Evaluarea si valorificarea potentialului turistic Iasi

Embed Size (px)

Citation preview

Universitatea Al. I. Cuza din Iai Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea Geografia TurismuluiProiect de seminar Nota 7,5Evaluarea Ofertei Turistice Potentiale din Zona IASIEchipa de proiect Antoniu Veronica , Astefanei Andreea, Buhai Mirabela, Duca Andreea (1235 B). Disciplina Evaluarea si Valorificarea Potentialului TuristicIasi, decembrie 2010Introducere Acest proiect este despre zona Iasi formata din municipiul Iasi si comunele Aroneanu, Miroslava, Ciurea, Barnova, Mironeasa, Grajduri, Dobrovat, Schitu Duca, Mogosesti, Tomesti, Holboca, Valea Lupului, Rediu si Popricani. Echipa noastra este formata din Antoniu Veronica, Astefanei Andreea, Buhai Mirabela si Duca Andreea si noi vom evalua potentialul turistic, in principal oferta turistica potentiala a acestei zone. 2.Obiectivele studiului Subiectul nostru de studiu este reprezentat de zona Iasi, pe cand obiectul de studiu il reprezinta oferta turistica potentiala. Un astfel de proiect este important deoarece poate ajuta la dezvoltarea turistica din zona si a unor strategii de amenajare teritoriala de viitor pentru a deservi turistilor.Fig. 2 Quercus Robur stejar aflat pe lista rosie a zonei noastre.3 .Localizarea arealului de studiu. Judetul Iasi este situat in partea de Est a Romaniei, incadrat intre judetele Botosani si Suceava in Nord, Neamt in Vest, Vaslui in Sud si raul Prut in Est. Are o suprafata de 5441 kmp, adica 2,3% din sprafata tarii. Municipiul Iasi este situat in partea de Est a judetului cu acelasi nume si reprezinta hub-ul zonei noastre de studiu. In partea de Nord, municipiul Iasi se invecineaza cu comuna Popricani ce este situata la 15 km distanta. In partea de Nord Vest se invecineaza cu comunele Valea Lupului si Rediu. Comuna Valea Lupului este situata la un km distanta, comuna Rediu este situata la 10 km de acesta. In partea de Sud-Vest , municipiul se invecineaza cu comunele Miroslava, Mironeasa, Mogosesti si Grajduri.Comuna Miroslava este situata la 9 km distanta, pe cand celelalte trei sunt mai indepartate, comuna Mogosesti situandu-se la 16 km distanta, Grajduri la 23 de km distanta, iar comuna Mironeasa la 45 km distanta. In partea de Est se invecineaza cu comunele Holboca si Aroneanu. Comuna Holboca este situata la 6 km distanta ,iar comuna Aroneanu la 4 km de acesta. In partea de Sud, municipiul Iasi se invecineaza cu comunele Ciurea, Barnova, Dobrovat, Schitu Duca si Tomesti. Comuna Ciurea este situata in imediata apropiere a municipiului Iasi. Comuna Barnova este situata la 8 km distanta, comuna Dobrovat la 25 km, comuna Schitu Duca este situata la 24 km, iar comuna Tomesti este situata la doar 9 km distanta. Principala legtur rutier a comunei Miroslava este asigurat prin DN28 (E583), iar legtura cu municipiul Iai i satele comunei fiind asigurat de DJ248A (Iai - Voineti) si DJ248 (Iai - Ciurea). Legatura dintre comunele Ciurea, Barnova si Grajduri se realizeaza pe linia de cale ferata Iasi- Vaslui, insa pana la Ciurea circula si microbuzul 14. Satul Dobrov, centrul al comunei Dobrovat se afla la 13 km departare de oseaua naional Tecuci-BrladVaslui-Iai (DN 24), i la 16 km de calea ferata i oseaua judeean VasluiBuheti-Gara Brnova-Ciurea-Iai. Legatura intre comuna Schitu Duca si municipiul Iasi se face pe DN 24 , cu microbuze ce circula zilnic intre Iasi Vaslui. Rutier ,comuna Holboca este strabatuta de DJ 249A Iasi-Ungheni, iar feroviar exista calea ferata Iasi-Ungheni, ce face legatura cu Republica Moldova . Deasemenea pana in satul Dancu circula tramvaiul 3 . Transportul rutier intre comuna Tomesti si municipiul Iasi se realizeaza pe DC 31 IasiVladiceni-Tomesti si cu microbuzul 29. Legatura dintre Iasi si comuna Rediu se realizeaza prin transportul rutier cu microbuze Iasi- Rediu, dar si cu microbuzul 6 care ajunge pana-n satul Breazu din aceasta comuna. Legatura cu orasul Iasi a comunei Aroneanu este asigurata printr-un drum modernizat, statia CFR cea mai apropiata fiind tot n Iasi. Din comuna Mironeasa cea mai apropiata legatura cu municipiul Iasi se afla la 14 km est si anume statia CFR din Grajduri. Legatura dintre municipiul Iasi si comuna Valea Lupului este asigurata de microbuzul 20. Legatura intre comuna Mogosesti si Iasi este asigurata de CFR pe linia Iasi- Mogosesti, iar intre comuna Popricani si Iasi exista un microbuz Iasi-Popricani. 