EFECTELE DISTRUCTIVE ALE DEZASTRELOR ŞI IMPACTUL ACESTORA

ASUPRA COMUNITĂŢII ŞI MEDIULUI

Cuprins

1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman

2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile

3. Omul in fata vulnerabilitatii hazardurilor naturale

4. Cateva masuri eco-economice de prevenire a dezastrelor

5. Clasificarea riscurilor

6. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil

7. Cum se formeaza cutremurele

8. Propuneri privind contracararea unui cutremur

1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman

Tipologia riscurilor naturale difera de la un eveniment la altul dar cele mai multe sunt de natura

seismica, tsunami, inundatii, surparii de teren, eruptii vulcanice si au un impact negativ asupra omului sau

asupra mediului inconjurator cu repercursiuni indirecte deasemenea nedorite cuantificabile uneori sau

chiar mortale.

Efectele unui dezastru natural pot fi insotite si de un dezastru umanitar sau chiar nuclear in anumite

cazurii daca avem in vedere un cutremur sau o explozie nucleara intaplatoare neasteptata cat de

imprevizibila si pagubatoare este, insa acesta ar trebui sa ne ingrijoreze si sa facem tot posibilul sa sasim

solutii pentru a minimiza astfel de necazurii unde au murit oamenii datorita economisiri excesive sau a

exploatarilor irationale nejustificate decat numai din punc de vedere economic si numai de cei care au

beneficiat de pe urma nerespectari regululir de siguranta la nivel macroeconomic.

Unii au incercat sa repare anumite greseli prin implementarea de masurii politice sau tehnice reducand

considerabil poluarea si implicit riscurile rezultate din distrugerea planetei care au un efect indirect asupra

generarii catastofelor dar aceste masurii eco-economice sunt doar un inceput si ar trebui extinse in alte

domeniile de activitate si orce factor fie el uman sau natural degradator sa poata fi limitat asa incat mediu

sa poata sa se autoregleze singur. Avem nevoie de oxigen , de apa, de alimente, de siguranata si toate

acestea numai cu ajutorul mediului natural le procuram si cu cat mediu este mai poluat cu atat mai mult

calitatea vieti noastre scade si noi traim mai greu si speranta de viata deasemenea se reduce considerabil.

In numele profitului sau a inaintarii dezvoltarii tehnologiei sau a altor idealuri politice si culturale s-au

dezvoltata intreprindeii si s-a exploatat mediul peste masura de mult uneori chiar pana la epuizare asa

incat conceptul de normalitate a disparut de multe orii afectand grav si mediu dar si omul care este o

componeta biologica a acestui mediu si tot ce a ramas este sa gasim solutii pentru a sterge cel putin urmele

celor care au trecut si au lasat in urma lor sufetinta si desnadejde.

Aparitia unui cutremur sau explozia unui vulcan sau un tsunamii sunt de multe ori un lucru

imprevizibil si nu depind de interventia omului asupra mediului insa datorita unor calcule precise si a unor

studii adecvate se poate prevenii astfel de evenimente prin limitarea si evitarea lor dar si acest fapt ar

trebui sa implice pe oameni inainte nu dupa ce se intampla o nenorocire. Dupa ce se afla un adevar, se

poate propune o indreptarea a celor care locuiesc in astfel de zone spre alte zone mai bune, sau adaptarea

conditiilor de viata prin soluti tehnice si finaciare prin care sa se protejeze viata celor care chir vreau sa

stea intro zona potential seismica sau potential expusa dezastrelor.

Impartirea dezastrelor in categorii si subcategorii si studiu adecat al acestora inclusiv al dezastrelor

cauzate de om ar fi un lucru esential si mult mai important decat multe alte studii pe cae omul le face din

curiozitate sau din alte motive. Protejara omului si a meniului natural sunt cele mai importante pentru a

exista viata pe pamant si in viitor si chiar o extinderea a vietii si spre alte planete binevoitoare. Nu trebuie

inchise minele si oprite centralele nucleare dar trebuie gasite solutii ca tot ceea ce face omul sa fie de buna

calitate , sa inglobeze minimul de parametri care sa corespunda cerintelor unor norme impuse de

specialistii si mai ales atunci cand este vorba de energire atomica, locuinte, drumurii, intreprinderii, sau

alte lucrarii de anvergura pe care oamenii doresc sa le faca pe pamant.

