TEZĂ DE DOCTORATold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de doctorat/Rezumate2015/DinucaCatalin.pdfcare s-a implicat activ în realizarea acestei teze de doctorat și pe care o consider

Universitatea Transilvania din Brașov Școala Doctorală Interdisciplinară

Departament: Silvicultură

Ing. Nicolae Cătălin DINUCĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific

Prof. dr. ing. Dumitru Romulus TÂRZIU

BRAȘOV, 2015

Universitatea Transilvania din Brașov Școala Doctorală Interdisciplinară

Departament: Silvicultură

Ing. Nicolae Cătălin DINUCĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Cercetări privind fundamentarea științifică a reconstrucției ecologice a haldelor de steril

rezultate prin exploatări miniere de suprafață din bazinul mijlociu al Jilțului și

Motrului.

Researches on scientific substantiation of ecological reconstruction of sterile dumps resulted from

surface mining in Jilt and Motru middle basin.

BRAȘOV, 2015

Reconstrucția ecologică a haldelor de steril din bazinul Jilțului și Motrului

1

COMPONENȚA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universității ,, Transilvania ’’ din Brasov

Nr. 7432 / 17.07.2015

PREŞEDINTE : prof. univ. dr. ing. Alexandru Lucian CURTU

Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Decan Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea Trasilvania din Brasov

COND. ŞTIINŢIFIC : prof.univ.dr.ing. Dumitru Romulus TÂRZIU

Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Universitatea Trasilvania din Brasov

REFERENŢI : prof.univ.dr.ing. Mihai DUMITRU

Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București

dr.ing. Lucian DINCĂ

Cercetător științific gradul I- Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură

,, Marin Drăcea ’’ , Filiala Brașov

prof.univ.dr.ing.Gheorghe SPÂRCHEZ

Prodecan Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere - Universitatea Trasilvania

din Brasov

Data,ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat : 24.09.2015,ora 10.00, Facultatea de Silvicultură

și Exploatări Forestiere ( Corpul S ), Sala S I 2.

Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le trasmiteți în timpul util ,

pe adresa : [email protected].

Vă invităm să luați parte la sedința publică de susținere a tezei de doctorat .

Vă mulțumim.

mailto:[email protected]


2

Prefață

Cercetările privind fundamentarea științifică a reconstrucției ecologice a haldelor de steril

rezultate prin exploatări miniere de suprafață din bazinul mijlociu al Jilțului și Motrului s-a dovedit a fi

una dificilă .

Lucrarea este rezultatul unei intense munci atât în laborator cât și pe teren . Realizarea acestei

lucrări s-a făcut cu un maxim de efort și imposibil de realizat fără ajutorul mai multor persoane , care

au contribuit la formarea mea profesională.

Îi mulțumesc în primul rând cunducătorului științific prof.univ.dr.ing. Dumitru Romulus

TÂRZIU. De la acceptarea mea ca doctorand sub îndrumarea domniei sale , domnul profesor m-a

sprijinit și îndrumat , a făcut împreună cu subsemnatul multe deplasări pe teren , unde am primit

recomandări foarte prețioase.

Domnului prof. TÂRZIU îi trasmit respectul meu și profunde mulțumiri . O a doua persoană

care s-a implicat activ în realizarea acestei teze de doctorat și pe care o consider un al doilea îndrumător

, ,,un părinte spritual”, care îmi dă tot timpul sfaturi atât referitoare la teza de doctorat , dar și la viața

de zi cu zi, este domnul profesor univ. dr .ing. Mihai DUMITRU , directorul I.C.P.A București. La fel

ca și conducătorului științific ,îi mulțumesc domnului profesor și îl asigur de tot respectul meu . O altă

persoană deosebită este domnul dr.ing. Râjnoveanu Ion , care m-a îndrumat cum să recoltez probele de

sol . Țin sa îi adresez sincere mulțumiri și să îl asigur de tot respectul meu.

Mulțumirile mele le transmit și domnului prof. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ care mi-a fost de

mare ajutor la fiecare sfat pe care l-am cerut de la dânsul, mai ales în conferința organizată de către

ICPA București în anul 2012 în Oltenia.

Doresc să mulțumesc, de asemenea domnului cercet.șt.gr. I dr. ing. Lucian Constantin DINCĂ

pentru că a acceptat să citească teza de doctorat , contribuind la îmbunătățirea calității tezei.

De asemenea, călduroase mulțumiri transmit domnului prof.univ. dr. ing. Norocel Valeriu

Nicolescu, profesorul meu preferat de la Facultatea de Silvicultură din Brașov , pe care îl asigur de tot

respectul și considerația mea.

Mulțumirile mele le transmit și domnului conf. dr.ing. Victor Dan Păcurar , deoarece discuțiile

avute cu dânsul mi-au clarificat multe lucruri în legătură cu tema aleasă.

Călduroase mulțumiri transmit domnului prof. dr.ing. Neculae Șofletea care mi-a dat niște

sugestii foarte utile la susținerea referatelor din cadrul tezei de doctorat, iar materia predată de dânsul,

Dendrologia , mi-a fost de mare ajutor atât în activitatea practică , cât și la elaborarea tezei de doctorat.

Mulțumiri deosebite adresez colegilor și prietenilor care m-au susținut și încurajat permanent,

iar vărul meu, Costică m-a ajutat la măsurătorile de pe teren.

Mulțumirile mele profunde se îndreaptă către părinții mei ( inspector șef adjunct la CRSC RM

– VÂLCEA- Dinucă Gheorghe și scumpa mea mamă - ing. chimist Dinucă Elena) și către sora mea

dragă, șef lucrări dr. Claudia Dinucă, care m-a îndrumat la unele interpretări statistice.

Această teză de doctorat o dedic bunicului meu Drăgușin Gheorghe, care s-a dus la ceruri la

terminarea facultății de către subsemnatul, cu regretul profund că nu m-a văzut în activitate și bunicii

mele Drăgușin Lucreția, care m-au crescut până la vârsta de 6 ani în comuna Ștefănești, satul Dobrușa ,

județul Vâlcea.

De asemenea , dar nu în ultimul rând, dedic această teză și unchiului meu Viorel, cel care mi-a

pus prima dată stiloul în mână și mătușii mele Maria, sora mamei mele, cea care m-a dus prima dată la

grădiniță.

Autorul


1

CUPRINS

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ A

HALDELOR DE STERIL REZULTATE PRIN EXPLOATĂRILE MINIERE DE

SUPRAFAȚĂ…………………………………………………………………………………………...5

1.1. Conceptul de reconstrucție ecologică și modul de aplicare al acestuia în cazul haldelor de steril

....................................................................................................................................................…………5

1.2. Reconstrucția ecologică a haldelor de steril pe plan mondial ………………………………………8

1.3. Reconstrucția ecologică a haldelor de steril în România ………………………………………… 20

1.3.1 Reconstructia ecologică a haldelor de steril folosind specii agricole ……………………20

1.3.2. Reconstrucția ecologică a haldelor de steril folosind specii forestiere …………………23

CAPITOLUL II

SCOPUL LOCUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ………………………………………..28

