Download pdf - POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE

1

POLUAREA CU HIDROCARBURI POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIEMETODE DE INTERVENTIE

2

Elementele esentiale care stau la baza Elementele esentiale care stau la baza interventiei în caz de poluare marinã cu interventiei în caz de poluare marinã cu

hidrocarburi se concretizeazã în:hidrocarburi se concretizeazã în:

• Existenta unui organism de coordonare si Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal);de organizare national (legal);

• Personal specializat si antrenat;Personal specializat si antrenat;

• Echipamente specializate si fiabile;Echipamente specializate si fiabile;

• Plan de contingentã, o strategie de Plan de contingentã, o strategie de interventie.interventie.

3

Faza de pregãtire a interventiei este esentialã Faza de pregãtire a interventiei este esentialã pentru limitarea rapidã si eficientã a pentru limitarea rapidã si eficientã a pagubelor si a impactului ecologic, pagubelor si a impactului ecologic, cuprinzand urmatoarele aspecte:cuprinzand urmatoarele aspecte:

• Supravegherea evolutiei poluantului;Supravegherea evolutiei poluantului;

• Planificarea operatiunilor de interventie;Planificarea operatiunilor de interventie;

• Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;

• Formarea echipelor de interventie, coordonatori, Formarea echipelor de interventie, coordonatori, specialisti, operatiuni.specialisti, operatiuni.

4

Obiectivele principale ale interventiei Obiectivele principale ale interventiei sunt:sunt:

• Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, rezervatiilor etc.).rezervatiilor etc.).

• Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.provenite in urma poluarii.

• Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din punct de vedere ecologic acestea sa revina la punct de vedere ecologic acestea sa revina la faza initiala.faza initiala.

5

Metodele de interventie in cazul unei poluãri Metodele de interventie in cazul unei poluãri marine accidentale cu hidrocarburi:marine accidentale cu hidrocarburi:

• Degradarea naturalã (nu se intervine);Degradarea naturalã (nu se intervine);

• Transferul poluantului din tancurile avariate în Transferul poluantului din tancurile avariate în barje, nave de stocare etc.;barje, nave de stocare etc.;

• Arderea in situ;Arderea in situ;

• Dispersarea chimicã în masa apei;Dispersarea chimicã în masa apei;

• Concentrarea si colectarea petrolului de pe Concentrarea si colectarea petrolului de pe suprafata apei;suprafata apei;

• Interventia la nivelul tarmului.Interventia la nivelul tarmului.

6

APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE ESTE CONDITIONATA DE:ESTE CONDITIONATA DE:

• PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI DEVERSAT PE APA/SOL,DEVERSAT PE APA/SOL,

• CONDITIILE HIDRO-METEO,CONDITIILE HIDRO-METEO,

• POLUANT – cantitate/tip,POLUANT – cantitate/tip,

• TIPUL ZONEI POLUATE,TIPUL ZONEI POLUATE,

• TIPUL IMPACTULUI,TIPUL IMPACTULUI,

• RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,

• CONDITIILE DE ACCES IN ZONACONDITIILE DE ACCES IN ZONA

7

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE PRIVINDPRINCIPII GENERALE PRIVINDINTERVENTIA IN CAZ DE INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU POLUARE MARINA CU

HIDROCARBURIHIDROCARBURI

88

PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURIPOLUARE MARINA CU HIDROCARBURI

I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREI.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE

I.2. EFECTELE POLUARII I.2. EFECTELE POLUARII

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI

PROCESE DE TRANSFORMARE PROCESE DE TRANSFORMARE

9

I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREPOLUARE

10Platformele offshore de foraj si extractie

11

Transport naval de marfuri si persoane

12

Coliziuni, esuari, incendii, alte accidenteColiziuni, esuari, incendii, alte accidente..

13

Instalatii utilizate in operatiunile de incarcare/descarcare marfa

14

Surse provenite de la tarm: Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si scurgerile pluviale si deversarile de ape uzate, provenite din: deversarile de ape uzate, provenite din: - aglomerarile urbane, - aglomerarile urbane, - activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, - activitatile desfasurate in porturi, santiere navale- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc., etc.

15

* Surse provenite din atmosfera* Surse provenite din atmosfera

* * SurseSurselele provenite din cauze naturale se refera la provenite din cauze naturale se refera la eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburieruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi

16

Transport24%

PlatformeOffshore

2%

Din atmosfera

13%

Deversari de la tarm

50%

Surse naturale

11%

SURSE DE POLUARE: MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt

1.175.000 tone

564.000 tone

305.000 tone258.000 tone

47.000 tone

Total= 2.35 Mt/an

17

SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREPOLUARE

CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC

ESTE DE CIRCA 2.400.000 MtESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt

din care :din care :

1. Descarcari de la tarm(50%):1. Descarcari de la tarm(50%):

- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,

- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,

- activitati portuare: santiere navale. - activitati portuare: santiere navale.

