of 148 /148
1 POLUAREA CU HIDROCARBURI POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE METODE DE INTERVENTIE

POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE

Embed Size (px)

Text of POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE

  • 1

    POLUAREA CU HIDROCARBURI POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIEMETODE DE INTERVENTIE

  • 2

    Elementele esentiale care stau la baza Elementele esentiale care stau la baza interventiei n caz de poluare marin cu interventiei n caz de poluare marin cu

    hidrocarburi se concretizeaz n:hidrocarburi se concretizeaz n:

    Existenta unui organism de coordonare si Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal);de organizare national (legal);

    Personal specializat si antrenat;Personal specializat si antrenat;

    Echipamente specializate si fiabile;Echipamente specializate si fiabile;

    Plan de contingent, o strategie de Plan de contingent, o strategie de interventie.interventie.

  • 3

    Faza de pregtire a interventiei este esential Faza de pregtire a interventiei este esential pentru limitarea rapid si eficient a pentru limitarea rapid si eficient a pagubelor si a impactului ecologic, pagubelor si a impactului ecologic, cuprinzand urmatoarele aspecte:cuprinzand urmatoarele aspecte:

    Supravegherea evolutiei poluantului;Supravegherea evolutiei poluantului;

    Planificarea operatiunilor de interventie;Planificarea operatiunilor de interventie;

    Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitti;Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitti;

    Formarea echipelor de interventie, coordonatori, Formarea echipelor de interventie, coordonatori, specialisti, operatiuni.specialisti, operatiuni.

  • 4

    Obiectivele principale ale interventiei Obiectivele principale ale interventiei sunt:sunt:

    Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, rezervatiilor etc.).rezervatiilor etc.).

    Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.provenite in urma poluarii.

    Reabilitarea zonelor poluate astfel inct din Reabilitarea zonelor poluate astfel inct din punct de vedere ecologic acestea sa revina la punct de vedere ecologic acestea sa revina la faza initiala.faza initiala.

  • 5

    Metodele de interventie in cazul unei poluri Metodele de interventie in cazul unei poluri marine accidentale cu hidrocarburi:marine accidentale cu hidrocarburi:

    Degradarea natural (nu se intervine);Degradarea natural (nu se intervine);

    Transferul poluantului din tancurile avariate n Transferul poluantului din tancurile avariate n barje, nave de stocare etc.;barje, nave de stocare etc.;

    Arderea in situ;Arderea in situ;

    Dispersarea chimic n masa apei;Dispersarea chimic n masa apei;

    Concentrarea si colectarea petrolului de pe Concentrarea si colectarea petrolului de pe suprafata apei;suprafata apei;

    Interventia la nivelul tarmului.Interventia la nivelul tarmului.

  • 6

    APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE ESTE CONDITIONATA DE:ESTE CONDITIONATA DE:

    PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI DEVERSAT PE APA/SOL,DEVERSAT PE APA/SOL,

    CONDITIILE HIDRO-METEO,CONDITIILE HIDRO-METEO,

    POLUANT cantitate/tip,POLUANT cantitate/tip,

    TIPUL ZONEI POLUATE,TIPUL ZONEI POLUATE,

    TIPUL IMPACTULUI,TIPUL IMPACTULUI,

    RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,

    CONDITIILE DE ACCES IN ZONACONDITIILE DE ACCES IN ZONA

  • 7

    CAPITOLUL ICAPITOLUL I

    PRINCIPII GENERALE PRIVINDPRINCIPII GENERALE PRIVINDINTERVENTIA IN CAZ DE INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU POLUARE MARINA CU

    HIDROCARBURIHIDROCARBURI

  • 88

    PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURIPOLUARE MARINA CU HIDROCARBURI

    I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREI.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE

    I.2. EFECTELE POLUARII I.2. EFECTELE POLUARII

    I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

    I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI PROCESE DE TRANSFORMARE PROCESE DE TRANSFORMARE

  • 9

    I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREPOLUARE

  • 10Platformele offshore de foraj si extractie

  • 11

    Transport naval de marfuri si persoane

  • 12

    Coliziuni, esuari, incendii, alte accidenteColiziuni, esuari, incendii, alte accidente..

  • 13

    Instalatii utilizate in operatiunile de incarcare/descarcare marfa

  • 14

    Surse provenite de la tarm: Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si scurgerile pluviale si deversarile de ape uzate, provenite din: deversarile de ape uzate, provenite din: - aglomerarile urbane, - aglomerarile urbane, - activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, - activitatile desfasurate in porturi, santiere navale- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc., etc.

  • 15

    * Surse provenite din atmosfera* Surse provenite din atmosfera

    * * SurseSurselele provenite din cauze naturale se refera la provenite din cauze naturale se refera la eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburieruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi

  • 16

    Transport24%

    PlatformeOffshore

    2%

    Din atmosfera

    13%

    Deversari de la tarm

    50%

    Surse naturale

    11%

    SURSE DE POLUARE: MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt

    1.175.000 tone

    564.000 tone

    305.000 tone258.000 tone

    47.000 tone

    Total= 2.35 Mt/an

  • 17

    SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREPOLUARE

    CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC

    ESTE DE CIRCA 2.400.000 MtESTE DE CIRCA 2.400.000 Mtdin care :din care :

    1. Descarcari de la tarm(50%):1. Descarcari de la tarm(50%): - scurgeri pluviale, deversari ape uzate,- scurgeri pluviale, deversari ape uzate, - procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare, - activitati portuare: santiere navale. - activitati portuare: santiere navale.

