Expertize Contabile

1. Cum se clasifică expertizele contabile?

Rezolvare:

După scopul principal în care au fost solicitate, în:

a. expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă, Codul de

procedură penală, alte legi speciale;

b. expertize contabile extrajudiciare – cele efectuate în afara procedurilor reglementate

privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui

proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente

pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau

pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

După principalul obiectiv la care se referă, expertizele contabile sunt:

a. Civile

b. Penale

c. Comerciale

d. Fiscale

e. Alte categorii dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de către client.

2. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Rezolvare:

Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un

scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se

concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora, dar numai

în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul

la fiecare obiectiv stabilit, înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi

extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

1

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi

extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele

contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor

care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Rezolvare:

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:

deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;

respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul

profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;

recunoaşterea unei datorii faţă de public.

Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor şi publicul, poate fi în contradicţie cu interesul

lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să

definească reguli de etică pentru membri lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să

păstreze încrederea publicului în profesie.

Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în

profesie, pe competenţă.

4. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Rezolvare:

Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil constă în respectarea secretului şi

caracterului confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia

efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia

cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau

profesională să facă o astfel de divulgare.

2

5. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Rezolvare:

Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de

martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din

care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea

unei cauze, într-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”, următoarele

situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:

Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în

proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a

evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul

dosarului supus judecăţii.

Dacă, în calitatea de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă

judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În

particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiză extrajudiciară, la cererea unei părţi în

proces, se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte

condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil

recomandat de parte.

3

Evaluarea întreprinderilor

1. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare:

a) direct proporţională;

b) invers proporţională;

c) depinde de numărul şi mărimea riscurilor.

Rezolvare: b) invers proporţională

2. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de 3.000 lei, iar

rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

Rezolvare: b) minus 1.400 mii lei

3. Ce întelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprinderi?

Rezolvare:

Valoarea patrimonială este activul net corijat obţinut ca diferenţă între activul bilanţului

economic şi datoriile înscrise în acest bilanţ.

Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:

Valoarea contabilă este dată de Activul net contabil. Anc= Active totale – datorii totale =

= Capitaluri proprii + Rezultatul net (dupa distribuire);

Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatării. Este

o valoare de continuitate. CPNE = active imobilizate + NFR;

4

Valoarea substanţială: VSB= Activ reevaluat în ipoteza continuării activităţii +valoarea

actuală a bunurilor pe care unitatea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate,

împrumuturi, leasing) – valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi sunt

înregistrate în patrimoniu nu se găsesc în unitate;

Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativă minus valoarea

pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare.

4. Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi şi prezentaţi câteva din metodele de

determinare.

Răspuns:

Valoarea patrimonială este activul net corijat obţinut ca diferenţă între activul bilanţului

economic şi datoriile înscrise în acest bilanţ. Valoarea patrimonială a unei întreprinderi este

activul net corijat.

Activul net corijat se calculează prin două metode:

1. Metoda aditivă: ANC= Cap proprii -/+ Dif de reevaluare

2. Metoda substractivă: ANC= Active reevaluate – Datorii

Metodele de determinare sunt:

Metoda aditivă;

Metoda substrativă;

Metoda valorii substanţiale;

Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatării).

5. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea

întreprinderii?

Răspuns:

Capacitatea beneficiară înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, în

viitorul apropiat, în condiţii de motivare şi de gestiune considerate normale, identice cu cele din

ultimii ani, dacă nici o schimare semnificativă nu a avut loc.

5

Capacitatea beneficiară se poate exprima prin următorii indicatori:

Profit brut (diagnosticul financiar-contabil);

Profitul net se foloseşte în evaluări prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;

Dividend folosit în evaluări bazate pe randamentul capitalului;

Prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit în evaluările bazate pe actualizarea fluxurilor

degajate de întreprindere.

6

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.

Rezolvare:

Dispariţia unei societăţi comerciale ca entitate economică, socială şi juridică se produce odată cu

dizolvarea şi lichidarea ei. Lichidarea unei societăţi comerciale constă dintr-un ansamblu de

operaţiuni care să pună capăt activităţii societăţii şi totodată să ducă în final la încetarea statutului

de persoană juridică.

