42763546 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Cluj

8/3/2019 42763546 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Cluj

1/20

VALORIFICAREA POTENTIALULUITURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

IancuRaluca

Danci

u AlexandruGrupa

514Seria

B


2/20

Universitatea Romano-Americana, Facultatea de economie a turismului intern siinternational

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA

Municipiul Cluj-Napoca este situat n zona central a

Transilvaniei, localizat n zona de legtur dintre Munii

Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei. Se ntinde pe vile

rurilor Someul Mic i Nad i, prin anumite prelungiri, pe vile

secundare ale Popetiului, Chintului, Borhanciului i Popii. Spre sud-

est, ocup spaiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealuluiFeleac, fiind nconjurat pe trei pri de dealuri i coline cu nlimi ntre

500 i 825 metri. La sud oraul este strjuit de Dealul Feleac, cu

altitudinea maxim de 825 m, n vrful Mgura Slicei. La est, n

continuarea oraului, se ntinde Cmpia Somean, iar la nordul

oraului se afl dealurile Clujului, cu piscuri ca Vrful Lombului (684

m), Vrful Dealul Melcului (617 m), Techintu (633 m). nspre vest se

afl o suit de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Grbului

(570 m).

Clima Clujului este plcut, de tip continental moderat. Este

influenat de vecintatea Munilor Apuseni, iar toamna i iarna

resimte i influenele atlantice de la vest. Trecerea de la iarn la

primvar se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la

toamn la iarn n luna noiembrie. Verile sunt clduroase, iar iernile n

general sunt lipsite de viscole.

Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele

locale, numarul mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia

geografica favorabila si de traditia si experienta pe care le detine inmajoritatea sectoarelor de activitate.

Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativteritoriala a tarii constau in:

existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat aunor resurse interne ale judetului, cat si a celor atrase;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podi%C8%99ul_Some%C8%99an&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Some%C8%99ul_Michttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Nad%C4%83%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Feleac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Feleac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Some%C8%99an%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Hoia_din_Cluj-Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podi%C8%99ul_Some%C8%99an&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Some%C8%99ul_Michttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Nad%C4%83%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Feleac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Feleac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Some%C8%99an%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Hoia_din_Cluj-Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apuseni


3/20

contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinereaproductiei agricole totale agricole;

aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numarde unitati de cercetare stiintifica;

numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care

asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata deprofesiuni; bogata activitate cultural-aristica de prestigiu; posibilitati largi de punere in valoare a unui variat potential

artistic; situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie

rutiere si feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zoneletarii.

Populaia i densitatea populaiei la recensminte

Judeul Cluj Numrullocuitorilor

Locuitori / km2

29 decembrie1930 475533 71,3

25 ianuarie 1948 520073 77,921 februarie1956

580344 87,0

15 martie 1966 629746 94,45 ianuarie 1977 715507 107,2

7 ianuarie 1992 736301 110,318 martie 2002 702755 105,3

Sursa: Wikipedia

Evoluia istoric a populaiei judeului Cluj


4/20

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit devariat, avand forme de relief diverse precum si o serie de monumenteale naturii. La acestea se adauga monumentele istorice ramase dintimpuri stravechi, monumente de arta precum si elemente folcloriceoriginale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditiifavorabile pentru turism, odihna si tratament.

POTENTIALUL NATURAL

Reteaua hidrograficaTeritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa,

reprezentate de ruri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauriapartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului,Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culegeurmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatiiimportante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul,Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta deSomesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cusomesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri


5/20

de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata siDraganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei maiimportanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursullor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel maireprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o

adancime maxima de 12,7 m.Flora si vegetatiaDatorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si

urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identificaetape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Seintalnesc pduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si carpen.Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie dearbusti cum ar fi paducelul, alunul etc.

FaunaComplexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza

prezenta unei faune bogate ca numar si specii. Astfel se intalnescrozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte sialtele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferelesunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul,rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspanditjderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga despecii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de muntece reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, suntreprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile siparaurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca,bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia

Transilvaniei.