Exista si un element pe care multi nu il inteleg si anume acela de “ faptul implinit” si cu cat o

civilizatie se confrunta cu mai multe dezastre cu atat mai mult va reactiona mai eficient in viitor si va sti

mai multe lucrurii care trebuie luate in seama atunci cand face ceva. Exemplu cel mai relevant este

Japonia care s-a confruntata cu seisme in fiecare zi si a construit orase si drumurii care sa reziste dar in

fata unui eveniment major peste limita asteptata au constatat ca trebuie si mai multe studii dar cel putin au

reactionata mult mai bine decat multi altii care au fost in situatia lor. Daca ar fi fost in Romania asa ceva

5-6 milioane de oameni ar fi murit sigur la cat de nepregatiti suntem in acest domeniu.

La nivel global atat cutremurele cat si tornadele naturale, epidemiile, dezastrele umanitare in ultima

suta de ani au fost din ce in ce mai violente si numarul si intensitatea lor a crescut asa incat daca nu luam

masurii prin care sa ne protejam atat patrimoniul uman cat si cel natural s-ar putea pe viitor sa dispărem ca

civilizatie chir prin simple calcule care nu dovedesc decat ca suntem in pericol.

Incalzirea globala de la an la an cu cateva fractiuni de grad, cresterea oceanelor cu cativa centimetri,

dezghetarea calotelor graciare, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor seismice, precum si

exploziile solare care patrund usor prin gaurile stratului de ozon sunt doar cateva din pericolele care ne au

pe noi in evidenta si noi nu aven alta solutie decat sa le determinam cauzele de multe ori umane si sa

refacem acea parte a naturii care inca mai autoregleaza evenimentele majore de pe mica noastra planete.

La cata energie atomica dispune omul ar putea distruge de 4 ori planeta dar ar putea sa mai faca inca o

planeta sa fie verde acesta depinde de intelegerea problemei vietii si a importantei intelegerii unicitatii

acesteia in Univers. Mai jos am prezentat un grafic prin care vreau sa arat cele mai mari catastrofe

seismice care au avut loc in ultimii 70 de ani la nivel global si normal ca vor mai fi altele si mai puternice

pe viitor daca nu cautam sa reparam acea parte a terei care sufere si se razvrateste uneorii poate justificat:

Graficul cresterii numarului de dezastre “naturale” in perioada 1950-2011

Cutremurul din Japonia – 8,9 grade pe scara Richter – a fost al cincilea cel mai mare înregistrat

vreodată insa comparat cu cutremurul din 1977 de 7,3 grade cutremurul Sendai a fost de 40 de ori mai

puternic. Energia degajată a fost de 250 de ori mai mare si au murit doar cateva zeci de mi de oameni

comparativ cu Romania unde ar fi mureau inmiit mai mult.

2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile

“Perturbaţiile globale de mediu exprimate cu prioritate prin modificările caracteristicilor fizico-

chimice ale atmosferei fac să fie dependente de activităţile umane, amplificate în decursul ultimelor

decenii prin expansiunea demografică, nevoile energetice, industrializate şi urbanizare.”[1]

O alta parere este ca aceste fenomene sunt au o cauza umana. “Putini oameni constientizeaza faptul ca

aceste catastrofe naturale nu reprezinta altceva decat descarcari ale energiilor negative acumulate in zonele

respective. Energiile negative provin din gandurile si actiunile oamenilor. Aceste energii negative se

acumuleaza atat in scoarta terestra, mai ales acele tipuri de energii negative care se degaja in urma

actiunilor agresive ale comunitatilor umane indreptate impotriva vietii si elementelor care o sustine, cat si

in aer, mult deasupra Pamantului, datorate in special gandurilor negative, malefice, distructive pe care le

emit comunitatile umane in goana lor dupa acapararea a cat mai multor avantaje materiale.”[2]

O alta parere este ca aceste catastrofe ar recidiva datorita poluarii si respectiv a incalziri globale si

chiar se poate justifica stiintific acest acesta cauza mult mai credibila. Incalzirea globala a dus la o crestere

de peste 20% a numarului de catastrofe naturale produse anul acesta, in intreaga lume, se precizeaza intr-

un raport al Federatiei Internationale a Crucii Rosii (FICR).”Federatia a inregistrat o crestere a dezastrelor

naturale cu aproximativ 20% pe an . Circa 56% dintre acestea au fost cauzate de modificarile climatice din

ultima perioada”,se precizeaza in document, care atribuie aceasta tendinta consecintelor incalzirii

climatice. O mai buna monitorizare a catastrofelor de mica anvergura confirma clar aceasta crestere, in

contextul in care s-au multiplicat si dezastrele majore. „In ultimii zece ani, numarul catastrofelor a crescut

cu 60 % in raport cu deceniul precedent, adica de la 4.241 la 6.906 dezastre. Numarul mortilor s-a dublat

intre cele doua perioade, trecand de la 600.000 la 1,2 milion. De asemenea, numarul persoanelor afectate

in medie in fiecare an a trecut de la 230 de milioane la 270 de milioane intre cele doua decenii”[3].

