Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Harghita

  • View
    41

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

turism

Text of Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Harghita

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita

1.Localizarea si caracterizarea zonei:

Asezare geografica:Judetul Harghita este situat in partea centrala a Romaniei in zona Carpatilor Orientali. Se invecineaza la est cujudetul Neamt si Bacau, la sud cu Covasna si Brasov, la vest cu Mures si la nord cu Suceava.Suprafata totala este 6.639kmp, reprezentand 2,8% din teritoriul tarii si ocupa locul 13 din Romania. Judetulcuprinde urmatoarele unitati administrative-teritoriale: 9 orase (dintre care 4municipii), 58 de comune si 235 de sate. D ezvoltarea economico-sociala:Ramurile economice existente in judetul Harghita sunt : industria, agricultura, sectorul vegetal, sectorul zootehnic, comertul,serviciile si turismul. Principalele activiti de prestari servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri i restaurante 18%, servicii financiare 10%,telecomunicaii 9,3%, tranzacii imobiliare 7,3%, reparaii autovehicule 6,1%, etc.Populaia total stabil a judeului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naional de Statistic, era de 325.611 locuitori.Populaia activ civil la 1 ianuarie 2007 este de 139.600 persoane.Populaia ocupat civil la 1 ianuarie 2007 este de 129.500 persoane.Numrul omerilor la 1 ianuarie 2008 este de 7.163 persoane, rata omajului la 31 decembrie 2007 fiind de 5,1 %; Valoarea total a exporturilor efectuate n anul 2007 a crescut cu 106,6% fa de 2006,importurile sporind - de asemenea - cu 142,5%. Procentul mult mai mare de cretere al importurilor n perioada de referin comparativ cu cel al creterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanei comerciale fa de cel din anul anterior cu 131,87 procente.PIB-ul pe cap de locuitor in Harghita urca pana la 4.023 de euro in anul 2008. Aproape de media nationala, care este de 4.500 de euro. Harghita ocupa locul 18 in topul judetean al PIB-ului pe cap de locuitor Cai de acces:- cai ferate: a) artera feroviara 400 Bucuresti - Brasov Miercurea Ciuc Ciceu Deda Baia Mare ;b) artera feroviara 300 Bucuresti Brasov Cluj Napoca Oradea.-cai rutiere: a) E 15 Cluj Napoca Targu Mures Brasov;b) DN 12 Brasov Miercurea Ciuc Gheorgheni Toplita;c)DN 15 prin defileul Deda Toplita.Localitati si puncte de acces: Miercurea-Ciuc, Izvorul Muresului, Carta, Madaras, Racu,Sansimion, Sancraieni, Cetatuia, Tusadu Nou, Baile Tusnad, Bixad, Ozunca-Bai, Vlahita,satul Capalnita. Infrastructura:Lungimea reelei de Drumuri Naionale este de 440 km, iar cea a drumurilorjudeene de 1033 km. n direcia Sud - Nord traverseaz D.N.12; D.N.12/A prin pasul Ghime spre Comneti, iar D.N.12/C Gheorgheni - Lacul Rou - Cheile Bicazului Piatra Neam face legtura cu Moldova.Din D.N.12 la Miercurea - Ciuc se ramific D.N.13/A care spre vest, peste Munii Harghitei asigur legtura cu Odorheiu Secuiesc, iar n continuare spre Praid, Sovata, Trgu- Mures sau Cristuru- Secuiesc- Sighioara.Reeaua feroviar are o lungime de 213 km, din care 165 km electrificat. Linia 400 traverseaz judeul n direcia Sud - Nord, asigurnd legtura pe ruta Bucureti Braov - Bile Tunad -Miercurea Ciuc - Gheorgheni -Toplia i partea de Nord - Vest a rii. Din nodul feroviar Ciceu, linia 501 prinpasul Ghimeului asigur legtura cu Moldova; iar linia Odorheiu Secuiesc-Vntori - Sighioara - Braov etc., leag aceast zon de linia principal 300.In ceea ce priveste reteaua de telecomunicatii Judeul Harghita beneficiaz de o reea modern de telecomunicaii, avnd conectate toate localitile, cu excepia a 55 de sate.Numrul abonailor telefonici la Romtelecom este de aproximativ 42.000, o parte a abonailor fiind preluai n ultima perioad de furnizori ai serviciului de telefonie fix. Activitatea Oficiului Judeean de Pot Harghita esteasigurat n cadrul a 34 de oficii, 67 agenii, 27 ghiee i 7 circumscripii potale.

2.Prezentarea potentialului turistica.Atractii sau resurse naturale: Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in prezent, include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi, cadre naturale deosebit de pitoresti, rezervatii natural.Relieful:Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de cca. 800 m, depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400m si 800 m.Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV SE. In partea central sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului cu Vf. Prisca 1777 m, muntii Harghita Centrala cu Vf. Harghita Madaras 1801 m si muntii Harghita de Sud cu Vf.Cucu 1558 m.

