46
UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ Şcoala Doctorală – Domeniul Economie REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Cercetări privind implicaţiile noilor tehnologii informaţionale în contextul creşterii competitivităţii sectorului turistic din România Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC Doctorand: Mihai COSTEA Suceava 2018

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE

PUBLICĂ

Şcoala Doctorală – Domeniul Economie

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Cercetări privind implicaţiile noilor tehnologii informaţionale în

contextul creşterii competitivităţii sectorului turistic din România

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC

Doctorand:

Mihai COSTEA

Suceava

2018

Page 2: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

2

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat ............................................................................ 2

Cuprinsul tezei de doctorat .................................................................................................. 4

Cuvinte cheie ..........................................................................................................................7

Introducere, motivația şi scopul cercetării...........................................................................8

Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat .........................................................10

Concluzii finale .....................................................................................................................27

Contribuții proprii ..............................................................................................................32

Bibliografie selectivă.............................................................................................................35

Page 3: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

3

Page 4: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

4

Cuprinsul tezei de doctorat

CUPRINS LISTA ABREVIERILOR ŞI ACRONIMELOR

LISTA FIGURILOR LISTA TABELELOR INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE COMPETITIVITATE – O INCURSIUNE ÎN

LITERATURA DE SPECIALITATE 1.1. Considerente de natură conceptuală privind fenomenul competitivităţii

1.1.1. Conceptul general de competitivitate

1.1.2. Competitivitatea la nivel microeconomic 1.1.3. Competitivitatea naţională şi internaţională

1.2. Abordări metodologice privind studiul competitivităţii în literatura de specialitate 1.2.1. Cercetări la nivel microeconomic

1.2.2. Cercetări la nivel de industrie/sector economic 1.2.3. Cercetări la nivel regional 1.2.4. Preocupări şi modele de evaluare a competitivităţii la nivel naţional şi

internaţional

1.3. Dimensiuni teoretice în studiul competitivităţii turISTICE 1.3.1. Competitivitatea destinaţiei turistice

1.3.2. Competitivitatea industriei hoteliere

1.4. Dimensiuni metodologice ale studiului competitivităţii în industria turismului 1.4.1. Indicele competitivităţii turistice – instrument de măsurare a performanței în

sectorul turistic

1.4.2. Metodologia propusă de OCDE 1.4.3. Determinarea gradului de specializare în servicii turistice a unei țări – Indicele

Avantajului Comparativ Aparent (IACA)

1.4.4. European Foundation for Quality Management Model (EFQM) 1.4.5. Alte forme de evaluare a competitivităţii turistice

CAPITOLUL II. ROMÂNIA ÎN MATRICEA COMPETITIVITĂŢII TURISTICE – O

ABORDARE INTERNAŢIONALĂ 2.1.Analiza competitivităţii generale a României

2.1.1. Considerații generale 2.1.2. Indicele Competitivității Globale elaborat de Forumul Economic Mondial

2.2.Competitivitatea turistică a României în context regional 2.2.1.Originile turismului în România 2.2.2.Considerații generale privind activitatea turistică curentă

2.2.3.Studiul circulației turistice în România și țările CEE-UE 2.2.4.Implicațiile economice ale turismului în România și țările CEE-UE 2.2.5.Indicele de competitivitate în turism

2.3.Elemente de competitivitate ale activității turistice de pe litoralul românesc și

litoralul bulgăresc 2.3.1. Performanţele turistice ale regiunilor selectate 2.3.2. Elemente de competitivitate tursitică în regiunile selectate

CAPITOLUL III. NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE – PROVOCARE ŞI

NECESITATE ÎN DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE

Page 5: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

5

3.1. De la Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) la Noile Tehnologii

Informaţionale şi de Comunicaţii (NTIC) 3.2. Implicaţiile noilor tehnologii informaţionale în sectorul turistic

3.2.1. Aspecte introductive

3.2.2. Site-ul web şi rolul său în sporirea competitivităţii turistice 3.2.3. E-mailing-ul şi implicaţiile sale în turism 3.2.4. Interacţiunea Turism – Social Media 3.2.5 Tehnologiile Wireless şi telefoanele inteligente 3.2.6 Codul QR şi implicaţiile sale în sfera turismului

3.2.7 Realitatea virtuală (RV) 3.2.8 Sistemele Globale de Distribuţie (GDS) 3.2.9 Cloud Computing

3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii turistice

3.3.2. NTIC ca factor determinant de sine stătător al competitivităţii turistice 3.3.3. NTIC şi paradoxul performanței în industria turismului

CAPITOLUL IV. IMPLICAŢIILE NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN

ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE CEE-UE

4.1. Consideraţii generale 4.2. Pilonul TIC/NTIC În metodologia Forumului Economic Mondial 4.3. TIC/NTIC în metodologia Institutului Internaţional pentru Dezvoltarea

Managementului 4.4. TIC/NTIC în metodologia International Telecommunication Union

4.5. TIC/NTIC în metodologia Comisiei Europene/EUROSTAT 4.5.1. Aspecte generale 4.5.2 Utilizarea NTIC la nivelul afacerilor din industria turismului

CAPITOLUL V. STADIUL UTILIZĂRII NTIC DE CĂTRE STRUCTURILE

HOTELIERE DE PE LITORALUL ROMÂNESC ŞI LITORALUL BULGĂRESC 5.1. Abordări ale literaturii de specialitate

5.2. Motivaţia demersului de cercetare 5.3. Definirea scopului, obiectivelor şi ipotezelor cercetării

5.4. Metodologia cercetării 5.5. Prezentarea rezultatelor cercetării 5.6. Determinarea legăturilor statistice între variabilele analizate

5.7. Concluzii preliminare 5.8. Limite ale cercetării

CAPITOLUL VI. STUDIU SOCIO-STATISTIC PRIVIND PERCEPŢIA

HOTELIERILOR DE PE LITORALUL ROMÂNESC ASUPRA IMPLICAŢIILOR

NTIC ÎN SPORIREA COMPETIVIVITĂŢII TURISTICE

6.1. Motivaţia cercetării 6.2. Definirea scopului, obiectivelor şi ipotezelor cercetării

6.3. Selectarea şi prezentarea instrumentului de cercetare 6.4. Variabilele dependente şi independente ale cercetării 6.5. Metodologia utilizată

6.5.1. Perioada de realizare a cercetării aplicative 6.5.2. Participanţii în cadrul demersului de cercetare 6.5.3. Pre-testarea chestionarului

6.5.4. Colectivitatea statistică, unitatea statistică 6.5.5. Eşantionarea şi colectarea datelor 6.5.6. Codificarea, prelucrarea şi analiza datelor

Page 6: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

6

6.6. Rezultatele cercetării şi discuţii 6.6.1. Analiza secvenţială a rezultatelor cercetării 6.6.2. Analiza statistică aprofundată a rezultatelor cercetării

6.7. Concluzii ale cercetării

CONCLUZII FINALE ŞI PROPUNERI LIMITE ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A CERCETĂRII CONTRIBUŢII PROPRII LA TEMA CERCETATĂ

BIBLIOGRAFIE ANEXE

Page 7: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

7

Cuvinte cheie

turism, competitivitate, competitivitate turistică, indicele competitivităţii turistice, indicele

competitivităţii globale, TIC, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, noile tehnologii

informaţionale şi de comunicaţii, măsurarea turismului, țări emergente, regiunea CEE-UE,

indicatori ai circulației turistice, România, Bulgaria, litoral România, litoral Bulgaria,

hoteluri, structuri hoteliere.

Page 8: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

8

Introducere, motivaţia şi scopul cercetării

Confruntarea destinaţiilor turistice şi, implicit, a ţărilor în termenii capacităţii de a

atrage turişti este extrem de dură, iar competiţia trebuie privită la dimensiunile sale reale, fără

a avea o viziune prea optimistă, întrucât numai în modul acesta se vor putea lua toate

măsurile necesare pentru a asigura dezvoltarea eficientă a unei destinaţii de vacanţă. Sugerăm

că pentru a fi capabilă să se impună pe o piaţă concurenţială, destinaţia turistică trebuie să se

asigure că nivelul calitativ al propriilor produse şi servicii este, cel puţin, comparabil cu cel al

altor destinaţii. În acest context, industria de turism din diferite ţări, a început să facă eforturi

susţinute din punct de vedere material, financiar sau informaţional, în vederea dezvoltării

competitivităţii activităţii turistice pe plan internaţional.

Apreciem că problema competitivităţii este una actuală şi, în consecinţă, trebuie

abordată atât la nivel microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic. Competitivitatea denotă

calitate, siguranţă, flexibilitate, eficiență, iar aceste caracteristici ar trebui să fie aşezate pe

stindardul oricărei destinaţii turistice cu pretenţii. În fond, forţa competitivă a unei destinaţii

rezidă din avantajele competitive şi elementele distinctive pe care le posedă.

Dacă privim lucrurile din perspectivă macroeconomică putem observa cum ţările cu

economii avansate s-au impus relativ uşor într-o poziţie dominantă pe piaţa turismului,

datorită avantajelor competitive susţinute de nivelul general de dezvoltare, volumul

investiţiilor publice şi private în domeniul turistic, dar şi în domenii conexe. Remarcăm cum,

încet încet, apar şi o serie de ţări în curs de dezvoltare, care încep să recupereze în mod

sistematic din decalajele înregistrate la nivelul performanţelor din turism şi chiar să

performeze pe diferite axe ale competitivităţii. Este România o astfel de ţară? Teza de

doctorat intitulată, credem noi, sugestiv “Cercetări prin implicaţiile noilor tehnologii

informaţionale în contextul creşterii competitivităţii sectorului turistic din România” are ca

scop, pe de o parte, generarea unui răspuns cât mai pertinent la această întrebare, iar pe de

altă parte, determinarea stadiului general de adoptare a noilor tehnologii informaţionale şi

de comunicaţii în sfera activităţii turistice din România şi a implicaţiilor acestor vectori în

sporirea competivităţii pe piaţă.

Alegerea acestei teme de cercetare este motivată, într-o foarte mare măsură, de

dorinţa şi utilitatea unei abordări noi, de natură critică, a activităţii turistice din România, dar

şi a competitivităţii acestui sector în raport cu alte state din regiune. Această perspectivă de

cercetare împreună cu opiniile proprii exprimate conferă lucrării, credem noi, valenţe

originale.

În mod concret, lucrarea este structurată în şase capitole relativ egale ca încărcătură

ştiinţifică, ce tratează de la general la particular problematica competitivităţii în turism şi,

totodată, implicaţiile noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii în sporirea acesteia.

Primele capitole ale lucrării au rolul de a lămuri principalele elemente de natură conceptuală

cu privire la fenomenul competitivităţii. Sunt prezentate aspecte teoretice privind

competitivitatea în ansamblu, competitivitatea la nivel microeconomic, dar şi competitivitatea

la nivel naţional şi internaţional. Nu se ezită a se prezenta şi propuneri metodologice de

măsurare a acestui fenomen, atât la nivel general, cât şi strict raportat la domeniul turismului.

Lucrarea continuă cu o restrângere a sferei de cercetare şi vizează prezentarea detaliată a

eforturilor României de revitalizare a industriei turistice şi a stadiului actual de

competitivitate turistică, raportat la alte state emergente din regiune.

Una din ipotezele generale ale demersului de cercetare este aceea că, o posibilă cauză

a competitivităţii mai scăzute a României ca destinaţie turistică este insuficienta utilizare a

tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii şi minimizarea rolului acestora ca vectori de

dezvoltare a activităţii de marketing şi management în turism. Plecând de la ideea că

Page 9: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

9

managementul şi marketingul reprezintă doi dintre cei mai importanţi factori determinanţi ai

competitivităţii turistice, suntem de părere că tehnologiile informaţionale pot dinamiza în

profunzime aceşti factori şi pot aduce un plus valoare care, la un moment dat, ar putea să

genereze avantaje competitive substanţiale în raport cu concurenţa. Suntem deja conştienţi că

economia mondială este supusă din ce în ce mai mult influenţelor exercitate de tehnologia

informației şi comunicaţiilor, iar turismul, ca sector economic de sine stătător, ce se bazează

pe utilizarea intensivă a informaţiei, nu face notă discordantă.

Dacă privim lucrurile din perspectivă microeconomică, putem afirma că toate

organizaţiile orientate spre turism, experimentează impactul tot mai mare a ceea ce este

cunoscut astăzi ca tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Fiecare inovație în sectorul

TIC poate schimba în mod exponenţial strategia organizaţiilor de turism. Răspândirea

reţelelor de telefonie mobilă şi, implicit, a telefoanelor inteligente, concomitent cu creşterea

ratei de acces la internetul de mare viteză şi cu schimbarea principiilor de comunicare online,

din versiunea one-to-many în cea many-to-many, au stat la baza dezvoltării noilor tehnologii

informaţionale şi de comunicaţii (NTIC), care au revoluţionat modelelele de afaceri din

turism. Facem referire atât la internet şi la instrumentele sale specifice, cât şi la noile aplicaţii

mobile, reţele de socializare, platforme de rezervări, software-uri moderne de gestiune

hotelieră, sisteme globale de distribuţie etc.

Apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii informaţionale a permis organizaţiilor de

turism să profite şi mai mult de pe urma resurselor avute la dispoziţie, prin promovarea

ofertei turistice pe pieţele internaţionale, dar, în acelaşi timp, au dat naştere la numeroase

provocări, mai ales în ceea ce priveşte necesitatea reorganizării activităţii şi efectuării de

investiţii. În acest context, următorul capitol al lucrării are, în prima fază, rolul de a lămuri

principalele elemente de natură conceptuală privind fenomenul cercetat, iar odată clarificate

aceste aspecte, demersul continuă cu o prezentare succintă a principalelor tehnologii

informaţionale şi de comunicaţii cu implicaţii directe în sfera turismului, iar apoi cu

determinarea gradului de dezvoltare şi utilizare al acestor tehnologii de către România şi

celelalte state membre UE din Centrul şi Estul Europei, punându-se accent pe analiza

comparativă România-Bulgaria.

Ultima parte a lucrării are rolul de a determina modalitatea de gândire a hotelierului

român în raport cu rolul pe care îl au noile tehnologii informaţionale în creşterea

competitivităţii turistice, dar şi felul în care se poziţionează acesta faţă de aceste noutăţi

tehnologice cu implicaţii din ce în ce mai vizibile în industria turismului. Cu alte cuvinte,

obiectivul fundamental al cercetării aplicative din ultimul capitol vizează delimitarea

opiniilor hotelierilor români ce activează în zona de litoral a Mării Negre privind implicațiile

directe şi indirecte ale NTIC în creșterea competitivității turistice a structurilor hoteliere și

destinațiilor turistice în ansamblu.

Din punct de vedere metodologic, demersul a urmărit toate etapele prevăzute în

normele ştiinţifice şi s-a bazat pe numeroase metode de investigare precum observaţia,

inducţia, deducţia, comparaţia, ancheta socio-statistică, explicaţiile cauzale, fapt ce-i conferă,

credem noi, şi un pronunţat caracter stiinţific.

Întreaga lucrare ce se încheie cu elaborarea unui set de concluzii generale, propuneri,

limite ale cercetării şi posibile direcţii viitoare de dezvoltare a acesteia, se bazează pe un

demers de natură interdisciplinară, care vizează atât elemente de microeconomie şi

macroeconomie, cât şi elemente de analiză statistică. Sub rezerva că, inevitabil, există

posibilitatea ca o parte din informaţiile teoretice, respectiv rezultatele cercetării prezentate pe

parcursul acestei lucrări, să fie deja perimate la data lecturării acestui material de către cititori

şi, având, totodată, convingerea că nu am reuşit să surprindem toate aspectele teoretice şi

practice privitoare la tema cercetată, orice sugestii de completare şi imbunătățire a lucrării

sunt binevenite.

Page 10: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

10

Prezentarea sintetică a capitolelor tezei de doctorat

Primul capitol – Conceptul de competitivitate. O incursiune în literatura de

specialitate – are rolul de a lămuri, aşa cum arată şi titlul, principalele elemente de natură

conceptuală cu privire la fenomenul competitivităţii. Sunt prezentate aspecte teoretice privind

competitivitatea în ansamblu, competitivitatea la nivel microeconomic, dar şi competitivitatea

la nivel naţional şi internaţional. Dezacordul sau lipsa unanimităţii în definirea conceptului

de competitivitate a condus, inevitabil, la dezacorduri şi diferenţe de opinii şi în ceea ce

priveşte metodologia de măsurare a acestui fenomen, tocmai de primul capitol punem în

lumină şi o serie de abordări metodologice privind studiul competitivităţii, atât la nivel

microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic.

Constând într-o abordare de la general la particular, primul capitol continuă cu o

restrângere a sferei de cercetare, accentul fiind pus, de această dată, pe studiul competitivităţii

în sectorul turismului, cu referire strictă la destinaţiile turistice şi industria hotelieră şi la

factorii care influenţează competitivitatea acestora, respectiv la metodologia de analiză

existentă şi practicată în domeniu. Abordările în ceea ce priveşte definirea competitivităţii

unei destinaţii turistice sunt la fel de diferite precum cele ce privesc definirea conceptului de

competitivitate în ansamblu. Astfel, în cele ce urmează, vom prezenta o selecţie de definiţii

elocvente, credem noi, pentru tema abordată:

Autor Definiţie

Crouch & Ritchie,19991 „...capacitatea unei destinații de a asigura un nivel ridicat de

trai pentru locuitorii/rezidenţii din acea destinație”

d’Hauteserre, 20002 „...capacitatea unei destinații de a-și menține cota şi poziția pe

piață şi de a o îmbunătăți în timp”

Bahar & Kozak, 20073 „..capacitatea unei destinaţii turistice de a crea, pe termen

lung, bunăsatare pentru rezidenţii săi”

Gursoy și Baloglu, 20094 „...capacitatea unei destinaţii de a face faţă concurenței într-o

manieră eficientă şi eficace...”

Organizaţia pentru

Cooperare şi Dezvoltare

Economică (OCDE), 20135

„...capacitatea unei destinaţii de a-şi optimiza atractivitatea

pentru rezidenți și non-rezidenți, respectiv a oferi servicii

turistice de calitate, inovatoare și atractive pentru consumatori

în vederea creşterii cotei pe piaţa internă şi internaţională,

asigurând în același timp că resursele disponibile care susțin

turismul sunt utilizate în mod eficient și durabil”

Organizaţia Mondială a

Turismului (OMT), 20156

„Competitivitatea unei destinații turistice este abilitatea de a

utiliza resursele sale naturale, culturale, umane și resursele de

1 Crouch, G. I., Ritchie, J. R. B. (1999) Tourism, competitiveness, and societal prosperity. Journal of Business

Research, 44(3), p. 137, disponibil la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0148296397001963,

accesat la 28.09.2016. 2 d’Hauteserre, A.-M. (2000) Lessons in managed destination competitiveness: The case of Foxwoods Casino

Resort. Tourism Management, 21(1), p. 23, disponibil la

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0261517799000977, accesat la 28.09.2016. 3 Bahar, O., Kozak, M. (2007) Advancing destination competitiveness research: Comparison between tourists

and service providers. Journal of Travel & Tourism Marketing, 22(2), p. 62. 4 Gursoy, D., Baloglu, S. (2009) Destination competitiveness of Middle Eastern countries: an examination of

relative positioning. International Journal of Tourism and Hospitality Research, vol 20, p. 24. 5 Dupeyras, A., MacCallum, N. (OCDE) (2013) Indicators for Measuring Competitiveness in Tourism. A

Guidance Document. OECD Tourism Papers, OECD Publishing, disponibil la http://www.tourism-

generis.com/_res/file/4278/49/0/indicatorsforcompetitiveness.pdf, accesat la 29.09.2016.