2.1 Scopul cercetărilor …………………………………………………………………………………28

2.2 Obiective urmărite ………………………………………………………………………………… 28

2.3 Locul cercetărilor …………………………………………………………………………………..29

CAPITOLUL III

MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE…………………………………………………… 30

3.1 Material de cercetare……………………………………………………………………………… 30

3.2 Metode de cercetare………………………………………………………………………………...31

CAPITOLUL IV

CADRUL FIZICO ȘI FITOGEOGRAFICAL TERITORIULUI LUAT ÎN STUDIU…………...33

4.1 Așezarea geografică………………………………………………………………………………...33

4.2 Condiții geologice, geomorfologice și hidrografice………………………………………………..34

4.3 Condiții climatice și hidrologice……………………………………………………………………35

4.4 Condiții edafice……………………………………………………………………………………..45

4.5 Tipuri de stațiuni……………………………………………………………………………………47

4.6 Distribuția vegetației naturale și cultivate………………………………………………………….49

4.7 Formații forestiere și tipuri de pădure………………………………………………………………50

CAPITOLUL V

REZULTATE OBȚINUTE…………………………………………………………………………...52


2

5.1 Degradarea terenurilor prin exploatări miniere de suprafață și amploarea fenomenelor de

degradare………………………………………………………………………………………………..52

5.2 Formarea haldelor de steril…………………………………………………...…………………….56

5.3 Alcătuirea mineralogică și granulometrică a materialului haldat ……………………………….58

5.4 Caracteristicile fizice, fizico – mecanice și hidrofizice ale materialului haldat…………………..72

5.5 Caracteristicile chimice ale materialului haldat…………………………………………………..77

5.6 Cercetări privind reconstrucția ecologică a haldelor de steril cu ajutorul vegetației forestiere…..94

5.6.1 Rezultate obținute în trecut în teritoriul luat în studiu………………………….………..94

5.6.2 Rezultate obținute prin cercetări proprii în perioada 2006 – 2014………………………100

5.6.2.1. Lucrări executate pe Halda Runcurelu………………………………………..100

5.6.2.2 Rezultate obținute și discutii pentru Halda Runcurelu ……………………….101

5.6.2.3. Lucrări executate pe Halda Jilț ……………………………………………….103

5.6.2.4. Rezultate obținute și discuții pentru Halda Jilț ……………………………….104

5.6.2.5. Lucrări executate pe Halda Bohorelu ..............………………………….……111

5.6.2.6. Rezultate obținute și discuții pentru Halda Bohorelu..............……………….112

5.6.2.7. Lucrări executate pe Halda Valea Mănăstirii ………………………………...116

5.6.2.8. Rezultate obținute și discuții pentru Halda Valea Mănăstirii ………………...117

CAPITOLUL VI

CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUȚII ORIGINALE ȘI RECOMANDĂRI

PRACTICE…………………………………………………………………………………………...121

6.1. Concluzii generale………………………………………………………………………………...121

6.2 Contribuții personale ……………………………………………………………………………..125

6.3 Diseminarea rezultatelor (Lucrări publicate)……………………………………………………...126

6.4 Recomandări pentru producție…………………………………………………………………….126

6.5 Direcții viitoare de cercetare ……………………………………………………………………...127

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….128

Anexe …………………………………………………………………………………………………139

Rezumat în limba română …………………………………………………………………………….141

Abstract în limba engleză ……………………………………………………………………………..142

Curriculum vitae limba română.............................................................................................................143

Curriculum vitae limba engleză.............................................................................................................147


3

CONTENTS

CHAPTER I

THE CURRENT KNOWLEDGE REGARDING ENVIRONMENTAL RECONSTRUCTION

OF WASTE DUMPS RESULTED FROM THE MINING SURFACE …..……….........................5

1.1. The concept of ecological restoration and the application thereof for waste dumps.....................…5

1.2. The ecological restoration of waste dumps worldwide …………………………………………….8

1.3. The ecological restoration of waste dumps in Romania …..……………………………………... 20

1.3.1. The ecological restoration of dumps using agricultural species …………………...……20

1.3.2. The ecological restoration of dumps using forest species ………………………………23

CHAPTER II

THE PLACE AND PURPOSE OF RESEARCH OBJECTIVES ………………………………..28

2.1. The research goal …………………………………………………………………………………28

2.2. The objectives …….……………………………………………………………………………… 28

2.3. The research place ………………………………………………..………………………………..29

CHAPTER III

THE RESEARCH MATERIALS AND METHODS ……………………………………………… 30

3.1. The research material ..…………………………………………………………………………….30

3.2.The research methods……………………………………………………………………….……...31

CHAPTER IV

THE PHYSICAL AND PHYTOGEOGRAPHICALLY FRAMEWORK OF THE STUDIED

TERRITORY ……………………………………………...........…………………………………...33

4.1. The geographical location………………………………………………………………………...33

4.2. The geological, geomorphological and hydrographic conditions………………….....…………..34

4.3. The climatic and hydrological conditions…………………………………………………………35

4.4. The edaphical terms………………………………………………………………………………..45

4.5. The types of resorts ………………………………………………………………………………47

4.6. The distribution of natural and cultivated vegetation …………………………………………….49

4.7. The forest band and forest types …………………………………….……………………………50

CHAPTER V

THE OBTAINED RESULTS………………………………………………………………………...52

5.1. The land degradation through surface mining and the extent of degradation phenomena ....…......52

5.2. The formation of sterile dumps ……………………………………………...…………………….56


4

5.3. The mineralogical composition and grain size of the dump material ........................….....……….58

5.4. The physical, physical - mechanical and hydro of the dump material ……….……….…………..72

5.5. The chemical characteristics of the dump material …………………………………………..…..77

5.6. The research on ecological reconstruction of dumps using forest vegetation ………….....……..94

5.6.1. The results achieved in the past in territory under study …………………..…………..94

5.6.2. The obtained results through research in the period 2006 - 2014………………………100

5.6.2.1. The works performed on dump Runcurelu …………………………………..100

5.6.2.2. The obtained results and discussions for dump Runcurelu ………………….101

5.6.2.3. The works performed on dump Jilt ………………………………………….103

5.6.2.4. The results and discussions for dump Jilt ………………..………....……….104

5.6.2.5. The works performed on dump Bohorelu ..............……………….…….……111

5.6.2.6. The obtained results and discussions for dump Bohorelu ............…….......… 112

5.6.2.7. The works performed on dump Monastery Valley …………………………...116

5.6.2.8. The obtained results and discussions for dump Monastery Valley ………......117

CHAPTER VI

THE GENERAL CONCLUSIONS, THE ORIGINAL CONTRIBUTIONS AND PRACTICAL

RECOMMENDATIONS ........……………………………………………………………………...121

6.1. General conclusions ……………………………………………………………………………...121

6.2. The personal contributions ……………….……………………………………………………...125

6.3. The dissemination of the results (Publications)……………………………………………...…...126

6.4. The recommendations for production …………………………………………………………....126

6.5. The future research directions …………………………………………………………………...127

REFERENCES………………………………………………………………………………..…….128

Annexes ………………………………………………………………………………………………139

The Romanian abstract …….………………………………………………………………………….141

The abstract in English ………………………………………………………………………………..142

Curriculum vitae in Romanian language...............................................................................................143

Curriculum vitae in English language...................................................................................................147


5

Capitolul I.

Stadiul actual al cunoștințelor privind reconstrucția ecologică a haldelor de steril

rezultate prin exploatările miniere de suprafață

1.1 Conceptul de reconstrucție ecologică și modul de aplicare al acestuia în cazul haldelor

de steril

Reconstrucția ecologică este o acțiune de introducere în circuitul economic productiv a

terenurilor degradate dintr-o cauză oarecare. Ea presupune readucerea pe cât posibil a acestor suprafețe

la stadiul inițial prin recultivarea cu specii ierbacee sau lemnoase.

Reconstructia ecologică are un specific propriu fiecărei zone ce urmează să fie atrasă în

circuitul economic. Cele mai importante direcții de punere în valoare a terenurilor degradate sunt:

- recultivarea agricolă, prin care se urmărește fie redarea acestor halde ca terenuri arabile,

plantații pomicole și viticole, fie amenajarea lor ca pășuni și fânețe;

- recultivarea silvică, adică înființarea de păduri cu rol comercial sau cu rol de protecție și

refacere a solului și biodiversității.

Principalele restricții în alegerea modului în care se vor recultiva haldele de steril constau în:

procese intense de eroziune hidrică sau eoliană, instabilitate, aciditate sau alcalinitate excesivă, deficit

mare de elemente nutritive, regim hidric nesatisfăcător, neomogenitate accentuată, pante prea mari,

denivelări prea mari.

Werner și colab. (1984) apreciau că procesul de recultivare are loc în două faze: tehnică și

biologică. Recultivarea tehnică implică toate măsurile necesare în interesul economiei naționale de a

face posibilă folosirea acestor suprafețe pentru accesibilitate minieră sau pentru alte forme de utilizare.

