Author
pompierii-romani
View
65
Download
1
Embed Size (px)
EFECTELE DISTRUCTIVE ALE DEZASTRELOR ŞI IMPACTUL ACESTORA
ASUPRA COMUNITĂŢII ŞI MEDIULUI
Cuprins
1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman
2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile
3. Omul in fata vulnerabilitatii hazardurilor naturale
4. Cateva masuri eco-economice de prevenire a dezastrelor
5. Clasificarea riscurilor
6. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil
7. Cum se formeaza cutremurele
8. Propuneri privind contracararea unui cutremur
1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman
Tipologia riscurilor naturale difera de la un eveniment la altul dar cele mai multe sunt de natura
seismica, tsunami, inundatii, surparii de teren, eruptii vulcanice si au un impact negativ asupra omului sau
asupra mediului inconjurator cu repercursiuni indirecte deasemenea nedorite cuantificabile uneori sau
chiar mortale.
Efectele unui dezastru natural pot fi insotite si de un dezastru umanitar sau chiar nuclear in anumite
cazurii daca avem in vedere un cutremur sau o explozie nucleara intaplatoare neasteptata cat de
imprevizibila si pagubatoare este, insa acesta ar trebui sa ne ingrijoreze si sa facem tot posibilul sa sasim
solutii pentru a minimiza astfel de necazurii unde au murit oamenii datorita economisiri excesive sau a
exploatarilor irationale nejustificate decat numai din punc de vedere economic si numai de cei care au
beneficiat de pe urma nerespectari regululir de siguranta la nivel macroeconomic.
Unii au incercat sa repare anumite greseli prin implementarea de masurii politice sau tehnice reducand
considerabil poluarea si implicit riscurile rezultate din distrugerea planetei care au un efect indirect asupra
generarii catastofelor dar aceste masurii eco-economice sunt doar un inceput si ar trebui extinse in alte
domeniile de activitate si orce factor fie el uman sau natural degradator sa poata fi limitat asa incat mediu
sa poata sa se autoregleze singur. Avem nevoie de oxigen , de apa, de alimente, de siguranata si toate
acestea numai cu ajutorul mediului natural le procuram si cu cat mediu este mai poluat cu atat mai mult
calitatea vieti noastre scade si noi traim mai greu si speranta de viata deasemenea se reduce considerabil.
In numele profitului sau a inaintarii dezvoltarii tehnologiei sau a altor idealuri politice si culturale s-au
dezvoltata intreprindeii si s-a exploatat mediul peste masura de mult uneori chiar pana la epuizare asa
incat conceptul de normalitate a disparut de multe orii afectand grav si mediu dar si omul care este o
componeta biologica a acestui mediu si tot ce a ramas este sa gasim solutii pentru a sterge cel putin urmele
celor care au trecut si au lasat in urma lor sufetinta si desnadejde.
Aparitia unui cutremur sau explozia unui vulcan sau un tsunamii sunt de multe ori un lucru
imprevizibil si nu depind de interventia omului asupra mediului insa datorita unor calcule precise si a unor
studii adecvate se poate prevenii astfel de evenimente prin limitarea si evitarea lor dar si acest fapt ar
trebui sa implice pe oameni inainte nu dupa ce se intampla o nenorocire. Dupa ce se afla un adevar, se
poate propune o indreptarea a celor care locuiesc in astfel de zone spre alte zone mai bune, sau adaptarea
conditiilor de viata prin soluti tehnice si finaciare prin care sa se protejeze viata celor care chir vreau sa
stea intro zona potential seismica sau potential expusa dezastrelor.
Impartirea dezastrelor in categorii si subcategorii si studiu adecat al acestora inclusiv al dezastrelor
cauzate de om ar fi un lucru esential si mult mai important decat multe alte studii pe cae omul le face din
curiozitate sau din alte motive. Protejara omului si a meniului natural sunt cele mai importante pentru a
exista viata pe pamant si in viitor si chiar o extinderea a vietii si spre alte planete binevoitoare. Nu trebuie
inchise minele si oprite centralele nucleare dar trebuie gasite solutii ca tot ceea ce face omul sa fie de buna
calitate , sa inglobeze minimul de parametri care sa corespunda cerintelor unor norme impuse de
specialistii si mai ales atunci cand este vorba de energire atomica, locuinte, drumurii, intreprinderii, sau
alte lucrarii de anvergura pe care oamenii doresc sa le faca pe pamant.
