Tratamente naturiste pentru tuse si gripa

Data aparitiei: 18.01.2008

In perioada de iarna, vremea rece si umeda declanseaza, o serie de "boli de piept", adesea cu complicatii mai mult sau mai putin grave, in functie de gradul de scadere a imunitatii. Durerea de gat si tusea sunt simptomele cel mai des intalnite in bolile aparatului respirator. Tusea constituie o reactie de eliminare a corpurilor straine patrunse in caile respiratorii (fragmente de alimente, corpuri dure, gaze iritante, produse inflamatoare, mucozitati).

La fel de frecventa in sezonul rece este gripa, o boala acuta, contagioasa, care, desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatiile agravante.

Ca urmare a stimularii unor terminatii nervoase din mucoasa respiratorie, se declanseaza o inspiratie scurta si adanca urmata de o expiratie brusca, spontana si zgomotoasa, datorita inchiderii traheei, in grade diferite.

Tusea uscata este provocata de iritatiile mucoaselor care captusesc caile respiratorii. Fiind fara expectoratii, devine foarte obositoare si greu de suportat, repetandu-se, la scurte intervale, atat ziua, cat si noaptea.

Tusea umeda consta din eliminarea unor secretii ale mucoaselor cailor respiratorii (sputa, mucus, secretii nazale, sange), care invelesc eventuale corpuri straine din plamani si le transporta spre exterior prin miscari ritmice si bine coordonate ale cililor.

Tusea convulsiva, denumita pertusis, este o boala infecto-contagioasa, intalnita frecvent la copii prescolari si scolari, mai ales la varste sub 3 ani, punandu-le viata in pericol. Dupa o incubatie de 7-14 zile, se declanseaza inflamatia acuta a cailor respiratorii, cu crize violente de tuse spastica, mai ales noaptea, uneori cu varsaturi. In bronhii se aduna cantitati mari de secretii, la inceput fluide si apoi vascoase, care necesita a fi eliminate pentru a evita asfixierea si voma. In timpul crizelor, bolnavul devine cianotic (se inroseste sau se invineteste usor), nu are pofta de mancare, ochii ii lacrimeaza si se ineaca cu propriile secretii care se ingramadesc in piept si franeaza respiratia, provocand starea de raguseala. Maladia poate sa dureze circa 6 saptamani, desi respiratia gafaitoare (denumita "cantecul cocosului") persista, in unele cazuri, cateva luni de zile, mai ales pe fondul unei noi

infectii sau iritari ale cailor respiratorii superioare. La copiii sub 2 ani, tusea convulsiva este o boala foarte grava, cu complicatii care pot duce la o mortalitate de 1-2%.

Tratamente recomandate pentru tuse

Cea mai frecvent utilizata reteta in medicina casnica are la baza ceapa, din care se prepara un suc stors din aproximativ 100 g ceapa coapta in spuza, din care se beau cate 2-3 linguri.

O alta reteta foloseste un decoct din doua cepe cu coaja, taiate marunt, si trei nuci zdrobite, fierte impreuna intr-un litru de apa, timp de 10-15 minute; se indulceste cu miere de albine si se bea intreaga cantitate prin inghitituri mici, in cursul unei zile, avand efecte emoliente, expectorante si imuno-stimulatoare.

Actiune deosebita in calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine de calitati neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale cailor respiratorii superioare, emoliente ale secretiilor pulmonare si expectorante. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita flori uscate la 200 ml apa clocotita si se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere sau zahar.

Alte infuzii pentru calmarea tusei folosesc: flori de soc, podbal, salcam, bujor (petale), mac rosu (petale),

trandafir de dulceata (petale), lavanda, nalba mare, ciubotica-cucului, lumanarica, piersic, porumbar;

frunze de menta, patlagina, salvie; iarba de isop, cimbru, cimbrisor, busuioc, trei-frati-patati, sunatoare,

cimbru de cultura, busuioc salbatic, catuse, sovarv, brancuta, toporasi, unguras;

muguri de brad si pin; fructe zdrobite de ienupar, maces si fenicul (pentru copii).