Aceasta este responsabilitatea unităților de exploatări miniere de carieră și implică în principal

următoarele lucrări:

- stratele de sol cele mai pretabile la recultivare trebuie să fie utilizate la copertarea sterilului ce

va fi folosit în procesul de recultivare agricolă sau silvică. Grosimea stratului pretabil la recultivare

trebuie să fie de 100 cm pentru recultivarea agricolă și de 200 cm pentru recultivarea silvică. Măsurile

de ameliorare de bază a terenului, în special cele necesare pentru eliminarea compușilor fitotoxici cu

sulf, sunt aplicate pe aceste suprafețe, numai dacă solul cultivabil nu poate fi așezat pe grosime


6

suficientă. Scopul acestor măsuri este de a asigura creșterea plantelor și puieților prin aplicarea

amendamentelor cu carbonat de calciu și a fertilizanților minerali;

- suprafața trebuie să fie suficient de mare pentru a permite utilizarea fără dificultate a utilajelor

atât pentru agricultură și cât și pentru silvicultură;

- trebuie luate măsuri pentru controlul scurgerilor de pe terenurile supuse recultivării ;

- trebuie construit un sistem de pante și terase stabile, cu înclinarea pantei mai mică de 1:4 și

trebuie luate măsuri pentru prevenirea eroziunii.

Recultivarea biologică presupune restaurarea completă a fertilității solului, implică toate

lucrările solului, măsurile de ameliorare a terenurilor agricole, forestiere, necesare pentru a obține cele

mai mari producții stabile posibile pe suprafețele recultivate.

Această fază este aplicată de intreprinderea ce folosește terenul și implică în special următoarele

operații:

- solul trebuie să fie lucrat atent, având în vedere să se asigure lucrarea la adâncimea dorită în

timpul primilor doi ani de lucru;

- condițiile necesare pentru a obține nivele ridicate de producție de biomasă pot fi asigurate prin

aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte;

- trebuie selectate cu atenție culturile și rotația culturilor, pentru a asigura creșterea rapidă a

fertilității solului.

- speciile forestiere folosite trebuie să fie pretabile pe solul luat în cultură, iar leguminoasele

trebuie să fie semănate în special pentru a asigura rapid un covor de vegetație.

Eroziunea este intensă pe haldele proaspete atâta timp cât nu sunt protejate de vegatație. Nu

există agregate stabile la apă în aceste materiale lipsite de materie organică. Numai rocile şi

fragmentele de şist protejează haldele de eroziune (Kohne, 1950).

Pe halde, fragmentele de cărbune şi alte materiale cărbunoase vor reacţiona ca o sursă de carbon

organic, dar ele nu contribuie la aprovizionarea cu elemente nutritive pentru organismele implicate în

procesele de amonificare si nitrificare.

Condiţiile de umiditate din haldă sunt factori decisivi în procesul de recultivare. Apa serveşte ca

reactant în formarea acidului sulfuric, ca solvent al sărurilor minerale, ca agent de transport al

poluanţilor, dar şi ca factor de frânare al operaţiilor miniere.

Angel (1973) citând datele după Struthers arată că în halde aprovizionarea cu apă este mai bine

menţinută datorită cantităţii reduse care face ca apa să se piardă mai greu prin evaporare şi prin


7

infiltrare. Comparativ cu solul pe halde creşte capacitatea de înmagazinare a apei şi scade drenajul

intern.

Nivelarea haldelor are o mare influenţă asupra umidităţii din haldă. Viteza de infiltraţie medie

pentru o haldă nenivelată este mai mare de circa 10 ori decât pentru o haldă nivelată. Compactarea

haldelor în timpul nivelării reduce viteza de infiltraţie a apei, capacitatea de aeraţie a solului şi

cantitatea de apă accesibilă.

Evangelou (1989) apreciază că pregătirea unui bun pat germinativ şi folosirea cantităților cerute

de amendamente şi elemente nutritive reprezintă cheia de bază pentru stabilirea unui bun covor vegetal

la suprafaţa haldelor de steril rezultate din exploatarea cărbunelui. Înainte de pregătirea patului

germinativ (deci la începerea recultivării biologice) se vor recolta probe de sol pentru a se evalua corect

cerinţele de amendare şi fertilizare.

Prin aplicarea amendamentelor calcaroase are loc nu numai o reducere a acidităţii, ci și o

reducere a efectelor toxice a manganului şi aluminiului solubil. Se îmbunătăţeşte totodată

aprovizionarea plantelor cu calciu şi magneziu, creşte accesibilitatea altor elemente nutritive pentru

plante şi se îmbunătăţeşte structura. Amendarea conduce la creşterea fixării azotului atmosferic de către

bacteriile din nodozitatăţile leguminoaselor şi de către alte bacterii fixatoare de azot din sol.

Dacă condiţiile de pH nu sunt restrictive, leguminoasele se dezvoltă mai bine pe halde deoarece

au capacitatea de a utiliza azotul atmosferic, deci sunt mai rezistente la deficitul de azot din haldă

(Dove şi colab. 1991).

La înfiinţarea paşunilor şi faneţelor se recomandă o doză minimă de 60 kg N/ha, iar după

fiecare coasă sau păşunat, aplicarea a 30 kg N/ha. Dozele de fosfor variază între 44 și 88 kg/ha, iar cele

de potasiu între 25 şi 75 kg/ha. (Barnhisel, 1995).

Pentru menţinerea unor producţii ridicate pe păşuni şi fâneţe se recomandă ca în anii următori să

se aplice 30-75 kg / ha azot în perioada 15 februarie-l mai şi încă 30-50 kg/ha azot în perioada 1

august-30 septembrie. Aceste doze sunt valabile pentru fîneţele sau păşunile în care leguminoasele

deţin mai puţin de 50%.

Dozele de azot pot fi mărite cu 25-50 kg/ha dacă haldele au calităţi deosebite, pantele sunt sub

6% şi acolo unde creşterea producţiei este necesară şi furajul este dominat de graminee. Pentru

întreţinere, în fiecare an, se recomandă şi aplicarea a 33-66 kg/ha fosfor şi 50-100 kg/ha potasiu, în

cazul în care fâneaţa este formată dintr-un amestec de leguminoase şi graminee şi de 26-52 kg/ha fosfor

şi 25-50 kg/ha potasiu dacă sunt numai graminee (Barnhisel, 1995).


8

1.2 Reconstrucția ecologică a haldelor de steril pe plan mondial

Dintre soluţiile adoptate pentru controlul eroziunii de către Oficiul de Minerit al SUA se pot

enumera următoarele:

- fixarea rapidă cu ajutorul vegetaţiei;

- crearea unor canale pentru dirijarea apei de scurgere;

- construirea unor bazine de sedimentare pentru a evita transmiterea unei cantităţi mari de

sedimente în apele de suprafaţă;

- crearea unei serii de diguri din piatră pentru a încetini scurgerea şi a depune sedimentele fine;

- folosirea unor sisteme de filtrare pentru a controla conţinutul în sediment.

Deseori au loc surpări de maluri la marginea exploatării sau necesitatea de a acoperi aceşti

pereţi pentru a evita scurgerile acide din rocile formatoare de acizi aduse la zi. Se impune umplerea şi

nivelarea cu steril a acestora, realizarea unor pante normale pe care să se poată instala vegetaţia şi

controla eroziunea şi depunerea în terase pentru un control mai bun al scurgerilor.

Prin acest mod de organizare se revine la un peisaj asemănător celui avut înainte de începerea

excavării. Legea cere ca umplerea acestor gropi cu steril şi nivelarea, evitarea pereţilor abrupţi, să se

facă repede pentru a evita accidentele şi a reduce alunecările şi eroziunea. După umplerea cu steril se

copertează cu sol fertil şi se cultivă.

Nu trebuie uitat că deseori pereţii abrupţi şi înalţi ai excavaţiilor miniere au întrerupt drumuri,

sunt în apropierea unor localităţi, se surpă frecvent, constituie un loc de atracţie pentru copiii ce privesc

la exploatarea minieră. În cazul în care în groapa rămasă după excavarea cărbunelui s-a format un lac

riscul creşte pentru cei veniţi la pescuit sau înot, datorită slăbirii rezistenţei pereţilor şi prăbuşirilor

frecvente.

Daniels şi colab. (1995) arătau că multe probleme ale haldelor pot fi reduse semnificativ prin

menţinerea unui covor vegetal viabil. O comunitate de plante viguroase va reduce mişcarea apei şi

oxigenului în halda, deci va limita producerea de scurgeri acide, va reduce pierderile prin eroziune şi va

stabiliza halda.