Cele mai justificate cauze care determină un evenimet nedorit are origine fie umana fie naturala, si

acest lucru este cert si usor de înteles insa o catastrofă naturala se presupune doar ca are o origine umana

indirectă datorită interventiei sale asupra circuitelor naturale a ecosistemelor dar este doar o părere incă

nejustificată complect chiar dacă credibilă insă un lucru este cert că numărul si intensitatea catastrofelor

cresc de la an la an si asta este o ingrijorare majoră care ne ingrijorează.

3. Omul in fata vulnerabilitatii hazardurilor naturale

Confruntarea din ce in ce mai des si mai intens cu fenomene naturale nedorite, se datorează nu atât

modificării modului de manifestare a fenomenelor, ci mai ales unor cauze antropice, care impun mai mult

ca oricînd o analiză pertinentă a factorilor de risc şi o implicare constantă a specialiştilor din toate

domenile de activitate, în reducerea efectelor negative pe care acestea le pot provoca populaţiei,

infrastructurii sau factorilor de mediu.

Siguranţa structurilor reprezintă una din principalele exigenţe de performanţă ale construcţiilor.

Formulată calitativ, această exigenţă trebuie să fie completată cu criterii cantitative. Proiectarea

construcţiilor pe bază de experienţă, reguli empirice şi prin aplicarea intuitivă a regulilor mecanicii, a fost

folosită timp de milenii, până în secolele XVII-XVIII (şi chiar mai târziu), când se pun primele baze ale

mecanicii construcţiilor prin lucrările lui Galileo Galilei, Hooke, Mariotte, Bernoulli, Coulomb etc.

Elementul cel mai important în evoluţia metodelor de calcul al construcţiilor îl constituie filozofia

conceptului de siguranţă.Acest concept s-a dezvoltat în decursul timpului şi a fost fundamentat pe baze

ştiinţifice în ultimele decenii. Metodele stochastice şi abordările probabilistice sunt folosite tot mai mult în

analizele structurale ale construcţiilor de performanţă, precum şi în fundamentarea abordărilor tradiţionale

deterministe.

Un sistem material real prezintă o alcătuire complexă ce nu poate fi în totalitate cuprinsă în calcul.

De asemenea unele caracteristici pot să nu prezinte importanţă majoră pentru un anumit fenomen studiat.

Din aceste motive, pe baza cunoaşterii caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caracteristicilor

inerţiale şi a caracteristicilor geometrice ale structurii şi elementelor componente precum şi a acţiunilor

(încărcări provenite din funcţionalitatea construcţiei şi din hazarduri naturale), se fac unele schematizări

care privesc geometria structurii, distribuţia maselor, proprietăţile materialului, comportarea structurii şi

încărcările.

Efectuarea acestor schematizări este imperfectă, ea exprimând nivelul general al cunoaşterii umane

asupra realităţii la un moment dat. Incertitudinile asociate parametrilor de proiectare sunt introduse în

calcul în diverse moduri, definindu-se două tipuri de abordări: deterministă şi probabilistică.

Abordarea deterministă consideră incertitudinile care afectează valoarea unei variabile X ca fiind de

natură nealeatoare. Ca urmare, valorile posibile ale unei variabile X sunt înlocuite printr-o singură valoare

numerică.(cifrică)

Abordarea probabilistică în cazul folosirii variabilelor aleatoare consideră că incertitudinile sunt de

natură aleatoare şi variabilele sunt introduse prin legile lor de repartiţie sau, mai simplu, prin

caracteristicile lor statistice.(frecvenţială)

Abordarea probabilistică folosind procese aleatoare consideră că încărcările sau o parte din acestea şi

efectele lor în secţiune se exprimă, în funcţie de timp, ca procese stochastice.Ceilalţi parametri sunt

exprimaţi ca variabile aleatoare.Existenţa factorului de risc nu depinde de modul de abordare determinist

sau probabilistic. Posibilitatea de a-l evidenţia în procesul de proiectare şi calcul al structurilor este oferit

de analiza probabilistică care permite adoptarea unor niveluri de asigurare raţională, în condiţiile folosirii

cu maximă eficienţă a resurselor societăţii.

4. Cateva masuri eco-economice de prevenire a dezastrelor

Se încearcă inocularea ideii că în faţa furiilor naturii, omul este neputincios şi de aceea este nevoie

ca specialiştii să concure la gestionarea situaţiilor de urgenţă ce pot fi provocate de dezastre, prin

elaborarea de studii, expertize, simulări etc. care să sprijine luarea deciziei şi un management

performant, atât predezastru, cât şi postdezastru, pentru protejarea vieţii, infrastrucurii, bunurilor

materiale şi factorilor de mediu. Raspunsul la acesta problema va fi trata mai departe prin cateva solutii

posibile care pot fi si aplicabile.