  • 18

    2. Transport naval (24%):2. Transport naval (24%):- incarcare descarcare,- incarcare descarcare,

    - bunkeraj,- bunkeraj,- coliziuni,- coliziuni,- esuari,- esuari,

    - sparturi in coca navei, incendii. - sparturi in coca navei, incendii.

  • 19

    3. Atmosfera 3. Atmosfera (13%):(13%): - gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma - gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma

    arderilor hidrocarburilor.arderilor hidrocarburilor.

  • 20

    4. Naturale4. Naturale ( 11%): ( 11%): - eruptii naturale de gaze/hidrocarburi- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi

    in mediul acvatic.in mediul acvatic.

  • 21

    5. Platformele offshore5. Platformele offshore ( 2%): ( 2%): - accidente in operatiunile de foraj, - accidente in operatiunile de foraj,

    extractie, transfer marfa.extractie, transfer marfa.

  • 2222

    CLASIFICAREA NIVELELOR DE CLASIFICAREA NIVELELOR DE POLUAREPOLUARE

    ((se refera doar la activitatile de transport se refera doar la activitatile de transport naval) naval)

    (conform clasificarilor OPRC)(conform clasificarilor OPRC)

    MINORA = MINORA = nivel 1nivel 1 - mai mica de 7 tone - mai mica de 7 tone

    MEDIE = MEDIE = nivel 2nivel 2 - intre 7 - 700 tone - intre 7 - 700 tone

    MAJORA = MAJORA = nivel 3nivel 3 - peste 700 tone - peste 700 tone

  • 23

    Cauzele poluarilor datorate transportului naval (24%) provin (cantitativ) din:

    Descarcari de la tarm

    Platforme offshore

    Naturale Atmosfera

    Curatirea tancurilor

    Deversari de santina

    Accidente altele decat la petroliereAccicidente la petroliere

    Terminale maritime

    Incarcare descarcare

    Docuri uscate

    24%

  • 24

    POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE

    CAUZE:CAUZE:

    0% 25% 50% 75% 100%Numarul cauzelor deversarilor in %

    < 7 T

    7-700 T

    > 700 T

    Incarcaredescarcare

    Bunkeraj

    Esuari

    Coliziuni

    Sparturi incendiiSource: ITOPF, 2002

    NIVELUL POLUARIIProcentual numeric

    NIVEL 3 de poluare

    NIVEL 2 de poluare

    NIVEL 1 de poluare

  • 25

    Numele navei Anul Locatia Petrol deversat (t)

    Atlantic Empress 1979 Tobago 287.000 ABT Summer 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 260.000

    Castillo de Bellver 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 252.000 Amoco Caduz 1978 Bretania, Franta 223.000

    Haven 1991 Genoa, Italia 144.000 Odyssey 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie,

    Canada 132.000

    Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly , Anglia 119.000

    Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100.000 Hawaiian Patriot 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 95.000

    Independenta 1979 Bosphor, Turcia 95.000 Jakob Maersk 1975 Oporto, Portugalia 88.000

    Braer 1993 Shetland Islanda, Anglia 85.000 Khark 5 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic

    coasta Morocco 80.000

    Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74.000 Sea Empress 1996 Milford Haven, Anglia 72.000

    Katina P. 1992 Maputo, Mozambic 72.000 Assimi 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 53.000 Metula 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 50.000 Wafra 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 40.000

    Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37.000

  • 26

    CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN

    ANUL RESPECTIVANUL RESPECTIV

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

    350

    400

    450

    500

    550

    600

    650

    1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000

    (000

    's o

    f to

    nnes

    )

    Erika20,000 tonnes

    Castillo de Bellver252,000 tonnes

    ABT Summer260,000 tonnes

    Atlantic Empress287,000 tonnes

  • 27

    TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND

    FACTORUL DE RISC AL ZONEIFACTORUL DE RISC AL ZONEI

  • 28

    FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE

    POLUARI MAJORE SUNT:POLUARI MAJORE SUNT:

    Cresterea cantitatii de petrol transportate,Cresterea cantitatii de petrol transportate,

    Caracteristicile locale de navigatie: densitatea Caracteristicile locale de navigatie: densitatea traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,

    Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, incarcare descarcare marfa, bunkeraj, incarcare descarcare marfa, bunkeraj,

    Lipsa sistemelor de avertizare.Lipsa sistemelor de avertizare.

  • 29

    1. 1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea

    surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri legislative si actiuni de prevenire,

    2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente (tip/cantitati/baze de interventie),

    3. Stabilirea strategiei optime de interventie (onshore/offshore),

    4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de poluare).

    Analiza surselor de poluare este Analiza surselor de poluare este necesara pentru:necesara pentru:

  • 30

    Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri :prin adoptarea unor masuri :

    Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de interventie,interventie,

    Sisteme de siguranta in exploatare, Sisteme de siguranta in exploatare, intretinere, inspectii periodice , etc,intretinere, inspectii periodice , etc,

    Statii de epurare, Statii de epurare, Cadru legislativ,Cadru legislativ, Personal specializatPersonal specializat

  • 31

    Desi rare, poluarile majore provenite din Desi rare, poluarile majore provenite din transportul naval nu pot fi controlate (ca transportul naval nu pot fi controlate (ca cele minore) dar pot fi prevenite prin cele minore) dar pot fi prevenite prin aplicarea unor masuri de prevenire:aplicarea unor masuri de prevenire:

    - Cadrul legislativ adecvat,- Cadrul legislativ adecvat,- Norme speciale de constructie a navelor,- Norme speciale de constructie a navelor,- Aparatura de navigatie,- Aparatura de navigatie,- Personal specializat, training.- Personal specializat, training.

