CONTABILITATE

1. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

Rezolvare:

1) Dreptul de a primi subventia:

4451 Subventii guvernamentale = 4751 Subventii 3.000

2) Primirea subventiei:

5121 Conturi la banci in lei = 4451 Subventii guvernamentale 3.000

3) Achizitia utilajului:

% = 404 Furnizori de imobilizari 5.950

2131 Echipamente tehnologice 5.000 4426 TVA deductibil 950

4) Amortizarea:

A = 5.000 = 1.000 5 6811 Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea instal, echip 1.000

privind amortizarea imobilizarilor

5) Transferul unei parti a subventiei la venituri:

4751 Subventii = 7584 Venituri din subventii pentru investitii 600

2. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani i amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

Rezolvare:

1) Achizitia mijlocului de transport:

% = 404 Furnizori de imobilizari 24.8002133 Mijloace de transport 20.0004426 TVA deductibil 4.800

2) Amortizarea:

A = 20.000 = 2.000 10

6811 Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea mijl de transport 2.000 priv amortizarea

3) Inreg cheltuieli cu dobanda:

666 Cheltuieli cu dobanda = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 5.000

3. La sfarsitul celui de-al 7-lea an de functionare un mijloc de transport, cu valoare contabila de 20.000 lei i amortizare cumulata de 14.000, este casat. Din casare rezulta materiale in valoare de 700 u.m. Cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 200 u.m.

Rezolvare:

Valoare contabila = 20.000Amortizare cumulata = 14.000Valoarea net contabila = 6.000

1) Casarea mijlocului de transport:

% = 2133 Mijloace de transport 20.0002813 Amortizarea mijloacelor de transport 14.0006583 Cheltuieli privind activele cedate 6.000

2) Materiale rezultate din casare in val de 700 um:

3028 Alte materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 700

3) Consum materiale ocazionat de casare:

6028 Cheltuieli cu materialele consumabile = 3028 Alte materiale consumabile 200

4. O societate comercial achiziioneaz un mijloc fix n urmtoarele condiii: valoarea avansului acordat 2.000 lei; pre de cumprare al mijlocului fix 14.000 lei; cheltuieli de transport 1.000 lei, TVA 19%. Sa se inregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.

Rezolvare:

1) Acordarea avansului:

232Avansuri acordate pt imobilizari corporale =5121Conturi la banci in lei 2.000

2) Achizitia mijlocului fix:

% = 404 Furnizori de imobilizari 17.8502131 Echipamente tehnologice 15.0004426 TVA deductibil 2.850

3) Plata furnizorului:

404 Furnizori de imobilizari = % 17.850 232 Avansuri acordate pt imobilizari corporale 2000 512Conturi la banci in lei 15.850

5. Societatea comercial X achiziioneaz n exerciiul N 10.000 actiuni*11 lei/aciune pre de achiziie investite n capitalul social al societii comerciale Y. Cheltuielile privind serviciile bancare pltite din contul de la banc printr-un cec bancar sunt n valoare de 1.000 lei. Titlurile achiziionate reprezint 60% din capitalul societii Y. n momentul achiziiei sunt apelate la plat 30%, restul urmnd a fi achitate ulterior. La nchiderea exerciiului financiar valoarea bursier a aciunilor este de 10,5 lei/aciune. Dividendele ncasate pentru anul N sunt n valoare de 2 lei/aciune. n exerciiul N+1 aciunile sunt vndute societii Z, preul de cesiune fiind de 10,75 lei. Comisionul de intermediere pltit prin cec bancar la cesiune este de 1.000 lei.