Răspunsul structurilor de rezistenţă la excitaţii aleatoare este un subiect în care sunt determinate

ecuaţiile de mişcare pentru structuri cu un număr finit şi structuri cu un număr infinit de grade de

libertate, prezentându-se rezolvarea pentru cazul vibraţiilor forţate amortizate cu o forţă oarecare. Aceste

solutie este pur tehnica dar nerespectarea regulilor impuse de specialisti cu privire la parametri tehnici

recomandabili pentru o zona sau alta vor aduce beneficiarul sau cei care locuiect in astfel de imobile in

situatii limita nedepasibile prin nici un misloc in cazul unui cutremur major si asta este mai important

decat o economisire temporala de materiale sau alte resurse limitate ale dezvoltatorului.

O alta problema se refera la faptul ca exista multe imobile si chiar altfel de edificii care în orce

moment se pot prăbusii dar nu este nici interes şi nici motivaţie finaciara de nicaieri pentru a rezolva

acesta probleme insa in momentul unui seism altfel de imobile vor fi primele care vor face necazurii si

nimeni nu va mai putea sa se scuze dar şi aici poate se intentioneaza de cei mai multii sa nu se înceapă

demolarile niciodata ca nu cumva prin verificare a celorlalte imobile sa se constate ca şi cele noi trebuiesc

demolate astfel punând în pericol pe multi dintre dezvoltatorii zilelor nostre care nu au respectat nici cele

mai elementare reguli referitoare la astfel de riscurii naturale încă necuantificabile.

O alta problema care trebuie amintita este modul de evaluare a urmărilor probabile ale unor

dezastre tratează prin metode de calcul matematic, volumul de pierderi şi distrugeri probabile datorate

unor dezastre (cutremur, explozii, incendii), în ideea în care pentru realizarea unui management

performant în gestionarea situaţiilor de urgenţă trebuie să ştim la ce ne putem aştepta. Evaluarea este

informativă, se realizează cu scopul de a asigura datele si informaţiile necesare pregătirii, planificării şi

executării acţiunilor de apărare (prevenirea, protecţia, intervenţia) în toate etapele lor de desfăşurare.

Deasemenea se mai pot propune si cateva solutii complexe prin care sa se ajunga la un compromos

intre solutiile tehnice foarte costisitoare si solutiile finaciare ale antreprenorii care cauta profitul chiar si

din dezastre asa incat chiar si cu o implicatie politica sa prestabileasca limita minima de siguranta care

trebuieste respectata atunci cand este vorba de investitii in astfel de zone potential seismice si care gradul

de risc care trebuie avut in vedere este primordial si apoi interesul economic iar nerespectarea de catre o

parte sau alta a acelor reguli sa poata fi sanctionata in instanta indiferent care sunt consecintele si pe cine

afecteaza.

Momentul si locul orcarui dezastru nu poate fi stabilit cu precizie dar reducand poluarea, prin

impadurirea zonelor desertificate, indiguitea zonelor expuse tornadelor, limitarea epidemiilor, limitarea

inarmarilor si a industrializarilor precum si promovarea produselor usor degradabile asa incat sa putem sa

aparam mediul si poate si el ne va apara la situatii limita. Nu putem spune ca un cutremur sau o tornada

naturala este rezultatul activitatii omului dar precis omul ar putea gasii solutii mult mai bune pentru a nu

se afla la momentul nepotrivit in momentul nepotrivit.

5. Clasificarea riscurilor

Riscurile care se iau în consideraţie pentru clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale,

instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile sunt stabilite prin

H.G. 642/29.06.2005, astfel:

a) riscuri naturale: 1. cutremure;

2. inundaţii;

3. alunecări şi prăbuşiri de teren;

4. fenomene meteorologice periculoase;

b) riscuri tehnologice: 1. accidente chimice;

2. accidente nucleare;

3. incendii de masă;

4. accidente grave pe căi de transport;

5. eşecul utilităţilor publice;

c) riscuri biologice: 1. epidemii;

2. epizootii/zoonoze.

Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt: populaţia; animalele;

proprietatea; activităţile social-economice; mediul înconjurător.

Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime,

proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui

hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.Încadrarea unităţilor administrativ-

teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc.

Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării

frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare

tip de risc specific. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de

riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.

6. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil

În ceea ce priveşte termenul de risc, Organizaţia Naţiunilor Unite îl defineşte ca

fiind probabilitatea de apariţie, într-o regiune şi perioadă dată, a unui fenomen cu potenţial distructiv.