  • 32

    Evaluarea riscului ( factori)Evaluarea riscului ( factori) Sursa de pericol: - natura poluantilor, - cantitatea de poluant, - caracteristicile fizico-chimice ale

    poluantului, - gradul de toxicitate al acestuia, - caracterul inflamabil si exploziv, etc Vectorii de transfer: caracteristicile mediului

    agresat si conditiile hidro-meteo la momentul producerii poluarii.

    Tinta: mediu fizic, biologic sau socio-economic

  • 33

    EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE LA LITORALUL ROMANESCLA LITORALUL ROMANESC

    Nivel maxim de risc :Nivel maxim de risc : Constanta , Midia, Constanta , Midia, Mangalia;Mangalia;

    Nivel mediu de risc : Nivel mediu de risc : trasee navale, ancorajele, traseele trasee navale, ancorajele, traseele

    conductelor de transport titei , platformele conductelor de transport titei , platformele PETROMAR;PETROMAR;

    Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Neptun - Eforie, Corbu Neptun - Eforie, Corbu Bratul Musura. Bratul Musura.

  • 34EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc

  • 35EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc

  • 36

    EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de riscrisc

  • 37

    EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE NORD - nivel redus de riscNORD - nivel redus de risc

  • 38

  • 39

    CAZURI DE POLUARE CAZURI DE POLUARE MARINA CU HIDROCABURIMARINA CU HIDROCABURI

    POLUARI MAJORE POLUARI MAJORE Nivel 3 > 700 Mt Nivel 3 > 700 Mt

  • 40

    Haven : 144.000 t petrol (1991)Haven : 144.000 t petrol (1991)

    La 7 Mm de Genoa Franta s-a La 7 Mm de Genoa Franta s-a rupt in 3 parti.rupt in 3 parti. In urma exploziei au luat foc In urma exploziei au luat foc 10.000 t de titei.10.000 t de titei. 35.000 t titei au poluat coastele 35.000 t titei au poluat coastele Frantei si Principatului de Monaco.Frantei si Principatului de Monaco. Au fost utilizati 2.000 m baraje. Au fost utilizati 2.000 m baraje.

  • 41

    Braer: 85.000 t petrol (1993)Braer: 85.000 t petrol (1993)

    Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).

    Pierde toata marfa.Pierde toata marfa.

    Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a tarmului favorizeaza dispersia masiva a tarmului favorizeaza dispersia masiva a poluantului.poluantului.

  • 42

    Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)Sea Empres: 130.824 t petrol (1996) Esueaza pe coastele Tarii Galilor.Esueaza pe coastele Tarii Galilor.

    Se incearca transferul marfii in tankul Borga.Se incearca transferul marfii in tankul Borga.

    Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.

  • 43

    Sea Empres - poluarea tarmuluiSea Empres - poluarea tarmului

  • 44

    Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Frantei.Frantei.

    Pierde 14.000 t in momentul initial.Pierde 14.000 t in momentul initial.

    Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la 130m adancime cu circa 16.000t.130m adancime cu circa 16.000t.

    Erika: 30.000 t petrol (1999)Erika: 30.000 t petrol (1999)

  • 45

    Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.

    400 km de tarm a fost poluat.400 km de tarm a fost poluat.

    Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de curatire.curatire.

    30.000 pasari au fost afectate30.000 pasari au fost afectate Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.

    Erika: 30.000 t petrol (1999Erika: 30.000 t petrol (1999))

  • 46

    CAZUL PRESTIGECAZUL PRESTIGE

    DESFASURAREA ACCIDENTULUIDESFASURAREA ACCIDENTULUI

    INTERVENTIA OFFSHOREINTERVENTIA OFFSHORE

    INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI

    RESURSELE UTILIZATERESURSELE UTILIZATE

  • 47

    Nava tanc petrolier 77.000 tdw.

  • 48

    * Traseul navei Lituania-Singapore * 13/11/2002 la 45km Finisterre (Spania) trimite un SOS

  • 49

    *Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita furtunii puternice nava este avariata, incepand sa piarda titei din tankurile 3&4;

    * 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;*Salvatorii remorcheaza nava in larg;*La 250km in larg nava se rupe in doua si se scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m adancime

  • 50

    Consecinte

    660 mile de litoral poluat

    Poluarea afecteaza 3 state

    Poluarea afecteaza 7 regiuni

  • 51

    OPTIUNI DE INTERVENTIETieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu dispersanti;Furtuna nu permite interventia in zona offshore;Au fost totusi unele incercari de interventie offshore dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;Singura optiune ramane interventia pe litoral.