Rezolvare:

1)Achizitia actiunilor:

261 Actiuni detinute la entitatile afiliate = 462 Creditori diversi 110.000

2) Cheltuielile pt serviciile bancare achitate cu cec:

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti= 5112 Cecuri de incasat 1.000

5112 Cecuri de incasat = 5121 Conturi la banci in lei 1.000

3) Plata actiunilor: 30% prin banca, diferenta ulterior

462 Creditori diversi = % 110.000 2691 Varsaminte de efectuat priv actiunile 77.000 5121 Conturi la banci in lei 33.000

4) La inchiderea exercitiului valoarea bursiera este de 10.5 lei/actiune

462 Creditori diversi = 765 Venituri din diferente de curs valutar 5.000

5) Dreptul de a incasa divuidende:

461 Debitori diversi = 7611 Venituri din actiuni detinute la entitati afiliate 20.000

6) Incasarea dividendelor:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 20.000

7) Vanzarea actiunilor in anul N+1 societatii Z la pretul de 10.75 lei/actiune

5121Conturi la banci in lei = 7641Venituri din imobilizari financiare cedate 107.500

8) Descarcarea de gestiune a actiunilor vandute:

6641 Chelt priv imobil fin cedate = 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate 105.000

6. Se obtin produse finite la un cost standard de 90.000 lei, costul efectiv 86.500 lei. Se vand produsele finite obtinute la pret de vanzare de 120.000 lei, TVA 19%.

1) Obtinerea produselor finite:

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stoc de produse 90.000

2) Costul efectiv este de 86.500 lei:

711Venituri afer costurilor stoc de produse= 348 Diferente de pret la produse 3.500

3) Vanzarea produselor finite:

4111 Clienti = % 142.800 701 Venituri din vanz prod finite 120.000 4427 TVA colectat 22.800

4) Descarcarea din gestiune a productiei vandute:

711 Venituri aferente costurilor stoc de produse = 345 Produse finite 90.0000

5) Diferentele de pret aferente productiei vandute:

K = RC 348 = 3.500 = 0.04 RD 345 90.000

Diferentele de pret aferente produselor iesite: 0.04 * RC 345 = 0.04 * 90.000 = 3.600

348Diferente de pret la produse=711Venituri afer costurilor stoc de produse 3.600

7. O societate comercial prezint urmtoarele informaii privind stocul de materii prime A, evaluat la costul de achiziie standard de 2.000 lei/bucat pentru luna ianuarie: stoc iniial, la cost de achiziie standard: 1.000 buc*2.000 lei/buc; abateri favorabile aferente stocului iniial 100.000 lei; intrri n cursul lunii: 15.0: 1.500 buc*2.200 lei, TVA 19%; 28.01: 2.500 buc*1.900 lei, TVA 19%; consum de materii prime A n cursul lunii: 3.000 buc.

S se efectueze nregistrrile contabile.

Rezolvare:

1) 15.01 aprovizionare cu materii prime: 1.500 buc * 2.200 lei/buc

% = 401 Furnizori 3.927.000301 Materii prime 3.000.000308 Diferente de pret 300.000 4426 TVA deductibil 627.000

2) 28.01 aprovizionare cu materii prime: % = 401 Furnizori 5.652.500301 Materii prime 5.000.000308 Diferente de pret (250.000)4426 TVA deductibil 902.500

301 "Materiale auxiliare"

Si: 1.000 buc * 2.000 lei/buc=2.000.0003000 buc

15.01: 1.500 buc * 2.200 lei/buc = 3.300.000

28.01: 2.500 buc * 1.900 lei/buc= 4.750.000

308 "Diferente de pret la Materii prime si materiale"

15.01300.000Si: 100.000

28.01: 250.000

K = -50.000 = - 0.005 10.050.000

Diferente de pret aferente consumului : 3.000 buc * 2000 lei *(0,005) = (30.000)

601 cheltuieli cu materii prime = % 5.970.000 301 Materii prime 6.000.000 308 Diferente de pret (30.000) 8. La o societate comercial en detail stocurile de mrfuri sunt evaluate la pre cu amnuntul. Societatea se aprovizioneaz n cursul lunii cu 1.000 kg marf, sortimentul X, pre de achiziie 2.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 25%. n cursul lunii se vinde ntreaga cantitate de mrfuri achiziionat. S se efectueze nregistrrile contabile.