Page 11: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

11

capital în mod eficient, pentru dezvoltarea și furnizarea de

produse și servicii turistice de calitate, inovatoare, etice și

atractive, în scopul de a realiza o creștere durabilă în

concordanţă cu viziunea sa generală şi cu obiectivele sale

strategice, de a creşte valoarea adăugată în sectorul

turismului, de a îmbunătăţi şi deversifica componentele sale de

piață, de a optimiza atractivitatea destinaţiei și beneficiile, atât

pentru vizitatori, cât și pentru comunitatea locală, totul într-o

perspectivă durabilă.”

Forumul Economic Mondial

(World Economic Forum),

20157

„...setul de factori și politici care permit dezvoltarea durabilă

a turismului, care, la rândul său, contribuie la dezvoltarea și

competitivitatea unei țări”

Există numeroase studii şi modele de analiză a decalajelor între activitatea turistică

din diferite ţări, însă de departe, una dintre cele mai cunoscute este cea a Indicelui

Competitivităţii în Turism (ICT), metodologie realizată de Forumul Economic Mondial

(WEF-World Economic Forum)8 împreună cu parteneri din fiecare ţară supusă analizei,

inclusiv organizaţii internaţionale precum IATA, OMT, WTTC, dar şi organizaţii private

(companii aeriene, lanţuri hoteliere ș.a.). Din punct de vedere metodologic ICT are rolul de a

evalua o serie de elemente care stau la baza dezvoltării industriei turistice din 136 de ţări

diferite (conform ultimului raport publicat în anul 2017). ICT are la bază 14 piloni în jurul

cărora se articulează măsurarea competitivităţii turismului dintr-o anumită țară (Figura 1.9).

Figura 1.10 – Componentele Indicelui Competitivității în Turism (ICT), anul 2017

Sursă: adaptare după datele furnizate de World Economic Forum (WFE) – The Travel and

Tourism Competitiveness Report 2017

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație

interguvernamentală cu caracter multi-disciplinar, ce întruneşte 35 de țări membre, însă care

angrenează în activitatea sa un număr tot mai mare de non-membri din toate regiunile lumii.

Cu o vastă expertiză, inclusiv în domeniul turismului, OCDE a publicat în aprilie 2013, prin

6 OMT (2015) Report of the Secretary-General. Part I: Current situation and activities. Disponibil la

http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/docpdf/ce10003dimplementationpow2014-15en.pdf, accesat la 29.09.2016. 7 WEF Global Travel & Tourism Report 2015, disponibil la

http://www3.weforum.org/docs/TT15/WEF_Global_Travel&Tourism_Report_2015.pdf, accesat 30.09.2016. 8 Forumul Economic Mondial - https://www.weforum.org/, accesat la 03.10.2016

INDICELE COMPETITIVITĂȚII ÎN TURISM

Condiții necesare desfășurării unei

activități economice

Mediul de afaceri

Siguranță și securitate

Sănătate și igienă

Resurse umane și piața forței de muncă

Disponibilitatea infrastructurii de IT și

Comunicare

Politici cu impact direct în activitatea

turistică

Prioritizarea activităților de turism

Deschiderea internațională

Competitivitatea prețului

Sustenabilitatea mediului înconjurător

Infrastructură

Infrastructura transportului aerian

Infrastructura terestră și portuară

Infrastructura turistică

Resurse naturale și culturale

Resurse naturale

Resurse culturale

Page 12: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

12

intermediul comitetului de turism din cadrul organizației, o listă de indicatori utili

guvenernelor naționale în analiza și dezvoltarea competitivității sectorului turistic.9 Rolul

acestor indicatori este, printre altele, de a asigura o bună înțelegere a principalilor

determinanți ai competitivității. Conform metodologiei propuse de OCDE, cei 11 indicatori

de bază pot fi grupați în patru categorii disctincte după cum urmează:

indicatori de măsurare a performanței turismului și a tipurilor specifice de impact;

indicatori de monitorizare a capacității destinației în a oferi servicii turistice de

calitate;

indicatori de monitorizare a atractivității unei destinații;

indicatori care descriu politici și oportunități economice.

În ultimii ani, odată cu creşterea concurenţei internaţionale, România a iniţiat

numeroase demersuri de revitalizare a industriei locale de turism, prin investiţii (încă

modeste) în infrastructura generală de transport şi de turism, campanii naţionale şi

internaţionale de promovare, facilităţi fiscale pentru entităţile economice private ș.a. Astfel,

în cadrul capitolului II – România în matricea competitivităţii turistice. O abordare

internaţională – am încercat o cuantificare a rezultatelor acestor eforturi şi, implicit, a

nivelului actual de competitivitate a activităţii turistice din România, în raport alte state

emergente din Europa. Pentru a reuni sub o titulatură comună toate aceste ţări, am apelat la

terminologia propusă de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care

foloseşte abrevierea CEE, provenind de la ţările din Centrul şi Estul Europei. Pentru a

delimita şi mai bine ţările selectate, am ales să adăugăm abrevierii CEE şi terminaţia – UE,

tocmai pentru a clarifica din start că facem referire la ţările membre ale Uniunii Europene,

din Centrul şi Estul Europei:

Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ţările Baltice (Estonia, Lituania,

Letonia) – aderate la Uniunea Europeană în anul 2004;

Bulgaria – aderată la Uniunea Europeană în anul 2007, concomitent cu România;

Croaţia – aderată la Uniunea Europeană în anul 2013.

Am preferat să accentuăm analiza comparativă în relaţie cu ţara vecină, Bulgaria,

întrucât atât România, cât şi Bulgaria prezintă numeroase similitudini de ordin economic,

geopolitic, istoric sau chiar geografic. Ipoteza de la care am ales să plecăm în acest demers de

cercetare este faptul că în ciuda acestor similitudini, imediat după anii ’90, perioada ce a

marcat căderea regimului comunist, fenomenul turistic din cele două ţări a cunoscut o

evoluţie divergentă. Pe măsură ce industria turismului din Bulgaria, mai ales cea din zona de

litoral, avea să cunoască o dezvoltare pozitivă, activitatea turistică din România avea să-şi

piardă sistematic din competitivitate, cel puţin în raport cu principalii concurenţi de la nivel

regional.

Pentru început am ales să facem o scurtă caracterizare a ţărilor selectate prin prisma a

patru indicatori: populaţie, produsul intern brut (PIB), produsul intern brut per capita

(PIB/capita) şi ponderea produsului intern brut în cel mondial. Am ales să utilizăm datele

furnizate de Fondul Monetar Internaţional, şi să evităm, în primă instanţă, utilizarea datelor

furnizate direct de către Institulele Naţionale de Statistică, tocmai în ideea de a putea asigura

comparabilitatea rezultatelor. Analiza continuă cu studiul competitivităţii generale folosind

metodologia propusă de Forumul Economic Mondial prin Indicele Competitivităţii Globale.

La o scurtă analiză a tabloului general privind indicele competitivităţii globale, observăm că

România se află pe poziţia 68 din 137 de state, cu un scor general al competitivităţii de 4,3

puncte, în scădere cu 6 poziţii faţă de anul precedent (poziţia 62 în 2016-2017, din 138 de

state), deşi scorul general a rămas acelaşi. Conform datelor prezentate, putem observa că, în

9 Dupeyras, A., MacCallum, N. (OCDE) (2013) Op. cit.

Page 13: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

13

comparaţie cu celelalte ţări analizate, România este, prin prisma competitivităţii generale, mai

slab clasată faţă de țări precum Cehia, Polonia, Slovenia, Ţările Baltice sau chiar Bulgaria.

Cu referire strictă la domeniul turismului din ţările analizate, am încercat, pornind de

la datele furnizate de EUROSTAT, să analizăm, în primă fază, evoluţia numărului de sosiri

de turişti străini în ţările CEE-UE, în perioada 2008-2016. Datele relevă faptul că la nivelul

regiunii menţionate, cele mai multe sosiri de turişti străini au fost înregistrate în Croaţia

(peste 13 milioane de turişti străini) şi Cehia (peste 9 milioane). De altfel, cele două țări au

înregistrat cele mai mari creșteri în ultimii ani. La polul opus, ţările cu cel mai mic flux de

turişti străini sunt Letonia şi Lituania, ambele cu un volum de sosiri situat în jurul valorii de

1,5 milioane la nivel anului 2016. În România, în anul 2016, au fost înregistraţi nu mai puţin

de 2,4 milioane de turişti străini, ceea ce reprezintă 22,6% din numărul total de sosiri

înregistrate în unităţile de cazare din ţară (10,917,232 turişti rezidenţi şi non-rezidenți). Dacă

ne raportăm la ţara vecină, Bulgaria, vom constata o inferioritate evidentă a României, prin

prisma acestui indicator. Pentru anul 2016, Bulgaria a raportat un număr de 3,38 milioane de

turişti străini, ceea ce reprezintă nu mai puţin de 47% din numărul total de sosiri (7,196,397

turişti rezidenţi şi non-rezidenți). În aceste condiţii se poate constata că, turismul din Bulgaria

este susţinut într-o mai mare măsură de turiştii străini, decât în cazul României.

Dintre ţările analizate, cel mai mare număr de înnoptări a fost înregistrat în Croaţia pe

toată perioada analizată. Începând cu anul 2012, a avut loc o explozie atât a numărului de

sosiri, cât şi a numărului de înnoptări. Acest lucru se datorează, în primul rând, investiţiilor

masive realizate în turism, în perioada de pre-aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană, când

numărul unităţilor de primire turistică a crescut semnificativ. De asemenea, zona de litoral a

Croaţiei a început să fie promovată din ce în ce mai mult de marii touroperatori europeni.

Inclusiv în România, de aproximativ 2-3 ani, agenţiile de turism au început să promoveze

intens această destinaţie, iar cererea este tot mai mare, de la an la an.

Cel mai scăzut număr de înnoptări este înregistrat, aşa cum ne aşteptam, tot în Ţările

Baltice – Lituania şi Letonia. Interesant este faptul că Bulgaria se situează cam pe a treia

poziţie la nivelul regiunii analizate, în ceea ce priveşte numărul de înnoptări, deşi la capitolul

sosiri situaţia în clasament este mai slabă – locul 5 din 11 ţări analizate. Acest lucru ne arată

că, în ciuda numărului mai mic de turişti străini, durata medie de şedere a acestora este mai

mare decât în alte ţări. În cazul numărului efectiv de turişti străini, diferenţa între România şi

Bulgaria este de 37% în favoarea vecinilor de la sud de Dunăre, iar cu privire la numărul de

înnoptări înregistrate în structurile de primire turistică, rezultatele sunt mai mari cu peste

235% în cazul Bulgariei.

Plecând de la situaţia sosirilor şi înnoptărilor înregistrate în cazul turiştilor străini din

ţările CEE-UE, am determinat durata medie de şedere, un indicator extrem de important în

caracterizarea capacităţii unei destinaţii sau țări de a reţine turiştii într-o anumită zonă.

Rezultatele arată un trend general de descreştere în ceea ce priveşte perioada medie petrecută

de turiştii străini în unităţile de primire din majoritatea ţărilor analizate. Dintre ţările analizate

cea mai mare capacitate de a reţine turiştii cât mai mult timp la destinaţie o au Croaţia şi

Bulgaria (cu 5,26 nopţi, respectiv 4,77 nopţi în anul 2016). La polul opus, cea mai scăzută

durată medie de şedere a turiştilor străini este înregistrată în Letonia, România şi Estonia,

toate aflându-se la diferenţe sensibile una faţă de cealaltă (1,93-1,95 nopţi). Acest rezultat

denotă o lipsă a infrastructurii turistice moderne şi diversificate care să ţină turiştii ocupaţi cât

mai mult timp şi, totodată, reflectă faptul că România nu deţine în acest moment produse

turistice cunoscute, atractive şi vandabile.

Atât România, cât şi Bulgaria, deţin ieşire la Marea Neagră, iar condiţiile naturale de

derulare a turismului de litoral sunt, în mare parte similare. Totuşi, rezultatele obţinute de

România sunt, de asemenea, inferioare ţării vecine, căci dacă litoralul românesc acoperă

anual cca. 18% din numărul total de înnoptări, în Bulgaria, peste 65% din înnoptări au loc în

Page 14: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

14

zona de litoral a Mării Negre. Mai mult decât atât, operatorii turistici bulgari au înţeles ceva

mai bine faptul că veniturile obţinute din activitatea turistică depind mai degrabă de numărul

înnoptărilor şi, implicit, de durata medie de şedere a turiştilor decât de numărul efectiv de

sosiri. Prin urmare, eforturile vecinilor de la sud de Dunăre de a menţine turiştii cât mai mult

timp la destinaţie, generează rezultate mult mai bune decât în cazul României.

Analiza din al doilea capitol continuă cu determinarea implicaţiilor economice ale

turismului în România şi ţările CEE-UE, prin:

studiul contribuţiei turismului la PIB;

studiul contribuţiei turismului la ocuparea forţei de muncă;

exportul de servicii turistice.

Luând în calcul toate datele prezentate, putem observa că impactul activităţii turistice

în economia României este unul relativ modest, comparativ cu celelalte ţări din regiunea

CEE-UE, atât în ceea ce priveşte crearea locurilor de muncă, în mod direct şi indirect, cât şi

prin prisma contribuţiei la formarea PIB sau raportat la volumul exporturilor.

Din datele furnizate de ultimul Raport World Economic Forum din 201710

, cu privire

la Indicele Competitivităţii în Turism (ICT), România se clasează pe poziţia 68 din 136 de

ţări, spre deosebire de Bulgaria, în calitate de competitor direct, care ocupă poziţia 45.

Conform datelor furnizate de Forumul Economic Mondial, putem observa că, în comparaţie

cu celelalte ţări din regiune, România este, prin prisma competitivităţii sectorului turistic, cel

mai slab clasată pentru fiecare an din perioada 2009 – 2017 (poziţia 66 în anul 2009, poziţia

63 în anul 2011, 68 în anul 2013, 66 în anul 2015 şi 68 în anul 2017), scorul general (pe un

ecart de la 1 – punctaj minim la 7 – punctaj maxim) situându-se în jurul valorii de 3,8 - 4, mai

puţin în anul 2015, când scăderea a fost ceva mai drastică, la valoarea de 3,78, decădere

resimţită, de altfel, şi la nivelul celorlalte ţări supuse analizei. În prezent, la polul opus, cea

mai competitivă țară din punct de vedere turistic este, conform datelor prezentate, Croaţia

(locul 32, cu 4,4 puncte).

Din analizele realizate în cadrul capitolului II, constatăm că România reuşeşte să

devanseze Bulgaria doar la siguranţă şi securitate (prin prisma ratei criminalităţii, eficiența

serviciilor de poliţie şi gradul de expunere la ameninţarea teroristă) şi resurse culturale,

decalajele înregistrate în cazul acestor elemente fiind, în orice caz, minore. În rest, la toate

celelalte capitole evaluate (infrastructură genrală de transport, infrastructură turistică, resurse

naturale, competitivitatea preţurilor etc.), România înregistrează rezultate mai slabe decât ţara

vecină. Atât România, cât şi Bulgaria, au destul de multe neajunsuri la numeroase capitole.

De departe însă cele mai slabe domenii asociate performanţei şi competitivităţii în turism sunt

cele ce ţin de infrastructura generală de transport şi de resursele culturale din cele două ţări.

O comparaţie cu media europeană, ne-ar arăta că România este inferioară prin prisma

majorităţii pilonilor evaluaţi. Singurele domenii în care România deţine o poziţie superioară

mediei europene sunt deschiderea internaţională şi competitivitatea preţului, ceea ce ne arată

că ţara noastră este încă o destinaţie accesibilă pentru turiştii străini, din punct de vedere al

nivelului taxelor de aeroport, dar mai ales a preţurilor la serviciile de cazare şi alimentaţie

publică. Cu toate acestea, România este mai puțin competitivă față de Bulgaria.

Una din ipotezele generale ale demersului de cercetare este aceea că, o posibilă cauză

a competitivităţii mai scăzute a României ca destinaţie turistică este insuficienta utilizare a

tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii şi minimizarea rolului acestora ca vectori de

dezvoltare a activităţii de marketing şi management în turism. Plecând de la ideea că

managementul şi marketingul reprezintă doi dintre cei mai importanţi factori determinanţi ai

competitivităţii turistice, suntem de părere că tehnologiile informaţionale pot dinamiza în

10

The Travel and Tourism Competitiveness Report 2017, https://www.weforum.org/reports/the-travel-tourism-

competitiveness-report-2017, accesat la 16.04.2018.

Page 15: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

15

profunzime aceşti factori şi pot aduce un plus valoare care, la un moment dat, ar putea să

genereze avantaje competitive substanţiale în raport cu concurenţa.

În acest context, capitolul III, cu titlul „Noile tehnologii informaţionale – promovare

şi necesitate în dezvoltarea activităţii turistice” are, în prima fază, rolul de a lămuri două

elemente principale de natură conceptuală şi anume trecerea de la tehnologiile informaţionale

şi de comunicaţii (TIC) la noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii (NTIC). Odată

clarificate aceste aspecte, demersul continuă cu o prezentare succintă a principalelor

tehnologii informaţionale şi de comunicaţii cu implicaţii directe în sfera turismului: site-urile

web, reţelele de socializare, site-urile de videosharing, platformele de recenzii, platformele de

rezervări b2b şi b2c, realitatea virtuală, tehnologiile wireless etc. De altfel, pentru a pune în

lumină implicaţiile noilor tehnologii informaţionale în sporirea competitivităţii turistice, am

abordat doua problematici diferite. Pe de o parte, cunoscând factorii de influenţă ai

competitivităţii turistice la nivel de destinaţie şi organizaţie turistică, am ales să evaluăm

modul în care noile tehnologii influenţează aceşti factori, conducând astfel la sporirea

competitivităţii, iar pe de altă parte, am ales să tratăm NTIC ca factor determinant de sine

stătător al competitivităţii turistice (Figura 3.3).

Figura 3.3 – Influenta NTIC asupra factorilor determinanti ai competitivitatii turistice

Sursa: autorul

Aşa cum ne-am obişnuit, lucrarea continuă cu o restrângere a sferei de cercetare după

principiul pâlniei, accentul fiind pus, de această dată, aşa cum arată şi titlul capitolului IV, pe

“Implicaţiile noilor tehnologii informaţionale în România şi ţările CEE-UE”. Ideea de la

care am plecat în fundamentarea acestui capitol este aceea că NTIC pot fi instrumente

eficiente pentru țările în curs de dezvoltare pentru a-şi promova şi distribui oferta lor de

turism şi pentru a recupera din eventualele dezechilibre faţă de ţările dezvoltate. În acest

context, am ales să determinăm gradul de dezvoltare şi utilizare al acestor tehnologii, atât în

România, cât şi în celelalte ţări din regiune, plecând de la datele furnizate de Forumul

Economic Mondial, Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului şi Uniunea

Internaţională pentru Telecomunicaţii.