Sunt mult utilizate cateva amestecuri de plante, pentru eficienta lor in combaterea tusei:

patlagina, lumanarica, podbal, soc si mierea ursului; lumanarica, ciubotica- cucului, nalba mare; tei, ciubotica-cucului, nalba de gradina, cimbru de cultura, isop, trei-

frati-patati, fenicul;

patlagina, tei, podbal, coada-soricelului, limba-mielului, limba-cainelui, muschi-de-piatra.

Alte produse antitusive sunt siropurile din muguri de brad si de pin.

Comprese si bai fierbinti

In uz extern sunt eficiente: comprese calde pe gat si piept, in faza de debut, cu decoct de musetel; comprese cu bitter suedez aplicate pe piept, dupa ungere prealabila cu

alifie de galbenele; cataplasme cu rasina de brad topita in ceara (parti egale); cataplasme calde cu faina de mustar, cu faina de in sau frunze

proaspete de branca ursului; bai fierbinti de maini si de picioare, dimineata si seara, timp de 8

minute, cu extract de nalba mare, mac, menta, iarba mielului, rotungioara, patrunjel si toporasi (in parti egale);

frectii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din 2 linguri ulei de ricin si 1 lingura ulei de terebentina dupa care se inveleste cu o patura.

Apiterapia recomanda: miere de albine (4 linguri) amestecata cu 4 linguri unt si 100 ml alcool

rafinat 30%, din care se ia cate o lingura dimineata, pe nemancate; polen (3 ligurite pe zi), pentru imbunatatirea imunitatii; tinctura de propolis (30 de picaturi) se amesteca cu 2 linguri de miere

si se iau cate 3 lingurite pe zi. Se pot adauga si 2-5 picaturi de ulei volatil de ghimbir, menta sau brad.

Retete garantate, cu remedii la indemana

Regimul alimentar va fi obisnuit, dar cu ratii sporite de legume proaspete (varza, salate crude, ridichi negre) si de fructe (in special gutui), mesele calde fiind servite dupa accesele de tuse. Se recomanda:

suc de lamaie obtinut prin stoarcerea unei lamai intr-un pahar cu apa calda, se indulceste cu zahar sau miere de albine si se bea cu inghitituri rare;

sirop din 250 ml suc de morcov proaspat, amestecat cu 3 linguri zahar si putina apa; se fierbe pana se ingroasa ca un sirop si se iau 3-4 lingurite pe zi;

sirop din 100 g catei de usturoi zdrobiti, care se infuzeaza, timp de 15 minute, in 250 ml apa clocotita; se adauga 200 g zahar si se iau cate 2 linguri pe zi;

decoct din 100 g frunze de salata verde in 150 ml apa; se fierbe 5 minute, se indulceste cu miere si se beau cate 2 ceaiuri caldute pe zi;

lapte fierbinte intr-o cana, indulcit cu miere si o lingura de sirop sau decoct de ceapa sau praz, care se consuma dimineata si seara;

sirop cu extract natural dintr-o ridiche neagra, care se taie in doua jumatati egale si, in fiecare parte, se face o scobitura cu ajutorul unei linguri de fier; se umple, ras, cu miere, iar dupa 6 ore se formeaza un sirop cu extract din ridiche care se bea, avand efecte emoliente si imuno-stimulatoare. Prepararea se repeta cu aceeasi ridiche de 2-3 ori pe zi, astfel ca tusea sa fie oprita dupa 2 zile consecutive de tratament;

fiertura dintr-un pumn de ovaz intr-un litru de apa data in clocot 5 minute; se strecoara, se adauga 3 linguri miere de albine, zeama unei lamai sau 2 linguri sirop de zmeura si se bea cate o cana in fiecare dimineata, pe stomacul gol;

fiertura dintr-un stiulete de porumb cu boabe galbene si cocean rosu intr-un litru de apa; cand lichidul se coloreaza se strecoara si se bea caldut, timp de 2-3 zile;

amestec din 10 cepe taiate marunt si cateii de la o capatana de usturoi curatati si dati pe razatoare; se fierbe 5 minute intr-un litru de lapte, se indulceste cu miere de albine si se ia cate o lingura, la intervale de 2 ore, cu bune efecte in tusea convulsiva.