Piha şi colab. (1995) apreciau că fixarea rapidă cu ajutorul vegetaţiei constituie un pas

important în controlul eroziunii şi al recultivării finale. Unele soluţii de recultivare presupun cheltuieli

mari: copertarea cu orizont fertil, utilizarea de plante cu cerinţe ridicate de elemente nutritive atât în

faza iniţială cât şi pe termen lung, doze mari de îngrăşăminte chimice, amendamentele organice.


9

Acestea, deşi utile în procesul de recultivare sunt greu de acceptat de către ţările în curs de dezvoltare,

unde nici posibilităţile materiale, nici cadrul legal, nici posibilitatea de a creşte preţurile în minerit nu

permit acest lucru. Se recomandă o tehnologie cu intrări reduse ce includ plantarea directă, în teren

nepregătit, folosirea speciilor adaptate la substratele respective şi cu cerinte nutriţionale mici, folosirea

speciilor fixatoare de azot pentru a asigura o sursă sustenabilă de azot.

Lucrările de prevenire și combatere a eroziunii solului se pot grupa în patru mari categorii:

- lucrări și măsuri pentru îmbunătățirea covorului vegetal;

- organizarea teritoriului,

- lucrări hidroameliorative;

- măsuri silvice (Guș și colab., 2002).

Angel (1973) arată că proprietăţile fizice şi chimice ale haldelor limitează procesul de

recultivare. Pentru multe areale este necesar să se folosească plante care au cerinţe reduse pentru calciu

şi au toleranţă ridicată la aciditate şi concentrații ridicate de fier, mangan, aluminiu şi sulf. Pentru

supravieţuirea plantelor este necesar să se aplice îngrăşăminte cu azot. În mod natural (fără fertilizare

cu azot) trebuie să treacă mulţi ani înainte ca speciile de plante pionier ce se dezvoltă pe halde să poată

contribui cu cantităţi semnificative la formarea de materie organică în substrat, care să stimuleze

procesele de amonificare şi nitrificare care sunt foarte reduse în halde.

Cărbunele a fost găsit în 35 de state, dar exploatarea la zi este extinsă mai ales in statele

Indiana, Illinois, Ohio, West Virginia, Pensylvenia, Missouri, Kansas, Oklahoma, Kentucky, Alabama,

Arkansas şi Iowa ( Dumitru ,1999).

De obicei minele sunt deschise în arealele rurale unde valoarea pământului este coborâtă şi

proprietăţile foarte mari. Sunt degradate de obicei terenurile agricole şi forestiere.

Exploatările miniere la zi produc circa 60% din cărbunele extras în S.U.A.

Datorită măsurilor de protecţia mediului ce se iau în timpul exploatării cărbunelui şi a calității

măsurilor de recultivare luate după exploatare se apreciază că această activitate constituie o folosinţă

temporară a terenului, după care sunt posibile o varietate de alte folosinţe.

În S.U.A., între anii 1930 şi 1971, 59% din terenul degradat a fost utilizat pentru excavare, 38%

pentru depunerea reziduurilor (sterilul rezultat din excavare şi cel rezultat de la prepararea metalelor) şi

3% a fost degradat datorită lucrărilor din subteran ( Dumitru M.,1999)

În tabelul numărul 1.1 se prezintă suprafaţa de teren degradată de industria minieră din SUA în

perioada 1930-1971. Datele relevă un procent mare de recultivare a terenurilor degradate prin extracţia

la zi a cărbunelui (76,5%). Fiecare hectar de teren recultivat a costat circa 10 100 dolari S.U.A.


10

Pentru SUA sunt de menționat experiențele citate de Gordon (1972) pe 60 de halde precedate de

nivelare și copertare cu 50 cm sol fertil. Protecția față de eroziune s-a asigurat prin împrăștierea unui

amestec de pastă de hârtie și apă. Taluzurile au fost semănate cu graminee ierboase. Suprafețele

amenajate au fost plantate cu salcâm, anin, mesteacăn și pin, iar printre rândurile arborilor s-a semănat

Coronilla varia L.- coroniște ( Dumitru M., 1999).

Se aplică amendamente și îngrășăminte,iar între parcelele silvice se seamănă ierburi perene,

leguminoase și cereale, care nu se recoltează (STROIE, 2009).

SUPRAFAŢA DE TEREN DEGRADATĂ DE

INDUSTRIA MINIERĂ ÎN S.U.A., 1930-1971 (după Barney, 1982).

The area of degraded land by US mining industry (after Barney, 1982)

Tabelul numărul 1.1. Tipul de folosinta Metale Nemetale Combustibili fosili

Degradate Recultivate Degradate Recultivate Degradate Recultivate

Exploatari miniere la zi 119500 8,5 547000 28,2 520000 76,5

Exploatari subterane

Procese de subzidenta 4940 14,6 1850 2,2 35600 4,6

Depunere de reziduuri 8860 6,9 840 8,3 67200 12,0

Depunere de reziduuri din

macinare si procesare

89400 7,8 81300 11,6 12900 20,3

COSTURI TIPICE PENTRU RECULTIVAREA HALDELOR

DE STERIL ABANDONATE

The typical costs for abandoned steril dump re-cultivation.

Tabelul numărul 1.2

Activitatea Costuri / ha - dolari

Amenajarea şi nivelarea haldei 2500

Copertarea cu sol 6000

Curăţire şi afanare adâncă 700

Recultivare biologică 900

Total 10100

În S.U.A. exploatările miniere sunt interzise in parcurile naţionale şi în zonele cu soluri din

categoria I-a de fertilitate, în afară de cazul când ele pot fi recuperate la categoria de productivitate

iniţială (Barney, 1982).

„Legea controlului exploatărilor miniere la zi si recultivarii” din 1977 arată că în Statele Unite

ale Americii extinderea exploatării la zi a cărbunelui, pentru a face faţă necesităţilor energetice

naţionale care să contribuie la bunăstarea economică şi generală şi la siguranţa naţiunii, urgentează şi


11

mai mult stabilirea unor standarde corespunzătoare pentru a minimaliza stricăciunile produse mediului

înconjurător şi productivității solurilor și pentru a proteja sănătatea şi siguranţa publicului.

În preambulul Legii se recunoaşte că multe operaţiuni de extracţie minieră la zi au ca rezultat

distrugerea unor suprafeţe ceea ce îngreunează şi afectează comerțul și bunăstarea publică prin

distrugerea sau diminuarea utilității terenurilor pentru scopuri comerciale, industriale, rezidenţiale, de

recreere, agricole şi silvice, prin provocarea eroziunii si alunecărilor de teren, prin creşterea riscului

inundaţii1or, prin poluarea apelor, distrugerea habitatelor piscicole şi ale animalelor sălbatice, prin

anihilarea frumuseților naturii, prin stricăciunile aduse proprietății cetăţenilor, prin crearea de pericole

pentru viață și proprietăţi, prin degradarea calităţii vieţii în comunitătile locale şi prin contracararea

unor programe guvernamentale şi eforturilor de conservare a solului, apei si a altor resurse naturale.

În urma apariției legii controlului mineritului de suprafaţa şi al recultivării în 1971 s-a creat un

oficiu al minelor de suprafaţă ce are ca preocupări:

- elaborarea şi administrarea programelor și politicilor naţionale de activități miniere la

suprafaţă într-o manieră preventivă, responsabilă şi profesională;

- asigurarea balanţei dintre producţia de cărbune şi protecţia mediului ambient;

- garantarea că se extrage cărbunele prin operaţii miniere proiectate şi conduse spre a proteja

mediul ambiant;

- asigurarea ca terenurile afectate prin minerit sunt redate altor folosințe;

- eliminarea pericolelor pentru cetăţeni şi daunelor pentru mediul ambient, al terenurilor miniere

abandonate (xxx) (U.S. Departament of the Interior. Ofice of Mining 1994).

În reglementările de exploatare a cărbunelui şi recultivare elaborate de oficiu au la baza

conceptul că răspunderea aparţine în primul rând statelor ce produc cărbunele, iar condiţiile miniere

variază foarte mult de la o zonă geografică la alta şi deci şi condițiile de cultivare a terenurilor după

minerit variază foarte mult.