18

2. Transport naval (24%):2. Transport naval (24%):

- incarcare descarcare,- incarcare descarcare,

- bunkeraj,- bunkeraj,

- coliziuni,- coliziuni,

- esuari,- esuari,

- sparturi in coca navei, incendii. - sparturi in coca navei, incendii.

19

3. Atmosfera 3. Atmosfera (13%):(13%):

- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma - gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma arderilor hidrocarburilor.arderilor hidrocarburilor.

20

4. Naturale4. Naturale ( 11%): ( 11%):

- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi

in mediul acvatic.in mediul acvatic.

21

5. Platformele offshore5. Platformele offshore ( 2%): ( 2%):

- accidente in operatiunile de foraj, - accidente in operatiunile de foraj, extractie, transfer marfa.extractie, transfer marfa.

2222

CLASIFICAREA NIVELELOR DE CLASIFICAREA NIVELELOR DE POLUAREPOLUARE

((se refera doar la activitatile de transport se refera doar la activitatile de transport naval) naval)

(conform clasificarilor OPRC)(conform clasificarilor OPRC)

MINORA = MINORA = nivel 1nivel 1 - mai mica de 7 tone - mai mica de 7 tone

MEDIE = MEDIE = nivel 2nivel 2 - intre 7 - 700 tone - intre 7 - 700 tone

MAJORA = MAJORA = nivel 3nivel 3 - peste 700 tone - peste 700 tone

23

Cauzele poluarilor datorate transportului naval (24%) provin (cantitativ) din:

Descarcari de la tarm

Platforme offshore

NaturaleAtmosfera

Curatirea tancurilor

Deversari de santina

Accidente altele decat la petroliereAccicidente la petroliere

Terminale maritime

Incarcare descarcare

Docuri uscate

24%

24

POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE

CAUZE:CAUZE:

0% 25% 50% 75% 100%Numarul cauzelor deversarilor in %

< 7 T

7-700 T

> 700 T

Incarcaredescarcare

Bunkeraj

Esuari

Coliziuni

Sparturi incendiiSource: ITOPF, 2002

NIVELUL POLUARIIProcentual numeric

NIVEL 3 de poluare

NIVEL 2 de poluare

NIVEL 1 de poluare

25

Numele navei Anul Locatia Petrol deversat (t)

Atlantic Empress 1979 Tobago 287.000 ABT Summer 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 260.000

Castillo de Bellver 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 252.000 Amoco Caduz 1978 Bretania, Franta 223.000

Haven 1991 Genoa, Italia 144.000 Odyssey 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie,

Canada 132.000

Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly , Anglia 119.000

Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100.000 Hawaiian Patriot 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 95.000

Independenta 1979 Bosphor, Turcia 95.000 Jakob Maersk 1975 Oporto, Portugalia 88.000

Braer 1993 Shetland Islanda, Anglia 85.000 Khark 5 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic

coasta Morocco 80.000

Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74.000 Sea Empress 1996 Milford Haven, Anglia 72.000

Katina P. 1992 Maputo, Mozambic 72.000 Assimi 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 53.000 Metula 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 50.000 Wafra 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 40.000

Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37.000

26

CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN

ANUL RESPECTIVANUL RESPECTIV

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000

(000's

of

tonnes)

Erika20,000 tonnes

Castillo de Bellver252,000 tonnes

ABT Summer260,000 tonnes

Atlantic Empress287,000 tonnes

27

TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND

FACTORUL DE RISC AL ZONEIFACTORUL DE RISC AL ZONEI

28

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE

POLUARI MAJORE SUNT:POLUARI MAJORE SUNT:

• Cresterea cantitatii de petrol transportate,Cresterea cantitatii de petrol transportate,

• Caracteristicile locale de navigatie: densitatea Caracteristicile locale de navigatie: densitatea traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,

• Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, incarcare descarcare marfa, bunkeraj, incarcare descarcare marfa, bunkeraj,

• Lipsa sistemelor de avertizare.Lipsa sistemelor de avertizare.

29

1. 1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea

surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri legislative si actiuni de prevenire,

2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente (tip/cantitati/baze de interventie),

3. Stabilirea strategiei optime de interventie (onshore/offshore),

4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de poluare).