Operaţiunile de lichidare includ operaţiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea

bunurilor societăţii în bani şi încasarea creanţelor pe care societatea le are faţă de terţi şi

lichidarea pasivului, prin care se înţelege plata datoriilor societăţii către creditorii săi; după

terminarea acestor operaţiuni se trece la repartizarea activului net între asociaţi. Operaţiunile de

lichidarea a societăţilor comerciale sunt reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată privind

societăţile comerciale şi de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 

2. Care creanţe constituie categorii distincte de creanţe?

Rezolvare:

La începutul şedintei de vot pentru aprobarea planului de reorganizare, administratorul judiciar

informează creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris, fiecare creanţă beneficiind

de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte

creanţa respectivă.

Următoarele creanţe constituie categorii distincte de creanţe, care votează separat:

a) creanţe garantate;

b) creanţe salariale;

c) creanţe bugetare;

7

d) creanţe chirografare care aparţin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate

desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi. Lista acestor creanţe trebuie confirmată de administratorul

judiciar;

e) celelalte creanţe chirografare.

3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Rezolvare:

În Legea societăţilor comerciale se precizează următoarele cauze referitoare la operaţiunea de

dizolvare a societăţilor comerciale:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulităţii societăţii;

d) hotărârea adunării generale;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum

neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

f) falimentul societăţii;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Cauzele enumerate mai sus sunt cauze comune referitoare la operaţiunea de dizolvare a

societăţilor comerciale, dar legislaţia în vigoare prezintă şi cauze specifice referitoare la această

operaţiune, stabilite în funcţie de forma de constituire a societăţii comerciale (societate pe acţiuni,

societate în comandită simplă, societate cu răspundere limitată).

4. Ce se înţelege prin procedura falimentului?

Răspuns:

Falimentul este o procedură de încetare a existenţei unei societăţi comerciale, încetare ce se

aplică debitorilor care nu mai pot onora datoriile lor comerciale. Cheltuielile necesare desfăşurării

procedurii urmează a fi suportate de catre debitor. Falimentul are drept scop prefacerea în bani a

bunurilor din averea debitorului, în vederea satisfacerii creanţelor creditorilor. Art. 3, pct. 23 al

8

Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei ne oferă definiţia legală a procedurii falimentului,

ca fiind acea procedură de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului

în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea

debitorului din registrul în care este înmatriculat.

5. Care sunt principalele atribuţii ale judecătorului sindic?

Răspuns:

Judecătorul sindic are un rol activ în aplicarea procedurii insolvenţei, deţine statutul

de judecător al tribunalului şi este nominalizat de către preşedintele tribunalului, dintre

judecătorii desemnaţi ca judecatori sindici.

Conform legislaţiei în vigoare, atribuţiile fundamentale ale judecătorului sindic sunt următoarele:

Pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi după caz, de intrare în

faliment atât prin procedura generală, cât şi prin cea simplificată;

Judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru

începerea procedurii şi judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;

Desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, a administratorului

judiciar provizoriu sau a lichidatorului, stabilirea remuneraţiei şi a atribuţiilor acestuia;

Confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de

adunarea creditorilor;

Înlocuirea, prin încheiere şi pentru motive temeinice, a administratorului judiciar sau a

lichidatorului;

Judecarea cererilor de ridicare a dreptului debitorului de a-şi mai conduce activitatea;

Judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au

determinat plasarea debitorului în insolvenţă;

Judecarea acţiunilor introduse de către administratorul judiciar sau de lichidator pentru

anularea unor acte frauduloase sau a unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare

deschiderii procedurii;

Judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricărei persoane

interesate împotriva măsurilor adoptate de către administratorul judiciar sau lichidator;

9

Admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau de lichidare, în urma votării lui de

către creditori;

Soluţionarea cererii administratorului judiciar/ comitetului creditorilor de întrerupere a

procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;

Soluţionarea contestaţiilor la rapoartele administratorului judiciar/ lichidatorului;

Judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;

Pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

10

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Să se analizeze poziția financiară a unei întreprinderi din sectorul comercial cu

următoarea situaţie bilanţieră:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 30000

Stocuri 4000

Creante 5000

Disponibilități 1000

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 5000

Datorii de exploatare 13000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

Rezolvare:

Acest tip de analiză vine să surprindă mutaţiile structurale survenite în cadrul componentelor

poziţiei financiare (active, datorii, capital propriu), în cadrul unei analize a poziţiei financiare pe

verticală. În acest sens se calculează ratele structurii poziţiei financiare, mai concret ratele

structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Aceste rate au rolul de a pune în evidenţă

anumite caracteristici financiare ale entităţii, dintre care se pot aminti: capacitatea activelor de a

se transforma în lichidităţi, autonomia şi independenţa financiară a entităţii, calitatea echilibrului

financiar pe termen scurt şi lung.