De exemplu în Vest, dacă vegetaţia este distrusă, eroziunea eoliană devine foarte puternică.

Acolo unde precipitaţiile sunt reduse, instalarea vegetaţiei poate fi extrem de grea. Culturile pe

terenurile carbonifere din Appalachian, au un control atent al scurgerilor apelor de suprafaţă, pentru a

evita poluarea cursurilor de apă și crearea potenţialului de alunecări. In Midwest, abundenţa terenurilor

agricole de calitate cere paşi speciali pentru a proteja orizontul superior valoros al solurilor ( Dumitru

M.,1999 ).

Statele îşi dezvoltă propriile programe, dar standardele elaborate trebuie să fie la fel de eficiente

ca cele federale, dar ţinând cont de geologia şi climatul fiecarui stat. Ţoţi cei ce doresc să înceapă o


12

exploatare minieră trebuie să obţină un permis. Cererea înaintată pentru obţinerea permisului trebuie să

fie însoţită de detalii privind hidrologia apelor de suprafaţă şi freatice, condiţiile geologice şi de sol,

vegetaţia și viețuitoarele sălbatice ale zonei propusă spre a trece la exploatarea minieră. Se prezintă

planul de recultivare, detalii privind modul cum vor ameliora suprafețele afectate, descrierea

folosinţelor pentru care terenul va fi pretabil la sfărşitul etapei de recultivare ( Dumitru M.,1999 ).

Operatorul minier trebuie să depună o garanţie (de performanţă) suficientă pentru a plăti

recultivarea locului în cazul in care procesul de recultivare nu a fost corespunzător.

Oficiul Minelor de Suprafaţă acordă asistenţă tehnică tuturor statelor pentru implementarea legii

mineritului şi pentru a rezolva problemele tehnice specifice.

Extragerea cărbunelui prin carierele de suprafață are o istorie lungă in Statele Unite, mii de

locuri miniere au rămas abandonate şi necesită recultivare. Un progres substanţial în cultivarea acestor

terenuri abandonate a fost facut după infiinţarea Fondului pentru Recultivarea Minelor Abandonate,

care este administrat de Oficiul Minelor de Suprafață şi este realizat prin colectarea taxelor de

recultivare de la operatorii minieri ce exploatează cărbunele. Companiile plătesc 35 cenţi pentru fiecare

tonă de cărbune extras din exploatările de suprafaţă, 15 cenţi pentru fiecare tonă de cărbune extras din

subteran şi 10 cenţi pentru fiecare tonă de lignit ( Dumitru M.,1999 ).

Modul de folosire a fondurilor pentru recultivarea minelor abandonate este specificat în legea

minelor.

Fondurile pot fi folosite pentru a repara daunele produse de subsidenţă, pentru a acoperi sau a

umple minele subterane abandonate ce prezintă pericol pentru comunitățile înconjurătoare, pentru a

stinge focurile în haldele de reziduuri de cărbune sau în subteran şi care pot produce gaze toxice ori

pentru a împăduri terenurile neproductive .

O parte din fonduri sunt utilizate în cadrul Programului Rural pentru Minele Abandonate,

administrat de Serviciul de Conservare a Solului din Departamentul Agriculturii care lucrează cu

proprietarii de terenuri din zonele rurale, mai ales pentru asigurarea protecţiei împotriva eroziunii

solului provocată de mineritul de suprafaţă.

O parte din fonduri sunt destinate ajutorării operatorilor minieri care produc sub 300.000 tone

cărbune pe an. Ei sunt ajutaţi în colectarea şi analizarea datelor cerute pentru obţinerea permisului

necesar pentru începerea operaţiunilor miniere.

Ceea ce rămâne din Fond este folosit de către Oficiul pentru Mineritul de Suprafață pentru a

răspunde la problemele urgente ale minelor abandonate în cadrul programului federal sau pentru a

acorda granturi suplimentare statelor pentru proiectele de recultivare cu prioritate înaltă.


13

În S.U.A. se urmăreşte realizarea recultivării terenurilor cu cele mai ieftine investiţii. De aceea,

în majoritatea situaţiilor, terenurile distruse de industrie până în anul 1980, după recultivare erau

folosite ca păşuni şi fâneţe ( Dumitru M.,1999 ).

Apoi s-a legiferat ca la redarea în circuitul economic terenurile să aibă acelaşi nivel de

productivitate. În caz contrar, companiile miniere plătesc proprietarilor de teren diferenţa de producţie,

până la refacerea completă a potenţialului agricol.

Burger şi Torbert (1992) arată că procedeele de recultivare forestieră sunt mult diferite de cele

pentru păşuni și fâneţe . Principiile esenţiale pentru o împădurire plină de succes şi viabilă în timp a

terenurilor degradate de exploatările miniere sunt următoarele, după Dumitru M.,1999 :

1) Selectarea substratului de cultura. În plus faţă de orizontul arabil ce a fost îndepărtat şi

depozitat la începerea exploatării şi care va fi folosit la copertare, se vor depune 120 cm de material

excavat de bună calitate la suprafața haldei, astfel încât rădăcinile arborilor să găsească un bun substrat

de cultură care să permită o înrădăcinare profundă. Sunt preferate haldele miniere cu niveluri moderate

de săruri solubile, cu pH-ul între 4,5 şi 6,5 şi cu textură luto-nisipoasă.

2) Pregătirea haldei. Este extrem de important să se minimalizeze compactarea solului. După

depunerea tuturor materialelor ce trebuie haldate se va face o nivelare uşoară cu buldozere mici. Se vor

impune restricţii de trafic pe arealele nivelate şi se vor organiza drumurile de acces şi spaţiile de

parcare.

Terenurile forestiere au în mod natural o suprafaţă rugoasă. Este necesar să se facă o nivelare

uşoară care sa asigure stabilitatea pantelor.

3) Compatibilitatea dintre arbori și covorul vegetal. Reîmpădurirea presupune realizarea unui

echilibru între necesitatea protecţiei împotriva eroziunii şi necesarul arborilor de lumină, apă şi spaţiu.

Covorul vegetal va include specii de graminee, leguminoase cu creştere înceată, care să acopere bine

terenul şi care sunt tolerante la aciditate şi la conținutul redus în substanțe nutritive.

4) Alegerea speciilor de arbori. Speciile pionier cum sunt pinul şi speciile fixatoare de azot de

arbori şi arbuşti sunt cele mai pretabile pe haldele cu soluri de calitate slabă. Speciile locale cu lemn

tare vor fi utilizate numai pe substrate favorabile, pentru plantare se utilizează puieţii obţinuţi din

seminţele semănate pe aceste materiale.

5) Hidro-plantarea. Pentru a reduce manopera la plantare şi în pepiniere, multe specii de arbori

pot fi semănaţi direct împreună cu seminţele necesare pentru formarea unui covor vegetal compatibil.

Seminţele amestecate cu un substrat organic sunt depuse pe teren cu ajutorul apei. Pinul asigură cele

mai bune condiţii de supravieţuire şi dezvoltare.


14

6) Mânuirea materialului forestier de reproducere și tehnicii de plantare. Procentul de prindere

redus şi creşterea slabă sunt de obicei, datorate manipulării greşite a puieţilor şi a modului de plantare.

Arborii trebuie să fie menţinuţi dorminzi înainte de plantare şi să se evite uscarea rădăcinilor. Se vor

planta toamna târziu sau primăvara devreme. Plantarea se va face adânc şi se va asigura un bun contact

al radăcinii arborelui cu solul pentru a se asigura supravieţuirea.

7) Stabilirea arborilor în covorul vegetal dens. Ierbicidele pot fi aplicate local sau benzi astfel

încât să asigure supravieţuirea puieţilor şi răsărirea plantelor din covorul de suprafaţă. Fertilizanţii

minerali sub formă de pastile pot fi plasaţi în imediata apropiere a gropii de plantare (dar niciodată în

groapa de plantare), pentru a mări viteza de creştere în stadiile timpurii şi dezvoltare deasupra

covorului vegetal. Se aplică 200 kg/ha NPK (16-26-14).