Clima :Este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase de durata mai lunga si very relativ calde. De altfel, datorita frecventelor temperaturi minime ce sunt inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplita si mai ales Joseni, acestea sunt cunoscute sub denumirea de polul romanesc al frigului. Numarul zilelor de inghet ajunge in medie anual la 160. Sunt frecvente ingheturile tarzii de primavara ( uneori chiar si in lunile mai-iunie ) si cele timpurii de toamna incepand chiar din septembrie. Precipitatiile medii anuale variaza intre 550-1000 l/m2.Hidrografia:Precipitatiile abundente si rocile practic impermeabile din care sunt alcatuiti muntii Harghita au conditionat o retea hidrografica abundenta cu o densitate ce depaseste adesea 2km/km2. In fostele cratere se distinge o retea radiar-convergenta ce formeaza sectorul de obarsie al catorva rauri: Loc, Varghis, Paraul Mare, Ciumatu, etc.

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre Sud si Bistrita si Trotus spre Est.In judet se aflau nicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sf. Ana, care este situat in craterul vulcanic Ciomatu, la altitudinea de 950 m.In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN 12C, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara: Lacul Rosu, format in anul 1834. Acesta are o suprafata de 12,6 ha si o adancime de pana la 10,5 m.La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani, la o altitudine de 1750 m, se afla lacul Iezeru, lac de origine glaciara cu o suprafata de 1300 m si o adancime de 3-5 m.Cele mai inportante izvoare apar pe versantul vestic al Harghitei la Copalnita, Homorod,Vlahita si Lueta si pe linia de contur al masivului Puciosu, la Tusnad-sat si Baile Tusnad;Reteaua hidrografica de suprafata se alimenteaza numai in proportie de 25-30% din apele freatice si subterane. Aceste ape se organizeaza intr-o retea creata de Olt, in est si sud , de Tarnave, in vest si de Mures in nord.Oltul strabate depresiunea Ciuc dupa ce izvoraste din Hasmasul Mare si primeste mai multia fluenti din muntii Harghita, printre care: Lunca, Modicea, Rata, Groapa Apei, Madarasul Mare, Silas, Var, Seghes.. In depresiunea Baraolt se strang mai multe paraie care sunt colectate de Baraolt, Colmos, Varghis.Muresul aduna din muntii Harghita numai cateva paraie: Senetea, Poieni, Carbunele Negru,de pe versantii nordici ai culmii Poienii si Rachitis.Tarnava Mare este al doilea colector in ordinea importantei, caci cursul lui este in mare masura paralel cu limita dintre muntii Harghita si Platoul vulvanic din vest , astfel ca in dreptul acestor munti el culege apele Sicasaului (22km), Desagului (8km), Sugaului (10km),etc. Dupa confluenta cu Blaj , Tarnavele isi deschid o lunca larga spre Cistei si Mihalt undese varsa in Mures.Flora si fauna :

Vegetaia judeului din punct de vedere biologic este bogat i variat, dispus de la nivelul alpin pn in luncile joase ale rurilor. O suprafa de 228.614 hectare (reprezentnd 34% dinsuprafaa total a judeului) este acoperit cu pduri. Cele mai rspndite sunt rinoasele(73%), urmate de fag (19%) i stejar (2%). Dup modul de utilizare, pdurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, pduri pentru recreaie i arii protejate) reprezint35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatrii. Pe crestele masivelorcalcaroase i n cheile muntoase sunt prezente cteva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagr, tisa si vestita floare de col.Fauna este foarte bogat datorit ntinselor pduri de rinoase i foioase: se ntlnesc specii de mamifere care sunt specifice ntregului lan carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rsul, jderul. Dintre psri amintim: cocoul de munte, ciocnitoarea, acvila de munte, orecarul, huhurezul, buha, forfecua, alunarul, piigoiul de munte. Apele rurilor suntpopulate de pstrvi, boiteanul i tiuca.Resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine.Izvoare de ape minerale:

O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, iar la Borsec si Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt folosite in scopuri terapeutice.

b.Atractii sau resurse antropice

Statiuni turistice:

Municipiul Miercurea Ciuc(resedinta judetului Harghita, este situat inpartea central estica a Romaniei, la stanga Oltului, la o altitudine de 700m, in Depresiunea Ciucului, dominata la vest de Muntii Harghitei, iar la est de Muntii Ciucului),Gheorgheni, Odorheiul Secuiesc,Toplita,Tusnad(situata in partea central-estica a Romaniei, pe raulOlt,),Borsec(oras situat in nord-estul Romaniei, in depresiunea intramontana cu acelasinume din Carpatii Orientali, veche statiune cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu unoscute pentru efectul lor benefic inca din a douajumatate a secolului al XVI-lea; efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fostrecunoscute pe plan international.Apele minerale au primit medalia Targului Internationalde la Viena(1873),medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876la Berlin si respectiv,Trie