Analiza surselor de poluare este Analiza surselor de poluare este necesara pentru:necesara pentru:

30

Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri :prin adoptarea unor masuri :

• Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de interventie,interventie,

• Sisteme de siguranta in exploatare, Sisteme de siguranta in exploatare, intretinere, inspectii periodice , etc,intretinere, inspectii periodice , etc,

• Statii de epurare, Statii de epurare,

• Cadru legislativ,Cadru legislativ,

• Personal specializatPersonal specializat

31

Desi rare, poluarile majore provenite din Desi rare, poluarile majore provenite din transportul naval nu pot fi controlate (ca transportul naval nu pot fi controlate (ca cele minore) dar pot fi prevenite prin cele minore) dar pot fi prevenite prin aplicarea unor masuri de prevenire:aplicarea unor masuri de prevenire:

- Cadrul legislativ adecvat,- Cadrul legislativ adecvat,

- Norme speciale de constructie a navelor,- Norme speciale de constructie a navelor,

- Aparatura de navigatie,- Aparatura de navigatie,

- Personal specializat, training.- Personal specializat, training.

32

Evaluarea riscului ( factori)Evaluarea riscului ( factori)• Sursa de pericol: - natura poluantilor, - cantitatea de poluant, - caracteristicile fizico-chimice ale

poluantului, - gradul de toxicitate al acestuia, - caracterul inflamabil si exploziv, etc • Vectorii de transfer: caracteristicile mediului

agresat si conditiile hidro-meteo la momentul producerii poluarii.

• Tinta: mediu fizic, biologic sau socio-economic

33

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE LA LITORALUL ROMANESCLA LITORALUL ROMANESC

• Nivel maxim de risc :Nivel maxim de risc : Constanta , Midia, Constanta , Midia, Mangalia;Mangalia;

• Nivel mediu de risc : Nivel mediu de risc : trasee navale, ancorajele, traseele trasee navale, ancorajele, traseele

conductelor de transport titei , platformele conductelor de transport titei , platformele PETROMAR;PETROMAR;

• Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Neptun - Eforie, Corbu – Neptun - Eforie, Corbu – Bratul Musura. Bratul Musura.

34

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc

35

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc

36

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de riscrisc

37

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE NORD - nivel redus de riscNORD - nivel redus de risc

38

39

CAZURI DE POLUARE CAZURI DE POLUARE MARINA CU HIDROCABURIMARINA CU HIDROCABURI

POLUARI MAJORE POLUARI MAJORE

Nivel 3 > 700 Mt Nivel 3 > 700 Mt

40

Haven : 144.000 t petrol (1991)Haven : 144.000 t petrol (1991)

• La 7 Mm de Genoa Franta s-a La 7 Mm de Genoa Franta s-a rupt in 3 parti.rupt in 3 parti.• In urma exploziei au luat foc In urma exploziei au luat foc 10.000 t de titei.10.000 t de titei.• 35.000 t titei au poluat coastele 35.000 t titei au poluat coastele Frantei si Principatului de Monaco.Frantei si Principatului de Monaco.• Au fost utilizati 2.000 m baraje. Au fost utilizati 2.000 m baraje.

41

Braer: 85.000 t petrol (1993)Braer: 85.000 t petrol (1993)

• Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).

• Pierde toata marfa.Pierde toata marfa.

• Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a tarmului favorizeaza dispersia masiva a tarmului favorizeaza dispersia masiva a poluantului.poluantului.

42

Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)• Esueaza pe coastele Tarii Galilor.Esueaza pe coastele Tarii Galilor.

• Se incearca transferul marfii in tankul Borga.Se incearca transferul marfii in tankul Borga.

• Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.

43

Sea Empres - poluarea tarmuluiSea Empres - poluarea tarmului

44

• Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Frantei.Frantei.

• Pierde 14.000 t in momentul initial.Pierde 14.000 t in momentul initial.

• Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la 130m adancime cu circa 16.000t.130m adancime cu circa 16.000t.

Erika: 30.000 t petrol (1999)Erika: 30.000 t petrol (1999)

45

• Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.

• 400 km de tarm a fost poluat.400 km de tarm a fost poluat.

• Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de curatire.curatire.

• 30.000 pasari au fost afectate30.000 pasari au fost afectate• Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.

Erika: 30.000 t petrol (1999Erika: 30.000 t petrol (1999))

46

CAZUL PRESTIGECAZUL PRESTIGE

• DESFASURAREA ACCIDENTULUIDESFASURAREA ACCIDENTULUI

• INTERVENTIA OFFSHOREINTERVENTIA OFFSHORE

• INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI

• RESURSELE UTILIZATERESURSELE UTILIZATE

47

Nava tanc petrolier – 77.000 tdw.