Integrarea pilonului TIC în metodologia de calcul a Indicelui Competitivităţii

Turistice de către Forumul Economic Mondial denotă importanța noilor tehnologii

informaţionale în revoluţionarea tuturor sectoarelor din industria turismului, dar şi din

domeniile conexe. Astfel, în ceea ce priveşte disponibilitatea şi gradul de utilizare a

infrastructurii TIC, România a obţinut 4,7 puncte dintr-un total de 7, situându-se astfel pe

Page 16: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

16

poziţia 60 la nivel mondial, sub toate celelalte țări din regiune. La nivelul regiunii CEE-UE,

cele mai performante țări prin prisma infrastructurii TIC şi a gradului de utilizare a acesteia

sunt: Estonia (locul 12 cu 6,1 puncte), Cehia (locul 26 cu 5,6 puncte) şi Lituania (locul 33 cu

5,5 puncte). Comparativ cu celelalte state din regiune, România se situează:

pe penultima poziţie în ceea ce priveşte gradul de utilizare a tehnologiilor

informaţionale şi de comunicaţii în relaţiile business-to-business;

în a doua jumătate a clasamentului regional din punct de vedere al gradului de

utilizare TIC în relaţiile business-to-consumer;

pe ultima poziţie în ceea ce priveşte gradul de penetrare a internetului în

populaţia ţării;

pe poziţia 10/11 din punct de vedere al ratei de abonare la reţelele fixe de

internet;

pe penultima poziţie în ceea ce priveşte numărul de telefoane mobile la 100 de

locuitori;

pe poziţia 8/11 din punct de vedere al ratei de abonare la reţelele mobile de

internet;

la jumătatea clasamentului prin prisma ariei de acoperire a semnalului de

telefonie mobilă.

Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) a propus un model

de evaluare a competitivităţii asemănător celui propus de Forumul Economic Mondial, însă

cu o serie de diferenţe prezentate pe larg în cuprinsul capitolului. La nivelul anului 2017,

România ocupa locul 9 din 63 de țări supuse analizei, în ceea ce priveşte costurile cu

telefonia mobilă, ceea ce înseamnă că în ţara noastră costurile sunt printre cele mai scăzute la

nivelul ţărilor analizate. De asemena, ţara noastră se clasează pe poziţia 46/63 în ceea ce

priveşte exporturile de tehnologii high-tech, locul 32 prin prisma securităţii cibernetice şi

locul 16 din punct de vedere al vitezei de navigare pe internet. Totodată, dacă ne raportăm la

abilităţile populaţiei de a lucra cu noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, România

se clasează la jumătatea clasamentului, ceea ce demonstrează într-o anumită măsură de ce nu

reuşim să dezvoltăm şi să exportăm mai multe tehnologii high-tech.

Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (Internaţional Telecommunication

Union) calculează anual un indice - ICT Development Index (IDI)11

– bazat pe o serie de

indicatori privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor conveniţi la nivel internaţional.

În tabelul nr. 4.8 este prezentată analiza comparativă România versus Bulgaria prin

prisma indicatorilor de determinare a indicelui IDI, datele sursă fiind validate inclusiv de

Banca Mondială.12

Aşa cum se poate observa, România devansează țara vecină doar din

punct de vedere al procentului gospodăriilor care deţin un calculator şi procentul

gospodăriilor care deţin o conexiune la internet. Cu toate acestea, populaţia Bulgariei este

ceva mai deschisă spre utilizarea noilor tehnologii informaţionale, mai ales în condiţiile în

care diferenţele între cele două ţări cu privire la numărul de abonamente la telefonie mobilă la

100 de locuitori este mult mai mare în cazul Bulgariei, la fel ca şi numărul de abonamente la

internet fără-fir/mobil la 100 locuitori.

Tabel 4.8 – Comparaţie România versus Bulgaria prin prisma indicatorilor IDI

ROMÂNIA BULGARIA

Poziţia în clasamentul general IDI 2017 58 50

Valoarea IDI 2017 6,48 6,86

Numărul de abonamente de telefonie fixă la 100 19,1 21

11

http://www.itu.int/net4/ITU-D/idi/2016/index.html, accesat la 04.03.2017. 12

http://data.worldbank.org/indicator/IT.CEL.SETS.P2?locations=RO, accesat la 06.03.2017.

Page 17: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

17

locuitori

Numărul de abonamente de telefonie mobilă la 100

locuitori

106,4 127,2

Lăţimea de bandă la internet per utilizator (biţi/s) 155,5 175,8

Procentul gospodăriilor care deţin un calculator 74 60,2

Procentul gospodăriilor care deţin o conexiune la

internet

72,4 63,5

Rata de penetrare a internetului în populaţia ţării (%) 59,5 59,8

Numărul de abonamente la internet cu fir/fix la 100

locuitori

20,7 23,3

Numărul de abonamente la internet fără-fir/mobil la

100 locuitori

73,7 88,4

Numărul mediu al anilor de şcoală 10,8 10,8

Rata de cuprindere a învăţământului secundar în

populaţie

92,3 99

Rata de cuprindere a învăţământului terţiar în populaţie 53,2 73,9

Sursa: prelucrarea autorului pe baza datelor furnizate de ITU, 2017

Constatăm, de asemenea, că România este ţara cu cea mai mică rată de penetrare a

internetului, la nivelul regiunii CEE-UE. Dacă în ţara noastră, 59,5% din populaţie are sub o

formă sau alta acces la internet, în Bulgaria procentul atinge 59,8%. În orice caz ambele țări

sunt pe ultimele poziţii la nivel regional, întrucât în celelalte nouă țări analizate rata de

penetrare a internetului se situează în jurul valorii de 70-80%, chiar aproape de 90% cum este

cazul Estoniei. Datele prezentate sunt validate atât de Forumul Economic Mondial prin

Indicele Competitivităţii Globale, cât şi de rapoartele Băncii Mondiale.13

Pentru ca analiza să fie cât mai completă, am analizat şi datele furnizate de

EUROSTAT prin intermediul rapoartelor Comisiei Europene cu privire la utilizarea NTIC la

nivelul afacerilor din industria turismului.

Turismul este o activitate intensiv bazată pe resursa umană, şi cu toate că tehnologiile

informaţionale şi de comunicaţii încep să acapareze din ce în ce mai mult procesele de

promovare şi vânzare, este nevoie de resurse umane, în speţă de specialişti TIC/NTIC care să

asigure un nivel ridicat al marketingului online. Datele furnizate de Comisia Europeană

relevă faptul că în România, doar 2,53% din structurile de primire turistică şi alimentaţie

angajează specialişti TIC pentru a dezvolta, exploata sau pentru a asigura mentenanța unor

sisteme şi/sau aplicaţii TIC. Şi la acest capitol România se clasează pe ultima poziţie la nivel

regional, iar ecartul faţă de Bulgaria este semnificativ (ponderea înregistrată de ţara vecină

fiind de 12,8%).

Ponderile ceva mai scăzute în ceea ce priveşte angajarea de specialişti TIC/NTIC se

pot explica prin faptul că cele mai multe entităţi din turism preferă să externalizeze serviciile

de dezvoltare, exploatare şi mentenanţă. Ponderea structurilor de primire turistică care

apelează la externalizare este de 34,6% în cazul României şi 55,9% în cazul Bulgariei. La o

simplă analiză vom constata că dacă în Bulgaria puţin peste 65% din structurile de primire

turistică şi alimentaţie aleg, sub o formă sau alta, să apeleze la serviciile unui specialist

TIC/NTIC, în România, ponderea totală se ridică la doar 50%. Astfel, există premisele că

activitatea turistică din Bulgaria să fie mai vizibilă în spaţiul virtual, mai eficientă şi totodată,

performanţele obţinute de aceste entităţi să fie mai însemnate.

La nivelul regiunii CEE-UE, România se situează, din nou, pe ultima poziţie în ceea

ce priveşte ponderea structurilor de primire turistică şi alimentaţie care înţeleg rolul unui site

13

http://data.worldbank.org/indicator/IT.NET.USER.P2, accesat la 06.03.2017.

Page 18: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

18

web şi au ales să-şi construiască unul (42,7%). Faţă de România, în Bulgaria ponderea

înregistrată este de 47,3%, însă de departe țara în care importanța site-ului web este cel mai

mult conştientizată este Slovenia, aici aproape 87% dintre unităţile de primire turistică şi

alimentaţie deţin un site propriu.

În ceea ce priveşte prezența entitaţilor din turism în Social Media, situaţia dintre

România şi Bulgaria este echilibrată (ambele ţări înregistrând o pondere de 43%). Merită

subliniate două aspecte: în primul rând, Slovenia rămâne în topul ţărilor cu cea mai mare

pondere a unităţilor de primire şi alimentaţie prezente inclusiv în Social Media şi, în al doilea

rând, Lituania şi România sunt singurele țări la nivel de regiune în care prezența în Social

Media este mai ridicată decât prezența online prin intermediul unui site web.

Capitolul V intitulat “Studiul utilizării NTIC de către structurile hoteliere de pe

litoralul românesc şi litoralul bulgăresc” se concentrează şi mai mult pe analiza comparativă

România-Bulgaria din dorinţa de a cuantifica cât mai obiectiv eforturile de sporire a

competitivităţii turistice întreprinse prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de

comunicaţii (NTIC) de către două destinaţii turistice: zona de litoral a României şi zona de

litoral a Bulgariei. Plecând de la premisa că una dintre posibilele explicaţii ale competitivităţii

mai scăzute şi, implicit, a conversiei mai mici de turişti pe care o au structurile hoteliere de pe

litoralul românesc comparativ cu unităţile hoteliere de pe litoralul bulgăresc este reprezentată

de minimalizarea rolului noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii în dezvoltarea

competitivităţii şi atractivităţii destinaţiei, în general, şi unităţilor hoteliere în particular, am

considerat ca fiind de actualitate realizarea unei analize prin care să urmărim familiarizarea

unităţilor hoteliere situate în aceste destinaţii cu ultimii termeni, tehnici, strategii şi metode de

asigurare a unei prezenţe eficiente în spaţiul virtual. Prin urmare, capitolul V continuă analiza

comparativă a celor două zone de litoral, însă, de această dată, dintr-o altă perspectivă şi

anume una ceva mai concentrată pe analiza gradului de utilizare a unui set restrâns de

instrumente specifice NTIC, de către structurile hoteliere amplasate în cele două zone de

coastă ale Mării Negre.

Obiectivul fundamental în jurul căruia se articulează întregul demers de cercetare este

acela de a analiza din punct de vedere cantitativ şi calitativ vizibilitatea on-line a structurilor

hoteliere de pe litoralul românesc şi bulgăresc şi, implicit, gradul de familiarizare şi utilizare

de către acestea, a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, cu rol în sporirea

competitivităţii în spaţiul virtual.

Ipoteza generală de la care pornim în acest demers este aceea conform căreia

structurile hoteliere situate în staţiunile litoralului românesc sunt mai puţin familiarizate cu

noile tehnologii informaţionale şi, prin urmare, gradul de utilizare a acestora este mai scăzut

decât în cazul structurilor hoteliere de pe litoralul bulgăresc.

În subsidiar, prezenta analiză vizează şi următoarele obiective cu ipotezele aferente:

Obiectiv 1: Determinarea prezenţei online a structurilor hoteliere de pe litoralul românesc şi

bulgăresc, prin intermediul unui site web.

Obiectiv 2: Analiza comparativă privind disponibilitatea site-urilor web într-o limbă de

circulaţie internaţională.

Obiectiv 3: Determinarea importanţei pe care hotelurile o acordă afişării pe site a tarifelor

actualizate pentru serviciile prestate.

Obiectiv 4: Determinarea importanţei pe care hotelurile o acordă implementării pe site a unui

formular de rezervare.

Obiectiv 5: Estimarea importanţei pe care hotelurile o acordă integrării pe site a unor

elemente specifice Social Media (butoane de distribuire a informaţiei-share, butoane de

apreciere-like).

Obiectiv 6: Identificarea gradului de utilizare şi afişare pe site a tururilor virtuale sau a

imaginilor panoramice.

Page 19: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

19

Obiectiv 7: Analiza critică a design-ului şi funcţionalităţii site-urilor cercetate.

Obiectiv 8: Aprecierea gradului de familiarizare a structurilor hoteliere din cele două zone de

litoral cu notiunea de mobile-friendly prin optimizarea site-ului propriu pentru telefonul

mobil (smart-phone).

Obiectiv 9: Determinarea prezenţei online a structurilor hoteliere de pe litoralul românesc şi

bulgăresc, prin intermediul Facebook.

Obiectiv 10: Determinarea prezenţei online a structurilor hoteliere de pe litoralul românesc şi

bulgăresc, prin intermediul Twitter.

Pentru analiza ofertei turistice a litoralului românesc şi bulgăresc, în general, şi în

special, în vederea stabilirii nivelului de înţelegere şi utilizare a NTIC pentru sporirea

competitivităţii de către structurile hoteliere din cele două destinaţii mai sus menţionate, în

perioada ianuarie-martie 2015, am realizat o cercetare amplă, ce a vizat 614 unităţi hoteliere

de pe coasta Mării Negre, acestea fiind prezentate în cadrul tabelului nr. 5.1, din punct de

vedere al categoriei de clasificare/gradului de confort şi a subdestinaţiei. Pentru a determina

dinamica fenomenului studiat, întreaga analiză a fost reluată cu o periodicitate anuală, în

perioada 2015-2017, fiind supuse analizei peste 600 de unităţi hoteliere din zona de litoral a

României şi Bulgariei.

Tabel 5.1 – Structura unităților hoteliere care au făcut obiectul cercetării

Destinație/Subdestinaţie Clasificare şi nr. structuri analizate TOTAL

* ** *** **** *****

Litoral România 12 104 123 35 7 281

Litoral Bulgaria 0 10 141 157 25 333

Sursa: elaborarea autorului

Menţionăm că au fost selectate spre analiză doar unităţile hoteliere situate strict în

staţiunile de litoral. În acest sens, am avut în vedere următoarele staţiuni: Mamaia, Mamaia

Nord (Năvodari), Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Vama Veche, Cap Aurora, Jupiter,

Neptun, Olimp, Saturn, Venus din România, respectiv Albena, Nisipurile de Aur, Sunny

Beach, Constantin şi Elena, Duni, Obzor, Pomorie, Nessebar, Sveti Vlas, Balchik, Sozopol,

Elenite, Chaika, Riviera, Sunny Day, Russalka, Ravda, Kavarna, Tsarevo, Primorsko,

Kranevo, Kiten, Byala şi Lozenets din Bulgaria.

La constituirea grupului țintă s-au avut în vedere datele absolute extrase din lista

structurilor de primire cu funcţiuni de cazare clasificate din România, realizată şi publicată de

Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), ulterior devenită parte componentă a

Ministerului Turismului14

şi din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică din

Bulgaria15

. De asemenea, analiza s-a bazat şi pe datele statistice furnizate de portalul oficial

de turism al Bulgariei16

, respectiv pe cele obţinute din analiza site-urilor şi a paginilor

Facebook, respectiv Twitter ale unităţilor avute în vedere.

Prin prisma interesului şi preocupărilor manifestate spre comunicarea online prin

intermediul unui website, semnalele transmise de industria hotelieră din staţiunile litoralului

bulgăresc sunt ceva mai pozitive decât cele ale companiilor similare din România, căci,

conform studiului efectuat, la nivelul anului 2017, 65,76% din totalul structurilor hoteliere

situate pe litoralul bulgăresc deţin propriul site de prezentare, spre deosebire de situaţia

înregistrată în ţara noastră, unde procentul hotelurilor care au înţeles utilitatea unui site pentru

creşterea vizibilităţii atinge o valoare de 63,34%.

14

http://turism.gov.ro/informatii-publice/, accesat la 02.07.2017. 15

http://www.nsi.bg/en/content/6941/tourism, accesat la 02.07.2017. 16

http://bulgariatravel.org/, accesat la 02.07.2017.

Page 20: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

20

Analiza site-urilor întreprinsă în ultimii trei ani arată că operatorii de turism din zona

de litoral a României sunt interesaţi, mai degrabă, să atragă turişti români şi într-o măsură

mai mică să îşi optimizeze site-ul în limbile de circulaţie internaţională pentru atragerea

turiştilor străini. Astfel că, dacă ne raportăm la rezultatele analizei din anul 2017, doar

44,94% din totalul site-urilor analizate prezintă informaţii în limba engleză. De cealaltă parte,

unităţile hoteliere bulgăreşti pun un accent mult mai mare pe componenta turistică externă şi

cumunicării cu aceasta – turişti germani, ruşi, englezi, români – sporind atractivitatea turistică

a unităţilor şi, totodată, a staţiunii. Structurile bulgăreşti duc o politică de comunicare online

suficient de orientată către turiştii străini, căci din cele 91,3 procente reprezentând site-urile

optimizate într-o limbă străină, nu mai puţin de 78% prezintă informaţiile traduse cel puţin în

trei limbi străine (de regulă, germană, engleză şi rusă sau română), spre deosebire de cazul

României, unde procentul nu depăşeşte 19%.

Din aceeași figură constatăm că aproximativ 65,7% din numărul total de structuri

hoteliere situate pe coasta românească a Mării Negre prezintă pe site-ul propriu oferta/lista de

preţuri actualizată, în timp ce, din nou, unitățile similare de pe litoralul bulgăresc arată că au

înţeles ceva mai bine importanţa comunicării în rândul potenţialilor clienţi ce vizitază site-ul,

a unei imagini clare a planului tarifar practicat (77,16%).

Cu adevărat interesant şi, pe alocuri, îngrijorător este faptul că mult mai multe unităţi

hoteliere (80,33%) situate în staţiunile de litoral din România oferă posibilitatea utilizatorilor

de a face rezervări online, prin intermediul unui formular, deşi doar 65,73% din totalul

unităţilor analizate duc o politică de comunicare clară şi la timp a tarifelor practicate. Această

situaţie, uşor paradoxală, o întâlnim şi în cazul unităţilor de pe litoralul bulgăresc, însă în

acest caz decalajul este mult mai mic, puţin peste 4 procente.

Din punct de vedere al integrării pe site a elementelor Social Media, de tipul

Facebook Like Box, Social Media Tabs cu diferite butoane de “Sharing” ce ajută la

diseminarea mesajelor transmise de către companie, rezultatele sunt, din nou, ceva mai

favorabile în cazul structurilor hoteliere bulgăreşti, căci 55,7% dintre acestea, au înţeles

modul în care funcţionează aceste elemente şi cum pot ele ajuta la îmbunătăţirea activităţii

unităţii, spre deosebire de cazul litoralului românesc, acolo unde procentajul hotelurilor care

au implementat pe site astfel de elemente atinge doar 50%.

Structurile hoteliere de pe litoralul din România par să acorde o mai mare importanţă

prezenţei active pe Facebook comparativ cu operatorii turistici din zona de litoral a Bulgariei.

Deşi din punct de vedere al simplei prezenţe pe această reţea de socializare, situaţia generală

este extrem de echilibrată, structurile hoteliere româneşti par să înţeleagă ceva mai bine faptul

că în contextul economic actual, prezenţa unei afaceri pe reţelele de socializare a devenit

condiţie obligatorie în vederea asigurării competitivităţii, însă nu este nici pe departe de

ajuns. Mult mai importantă este o comunicare activă în Social Media, prin care businessul să

comunice nu doar cu clienţii deja existenţi ci şi cu prietenii şi contactele lor.