Regimul de viata

Intrucat tusea convulsiva are un caracter infectios, se recomanda izolarea bolnavului la domiciliu intr-o incapere bine incalzita si aerisita. Se interzice, in mod categoric, fumatul atat bolnavului, cat si persoanelor care intra in incaperea celui suferind.

Zilnic se va face gimnastica respiratorie pentru reglarea functiilor plamanilor, precum si un masaj energic, cu degetul, in scobitura osului stern de la baza gatului.

Dintre toate asa-zisele remedii, cele care trebuie cu desavarsire ocolite sunt la copiii care au intrat in contact cu bolnavii de tuse convulsiva sunt "vaccinarea preventiva",vaccinul dizenteriei sau tratamentul cu gamma-globulina, care nu asigura catusi de putin cresterea rezistentei la infectii.

Dimpotriva, acestea scad imunitatea si rezistenta la boala.

Gripa, o boala contagioasa

Gripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).

Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol sanatatea celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.

Simptome ale bolii

Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.

Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine.

Tratamente fitoterapeutice

Sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoarta de salcie.

Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2

lingurite la o cana de apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.

Consumate separat, sunt eficiente infuziile din: flori de ciubotica-cucului; frunze de coacaz negru si salvie; herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura; fructe de anason.

Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare), se folosesc:

radacini de ciubotica-cucului si brusture; scoarta de salcie pentru combaterea durerilor musculare; herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.

Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe, care se fierb in 600 ml apa, pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga trei linguri miere de albine si o lingurita tinctura de gentiana, din care se ia cate o lingura din ora in ora.

Amestecuri de plante recomandate

Formule de amestecuri cu mare eficienta sunt: flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de

maces; flori de tei, frunze de salvie si eucalipt; flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de

cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere); flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si

conuri de hamei; flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta

de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale); flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica,

herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica.

Alte preparate valoroase sunt:

tinctura de tintaura, din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70%, din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese;

tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;

bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.

Frectii pe piept cu otet aromatizat

In tratamentele externe sunt recomandate: inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si

chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);

frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;

frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;

masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;

bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.

Alimentatia recomandata

In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).

Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli,

varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).

O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara.

Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.

Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de miere), care se fierbe 10 minute la foc mic si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse, pentru ca organismul sa poata lupta impotriva bolii si fara consum energetic suplimentar in digerarea excesului de alimente.Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr-o incapere bine aerisita si incalzita.

Impachetari cu otet de mere in cazul copiilor mici

La copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35ºC pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.