48

* Traseul navei – Lituania-Singapore * 13/11/2002 la 45km Finisterre (Spania) trimite un SOS

49

*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita furtunii puternice nava este avariata, incepand sa piarda titei din tankurile 3&4;

* 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;*Salvatorii remorcheaza nava in larg;*La 250km in larg nava se rupe in doua si se scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m adancime

50

Consecinte

660 mile de litoral poluat

Poluarea afecteaza 3 state

Poluarea afecteaza 7 regiuni

51

OPTIUNI DE INTERVENTIE

•Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu dispersanti;

•Furtuna nu permite interventia in zona offshore;

•Au fost totusi unele incercari de interventie offshore dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;

•Singura optiune ramane interventia pe litoral.

52

• 700 km de tarm poluat;700 km de tarm poluat;• Zona poluata a cuprins tipuri Zona poluata a cuprins tipuri diferite de tarm:diferite de tarm: - stancos;- stancos; - plaje cu nisip- plaje cu nisip - pietris si galetepietris si galete - estuare- estuare - constructii hidrotehnice- constructii hidrotehnice - mlastini- mlastini

Poluarea coastei spaniolePoluarea coastei spaniole

53

Impact

•Economic

- Pescuit

- Turism

•Ecologic

- Crustacee

- Pasari

- Pesti

54

Comportamentul poluantului

• Depunere pe tarm

• Patrundere in substrat

• Amestecarea cu nisip

55

Tarm stancos

• Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu aburi

• Depoluare manuala

• Depoluare vacuumatica

• Acces dificil

56

Pietris si galetePietris si galete

Pompare vacuumatica

Manuala

Transportul si spalarea pietrelor poluate

Degradare naturala

57

Plaje cu nisip

Nisipul amestecat cu titei este preluat mecanic si curatat

Urmele ramase sunt preluate manual

58

Tarm mlastinos

Zona vulnerabila/biodiversitate

Biodegradare naturala

Colectarea manuala a titeiului vascos

59

Constructii hidrotehnice

Usor de curatat: spalare cu aburi sub presiune

Impact negativ asupra turismului

60

Resurse umane/participantiResurse umane/participanti

• Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch Depollution, etc.Depollution, etc.

• Localnici, voluntari, armata, pescari, garda Localnici, voluntari, armata, pescari, garda de coasta, etc.de coasta, etc.

61

LogisticaLogistica

• Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti 4000 ca suport indirect;4000 ca suport indirect;

• Un total de 350.000 kituri de protectie Un total de 350.000 kituri de protectie (costume individuale de protectie);(costume individuale de protectie);

• 160.000 unelte de interventie manuala;160.000 unelte de interventie manuala;

• 1.200 ore de zbor;1.200 ore de zbor;

• Circa 350 piese constand in echipament Circa 350 piese constand in echipament specializat de interventie, utilaje de specializat de interventie, utilaje de transport, etc.transport, etc.

62

Deseuri amestecate/diverse

Deseuri lichide/semilichide

63

Depozite temporare de stocare

64

Interventie cu utilaje mecanice

65

Recuperare manuala

66

• FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.

• PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O STRATEGIE DIFERITA STRATEGIE DIFERITA

• NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU FIECARE CAZ IN PARTEFIECARE CAZ IN PARTE

• NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE INTERVENTIE.INTERVENTIE.

CONCLUZII

67

I.2. EFECTELE POLUARIII.2. EFECTELE POLUARII

68

Grad de sensibilitate/vulnerabilitateGrad de sensibilitate/vulnerabilitate

Vulnerabilitate = suma efectelor negative Vulnerabilitate = suma efectelor negative

induse de poluant in zona.induse de poluant in zona.

Vulnerabilitatea include si potentialul de Vulnerabilitatea include si potentialul de

“autoaparare“ al zonei“autoaparare“ al zonei

Cartarea gradului de vulnerabilitate este Cartarea gradului de vulnerabilitate este

necesara protejarii zonelor sensibile si necesara protejarii zonelor sensibile si

stabilirii tehnologiei de interventiestabilirii tehnologiei de interventie

69

TIPURI DE IMPACTTIPURI DE IMPACT

EconomicEconomic

EcologicEcologic

SocialSocial

Politic Politic

70

IMPACTUL ECONOMICIMPACTUL ECONOMIC• Impactul economic se refera la efectele negative Impactul economic se refera la efectele negative

induse activitatilor economice, in cazul unei induse activitatilor economice, in cazul unei poluari accidentale sau cronice.poluari accidentale sau cronice.

TIPURI de ACTIVITATITIPURI de ACTIVITATI

IndustrialeIndustriale

TuristiceTuristice

Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,

Transport navalTransport naval

Extractie, forajExtractie, foraj

71

TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de distractie, agrement, etc)distractie, agrement, etc)

port turisticport turistic

Statiune turisticaStatiune turistica Turismul sursa importanta de venit,genereaza impozite pentru alimentarea bugetului de stat.