Rezultatele obţinute în urma prezentei cercetări la nivelul celor două zone de litoral

sunt în aceeaşi notă cu informaţiile furnizate de Comisia Europeană prin Digital Scoreboard,

care arată că România înregistrează rezultate mai slabe comparativ cu ţara vecină în ceea ce

priveşte implementarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii la nivelul

structurilor de primire turistică şi alimentaţie. Deşi analiza în dinamică arată, în multe dintre

cazuri, că decalajele dintre cele două destinaţii se restrâng uşor de la an la an, totuşi trebuie

remarcat că interesul operatorilor bulgari cu privire la cunoaşterea implicaţiilor NTIC şi

utilizarea acestora pentru dezvoltarea turismului şi dobândirea competitivităţii pe piaţa

internaţională rămâne, în continuare, mai pronunţat decât în cazul ţării noastre. Mai mult,

decidenții bulgari înţeleg, în continuare, mai bine, că avantajele competitive ale zonei de

litoral trebuie semnalate pe piaţa internaţională prin strategii care să asigure transmiterea

indiciilor şi semnalelor către un public cât mai numeros şi mai diversificat.

Page 21: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

21

Prin intermediul ultimului capitol intitulat “Studiu socio-statistic privind percepţia

hotelierilor de pe litoralul românesc asupra implicaţiilor NTIC în sporirerea

competitivităţii turistice” ne-am propus să determinăm modalitatea de gândire a hotelierului

român în raport cu rolul pe care îl au noile tehnologii informaţionale în creşterea

competitivităţii turistice, dar şi felul în care se poziţionează acesta faţă de aceste noutăţi

tehnologice cu implicaţii din ce în ce mai vizibile în industria turismului. Cu alte cuvinte,

obiectivul fundamental al cercetării aplicative din ultimul capitol vizează delimitarea

opiniilor hotelierilor români ce activează în zona de litoral a Mării Negre privind implicațiile

directe şi indirecte ale NTIC în creșterea competitivității turistice a structurilor hoteliere și

destinațiilor turistice în ansamblu. Pentru atingerea obiectivului propus, am demarat un studiu

socio-statistic la nivelul structurilor de primire turistică (categoria hoteluri clasificate) situate

în staţiunile litoralului românesc: Mamaia/Mamaia Nord, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti,

Neptun-Olimp, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Mangalia-Saturn şi Vama Veche. Am ales ca

demersul de cercetare să fie orientat preponderent pe o categorie specifică de subiecţi,

formată din lucrători din domeniul hotelier (personal din front-office, manageri de rezervări,

responsabili de marketing, directori generali etc.).

Pe lângă obiectivul fundamental, cercetarea se articulează şi în jurul următoarelor

obiective secundare:

1. Identificarea celor mai importante canale de distribuţie utilizate de structurile

hoteliere din zona de litoral în vederea generării de rezervări.

2. Aprecierea rolului pe care îl au canalele de distribuţie electronică în dobândirea de

către hoteluri a unei poziţii competitive pe piaţă.

3. Determinarea măsurii în care structurile hoteliere din zona de litoral a României aleg

să angajeze personal specializat în domeniul marketing-ului pe internet, în vederea

sporirii competitivităţii pe piaţă.

4. Delimitarea poziţiei pe care o ocupă ansamblul noilor tehnologii informaţionale şi de

comuncaţii între celelalte forme de promovare utilizate de structurile hoteliere supuse

cercetării.

5. Investigarea infrastructurii NTIC şi a gradului de adaptabilitate la aceasta, manifestat

de structurile hoteliere din zona de litoral a României.

Ipotezele generale de la care pornim în demersul nostru sunt următoarele:

Preambul: Datele statistice furnizate de Comisia Europeană17

arată că ponderea

vânzărilor online de produse şi servicii turistice în totalul vânzărilor înregistrate de structurile

de primire şi alimentaţie de pe teritoriul României este printre cele mai scăzute la nivel

european. Considerăm totuşi că în cazul structurilor hoteliere de litoral situaţia este totuşi

puţin diferită.

Ipoteza nr. 1: Cele mai importante canale de distribuţie pentru hotelurile de pe

litoralul românesc sunt aşa-numitele OTA-uri (Online Travel Agencies) precum

Booking.com sau Expedia, respectiv canalul direct reprezentat de rezervările recepţionate

telefonic sau prin e-mail şi cele prin intermediul site-ului web.

Ipoteza nr. 2: În ciuda faptului că instrumentele online, cât şi OTA-urile câştigă tot

mai mult teren raportat la volumul de rezervări generate, apreciem că, în prezent, aceste

17

Importanţa noilor tehnologii informaţionale este subliniată şi de numeroase organizaţii internaţionale care au

realizat rapoarte speciale prin care analizează în detaliu stadiul actual al adoptării NTIC şi influenţa acestora

asupra competitivităţii economice generale, sau chiar a activităţii turistice din diferite ţări. Dintre aceste

organizaţii enumerăm doar cu titlu de exemplu: Forumul Economic Mondial, Institutul Internaţional pentru

Dezvoltarea Managementului, Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii şi Comisia Europeană prin

EUROSTAT.

Page 22: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

22

canale de distribuţie nu sunt percepute ca surse generatoare de avantaje competitive. Cele mai

multe dintre unităţile hoteliere din zona de litoral a României îşi fundamentează strategiile de

distribuţie bazându-se într-o proporţie mare pe canalul direct (rezervări la recepţie sau prin

email şi telefonic).

Preambul: O practică des întâlnită în cadrul structurilor de primire turistică este

aceea a utilizării personalului din diferite departamente, inclusiv pentru a implementa şi

asigura mentenanţa tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Apreciem că acest

fenomen este ceva mai des întâlnit în România.

Ipoteza nr. 3: Structurile hoteliere din zona de litoral a României aleg de puţine ori să

angajeze personal specializat în domeniul marketing-ului pe internet, în vederea sporirii

competitivităţii pe piaţă.

Ipoteza nr.4: În cazul structurilor hoteliere situate pe litoralul românesc, noile

tehnologii informaţionale şi de comunicaţii ocupă o poziţie medie (prin prisma popularităţii)

în ansamblul formelor de promovare turistică utilizate. Prin urmare, plecăm de la premisa că

NTIC nu reprezintă, în acest moment, instrumente aflate în topul preferinţelor de utilizare.

Preambul: Din rezultatele analizelor anterioare cu ajutorul datelor colectate din surse

secundare, desprindem ideea că, prin prisma disponibilităţii şi utilizării infrastructurii

TIC/NTIC, România se clasează, de cele mai multe ori, pe ultimele poziţii în clasamentul

regional CEE-UE. Spre exemplu, datele EUROSTAT arată că, atât România, cât şi ţara

vecină Bulgaria, sunt ţările cu cele mai mari deficienţe în ceea ce priveşte implementarea

noilor tehnologii la nivelul structurilor de primire turistică şi alimentaţie.18

Ipoteza nr. 5: Din perspectiva structurilor hoteliere româneşti, infrastructura NTIC şi

gradul general de adaptabilitate la aceasta se rezumă, de cele mai multe ori, la deţinerea unui

site web propriu şi la prezenţa pe reţelele de socializare. În aceste condiţii, considerăm că

gradul general de adoptare a celorlalţi vectori NTIC este mult mai scăzut, comparativ cu

gradul de prezenţă online prin intermediul site-urilor web şi Social Media.

Ipoteza nr. 6: Hotelierii chestionaţi sunt de părere că NTIC reprezintă într-o măsură

mai mare un factor determinant al competitivităţii structurilor hoteliere, decât un factor

determinant al competitivităţii destinaţiilor turistice în ansamblu.

Având în vedere obiectivul fundamental urmărit, am ales să utilizăm chestionarul ca

instrument de cercetare. Acesta a fost conceput şi consolidat gradual după ce au fost

consultate, în prealabil, şi alte studii ale fenomenului, atât ale autorilor români, cât mai ales

cele ale autorilor din literatura de specialitate internaţională.

Structura chestionarului a fost elaborată în patru secţiuni:

Secţiunea I – Informaţii generale despre hotel şi respondent;

Secţiunea II – Implicaţiile NTIC în activitatea de marketing a hotelului;

Secţiunea III – Infrastructura NTIC a hotelurilor chestionate;

Secţiunea IV – Implicaţiile NTIC în creşterea competitivităţii turistice a structurilor

hoteliere şi destinaţiilor turistice în ansamblu.

Secţiunea I cuprinde un număr de 9 itemi şi are ca scop colectarea de informaţii

generale despre hotelul respondent, cu privire la:

Denumirea hotelului (solicităm numele unității pentru a ține o evidență clară a

respondenților și pentru a evita situațiile de dublu răspuns);

Clasificarea oficială a hotelului în funcţie de numărul de stele;

Numărul de angajaţi ai hotelului;

Dimensiunea hotelului prin prisma numărului de camere;

Vechimea hotelului pe piaţă;

18

Consultând datele puse la dispoziţie şi de celelalte organizaţii amintite deja, am constatat că, în linii mari,

rezultatele EUROSTAT sunt confirmate.

Page 23: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

23

Tipul de management hotelier practicat (hotel independent, hotel de lanţ, hotel ce

aparţine unui grup de hoteluri independente etc.);

Piaţa ţintă a hotelului (piaţa internă, piaţa externă);

Poziţia deţinută de respondent;

Vechimea în muncă a respondentului.

Această secţiune cuprinde întrebări introductive, majoritatea fiind întrebări închise cu

răspuns multiplu, dar și o întrebare deschisă, cu câmp de informaţie, pentru determinarea

poziției deținută de respondent în cadrul hotelului.

Secţiunea II cuprinde un număr de 5 întrebări cu trimitere la:

Cele mai importante canale de distribuţie utilizate de către hotelurile chestionate şi

locul canalelor de distribuţie online în ansamblul general;

Canalele de distribuţie care asigură cel mai important avantaj competitiv în raport cu

concurenţa;

Existenţa în cadrul hotelurilor a unui responsabil cu activitatea de marketing pe

internet;

Cele mai importante forme de promovare utilizate de hotelurile chestionate şi locul

instrumentelor online în ansamblul general.

Dintre aceste 5 întrebări, 3 sunt structurate sub forma unei matrici de răspuns,

totalizând un număr total de 23 de itemi, a căror răspunsuri pot fi măsurate cu ajutorul unei

variante a scalei ordinale şi anume „diferenţiala semantică”, respondentul trebuind să acorde

fiecărui item un punctaj pe o scară de la 1 la 5, corespunzătoare calificativului care, în opinia

lui, este cel mai reprezentativ. Celelalte două întrebări sunt închise, cu alegere multiplă.

Secţiunea III cuprinde un set de 11 itemi dihotomici şi are ca scop determinarea

gradului de adaptabilitate a hotelurilor chestionate la noile tehnologii informaționale și de

comunicații din sfera turismului prin:

Utilizarea sistemelor informatice de tip CRM (Customer Relationship Management),

prin care hotelul poate analiza informaţii despre clienţi, pentru a putea lua ulterior

decizii de marketing;

Utilizarea sistemelor informatice pentru ţinerea evidenţei contabile;

Utilizarea sistemelor informatice pentru Email Marketing;

Utilizarea sistemelor informatice pentru gestiunea rezervărilor (softuri de gestiune

hotelieră);

Deţinerea unui website propriu de prezentare, rezervare etc.;

Utilizarea softurilor specializate de facturare;

Utilizarea reţelelor de socializare pentru promovare, relaţii publice;

Asigurarea de acces liber la internet prin conexiuni cu fir şi wireless.

Secţiunea IV urmăreşte prin intermediul a 25 de afirmaţii percepţia hotelierilor de pe

litoralul românesc cu privire la implicațiile NTIC în creșterea competitivității turistice a

structurilor hoteliere și destinațiilor turistice în ansamblu. Secțiunea este la rândul ei

structurată în trei subsecţiuni astfel:

NTIC ca factor dinamizator al activității de marketing hotelier (MKT);

NTIC ca factor dinamizator al activității de management hotelier (MNG);

Un set de 5 itemi generali, cu rol în emiterea unor concluzii preliminare (GEN).

Pentru măsurarea răspunsurilor din cadrul acestei secțiuni, s-a utilizat o variantă a

scalei ordinale şi anume „diferenţiala semantică”, respondentul trebuind să acorde fiecărei

afirmaţii un punctaj pe o scară de la 1 la 5, corespunzătoare calificativului care, în opinia lui,

este cel mai reprezentativ (1 echivala cu răspunsul „nu sunt deloc de acord”, iar 5 – „sunt

complet de acord”). Toți itemii utilizați în această secțiune sunt de opinie și încearcă să

surprindă poziţia subiectului în raport cu fenomenul studiat. Totodată, itemii ultimei secțiuni

Page 24: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

24

încearcă să surprindă atitudinile, credințele subiecților cu privire la implicațiile noilor

tehnologii informaționale și de comunicații în eforturile de sporire a competitivității turistice.

Pentru buna desfăşurare a prezentei cercetări aplicative, am mizat pe participarea

activă a următoarelor categorii de persoane:

Respondenţii – reprezentanţii structurilor hoteliere vizate, atât în faza de pre-testare, cât

şi în faza de aplicare a chestionarului:

o Etapa de pre-testare (25 de reprezentanţi a unor unităţi hoteliere din judeţele

Suceava (7), Botoşani (5), Iaşi (8) şi Neamţ (5));

o Etapa de aplicare a chestionarului final (157 de reprezentanţi ai structurilor

hoteliere din zona de litoral a României).

Operatorul (persoana care a aplicat chestionarul atât în faza de pre-testare, cât şi în faza

de anchetă finală);

Grupul de specialişti care a contribuit la validarea instrumentului de cercetare şi care a

supervizat întregul demers, în diferite faze ale acestuia:

o 2 economişti din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava;

o 1 economist din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti;

o 1 economist din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;

o 1 economist din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu;

o 1 statistician din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.

Iniţial, chestionarul conceput a beneficiat de o testare-pilot pe un eşantion de 25 de

hotelieri din județele Suceava, Botoșani, Neamţ și Iași. Rolul pre-testării a fost acela de a

asigura claritatea şi caracterul cuprinzător al întrebărilor din chestionar, identificarea

întrebărilor ce conţin anumite erori de formulare ce pot genera răspunsuri vagi, ambigue sau

chiar incorecte din punct de vedere statistic, determinarea dimensiunii optime a

chestionarului şi a timpului necesar respondentului pentru a răspunde la toate întrebările.

Având în vedere obiectivul general urmărit, în faza iniţială, am optat pentru metoda

de cercetare pe bază de anchetă indirectă. În acest sens, chestionarul a fost urcat pe platforma

www.isondaje.ro, iar ulterior a fost distribuit spre completare prin poşta electronică.

Întrucât numărul de răspunsuri obţinut nu a fost mulţumitor, am decis să continuăm

ancheta într-o maniera directă. Astfel, în perioada 29 iunie – 06 iulie, am efectuat, personal,

o deplasare pe teren în toate staţiunile de litoral vizate în faza iniţială a cercetării şi am vizitat

nu mai puţin de 123 de unităţi hoteliere. Printr-o selecţie raţională, pe baza presupunerilor

personale asumate şi a rezultatelor din prima etapă a anchetei indirecte, am cuprins doar acele

unităţi de observare care au fost relevante, din punct de vedere al informaţiilor utilizate,

pentru domeniul investigat. Mai exact, am ales toate unităţile hoteliere care s-au regăsit pe

lista unităţilor care nu au răspuns solicitării prin e-mail sau pentru care nu am găsit o adresă

de email în urma căutărilor succesive pe Google. În majoritatea cazurilor solicitarea de

completare a chestionarului a fost adresată direct personalului din front-office.

În urma celor 123 de solicitări adresate, rata de răspuns a fost de 77,2%. Mai exact,

am reuşit să obţinem un număr total de 95 răspunsuri. În urma analizei chestionarelor

completate, au fost elimitate cele completate superficial, iar numărul final de răspunsuri

valide a rămas la 89. Având în vedere răspunsurile unice primite în etapa anchetei indirecte şi

a cele directe, a reieşit un număr total de 157 răspunsuri valide, ce au constituit baza pentru

prelucrarea şi interpretarea datelor.

Rezultatele analizelor statistice au indicat că percepţia privind importanţa utilizării

metodelor online este semnificativ mai puternică decât a metodelor tradiţionale, iar hotelierii

cred de asemenea că, contribuţia canalelor de distribuţie online în vederea obţinerii unui

avantaj competitiv mai ridicat este semnificativ mai mare în comparaţie cu a celor

tradiţionale.

Page 25: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

25

Parcurgând paşii spre o analiză şi mai profundă am găsit că nu există o corelaţie între

importanţa declarată de hotelieri atribuită canalelor de distribuţie tradiţionale în vederea

generării de rezervări şi numărul de stele deţinute de hoteluri. De asemenea, există o corelaţie

pozitivă între nivelul de clasificare al hotelurilor şi importanţa utilizării canalelor de

distribuţie online pentru generarea de rezervări.

În plus, nu am găsit ar exista o corelaţie semnificativă între nivelul de clasificare al

hotelurilor şi perecpţia privind contribuţia canalelor de distribuţie traditionale în vederea

obţinerii unui avantaj competitiv, dar în schimb am găsit corelaţii semnificative în cazul

canalelor online. Apoi, pe de o parte am găsit că există o corelaţie pozitivă între percepţia

privind importanţa utilizării canalelor de distribuţie tranditionale, atât privind importanţa lor

în generarea de rezervări cât şi în creşterea competitivităţii structurilor hoteliere şi numărul de

camere. Pe de altă parte, rezultatele indică că nu există o corelaţie între mărimea hotelurilor

prin prisma numărului de camere şi metodele de distribuţie online nici când e vorba de

importanţa acestor canele în generarea de rezervări şi nici în sporirea competitivităţii

structurilor hoteliere. Aceste rezultate par să contrazică rezultatele de mai sus în care canalele

online erau favorite.

În plus, am găsit că există diferenţe semnificative între canalele individuale de

distribuţie (fără a ţine cont de clasificarea tradiţional, online) atât în privinţa percepţiei

privind importanţa generării de rezervări, cât şi privind percepţia privind creşterea

competitivităţii.

De asemenea, există o diferenţă semnificativă între popularitatea metodelor de

promovare online şi cele tradiţionale. Metodele online sunt mult mai populare. Însă foarte

interesant este un alt aspect şi anume faptul că hotelierii care au ca ţintă piaţa românească

sunt mai adaptaţi la tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii decât cei care au ca ţintă

piaţa din străinătate.

Apoi, hotelierii au fost de acord că tehnologiile informaţionale trebuie folosite în

unele domenii de activitate mai mult decât în altele.

În final, cercetarea a găsit că există o corelaţie între vechimea hotelului şi percepţia

privind contribuţia canalelor online la creşterea competivităţii, însă aceste date trebuie

interpretate cu prudenţă cel puţin în cazul acestui rezultat semnificativ, deoarece valoarea lui

p este mai mare decât 0.01, ceea ce ne sugerează ca ar fi nevoie de un studiu replică.