Obiective turisticeTeritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate

de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie demonumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitieprivilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificatade impresionantele sale resursele recreative.Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi,prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile

si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (deacumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din CampiaTransilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turisticede mare interes.

Rezervatii naturale Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia

reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale


6/20

naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief oferaconditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiulsalbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul

ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentiaoamenilor de stiinta inca din anul 1911. Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si

limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare.Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltariiunei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popaspasarilor migratoare de balta.

Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii" - Situata in bazinulsuperior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument alnaturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pecurinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Staiunile balneoclimaterice prezint, n general, interes doar la nivellocal, ns proprietile terapeutice deosebite, justific eforturi pentrumodernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interesdincolo de limitele judeului. Intre acestea mentionam.

Baile Sarate Turda, un complex de lacuri i bazine artificiale,completate cu o salina uriasa.

Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate,utilizate pentru traarea afectiunilor reumatismale;

Baile Baita langa Gherla

Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiuluiCluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajarei marire a capacitaii prin decolmatarea izvoarelor minerale isuplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;

Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate i de osalina amenajata


7/20

POTENTIALUL ANTROPIC

Vestigii istoriceBastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea,

constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672.Este singurul bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral.

Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea celBatran, domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are o lungime de peste 80 m si inaltimeaintre 10 si 18 m.

Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va

transforma intr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n.isi va stabili garnizoana Legiunea a-V-a Macedonica.

Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avutun rol deosebit de important in istoria Transilvaniei dinsecolele al X-lea - al XV-lea.

Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic(secolul al XII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc,renascentist si neogotic, astazi fiind in ruine.

Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Areprezentat o resedinta temporara pentru familia lui MihaiViteazul.

Monumente istoriceMonumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui

aflata la Praga (Palatul Hradciani).Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit

rascoala taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor dinTransilvania.


8/20

Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei maripersonalitati care a fost Matei Corvin.

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce ainfaptuit prima unire a principatelor romane.

Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) - Marele

domn a fost ucis in urma unui complot pus la cale de generalulBasta. In locul unde marele domn a cazut, a fost ridicat unmonument. Alte statui care impodobesc orasul Cluj-Napocaau apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precumAvram Iancu sau Baba Novac.

Edificii culturaleCasa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei

(1443).Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea

marelui poet al taranimii care a fost Octavian Goga.

Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprindevaloroase piese de colectie care au apartinut culturii dacicedin Muntii Orastiei.

Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine deansamblu a artei populare clujene.

Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mareatractie ale orasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 despecii de plante de pe toate continentele (cele exotice se aflain sere ce acopera 2000 m2).

Edificii religioase

Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din1350 si a durat aproape doua secole, impresionand in primulrand prin arhitectura sa in stil gotic dar si prin remarcabilelepicturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpul reformeireligioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si inexterior, pe fatada de sud), menite sa decoreze zidurileinterioare.Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documentein 1222 si reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintretaranii victoriosi de la Bobalna si nobilimea feudala.Biserica calvinista-Turda - Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg,reprezinta un important monument al arhitecturii gotice dinRomania.Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii1486-1488, a primit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan celMare.Manastirea Nicula (1552) - Este un important centru de realizarea icoanelor pe sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla.


9/20

Biserica romano-catolica de la Turda - (1498-1504) este unexemplu arhitectonic in stilul artei feudale transilvanene.

Evenimente culturalePrincipalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc

numeroase festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural,precum Festivalul International Lucian Blaga, Festivalul Toamnamuzicala clujeana, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania,Festivalul international de film Transilvania, Festivalul internationalde animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zileleportilor deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului,Festivalul de Teatru Man.In.Fest, targurile si expozitiile ExpoTransilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.

Etnografie si folclorUn loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj

constituie o mare atractie turistica prin centrele de arta populara de laIzvorul Crisului, portile de lemn de la Poieni, impletiturile de laRascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.