72

plaja MAMAIA

•Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;

•Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement poate provoca daune pe termen lung;

•Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce in perioada sezonului.

plaja poluata

73

Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri

Numarul total de unitati turistice din Mamaia

80

Numarul total de unitati turistice din Constanta

26

Unitati 4-5 stele 16

Unitati de 1-3 stele 90

Numarul turistilor /an 378.000

Turisti straini 52.000

Durata medie a sejurului 5 – 7 zile

Gradul de ocupare pt. Statiunea Mamaia

77%

74

Activitati industrialeActivitati industriale

Santiere navale

Terminale petroliere

Operatiuni portuare

75

TRANSPORT NAVALTRANSPORT NAVAL

persoanepersoane

marfamarfa

• sursa de venit ;• aprovizionarea cu materii prime.

76

Activitati - posibile surse de poluareActivitati - posibile surse de poluare

Incarcare/descarcare marfa

Transport hidrocarburi

77

• Activitatile industriale au un caracter permanent.

• Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare ridicata pe toata durata anului.

• Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor industriale.

In caz de poluare

78

Extractie si forajExtractie si foraj

Platforme de extractie/foraj

Transport petrol prin conducte submarine si terstre

79

PESCUIT INDUSTRIALPESCUIT INDUSTRIAL(pescuit cu unelte fixe si active)(pescuit cu unelte fixe si active)

Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca marime si ca dificultate in a le captura.

Productia de peste:

- 3 milioane tone in 1900

- 86 milioane tone in 1989

80

Efectele poluarii asupra pescuitului

- contaminarea organismelor marine cu poluant,

- interzicerea accesului navalor de pescuit in zona poluata in vederea evitarii contaminarii cu poluant a uneltelor de pescuit, si a corpului navelor,

- interzicerea accesului in zonele poluate pentru evitarea accidentelor cauzate de intoxicare cu vapori sau a celor provocate de explozii,

- inchiderea porturilor pescaresti cu baraje antipetrol in vederea protejarii acestora

8181

MARICULTURAMARICULTURA(midii, stridii, etc)(midii, stridii, etc)

Baraj antipetrol de protectie

82

EFECTELE ECOLOGICEEFECTELE ECOLOGICE

efectele induse depind de urmatorii factori:efectele induse depind de urmatorii factori:

• volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale poluantului,poluantului,

• conditiile hidro-meteo,conditiile hidro-meteo,

• anotimpul in care se produce dezastrul, anotimpul in care se produce dezastrul,

• prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea deplasarii poluantului,deplasarii poluantului,

• topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,

• relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al acestora.acestora.

83

In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice ce rezulta in urma unei poluari, includ :ce rezulta in urma unei poluari, includ :

• schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului, schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,

• schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si comportamentul individual ale organismelor si speciilor,comportamentul individual ale organismelor si speciilor,

• cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui intreg ecosistem datorita efectului combinat intreg ecosistem datorita efectului combinat toxicitate/sufocare/inabusiretoxicitate/sufocare/inabusire

Impactul poate fi indus prinImpactul poate fi indus prin

actiunea directa a poluantuluiactiunea directa a poluantului actiunea indirecta a poluantului actiunea indirecta a poluantului

activitatea de depoluareactivitatea de depoluare

84

CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in functie de tipul tarmului)

In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina, poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,

poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi

poluantul ″ pluteste ″ pe tarm, migrand in diverse directii

85

EcotoxicologiaEcotoxicologia

Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in apa: alchene, benzene si naftaleneapa: alchene, benzene si naftalene

″″Doza letalaDoza letala″″ = DL50 (la 96 ore expunere) = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 mg/1 mg/1

Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate genera efecte letale imediategenera efecte letale imediate

• 1PPM1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator, = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,• 10PPM10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore, = 0.001 % - expunere maxim 8 ore,• 20PPM20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului

de protectie,de protectie,• 100PPM100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc

arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.• 200PPM 200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la

nivelul ochilor si a gurii,nivelul ochilor si a gurii,• 700 PPM700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca

nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,• 1000 PPM1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul

creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere. creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.

86

Efectele poluarii cu petrol asupra pestilorEfectele poluarii cu petrol asupra pestilor

Peste contaminat cu petrol

- mortalitatea la pestii adulti este foarte rara in cazul poluarilor cu petrol; - larvele sunt cele mai expuse.

In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii icrelor .

Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri :• Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore;• Poluare in timpul sezonului de reproducere;• Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru speciile pe cale de disparitie.

87

Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de mediul acvatic

Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora = hipotermia/scaderea flotabilitatii individului

Inecul si hipotermia sunt considerate ca fiind

principalele cauze ale efectelor letale pe care

poluarea cu petrol le are asupra pasarilor.

88

Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta parte cunsumului hranei contaminate.

Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin afectate in caz de poluare accidentala cu petrol.

Depunere petrolului pe coaja oului in perioada de incubatie provoaca anomalii in dezvoltarea embrionului sau chiar moartea acestuia.

89

Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele

Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelorEfectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor

Expunerea la petrol se poate produce prin:

- contact fizic direct cu poluantul din coloana de apa, care pluteste pe suprafata apei, sau care este depus pe tarm,- ingestia hranei contaminate,- inhalarea vaporilor toxici.

Animalele a caror protectie termica este asigurata de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat

de depunerea poluantului pe acestea.In acest caz se instaleaza hipotermia.

90

Delfini – ingestie, intoxicareDelfini – ingestie, intoxicare

Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii corpului.

91

Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea mucoaselor

Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin contaminarea verigilor lantului trofic

92

MOLUSTEMOLUSTEaxfixie, acumulare in organismaxfixie, acumulare in organism

93

Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru organismele marine

Sensibilitate Efecte imediate

Efecte pe termen lung

Alge slaba degradarea tesuturilor in zona de contact

refacere lenta in timp

moluste forme fixate pe roci

puternica puternica

axfixie axfixie

acumulare in organisme acumulare in organismele filtratoare in functie de timpul de contact

94

Sensibilitate Efecte imediate Efecte pe termen lung pesti

slaba pentru adulti puternica pentru larve si juvenili

la contact direct axfixie prin contaminarea branhiilor

parasirea zonei poluate influenta deosebit de grava pentru pestii bentonici prin contaminarea sedimentelor

mamifere Variabila, puternica pentru cele acvatice

Contaminarea externa, ingestie, hipotermie, intoxicare.

Decimarea populatiilor, disparitia surselor de hrana, pestele.

pasari

variabila puternica pentru plonjori

contaminarea penajului intoxicare prin ingestie distrugerea oualor

Decimarea populatiei, parasirea zonei.

95

Refacere medie

Refacere totala

Adapostit Semiadapostit Semiexpus Expus Cresterea expunerii la energia valurilor

2 ani

12 ani

Durata de refacere a bentosului din zona litorala

6 ani

96

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Rezervatia marina de la Mangalia

ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCEREZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE

97

EFECTE SOCIALEEFECTE SOCIALE

• Poluarea zonelor populate poate avea efecte Poluarea zonelor populate poate avea efecte negative asupra organismului uman, asupra negative asupra organismului uman, asupra starii de sanatate a populatiei,starii de sanatate a populatiei,

• Evacuarea zonei, Evacuarea zonei,

• Poluarea zonelor populate produce efecte Poluarea zonelor populate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii negative de imagine asupra comunitatii respective.respective.

98

EFECTE POLITICEEFECTE POLITICE

• In cazul in care poluarea depaseste In cazul in care poluarea depaseste granite/frontiere apar granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate.mai multe state implicate.

• Impactul politic este mai accentuat in cazul in care Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor si conventiilor internationale care sa le acorde si conventiilor internationale care sa le acorde asistenta si protectie in caz de poluare.asistenta si protectie in caz de poluare.

99

• Studierea tipurilor de impact posibile a se produce Studierea tipurilor de impact posibile a se produce intr-o zona poluata este necesara in vederea intr-o zona poluata este necesara in vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,

• La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,

Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate sunt utilizate la:sunt utilizate la:

• * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;• * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;• * Stabilirea strategiei de interventie. * Stabilirea strategiei de interventie.

100

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

101

TIPURI DE TARMTIPURI DE TARM

IMPERMEABILEIMPERMEABILE• Tarmuri stancoaseTarmuri stancoase• Structuri artificialeStructuri artificiale

PERMEABILEPERMEABILE• Tarmuri mlastinoase, Tarmuri mlastinoase,

• Tarmuri cu nisip si pietrisTarmuri cu nisip si pietris

102

TARM IMPERMEABILTARM IMPERMEABILPoluantul nu se infiltreaza in substratPoluantul nu se infiltreaza in substrat

Tarmuri stancoase, structuri Tarmuri stancoase, structuri portuare/costiere: teren accidentat, acces portuare/costiere: teren accidentat, acces

dificil, fauna si flora saraca ( se dificil, fauna si flora saraca ( se concentreaza in zona superioara), zona nu e concentreaza in zona superioara), zona nu e

vulnerabila la poluare, poluantul se vulnerabila la poluare, poluantul se disperseaza si se degradeaza in timp.disperseaza si se degradeaza in timp.

faleze / platforme / stanci / structuri artificiale faleze / platforme / stanci / structuri artificiale

103

Faleze stancoase expuse la valuri

Roci mai mari de 250 mm

Panta mai mare de 30°

Efect de spalare exercitat de valuri

104

COLONIILE DE PASARI SUNT AMPLASATE IN ZONA SUPERIOARA A FALEZEI

105

DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI

De regula nu se intervine, terenul fiind accidentat, exista pericolul de accidente.