Exista si un element pe care multi nu il inteleg si anume acela de “ faptul implinit” si cu cat o
civilizatie se confrunta cu mai multe dezastre cu atat mai mult va reactiona mai eficient in viitor si va sti
mai multe lucrurii care trebuie luate in seama atunci cand face ceva. Exemplu cel mai relevant este
Japonia care s-a confruntata cu seisme in fiecare zi si a construit orase si drumurii care sa reziste dar in
fata unui eveniment major peste limita asteptata au constatat ca trebuie si mai multe studii dar cel putin au
reactionata mult mai bine decat multi altii care au fost in situatia lor. Daca ar fi fost in Romania asa ceva
5-6 milioane de oameni ar fi murit sigur la cat de nepregatiti suntem in acest domeniu.
La nivel global atat cutremurele cat si tornadele naturale, epidemiile, dezastrele umanitare in ultima
suta de ani au fost din ce in ce mai violente si numarul si intensitatea lor a crescut asa incat daca nu luam
masurii prin care sa ne protejam atat patrimoniul uman cat si cel natural s-ar putea pe viitor sa dispărem ca
civilizatie chir prin simple calcule care nu dovedesc decat ca suntem in pericol.
Incalzirea globala de la an la an cu cateva fractiuni de grad, cresterea oceanelor cu cativa centimetri,
dezghetarea calotelor graciare, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor seismice, precum si
exploziile solare care patrund usor prin gaurile stratului de ozon sunt doar cateva din pericolele care ne au
pe noi in evidenta si noi nu aven alta solutie decat sa le determinam cauzele de multe ori umane si sa
refacem acea parte a naturii care inca mai autoregleaza evenimentele majore de pe mica noastra planete.
La cata energie atomica dispune omul ar putea distruge de 4 ori planeta dar ar putea sa mai faca inca o
planeta sa fie verde acesta depinde de intelegerea problemei vietii si a importantei intelegerii unicitatii
acesteia in Univers. Mai jos am prezentat un grafic prin care vreau sa arat cele mai mari catastrofe
seismice care au avut loc in ultimii 70 de ani la nivel global si normal ca vor mai fi altele si mai puternice
pe viitor daca nu cautam sa reparam acea parte a terei care sufere si se razvrateste uneorii poate justificat:
Graficul cresterii numarului de dezastre “naturale” in perioada 1950-2011
Cutremurul din Japonia – 8,9 grade pe scara Richter – a fost al cincilea cel mai mare înregistrat
vreodată insa comparat cu cutremurul din 1977 de 7,3 grade cutremurul Sendai a fost de 40 de ori mai
puternic. Energia degajată a fost de 250 de ori mai mare si au murit doar cateva zeci de mi de oameni
comparativ cu Romania unde ar fi mureau inmiit mai mult.
2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile
“Perturbaţiile globale de mediu exprimate cu prioritate prin modificările caracteristicilor fizico-
chimice ale atmosferei fac să fie dependente de activităţile umane, amplificate în decursul ultimelor
decenii prin expansiunea demografică, nevoile energetice, industrializate şi urbanizare.”[1]
O alta parere este ca aceste fenomene sunt au o cauza umana. “Putini oameni constientizeaza faptul ca
aceste catastrofe naturale nu reprezinta altceva decat descarcari ale energiilor negative acumulate in zonele
respective. Energiile negative provin din gandurile si actiunile oamenilor. Aceste energii negative se
acumuleaza atat in scoarta terestra, mai ales acele tipuri de energii negative care se degaja in urma
actiunilor agresive ale comunitatilor umane indreptate impotriva vietii si elementelor care o sustine, cat si
in aer, mult deasupra Pamantului, datorate in special gandurilor negative, malefice, distructive pe care le
emit comunitatile umane in goana lor dupa acapararea a cat mai multor avantaje materiale.”[2]
O alta parere este ca aceste catastrofe ar recidiva datorita poluarii si respectiv a incalziri globale si
chiar se poate justifica stiintific acest acesta cauza mult mai credibila. Incalzirea globala a dus la o crestere
de peste 20% a numarului de catastrofe naturale produse anul acesta, in intreaga lume, se precizeaza intr-
un raport al Federatiei Internationale a Crucii Rosii (FICR).”Federatia a inregistrat o crestere a dezastrelor
naturale cu aproximativ 20% pe an . Circa 56% dintre acestea au fost cauzate de modificarile climatice din
ultima perioada”,se precizeaza in document, care atribuie aceasta tendinta consecintelor incalzirii
climatice. O mai buna monitorizare a catastrofelor de mica anvergura confirma clar aceasta crestere, in
contextul in care s-au multiplicat si dezastrele majore. „In ultimii zece ani, numarul catastrofelor a crescut
cu 60 % in raport cu deceniul precedent, adica de la 4.241 la 6.906 dezastre. Numarul mortilor s-a dublat
intre cele doua perioade, trecand de la 600.000 la 1,2 milion. De asemenea, numarul persoanelor afectate
in medie in fiecare an a trecut de la 230 de milioane la 270 de milioane intre cele doua decenii”[3].