Rezolvare:

1) Achizitionare marfuri:

% = 401 Furnizori 2.380.000371 Marfuri 2.000.0004426 TVA deductibil 380.000

2) Inregistrare adaos comercial:

371 Marfuri = % 975.000 378 Diferente de pret la marfuri 500.000 4428 TVA neexigibil 475.000

3) Vanzarea si incasarea marfurilor:

5311 Casa in lei = % 2.975.000 707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.500.000 4427 TVA colectat 475.000

4) Descarcarea din gestiune:

% = 371 Marfuri 2.975.000607 Cheltuieli cu marfurile 2.000.0004428 TVA neexigibil 475.000378 Diferente de pret la marfuri 500.000

9. La nceputul lunii o societate prezint urmtoarele solduri: 371 Mrfuri 14.875 lei; 378 Diferene de pre la mrfuri 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adugat neexigibil 2.375 lei. n cursul lunii se achiziioneaz mrfuri n valoare de 5.000 lei, TVA 19%. ntreprinderea practic un adaos comercial de 25% i ine evidena mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul. n cursul lunii se vnd mrfuri de 17.850 lei. S se efectueze nregistrrile contabile.

Rezolvare:

1) Aprovizionare cu marfuri:

% = 401 Furnizori 5.975371 Marfuri 5.0004426 TVA deductibil 950

2) Inregistrare adaos comercial:

371 Marfuri = % 2.438 378 Diferente de pret 1.250 4428 TVA neexigibil 1.188

3) Vanzare marfuri in valoare de 17.850 lei:

5311 Casa in lei = % 21.242 707 Venituri din vanzarea marfurilor 17.850 4427 TVA colectat 3.392

Valoare marfuri vandute fara adaos comercial = 17.850/1.25 = 14.280 lei

4) Descarcare din gestiune:

% = 371 Marfuri 14.280378 Diferente de pret la marfuri 3.5704428 TVA neexigibil 3.392607 Cheltuieli cu marfurile 7.318

FISCALITATE

Problema 1. O entitate dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unui exerciiu financiar: - venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei; - cheltuieli totale 230.000 lei (altele dect cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de protocol 20.000 lei. Se cere determinarea rezultatului net.

Rezolvare:

Rezultatul net = Rezultatul exercitiului Impozitul pe profitRezultatul exercitiului = Venituri totale Cheltuieli totale = 350.000-230.000 = 120.000Impozitul pe profit = Venituri impozabile Cheltuieli aferente realizarii veniturilorCheltuielile de protocol au deductibilitate limitata : 2%*( Venituri impozabile Cheltuieli aferente realizarii veniturilor + Chetuieli de protocol)Venituri impozabile = 350.000 15.000 = 335.000 leiCheltuieli de protocol deductibile= (335.000 210.000) * 2% = 2.500 leiCheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 2.500 = 17.500 leiCheltuieli deductibile = 230.000-17.500 = 212.500 leiProfit impozabil = 335.000-212.500 = 122.500 leiImpozitul pe profit = 16% * 122.500 = 19.600 leiRezultatul net = 120.000 19.600 = 100.400 lei

Problema 2. O entitate dispune de urmtoarele informaii:

- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor n schimbul titlurilor de participare la o persoan juridic 110.000 lei;

- cheltuieli totale (fr cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:

cheltuieli nregistrate n contabilitate care nu au la baz documente justificative 12.000 lei;

cheltuieli cu sponsorizrile 4.300 lei;

cheltuieli cu taxa pe valoare adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur 4.930 lei, fr ca valoarea bunurilor s fi fost impozitat prin reinere la surs;

penaliti prevzute n cadrul contractelor economice 2.300 lei;

amenzi datorate autoritilor romne 8.000 lei;

- cifra de afaceri 1.800.000 lei. Se cere stabilirea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.

