Valorificarea potentialului turistic al

judetului Tulcea

Prof. coordonator: Ciobotaru Alexandru

Padurean Ana Mihaela Grupa 333

1

1. Localizarea si caracterizarea zonei:

Judetul Tulcea se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, ocupand jumatatea Nordica a Dobrogei. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentând 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populatia judetului, 4 orase ( Babadag, Isaccea, Macin, Sulina ) si 46 de comune cu 133 sate.Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala – Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta. Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

Nivelul de dezvoltare economico-social

In judetul Tulcea locuiesc 256.491 persoane, cu 4.5% mai putin decat la recensamantul din 1992.In perioada 1996-2002 populatia judetului a scazut cu 5429 persoane.Tulcea are cea mai mica densitate : 30,4 locuitori/km², fata de media pe tara de 91 locuitori/km², acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape.Pe teritoriul judetului convietuiesc in armonie circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spiritual a regiunii.Din datele pe anul 2002, rezulta ca 90% din populatie s-a declarant de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri entice fiind reprezentate de rusi si lipoveni 6,3%, turci si tatari 1,4%, rromi 0,9%, greci 0,7%.

Economia

Economia are caracter complex, cu o agricultura diversificata in podis, piscicultura in Delta Dunarii si in lungul fluviului si unitati industrial in orase ( masini si utilaje, productie de alumina, produse alimentare etc.).Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, de pozitia geografica favorabila, de numarul turistilor straini si romani care vin sa viziteze Delta Dunarii si de traditia si experienta pe care le detine in sectoarele de activitate aferente acestui judet.Evolutia economiei judetului din 1990 pana in present a condus la cresterea somajului.Raportul salariati/pensionari a devenit subunitar in anul 2000 si se mentine si in present.Rata somajului a scazut de la 12,3% in anul 1998, la 9% in anul 2002.La aceasta data din numarul total al somerilor ( 9.208 persoane ), femeile reprezinta 43%.

Cai de acces

2

In judetul Tulcea exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 drumuri nationale ( 25% modernizate ) si 877 de drumuri judetene si comunale.Densitatea drumurilor publice pe 100 km² teritoriu este de 13,9. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explică prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din suprafaţa acestui judeţ.Transport feroviar : trenuri accelerate si personale : Bucuresti – Medgidia – Tulcea ( 5-8 ore ); trenuri personale, Constanta – Tulcea ( 4 ore )Transportul rutier are o legatura buna cu celalalte judete ale tarii; la Smardan langa Braila si la I.C. Bratianu langa Galati se fac treceri cu bacul peste Dunare.Transport aerian : curse regulate, Bucuresti – Tulcea ( 45 minute )Transport fluvial : Porturi importante la Dunare sunt la Tulcea, Sulina, Sfantu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Macin.Pe bratul Sulina, pe Dunare pot trece si vase maritime asigurand un transport de tranzit.

2. Prezentarea potentialului turistic:

Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica.Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului.Turismul este orientat pe trei mari directii :

Turism stiintific in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa culeaga informatii in vederea utilizarii lor in scopuri stiintifice;

Turism orientat spre partea istorica pentru cei care doresc sa viziteze siturile arheologice;

Turism pentru grupuri organizate in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa admire frumusetea acestei regiuni.

Resursele naturale ale judetului sunt : terenurile arabile, viile, pasunile care permit culturi vegetale si cresterea animalelor, apele si baltile pentru pescuit, padurile pentru vanatoare, agrement, protectia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de constructii ( granitul ), cuartita, calcarul, la care se adauga Delta Dunarii in primul rand pentru potentialul turistic.

Relieful

Relieful este alcatuit din mai multe unitati de dealuri ( Tulcei in Nord-Est si Macin in Nord-Vest ) si podisuri ( Niculitel in Nord, Babadag in centru si Casimcei in Sud ) formate din roci cristaline, calcare, gresii si vulcanite vechi cu inaltimi de la 20-30 m la 467 m.De asemenea la vest se afla Horstul Dobrogean, rest al lantului de munti Hercinici

3

din care fac parte muntii Macinului, care este cea mai veche formatiune de pamant a tarii, iar la est, Delta Dunarii, care impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe ce trece si in judetul vecin Constanta, acopera mai mult de 4000 km². In judetul Tulcea, Delta Dunarii ocupa o suprafata de 3446 km², ceea ce reprezinta 40,54% din suprafata judetului.