Cele mai justificate cauze care determină un evenimet nedorit are origine fie umana fie naturala, si
acest lucru este cert si usor de înteles insa o catastrofă naturala se presupune doar ca are o origine umana
indirectă datorită interventiei sale asupra circuitelor naturale a ecosistemelor dar este doar o părere incă
nejustificată complect chiar dacă credibilă insă un lucru este cert că numărul si intensitatea catastrofelor
cresc de la an la an si asta este o ingrijorare majoră care ne ingrijorează.
3. Omul in fata vulnerabilitatii hazardurilor naturale
Confruntarea din ce in ce mai des si mai intens cu fenomene naturale nedorite, se datorează nu atât
modificării modului de manifestare a fenomenelor, ci mai ales unor cauze antropice, care impun mai mult
ca oricînd o analiză pertinentă a factorilor de risc şi o implicare constantă a specialiştilor din toate
domenile de activitate, în reducerea efectelor negative pe care acestea le pot provoca populaţiei,
infrastructurii sau factorilor de mediu.
Siguranţa structurilor reprezintă una din principalele exigenţe de performanţă ale construcţiilor.
Formulată calitativ, această exigenţă trebuie să fie completată cu criterii cantitative. Proiectarea
construcţiilor pe bază de experienţă, reguli empirice şi prin aplicarea intuitivă a regulilor mecanicii, a fost
folosită timp de milenii, până în secolele XVII-XVIII (şi chiar mai târziu), când se pun primele baze ale
mecanicii construcţiilor prin lucrările lui Galileo Galilei, Hooke, Mariotte, Bernoulli, Coulomb etc.
Elementul cel mai important în evoluţia metodelor de calcul al construcţiilor îl constituie filozofia
conceptului de siguranţă.Acest concept s-a dezvoltat în decursul timpului şi a fost fundamentat pe baze
ştiinţifice în ultimele decenii. Metodele stochastice şi abordările probabilistice sunt folosite tot mai mult în
analizele structurale ale construcţiilor de performanţă, precum şi în fundamentarea abordărilor tradiţionale
deterministe.
Un sistem material real prezintă o alcătuire complexă ce nu poate fi în totalitate cuprinsă în calcul.
De asemenea unele caracteristici pot să nu prezinte importanţă majoră pentru un anumit fenomen studiat.
Din aceste motive, pe baza cunoaşterii caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caracteristicilor
inerţiale şi a caracteristicilor geometrice ale structurii şi elementelor componente precum şi a acţiunilor
(încărcări provenite din funcţionalitatea construcţiei şi din hazarduri naturale), se fac unele schematizări
care privesc geometria structurii, distribuţia maselor, proprietăţile materialului, comportarea structurii şi
încărcările.
Efectuarea acestor schematizări este imperfectă, ea exprimând nivelul general al cunoaşterii umane
asupra realităţii la un moment dat. Incertitudinile asociate parametrilor de proiectare sunt introduse în
calcul în diverse moduri, definindu-se două tipuri de abordări: deterministă şi probabilistică.
Abordarea deterministă consideră incertitudinile care afectează valoarea unei variabile X ca fiind de
natură nealeatoare. Ca urmare, valorile posibile ale unei variabile X sunt înlocuite printr-o singură valoare
numerică.(cifrică)
Abordarea probabilistică în cazul folosirii variabilelor aleatoare consideră că incertitudinile sunt de
natură aleatoare şi variabilele sunt introduse prin legile lor de repartiţie sau, mai simplu, prin
caracteristicile lor statistice.(frecvenţială)
Abordarea probabilistică folosind procese aleatoare consideră că încărcările sau o parte din acestea şi
efectele lor în secţiune se exprimă, în funcţie de timp, ca procese stochastice.Ceilalţi parametri sunt
exprimaţi ca variabile aleatoare.Existenţa factorului de risc nu depinde de modul de abordare determinist
sau probabilistic. Posibilitatea de a-l evidenţia în procesul de proiectare şi calcul al structurilor este oferit
de analiza probabilistică care permite adoptarea unor niveluri de asigurare raţională, în condiţiile folosirii
cu maximă eficienţă a resurselor societăţii.
4. Cateva masuri eco-economice de prevenire a dezastrelor
Se încearcă inocularea ideii că în faţa furiilor naturii, omul este neputincios şi de aceea este nevoie
ca specialiştii să concure la gestionarea situaţiilor de urgenţă ce pot fi provocate de dezastre, prin
elaborarea de studii, expertize, simulări etc. care să sprijine luarea deciziei şi un management
performant, atât predezastru, cât şi postdezastru, pentru protejarea vieţii, infrastrucurii, bunurilor
materiale şi factorilor de mediu. Raspunsul la acesta problema va fi trata mai departe prin cateva solutii
posibile care pot fi si aplicabile.