Diagnosticul structurii activelor:

Nr. crt. Indicatori Valoare

1. Rata activelor

imobilizate

RAI = 75 %

2. Rata activelor

circulante

RAC = 25 %

2.1. Rata stocurilor RS = 40 %

11

2.2. Rata creanţelor RCR = 50 %

2.3. Rata trezoreriei RTR = 10 %

Pentru perioada analizată se constată o pondere mult mai însemnată a activelor imobilizate faţă

de activele circulantete, de 75% din totalul activelor. Ponderea mai mică a activelor circulante în

total (25%) reflectă faptul că politicile manageriale nu se orientează spre accentuarea laturii de

exploatare în defavoarea laturii investiţionale.

Rata stocurilor are un nivel echilibrat, de 40%, spre deosebire de rata creanţelor, ce înregistrează

un nivel de 50%, ceea ce semnifică faptul că nu există o relaţie apropiată între entitate şi clientela

sa. Rata trezoreriei are un nivel destul de scăzut în total active circulante, de doar 10%, fiind

influenţată de raportul dintre durata medie de încasare  a  creanţelor şi durata medie de achitare a

obligaţiilor, care este nefavorabil.

Diagnosticul structurii pasivelor:

Nr. crt. Indicatori Valoare

1. Rata generală a datoriilor totale sau a îndatorării totale RDT = 50 %

2. Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de

până la un an

RDTS = 75 %

3. Rata datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai

mare de un an

RDTL = 25 %

4. Rata generală a capitalurilor proprii sau rata de

autonomie financiară

RAF = 50 %

Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor se desprind concluzii

privind ponderea surselor de finanţare ale entităţii, atât cele proprii cât şi cele atrase. Astfel se

observă că sursele proprii de finanţare constituite din capitaluri proprii au aceeaşi pondere cu

datoriile totale, de 50%. Din analiza ratelor interne ale datoriilor se pune în evidenţă ponderea pe

care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul datoriilor.

12

Datoriile pe termen scurt deţin cea mai mare pondere în totalul datoriilor (datorii de exploatare şi

datorii bancare), evidenţindu-se că la momentul de faţă se pune accentul pe orientarea surselor se

finanţare mai mult pe activitatea curentă decât pe cea de investiţii.

2. Se cunosc următoarele informatii financiare referitoare la o societate comercială ce activează

în domeniul consultantei financiare pentru investitii directe:

Indicator u.m.

Imobilizări 1000

Stocuri 300

Creanțe 800

Disponibilități 100

Capitaluri proprii 700

Datorii financiare 500

Furnizori 500

Datorii salariale 300

Datorii fiscale şi sociale 150

Credite de trezorerie 50

Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ şi pasiv circulant

şi viteza de rotatie a activului circulant net .

Rezolvare:

Durata de rotaţie a activelor circulante = = 87,6 .

Se observă faptul că durata de rotaţie a activelor circulante are o valoare destul de mare, ceea ce

implică o viteză de rotaţie scăzută, de doar 4,16 rotaţii pe an, acest lucru semnificând că activele

circulante nu sunt folosite într-un mod eficient. Folosirea eficientă a activelor circulante

reprezintă o cale de creştere a profitului şi de eliberare a unor fonduri care pot fi replasate în

scopul obţinerii de noi câştiguri. Se observă că în cadrul societăţii de faţă activul circulant

13

corespunde cu activul circulant net, prin urmare viteza de rotaţie a activelor circulante este

aceeaşi cu viteza de rotaţie a activului circulant net şi este egal cu 4,16.

Durata de rotaţie a datoriilor = 109,5 are o valoare mai mare decât durata de rotaţie a activelor

circulante, ceea ce semnifică faptul că societatea încasează mai repede creanţele decât plăteşte

datoriile. Rotaţia datoriilor arată de câte ori îşi plăteşte compania datoriile pe parcursul unui an.