Cutremurul tectonic este definit ca fiind o ruptură brutală a scoarţei terestre, datorată mişcării plăcilor

tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului, ce poate produce victime umane şi distrugeri

materiale incomensurabile.

Clasificarea dezastrelor din punct de vedere al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ,

se prezintă astfel:

- Dezastre naturale: cutremure; tsunami; erupţii vulcanice; alunecări de teren; cicloane tropicale;

inundaţii; secetă; poluarea mediului; defrişarea pădurilor; deşertificare.

- Accidente tehnologice: accident nuclear la centrale nuclearo-electrice; accident chimic şi industrial;

accident aviatic; accident feroviar; accident naval; acte de terorism.

Cutremurele de pământ nu constituie numai subiectul eternelor poveşti despre dezolare şi

distrugere ci sunt o parte integrantă a mediului înconjurător şi nici o zonă a globului nu poate fi declarată

imună în faţa lor. Producerea cutremurelor de pământ, deşi a fost observată de om din cele mai vechi

timpuri, a rămas unfenomen încă insuficient explicat şi imposibil de prevăzut, cu o marjă de eroare

acceptabil de mică pentru a putea fi luate măsurile de salvare necesare. Numărul uriaş al cutremurelor

de pământ şi distrugerile enorme de vieţi, bunuri materiale şi culturale, plasează acest fenomen ca fiind cel

mai periculos dezastru natural.

Anual se înregistrază pe glob circa 500.000 de mişcări seismice, însă doar0,2% (aprox.1000) din

ele pot provoca victime şi pagube.

Ţara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România îşi

au focarul în munţii Vrancei, fiind produse de mişcări ale scoarţei terestre.Există şi zone unde cutremurele

nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african,

australian, platforma rusă, Groenlanda ş.a..

Din multele cutremure majore (de peste 7 grade pe scara Richter) care au afectat Terra, printre cele

mai grave au fost:

28.12.1908, 7,5 Ricter-Italia Cutremurul distruge Messina (Sicilia) şi Reggio

Calabria (peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina, 14.000 in Reggio Calabria).

19.09.1985 cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de Mexico, circa 10.000 morţi;

17.01.1995, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de morţi.

17.08.1999 Cutremur de gradul 7,4 Ricter în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morţi.

-26 decembrie 2004, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morţi .

12 mai 2008 Cutremur de gradul 7,5 in China, circa 55.000 morti

6 aprilie 2009 la ora 01:32:39 GMT ( 04:32:39 EEST – ora României) a avut loc

un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşulL’Aquila la 90 hm N-V de

Roma, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scaraRichter. Bilanţul a indicat peste 1500 de răniţi, 180

de morţi şi zeci de dispăruţi. Circa 70.000 oameni au rămas fără adăpost.

12 ianuarie 2010, la ora locală 16:53, în Haiti s-a produs un mare cutremurde pământ

cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter. Epicentrulcutremurului s-a aflat în imediata

apropiere de capitala Port-au-Prince, 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi

fără adăpost.

27.02.2010 Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile, 521 de

oameni au murit, iar pagubele materiale au depăşit 30 de miliarde de dolari.

11.03.2011 Cutremur de gradul 9 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Japonia, peste

10000 de mortii si 19000 de disparutii si milioane de oameni afectatii, au fost complet distruse cel

puţin 14.637 de locuinţeiar, iar in ceea ce priveste pagubele conform unor estimări neoficiale ale

Băncii Mondiale, pagubele provocate Japoniei de recentul cutremur urmat de tsunami s-ar putea

cifra între 122 de miliarde de dolari şi 235 de miliarde de dolari.[4]

În România, cutremurul din 10.11.1940 ora 3:39 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara

Richter, epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur

din România contemporană. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi

în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind

cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi,

majoritatea la prăbuşireablocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea

vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia

Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra

clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton

armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind

situată într-o zonă de risc seismic mare. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile

construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 1977 a fost puternic, s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie. A avut o

magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din

care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000

de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de

clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, fapt ce a determinat reconstruirea sa

din temelii.Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În orasul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost

distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea

mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100km. Unda de şoc s-a simţit aproape în

toţi Balcanii.

7. Cum se formeaza cutremurele

Cu aproximativ cinci miliarde de ani în urmă Pământul s-a format dintr-un conglomerat de

praf cosmic, permanent bombardat de meteoriţi şi comete. Uriaşa cantitate de energie eliberată de acest

bombardament a topit întreaga planetă care încă se răceşte şi în prezent. Materialele mai dense cum ar fi

fierul (Fe) din meteoriţi s-au scufundat până în nucleul Pământului, în timp ce materialele mai uşoare, ca

silicaţii sau oxizii şi apa de la comete s-au ridicat la suprafaţă.