Răspunsul structurilor de rezistenţă la excitaţii aleatoare este un subiect în care sunt determinate
ecuaţiile de mişcare pentru structuri cu un număr finit şi structuri cu un număr infinit de grade de
libertate, prezentându-se rezolvarea pentru cazul vibraţiilor forţate amortizate cu o forţă oarecare. Aceste
solutie este pur tehnica dar nerespectarea regulilor impuse de specialisti cu privire la parametri tehnici
recomandabili pentru o zona sau alta vor aduce beneficiarul sau cei care locuiect in astfel de imobile in
situatii limita nedepasibile prin nici un misloc in cazul unui cutremur major si asta este mai important
decat o economisire temporala de materiale sau alte resurse limitate ale dezvoltatorului.
O alta problema se refera la faptul ca exista multe imobile si chiar altfel de edificii care în orce
moment se pot prăbusii dar nu este nici interes şi nici motivaţie finaciara de nicaieri pentru a rezolva
acesta probleme insa in momentul unui seism altfel de imobile vor fi primele care vor face necazurii si
nimeni nu va mai putea sa se scuze dar şi aici poate se intentioneaza de cei mai multii sa nu se înceapă
demolarile niciodata ca nu cumva prin verificare a celorlalte imobile sa se constate ca şi cele noi trebuiesc
demolate astfel punând în pericol pe multi dintre dezvoltatorii zilelor nostre care nu au respectat nici cele
mai elementare reguli referitoare la astfel de riscurii naturale încă necuantificabile.
O alta problema care trebuie amintita este modul de evaluare a urmărilor probabile ale unor
dezastre tratează prin metode de calcul matematic, volumul de pierderi şi distrugeri probabile datorate
unor dezastre (cutremur, explozii, incendii), în ideea în care pentru realizarea unui management
performant în gestionarea situaţiilor de urgenţă trebuie să ştim la ce ne putem aştepta. Evaluarea este
informativă, se realizează cu scopul de a asigura datele si informaţiile necesare pregătirii, planificării şi
executării acţiunilor de apărare (prevenirea, protecţia, intervenţia) în toate etapele lor de desfăşurare.
Deasemenea se mai pot propune si cateva solutii complexe prin care sa se ajunga la un compromos
intre solutiile tehnice foarte costisitoare si solutiile finaciare ale antreprenorii care cauta profitul chiar si
din dezastre asa incat chiar si cu o implicatie politica sa prestabileasca limita minima de siguranta care
trebuieste respectata atunci cand este vorba de investitii in astfel de zone potential seismice si care gradul
de risc care trebuie avut in vedere este primordial si apoi interesul economic iar nerespectarea de catre o
parte sau alta a acelor reguli sa poata fi sanctionata in instanta indiferent care sunt consecintele si pe cine
afecteaza.
Momentul si locul orcarui dezastru nu poate fi stabilit cu precizie dar reducand poluarea, prin
impadurirea zonelor desertificate, indiguitea zonelor expuse tornadelor, limitarea epidemiilor, limitarea
inarmarilor si a industrializarilor precum si promovarea produselor usor degradabile asa incat sa putem sa
aparam mediul si poate si el ne va apara la situatii limita. Nu putem spune ca un cutremur sau o tornada
naturala este rezultatul activitatii omului dar precis omul ar putea gasii solutii mult mai bune pentru a nu
se afla la momentul nepotrivit in momentul nepotrivit.
5. Clasificarea riscurilor
Riscurile care se iau în consideraţie pentru clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale,
instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile sunt stabilite prin
H.G. 642/29.06.2005, astfel:
a) riscuri naturale: 1. cutremure;
2. inundaţii;
3. alunecări şi prăbuşiri de teren;
4. fenomene meteorologice periculoase;
b) riscuri tehnologice: 1. accidente chimice;
2. accidente nucleare;
3. incendii de masă;
4. accidente grave pe căi de transport;
5. eşecul utilităţilor publice;
c) riscuri biologice: 1. epidemii;
2. epizootii/zoonoze.
Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt: populaţia; animalele;
proprietatea; activităţile social-economice; mediul înconjurător.
Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime,
proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui
hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.Încadrarea unităţilor administrativ-
teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc.
Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării
frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare
tip de risc specific. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de
riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.
6. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil
În ceea ce priveşte termenul de risc, Organizaţia Naţiunilor Unite îl defineşte ca
fiind probabilitatea de apariţie, într-o regiune şi perioadă dată, a unui fenomen cu potenţial distructiv.