Monumente din epoca moderna Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902. Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura

judetului. In aceasta cladire, se organiza Dieta Transilvaneana. Inanul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregiinatiuni romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cucelelalte natiuni.

Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903,fiind o opera a arhitectului Carol Meixner.

Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050de locuri.

SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita dupaproiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In

septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste,sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fostrestaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul1951.

Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intreanii 1909-1910, in locul unui teatru de vara ce data din anul1874. Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locurisi functioneaza in aceasta cladire din anul 1920.


10/20

Economia Clujului

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din Romnia.La sfritul anului 2000, n municipiu activau 23 843 de firme cu capitalprivat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome i filiale ale acestora i

115 societi cu capital mixt. Nivelul investiiilor strine n Cluj-Napocase cifrau la aceeai dat la 156,06 milioane dolari capital strinsubscris, ns innd seama i de patrimoniul firmelor, active, fond decomer, capital rulant i valoarea afacerii acesta se ridic la circa 450de milioane de dolari americani. Principalii investitori strini nmunicipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia i Statele Unite.

Indicatori statistici

PIB-ul anului 2006 pentru judeul Cluj a fost de 5.173 euro pe cap delocuitor , iar salariul mediu net de 260 Euro. Potrivit unui clasament

efectuat de revista Capital n prima parte a anului 2006, Cluj-Napocaeste cel mai scump ora din Romnia. Rezultatele nu au fost tocmaisurprinztoare: preurile au explodat dup fenomenul Caritas i aurmas la un nivel ridicat, fiind ncurajate de investitorii strini, dar i denumrul mare de studeni (Clujul gzduiete cea mai mare universitatedin Romnia). Bucuretiul nu a fost inclus n acest top, ns conformrelatrilor portalului Hotnews.ro, aplicnd acelai algoritm, capitala arobine un punctaj inferior Clujului. Totodat, n topul celor mai bogaitrei sute de romni, realizat de revista Capital, se afl 19 oameni deafaceri clujeni. Clujul este primul jude dup Bucureti n ceea ceprivete numrul de oameni bogai din Romnia.

omajul - n ultimii ani omajul n Cluj-Napoca a evoluat astfel:

An omeriRata

omajului

mai2004 7.141 3,5%

mai2005 3.517 1,7%

mai 2.130 1,0%
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_privat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_privat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_de_stat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regie_autonom%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_mixt&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capital_(revist%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caritashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_privat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_privat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_de_stat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regie_autonom%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capital_mixt&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolar_SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capital_(revist%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caritashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj


11/20

2006

mai

2007

app.

2.000 0,8%

n 2007 omajul a atins 0,2% , dup iniierea campaniilor de angajarela Bechtel, Nokia, Siemens, Emerson,Trelleborg, Carrefour, Auchan ialte companii care au derulat investiii n zon. n mai 2007judeul Clujera judeul cu cele mai multe locuri de munc vacante.

ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

Analiza infrastructurii turistice

Unitati de cazareStructurile de primire turistica, cu functiuni de cazare se clasifica in1:

Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati de tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice

Instalatii de transport

Judeul Cluj beneficiaz de situarea sa la intersecia unor importantemagistrale feroviare i rutiere care-i asigur legturi lesnicioase cutoate zonele rii. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napocaconfer legturi curente i rapide cu capitala rii att pentru cerinelejudeului ct i pentru ale unor localiti limitrofe.

1Anuarul Statistic 2007
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bechtelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nokiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siemenshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emersonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Trelleborghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bechtelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nokiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siemenshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emersonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Trelleborghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj


12/20

Transportul urban este efectuat ntr-o reea de strzi totalizndpeste 342 km (din care 257 km modernizai), linii de autobuz (192,2km), linii de troleibuz (180,6 km) i tramvai (52,8 km). Transport aerian - este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-

Napoca.