Clima

Clima este continental extrema, de tip pontic, foarte secetoasa si cu puternice contraste de temperatura intre iarna si vara, temperaturiile medii anuale fiind intre 10-11°C. Iernile insa, sunt mai putin geroase decat in Baragan de pilda; totusi, crivatul, care bate nestingherit, produce scaderi de temperature bruste si foarte accentuate.Precipitatiile sunt dintre cele mai scazute din tara, de pana in 450 mm. Ca toata Dobrogea, judetul Tulcea prezinta, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte de restul tarii, datorita pozitiei sale geografice, conformatiei reliefului si altor factori de interferenta.

Hidrografie

Dupa ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totala varsandu-se in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe.Celelalte ape curgatoare din judet sunt mici, avand o importanta economica redusa, putand fi grupate dupa locul de varsare astfel:

a) Ape care se varsa in Dunare, situate in partea vestica si nordica a judetului, putine la numar si cu un debit redus; cele mai importante sunt: Cerna, Topologu, Isaccea, Luncavita si Peceneaga.

b) Ape care se varsa in lacurile litorale ale Marii Negre, cu lungimi si debite mai mari decat cele din vest si nord, cele mai importante fiind: Agighiol, Slava, Telita, Taita, Casimcea, Ceamurlia.

Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre sunt mult mai bine reprezentate.Dintre lacurile aflate in lunca Dunarii, cele mai importante sunt: Jijia, Crapina, Racova, Saon, Somova, Rotund si Casla.In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri, de regula cu suprafete intinse, cel mai mare fiind lacul Dranov, cu peste 2000 ha.Alte lacuri cu suprafete asemanatoare sunt: Gorgova ( 1300 ha ), Rosu ( 1300 ha ), Mercheiul Mare ( 1100 ha ), Leahova ( 1000 ha ).Complexul Razim, cea mai

4

importanta zona lacustra a tarii, este reprezentat in judetul Tulcea prin lagunele Razim si Golovita, cu o suprafata de circa 54.600 ha, respective aproape 75% din suprafata intregului complex.Judetul Tulcea detine mai putin de jumatate din lungimea litoralului romanesc al Marii Negre.

Solurile

Solurile predominante in judetul Tulcea sunt soluri balane si cernoziomurile carbonatice, soluri cu o raspandire larga si care acopera aproape toate arealele cu altitudini mai joase.In zonele Niculitel si Babadag, ca si in zona Culmii Pricopanului se intalnesc soluri brune podzolice, in ultima zona fiind frecvent raspandite soluri scheletice.

Bogatii naturale ale subsolului

Rezerve de marmura si calcar marmorean, folosite pentru mozaic, se exploateaza la Parches, in comuna Somova, o rezerva importanta reprezentand-o zacamantul de marmura de la Agighol.Nisipurile din delta maritima, mai ales cele de la Sfantu Gheorghe, contin minerale grele ca: titan, zircon, granat.

Flora

Flora din judetul Tulcea se caracterizeaza prin bogatie si diversitate, determinate de factori multipli, intre care, pe primul loc, se situeaza asezarea geografica.In acelasi timp, variabilitatea vegetatiei mai este determinate si de temperatura, precipitatiile atmosferice, vanturile, solurile si conditiile fizico-geografice.

Fauna

Pestele constituie una din bogatiile deltei.In general, pestii de aici sunt buni inotatori, speciile sedentare fiind putine: somnul, zvarluga, tiparul. Fauna terestra a Deltei Dunarii se remarca prin abundenta pasarilor. Cele mai numeroase sunt ratele: rata mare, rata pestrita, rata sulitar, rata cu ciuf, rata cu cap brun.Starcii au si ei o mare varietate: egretele, starcul rosu, starcul cenusiu.

5

3. Analiza echipamentelor existente:

Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin: reabilitarea zonelor urbane cu valoare turistica ridicata, inclusive reabilitarea strazilor din statiunile cu atractivitate turistica demonstrate, reabilitarea centrelor istorice si a zonelor pietonale in orasele care au valoare istorica si mostenire culturala bogata; dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice in zonele urbane cu valoare istorica si mostenire culturala bogata; investitii in dezvoltarea de noi atractii culturale in statiunile functionale.

Unitati de cazare

Prin unitate de cazare turistica se intelege orice constructie sau amenajare care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice pentru turisti.