Concluzii ale cercetării aplicative

În general, percepţia hotelierilor români este că metodele online sunt mai importante

şi mai competitive. Clasificarea structurilor hoteliere prin prisma numărului de stele nu

corelează cu metodele traditionale de distribuţie, nici cand este vorba de importanta lor pentru

generarea de rezervări şi nici pentru creşterea competitivităţii. În acelaşi timp, canalele de

distribuţie online corelează semnificativ cu numărul de stele pentru obţinerea unei

competitivităţi mai mari, cu importanţa lor în ceea ce priveşte generarea de rezervări, ceea ce

indică foarte clar că percepţiile sunt mai degrabă favorabile canalelor online şi nu celor

tradiţionale.

Rezultatele par contradictorii privind relaţia dintre mărirea structurilor hoteliere prin

prisma numărului de camera deţinute şi importanţa acordată canalelor online şi celor

tradiţionale, în ceea ce priveşte generarea de rezervări sau pentru sporirea competitivităţii,

însă la o analiză mai atentă se pare că rezultatele sunt logice şi corecte. În fond, calitatea

serviciilor hoteliere se exprimă mai bine prin numărul de stele decât prin numărul de camere,

iar mărimea structurilor hoteliere se măsoară prin numărul de camere şi nu prin numărul de

stele. Ceea ce înseamnă că numărul de stele este un indicator pentru calitatea serviciilor

hoteliere, iar numărul de camere este un indicator pentru mărimea structurii hoteliere adică

cantitate. Astfel, privind din nou la corelaţii putem afirma că atunci când se ia în calcul

calitatea structurilor hoteliere, canalele online corelează pozitiv cu numărul de stele deţinute

Page 26: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

26

de hoteluri, dar nu găsim nici o corelaţie cu canalele de distribuţie tradiţionale. Pe de altă

parte, dacă se ia în calcul cantitatea, adică mărimea structurilor hoteliere, atunci vom găsi

corelaţii pozitive între numărul de camere şi canalele tradiţionale de distribuţie. Rezumând în

cuvinte mai simple, atunci când hotelierii au în minte calitatea, cresc în importanţă şi

competitivitate canalele online de distribuţie, iar când au în minte cantitatea cresc în

importanţă şi competitivitate canalele tradiţionale.

Am găsit că metodele de promovarea online sunt aproximativ de două ori mai

populare decât metodele de promovare tradiţionale. În plus, faptul că hotelierii care au ca

ţintă piaţa românească declară o adaptabilitate mai mare la tehnologiile informaţionale şi de

comunicaţii decât cei care au ca ţintă piaţa din străinătate, se poate explica prin dezechilibrul

numeric dintre grupul hotelurilor care au ca ţintă piaţa românească (N = 106) şi cele care au

ca ţintă piaţa din străinătate (N = 35). Această ipoteză ar trebui în orice caz reverificată, mai

ales că valoarea lui p este .025, valoare semnificativă dar care necesită o replicare.

Page 27: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

27

Concluzii finale ale tezei de doctorat

În prezenta lucrare am plecat de la premisa că pentru o evaluare cât mai completă a

gradului de competitivitate turistică a unei destinaţii este nevoie de o serie complexă de

analize bazate pe date concrete. Asumându-ne riscul de a ne fi criticate ideile, reiteram faptul

că suntem adepţii unei evaluări preponderent cantitative în detrimentul abordărilor strict

calitative. De altfel, literatura de specialitate din ţara noastră, în special cea care tratează teme

legate de potenţialul turistic al României, are tendinţa a de fi, de multe ori, subiectivă şi de a

supraevalua, poate involuntar, elementele de potenţial analizate. De asemenea, discuţiile din

spaţiul public pun, de multe ori, pe primul loc „potenţialul de neegalat al ţării”, fiind astfel

parte la un laudatio general adresat resurselor naturale şi culturale ale României. Mare parte

din aceste dezbateri au ca finalitate exprimarea unei idei cu care, cel mai probabil, ne-am

obişnuit deja: „potenţialul turistic al României nu este suficient exploatat”. Din punctul

nostru de vedere, astfel de discuţii pleacă de la o premisă greşită şi anume, aceea că România

are un potenţial natural şi antropic de neegalat, iar acest potenţial trebuie exploatat intensiv.

Ceea ce dorim să subliniem nu este nici pe departe ideea că România n-ar avea potenţial

turistic, ci doar faptul că, din punctul nostru de vedere, atât analiza resurselor naturale, cât şi

cea a resurselor culturale care întregesc tabloul potenţialului turistic al unei ţări, trebuie făcută

cu mare atenţie şi într-o manieră nepărtinitoare, pe cât posibil, în comparaţie cu alte ţări. În

condiitile în care o analiză calitativă ar fi, din start, supusă subiectivităţii, am propus o

abordare cantitativă de evaluare care, făcând abstracţie de propriile ei limite, poate prezenta,

credem noi, într-o manieră ceva mai obiectivă starea reală a potenţialului turistic al României.

Astfel vom constata că România are, într-adevăr, un potenţial turistic destul de bogat, însă nu

atât de bogat precum a multor alte ţări din lume, în condiţiile în care luăm în calcul faptul că

la nivel mondial România este plasată în a doua jumătate a clasamentului, în cazul

potenţialului natural şi pe locul 49 din 184 de ţări, în cazul potenţialului cultural.

Mai mult decât atât, prin prezenta lucrare am încercat să arătăm că discuţiile privind

competitivitatea turistică a ţării nu trebuie să se rezume doar la elementele de potenţial

natural şi antropic. Pentru ca o ţară să poată fi competitivă din punct de vedere turistic pe

piaţa internaţională este nevoie şi de o infrastructură generală şi turistică dezvoltată, un mediu

de afaceri deschis şi atractiv pentru investitori, o legislaţie stabilă, un nivel ridicat al

securităţii populaţiei locale şi turiştilor, un sistem medical performant şi pregătit ori de câte

ori este nevoie pentru a interveni în situaţii limită, o piaţă eficientă a forţei de muncă şi

resurse umane bine pregătite (nu doar calificate), o infrastructură tehnologică şi de

comunicaţii performantă ș.a.

Aceste elemente au fost analizate în cadrul primei părţi a lucrării, prin comparaţie cu

rezultatele înregistrate de alte zece ţări membre UE din Centrul şi Estul Europei. Rezultatele

analizei comparative arată că ţara noastră nu excelează la niciunul din capitolele enumerate.

Comparativ cu majoritatea ţărilor din regiune, România înregistrează deficiențe mai mari în

ceea ce priveşte mediul de afaceri, nivelul general de siguranţă şi securitate, sistemul de

sănătate publică, resursele umane, gradul de pregătire tehnologică, sustenabilitatea mediului

şi infrastructura de transport (în special rutieră şi pe cale ferată). Rezultate medii la nivel

regional sunt înregistrate în ceea ce priveşte deschiderea internaţională, potenţialul turistic

natural şi cultural, infrastructura turistică şi preţ. De altfel, prin prisma tarifelor România este

una dintre cele mai bine poziţionate țări la nivel European, ceea ce, din punctul nostru de

vedere, nu reprezintă neapărat un punct forte pe termen lung, mai ales dacă luăm în calcul că

salariile din turismul românesc sunt printre cele mai scăzute în ansamblul economiei. Mai

mult decât atât, ponderea încasărilor din turism la formarea PIB este una dintre cele mai

scăzute la nivel european. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, România, în calitate de

Page 28: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

28

destinaţie turistică, trebuie să găsească alte domenii în care să devină competitivă pe piaţa

internaţională, înainte de preţ. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda preţurilor relativ scăzute

pentru serviciile turistice, numărul de sosiri de turişti străini în destinaţiile româneşti este

printre cele mai mici din regiune, iar durata medie de şedere a turiştilor din străinătate este de

aproximativ 2 zile, sub cea înregistrată în toate celelalte ţări UE din Centrul şi Estul Europei.

Creşterea concurenţei a fost resimţită pe deplin, din punct de vedere turistic, de către

România atunci când staţiunile turistice de pe litoralul bulgăresc au început să devină extrem

de competitive şi atractive pe piaţa românească. Dacă în România nu s-a cristalizat până în

momentul de faţă o nişă sau o formă de turism predominantă, Bulgaria s-a remarcat în timp

ca destinaţie turistică de litoral, segment care atrage an de an circa 65% dintre toţi turiştii care

vizitează ţara. În cazul turismului de litoral diferenţele între cele două ţări au început să apară

şi să se accentueze treptat, după Revoluţie, când modul de gestionare, promovare şi

dezvoltare a patrimoniului turistic de pe coasta Mării Negre şi, implicit, a activităţii turistice

în sine, a cunoscut o evoluţie diferită. Diferenţele se văd şi astăzi dacă luăm în calcul faptul

că pe litoralul bulgăresc sosesc anual în structurile de primire turistică între 1,8 şi 1,9

milioane de turişti dintre care aproximativ 85% turişti străini, în timp ce în România sosesc

anual în unităţile cu funcţiuni de primire turistică aproximativ 900 de mii – 1 milion, dintre

care maxim 4% reprezintă turiştii sosiţi din străinătate.

Din nefericire pentru România, conform Consiliului Mondial al Turismului şi

Călătoriilor, nici estimările pentru următorii zece ani nu sunt atât de încurajatoare pentru a

putea crede că turismul ar putea deveni în viitor o activitate care să susţină economia

naţională. Doar investiţiile sunt cele ce ar putea să-i ofere României un parcurs interesant în

contextul european actual. În condiţiile în care există disparităţi evidente în ceea ce priveşte

atât infrastructura, cât şi contribuţiile relative ale turismului la economia naţională a ţărilor

din regiune, România trebuie să se plaseze cât mai bine pentru a valorifica cererea turistică

prognozată, de aceea este necesar ca în contextul concurenţei internaţionale, investiţiile din

turism să fie inteligente şi cât mai bine direcţionate. Pentru realizarea de investiţii inteligente

este nevoie de o colaborare strânsă între sectorul public şi privat din turism şi din domeniile

conexe, dar şi de realizarea unor eforturi în a deveni atractivă ca ţară pentru investitorii

străini. Considerăm că eliberarea barierelor în dezvoltarea infrastructurii turistice şi a celei

generale poate contribui la câştigarea unei poziţii puternice şi competitive a turismului

românesc pe piaţa internaţională.

Promovarea imaginii turistice din România se află încă într-un stadiu incipient,

comparativ cu acțiunile derulate de alte țări. În primul rând este nevoie de o creștere a

eforturilor de promovare, dar și o mai bună gestionare a campaniilor care se lansează, a

producției de materiale (flyere, cataloage, hărți etc.), a site-urilor oficiale de promovare a

României turistice, punându-se accent pe schimbarea imaginii mediatice lipsită de consistenţă

pe care România o are peste hotare.

O altă problemă semnalată de-a lungul timpului este faptul că în literatura de

specialitate, accentul a căzut, de cele mai multe ori, pe potențialul turistic al României și

foarte puțin pe partea de dezvoltare, restructurare sau promovare. Îmbunătățirea

infrastructurii, scăderea corupției, creșterea economică și a nivelului de trai sunt doar câteva

dintre elementele principale care trebuie luate în considerare pentru a crea condițiile necesare

în vederea dezvoltării durabile a turismului. Fără dezvoltarea durabilă a tuturor domeniilor

este imposibil să se pună pilonii unei dezvoltări durabile în sectorul turismului.

Mai mult decât atât, considerăm că este imperios necesară maximizarea eforturilor de

înţelegere, adoptare şi utilizare a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii (NTIC)

în vederea dezvoltării şi modernizării proceselor de marketing şi management la nivel de

organizaţie de afaceri sau destinaţie turistică, mai ales în contextul actual în care turismul

este un sector ce se bazează în mod intensiv pe informaţie și comunicare. Astăzi, NTIC

Page 29: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

29

reprezintă un factor-cheie pentru destinaţiile dezvoltate dar mai ales pentru cele în curs de

dezvoltare în organizarea și promovarea ofertei lor de turism pe pieţele internaţionale,

interacţionând în permanenţă în mod direct cu consumatorii şi distribuitorii de servicii

turistice.

Considerăm că rolul NTIC în sporirea competitivităţii se materializează, în primul

rând, prin apariţia unor tehnologii ultramoderne care sunt astăzi intensiv utilizate în

activitatea agenţiilor de turism, firmelor de transport sau structurilor de primire turistică

(sisteme globale de distribuţie, software-uri de gestiune hotelieră, platforme de rezervări B2C

etc.), iar în doilea rând, prin influenţa exercitată asupra factorilor determinanţi ai

competitivităţii (management, marketing, resurse umane, preţ, sustenabilitate, accesibilitate,

inovaţie etc.). Cu alte cuvinte, aşa cum am susţinut şi pe parcursul prezentei lucrări, suntem

adepţii ideii conform căreia NTIC exercită o influenţă directă, cât şi una indirectă asupra

competitivităţii turistice.

Aşa cum am putut observa în cadrul materialului, de departe cel mai mare impact

asupra turismului l-a avut internetul şi instrumentele sale de informare şi comunicare, datorită

acoperirii globale şi implicaţiilor sale în creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului

informaţional. Totodată, internetul a schimbat drastic modul de distribuţie a produselor şi

serviciilor turistice, a schimbat structura pieţelor, a modificat raporturile concurenţiale şi a

determinat, în anumite limite, competitivitatea diferitelor destinaţii turistice de pe mapamond.

Prezența pe internet a oricărei destinaţii turistice a devenit astfel, nu numai necesară, ci şi

imperativă, mai ales în condiţiile în care turismul este un domeniu extrem de dinamic şi

sensibil. Mai mult decât atât, înţelegerea oportunităților aduse de internet în industria

turismului ar trebui să devină o prioritate inclusiv pentru autoritățile publice la nivel local,

regional şi naţional din toate ţările în care există pretenţia ca turismul să devină un sector

economic competitiv. Aşa cum am menţionat de nenumărate ori în cadrul lucrării, pe lângă

înţelegerea oportunităţilor generate de noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii,

adoptarea şi punerea în aplicare a acestora devine crucială pentru supraviețuire, dar mai ales

pentru dezvoltare şi sporire a competitivităţii turistice.

Importanţa noilor tehnologii informaţionale este subliniată şi de numeroase

organizaţii internaţionale care au realizat rapoarte speciale prin care analizează în detaliu

stadiul actual al adoptării NTIC şi influenţa acestora asupra competitivităţii economice

generale, sau chiar a activităţii turistice din diferite ţări. În urma analizei datelor puse la

dispoziţie de Forumul Economic Mondial, Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea

Managementului, Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii şi Comisia Europeană prin

EUROSTAT, concluzionăm prin a afirma că decalajul dintre România şi celelalte ţări din

regiunea CEE-UE din punct de vedere al competitivităţii turistice este determinat, într-o

oarecare măsură, şi de nivelul componentei NTIC, ca pilon în analiza competitivităţii în

turism sau ca factor dinamizator al celorlalţi piloni. Prin prisma disponibilităţii şi utilizării

infrastructurii TIC/NTIC, România se clasează, de cele mai multe ori, pe ultimele poziţii în

clasamentul regional.

Deşi România deţine o reţelistică destul de bine pusă la punct (mai ales în zona

urbană), iar viteza de navigare pe internet este una dintre cele mai bune la nivel european,

rata de penetrare şi utilizare a internetului în populaţia ţării este destul de scăzută comparativ

cu celelalte state din regiune. Acest lucru este explicat de insuficienta dezvoltare a

infrastructurii TIC în zona rurală, cauzată la rândul ei de numeroşi factori precum:

insuficienta dezvoltare economică şi puterea scăzută de cumpărare a populaţiei, dar şi nivelul

relativ scăzut al educaţiei în ceea ce priveşte utilizarea TIC. Deşi avântul tehnologiilor

informaţionale şi de comunicaţii s-a produs după anii 90, deci într-o perioadă în care inclusiv

ţări precum România sau Bulgaria făceau deja parte din economia liberă de piaţă, decalajele

înregistrate în perioada regimului comunist (de natură economică, dar mai ales socio-

Page 30: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

30

culturală), au fost, se pare, greu de recuperat în anii ce au urmat, prin urmare, acest avânt al

tehnologiilor informaţionale s-a produs cu o oarecare întârziere în zona sud-estică a Europei.

Abia în ultimii ani, România a început să înregistreze progrese ceva mai semnificative în ceea

ce priveşte accesul populaţiei la Internet, reducând decalejele faţă de celelalte ţări europene.

Românii beneficiază de o acoperire largă a conexiunii la internet rapid în zonele urbane, iar

utilizarea internetului mobil este în creştere. Totuşi, în ciuda acestor evoluţii, rata de

digitalizare a economiei, inclusiv a serviciilor publice, precum și nivelul de competențe

digitale sunt încă reduse în România comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene.

Gradul ceva mai scăzut de înţelegere şi utilizare a NTIC la nivelul populaţiei se

răsfrânge şi asupra afacerilor din turism. Spunem asta întrucât rezultatele analizei realizate în

cadrul prezentei lucrări arată că, atât România, cât şi ţara vecină Bulgaria, sunt ţările cu cele

mai mari deficienţe în ceea ce priveşte implementarea noilor tehnologii la nivelul structurilor

de primire turistică şi alimentaţie. Astfel, cele două ţări ocupă ultimele locuri la nivel regional

în ceea ce priveşte gradul de dotare al angajaţilor cu dispozitive mobile, gradul de utilizare a

NTIC pentru realizarea de vânzări online, ponderea structurilor de primire turistică şi de

alimentaţie care oferă training angajaţilor pentru îmbunătăţirea competențelor TIC, ponderea

structurilor de primire turistică şi de alimentaţie publică care deţin un site web sau a celor

care utilizează vectorii Social Media etc. Merită remarcat totodată că, spre deosebire de

România, Bulgaria înregistrează totuşi rezultate mai bune la aproape toate aspectele analizate,

ceea ce demonstrează că interesul operatorilor bulgari cu privire la cunoaşterea implicaţiilor

NTIC şi utilizarea acestora pentru dezvoltarea turismului şi dobândirea competitivităţii pe

piaţa internaţională este mai pronunţat decât în cazul ţării noastre.

Rezultatele obţinute în urma cercetării realizate la nivelul celor două zone de litoral

sunt în aceeaşi notă cu informaţiile furnizate de Comisia Europeană prin Digital Scoreboard,

care arată că România înregistrează rezultate mai slabe comparativ cu ţara vecină în ceea ce

priveşte implementarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii la nivelul

structurilor de primire turistică şi alimentaţie. Deşi analiza în dinamică arată, în multe dintre

cazuri, că decalajele dintre cele două destinaţii se restrâng uşor de la an la an, totuşi trebuie

remarcat că interesul operatorilor bulgari cu privire la cunoaşterea implicaţiilor NTIC

rămâne, în continuare, mai pronunţat. Mai mult, decidenții bulgari înţeleg, în continuare, mai

bine, că avantajele competitive ale zonei de litoral trebuie semnalate pe piaţa internaţională

prin strategii care să asigure transmiterea indiciilor şi semnalelor către un public cât mai

numeros şi mai diversificat.