4.Distributia spatiala a ofertei turistice a teritoriului. Oferta turistica efectiva este data de infrastructura de cazare si de activitatile economice intreprinse in urma existentei acesteia. Infrastructura de cazare in zona noastra de studiu este reprezentata de hoteluri, pensiuni urbane, hosteluri, pensiuni rurale, hoteluri pentru tineret, vile turistice si tabere de elevi si prescolari. Distribuirea locurilor de cazare este predominant localizata in hoteluri ( 2010 locuri de cazare in anul 2009 dintre care toate sunt in municipiul Iasi), pensiuni urbane (359 locuri de cazare numai in municipiu), tabere de elevi si prescolari (269 locuri in municipiu), hoteluri pentru tineret (212 locuri in Iasi), hosteluri (104 locuri de cazare in Iasi), vile turistice (80 locuri dintre care 64 de locuri in municipiu si 16 locuri in comuna Valea Lupului) si pensiuni rurale (88 de locuri de cazare dintre care 32 in comunaBarnova, 20 in comuna Popricani, 20 in comuna Rediu, 8 in comuna Schitu Duca si tot atatea in comuna Tomesti.Fig. 2 Distributia locurilor de cazare dupa TIPOLOGIA structurile de cazare in anul 2009 in zona Iasi.Aceste date sunt pe anul 2009 si putem observa faptul ca oferta turistica efectiva este concentrata in special in municipiul Iasi si foarte putin in cateva comune apropiate de acest centru. Partea rurala a acestei zone nu este dezvoltata din punct de vedere turistic desi dispune de numeros potential natural cum ar fi rezervatii forestiere (Pietrosu , comuna Dobrovat, 83 ha; Padurea Uricani, comuna Miroslava, 68 ha; Padurea Poieni-Carbunarie, comuna Schitu Duca, 9,2 ha), rezervatii floristice( Fanetele seculare de la Valea lui David, comuna Miroslava, 46,36 ha; Poiana cu Schit, comuna Grajduri , 9,5 ha), rezervatii acvatice ( Acumularea Chirita, comuna Holboca, 78 ha; Balta Teiva- Visina, comuna Popricani 6,89 ha) , rezervatii geologice si paleontologice (Locul foslier- Dealul Repedea, comuna Barnova, 14,69 ha dintre care 6,8 ha de rezervatie stiintifica si 7,89 ha zona de protectie), arii de importanta avifaunistica (Padurile Barnova- Repedea, comunele Barnova si Dobrovat 15000 ha), parcuri dendrologice ( Domeniul Coroanei, satul Poieni, comuna Schitu Duca, 1,5 ha; Domeniul Coroanei, comuna Dobrovat, 1 ha; Liceul Agricol Miroslava, comuna Miroslava, 1 ha; Manastirea Dobrovat, comuna Dobrovat, 1 ha; Domeniul Inculet, comuna Barnova, 0,5 ha). Toate aceste elemente ale potentialului turistic natural al zonei Iasi reprezinta oferta turistica potentiala, din care pot face parte si resursele antropice existente la fel de importante ca cele naturale. Dintre resursele antropice enumeram Manastirea Dobrovat, Resedinta de vara a familiei Inculet din comuna Barnova, Manastirea Hlincea din comuna Ciurea, ManastireaHadambu de pe teritoriul comunelor Mironeasa si Mogosesti, Biserica "Pogorrea Sfantului Duh" si Biserica "mpraii Constantin i Elena din comuna Valea Lupului, Rezervatia arheologica Crngul lui Patrascu sat Dumitrestii Galatii; Biserica Duminica Tuturor Sfintilor, sat Pocreaca; Biserica de lemn Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, sat Poiana; Biserica Sf.Fig.Nicolae, Ansamblul de cladiri al spitalului, sat Poieni; Biserica Adormirea Maicii Domnului, sat Schitu Duca, toate din comuna Schitu Duca. Nivelul de informare si promovare turistic este ridicat in special pentru municipiul Iasi unde exista un Centru De Informare Turistica si deasemenea un site www.turism-iasi.ro unde poti Evaluarea ofertei turistice potentiale din judetul Iasi afla detalii despre Iasi, despre ce este de vazut in Iasi, cum ajungi in Iasi, unde te cazezi, unde mananci si multe alte detalii utile pentru un turist