2005 2006 2007 2008 2009* 2010*HOTELURI 16 19 16 17 17 18

HANURI ŞI MOTELURI 3 3 2 1 1 1CABANE TURISTICE 1 1 1 1 1 1

PENSIUNI TURISTICE URBANE 10 11 9 8 8 7PENSIUNI TURISTICE RURALE 20 24 23 14 12 10

VILE TURISTICE 39 51 38 52 56 60BUNGALOURI 26 26 1 1 1 1

SATE DE VACANTA 1 - 1 1 1 1CAMPINGURI 1 2 1 1 1 1

POPASURI TURISTICE 2 3 2 2 2 2TABERE DE ELEVI 3 3 3 1 1 1

SPATII DE CAZARE DE PE NAVELE FLUVIALE SI

MARITIME

5 4 6 4 4 4

CASUTE TURISTICE 1 1 - 2 1 1TOTAL 128 148 103 105 106 108

Tabelul 1.1 Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati

Din tabelul 1.1 se observa ca numarul de unitati de cazare a scazut de la 128 in anul 2005, la 108 in anul 2010. Acest lucru se datoreaza programelor de dezvoltare existente in zona si a investitiilor care se fac in unitatile de cazare pentru primirea turistilor. Un aspect important este faptul ca din totalul inregistrat in 2010, cele mai multe unitati de cazare au fost reprezentate de vile turistice, acest lucru demonstrandu-ne din nou ca gusturile si preferintele turistilor sunt cele mai importante si ca toate unitatile de cazare ar trebui sa se orienteze spre client atunci cand doresc sa faca o investitie.

6

Anii Valori absoluteDinamică (%) Ritm de creştere (%)

I i I i-1 R i R i-1

2005 128 - - - -2006 148 1,15 1,15 15 152007 103 0,80 0,69 -20 -312008 105 0,82 1,01 -18 12009

*106 0,82 1 -18 0

2010*

108 0,84 1,01 -16 1

Tabelul 1.2 Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati*-date previzionate prin metoda sporului mediu

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Unităţi de cazareturistică

Grafic 1.1 Evolutia numarului unitatilor de cazare

Capacitatea de cazare turistica existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al structurii de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, exclusive paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate.

Capacitatea de cazare turistică existentă (locuri)

2005 40192006 42762007 34002008 37862009* 30872010* 2854

Tabelul 2.1 Capacitatea de cazare existenta

7

Conform tabelului 2.1, se poate spune despre capacitatea de cazare turistica existent ca a scazut de la 4019 locuri in anul 2005, la 2854 locuri in anul 2010.Aceasta scadere se datoreaza scaderii numarului de unitati de cazare turistica.

Anii Valori absoluteDinamică (%) Ritm de creştere (%)

I i I i-1 R i R i-1

2005 4019 - -2006 4276 1,06 1,06 6 62007 3400 0,84 0,79 -16 -212008 3786 0,94 1,11 -6 11*2009 3087 0,76 0,81 -24 -19*2010 2854 0,71 0,92 -29 -8

Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare turistica existenta

Efectele scaderii numarului de locuri de cazare existente sunt datorate investitiilor care au inceput sa prinda contur dar nu s-au putut definitiva, acest lucru determinand turistii sa se reorienteze spre unitati turistice din alte orase.Cauzele acestor scaderi se datoreaza si lipsei dezvoltarii durabile a zonei respective, care a generat scaderi ale capacitatii de cazare turistica existent in judetul Tulcea.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare existentă

Grafic 1.2 Evolutia capacitatii de cazare existente

Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise structurile de primire turistica in perioada considerate.Se exprima in locuri/zile.

8

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (locuri/zile)

2005 5635002006 5783002007 5713002008 5561002009* 5339002010* 526500

Tabelul 3.1 Capacitatea de cazare in functiune

Scaderea capacitatii de cazare in functiune de la 563.500 locuri in 2005, la 526.500 locuri in 2010, este de asemenea un efect al scaderii numarului structurilor de cazare intrucat o scadere a numarului structurilor genereaza si o scadere a numarului de locuri de cazare.

Anii Valori absoluteDinamică (%) Ritm de creştere (%)

I i I i-1 R i R i-1

2005 563500 - -2006 578300 1,02 1,02 2 22007 571300 1,01 0,98 1 -22008 556100 0,98 0,97 -2 -3*2009 533900 0,94 0,96 -6 -4*2010 526500 0,93 0,98 -7 -2

Tabelul 3.2 Capacitatea de cazare turistica in functiune

Efectele resimtite de aceasta scadere se pot observa datorita lipsei investitiilor si dezvoltarii zonei turistice.Structurile de cazare trebuiesc modernizate si reabilitate pentru a atrage turisti cat mai multi, urmand ca in urmatorii ani, capacitatea de cazare in functiune sa aiba valori mai ridicate.

520000

530000

540000

550000

560000

570000

580000

590000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare în funcţiune

Grafic 1.3 Evolutia capacitatii de cazare in functiune

9

Indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune din perioada respective.