O posibilă explicaţie a gradului mai ridicat de conştientizare a importanţei

instrumentelor online pentru creşterea competitivităţii al operatorilor turistici bulgari constă

în schimbarea de mentalitate şi deschiderea semnificativă a economiei şi, implicit, a industriei

turismului, după căderea regimului comunist, către iniţierea şi dezvoltarea de parteneriate

strategice cu marii touroperatori internaţionali – TUI, Thomas Cook, Neckermann, Dertour

sau ITS. Deşi, nu au investit neapărat direct în industria hotelieră din Bulgaria, aceştia au

acordat credite pentru renovări de hoteluri, au garantat fluxuri importante de turişti, au oferit

consultanță privind introducerea pachetelor all inclusive, au schimbat mentalităţi prin

impunerea unor standarde ridicate, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, activitatea de

promovare şi comunicare etc., fapt ce explică, în mare măsură, şi diferenţele în ceea ce

priveşte structura unităţilor pe categorii de clasificare sau a indicilor de competivitate,

respectiv a fluxurilor anuale de turişti.

Aceeaşi analiză în dinamică, pentru perioada 2015-2017, ne permite să afirmăm, încă

cu o oarecare reţinere, că nivelul cunoştinţelor managerilor români despre rolul

instrumentelor WEB 1.0 (site web) şi a celor WEB 2.0 (Social Media) pentru creşterea

competitivităţii, este încă relativ modest, dar totuşi pe un trend ascendent. Deşi în decursul

celor trei ani de cercetare, s-au constatat creşteri în ceea ce priveşte vizibilitatea structurilor

Page 31: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

31

de primire turistică in Social Media (în special pe Facebook) şi prin intermediul unui site

web, aceste evoluţii au, în cea mai mare parte, un caracter cantitativ şi mult mai puţin

calitativ. Prin urmare, încă mai sunt foarte multe unităţi hoteliere care trebuie să-şi

fundamenteze o strategie coerentă de promovare şi comunicare în aceste medii.

O lipsă de înțelegere a valorii NTIC în dezvoltarea propriilor întreprinderi, cumulată

cu lipsa capacităţii manageriale şi a dorinţei de a îmbrăţişa schimbarea, va împiedica mulți

operatori din industrie să obțină pe deplin un avantaj competitiv. Cel mai probabil, în rândul

administratorilor/managerilor români din industria ospitalităţii s-a încetăţenit ideea

preconcepută că utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi, implicit, prezenţa activă în

mediul virtual, este doar apanajul marilor hotelieri. Calculul coeficienţilor de corelaţie

Pearson arată totuşi că nu se pot stabili legături evidente între clasificarea unui hotel prin

prisma numărului de stele şi performanţele înregistrate în mediul online. Astfel, putem afirma

că organizaţiile mici din turism pot câştiga mult mai mult de pe urma adoptării şi utilizării

site-urilor web sau reţelelor de socializare. Din punctul nostru de vedere, utilizarea deplină a

acestor capacități nu ar trebui să fie limitată de ambiția, atitudinea sau de situația financiară a

organizaţiei. Ca atare, managerii ar trebui să adopte o abordare mai proactivă prin integrarea

tehnologiilor recent dezvoltate în funcțiile lor zilnice de afaceri, încorporând chiar NTIC în

misiunea lor de afaceri şi în strategiile de sporire a competitivităţii pe piaţa internă şi, de ce

nu, externă. Faptul că turiştii devin din ce în ce mai pretenţioşi, mai informaţi şi mai dornici

de a partaja experienţele de călătorie în spaţiul virtual, va determina, în cele din urmă,

întreprinderile să se alinieze cerinţelor şi să-şi dezvolte o prezenţă online pentru a putea

supravieţui pe piaţă. Totodată, pentru a avea succes pe piaţa internaţională, destinaţiile, prin

organizaţiile de management, trebuie să combine iniţiativa privată cu cea a autorităţilor

publice pentru a favoriza dezvoltarea practicilor de utilizare a noilor tehnologii

informaţionale şi adoptarea lor în toate subsectoarele turismului.

Page 32: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

32

Contribuţii proprii la tema cercetată

Contribuţiile personale la tema abordată, atât în plan teoretic, cât şi în plan practic, pot

fi sintetizate plecând de la principalele aspecte analizate în cadrul demersului de cercetare, de

la metodele de analiză abordate, dar şi de la principalele rezultate ale cercetării astfel:

Realizarea, pe tot cuprinsul lucrării, a unor secţiuni ce tratează în mod punctual

literatura de specialitate privind competitivitatea turistică, factorii determinanţi ai

competitivităţii, noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii şi rolul lor ca factor

determinant al competitivităţii turistice etc. Toate aceste secţiuni se constitie în veritabile

studii centralizatoare a stadiului cunoaşterii raportat la tema de cercetare. În acest sens, au

fost utilizate numeroase surse bibliografice (cărţi de specialitate, articole ştiinţifice, surse

web) aparţinând atât autorilor români, cât mai cu seamă autorilor din străinătate, ce au oferit

rezultate relevante pentru tematica studiată. În completarea acestor surse bibliografice şi

pentru susţinerea ideilor prezentate în cadrul lucrării, au fost utilizate rapoarte oficiale

publicate de diferite organizaţii internaţionale cu implicaţii directe în sfera tematicii abordate

(Forumul Economic Mondial, Comisia Europeană prin EUROSTAT, Institutul Internaţional

pentru Dezvoltarea Managementului, Organizaţia Mondială a Turismului, Organizaţia pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor etc.).

Pentru a putea determina, în mod eficient, natura competitivităţii în sfera turismului,

cercetarea doctorală clarifică, credem noi într-o manieră original, o serie de considerente de

natură conceptuală privind fenomenul competitivităţii, în ansamblu, cu referire la

întreprinderi şi economii naţionale. Baza conceptuală este dezvoltată pe parcursul lucrării

prin clarificări aduse unor termeni precum TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor),

NTIC (Noile Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii), utilizând definiţii unanim

acceptate, dar şi abordări legitime ale altor autori, poate nu la fel de acceptate de teoreticienii

şi practicienii din domeniu. Evident, lucrarea nu ezită să prezinte şi opiniile proprii ale

autorului prezentei cercetări ce au rol de concluzii sau comentarii punctuale asupra ideilor

prezentate.

Cercetarea doctorală prezintă, de asemenea, o sinteză la zi a principalelor tehnologii

informaţionale şi de comunicaţii cu implicaţii directe în sfera turismului. Acestea sunt

descrise pe larg şi, nu se ezită, a se aduce în discuţie rolul acestora în activitatea turististică

(mai cu seamă din punct de vedere al marketingului şi managementului hotelier).

Dezacordul sau lipsa unanimităţii în definirea conceptului de competitivitate a

condus, inevitabil, la dezacorduri şi diferenţe de opinii şi în ceea ce priveşte metodologia de

măsurare a acestui fenomen, tocmai de aceea lucrarea are meritul de a pune în lumină o serie

de astfel de abordări metodologice privind studiul competitivităţii, atât la nivel

microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic.

Ca element de noutate, pentru a pune în lumină implicaţiile noilor tehnologii

informaţionale în sporirea competitivităţii turistice, am abordat două problematici diferite. Pe

de o parte, cunoscând factorii de influenţă ai competitivităţii turistice la nivel de destinaţie şi

organizaţie turistică, am ales să evaluăm modul în care noile tehnologii influenţează aceşti

factori, conducând astfel la sporirea competitivităţii, iar pe de altă parte, am ales să tratăm

NTIC ca factor determinant de sine stătător al competitivităţii turistice.

Cercetarea încearcă şi reuşeşte, credem noi, să ofere un răspuns pertinent la întrebarea

care ne macină: este România o ţară competitivă din punct de vedere turistic? În acest sens,

lucrarea cuantifică rezultatele eforturilor pe care România le depune în vederea sporirii

competitivităţii sale turistice şi realizează, ca noutate, o comparaţie cât se poate de obiectivă a

competitivităţii turistice a României în raport cu alte state emergente din Europa. Pentru a

reuni sub o titulatură comună toate aceste ţări, se utilizează terminologia propusă de

Page 33: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

33

Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care foloseşte abrevierea CEE,

provenind de la ţările din Centrul şi Estul Europei. Pentru a delimita şi mai bine ţările

selectate, am ales să adăugăm abrevierii CEE şi terminaţia – UE, tocmai pentru a clarifica din

start că facem referire la ţările membre ale Uniunii Europene, din Centrul şi Estul Europei.

Tot ca un element de noutate, am preferat să accentuăm analiza comparativă în relaţie cu ţara

vecină, Bulgaria, întrucât atât România, cât şi Bulgaria prezintă numeroase similitudini de

ordin economic, geopolitic, istoric sau chiar geografic. Ipoteza de la care am ales să plecăm

în acest demers de cercetare este faptul că în ciuda acestor similitudini, imediat după anii ’90,

perioada ce a marcat căderea regimului comunist, fenomenul turistic din cele două ţări a

cunoscut o evoluţie divergentă. Pe măsură ce industria turismului din Bulgaria, mai ales cea

din zona de litoral, avea să cunoască o dezvoltare pozitivă, activitatea turistică din România

avea să-şi piardă sistematic din competitivitate, cel puţin în raport cu principalii concurenţi de

la nivel regional. Întrucât întregul demers de cercetare este, în fapt, o abordare de la general la

particular, lucrarea are meritul de a prezenta într-o manieră nepărtinitoare principalele

elemente de competitivitate turistică a celor două zone vecine de litoral.

Elementul de originalitate adus lucrării constă în însăşi abordarea critică a

fenomenului studiat. Am plecat de la premisa că pentru o evaluare cât mai completă a

gradului de competitivitate turistică a unei destinaţii este nevoie de o serie complexă de

analize bazate pe date concrete, fiind astfel adepţii unei evaluări preponderent cantitative în

detrimentul abordărilor strict calitative. Literatura de specialitate din ţara noastră, în special

cea care tratează teme legate de potenţialul turistic al României, are tendinţa a de fi, de multe

ori, subiectivă şi de a supraevalua, poate involuntar, elementele de potenţial analizate, fiind

astfel parte la un laudatio general adresat resurselor naturale şi culturale ale României. Mare

parte din aceste dezbateri au ca finalitate exprimarea unei idei cu care, cel mai probabil, ne-

am obişnuit deja: „potenţialul turistic al României nu este suficient exploatat”. Abordarea

critică a acestui curent, ce pleacă de la o premisă greşită şi anume, aceea că România are un

potenţial natural şi antropic de neegalat, iar acest potenţial trebuie exploatat intensive este

(credem noi), în final, un punct forte al lucrării. Ceea ce dorim să subliniem nu este nici pe

departe ideea că România n-ar avea potenţial turistic, ci doar faptul că, din punctul nostru de

vedere, atât analiza resurselor naturale, cât şi cea a resurselor culturale trebuie făcută cu mare

atenţie şi într-o manieră nepărtinitoare, pe cât posibil, în comparaţie cu alte ţări. În condiitile

în care o analiză calitativă ar fi, din start, supusă subiectivităţii, am propus o abordare

cantitativă de evaluare care, făcând abstracţie de propriile ei limite, poate prezenta, credem

noi, într-o manieră ceva mai obiectivă starea reală a potenţialului turistic al României.

Prin prezenta lucrare am încercat să arătăm că discuţiile privind competitivitatea

turistică a unei destinaţii nu trebuie să se rezume doar la elementele de potenţial natural şi

antropic. Pentru ca o destinaţie turistică să poată fi competitivă este nevoie şi de o

infrastructură generală şi turistică dezvoltată, un mediu de afaceri deschis şi atractiv pentru

investitori, o legislaţie stabilă, un nivel ridicat al securităţii populaţiei locale şi turiştilor, un

sistem medical performant, o piaţă eficientă a forţei de muncă şi resurse umane bine pregătite

(nu doar calificate), o infrastructură tehnologică şi de comunicaţii performantă ș.a.

Am analizat comparativ, pentru o perioadă de 20 ani, industria turistică aceloraşi 11

state membre UE şi am evidenţiat evoluţia circulaţiei turistice din aceste ţări prin intermediul

indicatorilor propuşi de Banca Mondială, dar şi impactul turismului în economie, prin

intermediul indicatorilor propuşi de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor, ce

cuantifică contribuţia directă şi totală a turismului la PIB-ul ţărilor analizate, contribuţia

turismului la ocuparea forţei de muncă etc.

O altă contribuţie proprie este reprezentată de demersul prin care am încercat să

evaluăm gradul de dezvoltare şi utilizare al noilor tehnologii informaţionale, atât în

România, cât şi în celelalte ţări din regiune (Cehia, Croaţia, Polonia, Slovenia, Slovacia,

Page 34: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

34

Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia şi Bulgaria), plecând de la datele furnizate de Forumul

Economic Mondial, Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului şi Uniunea

Internaţională pentru Telecomunicaţii. Pentru ca analiza să fie cât mai completă, am analizat

şi datele furnizate de EUROSTAT prin intermediul rapoartelor Comisiei Europene cu privire

la utilizarea NTIC la nivelul afacerilor din industria turismului. Evident, accentual este pus,

din nou, pe analiza comparativă România – Bulgaria.

Lucrarea cuantifică într-o manieră, credem noi, obiectivă eforturile de sporire a

competitivităţii turistice întreprinse prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de

comunicaţii (NTIC) de către zona de litoral a României şi zona de litoral a Bulgariei, două

destinaţii aflate într-un raport concurenţial, recunoscut şi dezbătut mai degrabă doar de una

dintre părţi şi anume, de către România. Întrucât în rapoartele oficiale ale instituţiilor de la

nivel naţional şi European nu există date concrete cu privire la gradul de înţelegere şi utilizare

a NTIC la nivelul industriei hoteliere de pe coasta Mării Negre, am decis să aprofundăm

această tematică şi să realizăm o analiză cât mai obiectivă şi originală, care să suplinească, pe

cât posibil, golul existent în literatura de specialitate. Analiza comparativă este ceva mai

concentrată pe studiul gradului de utilizare a unui set restrâns de instrumente specifice NTIC,

de către peste 600 de structuri hoteliere amplasate în cele două zone de coastă ale Mării

Negre, în perioada 2015 – 2017.

Un alt merit al lucrării este acela că determină, în ultima parte, modalitatea de gândire

a hotelierului român în raport cu rolul pe care îl au noile tehnologii informaţionale în

creşterea competitivităţii turistice, dar şi felul în care se poziţionează acesta faţă de aceste

noutăţi tehnologice cu implicaţii din ce în ce mai vizibile în industria turismului. Cu alte

cuvinte, printr-un studiu socio-statistic bazat pe un intrument de tip chestionar, am vizat

delimitarea opiniilor hotelierilor români ce activează în zona de litoral a Mării Negre privind

implicațiile directe şi indirecte ale NTIC în creșterea competitivității turistice a structurilor

hoteliere și destinațiilor turistice în ansamblu.

Page 35: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

35

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cărţi de specialitate, articole ştiinţifice, rapoarte oficiale

1. Ahmad, S. Z., Saber, H. (2015) Understanding marketing strategies with particular reference

to small-and medium-sized hotel businesses in the United Arab Emirates. Tourism and

Hospitality Research.

2. Al-Refaie, A. (2015) Effects of human resource management on hotel performance using

structural equation modeling. Computers in Human Behavior, 43.

3. Alén, E., Domínguez, T., Losada, N. (2012) New opportunities for the tourism market: Senior

tourism and accessible tourism. In Kasimoglu, M. (Ed.) Visions for Global Tourism Industry

– Creating and Sustaining Competitive Strategies, Rijeka, Croatia, disponibil la

http://cdn.intechopen.com/pdfs-wm/35523.pdf

4. Ali, A., Frew, A. J. (2010) ICT and its role in sustainable tourism development in Gretzel, U.,

Law, R., Fuchs, M. eds. Information and Communication Technologies in Tourism 2010.

Switzerland, New York: Springer-Verlag Wien.

5. Almeida, N.M., Silva, J.A., Mendes, J. (2012) The effects of marketing communication on the

tourist`s hotel reservation process. Anatolia: An International Journal of Tourism &

Hospitality Research, Vol. 23, Nr. 2.

6. Andrades-Caldito, L., Sánchez-Rivero, M., Pulido-Fernández, J. I. (2012) Differentiating

competitiveness through tourism image assessment: an application to Andalusia

(Spain). Journal of Travel Research.

7. Andreescu, R.M. (2011) Comunicarea mediată de computer. Teză de doctorat, Universitatea

din București.

8. Arvanitis, S., Loukis, E. N. (2009) Information and communication technologies, human

capital, workplace organization and labour productivity: A comparative study based on firm-

level data for Greece and Switzerland. Information Economics and Policy, 21(1).

9. Assaf, A.G., Josiassen, A., Agbola, F.W. (2015) Attracting international hotels: Locational

factors that matter most. Tourism Management, 47.

10. Ashley, C., & Tuten, T. (2015) Creative strategies in social media marketing: An exploratory

study of branded social content and consumer engagement.Psychology & Marketing, 32(1).

11. Aslay, C., Lu, W., Bonchi, F., Goyal, A., Lakshmanan, L. V. (2015) Viral marketing meets

social advertising: Ad allocation with minimum regret. Proceedings of the VLDB

Endowment, 8(7).

12. Ayeh, J. K., Au, N., Law, R. (2013) Predicting the intention to use consumergenerated media

for travel planning. Tourism Management, 35.

13. Baker, D. M. A. (2015) Tourism and Terrorism: Terrorists Threats to Commercial Aviation

Safety & Security. International Journal of Safety and Security in Tourism and

Hospitality, 1(12).

14. Baldassin, L., Gallo, M., Mattevi, E. (2016) Tourism in European cities: price

competitiveness of hotels in towns of artistic interest. Tourism Economics.

15. Balkyte, A., Tvaronavičiene, M. (2010) Perception of competitiveness în the context of

sustainable development: facets of “sustainable competitiveness”. Journal of Business

Economics and Management, 11(2).

16. Barros, C. P. (2016) A productivity analysis of a chain of hotels. The Routledge Handbook of

Hotel Chain Management.

17. Bastida, U., Huan, T. C. (2014) Performance evaluation of tourism websites' information

quality of four global destination brands: Beijing, Hong Kong, Shanghai, and Taipei. Journal

of Business Research, 67(2).

18. Bădău, H.M. (2011) Tehnici de comunicare în Social Media. Editura Polirom, București.

19. Benavides-Velasco, C. A., Quintana-García, C., Marchante-Lara, M. (2014) Total quality

management, corporate social responsibility and performance in the hotel

industry. International Journal of Hospitality Management, 41.

Page 36: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

36

20. Bhatia, A. (2013) Model for boosting destination competitiveness of Indian tourism industry.

EXCEL International Journal of Multidisciplinary Management Studies, EIJMMS, Vol.3 (7).

21. Bloom, N., Garicano, L., Sadun, R., Van Reenen, J. (2014) The distinct effects of information

technology and communication technology on firm organization. Management

Science, 60(12).

22. Boes, K., Buhalis, D., Inversini, A. (2016) Smart tourism destinations: ecosystems for tourism

destination competitiveness. International Journal of Tourism Cities, 2(2).

23. Boldureanu, G. (2015) Innovative Activities Of Travel Companies. System 7.

24. Bonca, D., Morar, L. (2014) Competitivitatea destinațiilor turistice. Review of Management

& Economic Engineering, Vol. 13, Issue 3.

25. Bordeianu, O. M. (2015) Accessible tourism – a challenge for romanian tourism. Revista de

turism-studii si cercetari in turism, (20).