Rezolvare:

Impozitul pe profit = Profit impozabil * 16%Profit impozabil = Venituri impozabile Cheltuieli deductibileVenituri impozabile = 3.890.000 110.000 = 3.780.000 lei

Conform art. 27 alin (5) din Codul Fiscal :(5) Dac o persoan juridic romn deine minimum 15%, respectiv 10%, ncepnd cu anul 2009, din titlurile de participare la o alt persoan juridic romn care transfer active i pasive ctre prima persoan juridic, printr-o operaiune prevzut la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se consider transfer impozabil.Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.930 + 8.000 + 4.300 = 29.230 leiCheltuieli deductibile = 2.720.000 29.230 = 2.690.770 leiCheltuielile cu sponsorizarile reprezinta credit fiscal avand valoarea minima dintre 3 la mie * CA si 20% * impozitul pe profit.Profit impozabil = 3.780.000 2.690.770 = 1.089.230 leiImpozit pe profit = 1.089.230 * 16% = 174.277 lei3 la mie * CA = 1.800.000* 3/1000 = 5.40020% * impozitul pe profit = 34.588Deci 5.400 lei reprezinta credit fiscal care se scade din impozitul pe profit.Impozit pe profit = 1.089.230 5.400 = 1.083.830 lei

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 1500

Stocuri 400

Creante 250

Disponibiliti 30

Datorii mai mari de un an 2500

Datorii mai mici de un an 350

Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Rezolvare:

Situatia neta = Active totale Datorii totale Venituri in avans Active totale = 1.500 + 400 + 250 + 30 = 2.180 leiDatorii totale = 2.500 + 350 = 2.850 leiSituatia neta = 2.180 2.850 = -670 leiSe poate observa o situatie negative a intreprinderii.

2. pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informaii financiare: Indicator N 1 N

Imobilizri 500 550

Stocuri 500 470

Creane 100 200

Disponibiliti 50 60

TOTAL ACTIV 1150 1280

Capitaluri proprii 400 420

Datorii financiare 300 330

Furnizori 200 250

Datorii salariale i fiscale 240 250

Credite de trezorerie 10 30

Indicator u.m.

Cifra de afaceri 2000

Cheltuieli materiale 600

Cheltuieli salariale 1000

Cheltuieli fiscale i sociale 150

Cheltuieli cu amortizarea 100

Cheltuieli cu dobnda 50

Impozit pe profit 25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destinaile acestuia din urm.

Rezolvare:Flux din oper.gest. = profit net + amortiz,ajustari = 75 + 100 = 175 Profit net = Venituri totale Cheltuieli totale Impozit = 2.000 - (600+1.000+150+100+50) -25 = 75NFR = (stocuri creante) (furnizori + salariati) = (-30 + 100) (-50 + 10) = 10 Inv.anuale = active imobilizate + amortizari = 50 + 100 = 150 Dispon.banesti = 10 Flux numerar dupa cresterea economica = 175 10 150 10 = 5 Flux af.actionarilor = profit cap.proprii = 75 20 = 55 Flux af.creditorilor = - dat.financiare cap.proprii = -30 20 = -50 Flux af.actionarilor si creditorilor = + 55 50 = 5 Flux din op.gestiune = flux net amortizare = 75 100 = 175 Flux gest. NFR = 175 10 = 165 Flux investitii = act.imob amortizare = 50 100 = 150 Flux din activ.finantare = profit cap.proprii = 75 20 = 55 Datorii financiare = 50 Flux din finantare = 55 50 = 5 Flux net = flux exploatare flux investitii flux finantare = 165 150 5 = 10

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionariRezolvare:

Elemente de activeValoriElemente de pasiveValori

Imobilizari corporale45,000Capital subscris varsat11,000

Amortizarea imobilizarilor corporale30,000Rezerve legale1,850

Valoarea neamortizata15,000Total capitaluri propri12,850

Materii prime3,000Furnizori7,000

Ajustari pt deprecierea mat prime500Provizioane1,250

Valoare neta materii prime2,500

Clienti2,000

Clienti incerti700

Ajustari pt deprecierea clientilor incerti400

Valoare neta clienti2,300

Banca1,300

Total active21,100Total pasive21,100

a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare:1) Vanzarea constructiilor:

461 Debitori diversi = % 13.090 7583 Venituri din vanzarea activelor 11.000 4427 TVA colectat 2.090

2) Descarcarea din gestiune: % = 212 Constructii 30.0002812 Amortizarea constructiilor 20.0006583 Cheltuieli privind activele cedate 10.000

Incasare:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 13.090

3)Vanzarea echipamentelor tehnologice:

461 Debitori diversi = % 8.330 7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 4427 TVA colectat 1.330

4) Descarcare din gestiune:

% = 2131 Constructii 15.0002812 Amortizarea constructiilor 10.0006583 Cheltuieli privind activele cedate 5.000Incasare:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 8.330

5) Trecerea materiilor prime la marfuri: 371Materii prime = 301 Marfuri 3.000

6) Vanzarea materiilor prime:

461 Debitori diversi = % 3.392 707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.850 4427 TVA colectat 542

7) Descarcarea din gestiune:

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 3.000

8) Anulare ajustare materii prime:

391 Ajustare pentru depr mat. prime = 7814 Venituri din ajustari pt depreciere 500

Incasare:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 3.392

9) Incasare client/scont acordat:

% = 411 Clienti 2.000667 Cheltuieli privind sconturile 1005121 Conturi la banci in lei 1.900

10) Incasare 50% clienti incerti:

5121 Conturi la banci in lei = 418 Clienti incerti 350

11) Inregistrare creante irecuperabile:

654 Pierderi din creante = 418 Clienti incerti 350

12) Anulare ajustare client:

491 Ajustari pt deprecierea creantelor = 7814 Venituri din ajustari 400

13) Plata furnizorilor/discount:

404 Furnizori de imobilizari = % 7.000 5121 Conturi la banci in lei 6.650 767 Venituri din sconturi 35014) Anularea provizionului:

151 Provizioane = 7812 Venituri din provizioane 1.250

15) Cheltuieli de lichidare:

628 Alte cheltuieli cu serv executate de terti = 5121 Conturi la banci in lei 90016) Inchiderea contului de TVA:

4427 TVA colectat = 4423 TVA de plata 3.962

17) Inchiderea conturilor de venituri: % = 121 Profit si pierdere 23.3507583 Venituri din vanzarea activelor 18.000707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.8507814 Venituri din ajustari 900767 Venituri din sconturi obtinute 1.250

18) Inchiderea conturilor de cheltuieli:121 Profit si pierdere = % 19.350 6583 Chelt privind activele cedate 15.000 607 Chelt privind marfurile 3.000 667 Chelt priv sconturile acordate 100 654 Pierderi din creante 350 628 Chelt cu serv executate de terti 900

20) Inregistrare impozit pe profit:

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 640Impozit = (23.350 19.350)* 16% = 640

21) Inchiderea contului de cheltuieli:

121 Profit si pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 640

22) Plata impozit:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 640

Bilant inainte de efectuarea partajului:

Elemente de activeValoriElemente de pasiveValori

Conturi la banci16,210Capital social11,000

Rezerve legale1,850

Total capitaluri propri12,850

Profit din lichidare3,360

Total active16,210Total pasive16,210

23) Rambursarea capitalului catre asociati:

1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 11.000

24) Plata capitalului social catre asociati:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei 11.000

25) Decontarea rezervelor legale:

1061 Rezerve legale = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1.850

26) Impozit pe profit aferent rezervelor:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 441 Impozit pe profit 296

27) Plata impozitului:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 296

28) Decontarea profitului din lichidare:

121 Profit si pierdere = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 3.360

29) Impozit pe dividend:456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 446 Alte impozite si taxe 786Impozit = (1.850 296 +3.360) * 16% = 4.914 * 16% = 786

30) Plata dividendelor:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei 4.128

31) Situatia conturilor dupa partaj:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"

11,00011,000

2961,850

7863,360

4,128

16,21016,210

5121 "Conturi la banci in lei"