Transport feroviar - Judetul este traversat de doua magistrale feroviarede mare importanta: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cumultiple ramificatii

Transport rutier - Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors-Oradea-Constanta (care traverseaza sud-vestul judetului Cluj,artera importanta pentru turismul de transit) si E 576, ClujNapoca-Suceava

Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroportpentru persoane si marfa in extindere, care ofera curse interne sieuropene (in special legaturi cu Italia). Agentiile turistice ofera, de

asemenea, curse charter externe turistilor catre cele mai solicitatezone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bors, care se aflain faza de constructie, va facilita accesul turistilor si al marfurilor din sispre destinatiile interne si internationale.

Analiza generala a infrastructurii

Trasee turistice rutiere Cluj-Napoca-Dej-Catcau Cluj-Napoca-Huedin-Bucea Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

Activitatea economica

Judetul - Activitati(sectiuni CAEN)

Cifra deafaceri (mld

lei)Total 22767

Industrie extractiv 117Industrie prelucrtoare 4789Energie electric i termic, gaze iap 1569Construcii 2182Comer cu ridicata i cu amnuntul,repararea intreinerea autovehiculelor i 10284


13/20

motocicletelori a bunurilor personale i casniceHoteluri i restaurante 289Transport, depozitare i comunicaii 1909Tranzacii imobiliare, nchirieri i

activiti deservicii prestate n principalntreprinderilor 1) 1285nvmnt 10Sntate i asisten social 64Alte activiti de servicii colective,sociale i personale 2691) Include activitatea de cercetare

Sursa:Anuarul Statistic 2007

Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat

AniiSpita

lePoliclini

ciDispensaremedicale

Centre desanatate

2002 19 1 9 3

2003 19 1 7 2

2004 19 1 6 3

2005 19 1 6 3

2006 19 1 6 2

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31iulie 2006

Numr unitati

Total 205Hoteluri i moteluri 47Hanuri turistice 1Cabane turistice 7Campinguri i uniti tipcsut

3

Vile turistice i 33


14/20

bungalouriTabere de elevi iprecolari

1

Pensiuni turistice 16Sate de vacan -

Pensiuni agroturistice 91Hoteluri pentru tineret 2Hosteluri 2Popasuri turistice 2Spaii de cazare pe nave -

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la

31.07.2006

23%

4%

3%1%

16%

8%

45%

Hoteluri si moteluri Altele Cabane turistice

Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Capacitatea i activitatea de cazare turistic

Anii

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

nnoptri(mii)

Indicii deutilizarenet a

capacitiin funciune (%)

Existent

(locuri)

nfunciune(mii locuri-

zile)2002 5325 1715,6 168,0 315,4 18,4


15/20

2003 4606 1446,0 214,0 409,0 28,32004 5095 1659,0 258,0 457,0 27,52005 6669 2032,0 281,0 511,0 25,22006 6866 2247,0 319,0 576,0 25,6

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Durata medie a sejurului

Anii SosiriInnopt

ariDurata medie a

sejurului Sj2002 168,0 315,4 1,8772003 214,0 409,0 1,9112004 258,0 457,0 1,7712005 281,0 511,0 1,8192006 319,0 576,0 1,806

Sj = Nr.innoptari / Nr sosiriSe observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este

bogat in resurse turistice. Durata medie a sejurului descreste in anii2004 fata de 2003 si 2006 fata de 2005, chiar daca numarul sosirilor sial innoptarilor creste de la an la an.

1,700

1,750

1,800

1,850

1,900

1,950

nopti/turist

2002 2003 2004 2005 2006

Durata medie a sejurului

Indici de dinamicaIi/1= yi / y1 baza fixa

Ii/i-1= yi/yi-1 baza mobila

AniiSosiriyi

_

I(%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2002 168,0

- -2003 214,0 127,38 127,38


16/20

2004 258,0 153,57 120,562005 281,0 167,27 108,912006 319,0 189,88 113,52

Se observa ca, in 2006 fata de 2002, numarul turistilor sositi in

judetul Cluj a crescut cu 89,88%, la o crestere medie anuala de17,38%. Cea mai mare crestere se inregistreaza in anul 2004, candnumarul sosirilor creste cu 26,19% fata de 2003 si cu 53, 57 fata deanul de referinta, 2002.