Tratamente naturiste în caz de răceli şi gripe uşoare

• Hrean. Se pun pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, învelit într-o batistă. Hreanul se ţine 5-30 de minute pe frunte şi la rădăcina nasului. Persoanele cu piele sensibilă vor ţine mai puţin cataplasma. • Macesele sunt cea mai importantă sursă de vitamina C. O porţie de o linguriţă de macese pe zi, pentru prevenirea gripei sau două-trei linguriţe de pulbere de macese atunci când suntem bolnavi • Cătina. La 100g miere se adaugă 30 g fructe de cătină, se lasă la macerat 3-7 zile, după care se dau copiilor câte 2 linguriţe/zi, iar adulţilor 2 linguri/zi. Se ia până la ora 14, deoarece este puternic energizant şi seara poate produce palpitaţii şi somn agitat. • Inhalatii cu ulei de pin sau ulei de pin sub formă de picături (nu mai mult de 6 picături/zi) • Fructe de cătină albă, frunze de pătlagină, flori de nalbă de cultură, flori de lumânărică. Plantele se fierb împreună în 200-300 ml apă, soluţia se lasă la răcit şi se face gargară de 3 ori pe zi. • În usturoi s-au descoperit mai mult de 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene. Pentru a preveni răceala sau imbolnavirea de gripă, mestecaţi cîte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prînz şi seară. Dacă răceală v-a prins deja, zdrobiţi 5-6 căţei de usturoi, amestecaţi cu 10 linguriţe de miere şi luaţi din acest preparat cîte o linguriţă, din jumătate în jumătate de oră. • Sucul de lămâie. Fructul se stoarce într-un pahar, iar la sucul obţinut se adaugă 2 linguriţe de miere şi coajă rasă anterior, apoi se completează restul cu apă. Se lasă la macerat 1-2 ore, după care se bea. Se beau 3-4 pahare într-un interval de 12 ore. • Tinctura de propolis, câte 1 linguriţă dimineaţa şi seara cu puţin ceai. • Echinaceea sub formă de extract, tinctură sau comprimate. Administrarea încă de la debutul gripei şi până la ultimul stadiu al ei • Tratamentul sinuzitei cu hrean. O cură de 5 zile, aplicare de 1-2 ori pe zi • Împachetare caldă cu infuzie de flori de tei sau soc; • Frectii cu oţet de mentă, salvie sau levănţică; • Inhalatii cu aburi de infuzie de busuioc sau museţel, urzică sau gălbenele; • Comprese fierbinţi pe piept cu suc de lămâie; • Băi fierbinţi la picioare cu făină de muştar. • Flori de tei, flori de şoc-infuzie din 1-2 linguriţe la o cană de apă (se beau 2-3 căni pe zi) • Flori şi rădăcina de ciuboţica-cucului-mai ales când afecţiunea este însoţită de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din rădăcini) dintr-o linguriţă la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. • Herba hyssopii (isop)-infuzie (1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă; se

beau 2-3 căni pe zi) • Coaja de salcie decoct din 2 linguri coajă la o cană de apă; se beau 2-3 linguri pe zi.  

Sâmbătă, 27 Septembrie 2008 12:16 Tusea, bronşitele, durerile de gît şi în piept, care însoţesc, de obicei, gripa, se pot vindeca consumînd fiertură de ceapă. Se iau două cepe întregi, cu tot cu coajă, de mărime medie, se spală şi se pun la fiert eu cel mult 2 căni de apă, timp de 15 minute. Ceaiul se bea cald, îndulcit sau nu, pe stomacul gol şi fără alte adaosuri. Are un gust nu prea plăcut, dar acţionează foarte rapid.

În tratamentul gripei şi al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importantă. Aceasta pentru că, atunci cînd respirăm normal, pe nas, sînt evitate complicaţiile bronşice şi pulmonare. Nasul înfundat şi sinusurile congestionate se vindecă rapid dacă punem pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, învelit într-o faşă.

Hreanul se ţine pe frunte şi la rădăcina nasului, timp de 5-30 de minute. Acest leac nu are concurent natural în tratamentul rapid al sinuzitei, o cură de 5 zile în care facem această aplicaţie, de 1-2 ori pe zi, eliminînd rapid durerile şi afecţiunea.

La fel de util în caz de gripă este şi ceaiul de măghiran. Se pun 1-4 linguriţe de pulbere de măghiran la o cană de apă clocotită. Se lasă vasul la infuzat, acoperit, timp de 15-20 de minute. Ceaiul se bea fierbinte, îndulcit cu miere, apoi bolnavul se va aşeza în pat, unde va transpira din abundenţă, eliminînd toxine, iar sinusurile şi căile respiratorii superioare se vor descongestiona.

Se bea cîte o cană de ceai la 20-40 de minute, timp de cîteva ore şi chiar timp de o zi cînd gripa este deja instalată. Acest ceai se bea numai în afara perioadelor de febră.

Administrat sub formă de ceai fierbinte, îndulcit cu miere, busuiocul revitalizează rapid organismul şi ne înviorează, ajutîndu-ne să stopăm procesul gripal în orice fază a sa şi, mai ales, în faza de debut.

Ceaiul se prepară din 1-2 tulpini cu flori de busuioc la o cană de apă clocotită, care se lasă la infuzat timp de 15 minute. Se bea foarte cald, cu înghiţituri mici şi rare, în aşa fel încît să alunece pe gît. O doză de şoc constă în 6-7 căni din acest ceai, băute la intervale de 15-30 de minute una de alta. Dacă apare febra, la o cană cu ceai se adaugă şi 1-2 linguriţe de frunze de mentă. (Tratamente naturiste)

Comments Comentariu nou

alyna  - informatie   |2008-10-06 12:52:231ceaiul de maghiran se poate bea in timpul chimioterapiei?