  • 52

    700 km de tarm poluat;700 km de tarm poluat; Zona poluata a cuprins tipuri Zona poluata a cuprins tipuri diferite de tarm:diferite de tarm: - stancos;- stancos; - plaje cu nisip- plaje cu nisip - pietris si galete- pietris si galete - estuare- estuare - constructii hidrotehnice- constructii hidrotehnice - mlastini- mlastini

    Poluarea coastei spaniolePoluarea coastei spaniole

  • 53

    Impact

    Economic

    - Pescuit

    - TurismEcologic

    - Crustacee

    - Pasari

    - Pesti

  • 54

    Comportamentul poluantului

    Depunere pe tarm

    Patrundere in substrat

    Amestecarea cu nisip

  • 55

    Tarm stancos

    Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu aburi Depoluare manuala Depoluare vacuumatica Acces dificil

  • 56

    Pietris si galetePietris si galete

    Pompare vacuumatica

    ManualaTransportul si spalarea pietrelor poluate

    Degradare naturala

  • 57

    Plaje cu nisip

    Nisipul amestecat cu titei este preluat mecanic si curatat

    Urmele ramase sunt preluate manual

  • 58

    Tarm mlastinos

    Zona vulnerabila/biodiversitate

    Biodegradare naturala

    Colectarea manuala a titeiului vascos

  • 59

    Constructii hidrotehnice

    Usor de curatat: spalare cu aburi sub presiune

    Impact negativ asupra turismului

  • 60

    Resurse umane/participantiResurse umane/participanti

    Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch Depollution, etc.Depollution, etc.

    Localnici, voluntari, armata, pescari, garda Localnici, voluntari, armata, pescari, garda de coasta, etc.de coasta, etc.

  • 61

    LogisticaLogistica

    Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti 4000 ca suport indirect;4000 ca suport indirect;

    Un total de 350.000 kituri de protectie Un total de 350.000 kituri de protectie (costume individuale de protectie);(costume individuale de protectie);

    160.000 unelte de interventie manuala;160.000 unelte de interventie manuala; 1.200 ore de zbor;1.200 ore de zbor; Circa 350 piese constand in echipament Circa 350 piese constand in echipament

    specializat de interventie, utilaje de specializat de interventie, utilaje de transport, etc.transport, etc.

  • 62

    Deseuri amestecate/diverse

    Deseuri lichide/semilichide

  • 63

    Depozite temporare de stocare

  • 64

    Interventie cu utilaje mecanice

  • 65

    Recuperare manuala

  • 66

    FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.

    PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O STRATEGIE DIFERITA STRATEGIE DIFERITA

    NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU FIECARE CAZ IN PARTEFIECARE CAZ IN PARTE

    NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE INTERVENTIE.INTERVENTIE.

    CONCLUZII

  • 67

    I.2. EFECTELE POLUARIII.2. EFECTELE POLUARII

  • 68

    Grad de sensibilitate/vulnerabilitateGrad de sensibilitate/vulnerabilitate

    Vulnerabilitate = suma efectelor negative Vulnerabilitate = suma efectelor negative induse de poluant in zona.induse de poluant in zona.

    Vulnerabilitatea include si potentialul de Vulnerabilitatea include si potentialul de autoaparare al zoneiautoaparare al zonei

    Cartarea gradului de vulnerabilitate este Cartarea gradului de vulnerabilitate este necesara protejarii zonelor sensibile si necesara protejarii zonelor sensibile si

    stabilirii tehnologiei de interventiestabilirii tehnologiei de interventie

  • 69

    TIPURI DE IMPACTTIPURI DE IMPACT EconomicEconomic

    EcologicEcologic

    SocialSocial

    Politic Politic

  • 70

    IMPACTUL ECONOMICIMPACTUL ECONOMIC Impactul economic se refera la efectele negative Impactul economic se refera la efectele negative

    induse activitatilor economice, in cazul unei induse activitatilor economice, in cazul unei poluari accidentale sau cronice.poluari accidentale sau cronice.

    TIPURI de ACTIVITATITIPURI de ACTIVITATIIndustrialeIndustrialeTuristiceTuristice

    Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,Pescuit industrial, sportiv si acvacultura, Transport navalTransport navalExtractie, forajExtractie, foraj

  • 71

    TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de distractie, agrement, etc)distractie, agrement, etc)

    port turisticport turistic

    Statiune turisticaStatiune turistica Turismul sursa importanta de venit,genereaza impozite pentru alimentarea bugetului de stat.

  • 72

    plaja MAMAIA

    Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;

    Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement poate provoca daune pe termen lung;

    Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce in perioada sezonului.

    plaja poluata

  • 73

    Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri

    Numarul total de unitati turistice din Mamaia

    80

    Numarul total de unitati turistice din Constanta

    26

    Unitati 4-5 stele 16

    Unitati de 1-3 stele 90

    Numarul turistilor /an 378.000

    Turisti straini 52.000

    Durata medie a sejurului 5 7 zile

    Gradul de ocupare pt. Statiunea Mamaia

    77%

  • 74

    Activitati industrialeActivitati industrialeSantiere navale

    Terminale petroliere

    Operatiuni portuare

  • 75

    TRANSPORT NAVALTRANSPORT NAVAL

    persoanepersoane

    marfamarfa

    sursa de venit ; aprovizionarea cu materii prime.

  • 76

    Activitati - posibile surse de poluareActivitati - posibile surse de poluare

    Incarcare/descarcare marfa

    Transport hidrocarburi

  • 77

    Activitatile industriale au un caracter permanent.

    Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare ridicata pe toata durata anului.

    Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor industriale.

    In caz de poluare

  • 78

    Extractie si forajExtractie si foraj

    Platforme de extractie/foraj

    Transport petrol prin conducte submarine si terstre

  • 79

    PESCUIT INDUSTRIALPESCUIT INDUSTRIAL(pescuit cu unelte fixe si active)(pescuit cu unelte fixe si active)

    Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca marime si ca dificultate in a le captura.