Cutremurul tectonic este definit ca fiind o ruptură brutală a scoarţei terestre, datorată mişcării plăcilor
tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului, ce poate produce victime umane şi distrugeri
materiale incomensurabile.
Clasificarea dezastrelor din punct de vedere al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ,
se prezintă astfel:
- Dezastre naturale: cutremure; tsunami; erupţii vulcanice; alunecări de teren; cicloane tropicale;
inundaţii; secetă; poluarea mediului; defrişarea pădurilor; deşertificare.
- Accidente tehnologice: accident nuclear la centrale nuclearo-electrice; accident chimic şi industrial;
accident aviatic; accident feroviar; accident naval; acte de terorism.
Cutremurele de pământ nu constituie numai subiectul eternelor poveşti despre dezolare şi
distrugere ci sunt o parte integrantă a mediului înconjurător şi nici o zonă a globului nu poate fi declarată
imună în faţa lor. Producerea cutremurelor de pământ, deşi a fost observată de om din cele mai vechi
timpuri, a rămas unfenomen încă insuficient explicat şi imposibil de prevăzut, cu o marjă de eroare
acceptabil de mică pentru a putea fi luate măsurile de salvare necesare. Numărul uriaş al cutremurelor
de pământ şi distrugerile enorme de vieţi, bunuri materiale şi culturale, plasează acest fenomen ca fiind cel
mai periculos dezastru natural.
Anual se înregistrază pe glob circa 500.000 de mişcări seismice, însă doar0,2% (aprox.1000) din
ele pot provoca victime şi pagube.
Ţara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România îşi
au focarul în munţii Vrancei, fiind produse de mişcări ale scoarţei terestre.Există şi zone unde cutremurele
nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african,
australian, platforma rusă, Groenlanda ş.a..
Din multele cutremure majore (de peste 7 grade pe scara Richter) care au afectat Terra, printre cele
mai grave au fost:
28.12.1908, 7,5 Ricter-Italia Cutremurul distruge Messina (Sicilia) şi Reggio
Calabria (peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina, 14.000 in Reggio Calabria).
19.09.1985 cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de Mexico, circa 10.000 morţi;
17.01.1995, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de morţi.
17.08.1999 Cutremur de gradul 7,4 Ricter în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morţi.
-26 decembrie 2004, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morţi .
12 mai 2008 Cutremur de gradul 7,5 in China, circa 55.000 morti
6 aprilie 2009 la ora 01:32:39 GMT ( 04:32:39 EEST – ora României) a avut loc
un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşulL’Aquila la 90 hm N-V de
Roma, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scaraRichter. Bilanţul a indicat peste 1500 de răniţi, 180
de morţi şi zeci de dispăruţi. Circa 70.000 oameni au rămas fără adăpost.
12 ianuarie 2010, la ora locală 16:53, în Haiti s-a produs un mare cutremurde pământ
cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter. Epicentrulcutremurului s-a aflat în imediata
apropiere de capitala Port-au-Prince, 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi
fără adăpost.
27.02.2010 Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile, 521 de
oameni au murit, iar pagubele materiale au depăşit 30 de miliarde de dolari.
11.03.2011 Cutremur de gradul 9 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Japonia, peste
10000 de mortii si 19000 de disparutii si milioane de oameni afectatii, au fost complet distruse cel
puţin 14.637 de locuinţeiar, iar in ceea ce priveste pagubele conform unor estimări neoficiale ale
Băncii Mondiale, pagubele provocate Japoniei de recentul cutremur urmat de tsunami s-ar putea
cifra între 122 de miliarde de dolari şi 235 de miliarde de dolari.[4]
În România, cutremurul din 10.11.1940 ora 3:39 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara
Richter, epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur
din România contemporană. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi
în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova.
Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind
cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi,
majoritatea la prăbuşireablocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea
vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia
Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra
clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton
armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind
situată într-o zonă de risc seismic mare. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile
construite în perioada postbelică.
Cutremurul din 1977 a fost puternic, s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie. A avut o
magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din
care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000
de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de
clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, fapt ce a determinat reconstruirea sa
din temelii.Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În orasul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost
distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea
mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100km. Unda de şoc s-a simţit aproape în
toţi Balcanii.
7. Cum se formeaza cutremurele
Cu aproximativ cinci miliarde de ani în urmă Pământul s-a format dintr-un conglomerat de
praf cosmic, permanent bombardat de meteoriţi şi comete. Uriaşa cantitate de energie eliberată de acest
bombardament a topit întreaga planetă care încă se răceşte şi în prezent. Materialele mai dense cum ar fi
fierul (Fe) din meteoriţi s-au scufundat până în nucleul Pământului, în timp ce materialele mai uşoare, ca
silicaţii sau oxizii şi apa de la comete s-au ridicat la suprafaţă.