26. Boșcoianu, M., Costea, M., Codreanu, A. (2015) Sovereign investment funds and the

globalization of tourism. Discussions on Romania`s case. Journal of Defense Resourses

Management, Vol. 6, Nr. 1.

27. Buhalis, D., Pistidda, L. (2009) Wireless applications in destinations. In: Höpken, W.,

Gretzel, U., Law, R. eds. Information and Communication Technologies in Tourism 2009.

Netherlands, New York: Springer-Verlag Wien.

28. Buhalis, D., Licata, M. C. (2002) The future eTourism intermediaries. Tourism

management, 23(3).

29. Burghelea, C. (2015) Approach on the existence of innovation in tourism. Scientific Papers

Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, 15(1).

30. Cardona, M., Kretschmer, T., Strobel, T. (2013) ICT and productivity: conclusions from the

empirical literature. Information Economics and Policy, 25(3).

31. Casalo, L.V., Flavian, C., Guinaliu, M. (2010) Determinants of the intention to participate in

firmhosted online travel communities and effects on consumer behavioural intentions.

Tourism Management, 31.

32. Cavaco, N. M., Machado, V. C. (2015) Sustainable competitiveness based on resilience and

innovation–an alternative approach. International Journal of Management Science and

Engineering Management, 10(2).

33. Cătoiu, I. coord. (2002) Cercetări de marketing, Ed. Uranus, Bucureşti.

34. Chelcea, S. (2001) Tehnici de cercetare sociologică. Curs. Școala Națională de Studii Politice

și Administrative. București.

35. Chen, S., Xie, Z. (2015) Is China's e-governance sustainable? Testing Solow IT productivity

paradox in China's context. Technological Forecasting and Social Change, 96.

36. Cheng, X., Liu, J., Dale, C. (2013) Understanding the characteristics of internet short video

sharing: A YouTube-based measurement study. IEEE Transactions on Multimedia, 15(5).

37. Chiriac, S. C. V. (2014) The performance of a company-financial-accounting

approach. Management Intercultural, (31).

38. Chua, A. Y., Banerjee, S. (2013) Reliability of reviews on the Internet: The case of

Tripadvisor. In Proceedings of the World Congress on Engineering and Computer

Science (Vol. 1).

39. Chung, N., Lee, H., Lee, S. J., Koo, C. (2015) The influence of tourism website on tourists'

behavior to determine destination selection: A case study of creative economy in

Korea. Technological Forecasting and Social Change, 96.

40. Ciangă N., Pătrașcu C. (2010) Tendințe de dezvoltare durabilă ale turismului din România.

Geographia Nappocensis, anul IV, nr. 1.

41. Claeyssen, Y. (2009) Marketingul prin e-mail. Editura Polirom, Bucureşti.

42. Consoli, D. (2012) Literature analysis on determinant factors and the impact of ICT in

SMEs. Procedia-social and behavioral sciences, 62.

43. Constantinescu, A., Nistorescu, T. (2013) The online communication mix for tourism

destinations. Study case on Romanian tourism destinations. Management & Marketing

Journal, 11(1).

Page 37: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

37

44. Correa, L., Enrique, J., Aguilar, M., Espinosa Mosqueda, R. (2015) Application of a Model of

Human Capital to Promote the Competitiveness of Small and Medium Enterprises. Review of

Business & Finance Studies, 6(3).

45. Costea, M., Hapenciuc, C. V., Arionesei, G. (2016) Romania versus Bulgaria: a short

analysis of the competitiveness of seaside tourism. CBU International Conference

Proceedings, Vol. 4.

46. Costea, M., Hapenciuc, C. V., Arionesei, G. (2017) The general transport infrastructure –

a key determinant of competitiveness of tourism in Romania and CEE-EU Countries.

In CBU International Conference Proceedings... (Vol. 5, p. 79). Central Bohemia

University.

47. Cracolici, M.F., Nijkamp, P. (2008) The attractiveness and competitiveness of tourist

destinations: A study of Southern Italian regions. Tourism Management, No. 30.

48. Croitoru, M. (2011) Indicele competitivităţii în turism – analiză empirică România vs.

Bulgaria. Economie teoretică şi aplicată, Volumul XVIII, Nr. 9(562).

49. Crouch, G. I. (2007) Destination competitiveness and attribute determinance. Proceedings of

the First Conference of the International Association for Tourism Economics.

50. Cucculelli, M., Goffi, G. (2016) Does sustainability enhance tourism destination

competitiveness? Evidence from Italian Destinations of Excellence. Journal of Cleaner

Production, 111.

51. Cureteanu, R., Isac, F., Lile, R. (2010) Tendințele inovării privind tehnologiile informației și

comunicării. Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.

4.

52. Cvelbar, L. K., Dwyer, L., Koman, M., Mihalič, T. (2015) Drivers of Destination

Competitiveness in Tourism A Global Investigation. Journal of Travel Research.

53. de Serres, A., Yashiro, N., Boulhol, H. (2014) An international perspective on the New

Zealand productivity paradox. New Zealand Productivity Commission Working Paper.

54. Dekay, S. H. (2012) How large companies react to negative Facebook comments. Corporate

Communications: An International Journal, 17(3).

55. Dencheva, S. (2014, July) Electronic Business Models, Adopted by the Hospitality Industry in

Bulgaria. International Interdisciplinary Business-Economics Advancement Conference

(IIBA), Conference Proceedings.

56. Díaz-Chao, Á., Sainz-González, J., Torrent-Sellens, J. (2016) The competitiveness of small

network-firm: A practical tool. Journal of Business Research, 69(5), p. 5.

57. Dobrea, R.C., Stefanescu, A.C. (2008) Analiza competitivității sectorului turistic din România

în contextul globalizării economice. Economia seria Management, Anul XI, nr. 1.

58. Duffy, S. (2010) Factors influencing technology adoption amongst tourism SMEs. Disponibil

la www.shannoncollege.com/wp-content/uploads/2009/12/THRIC-2010-Full-Paper-S.-

Duffy.pdf.

59. Dupeyras, A., MacCallum, N. (OCDE) (2013) Indicators for Measuring Competitiveness in

Tourism. A Guidance Document. OECD Tourism Papers, OECD Publishing.

60. Dwivedi, M., Yadav, A. Venkatesh, U. (2012) Use of social media by national tourism

organizations: a preliminary analysis. Information Technology & Tourism, 13.

61. Dwyer, L., Forsyth, P., Rao, P. (2000) The price competitiveness of travel and tourism: A

comparison of 19 destinations. Tourism Management, 21(1).

62. Egger, R. (2013) The impact of near field communication on tourism. Journal of Hospitality

and Tourism Technology, 4(2).

63. Fensel, A., Fensel, D., Leiter, B., Thalhammer, A. (2012) Effective and efficient online

communication: the channel model. Semantic Technology Institute (STI) Innsbruck,

University of Innsbruck, disponibil la

http://oc.sti2.at/sites/default/files/Channel%20Model_DATA2012.pdf

64. Ferrary, M. (2015) Investing in transferable strategic human capital through alliances in the

luxury hotel industry. Journal of Knowledge Management,19(5).

65. Fraj, E., Matute, J., Melero, I. (2015) Environmental strategies and organizational

competitiveness in the hotel industry: The role of learning and innovation as determinants of

environmental success. Tourism Management,46.

Page 38: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

38

66. Gooroochurn, N., Sugiyarto, G. (2005) Competitiveness indicators in the travel and tourism

industry. Tourism Economics, 11(1).

67. Grabara, J., Modrak, V., Dima, I. C. (2014) Sustainable Logistics and Business

Competitiveness. International Letters of Social and Humanistic Sciences, (26).

68. Gretzel, U., Sigala, M., Xiang, Z., Koo, C. (2015) Smart tourism: foundations and

developments. Electronic Markets, 25(3).

69. Grossek, G. (2006) Marketing şi Comunicare pe internet. Editura Lumen, Iaşi.

70. Grosseck, G. (2004) Email for Marketing Research. Revista Informatica Economică, Nr.

3(31)/2004.

71. Guerrero, M., Urbano, D., Fayolle, A. (2016) Entrepreneurial activity and regional

competitiveness: evidence from European entrepreneurial universities. The Journal of

Technology Transfer, 41(1).

72. Guţu-Tudor, D. (2008) New New Media, editia a II-a. Editura Tritonic, Bucureşti.

73. Hajli, M., Sims, J. M., Ibragimov, V. (2015) Information technology (IT) productivity

paradox in the 21st century. International Journal of Productivity and Performance

Management, 64(4).

74. Ham, S, Kim W. G., Jeong, S. (2005) Effect of information technology on performance in

upscale hotels. International Journal of Hospitality Management, 24(2).

75. Hansson, L., Wrangmo, A., Solberg Søilen, K. (2013) Optimal ways for companies to use

Facebook as a marketing channel. Journal of Information, Communication and Ethics in

Society, 11(2).

76. Hapenciuc, C.V. (2004) Elemente de analiză și prognoză în turism. Editura Junimea, Iași,

2004.

77. Hapenciuc, C.V., Stanciu, P., Costea, M. (2014) Integration of the SAP concept in the

employee assessment of travel agencies in Suceava county through mystery shopping type

methods. Revista de turism, nr. 17.

78. Hapenciuc, C.V., Costea, M., Arionesei, G. (2016) Romania versus Bulgaria: a short

analysis of the competitiveness of seaside tourism. CBU International Conference

Proceedings, Vol. 4.

79. Hapenciuc, V. (2016) Statistică pentru studii de marketing şi administrarea afacerilor. Curs

universitar. Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, disponibil online la

http://www.seap.usv.ro/~valentinh/capitol%203.pdf.

80. Hays, S., Page, S., Buhalis, D. (2013) Social media as a destination marketing tool: its use by

national tourism organisations. Current Issues in Tourism, 16(3).

81. Heath, E. (2003) Towards a model to enhance destination competitiveness: A Southern

African perspective. Proceedings of the Council for Australian University Tourism and

Hospitality Education (CAUTHE) National Research Conference, Coffs Harbour, Australia.

82. Hedrick-Wong, Y, Choong, D. (2015) MasterCard 2015 global destination cities index:

Tracking global growth: 2009–2015. Retrieved from http://newsroom.mastercard.

com/wpcontent/uploads/2015/06/MasterCard-GDCI- 2015-Final-Report1.pdf.

83. Herciu, M. (2013) Measuring international competitiveness of Romania by using porter's

diamond and revealed comparative advantage. Procedia Economics and Finance, 6.

84. H.G. pentru aprobarea implementării Sistemului Informatic Integrat de Evidență a Turiștilor

și a Normelor cu privire la accesul, evidența și protecția turiștilor în structuri de primire

turistice cu funcțiuni de cazare, disponibilă online la

http://www.minind.ro/PROPUNERI_LEGISLATIVE/2015/HG_SIET_2015.pdf.

85. Hills, J.R., Cairncross, G. (2011) Small accommodation providers and UGC web sites:

perceptions and practices. International Journal of Contemporary Hospitality Management,

Vol. 23, No. 1.

86. Hjalager, A. M. (2015) 100 innovations that transformed tourism. Journal of Travel

Research, 54(1).

87. Hociung, I.G., Francu, L.G. (2012) Globalizare – turism – comunicare, triunghiul

competitivităţii pe piaţa afectată de criza economică. Economie teoretică şi aplicată, Volumul

XIX, Nr. 7(572).

Page 39: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

39

88. Holzner, M. (2016) Policy Options for Competitiveness and Economic Development in the

Western Balkans: the Case for Infrastructure Investment.

89. Hsu, Y.L. (2012) Facebook as international eMarketing strategy of Taiwan hotels.

International Journal of Hospitality Management, Nr. 31.

90. Hudson, S., Thal, K. (2013) The impact of social media on the consumer decision process:

Implications for tourism marketing. Journal of Travel & Tourism Marketing, 30(1-2).

91. Huggins, R., Davies, W. (2006) European Competitiveness Index 2006–07. Robert Huggins

Associates Ltd., United Kingdom.

92. Huvila, I., Uotila, K., Paalassalo, J., Huurre, J., Verajankora, S. (2008) Passages to medieval

archipelago: from mobile information technology to mobile archaeological information. In:

O'Connor, P., Höpken, W., Gretzel. U. eds. Information and Communication Technologies in

Tourism 2008. Austria, New York: Springer-Verlag Wien.

93. Ielenicz M., Comanescu L., Nedelea Al. (2010) Romania’s Touristic Potential: The

Differentiation of the Potential Units, South Asian Journal of Tourism and Heritage, vol. 3,

no. 1.

94. Ilieva, D., Ivanov, S. H. (2014) Analysis of online hotel ratings: the case of Bansko, Bulgaria.

Disponibil online la http://www.academia.edu/download/34749291/SSRN-id2496523.pdf

95. Imali, N.F., Wei, L. (2012) New conceptual model on cluster competitiveness. A new

paradigm for tourism?. International Journal of Business and Management, Vol. 7, Nr. 9.

96. IMD World Competitiveness Center, http://www.imd.org/wcc/wcy-world-competitiveness-

yearbook/.

97. Inversini, A., Masiero, L. (2014) Selling rooms online: the use of social media and online

travel agents. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 26(2).

98. Ioncică, M., Petrescu, E.C., Ioncică, D. Abordări macro și microeconomice ale

competitivității în sectorul serviciilor. Revista de Marketing Online, Vol. 2, Nr. 1.

99. Iordache, C. (2015) Inovarea în turism-între deziderat, dezvoltare si frânare. Politici

strategice de inovare. Romanian Journal of Marketing, (1).

100. IMD World Competitiveness Center - Methodology

https://www.imd.org/uupload/imd.website/wcc/methodology.pdf.

101. Ivanov, S., Ivanova, M. (2016) Do hotel chains improve destination's

competitiveness? Tourism Management Perspectives, 19.

102. Ivanov, S., Craig W. (2013) Globalisation as a driver of destination competitiveness.

Annals of Tourism Research, 43.

103. Jaliu, D. D. (2012) Eficacitatea politicilor publice și fondurilor structurale în facilitarea

dezvoltării turismului. Cazul României. Economie teoretică şi aplicată ,Volumul XIX, No.

12(577).

104. Jarungkitkul, W., Sukcharoensin, S. (2016) Benchmarking the competitiveness of the

ASEAN 5 equity markets: an application of Porter’s diamond model. Benchmarking: An

International Journal, 23(5).

105. Jeong, C., Holland, S., Jun, S.H., Gibson, H. (2012) Enhancing destination image through

travel website information. International Journal of Tourism Research, Vol. 14 No. 1.

106. Kabak, Ö., Ülengin, F., Önsel, Ş., Özaydin, Ö., Aktaş, E. (2014) Cumulative belief degrees

approach for analyzing the competitiveness of the automotive industry. Knowledge-Based

Systems, 70.

107. Kansara, A., Hafez, M., Kazi, L. (2016) Information Technologies in Human Resources

Management: An Overview. Disponibil la http://eprints.fikt.edu.mk/160/1/AIIT%202016%20-

%20P50.pdf.

108. Kapiki, S. T., Fu, J. (2015) E-Hospitality Strategies Enhancing Competitiveness: Evidence

from China and Central Macedonia, Greece.Chapter, 10.

109. Kim, J., Lee, C. K. (2016) Role of tourism price in attracting international tourists: The

case of Japanese inbound tourism from South Korea. Journal of Destination Marketing &

Management.

110. Kim, Y.H., Kim, M. (2010) A new approach for assessment and comparison of websites:

using the modified balanced scorecard and analytical hierarchy process. Journal of

Hospitality Marketing and Management, Vol. 19, No. 6.

Page 40: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

40

111. Kiráľová, A., Pavlíčeka, A. (2015) Development of social media strategies in tourism

destination. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 175.

112. Kitson, M., Martin, R., Tyler, P. (2004) The Regional Competitiveness: An Elusive yet Key

Concept? Regional Studies, 38(9).

113. Kolb, B. (2017) Tourism Marketing for Cities and Towns: Using Social Media and

Branding to Attract Tourists. Routledge.

114. Konstantinos, Z. în Turism şi Online Marketing, Revista the Marketer,

http://www.themarketer.ro/ro/index.php?p=articol&a=159

115. Krugman, P. (1994) Competitiveness – a Dangerous Obsession. Foreign Affairs 73(2).

116. Kulcsar, N. (2009) Rural tourism in Hungary: The key of competitiveness. Proceedings of

FIKUSZ ’09 Symposium for Young Researchers, Budapest Tech Keleti Károly Faculty of

Economics.

117. Kwak, H., Lee, C., Park, H., Moon, S. (2010) What is Twitter, a social network or a news

media?. In Proceedings of the 19th international conference on World wide web.

118. Lai, L.S.L., Turban, E. (2008) Groups Formation and Operations in the Web 2.0

Environment and Social Networks. Group Decision and Negotiation 17(5),

http://www.psykol.org/nos/images/2/25/Lai%26Turban2008_groups_formation_and_operatio

ns_in_the_web_20_environment_and_social_networks.pdf.

119. Lamsfus, C., Martín, D., Alzua-Sorzabal, A., Torres-Manzanera, E. (2015) Smart tourism

destinations: An extended conception of smart cities focusing on human mobility. Information

and Communication Technologies in Tourism.

120. Law, J. (2009) A Dictionary of Business and Management. Oxford University Press

http://www. oxfordreference.com/views/ENTRY.html?subview=Main&entry=t18.e1333.

121. Law, R., Buhalis, D., Cobanoglu, C. (2014) Progress on information and communication

technologies in hospitality and tourism. International Journal of Contemporary Hospitality

Management, 26(5).

122. Law, R., Qi, S., Buhalis, D. (2010) Progress in tourism management: A review of website

evaluation in tourism research. Tourism management, 31(3).

123. Law, R., Leung, R., Buhalis, D. (2009) Information technology applications in hospitality

and tourism: a review of publications from 2005 to 2007. Journal of Travel & Tourism

Marketing, 26.

124. Luna-Nevarez, C., Hyman, M.R. (2012) Common practices in destination website design.

Journal of Destination Marketing and Management, Vol. 1 Nos ½.

125. Lupu, Nicolae, Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Ed. Economica,

Bucuresti, 2003.

126. Magliulo, A. (2016) Cyber Security and Tourism Competitiveness. European Journal of

Tourism, Hospitality and Recreation.

127. Malakauskaite, A., Navickas, V. (2015) Contribution of clusters to the competitiveness of

companies: revelation and evaluation. Engineering Economics, 22(1).

128. Malakauskaite, A., Navickas, V. (2010) The Role of Clusters in the Formation Process of

Tourism Sector Competitiveness: Conceptual Novelties. Economics and Management, 15.

129. Mandelbaum, R., Nicholas, S. (2006) Hotel marketing: An investment in people.

130. Mangold, W. G., Faulds, D. J. (2009) Social media: The new hybrid element of the

promotion mix. Business horizons, 52(4).

131. Marco-Lajara, B., del Carmen Zaragoza-Sáez, P., Claver-Cortés, E., Úbeda-García, M.

(2016) Knowledge sources, agglomeration, and hotel performance. Journal of Business

Research.

132. Mariani, M. M., Di Felice, M., Mura, M. (2016) Facebook as a destination marketing tool:

Evidence from Italian regional Destination Management Organizations. Tourism

Management, 54.

133. Marston, S., Li, Z., Bandyopadhyay, S., Zhang, J., Ghalsasi, A. (2011) Cloud computing—

The business perspective. Decision support systems, 51(1).