U.M. 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII

ÎN FUNCŢIUNE

% 27,3 24,4 25,6 31,4 34,0 35,8

Tabelul 4 Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune

Dupa cum se observa in tabelul 4.1, indicele de utilizare a capacitatii in functiune a crescut de la 27,3% in anul 2005, la 35,8% in anul 2010. Cauzele acestei cresteri pot fi atat programele care se desfasoara pe teritoriul judetului, cat si cele care se desfasoara la nivelul intregii tari pentru promovarea turismului romanesc.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune

Grafic 1.4 Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii de cazare in functiune

Unitati de alimentatie

Serviciile de alimentatie sunt acele servicii destinate satisfacerii trebuintelor de hrana ala turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Sunt prestate de unitatile de alimentatie cu sau fara specific: restaurant, braserii, cofetarii, snack-baruri etc. dezvoltandu-se in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.

Unitati de agrement si tratament

10

Dintre toate serviciile ce dau continut pachetului de servicii turistice, serviciile de agrement sunt indispensabile.Agremetul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta.Activitatea de agrement se grupeaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare, de forma de participare a turistilor etc. Organizarea agrementului se particularizeaza, frecvent, pe forme de turism: litoral, montan, de vara, de iarna, balnear etc. Agrementul asigura turistilor destinderea, reconfortarea fizica, divertisment, dezvoltarea capacitatiilor fizice si intelectuale, comunicarea.Agrementul constituie motivatia principal a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism si componenta de baza a prestatiei turistice, conducand astfel la crearea unor noi tipuri de vacanta.In lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista.Serviciile de agrement sunt oferite de agentiile turistice la alegerea clientelei, tarifandu-se separate de celelalte servicii turistice.Nu sunt excluse nici situatiile cand ele sunt incluse in pachetul turistic, tarifandu-se ca atare.

Cinematografe Locuri in salile cinematografelo

r

Spectacole-nr.-

Spectatori (mii)

2007 1 173 270 12008 2 419 698 42009* 3 665 1126 72010* 4 911 1554 11

Tabelul 5.1 Cinematografe

Sectii sportive afiliate

Sportivi legitimati

Antrenori Instructori Arbitrii

2007 26 904 29 56 292008 71 1587 27 49 532009* 106 2270 25 42 772010* 151 2953 23 35 101

Tabelul 5.2 Activitatea sportive

Cresterea structurilor de agrement respective a activitatii sportive si cinematografelor semnifica faptul ca s-a resimtit o crestere a cererii pentru modalitatile de petrecere a timpului liber la nivelul judetului Tulcea.Cresterea structurilor de agrement de pe teritoriul judetului Tulcea se datoreaza cresterii cererii consumatorilor pentru astfel de tip de unitati si faptului ca investitiile in structurile de cazare implicau si dezvoltarea modalitatilor de agrement.

11

4. Analiza circulatiei turistice:

Principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica pe teritoriul unui judet sunt: durata medie a sejurului, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare turistica si densitatea turistica in raport cu suprafata si cu populatia judetului.

Numar sosiri turisti

Sosirea unui turist se inregistreaza cand o persoana esre inscrisa in registrul structurii de primire turistica cu functiune de cazare turistica, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. In fiecare structura de primire se socoteste o singura sosire pe turist, indifferent de numarul de innoptari rezultate din sederea sa neintrerupta.

2005 2006 2007 2008 2009* 2010*Total 77576 55162 74075 96334 102586.8 108839.5

Romani 54617 43294 53630 78894 86986.2 95078.5Straini 22959 11868 20445 17440 15600.6 13761

Tabel 6.1 Numar sosiri turisti

Din tabel se observa faptul ca numarul de turisti sositi pe teritoriul judetului Tulcea in perioada 2005-2010 variaza semnificativ de la an la an, cel mai scazut fiind 2006, an in care numarul de turisti straini sositi a fost foarte mic in comparatie cu ceilalti ani, dar si numarul de turisti romani a fost foarte redus.In general s-au inregistrat scaderi ale sosirilor de turisti din 2005 pana in 2006, dar din anul 2007 numarul acestora este din nou in crestere.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Număr turişti

Grafic 2.1 Evolutia numarului de turisti

Evolutia numarului de turisti din judetul Tulcea a avut ca efect cresterea incasarilor din activitatile de turism si imbunatatirea imaginii judetului la nivelul turistilor.

12

Numar innoptari

Innoptarea este intervalul de 24 ore, incepand cu ora hoteliera, pentru care o persoana este inregistrata in evidenta spatiului de cazare turistica si beneficiaza de gazduire in contul tarifului aferent spatiului ocupat.