Interiorul Pământului se împarte în patru regiuni: nucleul intern, nucleul extern, mantaua şi
scoarţa.
Nucleul este compus mai ales din fier şi este atât de fierbinte (7200oC) încât nucleul extern se afla
în stare lichidă, cu aproximativ 10% sulf. Nucleul intern este supus unor presiuni atât de mari încât el este
solid. Cea mai mare parte a masei Pământului se găseşte în manta, care este compusă din fier, magneziu,
aluminiu, siliciu şi dioxid de siliciu. La peste 1000oC, mantaua este solidă dar se poate deforma plastic.
Scoarţa este cea mai subţire dintre cele patru straturi si este compusa din materiale mai uşoare
cum ar fi calciul, sodiul, silicaţii etc. Fiind relativ rece, scoarţa este solida si friabila astfel încât pot apărea
fracturi ce pot duce lacutremure. Cum a fost descoperit nucleul Pământului? Primele informaţii au fost
date de înregistrările undelor seismice provenite de la cutremure. Undele seismice suferă reflexii si
refracţii la suprafaţa de separare dintre materiale diferite, aşa cum prisma optica reflecta si dispersează
undele luminoase pe suprafeţele sale. In plus, cele doua tipuri de unde seismice se comporta diferit in
funcţie de material.
Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria
plăcilor tectonice. Conform acesteia, învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece
plăci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se află şi continentele. Aceste plăci
litosferice “plutesc” pe astenosferă, stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului, şi sub acţiunea
curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent, cu o viteză de până la 12 cm pe an. Unele
plăci se împing reciproc, iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă, penetrând la
adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. Altele se îndepărtează una de
alta, spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată, care ulterior formează crusta nouă. Unele
blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul.
La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele, astfel că în aceste
locuri se acumulează tensiuni enorme. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc, se
produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate, adică se produce cutremurul
propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere, de adâncimea la care se produce şi de
natura rocilor.
Cutremurele de origine tectonică reprezintă circa 90% din numărul total de cutremure care se
produc într-o anumită perioadă de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la erupţia vulcanilor, cărora
le revin circa 7% din numărul total de seisme. Alunecările de teren, prăbuşirea tavanelor unor peşteri
şi galerii de mine sau alte goluri subterane provoacă şi ele cutremure, însă sunt slabe şi au numai efecte
locale. Magnitudinea acestora nu depăşeşte 4,5 grade pe scara Richter şi le revin mai puţin de 3% din
numărul total de cutremure.
Unele seisme sunt stimulate şi de activitatea tehnogenă a omului: construcţia unor centrale
hidrotehnice, baraje şi lacuri de acumulare artificiale, extragerea intensivă de ţiţei, gaze şi alte substanţe
minerale, injectarea apei în grote şi mine părăsite etc. Exploziile subterane nucleare reprezintă cutremure
artificiale declanşate de oameni. Puterea cutremurelor de acest gen înregistrate până în prezent de staţiile
seismice nu a depăşit magnitudinea 7,0 pe scara Richter.
8. Propuneri privind contracararea unui cutremur
Există încercări de predicţie, mai mult sau mai puţin reuşite, dar cel mai important pas în studiul
cutremurelor îl constituie identificarea locurilor de risc maxim şi proiectarea unor structuri rezistente la
cutremurele care se pot produce în zonele respective.Recentele catastrofe seismice produse în cele mai
avansate ţări ale lumii în domeniul seismologiei şi al ingineriei seismice (SUA, Japonia şi Rusia) au
spulberat mitul progresului în predicţia seismica şi au scos în evidenţă carenţe în estimarea hazardului
seismic şi în luarea măsurilor de protecţie antiseismică.
Creşterea vulnerabilităţii societăţii umane faţă de hazardurile naturale, se datorează atât
modificării modului de manifestare a fenomenelor, cît şi unorcauze antropice, care impun mai mult ca
oricând o analiză pertinentă a factorilor de risc şi o implicare constantă a specialiştilor din toate domeniile
de activitate, în reducerea efectelor negative pe care acestea le pot provoca populaţiei, infrastructurii sau
factorilor de mediu.
Cutremurul este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe
Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un seism deosebit de
puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste
Hiroshima.