2.c eaiul verde slabeste???chiar slabeste??? Raspunde | Citeaza

Scrieti comentariuNume:

Email:   Titlu:

UBB:             

 

 

 

Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.Powered by !JoomlaComment 3.26

Tratamentul naturist al gripeiSanatate | 17 Noiembrie 2009 - 09:32 | Numar vizualizari: 1797

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Yahoo!

Gripa este provocata de trei tipuri de virusi – A, B si C. Afectiunea cea mai grava este provocata de virusul de tip A, ultima varianta periculoasa fiind virusul gripal A(H1N1). Gripa se poate raspandi in intreaga lume (pandemie) afectand milioane de oameni sau poate aparea sporadic intr-o singura comunitate.

 

Cauze

Statul in frig si umezeala, un organism slabit de boala sau obiceiurile de viata nesanatoase, pot face ca o persoana sa fie mai expusa riscului de a contracta virusul gripei.

 

Simptome

In general, se manifesta prin senzatie de frig, diferite dureri musculare, dureri de spate, apetit scazut, tiuit in urechi, ameteala, uneori gat inflamat, nas infundat si raguseala. Durerile de cap sunt frecvente. Febra poate sa creasca in cursul serii. Gripa debuteaza brusc si dureaza intre 7-10 zile. Pericolul real prezentat de boala este faptul ca, in cazul in care nu este tratata corect, pot aparea complicatii.

 

Pneumonia este una dintre complicatiile cele mai grave care, daca nu se intervine energic, se poate dovedi fatala. Pacienii care sufera de boli de inima sau plamani si femeile insarcinate sunt, in special, predispusi sa dezvolte pneumonii virale pe fondul gripei. Dupa un episod de gripa, organismul trebuie fortificat printr-un regim alimentar sanatos si nutritiv.

 

Tratament

Daca tratamentul este inceput imediat dupa ce apar primele simptome, gripa poate fi invinsa in 24 de ore. Nu mai mancati nimic si bagati-va in pat. Pentru uz intern, se recomanda: o lingura de coada soricelului, o lingurita de Aslepias tuberoza si un varf de ardei iute. Se lasa sa infuzeze intr-o jumatate de litru de apa clocotita timp de 20 de minute si se bea cate o ceasca din ora in ora. Ceaiul produce o transpiratie abundenta si cand asternuturile se uda trebuie schimbate. In cazul in care apare febra, tot corpul trebuie sters bine cu apa calduta, cu un prosop bine inmuiat, dezvelind numai cate o singura portiune a corpului.

 

Alternati ceaiul din plante cu sucuri de fructe, de preferat sucuri de portocale si grep. Sucul de lamaie este, de asemenea, excelent pentru combaterea febrei. Nu trebuie adaugata zahar in sucuri. Sucul de portocale are un efect extrem de tonic. Daca se urmeaza acest tratament, folosind si laxative pentru ca miscarea intestinelor sa fie normala, sa va constata ca, a doua zi, gripa a disparut.

 

In cazul in care boala progreseaza, trebuie continuat tratamentul cu plantele si sucurile de portocale si fructe mentionate mai sus. Se recomanda bai de abur si unele plante cu efect tonic ca, de exemplu, scoarta de malin american, gura-lupului, odolean, papucul doamnei sau granat (Chrysanthemum parthenium). Este esential ca pacientul sa stea intr-o camera bine aerisita.

 

Iata si o reteta care vindeca raceala in 24 de ore: parti egale de scortisora, salvie si frunze de dafin. Se pune o lingurita din amestec la o ceasca de apa clocotita, se lasa sa se infuzeze si se bea oricat de mult se doreste.

 

Un alt remediu eficient, cu un efect miraculos, se prepara folosind parti egale din urmatoarele plante: turtita mare, verbina, Eupatorium perfoliatum si radacina de Veronicastrum virginicum. Se pune o lingurita din amestec la o ceasca de apa clocotita si se bea cate o ceasca la fiecare ora.