venit in Iasi. Din pacate restul zonei noastre nu este promovat din punct de vedere turistic si nici informatii nu exista despre obiectivele turistice existente in comunele zonei noastre. Accesibilitatea reelelor infrastructurii de transport din teritoriul nostru este dezvoltata mai ales in municipiul Iasi si in zona metropolitana a acestuia, in schimb in comunele aflate la mai mult de 30 km distanta de centrul zonei noastre este mai dificil de ajuns, mai ales in acele comune unde pentru a ajunge la destinatie mai trebuie de parcurs si km de drumuri comunale neasfaltate in momentul de fata. 5. Cererea turistica. Din punct de vedere al cererii turistice, pe anul 2009 au fost in numar de 158512 sosiri turistice in judetul Iasi, dintre care 146298 in zona noastra de studiu. Cele mai multe sosiri turistice s-au inregistrat in municipiul Iasi si anume 140935, Rediu 1599, Barnova 1521, Valea Lupului 824, Popricani 521, Miroslava 368, Tomesti 284 si Schitu Duca 246. Numarul deinnoptari pe anul 2009 din judetul Iasi au fost de 338764 dintre care 314960 doar in zona noastra de studiu. Cele mai multe innoptari s-au inregistrat in municipiul Iasi, si anume 303616, Barnova 3968, Rediu 2258, Popricani 1703, Valea Lupului 1529, Miroslava 933, Tomesti 619 si Schitu Duca 334, pe cand in celelalte comune ale zonei noastre nu s-a inregistrat nici o innoptare. Facand o paralela intre cele doua componente ale cererii turistice, observam faptul ca durata medie de sedere in unele locuri din zona noastra este de doua zile. Un motiv al acestui numar mare de sosiri turistice, in special in municipiul Iasi , am putea sa-l punem pe seama pelerinajului la Sfanta Parascheva, cand in fiecare an in jurul datei de 14 octombrie mii si chiar zeci de mii de pelerini din toata tara vin in Iasi pentru a se ruga la moastele acestei Sfinte . Rata de ocupare a spatiilor de cazare in zona Iasi este de 30,75% in municipiul Iasi, 33,97 in comuna Barnova, 23,33 in comuna Popricani, 30,93 in comuna Rediu, 11,44 in comuna Schitu Duca, 21,20 in comuna Tomesti si 26,18 in comuna Valea Lupului. Tinand cont de faptul ca rata de ocupare a spatiilor de cazare pe tara este de 25% putem spune ca aceasta rata in zona noastra este mare, insa nu in toata zona noastra exista spatii de cazare, deci nu putem trage o concluzie pertinenta la nivelul intregii noastre zone. 6. Diagnostic teritorial Zona noastra de studiu este vestita prin multitudinea de vestigii culturale, in special biserici si manastiri, prezente in numar foarte mare in municipiul Iasi. Nicolae Iorga spunea ca Iaul e, nainte de toate, o biseric biserica bisericilor trecutului nostru. Un alt punct tare al zonei noastre il reprezinta potentialul natural existent insa nevalorificat. Nevalorificarea acestui potential constituie punctul slab al zonei Iasi. 7. Concluzii Studiul nostru despre aceasta zona s-a limitat la evaluarea potentialului existent bazat pe o oferta turistica efectiva reprezentata de infrastructura de cazare si oferta turistica potentiala reprezentata de elementele cadrului natural existente in zona Iasi. Am intampinat dificultati in colectarea datelor dat fiind faptul ca organismele competente angajate ale primariilor comunelor nu ne-au raspuns la emailurile trimise, astfel a trebuit sa ne limitam doar la cautarea informatiilor pe internet si consultand carti de la biblioteca. In concluzie, zona Iasi este dezvoltata din punct de vedere turistic doar pe jumatate, promovandu-se in general doar municipiul Iasi, neluandu-se in calcul bogatiile cadrului natural existent in comunele din jur, care merita vazute de turisti si promovate de catre persoanele competente. 8. Bibliografie:OBREJA, Alexandru (1979) Dictionar geografic al judetului Iasi, Iasi, Editura Junimea. NICOARA, Mircea; BOMHER, Ezsaias (2004) Ghidul ariilor protejate din judetul Iasi, Editura TipoMoldova. Prof. Dr. Doc. MARTINIUC, C. ; sef lucrare UNGUREANU, Alexandru - Informatii si peisaje geografice din tara Judetul Iasi , Iasi www.cimec.ro http://www.zmi.ro/zona_metropolitana_iasi.html