8) Costurile reîmpăduririi. Recultivarea terenurilor miniere cu arbori poate fi mai ieftină decât

înfiinţarea de păşuni sau fineţe.

Plantarea a 1000 arbori pe hectar şi semănatul direct al unui amestec de arbori şi arbuşti costă

circa 300 dolari pentru fiecare hectar. Reducerea cheltuielilor se realizează deoarece pădurea acceptă

un teren mai puţin nivelat, mai puţină muncă şi mai puţine seminţe şi fertilizanţi pentru covorul vegetal

( se poate economisi circa 1250 dolari/ha).

Nivelarea ridicată cerută la înfiinţarea păşunilor şi fâneţelor compactează solurile miniere cu

efecte dăunătoare puternice pentru creşterea şi prinderea arborilor.

9) Importanţa calității haldelor de steril pentru păduri. O calitate ridicată a solului este la fel de

importantă pentru pădure cât şi pentru celelalte folosinţe agricole.

Solurile necompactate, profunde, cu proprietăţi fizice şi chimice bune sunt absolut necesare

pentru o producţie ridicată şi competitivă de lemn. Pădurile ce produc un volum ridicat de masă

lemnoasă oferă şi condiţii bune pentru habitatul animalelor sălbatice, oportunități de recreere și

influențează favorabil calitatea apei.

Torbert şi colab. (1989) recomandă utilizarea haldelor de steril pentru creşterea brazilor de

Crăciun, deoarece aceştia sunt mai toleranţi la aciditate, cresc pe solurile cu fertilitate redusă, sunt mai

rezistenţi la secetă decât culturile agricole. Pomii folosiți pentru Crăciun pot fi recoltaţi după 7-10 ani

în timp ce o pădure pentru lemn are nevoie de un timp mult mai lung.

Torbert şi Johnson (1990) atrag atenţia asupra cererii mari de lemn de Paulownia pe piaţa

S.U.A., datorită calităţii deosebite a acestuia: uşor, puternic şi durabil. Această specie găseşte condiţii

bune de dezvoltare pe haldele de steril, iar preţul foarte ridicat, în plus Paulownia are o viteză mare de

creştere, deci poate apare destul de repede posibilitatea schimbării culturii.


15

Bromley şi Cushwa (1990) consideră că recu1tivarea terenurilor afectate de exploatările miniere

la zi oferă excelente posibilităţi pentru operatorii minieri de a îmbunătăţi habitatul pentru cocoşii

sălbatici, curcanii sălbatici, căprioare, iepuri, urşi, mare varietate de alte păsări, mamifere, amfibieni,

reptile şi peşti. Aceasta atrage după sine condiţii mai bune pentru pescuit, vânătoare şi turism în zonele

recultivate. Costurile pentru seminţe şi plantare sunt mici în comparaţie cu costul total al recultivării.

Recultivarea în scopul îmbunătăţirii habitatului pentru animalele sălbatice presupune amenajarea de

bazine cu apă, păduri, în care trebuie să se regăsească arborii şi arbuştii ale căror fructe şi frunze sunt

căutate de animale, păşuni cu o structură largă de graminee și leguminoase perene care să asigure un

conveer pe tot anul necesar pentru diverse specii, zone cu arbuşti şi ierburi dense pentru ascuns şi

cuibărit dar şi pentru asigurarea fructelor necesare unor specii, diversitate mai mare de arbori evitându-

se crearea de masive cu o singură specie, alternarea benzilor de arbuşti, păşuni şi forestiere, asigurarea

unei zone forestiere de protecţie pentru toată zona destinată animalelor sălbatice ( Dumitru M.,1999 ).

În S.U.A se face o distincţie între recultivarea forestieră in scop comercial (gospodărită) şi o

recultivare forestieră (negospodărită) cu scop de protecţie şi refacerea solului.

Indiferent de soluţia adoptată, proprietarii, chiar dacă şi-au primit înapoi garanţia depusă la

începutul activităţii miniere, rămân încă responsabili pentru plata taxelor de proprietate şi daunele

aduse mediului în viitor. Consecinţa este că proprietarii de teren au un mare interes ca terenurile

folosite după minerit să genereze venituri şi să îmbunătățească stabilitatea mediului ambiant. Din acest

motiv pentru unii proprietari de terenuri pădurea comercială este forma de folosire a terenului care le

serveşte cel mai bine interesele pe termen lung. Pentru această recultivare forestieră cu scop comercial

operatorul trebuie să aibă crescuţi cel puţin 1000 arbori /ha şi toţi arborii trebuie să fie specii

comerciale cum sunt: pinul alb, stejarul, plopul.Pentru o recultivare forestieră negospodărită, cu scop

de protecţie, trebuie să fie viabili tot 1000 arbori la hectar dar se acceptă ca pe lângă pin să fie plantate

şi specii de valoare economică cum sunt: anin negru, salcâm şi multe alte specii de arbuşti (Tolbert şi

colab. 1994).

Cel mai important motiv de a specifica în permisul de mediu intenţia de a înfiinţa o padure cu

rol comercial şi nu una cu rol de protecţie este de a evidenţia intenţia proprietarului de a folosi terenul

pentru producţia de lemn după minerit. Deci în acest tip de pădure cu rol comercial nu este suficient să

plantezi arbori, ci trebuie să alegi speciile, rolul economic cel mai bun şi să le asiguri o creştere foarte

bună, care nu se poate face daca nu se asigură o bună calitate a substratului de cultură, deci un indice al

locului cât mai ridicat.


16

Evangelou şi Barnhisel (1995) au arătat că în afară de măsurile ce se iau în organizarea haldei şi

copertarea cu sol fertil, un rol important în procesul de recultivare îl au şi aspectele legate de aciditatea

substratului de cultură, accesibilitatea elementelor nutritive, pregătirea patului germinativ, speciile

selectate, calitatea seminţelor, proporţia dintre specii în amestecul de semănat, doza de semințe pe

unitatea de suprafaţă şi data semănatului.

Circa 80 % din terenurile miniere din Appalachia au fost plantate cu 18 specii de arbori și

arbuști incluzând plantații de pin mixte, amestec de lemn tare, salcâm și arbuști pentru viețuitoarele

sălbatice. Un inventar floristic complet după 25 de ani, s-a constatat că flora lemnoasă constă din 34

familii, 53 genuri și 70 specii, inclusiv 7 specii exotice. Acest inventar arată că o vegetație forestieră

diversă poate fi restabilită după degradările extreme din Appalachia. Salcâmul, plopul și pinul de

Virginia reproduc o varietate semnificativ mai mare de tipuri de plantații. Speciile de arbori de

acoperire afctează covorul de la suprafață, bogăția totală de specii, numărul speciilor de arbori plantați

și numărul total arborilor prezenți ca plantule. Tipul solurilor miniere afectează gradul de acoperire cu

vegetație și bogăția totală a speciilor (Wade și Thompson, 1999).

Multe dintre haldele de steril au pH acid, ceea ce afectează amonificarea și nitrificarea.

Procesul de nitrificare este oprit la valori ale pH-ului de 3,7-4,iar valorile optime ale pH-ului sunt 6,5-

7,5. Aplicarea de amendamente cu carbonat de calciu favorizează procesul de nitrificare (Willson și

Stewart, 1955).

Akala și Lal (1999) arată că productivitatea pășunilor îmbunătățite depinde de cantitatea de

sămânță, proprietățile solului, cantitatea de îngrășăminte aplicate, scurgeri și eroziune și presiunea

pășunatului. La 25 de ani după recultivarea haldelor copertate cu sol fertil producția de biomasă era de

7-8 t / ha pentru speciile: Andropogon gerardi, Andropogon scoparius, Dactylis glomerata, Festuca

arundinacea, Panicum virgatum, Phleum pratense, Lotus corniculatus și Medicago sativa, iar la 30 de

ani de la recultivarea haldelor necopertate producția de biomasă era de 5-6 t/ha pentru Agrostis

gigantea, Dactylis glomerata, Festuca elatior, Phleum pratense, Poa pratensis, Trifolium pratense și

Trifolium repens.

Datele obținute au arătat că aplicarea copertei de sol fertil influențează rata de sechestrare a

carbonului organic în sol și potențialul de sechestrare a carbonului în ecosistemele de haldă este ridicat.