106

Platforma expusa la valuri

Linia tãrmului prezintã crevase,Varietate ecologicã redusa, Petrolul se fixeazã sub forma de benzi, Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.

107

Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la bazã amenajãri realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatrã având dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.

108

Structuri de protectieAmenajarile de protectie sunt create in scopul diminuarii eroziunii in zonele rezidentiale sau de interes turistic/economic.

109

• Poluantul se depune sub forma de benzi,• Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.

110

Interventia: spalare cu jet de apa/vapori/dispersanti

111

Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,

Bogata diversitate de plante si animale marine

depozite de scoici

112

Poluantul este acumulat in crevase si instratul superficial de sediment.Fiind ferit de valuri, poluantul persista timp indelungat in zona.

113

Interventia consta in:Recuperare manuala, spalare cu apa la presiune joasa la temperatura mediului,

Refacerea ecologica.

114

CONCLUZIICONCLUZII• AvantajeAvantaje: : poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se

infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, realizand autocuratirea sitului.realizand autocuratirea sitului.

• DezavantajeDezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este : accesul persoanelor, echipamentelor este dificil/imposibil, pericol de accidente. dificil/imposibil, pericol de accidente.

MODURI DE INTERVENTIEMODURI DE INTERVENTIE• Recuperare manualã grosierã,Recuperare manualã grosierã,• Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,• Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,• Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,• Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire

( dispersanti).( dispersanti).

115

TARM PERMEABILTARM PERMEABILTextura sedimentului permite patrunderea Textura sedimentului permite patrunderea

poluantului in substratpoluantului in substrat

• Tarmuri mlastinoase, estuare, Tarmuri mlastinoase, estuare, delta,delta,

• Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si pietrispietris

Zonele sunt Zonele sunt vulnerabilevulnerabile la poluare, datorita la poluare, datorita inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de valuri pe suprafete mari in interiorul tarmuluivaluri pe suprafete mari in interiorul tarmului

116

TARM MLASTINOS

Tãrmuri saturate cu apã, canale,

Solul este instabil chiar si în cazul circulatiei pietonale,

Accesul in zonã este extrem de dificil

Delta

117

Fauna si flora prezintã o varietate si o densitate deosebitã accentuând sensibilitatea si importanta zonelor de acest tip.

Zona este extrem de sensibilã mai ales primãvara-vara, în timpul cuibãritului si a depunerilor de icre.

118

Petrolul aderã rapid la vegetatie

Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.

119

Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,formand bãltiri sau “plãcinte” vascoase, poate afecta masiv ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.

120

METODE DE INTERVENTIEBiodegradarea în prezenta bacteriilor

Depoluare manualaDepoluare prin aspiratie vacuumatica

Utilizarea adsorbantilorNu se intervine

Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de sediment.

121

TARMURI CU NISIP SI PIETRISTARMURI CU NISIP SI PIETRIS

• Tarm cu plaje de nisip:Tarm cu plaje de nisip:

- nisip fin: 0,1-1mm,- nisip fin: 0,1-1mm,

- nisip grosier: 1-2 mm,- nisip grosier: 1-2 mm,

- nisip cu pietris: 2-250 mm,- nisip cu pietris: 2-250 mm,

- galete- galete

• Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se poate infiltra in substrat sau poate ramane la poate infiltra in substrat sau poate ramane la suprafata.suprafata.

122

Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoiciformat din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).

Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei.

123

Plaje cu nisip grosierGranulatia nisipului în aceste zone este de circa 1÷ 2 mm

Plaje înguste, situându-se de-a lungul falezelor, Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si

mijloacelor de transport.

124

Plaje cu nisip fin Granulatia nisipului este de circa 0,1÷ 1mm,

Ofera posibilitãti de acces având un substrat solid si stabil,Plaje catalogate ca plaje turistice.

125

POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA

BENZI PARALELE CU MALUL

COMPORTAMENTUL POLUANTULUI

IMPACT

126

Poluant pe o plaje cu nisip fin

Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm

Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 – 30 cm adancime

Impact economic/imagine

Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se benzi paralele cu malul.

127

Poluant pe o plaja cu nisip grosier

Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul penetreazã la o adâncime de circa 25÷ 40 cm,

Aportul de nisip provoaca afundarea petroluluila adancimi de circa 60 cm.

Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se

benzi paralele cu malul.

128

Tarm cu galete poluat

Petrolul se strecoarã printre pietre pânã la stratul impermeabil unde se constituie în bãltiri “subterane” neexpuse ochiului,

Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural petrolul depus, într-o proportie mãritã datoritã actiunii abrazive produsã de valuri.