Interiorul Pământului se împarte în patru regiuni: nucleul intern, nucleul extern, mantaua şi

scoarţa.

Nucleul este compus mai ales din fier şi este atât de fierbinte (7200oC) încât nucleul extern se afla

în stare lichidă, cu aproximativ 10% sulf. Nucleul intern este supus unor presiuni atât de mari încât el este

solid. Cea mai mare parte a masei Pământului se găseşte în manta, care este compusă din fier, magneziu,

aluminiu, siliciu şi dioxid de siliciu. La peste 1000oC, mantaua este solidă dar se poate deforma plastic.

Scoarţa este cea mai subţire dintre cele patru straturi si este compusa din materiale mai uşoare

cum ar fi calciul, sodiul, silicaţii etc. Fiind relativ rece, scoarţa este solida si friabila astfel încât pot apărea

fracturi ce pot duce lacutremure. Cum a fost descoperit nucleul Pământului? Primele informaţii au fost

date de înregistrările undelor seismice provenite de la cutremure. Undele seismice suferă reflexii si

refracţii la suprafaţa de separare dintre materiale diferite, aşa cum prisma optica reflecta si dispersează

undele luminoase pe suprafeţele sale. In plus, cele doua tipuri de unde seismice se comporta diferit in

funcţie de material.

Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria

plăcilor tectonice. Conform acesteia, învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece

plăci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se află şi continentele. Aceste plăci

litosferice “plutesc” pe astenosferă, stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului, şi sub acţiunea

curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent, cu o viteză de până la 12 cm pe an. Unele

plăci se împing reciproc, iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă, penetrând la

adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. Altele se îndepărtează una de

alta, spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată, care ulterior formează crusta nouă. Unele

blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul.

La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele, astfel că în aceste

locuri se acumulează tensiuni enorme. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc, se

produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate, adică se produce cutremurul

propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere, de adâncimea la care se produce şi de

natura rocilor.

Cutremurele de origine tectonică reprezintă circa 90% din numărul total de cutremure care se

produc într-o anumită perioadă de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la erupţia vulcanilor, cărora

le revin circa 7% din numărul total de seisme. Alunecările de teren, prăbuşirea tavanelor unor peşteri

şi galerii de mine sau alte goluri subterane provoacă şi ele cutremure, însă sunt slabe şi au numai efecte

locale. Magnitudinea acestora nu depăşeşte 4,5 grade pe scara Richter şi le revin mai puţin de 3% din

numărul total de cutremure.

Unele seisme sunt stimulate şi de activitatea tehnogenă a omului: construcţia unor centrale

hidrotehnice, baraje şi lacuri de acumulare artificiale, extragerea intensivă de ţiţei, gaze şi alte substanţe

minerale, injectarea apei în grote şi mine părăsite etc. Exploziile subterane nucleare reprezintă cutremure

artificiale declanşate de oameni. Puterea cutremurelor de acest gen înregistrate până în prezent de staţiile

seismice nu a depăşit magnitudinea 7,0 pe scara Richter.

8. Propuneri privind contracararea unui cutremur

Există încercări de predicţie, mai mult sau mai puţin reuşite, dar cel mai important pas în studiul

cutremurelor îl constituie identificarea locurilor de risc maxim şi proiectarea unor structuri rezistente la

cutremurele care se pot produce în zonele respective.Recentele catastrofe seismice produse în cele mai

avansate ţări ale lumii în domeniul seismologiei şi al ingineriei seismice (SUA, Japonia şi Rusia) au

spulberat mitul progresului în predicţia seismica şi au scos în evidenţă carenţe în estimarea hazardului

seismic şi în luarea măsurilor de protecţie antiseismică.

Creşterea vulnerabilităţii societăţii umane faţă de hazardurile naturale, se datorează atât

modificării modului de manifestare a fenomenelor, cît şi unorcauze antropice, care impun mai mult ca

oricând o analiză pertinentă a factorilor de risc şi o implicare constantă a specialiştilor din toate domeniile

de activitate, în reducerea efectelor negative pe care acestea le pot provoca populaţiei, infrastructurii sau

factorilor de mediu.

Cutremurul este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe

Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un seism deosebit de

puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste

Hiroshima.

Şi mai groaznic este faptul că acest fenomen se poate produce prin surprindere, în orice condiţii

climaterice, în orice timp al anului şi al zilei. De aceea, mişcările seismice au efecte psihologice negative

asupra oamenilor, obişnuiţi să considere Pământul ca un suport sigur. În momentul, când totul în jur se

zguduie violent, cad obiecte, trosnesc pereţii şi se prăbuşesc clădiri, oamenii sunt cuprinşi de o spaimă

cumplită, după care îşi revin cu greu.