    Productia de peste:

    - 3 milioane tone in 1900

    - 86 milioane tone in 1989

  • 80

    Efectele poluarii asupra pescuitului

    - contaminarea organismelor marine cu poluant,

    - interzicerea accesului navalor de pescuit in zona poluata in vederea evitarii contaminarii cu poluant a uneltelor de pescuit, si a corpului navelor,

    - interzicerea accesului in zonele poluate pentru evitarea accidentelor cauzate de intoxicare cu vapori sau a celor provocate de explozii,

    - inchiderea porturilor pescaresti cu baraje antipetrol in vederea protejarii acestora

  • 8181

    MARICULTURAMARICULTURA(midii, stridii, etc)(midii, stridii, etc)

    Baraj antipetrol de protectie

  • 82

    EFECTELE ECOLOGICEEFECTELE ECOLOGICE

    efectele induse depind de urmatorii factori:efectele induse depind de urmatorii factori:

    volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale poluantului,poluantului,

    conditiile hidro-meteo,conditiile hidro-meteo, anotimpul in care se produce dezastrul, anotimpul in care se produce dezastrul, prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor

    de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea deplasarii poluantului,deplasarii poluantului,

    topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei, relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al

    acestora.acestora.

  • 83

    In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice ce rezulta in urma unei poluari, includ :ce rezulta in urma unei poluari, includ :

    schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului, schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,

    schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si comportamentul individual ale organismelor si speciilor,comportamentul individual ale organismelor si speciilor,

    cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui intreg ecosistem datorita efectului combinat intreg ecosistem datorita efectului combinat toxicitate/sufocare/inabusiretoxicitate/sufocare/inabusire

    Impactul poate fi indus prinImpactul poate fi indus prin

    actiunea directa a poluantuluiactiunea directa a poluantului actiunea indirecta a poluantului actiunea indirecta a poluantului

    activitatea de depoluareactivitatea de depoluare

  • 84

    CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in functie de tipul tarmului)

    In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina, poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,

    poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi

    poluantul pluteste pe tarm, migrand in diverse directii

  • 85

    EcotoxicologiaEcotoxicologiaCresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in

    apa: alchene, benzene si naftaleneapa: alchene, benzene si naftalene

    Doza letalaDoza letala = DL50 (la 96 ore expunere) = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 mg/1 mg/1

    Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate genera efecte letale imediategenera efecte letale imediate

    1PPM1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator, = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator, 10PPM10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore, = 0.001 % - expunere maxim 8 ore, 20PPM20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului

    de protectie,de protectie, 100PPM100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc

    arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse. 200PPM 200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la

    nivelul ochilor si a gurii,nivelul ochilor si a gurii, 700 PPM700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca

    nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare, 1000 PPM1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul

    creierului, survine moartea in circa 3 5 minute de expunere. creierului, survine moartea in circa 3 5 minute de expunere.

  • 86

    Efectele poluarii cu petrol asupra pestilorEfectele poluarii cu petrol asupra pestilor

    Peste contaminat cu petrol

    - mortalitatea la pestii adulti este foarte rara in cazul poluarilor cu petrol; - larvele sunt cele mai expuse.

    In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii icrelor .

    Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri : Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore; Poluare in timpul sezonului de reproducere; Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru speciile pe cale de disparitie.

  • 87

    Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de mediul acvatic

    Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora = hipotermia/scaderea flotabilitatii individului

    Inecul si hipotermia sunt considerate ca fiind

    principalele cauze ale efectelor letale pe care

    poluarea cu petrol le are asupra pasarilor.

  • 88

    Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta parte cunsumului hranei contaminate.

    Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin afectate in caz de poluare accidentala cu petrol.

    Depunere petrolului pe coaja oului in perioada de incubatie provoaca anomalii in dezvoltarea embrionului sau chiar moartea acestuia.

  • 89

    Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele

    Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelorEfectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor

    Expunerea la petrol se poate produce prin:

    - contact fizic direct cu poluantul din coloana de apa, care pluteste pe suprafata apei, sau care este depus pe tarm,- ingestia hranei contaminate,- inhalarea vaporilor toxici.

    Animalele a caror protectie termica este asigurata de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat

    de depunerea poluantului pe acestea.In acest caz se instaleaza hipotermia.

  • 90

    Delfini ingestie, intoxicareDelfini ingestie, intoxicare

    Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii corpului.

  • 91

    Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea mucoaselor

    Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin contaminarea verigilor lantului trofic

  • 92

    MOLUSTEMOLUSTEaxfixie, acumulare in organismaxfixie, acumulare in organism

  • 93

    Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru organismele marine

    Sensibilitate Efecte imediate

    Efecte pe termen lung

    Alge slaba degradarea tesuturilor in zona de contact

    refacere lenta in timp

    moluste forme fixate pe roci

    puternica puternica

    axfixie axfixie

    acumulare in organisme acumulare in organismele filtratoare in functie de timpul de contact

  • 94

    Sensibilitate Efecte imediate Efecte pe termen lung pesti

    slaba pentru adulti puternica pentru larve si juvenili

    la contact direct axfixie prin contaminarea branhiilor

    parasirea zonei poluate influenta deosebit de grava pentru pestii bentonici prin contaminarea sedimentelor

    mamifere Variabila, puternica pentru cele acvatice

    Contaminarea externa, ingestie, hipotermie, intoxicare.