 

Alte plante utile pentru tratarea gripei sunt: menta, pinul alb, plopul, scoarta de nuc cenusiu, mierea ursului, Asclepias tuberosa, sofranul, roinita, vetricea, ghimbirul, Hydrastis canadensis, palmierul pitic, cretisorul, angelica, isopul, Eupatorium perfoliatum, verbina, radacina de Veronicastrum virginicum, turtita mare si granatul. Se pot folosi si in combinatie, in functie de modul in care vi se potrivesc starii dvs.

 

Gripa este, de obicei, mult mai greu de tratat decat o raceala. Simptomele pot fi ameliorate dar este posibil sa nu dispara complet in urma tratamentelor mentionate mai sus. In acest caz, nu va descurajati, ramaneti in pat si beti multe lichide, in special sucuri de fructe. Gripa are, in general, durata ei limitata si va disparea treptat in 7 pana la 10 zile desi tusea poate persista si mai mult, uneori saptamani sau chiar luni intregi.

 

o

Tratamente pentru gripa

Prevenirea aparitiei racelilor si gripei in sezonul rece

Toamna a sosit si a adus vreme rece, precipitatii si a crescut riscul aparitiei racelilor, gripelor, bronsitelor si asa mai departe. Exista o multitudine de remedii naturiste ce ne pot asista in tratarea acestora si in intarirea sistemului imunitar . De curand specialistii indieni in medicina alternativa ...

Boli infectioase – gripa

Gripa, boala infectioasa determinata de un virus cu mai multe serotipuri, se manifesta printr-o febra cu debut brusc sio durata de 4-5 zile, cu dureri de cap si musculare, catar respirator suparator, care favorizeaza pneumonii si alte complicatii. Gripa este cea mai importanta dintre virozele respiratorii, atat printr-o mare cantagiozitate, cat ...

Tratarea gripei cu ceaiuri

- consumati ceai de echinacea de trei ori pe zi. Acest ceai este antibacterian si ajuta desfundarea nasului - pentru scaderea febrei prin transpiratie consumati ceaiuri din flori de soc sau coada soricelului - pentru calmarea tusei se recomanda ceai de patlagina iar pentru expectorare ceai de ...

Gripa si prevenirea ei

Gripa este o boala care apare de cele mai multe pe timpul iernii, foarte contagioasa, care se propaga cel mai repede in spatiile aglomerate cum sunt scolile si institutiile publice. Primele simptome ale gripei pot fi febra insotita de frisoare, dureri ale muschilor si o tuse uscata. Pe ...

Remedii naturale pentru combaterea gripei+ A - recomandacomentariivoteaza

23 Feb 2005 13:15 Autor: angely1942

Dupa cum se stie, cel mai bun mijloc de lupta contra gripei este acela de a nu te imbolnavi, de a avea un sistem imunitar puternic care sa te ajute sa depasesti usor perioadele in care apar epidemii. Prin exercitii fizice si un regim alimentar vitaminizant

sistemul imunitar poate fi intarit, dar viata stresanta de zi cu zi ne face sa uitam deseori de sanatatea noastra si de ingrijirea ei.

Intrucat am scris un alt articol referitor la intarirea sistemului imunitar, in acest caz ma voi referi strict la situatia in care gripa a aparut punand in evidenta remediile naturale care va pot fi de folos.

SEMNELE GRIPEI

Gripa este o infectie virala a cailor respiratorii superioare care debuteaza prin dureri de cap, aparitia brusca a febrei mari, frisoane, dureri in membre sau la nivelul cefei, tuse puternica, dureri in gat, uneori chiar varsaturi sau diaree iar alteori numai cu dureri faringiene combinate cu tumefierea ganglionilor limfatici cervicali.

Imbolnavirea gripala si aparitia simptomelor depind de constitutia fizica si psihica a persoanei precum si de sistemul sau imunitar.

Desigur, trebuie facuta o diferenta intre raceala si gripa, raceala incepand intotdeauna la nivelul nasului si gatului si avand o evolutie de obicei fara febra.