Anii

Innoptariyi

_

I(%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2002 315,4

116,

25

16,

25

- -2003 409,0 129,68 129,682004 457,0 144,90 111,742005 511,0 162,02 118,822006 576,0 182,63 112,72

In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste sinumarul innoptarilor, insa cu un procent mai scazut. Fata de 2002, in2006 numaul innoptarilor creste cu 82,63%, cu o crestere medieanuala de 16,25%.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

1.Propuneri existente / in rulare

Proiectul Autostrada Transilvania

n 2004 au nceput lucrrile la o nou autostrad, pe ruta Bucureti -Braov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte
http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oradeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oradeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapesta


17/20

din traficul auto desfurat n estul Uniunii Europene. n zonamunicipiului, autostrada se plaseaz pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila -Petreti, urmnd s se racordeze la DN1 n localitatea Gilu, la 15 kmvest de Cluj-Napoca. n 2005, lucrrile la Autostrada Transilvania aufost sistate din lips de finanare din partea Guvernului, ns au fost

reluate ncepnd cu aprilie 2006 odat cu resemnarea contractuluintre Guvernul Romniei i compania americanBechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezint o autostrad cu patrubenzi, cu o lungime de 415 km, ce pornete din centrul Romniei, de lanord-vest de Braov, ajungnd la Oradea, la grania cu Ungaria.

Autostrada va traversa ntreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest,trecnd pe lng urmtoarele orae: Braov, Fgra, Sighioara,Trgu Mure, Cluj-Napoca, Zlau i Oradea. Aliniamentul va ncepe delng Braov, ora cu o altitudine de aproape 600 de metri, va

parcurge podiul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri,dupa care va ocoli pe la nord Carpaii Apuseni, pentru ca n final scoboare n cmpia Crianei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B CmpiaTurzii - Cluj Vest (Gilu) - au fost inaugurai pe 1 decembrie 2009.Autostrada se va numi A3 i va avea o limit admis de vitez de 130kilometri pe or. Autostrada este construit de catre companiaamerican Bechtel International, Inc., mpreun cu partenerul su dinregiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte:-n perioada imediat urmtoare, se prevede realizarea unei centuriocolitoare a oraului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centruloraului i a prentmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii.Anual, pe Calea Turzii, o arter n pant care traverseaz dealulFeleacului, se produc un numr foarte mare de accidente soldate cumori i rnii, n special pe tronsonul cunoscut sub numele de CurbaMorii.

- Primaria Cluj-Napoca va licita anul acesta mai multe contractefinantate din bani europeni. Pentru inceputul de an este programata

procedura pentru una dintre cele mai valoroase lucrari si anumereabilitarea liniilor de tramvai.

-Printre obiectivele care vor trece la stadiul de implementare in 2011mai sunt si extinderea transportului in comun, reabilitarea trameistradale in zona industriala si constructia a doua centre economice.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gil%C4%83u,_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aprilie_2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bechtelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gil%C4%83u,_Clujhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aprilie_2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bechtel


18/20

- De mai bine de un an, Primaria Cluj-Napoca a semnat un contract cufirma Relians Corp in vederea obtinerii de finantare europeana pentrudiferite obiective de investitii. Majoritatea proiectelor elaborate panaacum sunt legate de infrrastructura de transport, iar in 2011autoritatile locale ocntinua dezvoltarea pe aceasta linie. Anul acesta

urmeaza licitatiile pentru restul proiectelor europene (dupa reabilitareaParcului Central Simion Barnutiu si a cladirii Cazino proiecteuropean licitat in 2010 n.red.): reteaua de 51 de statii self-servicede biciclete, extinderea si modernizarea transportului in comun,reabilitarea si modernizarea tramei stradale din zona industriala,realizarea celor doua centre economice, dar si executia lucrarilorpentru Centrul Cultural Transilvania. Anul acesta se va incheiaproiectarea si va fi lansata licitatia pentru lucrari, a explicatviceprimarul Radu Moisin.