În ultimii ani s-a realizat un progres evident în studiul fenomenelor seismice, a cauzelor care le

produc şi a manifestării precursorilor seismici, însă cutremurele nu pot fi prognozate. Din punct de vedere

al diminuării pericolului seismic, mai importante sînt predicţiile mărimii oscilaţiilor terenului pentru

fiecare zonă concretă, pe baza cărora să se realizeze construcţii seismorezistente. În vederea reducerii

efectelor dezastruoase ale cutremurelor, cercetările actuale sunt direcţionate spre aprecierea riscului

seismic, întocmirea hărţilor de zonare şi microzonare seismică şi, bineînţeles, se speră să se poată realiza

ştiinţific, predicţia cutremurelor.

Se încearcă inocularea ideii că în faţa furiilor naturii, omul este neputincios şi de aceea este nevoie

ca specialiştii să concure la gestionarea situaţiilor de urgenţă ce pot fi provocate de dezastre, prin

elaborarea de studii, expertize, simulări etc. care să sprijine luarea deciziei şi un management performant,

atât predezastru, cât şi postdezastru, în protejarea vieţii, bunurilor materiale şi factorilor de mediu.

În concluzie, efectele generate de către dezastre trebuie privite ca o oportunitate pentru iniţierea

unor acte normative prin care să se stabilească fără echivoc programe de educaţie preventivă şi norme de

mediu, disciplină în construcţii, etc. Totodată, pentru scăderea vulnerabilităţii faţă de ele, dezastrele

trebuie privite mai curând ca fenomene care obligă autorităţile să implementeze programe de dezvoltare

durabilă, schimbări sociale şi economice profunde.Toate acestea impun realizarea unui management

performant al situaţiilor de urgenţă (ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de

factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de

risc, evaluarea informaţiilor, analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi

implementarea acestora în scopul restabilirii stării de normalitate).

9. Impactul macroeconomic al cutremurului din 11 martie 2011

“Pe 11 martie Japonia a fost zguduită de cutremul Sendai cu o magnitudine de 9 grade. Cu

epicentrul la 373 km de Tokyo, seismul a fost urmat de peste 500 de replici cu o magnitudine de cel

puţin 4,5 grade, conform datelor comunicate de autorităţile nipone.”[5] Este cel mai sever cutremur

din arhipelagul nipon şi al patrulea ca intensitate pe mapamond (din datele existente din 1900).

Cutremurul a provocat incendii la centrala energetică de la Fukushima, determinând declanşarea crizei

nucleare (accident nuclear de gradul 6 pe o scară până la 7).De altfel, premierul nipon, Naoto Kan,

cataloga situaţia actuală drept cea mai critică de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Cel mai sever

dezastru natural din ultimele decenii din Japonia a afectat puternic activitatea economică a arhipelagului,

fiind resimţit în toate sectoarele economice: energie (nucleară), industrie (auto), financiar, transport. Cu

alte cuvinte, această catastrofă naturală va avea o serie de consecinţe economice, cel puţin pe termen scurt.

În primul rând, trebuie menţionat că acest cutremur a avut loc într-un moment în care economia

niponă resimte încă consecinţele crizei economico-financiare şi se confruntă cu o serie de dificultăţi

structurale. După aproape două decenii în care au predominat contracţia economică şi deflaţia, aceasta se

confruntă cu dezechilibre bugetare acute: deficitul bugetar consemnat pe parcursul a 18 ani consecutivi a

determinat acumularea unei datorii publice record (peste 200% din produsul intern brut – PIB). Totodată,

Japonia este o ţară îmbătrânită, 20% din populaţie are peste 65 de ani (iar unele instituţii previzionează o

dublare a acestui nivel în următoarele patru decenii). După doi ani de contracţie (2008 – 1,2%, 2009 –

5,2%) PIB-ul nipon a crescut cu aproximativ 4% în 2010. Cu toate acestea, în ultimele trei luni ale anului

trecut economia niponă s-a contractat (la un ritm anualizat de 1,3%). Acest cutremur a determinat

suspendarea temporară a activităţilor în majoritatea ramurilor de activitate. De exemplu, Toyota, cel mai

mare producător auto pe mapamond, a decis oprirea producţiei la toate cele 12 fabrici, ceea ce va afecta

producţia totală cu câteva zeci de mii de automobile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca starea de

contracţie să se prelungească şi în trimestrul I, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune a economiei

nipone.