Gripa dureaza 2-6 zile. Daca organismul este slabit si daca nu ne ingrijim suficient, gripa se poate complica cu infectii microbiene secundare (pneumonii, bronsite, otite, sinuzite).

RECOMANDARI SI REMEDII NATURALE

- Bolnavul trebuie sa stea la pat cel putin trei zile, intr-o camera curata, aerisita si incalzita. - Se pot face frectii cu otet aromatic sau spirt sanitar.

- Regimul alimentar trebuie sa fie lejer, cu multe lichide sub forma de ceaiuri calde de plante medicinale (sudorifice ca socul sau teiul si vitaminizante ca macese, coacaze sau catina), 4-6 cani pe zi, legume bogate in vitaminele C si A (morcovi, sfecla rosie, varza, conopida, patrunjel, spanac, etc ), branza de vaci, iaurt, chefir, etc. Se mananca putin si des, iar in primele zile ale gripei, bucatele trebuiesc fierte, inabusite sau pasate pentru protectia intestinului. Se recomanda supe si creme de zarzavat, pireuri de legume, putina varza murata, compoturi de fructe. Abia cand va sculati din pat puteti trece la consumul alimentelor crude, al salatelor si al fructelor (mere, portocale, mandarine, lamai, kiwi, etc) - De asemenea, se va consuma zilnic hrean si ceapa. - Se consuma 2-3 catei de USTUROI de doua trei ori pe zi, intre mese. Usturoiul este antibiotic natural. - Se vor evita afumaturile, conservele, branzeturile fermentate, grasimile animaliere, condimentele iuti, fasolea si mazarea uscate si cafeaua.

- TINCTURA DE PROPOLIS, cate o lingurita dimineata si seara, luata cu putin ceai. Propolisul este deasemeni un antibiotic natural, de un real ajutor in combaterea virusilor.

- O planta deosebit de utila este ECHINACEA care se foloseste sub forma de extract, tinctura sau comprimate. Este bine ca ea sa fie administrata de la debutul gripei si pana la ultimul stadiu al ei, de mai multe ori pe zi ca mijloc terapeutic de baza.

- Se mai pot utiliza ceaiuri din coaja de salcie (decoct din doua lingurite planta la o cana cu apa), busuioc, musetel, cimbrisor, trei frati patati si urzica, acestea sub forma de infuzii. - Pentru tuse sunt recomandate ceaiuri din cimbru si patlagina sub forma de infuzii sau scai vanat sub forma de decoct din doua lingurite planta la o cana cu apa. - Se fac inhalatii cu infuzii cu salvie, busuioc, urzica sau galbenele. - Gargara cu ceai concentrat de salvie sau cu solutie salina cu sare de mare. Salvia contine substante desinfectante naturale iar solutia salina intareste capacitatea de aparare naturala a mucoasei.

- Pe piept se poate pune o compresa calda cu branza de vaci sau terci de mamaliga. - Pe piept si pe gat se pun cataplasme calde cu argila. - Seara se pot aplica pe piept si pe gat cataplasme calde cu faina de mustar.

CAND TREBUIE SA MERGETI LA MEDIC

- O febra ce se prelungeste 3-5 zile indica prezenta unor complicatii. Deasemeni daca feba creste peste 39,5 grade C. - Daca la nivelul amigdalelor apar vezicule cu puroi sau mucus purulent. - Daca tusea este puternica, cu dureri toracice, cu intepaturi la respiratie si cu nevoie de aer. - Daca aveti dureri mari de cap, rigiditate a cefei, varsati, sau va deranjaza lumina. - Daca aveti dureri la inima sau tulburari de ritm cardiac. - Daca aveti dureri la nivelul urechilor (pericol de otita) - Daca apar crampe abdominale si diaree. - Daca starea dumneavoastra generala nu se imbunatateste timp de 5 zile, respectiv se inrautateste.

Preventiv pentru a va feri de gripa este bine ca in timpul epidemiilor de gripa sa evitati aglomeratiile. Cei bolnavi de gripa vor evita contactul cu celelalte persoane mai ales cu copii mici, batranii si convalescentii dupa alte boli.