Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

  • View
    84

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

Text of Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

Sibiul reprezinta unul dintre cele mai importante judete din Transilvania care au un potential de dezvoltare economica remarcabil, iar faptul ca aceste beneficiaza si de un Aeroport International reprezinta un beneficiu pestru judet, aeroportul plasandu-se in orasul cu acelasi nume. Alaturi de Luxemburg, Sibiul a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii in anul 2007.Suprafata totala a judetului este de 5.432 km iar populatia de 375.992 locuitori.In ceea ce priveste transporturile exista mai multe tipuri si anume:1. Aerian: Curse interne precum: Sibiu-Targu Mures; Sibiu-Bucuresti Curse externe: Sibiu-Madrid; Sibiu-Mnchen; Sibiu-Stuttgart; Sibiu-Antalya; Sibiu-Viena; Sibiu-Kln2. Rutier E68Arad-Deva-Sebe-Sibiu-Fgra-Braov DN14Sibiu-Sighioara E81Satu Mare-Zalu-Cluj-Sebe-Sibiu-Rmnicu Vlcea-Piteti DN7Bucureti-Rmnicu Vlcea-Sibiu-Deva-Arad DN1Bucureti-Ploieti-Braov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea

3. Feroviar

In privinta acestui tip de transport exista rute precum: Sibiu-Brasov, Sibiu-Cornatel; Sibiu-Copsa Mica, Sibiu-Vintu de Jos; Sibiu-Ramnicu Valcea.

Judetul Sibiu ne intampina cu o multitudine de atractii turistice precum: Lacul fr fund sau Lacul Vulturilor situat in Ocna-Sibiului Lacul Blea Rezervaia de la Valea Srb Iezerele Cindrelului Mrginimea Sibiului Turnul scrilor, Sibiu Turnul Tmplarilor, Sibiu Turnul Blnarilor, Sibiu Staiunea balneoclimatericOcna Sibiului Staiunea climatericPltini Staiunea balneoclimatericBile Bazna Biserica Franciscan, Sibiu Biserica fortificat de laBiertan Depozitele de calcar de la Cisndioara i Turnu Rou

RELIEFULRelieful este variat i coboar n trepte de la sud: Munii Fgra (cu vf. Negoiu de 2.535 m), Munii Cindrelului i Lotrului (cu vf. Cindrelul de 2.245 m i vf. tefleti 2.244 m), desprii de defileul Oltului, la nord-Podiul Secaelor i Hrtibaciului, Podiul Trnavelor (cu altitudini de 600-700 m).REEAUA HIDROGRAFIC1. Lacul Blea este un lac glaciar (format n circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040 m, n Munii Fgra .Dimensiunile lacului sunt: 360 m n lungime, suprafaa de 46.508 mp i adncimea de 11,35 m. La Lacul Blea se poate ajunge n timpul verii cu maina, pe Transfgran, iar n restul timpului cu telecabina.2. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munii Fgra. Se afl la altitudinea de 2.011 m. Suprafata lacului este de 1,47 ha.3. Cu o adncime de 11 metri, Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 metri, mbie turistul s i trag sufletul chiar i numai pentru o clip pentru a-i admira albstrimea.Traseul de creast trece pe malul su nordic, iar pe malul sudic, se afl un platou foarte potrivit pentru campare, care pe lng loc de popas, ofer i o privelite minunat asupra vrfurilor Buda, Raiosu i Museteica.4. Lacul Podragu Mare (Munii Fgra) este situat la obria vii Podragului, ntr-un circ glaciar, la altitudinea de 2.112 m. Lungimea o are de 250 m, iar limea maxim de 190 m. Forma lacului este oarecum oval, suprafaa fiind de 2,80 ha, avnd un volum de 19.0000 m.FLORA I FAUNA. REZERVAII NATURALEPrezena unor plante i asociaii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea n cadrul judeului a unor rezervaii naturale, dintre care amintim: Iezerele Cindrel - Gura Rului; lacul i golul alpin Blea; Dealul Mgura; calcarele fosilifere de la Cisndioara i Turnu Rou; vulcanii noroioi de la Haag; Lacul fr Fund de la Ocna Sibiuluii rezervaia de la Valea Srb.STAIUNI BALNEAREStaiunea balneoclimateric Bile Bazna;Staiunea balneoclimateric Ocna Sibiului;Staiunea Pltini.In ceea ce proveste dezvoltarea economica, municipiul Sibiu se situeaza pe lista celor mai bogate judete din Romania, alaturi de: Timis, Brasov, Constanta, Arges, Bucuresti si Ilfov.Sibiul are un PIB/cap de locuitor de aproximativ 38.000lei. Acesta este unul fiind unul dintre judetele care s-au dezvoltat seminificativ in ultimii ani, iar totul se datoreaza investitiilor insemnate facute de catre straini. Unele dintre cele mai importante industrii ce dateaza din cele mai vechi timpuri in acest judet sunt: industria constructoare de masini, industria confectiilor, industria de rechizite scolare, industria produselor alimentare. De curand au aparut si fabrici noi precum: cele de componente electrice si electronice, de rulmenti, curele de transmisie si air-bag-uri.La sfarsitul lunii august 2014 in Sibiu erau inregistrati in evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Sibiu un numar de 8.528 someri, rata somajului era reprezentata de valoarea 4.40%. Fata de luna anterioara, numarul de someri inregistrati a crescut cu 426 persoane si rata somajului a crescut cu 0.22%. n cursul lunii august 2014, un numr de431depersoane au fost angajatecaurmare aacordrii serviciilor realizate de AJOFM Sibiu.Taxa de valoare adaugata la pachetele all inclusive este de 9%.In luna mai 2014 in privinta agentilor economici privati, a primit acreditare o singura societate si anume SC SATELE COPIILOR ROMANIA , locatia reprezantata de SOS Tabara de Vacanta, careia i s-a atribuit un punctaj de 7 ceea ce o claseaza in ultima categorie din cele trei si anume categoria C.In privinta agentiilor de dezvoltare regionala gasim agentia ce poarta numele de ADR 7 Centru dar si ADR REGIO-CENTRU ce reprezinta o parte din agentia ADR. Principalul rol al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru este de a ajuta la dezvoltarea durabila si echitabila a Regiunii Centru. Aceasta dezvoltare poate avea loc prin inlaturarea dezechilibrelor si disparitiilor dintre zonele regiunii, ceea ce reprezinta un beneficiu pentru locuitorii ei.

3. Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, etnografia Marginimii Sibiului impreuna cu datinile, traditia, portul romanesc, monumentele istorice si de arhitectura in numar de peste 450 si muzeele fac judetul Sibiu sa se incadreze in constelatia statornicelor vetre de cultura si civilizatie romaneasca.In prezent, pe toata intinderea judetului sunt raspandite 157 unitati de cazare, hoteluri, moteluri, cabane , vile, pensiuni turistice si agroturistice ce dispun de o capacitate de cazare de aproximativ 5200 locuri.Sibiul este cunoscut pentru traditia hoteliara cea mai veche din Romania, primul hotel fiind fiind ridicat in 1555 pe locul in care de gaseste in present Hotelul Imparatului Romanilor, un obiectiv turistic cu o importanta foarte mare pentru turisti si nu numai.

In judetul Sibiu gasim urmatoarele unitati de cazare din punct de vedere topologic: hoteluri, hosteluri, hanuri si moteluri, vile turistice, cabane turistice, nugalouri, campinguri, casute turistice, tabere de elevi si prescolari, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice.

Hotelurile se pot defini ca structuri de primire turistica ce asigura cazarea turistilor in cladiri sau corpuri de cladiri, acestea dispun de camere sau apartamente ce sunt dotate corespunzator in functie de preferintele clientilor si sumele pe care acestia sunt dispusi sa le achite pentru confortul lor. Hotelurile presteaza anumite servicii si dispun de receptie si spatii de servire a mesei in incinta acestora. Ele se pot clasifica in functie de numarul de stele: una, doua, trei, patru si cinci stele.Motelurile au aproape aceleasi caracteristici ca si hotelurile insa acestea se situeaza de regula in afara localitatilor, in apropierea arterelor rutiere importante. Ele sunt de: una, doua sau trei stele.Tabara de vacanta poate fi definita ca ansamblul unor cladiri ce au o capacitate maxima de 10 paturi intr-o camera, amplasarea este intr-un perimetru bine de terminat ce asigura copiilor si adolescentilor servicii de cazare, alimentatie dar si o larga gama de prestatii suplimentare specifice.Campingul este o structura de primire turistica sezoniera, ce asigura cazarea turistilor in casute de lemn, corturi sau rulote, amenajate in asa fel incat parcarea mijloacelor de transport, mancarea si prestarea serviciilor sa fie asigurata.In judetul Sibiu se afla un numar de: 36 hoteluri, 2 hosteluri, 5 moteluri. 2 vile turistice, 6 cabane turistice, 1 boungalour, 1 camping, 8 tabere de elevi si prescolari,26 pensiuni turistice si 25 pensiuni agroturistice.

Tabel 1: Analiza n dinamic a numrului de structuri de primire turistic n judeul Sibiu

Anii Indicatori absolui (nr. uniti de cazare)Indicatori relativi ( % )Indicatorii medii

De nivelModificri absoluteIndicele dinamicii (%)Ritm de cretere (%)Calculai din valori absoluteCalculai din valori relative (%)

Valori (Y) I I R R _y__I_R

20091720-100-0-133.8-1590-10

2010167-5-59797-3-3

2011109-63-5863.365.2-36.7-34.8

2012109-63063.3100-36.70

2013112-60365.1102.7-34.92.7

Formule utilizate(+ calcule): Modificari absolute: - cu baz fix: = y - y - cu baz n lan: = y - y Indicele dinamicii: - cu baz fix: I = * 100 - cu baz n lan: I = * 100 Ritmul de cretere: - cu baz fix: R = I - 100 - cu baz n lan: R = I - 100 Media : = = = 133,8 uniti turistice de cazare; n=5 ani Sporul mediu: = = = -15 uniti turistice de cazare Indicele mediu: = X 100 = X100 = 90 % Ritmul mediu: = - 100 = 90 - 100 = -10%

Analiznd datele statistice din tabelul 1 se observa o scdere a numrului de structuri cu primire turistic de la 172 de uniti n anul 2009 la 109 uniti n anul 2011, in anul 2012 fata de anul 2011 are loc o mentinere a numarului de structuri precedat de o srestere n anul 2013, la 112 uniti de cazare. Indicele mediu de dinamic pentru totalul structurilor cu primire turistic are valoarea = 90%, fiind o valoare subunitara, reprezint o scdere n medie a unitilor de cazare din Sibiu de 0,9 ori.Ritmul mediu de cretere este de -10%, reprezentand o scdere medie relativ cu 10% a numrului de structuri cu primire turistic din judetul Sibiu.In privinta ritmului de cretere, se observa urmatoarele aspecte:-Valoarea procentual de -34.4 % re