Cutremurul a afectat centralele nucleare nipone, contribuind la intensificarea riscurilor nucleare. În

acest context, pe piaţa de capital niponă s-a instaurat o panică generalizată, care s-a răspândit rapid pe

mapamond. Deşi Banca Japoniei a pompat lichidităţi de ordinul sutelor de miliarde de dolari, indicele

nipon Nikkei 225 a consemnat deprecieri importante în momentul cutremurului şi în şedinţele de

tranzacţionare următoare. Pe parcursul şedinţei din 15 martie indicele a scăzut sub pragul de 9.000 de

puncte, atingând la un moment dat nivelul minim din ultimele trimestre (pentru o scurtă perioadă s-a

consemnat un declin de peste 20% raportat la închiderea din şedinţa din ziua anterioară cutremurului).

Indicele a închis şedinţa din 15 martie cu o depreciere de aproximativ 11%, aducându-ne aminte de

momentele de panică din timpul crizei financiare (a doua jumătate a anului 2008). Iniţial, pieţele

internaţionale de capital au dat dovadă de rezistenţă la criza niponă. Ulterior, prin intensificarea riscurilor

nucleare, unda de panică s-a extins pe mapamond. Astfel, în şedinţa din 15 martie indicii europeni DAX

30 (Germania), CAC 40 (Franţa) şi FTSE 100 (Marea Britanie) consemnau ritmuri de declin de 5%, 3,9%,

respectiv 2,7%. Contractele futures pe indicele american Dow Jones înregistrau un declin de peste 250 de

puncte.

Criza nucleară niponă a determinat şi contracţia cotaţiilor internaţionale la bunuri, prin prima

perspectivelor nefavorabile de evoluţie a cererii mondiale pe termen scurt. Un impact pozitiv, am putea

spune, mai ales că aceste cotaţii crescuseră semnificativ în ultimele săptămâni, pe fondul crizei din Africa

de Nord şi Orientul Mijlociu, determinând o intensificare a presiunilor inflaţioniste. Deşi au fost avansate

unele valori preliminare cu privire la pagubele provocate de cutremur (care merg până la câteva procente

din PIB-ul nipon), părerile sunt împărţite cu privire la impactul economic al acestei economii. Cum

Japonia deţine locul 3 în lume din punctul de vedere al PIB, cu o pondere de 9%, evoluţia economiei

nipone va afecta economia globală. Cutremurul nipon vine la un moment dificil şi pentru economia

mondială, ce resimte încă consecinţele crizei economico-financiare, dar şi tensiunile din Africa de Nord

sau Orientul Mijlociu. În ultima perioadă indicatorii macroeconomici mondiali au exprimat premise de

dezaccelerare către jumătatea acestui an.

Cutremurul readuce în atenţie şi siguranţa sectorului nuclear. Unele state europene au reacţionat

imediat, propunând teste de stres pentru centralele nucleare (în Germania, cancelarul Angela Merkel a

solicitat un raport cu privire la situaţia centralelor nucleare). Studiile economice elaborate de-a lungul

timpului au demonstrat că doar cutremurele foarte puternice pot afecta potenţialul economic al unui stat.

Literatura consideră puternice dezastrele naturale care afectează structura organizaţională a societăţii.

Cutremurele “normale” nu au impact semnificativ pentru evoluţia pe termen lung a economiei: contracţia

pe termen scurt este “recuperată” de măsurile de reconstrucţie. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu criza

nucleară niponă, dar şi cu planurile de reconstrucţie din urma cutremurului. Am putea asista la un nou

episod schumpeterian de “distrugere creativă” (verificat îndeosebi în economiile dezvoltate), cu toate că

marja de manevră a autorităţilor macroeconomice nipone este redusă.

Bibliografie

1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere în Eco-Economie, Editura

Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.

2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol. I, Editura

„Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998.

3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRǍGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politicǎ, vol.

II, Editura „Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1998.

4. NEGUCIOIU, Aurel, Gândirea cu susu-n jos – o gândire nouă pentru o lume nouă. Punerea

problemei, „Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca”, Series Humanistica, Tom.

VIII, 2010 (sub tipar).

5. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea (nr. 260 din 18 Martie 2008), republicat 2011, privind

asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor,

“Monitorul Oficial al României”, Partea I nr. 115 din 15 februarie 2011

6. ***http://www.cutremur.net/

7. *** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html

8. *** http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-cauza-

incalzirii-globale.html

9. *** http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice

10. *** http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice–62812.html

[1] NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere în Eco-Economie, Editura

Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006, p.206.

[2]*** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html

[3] ***http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-cauza-

incalzirii-globale.htm

[4] ***http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice

[5] ***http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice–62812.html