarte frecvent strangulare

Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:-adenoflegmon femural-tromboflebita a crosei safenei

TRATAMENT

CALEA INGHINALA:-nu se sectioneaza ligamentul inghinal-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza

sacul pe sub arcada-deschiderea , ligatura si rezectia sacului-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului

conjunct la ligamentul Cooper CALEA INGHINO-FEMURALA:-necesita sectiunea ligamentului inghinal!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA! PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE OMBILICALE

HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI

Apare in primele luni de viata Favorizata de stare generala mediocra si rahitism Sac peritoneal foarte subtire De obicei de dimensiuni mici Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali Nu se stranguleaza niciodata Se poate vindeca spontan Asociat se trateaza rahitismul si denutritia

HERNIA OMBILICALA LA ADULT

Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe Sacula re de obicei cloazonari se septuri Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si

epiloon, frecvent aderente intre ele si de sac Hernia mica:-de obicei reductibila-prost tolerata, produce dureri colicative Hernia mare:-neregulata-piele subtiata-de obicei ireductibila Complicatii-strangularea-complicatii cutanate-ruptura herniei-cancerul organelor herniate

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Papilomul benign al pielii ombilicului

Metastazele ombilicale

Dilatarea inelului ombilical prin ascita

Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT

Hernia mica se repara la fel ca la copil

Hernia mare necesita omfalectomie

Deschiderea sacului se face la vedere

Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBE

Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor drepti abdominali

Clinic dureri abdominale

Interventia – inchiderea orificiului

HERNIILE RARE

HERNIA SPIEGEL

Se produce printr-un punct slab situat la locul unde teaca posterioara a muschiului drept inceteaza ( arcada Douglas)

Clinic-apare la incrucisarea intre marginea laterala a muschiului drept abdominal cu o linie care uneste spina iliaca antero-superioara cu ombilicul

Poate da dureri si se poate strangula

Se opereaza prin abord direct

HERNIA LOMBARA

Foarte rara Apare prin trigonul Petit:-oblic extern-creasta iliaca-dorsal mare Si prin parulaterul Grynfelt:-coasta a XII-a-oblic intern-micul dintat-masa musculara sacro-lombara Colet larg

HERNIA OBTURATORIE

Se produce prin canalul obturator subpubian

Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

Diagnostic imposibil in afara strangularii

Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa in flexie si rotatie interna

Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICA

Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

De obicei mica

Sub masa fesierilor

Greu de recunoscut in afara strangularii

Tratament pe cale abdominala sau combinata

HERNIILE PERINEALE

HERNIILE MEDIANE:-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a

fundului de sac Douglas-doua variante:1. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul

rectal2. Elitrocelul –bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul

genital HERNIILE LATERALE:-foarte rare-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona

ischiorectala Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si

perineal

EVENTRATII

DEFINITIE

EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE , NESISTEMATIZATE A PERETELUI

SE IMPART IN :1. SPONTANTE2. TRAUMATICE:-ACCIDENTALE-POSTOPERATORII

EVENTRATIILE SPONTANE

SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE DIVERSE CAUZE

a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic(omfalocel , laparocel)

b.Rahitismulc.Poliomielita

La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin diastasisul muschilor drepti

EVENTRATIILE TRAUMATICE

SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

TRAUMATISME ACCIDENTALE

POSTOPERATOR- CAUZE:1. Perete abdominal slab , obezitate2. Denutritie si hipoproteinemie3. Coexistenta unor boli care cresc presiunea

intraabdominala4. Sutura cu material inadecvat5. Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui6. Anumite incizii nesistematizate7. Greseli tehnice8. Supuratia

ANATOMIE PATOLOGICA

DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE , PREZINTA:

Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii

O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac

Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau multiloculat , alunecat pe sub tegumente

Orificiul de eventratie unic sau multiplu

CLINICA

APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI

COMPLICATII:-CRESTEREA IN VOLUM-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU-IREDUCTIBILITATE-STRANGULARE

TRATAMENT

INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA OPERATIE

INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

IZOLAREA SACULUI

TRATAREA CONTINUTULUI

EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE PLASTIE

EVISCERATIILEEVISCERATIILE

EVISCERATIILE

DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi operatorii recent suturate

ETIOLOGIE:

1. Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie, anemi, cancer, diabet

2. Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa , sutura cu fire resorbabile

3. Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

CLINICA

Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga , care este deprimata, daca mai exista firele de sutura

Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase

Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala

Semne generale: febra , stare se soc

Evolutie grava

TRATAMENT

Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos

Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile

Pansament sub forma de centura

Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE DIAFRAGMATICE

GENERALITATI

HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate

HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :1. TRAUMATICE2. NETRAUMATICE:-CONGENITALE-DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE

MECANISME:-DIRECT-INDIRECT

ANATOMIE PATOLOGICA:-caracteristic este absenta sacului-mai frecvente pe hemidiafragmul stang-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul

esofagian-foarte rar apare ruptura ambelor cupole-foarte rar hernia dubla diafragmatica si

intercostala(Moreaux)

Diaphragmatic rupture. A: CT image at the level of the heart demonstrates an air–contrast level within stomach (ST) which is herniated into the thorax. B, C: CT images more caudally demonstrate thickened, disrupted left hemidiaphragm (straight arrow) with herniated intraabdominal fat and descending colon (curved arrow) located lateral to the diaphragm.

Diaphragmatic rupture. A: A 5-mm helical CT section demonstrates herniation of a portion of the right lobe of the liver through the diaphragmatic defect (arrows). Small, incidental pulmonary nodule is noted in the right posterolateral lung base. B: Coronal reformation demonstrates herniated liver in the right lower chest.

CLINICA

ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic-interventie chirurgicala de urgentaII.ETAPA CRONICA-oligosimptomatica-dureaza luni-ani-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,

palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese-diagnostic radiologicIII.ETAPA COMPLICATIILOR-strangularea

TRATAMENT

Calea de abord de obicei toracica , rar mixta

Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile

In defectele mari e necesara protezarea

Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului

HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICE

I.CONGENITALE

II.DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALE

DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:-septul transvers-mezenterul dorsal-pliurile pleuro-peritoneale-peretele lateral

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala

HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a

TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL

HERNIILE HIATALE

HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE

ANATOMIE PATOLOGICA –se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului

CLINICA –redusa si variabila

DIAGNOSTICUL -radiografie toracica-tranzit baritat-irigografie

TRATAMENTUL –de obicei pe cale abdominala

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE

ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumaticeCauze:-sclerozarea marginilor defectului-volvularea organelor herniate-aderenteDe obicei apare dupa un efort care creste presiunea

intraabdominala CLINICA-semne de ocluzie-dureri toraco-abdominale-hematemeza in cazul strangularii stomacului-dispnee-zgomote hidroaerice toracice-matitate in baza hemotoracelui

STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE

DIAGNOSTICUL-explorari radiologice

TRATAMENT-chirurgical de urgenta-interventie prin toracofrenolaparatomie

PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA

GENERALITATI

DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate

Poate fi congenitala sau dobandita

Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG

DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE DIGESTIVE:

Dureri epigastrice postprandiale

Varsaturi alimentare

Balonare

Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene:

-durere retrosternala-disfagie-sialoree

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

SEMNELE CARDIACE:

Palpitatii

Dureri pseudoanginoase

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG

EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu excavarea hemiabdomenului stang

EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat

IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala

Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT

CLINICA: -frecvent asimptomatice-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse DIAGNOSTICUL – radiologic TRATAMENT:-bine tolerate nu au indicatie chirugicala-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-

respiratorie-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate

sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.