16,21011,000

296

786

4,128

16,21016,210

2. Definii lichidarea societilor comerciale.

Rezolvare:

Lichidarea reprezint ansamblul de operaii economice i financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societi comerciale. Operaiunile de lichidare a societilor comerciale sunt reglementate de art. 246-264 din Legea nr. 31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern

Rezolvare:

Conceptele de control intern i audit intern, dei diferite, au o serie de elemente care le apropie i altele care le difereniaz, ceea ce creeaz suficiente confuzii chiar printre specialiti.Audit public intern - activitatea funcional independent i obiectiv, care d asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice, perfecionnd activitile entitii publice; ajut entitatea public s i ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic, care evalueaz i mbuntete eficiena i eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor de administrare. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile. Contextul aparitiei Auditului Intern: Criza economica din 1929-SUA. Intreprinderile incep organizarea Cabinetelor de Audit Intern, apar astfel cele doua categoriide auditori auditori externi si auditori interni. Aparitia temenului Control Intern: nc din anii 1960-70, Ordinul Francez al Experilor Contabili, Camera Comisarilor de Conturi au delimitat i au definit aceast noiune. Auditorii externi, comisarii de conturi, experii contabili au fost primii din Frana care au dezvoltat i au aprofundat noiunea de Control Intern.

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele .

Rezolvare:

Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt:1) Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate.2) Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele indentificabile fizic i c toateelementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectvalori reale i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz;toate informaiile prezentate n situaiile financiare trebuie s poat fijustificate i verificate.3) Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n situaiilefinanciare a operaiilor presupune c aceste operaii trebuie:

s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei exerciiilor;criteriul perioadei corecte; s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmeticexacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor i principiilorcontabile, precum i a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluri- s fie contabilizate n conturile corespunztoare; deci criteriulcorectei imputri; s fie corect totalizate, centralizate, astfel nct s li se asigure oprezentare n conturile anuale conform cu regulile n vigoare;criteriulcorectei prezentri n conturile anuale.2. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent

Rezolvare:

In general, acest risc reprezinta riscul existentei unei abateri materiale (semnificative) sau al unor afirmatii eronate in mod independent. Riscul inerent echivaleaza, de fapt, cu posibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de operatii financiare sa contina informatii eronate, care ar putea fi semnificative individual sau atunci cand sunt cumulate cu informatii eronate din alte solduri sau operatiuni financiare, ca urmare a inexistentei unor controale interne eficiente.Riscul inerent depinde de natura entitatii supuse auditului, activitatea pe care aceasta o desfasoara si susceptibilitatea erorilor aferenta activitatilor. Pentru a estima riscul inerent, auditorul realizeaza o evaluare a mediului (contextului) in care entitatea opereaza si o evaluare a caracteristicilor aspectului care este auditat.

Evaluarea riscului inerent este normal sa se efectueze in faza preliminara a auditului chiar daca acestea necesita o munca temeinica el nu trebuie sa fie un proces de lunga durata. Auditorii vor evalua influenta urmatorilor factori: - posibilitatea prezentarii eronate a ct contabile;- succeptibilitatea ca activele sa fie pierdute sau deteriorate; - incheierea unor op fin de val mare neobisnuite sau complexe aproape de finele exercitiului financiar.

3. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare

Rezolvare:

Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu detecteze o denaturare ce exista n soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa n mod individual, sau atunci cnd este cumulata cu denaturari din alte solduri sau categorii de tranzactii.RA=RI*RC*RD => RD=RA/(RI*RC)RA = riscul de auditRI = riscul inerentRC = riscul de controlRD = riscul de nedetectareAuditorul trebuie sa obtina o ntelegere suficienta a sistemele de contabilitate si de control intern pentru a planifica auditul si a dezvolta o abordare eficienta a acestuia.Pentru dezvoltarea planului general de audit, auditorul trebuie sa evalueze riscul inerent la nivelul situatiilor financiare. Pentru aplicarea programului de audit, auditorul trebuie sa faca legatura ntre o astfel de evaluare si soldurile conturilor si categoriile semnificative de tranzactii la nivelul asertiunii sau sa presupuna ca riscul inerent este ridicat pentru respectiva asertiune.