Dacă comparăm potențialul pădurilor și pășunilor, potențialul de sechestrare a carbonului în sol este

mai mare pentru pășune decât pentru pădure în ambele sisteme, cu sau fără copertă de sol. Bazinul de

carbon organic în solul de sub pășune a fost de peste 3,8 t C/ ha în sistemul cu copertă de sol fertil după

25 de ani și de 6,6 t C/ ha în sistemul necopertat după 30 de ani de recultivare.


17

Dacă comparăm sistemul cu copertă cu cel fără copertă de sol fertil, potențialul sistemului

forestier cu copertă de a sechestra carbon organic în sol a fost mai mare cu 4 t C/ ha și al pășunii

copertate a fost mai mare cu 1,2 t C/ ha comparativ cu sistemul necopertat. Sistemul cu copertă

acumulează mai mult carbon organic în sol decât sistemul fără copertă și într-o perioadă mai mică de

timp. Dacă comparăm bazinele de carbon organic din sol între sistemul fără copertă și cu copertă

diferența a fost de numai 1,3 t C / ha.

Steward şi Gripps (1983) atrag atenţia asupra modificărilor ce apar în rezistenţa reziduală la

forfecare a şisturilor aduse la zi şi pun aceasta pe seama sensibilităţii la chimia apei porilor şi la

compoziția mineralogică, ambele fiind schimbate la contactul cu noile condiţii climatice.

În Germania, în ceea ce privește tehnologia de recultivare se disting următoarele criterii:

- criteriul landșaftului – presupune ca prin lucrările de redare în circuitul productiv să se refacă

peisajul degradat, astfel încât să se realizeze un landșaft optimizat, care să corespundă exigențelor

impuse de obținerea unui randament agricol și silvic maxim.

- criteriul landșafto-ecologic – presupune obligativitatea ca la recultivare să se țină cont de

condițiile ecologice;

- criteriul socio-economic – care are în vedere condițiile economice și sociale din zonă.

Citând date din literatura germană, Băbeanu (1998) arată că pentru combaterea deflației din

haldele de steril în Germania s-a testat și utilizat cu succes un amestec de praf de cărbune în proporție

de 5 %, 10%, 15% și 20 % și argilă. S-a reușit astfel ameliorarea însușirilor fizico-chimice ale

materialului din haldă și stabilizarea taluzurilor înalte. Dintre speciile silvice utilizate pe aceste halde

fac parte: plopul, stejarul, plopul tremurător, aninul,teiul, mesteacănul, molidul, pinul și arțarul.

În carierele în care stratul de cărbune se află la adâncime mai mică de 50 m, solul este excavat

selectiv, iar după terminarea exploatării și nivelarea haldei, acesta este depus la suprafață într-un strat

gros de 100 cm pentru recultivarea agricolă, iar pentru recultivarea silvică într-un strat de 200 cm

(Becherițiu, 2003).

China are o lungă istorie a exploatării cărbunelui și mai mult de 96 % din extracția de cărbune

s-a făcut din mine subterane. Datorită acestor excavări din subteran au apărut procese puternice de

subsidență. Multe din terenurile minere subsidente abandonate au fost produse înainte de 1989. Aceste

terenuri au fost transformate în lacuri sau în terenuri de fermă.

O suprafață de 373 ha terenuri miniere abandonate de subsidență din provincia Anhui au fost

selectate pentru amplasarea unei ferme de acvaculturăși a unei ferme agricole mixte (cultură de cereale

și fermă zotehnică complexă , porci, vaci, păsări).


18

Ferma zootehică este necesară pentru producerea gunoiului de grajd.

Fluxul în fermă este următorul: excrementele de la găini se folosesc ca furaj pentru porci-

excrementele de la porci, vaci și rate sunt trecute prin stația de biogas – de unde se separă reziduul solid

care este folosit ca îngrășământ pe terenul agricol, iar apele uzate rămase sunt trimise în bazinul

piscicol. Prin acest mod de organizare se obțin beneficii economice, sociale și de mediu.

China are suprafeţe mari de terenuri cultivabile, dar media pe locuitor este foarte mică, fiind

egală cu numai o treime din media mondială. În fiecare an 20.000 - 30.000 ha de teren sunt pierdute

datorită mineritului. Această situaţie conduce la o severă reducere a terenurilor şi la poluarea mediului.

Guvernul chinez a elaborat o serie de legi pentru descreşterea pierderilor de teren şi reintroducerea lor

în circuitul economic. Bazat pe situaţia naţională a Chinei, recultivarea minieră în China poate fi

împărţită în trei nivele de recultivare: recultivare agricolă, renovare largă locală şi planificare regională

a recultivării.

Australia de Vest are acum cea mai diversificată industrie minieră din lume. Este o sursă

majoră de minereuri de fier, aur, alumină, nichel, minerale de titan, diamante și sare.

Principalele legi statale care afectează exploatarea și mineritul în arealele în conservare

( protejate) sunt: legea minelor, legea conservării viețuitoarelor sălbatice, legea conservării și

managementului terenurilor și legea protecției mediului.

O serie de lacuri de apă proaspătă au fost create în timpul exploatărilor nisipurilor minerale grele

de la Capel, 125 mile sud de Perth, în Australia de Vest.

Lacurile interceptează apele freatice, au o suprafaţă de 50 ha şi sunt utile în valorificarea

potenţialului de conservare pentru păsările de apă. Pe baza studiilor de hidrologie, chimia apei, alge,

nevertebrate, păsări de apă, s-a evaluat potenţialul lacurilor pentru dezvoltarea ca zone umede, şi s-au

făcut proiecte de amenajare ce au necesitat reamenajarea haldelor, crearea de insule, peninsule, canale,

areale de hrană puţin adânci.

Terenuri silvice umede au fost create pentru coloniile de păsări de apă. O varietate de tipuri de

vegetaţie a fost stabilită pentru asigurarea habitatului unei mari varietăţi de păsări. Studiile au arătat că

diversitatea de alge şi nevertebrate, componente importante ale lanţului alimentar, îmbunătăţesc

dezvoltarea habitatelor. Locul are un potenţial considerabil pentru recreerea şi educarea publicului.

În Alberta, un teren se consideră reabilitat atunci când capacitatea de producție devine egală cu

cea avută înainte de degradare.

Politica de dezvoltare a exploatărilor de cărbune pentru Alberta specifică următoarele – primul

obiectiv al reabilitării terenului este să se asigure că terenul minier sau degradat va fi returnat statului


19

că va suporta viața plantelor și animalelor, ori va fi la fel de productiv sau de folositor omului în același

grad în care a fost înainte de a fi degradat.

În general, conținutul în apă, distribuția pe profil și accesibilitatea potențială în solurile

reconstruite a fost similară cu cea din solurile zonale fără activități miniere. În plus, valori mai ridicate

de apă nu au fost evidente în solurile reconstruite.

Densitatea aparentă a descrescut odată cu trecerea timpului după reconstrucție. La cinci ani

după reconstrucția solului densitatea aparentă a solurilor reconstruite a fost similară sau mai mică decât

valorile înregistrate în solurile neafectate de activitățile miniere. Reconstrucția solului folosind straturi

din subsol puțin adânci (45 cm) preferate straturilor mai groase ( 90 cm) poate conduce la creșterea

potențialului de mișcarea a sărurilor către suprafață și la limitarea producției culturilor datorită

reducerii apei accesibile.

Când o mină din Africa de Sud primește certificatul de închidere, responsabilitatea pentru

posibilul impact rezidual de mediu trece de la proprietarul minei la stat. În Africa de Sud siguranța

resurselor de apă este cu siguranță singura mare problemă de mediu la care minele trebuie să răspundă.

Programul de Îmbunătățire a Terenurilor din Sudbury tratează terenurile cu aciditate ridicată și

contaminate cu metale grele care au fost afectate datorită activităților antropogene istorice, inclusiv

emisiile de la topitoria de nichel și cupru. Faza unu a programului constă în aplicarea de amendamente

cu dolomită (10 t/ha), îngrășăminte complexe (N6P24K24 în doză de 390 kg/ha) și un amestec de

semințe de graminee și leguminoase (30-45 kg/ha) . S-au plantat 3100 ha, utilizându-se 20 de specii

cele mai multe native. Rezultatele au fost similare cu cele obținute pe terenurile necontaminate din

zonă. În 15 ani de monitorizare a nivelului metalelor grele în acele de pin nu s-a putut pune în evidență

acumulări toxice de nichel, cupru sau aluminiu.