134. Maurer, C., Wiegmann, R. (2011) Effectiveness of advertising on social network sites: a

case study on Facebook. In ENTER.

Page 41: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

41

135. Mazanec, J. A., Wober, K., Zins, A. H. (2007) Tourism destination competitiveness: From

definition to explanation? Journal of Travel Research, 46(1).

136. Mell, P., Grance, T. (2009) The NIST definition of cloud computing. National Institute of

Standards and Technology, 53(6).

137. Measuring the Information Society Report 2016, disponibil online la

http://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Documents/publications/misr2016/MISR2016-w4.pdf.

138. Micu, C. (2009) Analysis of tourism labour market. Buletin Ştiinţific, Seria Ştiinţe

Economice, nr. 8 (14), Lucrările Conferinţei Internaţionale Sistemul Economic în condiţii de

criză, Piteşti.

139. Miličević, K., Mihalič, T., Sever, I. (2016) An investigation of the Relationship Between

Destination Branding and Destination Competitiveness. Journal of Travel & Tourism

Marketing.

140. Minghetti, V., Buhalis, D. (2010) Digital divide in tourism. Journal of Travel Research, 49

(3).

141. Moisescu, I.O., Gică, O.A. (2015) An exploratory research regarding Romanian

Guesthouses’ practices and perceptions of online promotion. Studia Universitatis Babeş-

Bolyai Negotia, 1.

142. Molina-Azorín, J. F., Tarí, J. J., Pereira-Moliner, J., López-Gamero, M. D., Pertusa-Ortega,

E. M. (2015) The effects of quality and environmental management on competitive

advantage: A mixed methods study in the hotel industry. Tourism Management, 50.

143. Momoc, A. (2014) Comunicarea 2.0. New media, participare și populism, Editura

Adenium, Iași.

144. Navickas, V., Malakauskaite, A. (2009) The Possibilities for the Identification and

Evaluation of Tourism Sector Competitiveness Factors. Engineering Economics, No 1 (61).

145. Nedelea, A. (2003) Politici de marketing în turism. Editura Economică, Bucureşti, 2003.

146. Nedelea, A. (2010) Politici moderne în marketingul turistic. Editura Tipo Moldova, Iaşi.

147. Nedelea, A. M., Costea, M. (2016) The Presence and Activity on Facebook of the

Informative Travel Organizations in Romania. BRAIN. Broad Research in Artificial

Intelligence and Neuroscience, 7(2).

148. Newman, N. C., Porter, A. L., Roessner, J. D., Kongthong, A., Jin, X. (2005) Differences

over a decade: High tech capabilities and competitive performance of 28 nations. Research

Evaluation, 14(2).

149. Nica, A.M. (2015) Valorificarea turistică a patrimoniului cultural – modalitate de crestere

a competitivității în contextul dezvoltării economice regionale. Teză postdoctorală, Editura

ASE, București.

150. Niculescu, M., Lavalette, G. (1999) Strategii de creştere. Editura Economică, Bucureşti.

151. Niculescu M. (2005) Diagnostic financiar, vol. II. Editura Economică, Bucureşti.

152. Nikolova, S. (2013) Research on the correlation between innovative activities and

competitiveness in Bulgarian companies. Бизнес управление, (3).

153. OMT (2015) Report of the Secretary-General. Part I: Current situation and activities.

http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/docpdf/ce10003dimplementationpow2014-15en.pdf

154. Orzan, G., Orzan, M. (2004) Cybermarketing. Editura Uranus, Bucureşti.

155. Oyewole, P. (2004) International tourism marketing in Africa: An assessment of price

competitiveness using the Purchasing Power Parities of the ICP. Journal of Travel &

TourismMarketing, 16(1).

156. Ozturk, H., E., Eraydin, A. (2009) Environmental governance for sustainable tourism

development: Collaborative networks and organisation building in the Antalya tourism

region. Tourism management.

157. Paicu C. E., Hristache D. A (2013) Implicațiile economice și comunicaționale ale

turismului din România. Economie teoretică și aplicată, Volumul XX, nr. 7.

158. Pantano, E., Servidio, R. (2011) An exploratory study of the role of pervasive environments

for promotion of tourism destinations. Journal of Hospitality and Tourism Technology, 2 (1).

159. Papadakis, M. (1994) Did (or does) the United States have a competitiveness crisis?Journal

of Policy Analysis and Management, 13(1).

Page 42: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

42

160. Park, J. H., Lee, C., Yoo, C., Nam, Y. (2016) An analysis of the utilization of facebook by

local korean governments for tourism development and the network of smart tourism

ecosystem. International Journal of Information Management, 36(6).

161. Pescher, C., Reichhart, P., Spann, M. (2014) Consumer decision-making processes in

mobile viral marketing campaigns. Journal of interactive marketing, 28(1).

162. Philip, B. (2015) How Do You Scan? The Emergence and Development of the QR-Code

Scanning Practice in China, Sweden and the USA, disponibil la

https://gupea.ub.gu.se/bitstream/2077/39847/1/gupea_2077_39847_1.pdf.

163. Phillips, S. (2007) A brief history of Facebook. the Guardian, 25.

164. Pirău, L.C. (2011) Competitivitate în turismul din România și UE, A XI-a Conferinţă

Naţională multidisciplinară – cu participare internaţională, “Profesorul Dorin Pavel –

fondatorul hidroenergeticii româneşti”.

165. Plaza, B. (2011) Google Analytics for measuring website performance. Tourism

Management, 32(3).

166. Porter, L., Sweetser, K., Chung, D. (2009) The blogosphere and public relations: Exploring

practitioner’s roles and blog use. Journal of Communication, 13(3).

167. Porter, M. E. (1990) The competitive advantage of nations. Harvard Business Review.

168. Postelnicu, G. (1996) Economia turismului. Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Cluj Napoca.

169. Racherla, P., Clark, H., Hyun, M. Y. (2008) Exploring the role of innovative technologies in

building a knowledge-based destination. Current Issues in Tourism, 11 (5).

170. Raportul Agenției Europene de Mediu/Comisiei Europene privind calitatea apelor de

scăldat, 2015, http://www.eea.europa.eu/publications/european-bathing-water-quality-2015.

171. Raportul anual de activitate al Portului Constantă, 2015

http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=st_rap_anual&x=get&re

source=RA_2015.pdf.

172. Reino, D., Hay, B. (2016) The Use of YouTube as a Tourism Marketing Tool, disponibil

online la http://scholarworks.umass.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1647&context=ttra.

173. Rodríguez-Molina, M. A., Frías-Jamilena, D. M., Castañeda-García, J. A. (2015) The

contribution of website design to the generation of tourist destination image: The moderating

effect of involvement. Tourism Management, 47.

174. Roque, V., Raposo, R. (2016) Social media as a communication and marketing tool in

tourism: an analysis of online activities from international key player DMO. Anatolia, 27(1).

175. Roşca, I.G., Bucur, C.M., Paiu, O., Timofte-Stanciu, C., Vişean, M. (2004) Comerţul

electronic: Concepte, tehnologii şi aplicaţii. Editura Economică, Bucureşti.

176. Rotariu, I., Muntean, M., Danciu, L.A. (2010) Comunicare și relații publice de afaceri.

Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu.

177. Roult, R., Gaudette, M., Auger, D., Adjizian, J. M. (2016) Site Management and Use of

Social Media by Tourism Businesses: The Case of Quebec. Czech Journal of Tourism, 5(1).

178. Schmallegger, D., Carson, D. (2008) Blogs in tourism: Changing approaches to

information exchange. Journal of vacation marketing, 14(2).

179. Schuckert, M., Liu, X., Law, R. (2016) Insights into suspicious online ratings: direct

evidence from TripAdvisor. Asia Pacific Journal of Tourism Research, 21(3).

180. Scott, M. (2013) The role of information and communications technology in supporting

sustainable tourism : in-trip tourists perspectives. Teza de doctorat, Queen Margaret

University, disponibil la http://etheses.qmu.ac.uk/1615/1/1615.pdf.

181. Scott, D. M. (2015) The new rules of marketing and PR: How to use social media, online

video, mobile applications, blogs, news releases, and viral marketing to reach buyers directly.

John Wiley & Sons.

182. Sevrani, K, Elmazi, L. (2008) ICT and the Changing Landscape of Tourism Distribution –

A new dimension of Tourism in the Global conditions. Revista de Turism nr.6.

183. Shen, B., Bissell, K. (2013) Social media, social me: A content analysis of beauty

companies’ use of facebook in marketing and branding. Journal of Promotion

Management, 19(5).

Page 43: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

43

184. Simionescu, M. (2015) The regional competitiveness in Romania. A panel multivariate

approach. Romanian Journal of Economics, 41(2 (50)).

185. Sotiriadis, M. D. (2016) The Potential Contribution and Uses of Twitter by Tourism

Businesses and Destinations. International Journal of Online Marketing (IJOM), 6(2).

186. Spencer, A.J., Buhalis, D. and Moital, M. (2012) A hierarchical model of technology

adoption for small owner-managed travel firms: an organizational decision-making and

leadership perspective. Tourism Management, Vol. 33, No. 5.

187. Stanciu, P., Costea, M. (2012) Online visibility of the touristic supply in Suceava County.

Revista de turism, nr. 14.

188. Stankov, U., Lazic, L., Dragicevic, V. (2010) The extent of use of basic Facebook user-

generated content by the national tourism organizations in Europe. European Journal of

Tourism Research, 3(2).

189. Stăncioiu A. F., Teodorescu N., Pârgaru I., Vlădoi A. D., Băltescu C. (2011) Imaginea

destinației turistice element de susținere în construcția brandului turistic regional. Studiu de

caz – Muntenia. Economie teoretică și aplicată, vol. XVIII, nr. 2(555).

190. Tan, K. G., Rao, K. (2015) Sub-national competitiveness analysis and simulation studies for

35 states and union territories of India. International Journal of Indian Culture and Business

Management, 10(4).

191. Tan, W. K., Chang Y. C. (2012) QR code as an on-site tourism information source.

Information Technology & Tourism, 13.

192. Tarutė, A., Gatautis, R. (2014) ICT impact on SMEs performance. Procedia-Social and

Behavioral Sciences, 110.

193. The 2016 Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA), disponibil la

https://www.europol.europa.eu/content/internet-organised-crime-threat-assessment-iocta-

2016.

194. The Global Competitiveness Report 2015-2016, http://reports.weforum.org/global-

competitiveness-report-2015-2016/methodology/.

195. The Global Competitiveness Report 2016–2017, http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-

2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf.

196. The Global Travel & Tourism Report 2009, 2011, 2013, 2015.

197. Thevenot, G. (2007) Blogging as a social media. Tourism and hospitality research, 7(3-4).

198. Ting, P.H., Kuo, C.F., Li, C.M. (2012) What Does Hotel Website Content Say About a

Property—An Evaluation of Upscale Hotels in Taiwan and China. Journal of Travel &

Tourism Marketing, Vol. 29, Nr. 4.

199. Tussyadiah, I.P., Kim, J. (2013) Social networking and social support in tourism

experience: the moderating role of online self-presentation strategies. Journal of Travel &

Tourism Marketing, Nr. 30.

200. Ţigu, G., Maria, A., Nica, A.-M. (2010) Education and Training Needs in the Field of

Visitors Receiving Structures and Tourism Services in the Lower Danube Region. Amfiteatru

Economic, Vol. 12.

201. Ülengin, F., Önsel, Ş., Aktas, E., Kabak, Ö., Özaydın, Ö. (2014) A decision support

methodology to enhance the competitiveness of the Turkish automotive industry. European

Journal of Operational Research, 234(3).

202. Vasquez, C. (2012) Narrativity and involvement in online consumer reviews: The case of

TripAdvisor. Narrative Inquiry, 22(1).

203. Vrana, V., Zafiropoulos, K., Antoniadis, K., Theocharidis, A. I. (2017) Measuring the

Twitter Performance of Hotel E-Mediaries. In Tourism, Culture and Heritage in a Smart

Economy.

204. Wen, W., Clark, M., Kang, B., Fine, M. (2016) The Use of Sina Weibo and Twitter by

International Luxury Hotels. Tourism Culture & Communication, 16(3).

205. Wood, W., Behling, R., Haugen, S. (2006) Blogs and business: Opportunities and

headaches. Issues in information systems, 7(2).

206. World Economic Forum (WEF) (2015) The Travel & Tourism Competitiveness Report,

disponibil la

http://www3.weforum.org/docs/TT15/WEF_Global_Travel&Tourism_Report_2015.pdf.

Page 44: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

44

207. WTTC Travel & Tourism Economic Impact, România, 2016, http://www.wttc.org/-

/media/files/reports/economic-impact-research/countries-2016/romania2016.pdf.

208. Xiang, Z., Gretzel, U. (2010) Role of social media in online travel information search.

Tourism Management, Vol. 31, No. 2.

209. Xifra, J., & Grau, F. (2010) Nanoblogging PR: The discourse on public relations in

Twitter. Public Relations Review, 36(2).

210. Ženka, J., Novotný, J., Csank, P. (2014) Regional competitiveness in Central European

countries: in search of a useful conceptual framework.European planning studies, 22(1).

211. Zhou, L., Wang, T. (2014) Social media: A new vehicle for city marketing in

China. Cities, 37.

212. Zouganeli, S., Trihas, N., Antonaki, M. (2011) Social media and tourism: the use of

Facebook by the European national tourism organizations. Tourism Today, 11.

Resurse Web

1. http://www.anat.ro/programul-prima-piscina-propus-pentru-atragerea-turistilor-la-mare-si-in-

mai-si-septembrie/

2. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_if_motorwa&lang=en

3. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=rail_if_tracks&lang=en

4. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_cap_nat&lang=en

5. http://www.booking.com

6. http://www.bourgas-airport.com/

7. http://btt.ro/

8. http://www.blueflag.org/menu/awarded-sites

9. http://www.blueflag.org/menu/awarded-sites/2014/northern-

hemisphere/romania/constanta/vega-vintage-beach

10. http://www.booking.com/content/about.

11. http://bulgariatravel.org/.

12. http://www.bulgaria.hartaeuropa.com/page_informatii_turistice_geografia_bulgariei.html

13. http://www.capital.ro/conferinta-capital-seful-cfr-sa-acum-sunt-705-de-restrictii-de-viteza-pe-

calea-ferata-viteza-medie-50km-h-sub-cea-din-perioada-interbelica.html

14. http://www.ccimh.ro/informatii-generale/perioada-de-conformare/calitatea-aerului

15. http://www.cforic.org/pages/uk-competitiveness.php

16. http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cyber-security.

17. http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/romania-vs-bulgaria-in-turism-unde-suntem-mai-

buni-si-unde-ne-depasesc-vecinii-70427

18. http://data.worldbank.org/indicator/IT.CEL.SETS.P2?locations=RO

19. https://dexonline.ro/definitie/competitiv

20. https://dexonline.ro/definitie/competitivitate

21. https://developers.google.com/speed/pagespeed/.

22. http://efrauda.ro/pages.do?idPage=2371, accesat la 15.10.2016.

23. http://ec.europa.eu/eurostat

24. http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm

25. http://ec.europa.eu/europe2020/targets/eu-targets/index_en.htm

26. http://europa.eu/youreurope/business/start-grow/start-ups/index_en.htm

27. http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-

visas/schengen/index_en.htm

28. http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=8293

29. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php/Crime_and_criminal_justice_statistics

30. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Healthcare_personnel_statistics_-

_physicians

31. http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-

visas/schengen/index_en.htm

Page 45: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

45

32. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Consumer_prices_-

_detailed_average_prices

33. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php/Greenhouse_gas_emission_statistics

34. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Air_pollution_statistics

35. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tourism_statistics_-

_annual_results_for_the_accommodation_sector

36. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tourism_statistics_-

_annual_results_for_the_accommodation_sector

37. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi.

38. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Statistics_on_ICT_use_in_tourism.

39. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-scoreboard.

40. https://en.oxforddictionaries.com/definition/information_technology.

41. https://www.europol.europa.eu/content/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-

te-sat-2016

42. https://www.euractiv.com/section/justice-home-affairs/news/bulgaria-romania-denied-

schengen-entry/

43. http://www.eea.europa.eu/

44. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aem0028

45. http://www.efqm.org/sites/default/files/overview_efqm_2013_v1.1.pdf

46. http://www.fonduri-ue.ro/po

47. http://www.go4it.ro/internet/retelele-wi-fi-publice-principala-arma-a-hackerilor-in-perioada-

concediilor-15519969/.

48. http://www.go4it.ro/networking/wimax-de-9-ori-mai-rapid-decat-internetul-de-acasa-

1058856/.

49. https://www.google.com/webmasters/tools/mobile-friendly/.

50. http://harboursreview.com/port-varna.html

51. http://www.iata.org/

52. http://www.ilo.org/global/industries-and-sectors/hotels-catering-tourism/lang--en/index.htm

53. www.imf.org

54. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2016/01/weodata/index.aspx

55. http://www.imd.org/wcc/wcy-world-competitiveness-yearbook/

56. http://www.internetworldstats.com/stats4.htm.

57. http://www.ires.com.ro/uploads/articole/raport-de-cercetare-ires---efecte-ale-crizei-

politice.pdf

58. http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=465:suceava-date-

istorice&Itemid=204, accesat la 07.10.2016.

59. http://www.itco.ro/standarde/certificare-calitate/modelul-de-excelenta-efqm.html

60. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/lung_cailor_transp15r_1.pdf

61. http://www.insse.ro/cms/ro/content/lungimea-drumurilor-publice-%C3%AEn-anul-2015

62. http://www.itu.int/net4/ITU-D/idi/2016/index.html.

63. http://www.novinite.com/articles/166232/Bulgarian+Railways+with+New+Action+Plan

64. http://searchcio.techtarget.com/definition/ICT-information-and-communications-technology-

or-technologies.

65. http://www.skiresort.info/ski-resorts/bulgaria/

66. https://www.skycure.com/blog/skycure-study-2015-best-worst-tourist-attractions-for-mobile-

security/.

67. https://www.statista.com/statistics/264810/number-of-monthly-active-facebook-users-

worldwide/.

68. https://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=399.

69. https://www.techopedia.com/definition/24152/information-and-communications-technology-

ict.

70. https://www.telegeography.com/products/commsupdate/articles/2015/03/10/rcsrds-promises-

faster-3gspeeds-in-25-cities/.

71. https://www.tripadvisor.com/PressCenter-c4-Fact_Sheet.html.

Page 46: UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA … RO... · 3.3. Rolul NTIC ÎN sporirea competitivităţii turistice 3.3.1. Impactul NTIC asupra factorilor determinanți ai competitivităţii

46

72. http://turism.gov.ro/informatii-publice/.

73. http://turism.gov.ro/autorizare-turism/

74. http://www.varna-airport.bg/

75. http://viziteazaalbaiulia.ro/promovare-turistica-prin-placute-cu-cod-qr.

76. https://www.weforum.org

77. http://wits.worldbank.org/wits/wits/witshelp/Content/Utilities/e1.trade_indicators.htm

78. http://www.worldbank.org/en/topic/ict/overview#1.

79. http://www.wttc.org/

80. http://whc.unesco.org/en/syndication

81. http://www.unesco.org/culture

82. http://who.int/countries

83. http://worldstadiums.com

84. http://www.wttc.org/datagateway/