Şi mai groaznic este faptul că acest fenomen se poate produce prin surprindere, în orice condiţii
climaterice, în orice timp al anului şi al zilei. De aceea, mişcările seismice au efecte psihologice negative
asupra oamenilor, obişnuiţi să considere Pământul ca un suport sigur. În momentul, când totul în jur se
zguduie violent, cad obiecte, trosnesc pereţii şi se prăbuşesc clădiri, oamenii sunt cuprinşi de o spaimă
cumplită, după care îşi revin cu greu.
În ultimii ani s-a realizat un progres evident în studiul fenomenelor seismice, a cauzelor care le
produc şi a manifestării precursorilor seismici, însă cutremurele nu pot fi prognozate. Din punct de vedere
al diminuării pericolului seismic, mai importante sînt predicţiile mărimii oscilaţiilor terenului pentru
fiecare zonă concretă, pe baza cărora să se realizeze construcţii seismorezistente. În vederea reducerii
efectelor dezastruoase ale cutremurelor, cercetările actuale sunt direcţionate spre aprecierea riscului
seismic, întocmirea hărţilor de zonare şi microzonare seismică şi, bineînţeles, se speră să se poată realiza
ştiinţific, predicţia cutremurelor.
Se încearcă inocularea ideii că în faţa furiilor naturii, omul este neputincios şi de aceea este nevoie
ca specialiştii să concure la gestionarea situaţiilor de urgenţă ce pot fi provocate de dezastre, prin
elaborarea de studii, expertize, simulări etc. care să sprijine luarea deciziei şi un management performant,
atât predezastru, cât şi postdezastru, în protejarea vieţii, bunurilor materiale şi factorilor de mediu.
În concluzie, efectele generate de către dezastre trebuie privite ca o oportunitate pentru iniţierea
unor acte normative prin care să se stabilească fără echivoc programe de educaţie preventivă şi norme de
mediu, disciplină în construcţii, etc. Totodată, pentru scăderea vulnerabilităţii faţă de ele, dezastrele
trebuie privite mai curând ca fenomene care obligă autorităţile să implementeze programe de dezvoltare
durabilă, schimbări sociale şi economice profunde.Toate acestea impun realizarea unui management
performant al situaţiilor de urgenţă (ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de
factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de
risc, evaluarea informaţiilor, analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi
implementarea acestora în scopul restabilirii stării de normalitate).
9. Impactul macroeconomic al cutremurului din 11 martie 2011
“Pe 11 martie Japonia a fost zguduită de cutremul Sendai cu o magnitudine de 9 grade. Cu
epicentrul la 373 km de Tokyo, seismul a fost urmat de peste 500 de replici cu o magnitudine de cel
puţin 4,5 grade, conform datelor comunicate de autorităţile nipone.”[5] Este cel mai sever cutremur
din arhipelagul nipon şi al patrulea ca intensitate pe mapamond (din datele existente din 1900).
Cutremurul a provocat incendii la centrala energetică de la Fukushima, determinând declanşarea crizei
nucleare (accident nuclear de gradul 6 pe o scară până la 7).De altfel, premierul nipon, Naoto Kan,
cataloga situaţia actuală drept cea mai critică de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Cel mai sever
dezastru natural din ultimele decenii din Japonia a afectat puternic activitatea economică a arhipelagului,
fiind resimţit în toate sectoarele economice: energie (nucleară), industrie (auto), financiar, transport. Cu
alte cuvinte, această catastrofă naturală va avea o serie de consecinţe economice, cel puţin pe termen scurt.
În primul rând, trebuie menţionat că acest cutremur a avut loc într-un moment în care economia
niponă resimte încă consecinţele crizei economico-financiare şi se confruntă cu o serie de dificultăţi
structurale. După aproape două decenii în care au predominat contracţia economică şi deflaţia, aceasta se
confruntă cu dezechilibre bugetare acute: deficitul bugetar consemnat pe parcursul a 18 ani consecutivi a
determinat acumularea unei datorii publice record (peste 200% din produsul intern brut – PIB). Totodată,
Japonia este o ţară îmbătrânită, 20% din populaţie are peste 65 de ani (iar unele instituţii previzionează o
dublare a acestui nivel în următoarele patru decenii). După doi ani de contracţie (2008 – 1,2%, 2009 –
5,2%) PIB-ul nipon a crescut cu aproximativ 4% în 2010. Cu toate acestea, în ultimele trei luni ale anului
trecut economia niponă s-a contractat (la un ritm anualizat de 1,3%). Acest cutremur a determinat
suspendarea temporară a activităţilor în majoritatea ramurilor de activitate. De exemplu, Toyota, cel mai
mare producător auto pe mapamond, a decis oprirea producţiei la toate cele 12 fabrici, ceea ce va afecta
producţia totală cu câteva zeci de mii de automobile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca starea de
contracţie să se prelungească şi în trimestrul I, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune a economiei
nipone.