Este greu de spus că există o valoare optimă a indicatorului.În funcţie de specificul fiecărei firme

în parte, rotaţia datoriilor şi mai ales variaţia acesteia în timp poate ajuta la tragerea unor

concluzii şi la remedierea eventualelor probleme. De exemplu, dacă valoarea indicatorului scade

pe parcursul unei perioade înseamnă că firmei îi ia mai mult să facă plăţile către furnizori. Acest

lucru poate însemna că firma nu mai reuşeşte să menţină un ritm bun al plăţilor către furnizori din

cauza unui mers mai prost al afacerilor, dar la fel de bine poate însemna că managementul a

reuşit să negocieze termene mai bune de plată cu furnizorii, iar acest lucru va ajuta la mărirea

cifrei de afaceri şi a profitului.

Per ansamblu, ca tendinţă generală, la nivelul societăţii, corelaţia creanţe/obligaţii reflectă o

situaţie favorabilă. Viteza de rotaţie a creanţelor este superioară vitezei de rotaţie a datoriilor

reflectând faptul că termenul de încasare a creanţelor este mai mic decât termenul de plată a

datoriilor. Ca rezultat al acestei situaţii, se vor înregistra excedente mai mari de disponibilităţi

băneşti cu impact pozitiv asupra echilibrului financiar al societăţii.

14

Consultanţa fiscală acordată întreprinderilor

1. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în

sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în

sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

Rezolvare:

Cheltuieli de protocol admise (deductibile) = 2% * (300000 – (130000 – 10000))

= 3600

Cheltuieli de protocol nedeductibile=10000-3600=6400

Profit impozabil = Total venituri-Total cheltuieli-Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile

= 300000-130000+6400=176400

Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 176400= 28224 lei

2. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice

din cedarea folosinţei bunurilor?

Rezolvare:

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze

în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care

plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.

Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca

bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin

emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor

efectuate după expirarea termenelor de plată contribuabilii au obligația efectuării plăților

anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferența

dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent și suma

15

reprezentând plăți anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior

se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declarațiile

privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăți

anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârșitul anului urmând să fie supus impozitării

potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat. Plățile anticipate

pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă, se stabilesc

de organul fiscal astfel:

pe baza contractului încheiat între părți; sau

pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă,

potrivit opțiunii.

3. Cum se analizează din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?

Rezolvare:

Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ce au deductibilitate limitată. Acestea sunt deductibile în

limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi

totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi

cheltuielile cu impozitul pe profit.

4. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în

scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop

de TVA în Serbia. Bunurile sunt transportate de B din România în Serbia. Analizaţi speţa din

punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin

celor trei plătitori de TVA.

Rezolvare:

Din punct de vedere al taxei operaţiunile efectuate de societatea A sunt operaţiuni impozabile în

România, încadrându-se în sfera operaţiunilor taxabile şi având obligaţia de a colecta TVA pentru

bunurile livrate către B, respectiv de a-şi deduce TVA-ul aferent achiziţiilor.

16

Operaţiunile efectuate de societatea B sunt operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru

care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii,

fiind livrări de bunuri expediate şi transportate în afara Comunităţii de către furnizor. Astfel B îşi

va putea deduce TVA-ul aferent achiziţiilor şi nu va colecta TVA pentru bunurile livrate şi

trasportate în Serbia.

Locul livrării este România atât pentru livrările efectuate de entitatea A, cât şi de entitatea B.

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce

are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de

codul fiscal.

Rezolvare:

Acciza: 750 euro / hl de alcool pur

Cantitatea = 20000 sticle * 0,5 l/sticlă = 10000 l = 100 hl

Curs de schimb valutar utilizat pentru calculul accizelor în 2013: 1 euro=4,5223 lei/euro

=> Acciza = 750 euro * 4,5223 lei/euro * 100 hl * 93% = 315430,43 lei

17

Ţinerea contabilităţii unei entităţi

1. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 acţiuni a 10 lei

acţiunea. Valoarea contabilă a unei acţiuni este de 10,8 lei.

Societatea hotărăşte să-şi majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi acţiuni, la un preţ de 10,

5 lei.

Aportul se aduce integral la subscriere.