    Decimarea populatiilor, disparitia surselor de hrana, pestele.

    pasari

    variabila puternica pentru plonjori

    contaminarea penajului intoxicare prin ingestie distrugerea oualor

    Decimarea populatiei, parasirea zonei.

  • 95

    Refacere medie

    Refacere totala

    Adapostit Semiadapostit Semiexpus Expus Cresterea expunerii la energia valurilor

    2 ani

    12 ani

    Durata de refacere a bentosului din zona litorala

    6 ani

  • 96

    Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

    Rezervatia marina de la Mangalia

    ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCEREZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE

  • 97

    EFECTE SOCIALEEFECTE SOCIALE Poluarea zonelor populate poate avea efecte Poluarea zonelor populate poate avea efecte

    negative asupra organismului uman, asupra negative asupra organismului uman, asupra starii de sanatate a populatiei,starii de sanatate a populatiei,

    Evacuarea zonei, Evacuarea zonei,

    Poluarea zonelor populate produce efecte Poluarea zonelor populate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii negative de imagine asupra comunitatii respective.respective.

  • 98

    EFECTE POLITICEEFECTE POLITICE

    In cazul in care poluarea depaseste In cazul in care poluarea depaseste granite/frontiere apar granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate.mai multe state implicate.

    Impactul politic este mai accentuat in cazul in care Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor si conventiilor internationale care sa le acorde si conventiilor internationale care sa le acorde asistenta si protectie in caz de poluare.asistenta si protectie in caz de poluare.

  • 99

    Studierea tipurilor de impact posibile a se produce Studierea tipurilor de impact posibile a se produce intr-o zona poluata este necesara in vederea intr-o zona poluata este necesara in vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,

    La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,

    Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate sunt utilizate la:sunt utilizate la:

    * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie; * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie; * Stabilirea strategiei de interventie. * Stabilirea strategiei de interventie.

  • 100

    I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

  • 101

    TIPURI DE TARMTIPURI DE TARM

    IMPERMEABILEIMPERMEABILE Tarmuri stancoaseTarmuri stancoase Structuri artificialeStructuri artificiale

    PERMEABILEPERMEABILE Tarmuri mlastinoase, Tarmuri mlastinoase,

    Tarmuri cu nisip si pietrisTarmuri cu nisip si pietris

  • 102

    TARM IMPERMEABILTARM IMPERMEABILPoluantul nu se infiltreaza in substratPoluantul nu se infiltreaza in substrat

    Tarmuri stancoase, structuri Tarmuri stancoase, structuri portuare/costiere: teren accidentat, acces portuare/costiere: teren accidentat, acces

    dificil, fauna si flora saraca ( se dificil, fauna si flora saraca ( se concentreaza in zona superioara), zona nu e concentreaza in zona superioara), zona nu e

    vulnerabila la poluare, poluantul se vulnerabila la poluare, poluantul se disperseaza si se degradeaza in timp.disperseaza si se degradeaza in timp.

    faleze / platforme / stanci / structuri artificiale faleze / platforme / stanci / structuri artificiale

  • 103

    Faleze stancoase expuse la valuri

    Roci mai mari de 250 mm

    Panta mai mare de 30

    Efect de spalare exercitat de valuri

  • 104

    COLONIILE DE PASARI SUNT AMPLASATE IN ZONA SUPERIOARA A FALEZEI

  • 105

    DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI

    De regula nu se intervine, terenul fiind accidentat, exista pericolul de accidente.

  • 106

    Platforma expusa la valuri

    Linia trmului prezint crevase,Varietate ecologic redusa, Petrolul se fixeaz sub forma de benzi, Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.

  • 107

    Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la baz amenajri realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatr avnd dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.

  • 108

    Structuri de protectieAmenajarile de protectie sunt create in scopul diminuarii eroziunii in zonele rezidentiale sau de interes turistic/economic.

  • 109

    Poluantul se depune sub forma de benzi, Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.

  • 110

    Interventia: spalare cu jet de apa/vapori/dispersanti

  • 111

    Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,

    Bogata diversitate de plante si animale marine

    depozite de scoici

  • 112

    Poluantul este acumulat in crevase si instratul superficial de sediment.Fiind ferit de valuri, poluantul persista timp indelungat in zona.

  • 113

    Interventia consta in:Recuperare manuala, spalare cu apa la presiune joasa la temperatura mediului,

    Refacerea ecologica.

  • 114

    CONCLUZIICONCLUZII AvantajeAvantaje: : poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se

    infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, realizand autocuratirea sitului.realizand autocuratirea sitului.

    DezavantajeDezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este : accesul persoanelor, echipamentelor este dificil/imposibil, pericol de accidente. dificil/imposibil, pericol de accidente.

    MODURI DE INTERVENTIEMODURI DE INTERVENTIE Recuperare manual grosier,Recuperare manual grosier, Recuperare mecanic prin metoda aspiratiei vacuumatice,Recuperare mecanic prin metoda aspiratiei vacuumatice, Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor, Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte, Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire

    ( dispersanti).( dispersanti).

  • 115

    TARM PERMEABILTARM PERMEABILTextura sedimentului permite patrunderea Textura sedimentului permite patrunderea

    poluantului in substratpoluantului in substrat

    Tarmuri mlastinoase, estuare, Tarmuri mlastinoase, estuare, delta,delta,

    Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si pietrispietris

    Zonele sunt Zonele sunt vulnerabilevulnerabile la poluare, datorita la poluare, datorita inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de valuri pe suprafete mari in interiorul tarmuluivaluri pe suprafete mari in interiorul tarmului

  • 116

    TARM MLASTINOS

    Trmuri saturate cu ap, canale,

    Solul este instabil chiar si n cazul circulatiei pietonale,

    Accesul in zon este extrem de dificil

    Delta

  • 117

    Fauna si flora prezint o varietate si o densitate deosebit accentund sensibilitatea si importanta zonelor de acest tip.