Cutremurul a afectat centralele nucleare nipone, contribuind la intensificarea riscurilor nucleare. În
acest context, pe piaţa de capital niponă s-a instaurat o panică generalizată, care s-a răspândit rapid pe
mapamond. Deşi Banca Japoniei a pompat lichidităţi de ordinul sutelor de miliarde de dolari, indicele
nipon Nikkei 225 a consemnat deprecieri importante în momentul cutremurului şi în şedinţele de
tranzacţionare următoare. Pe parcursul şedinţei din 15 martie indicele a scăzut sub pragul de 9.000 de
puncte, atingând la un moment dat nivelul minim din ultimele trimestre (pentru o scurtă perioadă s-a
consemnat un declin de peste 20% raportat la închiderea din şedinţa din ziua anterioară cutremurului).
Indicele a închis şedinţa din 15 martie cu o depreciere de aproximativ 11%, aducându-ne aminte de
momentele de panică din timpul crizei financiare (a doua jumătate a anului 2008). Iniţial, pieţele
internaţionale de capital au dat dovadă de rezistenţă la criza niponă. Ulterior, prin intensificarea riscurilor
nucleare, unda de panică s-a extins pe mapamond. Astfel, în şedinţa din 15 martie indicii europeni DAX
30 (Germania), CAC 40 (Franţa) şi FTSE 100 (Marea Britanie) consemnau ritmuri de declin de 5%, 3,9%,
respectiv 2,7%. Contractele futures pe indicele american Dow Jones înregistrau un declin de peste 250 de
puncte.
Criza nucleară niponă a determinat şi contracţia cotaţiilor internaţionale la bunuri, prin prima
perspectivelor nefavorabile de evoluţie a cererii mondiale pe termen scurt. Un impact pozitiv, am putea
spune, mai ales că aceste cotaţii crescuseră semnificativ în ultimele săptămâni, pe fondul crizei din Africa
de Nord şi Orientul Mijlociu, determinând o intensificare a presiunilor inflaţioniste. Deşi au fost avansate
unele valori preliminare cu privire la pagubele provocate de cutremur (care merg până la câteva procente
din PIB-ul nipon), părerile sunt împărţite cu privire la impactul economic al acestei economii. Cum
Japonia deţine locul 3 în lume din punctul de vedere al PIB, cu o pondere de 9%, evoluţia economiei
nipone va afecta economia globală. Cutremurul nipon vine la un moment dificil şi pentru economia
mondială, ce resimte încă consecinţele crizei economico-financiare, dar şi tensiunile din Africa de Nord
sau Orientul Mijlociu. În ultima perioadă indicatorii macroeconomici mondiali au exprimat premise de
dezaccelerare către jumătatea acestui an.
Cutremurul readuce în atenţie şi siguranţa sectorului nuclear. Unele state europene au reacţionat
imediat, propunând teste de stres pentru centralele nucleare (în Germania, cancelarul Angela Merkel a
solicitat un raport cu privire la situaţia centralelor nucleare). Studiile economice elaborate de-a lungul
timpului au demonstrat că doar cutremurele foarte puternice pot afecta potenţialul economic al unui stat.
Literatura consideră puternice dezastrele naturale care afectează structura organizaţională a societăţii.
Cutremurele “normale” nu au impact semnificativ pentru evoluţia pe termen lung a economiei: contracţia
pe termen scurt este “recuperată” de măsurile de reconstrucţie. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu criza
nucleară niponă, dar şi cu planurile de reconstrucţie din urma cutremurului. Am putea asista la un nou
episod schumpeterian de “distrugere creativă” (verificat îndeosebi în economiile dezvoltate), cu toate că
marja de manevră a autorităţilor macroeconomice nipone este redusă.
Bibliografie
1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere în Eco-Economie, Editura
Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.
2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol. I, Editura
„Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998.
3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol.
II, Editura „Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998.
4. NEGUCIOIU, Aurel, Gândirea cu susu-n jos – o gândire nouă pentru o lume nouă. Punerea
problemei, „Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca”, Series Humanistica, Tom.
VIII, 2010 (sub tipar).
5. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea (nr. 260 din 18 Martie 2008), republicat 2011, privind
asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor,
“Monitorul Oficial al României”, Partea I nr. 115 din 15 februarie 2011
6. ***http://www.cutremur.net/
7. *** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html
8. *** http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-cauza-
incalzirii-globale.html
9. *** http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice
10. *** http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice–62812.html
[1] NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere în Eco-Economie, Editura
Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006, p.206.
[2]*** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html
[3] ***http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-cauza-
incalzirii-globale.htm
[4] ***http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice
[5] ***http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice–62812.html