Rezolvare:

- Subscriere noi acțiuni

456 = % 21000

1011 20000

1041 1000

- Încasare contravaloare acțiuni

5121 = 456 21000

- Transformare capital subscris nevărsat în capital subscris vărsat

1011 = 1012 20000

2. SC TRAMECO SA achiziţionează în anul 2003 o camionetă la valoarea de 8.000 lei cu o

amortizare înregistrată de 5.000 lei. În anul 2005 se reevaluează camioneta în funcţie de inflaţia

comunicată de Institutul Naţional de Statistică, care este de 25%.

Rezolvare:

- Achiziție camionetă

18

2133 = 401 8000

- Reevaluare camionetă

2133 = 105 2000

105 = 2813 1250

3. Sa se înregistreze in contabilitate următoarele operaţii:

Obţinerea a 1.000 bucăţi din produsul A, la costul de producţie unitar de 50 lei;

Livrarea integrală, fără facturare a producţiei obţinute la un preţ de vânzare de 57,50 lei/bucata,

TVA de 24%;

Întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite;

Scăderea din evidenţă a produselor vândute.

Rezolvare:

- Obţinerea a 1.000 bucăţi din produsul A, la costul de producţie unitar de 50 lei;

345 = 711 50000

- Livrarea integrală, fără facturare a producţiei obţinute la un preţ de vânzare de 57,50

lei/bucată, TVA de 24%;

418 = % 71300

701 57500

4428 13800

- Întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite;

4111 = 418 71300

4428 = 4427 13800

- Scăderea din evidenţă a produselor vândute.

711 = 345 50000

19

4. S.C. ONIX S.A. execută lucrări unui client extern în valoare de 2000$, la cursul de 3,23lei/$.

Încasarea sumei se face prin casieria unităţii la cursul de 3,22 lei/$. Se înregistrează şi diferenţele

de curs valutar constatate cu ocazia lichidării creanţelor.

Se eliberează în consum materii prime la costul de achiziţie de 1.800 lei.

Rezolvare:

- Facturare prestări servicii

4111 = 704 6460 lei (2000$*3,23 lei/$)

- Încasare sumă

% = 4111 6460 lei

5311 6440 lei (2000$*3,22 lei/$)

665 20 lei

- Eliberare în consum materii prime

601 = 301 1800 lei

5. O societate de leasing (locator) încheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing

operaţional pentru o maşină de alezat achizitionează cu pretul de 14.400 lei, TVA 24%, care are

durata normală de funcţionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunară de leasing

este de 244 lei. Decontările se efectuează prin bancă. La expirarea contractului se convine

vânzarea către locatar a maşinii la valoarea reziduală. Să se efectueze înregistrările contabile la

locatar.

Rezolvare:

- Primire în gestiune mașină de alezat

D 8036 14400

- Înregistrare rată leasing

% = 401 244

612 196,77

4426 47,23

- Diminuare rată leasing cu sume facturate

20

C 8036 196,77

- Plată rată lunară leasing

401 = 5121 244

- Achiziție mașină de alezat

% = 401 9072

2132 7316,13

4426 1755,87

- Plată valoare reziduală

401 = 5121 9072

6. SC ARO SA livrează la SC UAMT SA un autoturism de teren în valoare de 90000 lei, TVA

24%, urmând ca decontarea să se realizeze după două luni. După o lună SC UAMT îşi achită

datoria faţă de SC ARO obţinând un scont de 30% pe an. Să se efectueze înregistrările la ambele

societăţi.

Rezolvare:

SC ARO SA

- Vânzare autoturism

4111 = % 111600

707 90000

4427 21600

- Încasare contravaloare autoturim

% = 4111 111600

5121 108810

667 2250

4427 540

21

SC UAMT SA

- Achiziţie autoturism

% = 401 111600

2133 90000

4426 21600

- Plata contravaloare autoturim

401 = % 111600

5121 108810

767 2250

4426 540

7. SC BETA SA vinde semifabricate, având preţul de vânzare de 2000 lei, TVA 24% pentru care

nu s-a întocmit factura până la finele perioadei de gestiune. La începutul perioadei următoare se

întocmeşte şi se emite factura.

Rezolvare:

- Vânzare semifabricate

418 = % 2480

702 2000

4428 480

- Emitere factură

4111 = 418 2480

4428 = 4427 480

22