Plajele adãpostite sunt mai sensibile.

129

Metode de interventie recomandate

Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse situri, datoritã pantei line si a granulatiei sedimentelor.

Poluantul se combinã cu nisipul, producând astfel cantitãti mari de deseuri poluate.

Interventia pe plaje trebuie sã previna combinarea poluantului cu nisipul, sa aibã în vedere spãlarea cantitãtilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia dupã spãlare la aceleasi cote (în aceleasi cantitãti) si la aceeasi granulatie ca si in faza initialã în vederea evitãrii eroziunii.

130

INUNDARE

MECANICA

MANUALA

COMBINATA

Depoluarea plajelor cu nisip

131

ABSORBTIE VACUUMATICASPALARE CU APA LA PRESIUNE JOASA

SPALARE CU APA SAU VAPORI LA PRESIUNE RIDICATA DISPERSANTI

Depoluarea in zone cu galete/pietris

132

CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATECALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE

• Factori: economic, biodiversitate, social, politicFactori: economic, biodiversitate, social, politic

• Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, constructii hidrotehnice)constructii hidrotehnice)

• Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale de interventie.de interventie.

133

TIPUL TARMULUI TIPUL TARMULUI

ROMANESCROMANESC• IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA

DE CIRCA 54 KM DE CIRCA 54 KM

- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de - faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip grosier si pietris la baza (Cap Aurora - grosier si pietris la baza (Cap Aurora - Agigea), Agigea),

- structuri portuare, - structuri portuare,

- constructii hidrotehnice paralele cu - constructii hidrotehnice paralele cu plajele turistice,plajele turistice,

- plaje ( turistice) cu nisip fin - plaje ( turistice) cu nisip fin (Mamaia).(Mamaia).

• Zona cu vulnerabilitate medie.Zona cu vulnerabilitate medie.

134

Vama Veche

Mangalia

Plaje cu nisip grosier

Constructii hidrotehnice,

amenajari de protectie

135

Faleza de leos cu plaje inguste la baza

Costinesti

Faleza cu plaja de pietris

136

Eforie – Cap TuzlaPlaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.

137

Mamaia Plaje cu nisip fin

Constanta

Amenajari de protectie

Structuri portuare

138

Corbu – faleza stancoasa

139

• IN PARTEA NORDICA IN PARTEA NORDICA PE O DISTANTA DE PE O DISTANTA DE CIRCA 190 KM CIRCA 190 KM

- campie aluvionara cu - campie aluvionara cu nisip fin expusa la nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),

- campie aluvionara - campie aluvionara mlastinoasa expusa la mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),

Zona foarte vulnerabila.Zona foarte vulnerabila.

140

Portita

Periboina

Periboina

Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),

141

Zaton

Sahalin

142

Sfantul Gheorghe Delta Dunarii

Campie aluvionara mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m).

143

144

Zona sudica pe o lungime de Zona sudica pe o lungime de circa 54 km de la Vama circa 54 km de la Vama Veche la Midia;Veche la Midia;

• 3 porturi cu activitati 3 porturi cu activitati industriale industriale

• 3 santiere navale,3 santiere navale,• terminale petroliereterminale petroliere• 1 combinat petrochimic1 combinat petrochimic

• 2 mari orase si o serie de 2 mari orase si o serie de statiuni turistice,statiuni turistice,

• circa 30 km plaje turistice,circa 30 km plaje turistice,• 3 porturi turistice,3 porturi turistice,• • 1 rezervatie naturala,1 rezervatie naturala,• transport naval, activitati de transport naval, activitati de

pescuit industrial,pescuit industrial,O retea de aces terstru si navalO retea de aces terstru si naval Baze cu echipament si personal Baze cu echipament si personal specializat de interventiespecializat de interventie

145

ZONA SUDICAZONA SUDICAVAMA VECHE - MIDIAVAMA VECHE - MIDIA

IMPACT ECONOMIC SI IMPACT ECONOMIC SI SOCIALSOCIAL

146

Zona nordica pe o lungime de circa 190 km de la Midia la bratul Musura este caracterizata prin:

• Rezervatia Biosferei Delta Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Dunarii

• Mici localitati de pescariMici localitati de pescari• Lacuri litorale Lacuri litorale • Pescuit cu unelte fixePescuit cu unelte fixe• Nu exista o retea de Nu exista o retea de

drumuri si nici acces cu drumuri si nici acces cu mijloace navale.mijloace navale.

• Nu exista baza de Nu exista baza de depoluaredepoluare

147

ZONA NORDICA ZONA NORDICA MIDIA - BRATUL MUSURAMIDIA - BRATUL MUSURA

IMPACT ECOLOGICIMPACT ECOLOGIC

148