    Zona este extrem de sensibil mai ales primvara-vara, n timpul cuibritului si a depunerilor de icre.

  • 118

    Petrolul ader rapid la vegetatie

    Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.

  • 119

    Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,formand bltiri sau plcinte vascoase, poate afecta masiv ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.

  • 120

    METODE DE INTERVENTIEBiodegradarea n prezenta bacteriilor

    Depoluare manualaDepoluare prin aspiratie vacuumatica

    Utilizarea adsorbantilorNu se intervine

    Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de sediment.

  • 121

    TARMURI CU NISIP SI PIETRISTARMURI CU NISIP SI PIETRIS Tarm cu plaje de nisip:Tarm cu plaje de nisip: - nisip fin: 0,1-1mm,- nisip fin: 0,1-1mm, - nisip grosier: 1-2 mm,- nisip grosier: 1-2 mm, - nisip cu pietris: 2-250 mm,- nisip cu pietris: 2-250 mm, - galete- galete

    Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se poate infiltra in substrat sau poate ramane la poate infiltra in substrat sau poate ramane la suprafata.suprafata.

  • 122

    Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoiciformat din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).

    Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei.

  • 123

    Plaje cu nisip grosierGranulatia nisipului n aceste zone este de circa 1 2 mm

    Plaje nguste, situndu-se de-a lungul falezelor, Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si

    mijloacelor de transport.

  • 124

    Plaje cu nisip fin Granulatia nisipului este de circa 0,1 1mm,

    Ofera posibilitti de acces avnd un substrat solid si stabil,Plaje catalogate ca plaje turistice.

  • 125

    POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA

    BENZI PARALELE CU MALUL

    COMPORTAMENTUL POLUANTULUI

    IMPACT

  • 126

    Poluant pe o plaje cu nisip fin

    Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm

    Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 30 cm adancime

    Impact economic/imagine

    Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se benzi paralele cu malul.

  • 127

    Poluant pe o plaja cu nisip grosier

    Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul penetreaz la o adncime de circa 25 40 cm,

    Aportul de nisip provoaca afundarea petroluluila adancimi de circa 60 cm.

    Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se

    benzi paralele cu malul.

  • 128

    Tarm cu galete poluat

    Petrolul se strecoar printre pietre pn la stratul impermeabil unde se constituie n bltiri subterane neexpuse ochiului,

    Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural petrolul depus, ntr-o proportie mrit datorit actiunii abrazive produs de valuri.

    Plajele adpostite sunt mai sensibile.

  • 129

    Metode de interventie recomandate

    Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse situri, datorit pantei line si a granulatiei sedimentelor.

    Poluantul se combin cu nisipul, producnd astfel cantitti mari de deseuri poluate.

    Interventia pe plaje trebuie s previna combinarea poluantului cu nisipul, sa aib n vedere splarea cantittilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia dup splare la aceleasi cote (n aceleasi cantitti) si la aceeasi granulatie ca si in faza initial n vederea evitrii eroziunii.

  • 130

    INUNDARE

    MECANICA

    MANUALA

    COMBINATA

    Depoluarea plajelor cu nisip

  • 131

    ABSORBTIE VACUUMATICA SPALARE CU APA LA PRESIUNE JOASA

    SPALARE CU APA SAU VAPORI LA PRESIUNE RIDICATA DISPERSANTI

    Depoluarea in zone cu galete/pietris

  • 132

    CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATECALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE Factori: economic, biodiversitate, social, politicFactori: economic, biodiversitate, social, politic

    Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de

    autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, constructii hidrotehnice)constructii hidrotehnice)

    Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic

    pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale de interventie.de interventie.

  • 133

    TIPUL TARMULUI TIPUL TARMULUI ROMANESCROMANESC

    IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA DE CIRCA 54 KM DE CIRCA 54 KM

    - faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de - faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip grosier si pietris la baza (Cap Aurora - grosier si pietris la baza (Cap Aurora - Agigea), Agigea),

    - structuri portuare, - structuri portuare, - constructii hidrotehnice paralele cu - constructii hidrotehnice paralele cu

    plajele turistice,plajele turistice, - plaje ( turistice) cu nisip fin - plaje ( turistice) cu nisip fin

    (Mamaia).(Mamaia). Zona cu vulnerabilitate medie.Zona cu vulnerabilitate medie.

  • 134

    Vama Veche

    Mangalia

    Plaje cu nisip grosier

    Constructii hidrotehnice,

    amenajari de protectie

  • 135

    Faleza de leos cu plaje inguste la baza

    Costinesti

    Faleza cu plaja de pietris

  • 136

    Eforie Cap TuzlaPlaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.

  • 137

    Mamaia Plaje cu nisip fin

    ConstantaAmenajari de protectie

    Structuri portuare

  • 138Corbu faleza stancoasa

  • 139

    IN PARTEA NORDICA IN PARTEA NORDICA PE O DISTANTA DE PE O DISTANTA DE CIRCA 190 KM CIRCA 190 KM

    - campie aluvionara cu - campie aluvionara cu nisip fin expusa la nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),

    - campie aluvionara - campie aluvionara mlastinoasa expusa la mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),

    Zona foarte vulnerabila.Zona foarte vulnerabila.