Anii 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*

Total 154056 141333 146733 175000 181978.2 188956.5

Romani 107746 113500 113123 143094 154876.4 166659

Straini 46319 27833 33610 31906 27101.8 22297.5

Tabel 6.2 Numar innoptari

Din tabel se remarca o crestere semnificativa a numarului de innoptari ale turistilor din anul 2006 in 2010, datorita cresterii numarului de innoptari ale turistilor romani. In anul 2006 se inregistreaza o scadere brusca, din cauza turistilor straini, al caror numar de innoptari s-a redus foarte mult.Anul 2007 inregistreaza, datorita turistilor romani, o usoara crestere a acestui indicator.In concluzie, turistii romani sunt cei care au influentat numarul de innoptari in structurile de primire turistica de pe teritoriul judetului Tulcea, pe toata perioada analizata.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Număr înnoptări

N

Grafic 2.2 Evolutia numarului de innoptari

Durata medie a sejurului

13

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sejur a turistilor intr-o

anumita zona si se determina astfel: număr înnoptări(zile−turist )

număr turi ş ti caza ţ i.

Anii 2005 2006 2007 2008 2009* 2010*Valori

absulote1.98 2.56 1.98 1.81 1.77 1.73

Tabel 6.3 Durata medie a sejurului

Printre cauzele ce au dus la o scadere a sejurului mediu, se pot enumara tendinta la nivel global de scurtare a sejururilor, respective criza financiara.Efectele scaderii sejurului mediu sunt resimtite in randul celor ce detin unitatile de cazare, iar in cazul in care o scurtare a sejurului mediu ar fi urmata si de o scadere a numarului de turisti, ar duce la pierderea acestora.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Durata medie a sejurului

N

Grafic 2.3 Evolutia duratei medii a sejurului

14

5. Solutii de valorificare a potentialului turistic:

In acest capitol sunt prezentate planurile strategice de dezvoltare a potentialului turistic, in Tulcea.Acest judet dispune de un patrimoniu turistic care necesita o atentie deosebita prin implementarea si dezvoltarea de proiecte si strategii care sa puna in valoare potentialul turistic al zonei.

Modernizarea infrastructurii de acces catre zona turistica Murighiol, Uzlina, Dunavatu de Jos, Lacul Razim;

Promovarea mult mai intensa a Deltei Dunarii pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti;

Constructia unui pod suspendat peste Dunare in zona Braila-Jijia; Amenajarea cetatilor Halmyris, Argamum si Enisala; Avand in vedere ca nu exista spatii pentru protocol, propun construirea unui centru de

afaceri la Sfantu Gheorghe, centru care sa cuprinda atat Sali pentru conferinta, hotel, restaurant si alte dotari specific, de 3 stele;

Crearea unor curse pentru aprovizionarea cu materii prime a comerciantilor din zona.In present acestia se aprovizioneaza cu vaporul si nu in mod regulat, astfel incat turistii nu au in permanenta cele necesare ( de exemplu fructe );

Masuri de reconstructive ecologica in zona Deltei Dunarii, de protejare a ecosistemului; Modernizarea faimosului complex Lebada de la Crisan Avand in vedere ca Delta Dunarii se afla pe locul trei, dupa Insulele Galapagos si Marele

Recif de Corali, intr-un clasament al celor mai bogate zone din lume din punctual de vedere al biodiversitatii, propun totodata promovarea mult mai intensa a ecosistemului.

Elaborarea unui portal web care sa cuprinda totalitatea obiectivelor de patrimoniu din judet si intreaga infrastructura de cazare.

Dezvoltarea infrastructurii de utilitati a judetului, in special asigurarea apei potabile, asigurarea instalatiilor de canalizare, asigurarea statiilor de epurare pentru localitatile avute in vedere.

Conservarea si protejarea biodiversitatii si habitatelor naturale.

In acest ultim capitol au fost prezentate mai multe proiecte si propuneri cu privire la o mai buna dezvoltare si diversificare a turismului in judetul Tulcea.Datorita implementarii treptate si precise a diferitelor programe si strategii, punctele slabe se pot diminua reducand astfel emigrarea populatiei si turstilor spre alte zone concurente mai bine dezvoltate.Diferitele propuneri aduse pot ajuta la numeroase cresteri in economie si in sectorul serviciilor, avand ca scop principal satisfacerea turistilor.Din punctul meu de vedere, judetul Tulcea merita o mai buna dezvoltare si apreciere la adevarata lui valoare.

15

Bibliografie:

1. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 20032. Industria turismului si a calatoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 20083. Anuarul statistic al Romaniei4. www.tulcea.insse.ro5. www.cjtulcea.ro6. www.judetultulcea.ro7. www.dobrogea.romaniaexplorer.com

16