2. Propuneri de valorificare a potentialului turistic

Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care sridice la adevrata valoare importantul potenial de care judeul Clujdispune, cu profitabilitate att pentru ofertani ct i pentru tot mainumeroi beneficiari, oblig la : schimbri de mentalitate stimularea pe multiple ci a iniiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie,

care s contientizeze inepuizabila surs de venit a acesteiactiviti

reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.

Ca actiuni de promovare a judetului Sibiu in programul dedezvoltare, se pot inscrie urmatoarele:

1. Constituirea unei reele de baze destinat turismului curativpe seama apelor termale i minerale din regiune, prin modernizareavechilor staiuni sau a nfiinrii altora, Judeul Cluj particip prinurmtoarele locaii posibile: Turda-Bi, Ocna Dej, Cojocna, Bia,Leghia

2. Afirmarea turismului rural n unele areale din Munii Apuseni

(Mriel-Beli, Clele, Rchiele, Valea Iadului), dar i din CmpiaTransilvaniei (zona cu iazuri i heleteie) Depresiunea Huedin (Sncrai,Izvoru Criului) sau din Podiul Somean.

3. Dezvoltarea turismului n zonele periurbane, ndeosebi aleaezrilor urbane vechi, cu dotri culturale i, deci, cu o cerereturistic mai important (Cluj Napoca, Turda, Dej etc).

4. Dezvoltarea speoturismului i a turismului cinegetic ca formede agrement de mare competitivitate internaional prin amenajarea


19/20

unor peteri din munii Apuseni precum i a unor parcuri de vntoarespecializate (urs, cerb, mistre, cprior, fazan).

5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol,turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan,motocros,).

6. Punerea integral n valoare a resurselor turistice climaticemontane prin sporturi de iarn (ski, sniue, bob) n munii Gilu-Muntele Mare, Vldeasa i Bihor. Amenajri de prtii, baze de cazarei transport pe cablu (Bioara, Beli-Fntnele, Vldeasa, Vrfuraul).

7. Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prinedificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul cilor rutiereprincipale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecia acestora cu DJ-urile.

8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o largadresabilitate Circuitul caselor memoriale Circuitul salinelor),

9. Crearea unei oferte turistice autentice, original, bazat pe

specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient)10. nfiinarea unui Centru Regional de Management iInformare Turistic, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia nprincipalele areale turistice din jude (Dej-Gherla, Huedin, Turda-Cmpia Turzii) i, evident, din Regiunea de Nord-Vest.


20/20

Bibliografie:

Anuarul statistic 2007

www.cluj.insse.rowww.cluj.insse.rowww.cjcluj.rowww.viaromania.rowww.cjnet.rowww.ici.ro/romaniawww.clujonline.rowww.tourismeguide.rowww.judetulcluj.rowww.romaniapitoreasca.rowww.ro.wikipedia.org
http://www.cluj.insse.ro/http://www.cluj.insse.ro/http://www.cjcluj.ro/http://www.viaromania.ro/http://www.cjnet.ro/http://www.ici.ro/romaniahttp://www.clujonline.ro/http://www.tourismeguide.ro/http://www.judetulcluj.ro/http://www.romaniapitoreasca.ro/http://www.ro.wikipedia.org/http://www.cluj.insse.ro/http://www.cluj.insse.ro/http://www.cjcluj.ro/http://www.viaromania.ro/http://www.cjnet.ro/http://www.ici.ro/romaniahttp://www.clujonline.ro/http://www.tourismeguide.ro/http://www.judetulcluj.ro/http://www.romaniapitoreasca.ro/http://www.ro.wikipedia.org/

Documents

42763546 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Cluj