  • 140

    Portita

    Periboina

    Periboina

    Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),

  • 141

    Zaton

    Sahalin

  • 142

    Sfantul Gheorghe Delta Dunarii

    Campie aluvionara mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m).

  • 143

  • 144

    Zona sudica pe o lungime de Zona sudica pe o lungime de circa 54 km de la Vama circa 54 km de la Vama Veche la Midia;Veche la Midia;

    3 porturi cu activitati 3 porturi cu activitati industriale industriale

    3 santiere navale,3 santiere navale, terminale petroliereterminale petroliere 1 combinat petrochimic1 combinat petrochimic

    2 mari orase si o serie de 2 mari orase si o serie de statiuni turistice,statiuni turistice,

    circa 30 km plaje turistice,circa 30 km plaje turistice, 3 porturi turistice,3 porturi turistice, 1 rezervatie naturala,1 rezervatie naturala, transport naval, activitati de transport naval, activitati de

    pescuit industrial,pescuit industrial,O retea de aces terstru si navalO retea de aces terstru si naval Baze cu echipament si personal Baze cu echipament si personal specializat de interventiespecializat de interventie

  • 145

    ZONA SUDICAZONA SUDICAVAMA VECHE - MIDIAVAMA VECHE - MIDIA

    IMPACT ECONOMIC SI IMPACT ECONOMIC SI SOCIALSOCIAL

  • 146

    Zona nordica pe o lungime de circa 190 km de la Midia la bratul Musura este caracterizata prin:

    Rezervatia Biosferei Delta Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Dunarii

    Mici localitati de pescariMici localitati de pescari Lacuri litorale Lacuri litorale Pescuit cu unelte fixePescuit cu unelte fixe Nu exista o retea de Nu exista o retea de

    drumuri si nici acces cu drumuri si nici acces cu mijloace navale.mijloace navale.

    Nu exista baza de Nu exista baza de depoluaredepoluare

  • 147

    ZONA NORDICA ZONA NORDICA MIDIA - BRATUL MUSURAMIDIA - BRATUL MUSURA

    IMPACT ECOLOGICIMPACT ECOLOGIC

  • 148

    POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIEElementele esentiale care stau la baza interventiei n caz de poluare marin cu hidrocarburi se concretizeaz n:Faza de pregtire a interventiei este esential pentru limitarea rapid si eficient a pagubelor si a impactului ecologic, cuprinzand urmatoarele aspecte:Obiectivele principale ale interventiei sunt: Metodele de interventie in cazul unei poluri marine accidentale cu hidrocarburi:APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE ESTE CONDITIONATA DE:Slide 7PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI Slide 9Slide 10Slide 11Coliziuni, esuari, incendii, alte accidente.Slide 13Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si deversarile de ape uzate, provenite din: - aglomerarile urbane, - activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, - activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc.Slide 15Slide 16SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARESlide 18Slide 19Slide 20Slide 21CLASIFICAREA NIVELELOR DE POLUARE (se refera doar la activitatile de transport naval) (conform clasificarilor OPRC)Slide 23Slide 24Slide 25Slide 26TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND FACTORUL DE RISC AL ZONEISlide 28Analiza surselor de poluare este necesara pentru:Slide 30Slide 31Evaluarea riscului ( factori)EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE LA LITORALUL ROMANESCSlide 34Slide 35Slide 36Slide 37Slide 38Slide 39Haven : 144.000 t petrol (1991)Braer: 85.000 t petrol (1993)Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)Sea Empres - poluarea tarmuluiSlide 44 CAZUL PRESTIGENava tanc petrolier 77.000 tdw. Slide 48Slide 49Slide 50Slide 51Slide 52Slide 53Slide 54Slide 55Slide 56Slide 57Slide 58Slide 59Resurse umane/participantiLogisticaSlide 62Slide 63Slide 64Slide 65Slide 66I.2. EFECTELE POLUARIISlide 68Slide 69IMPACTUL ECONOMICTURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de distractie, agrement, etc)Slide 72Slide 73Activitati industrialeTRANSPORT NAVAL Activitati - posibile surse de poluareSlide 77Extractie si foraj Slide 79Slide 80Slide 81EFECTELE ECOLOGICESlide 83Slide 84EcotoxicologiaEfectele poluarii cu petrol asupra pestilor Slide 87Slide 88Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelorDelfini ingestie, intoxicareSlide 91MOLUSTE axfixie, acumulare in organismSlide 93Slide 94Slide 95Slide 96EFECTE SOCIALEEFECTE POLITICESlide 99I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMSlide 101TARM IMPERMEABIL Poluantul nu se infiltreaza in substrat Slide 103Slide 104Slide 105Slide 106Slide 107Slide 108Slide 109Slide 110Slide 111Slide 112Slide 113CONCLUZII TARM PERMEABIL Textura sedimentului permite patrunderea poluantului in substrat Slide 116Slide 117Slide 118Slide 119Slide 120TARMURI CU NISIP SI PIETRISSlide 122Slide 123Slide 124Slide 125Slide 126Slide 127Slide 128Slide 129Slide 130Slide 131Slide 132 Slide 134 Slide 136Slide 137Slide 138Slide 139Slide 140Slide 141Slide 142Slide 143Slide 144ZONA SUDICA VAMA VECHE - MIDIA Slide 146ZONA NORDICA MIDIA - BRATUL MUSURA Slide 148