4. Definiti termenul de prag de semnificatie.

Rezolvare:

Pragul de semnificatie este o notiune utilizata in special in audit si este reprezentat de marimea unei omisiuni sau a unei declaratii eronate care intr-un anumit context ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor.Pragul de semnficatie se stabileste de regula : la planificarea activitatii de audit cand se doreste stabilirea unei erori tolerabile; sau in timpul auditutului, la evaluarea dovezilor.Scopul utilizarii pragului de semnificatie este diminuarea riscului de a prezenta informatii eronate in situatiile financiare.In general, cand se stabileste un prag de semnficatie se au in vedere mai multi factori :- dimensiunea activitatii clientului ;- natura informatiilor eronate ;- o marime care sa fie considerata baza de calcul a pragului (de ex 8% din cifra de afaceri)Pragul de semnficatie se poate calcula ca si raport intre efectul denaturarii si baza de referinta *100.De regula auditorii stabilesc pentru acest indicator anumite limite minime si maxime.Daca indicatorul se situeaza sub limita minima, se poate considera eroarea respectiva ca fiind nesemnificativa. Depasirea limitei determina investigatii suplimentare din punct de vedere calitativ.Exista o relatie inversa intre nivelul pragului de semnificatie si riscul de audit, astfel , cu cat acesta este mai inalt, cu atat riscul este mai mic si invers.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportional; b) invers proportional; c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

Rezolvare:

b) invers proportional.

2. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul: a) micsorrii; b) majorrii; c) nu are nicio influent.

Rezolvare:

b) majorrii.

3. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Rezolvare:

Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

4. Cum influenteaz riscul de tar valoarea unei ntreprinderi?

Rezolvare:Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.

EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare?

Rezolvare:

Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti.

2. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?

Rezolvare:

Sediul reglementrilor profesionale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n:a) Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR (aprobat Hotrrea Conferinei Naionale a experilor contabili i contabililor autorizai nr.1/1995 , modificat i completat prin Conferina Naional a Experilor Contabili i Contabili Autorizai nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:- expertize amiabile (la cerere)- expertize contabil-financiare- arbitraje n cauze civile- expertize de gestiuneb) Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise , cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR).

STUDII DE FEZABILITATE

1. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este coninutul acestei rate?

Rezolvare:

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior. Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o intreprindere.Rata de actualizare se stabileste la nivelul ratei medii de dobanda corectata cu rata inflatiei si cu prima de risc (pentru investitiile finantate din fonduri proprii) sau la nivelul costului mediu ponderat al capitalului care are in vedere riscul economic si financiar. Rata dobanzii de piata dobandeste astfel rolul de criteriu obiectiv de evaluare a proiectelor de investitie si de selectie a celor mai eficiente.

2. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?

Termenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp n care se recupereaz investiia din profit sau din venitul net obinut n urma realizrii investiieiRelaia de calcul, n care profitul anual (venitul net) este constant este:

sau unde: Ti durata de recuperare a investiiei din profit Iti investiia total n versiunea i Phi profitul anual, egal n timp VNi venitul net anual n cazul n care profitul (venitul net) nu este egal n timp, se va folosi relaia:

sau

unde T reprezint termenul de recuperare a investiiei Phi profitul anului h, n varianta i VNhi venitul net al anului h, n varianta i.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

Rezolvare:

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina sis a promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capcitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cerrerilor economiei si societatii;b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: adoptarea de standard profesionale, tehnice; adoptarea de reguli etice; nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.

Rezolvare:

De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; Cerintele referitoare la educatia continua; Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili; Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nuindeplinesc cerintele de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practiciPentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie: proportionala transparent sa nu fie impotriva competitiei nediscriminatorie precisa segmentata in functie de tinta sa implementata consecvent si just supusa unei examinari periodice.

28