Speciile plantate au fost: connifere: Pinus banksiana Lamb., Pinus strobus L., Pinus mugo

Turra., Picea pungens var. glauca Engelm., Picea abies L., Thuja occidentalis L., Larix leptolepis

Sarg., Larix decidua Mill.,specii cu lemn tare : Robinia pseudacacia L., Quercus rubra L., Acer

saccharinum L., Fraxinus americana L., arbuști: Cornus sanguinea L., Viburnum lantana L., Caragana

arborescens L., Eleagnus angustifolia L.

Studiul a fost efectuat pentru a determina potențialul de recultivare a haldelor de steril din

exploatarea cărbunelui în Nordul Chinei. Structura săracă, porii mari, pierderile de suprafețe prin

acoperirea cu 5-10 cm materiale degradabile prin dezagregare și alterare, mai mult de 80 % piatră și

temperaturi ridicate la suprafața solului sunt caracteristici tipice ale haldelor de steril de la cărbune.

Haldele de reziduuri de cărbune au densitatea aparentă ridicată și capacitate de înmagazinare a apei


20

mică cu valori la jumătate față de loess.Infiltrația este foarte rapidă, cu valori între 126,4 și 434,5

mm/h. În cele mai multe cazuri valorile pH sunt neutre ori slab alcaline. Conține resturi mari de

cărbune ceea ce conduce la un conținut ridicat de materie organică și azot, dar are deficit de fosfor și

potasiu.

Irigarea asigură condiții de revegetare a haldelor de steril, iar 47 specii de plante, majoritate

silvice au supraviețuit pe halde.

În recultivarea terenurilor subsidente se folosesc pompe de drenaj hidraulic. Examinarea

profilelor de sol arată că solul recultivat prin această metodă are o structură masivă, care a fost un

amestec de orizont de suprafață și subsol și are un conținut ridicat de argilă și nu are orizonturi

distincte. Densitatea aparentă și porozitatea au valori aproape ideale pentru creșterea plantelor.

Caracteristicile de umiditate a solurilor recultivate constituie cel mai sever factor limitativ pentru

creșterea plantelor datorită conținutului excesiv de umiditate și vitezei reduse de infiltrație. Drenajul

constituie factorul cheie al unei recultivării de succes.

Evaluarea fertilității solului arată că solul ameliorat a fost foarte sărac și tratamentele de

ameliorare sunt necesare.

1.3 Reconstrucția ecologică a haldelor de steril în România

În România, refacerea haldelor de steril a avut la bază principiile fundamentale ale reabilitării

ecologice și anume:

- principiul de globalitate (planificare și integrare regională );

- principiul autonomiei ambientale (refacerea ambientului inițial);

- principiul de economicitate - refacerea funcției de pretabilitate pentru un anumit scop);

- principiul de respectare a tradițiilor (refacerea bisericilor, cimitirelor, caselor, etc.),

- principiul de dimensionare minimă și reversibilitate (Baican și colab., 2002).

1.3.1 Reconstrucția ecologică a haldelor de steril folosind specii agricole.

Cercetările efectuate de Tatomir și colab. (2010) urmărind influența sistemului de fertilizare

asupra unui sortiment de 10 culturi agricole cultivate pe halda Gârla în condiții de necopertare cu sol

fertil au evidențiat următoarele:

- producția a crescut odată cu doza de îngrășăminte aplicate, cele mai mari producții obținîndu-

se în variante ce au primit doza maximă de îngrășăminte N200P200K120;


21

- în condiții de nefertilizare cele mai bune producții au fost asigurate de lucernă, ghizdei și sorg;

- ierarhizarea culturilor după sporul de producție a fost următoarea: mazăre 200 %, ovăz 167 %,

sorg 150 %, porumb 143 %, floarea soarelui 140 %, soia 125 %, lolium perenne 34 %, lucernă 29 %,

ghizdei 26 % și borceag 24 %;

-se recomandă cultivarea cu prioritate a plantelor ce oferă cele mai bune rezultate: borceag,

lucernă, ghizdei, lolium perenne.

Toate cercetările ce au vizat recultivarea în scop agricol a haldelor de steril au recomandat

aplicarea unor doze foarte mari de îngrășăminte organice și minerale atât la cereale cât și la culturile

furajere, pomicole și viticole (Călinoiu, 1999, Braia, 2004, Becherițiu, 2003, Ianc, 1999,

Băbeanu,1998, Munteanu 1998, Popa, 2007, Nastea și colab., 1980, Mocanu și colab., 2007, Dumitru și

colab., 2002, Marin și colab. 1974., Roșculete, 2005, Popescu, 1998, Popescu 2003).

Cercetările efectuate de Vladu și colab. (1989) au arătat că prin copertarea cu sol fertil 40-45 cm

se asigură o bună vigoare pentru vița de vie, dar cheltuielile suplimentare efectuate nu sunt recuperate

prin producție. Vița de vie se poate cultiva și fără copertare cu sol fertil, numai prin pregătirea terenului

prin desfundare și fertilizare de bază și anuală la nivel corespunzător.

Pe haldele din bazinul Olteniei au fost organizate experiențe pentru stabilirea speciilor de pomi

fructiferi pretabile pe aceste halde. Speciile testate au fost: nuc, măr, prun, cireș, vișin, alun și coacăz

negru. Cele mai bune rezultate au fost asigurate de prun, măr și alun (Tomescu, 1984).

Înființarea plantațiilor pomicole, pe suprafețele reintroduse în circuitul productiv, se impune a fi

realizate după minim 5-7 ani de la amenajarea minieră și recultivarea biologică, după nivelare și după o

prealabilă recultivare cu plante amelioratoare, în special leguminoase perene.

Dintre speciile pomicole pretabile a fi cultivate pe terenurile reamenajate, refertilizate și

reintroduse în circuitul productiv pe primul loc se situează prunul altoit pe corcoduș, urmat de măr

altoit pe portaltoi viguroși și semiviguroși (franc, EM IV) și cireșul altoit pe franc ( Ianc, 1999).

Fertilizarea cu 40 t/ ha gunoi de grajd plus N160P160K120 a asigurat acelați nivel de producție la

prun cu fertilizarea cu îngrășământ verde (borceag de toamnă) plus N160P160K120 (Călinoiu și colab.,

2002).

Haldele de steril se pot transforma în areale utilizate pentru cultivarea unor plante ce constituie

surse importante melifere pentru dezvoltarea apiculturii. Principalele plante melifere experimentate pe

halde au fost: floarea soarelui, rapița, sparceta, măzărichea, trifoiul, acestea fiind utilizate mai ales

pentru rezultatele bune de protecție și fixare a taluzelor (Dumitru și colab., 1999).


22

Călinoiu (1999) a constatat că fertilizarea chimică cu azot și fosfor sub formă de îngrășăminte

complexe de tipul 22:22:0 au sporit producția la toate culturile testate, sporurile fiind proporționale cu

mărimea dozei folosite. Prin utilizarea dozei maxime de N176P176 s-a obținut un spor de 154 % la cartof,

283 % la porumb, 205 % la ovăz, 195 % la mazăre, 226 % la orzoaica de primăvară și 57,5 % la

borceagul de primăvară. Bacterizarea a condus la un spor de producție la mazăre de 22,6 % în urma

tratării cu tulpina ASP-59 și de 13,5 % cu tulpina ASP-001.

A existat o periodă în abordarea procesului de recultivare în care au dominat preocupările

pentru atragerea în circuitul agricol a haldelor de steril rezultate din exploatările miniere. Acest lucru a

necesitat un efort sporit, inclusiv copertarea haldelor cu un orizont fertil, cultivarea cerealelor, a viței de

vie și pomilor fructiferi, și preocupări mai puține pentru realizarea de pășuni și fânețe, cu excepția

protecției taluzelor împotriva eroziunii.

Recomandarea folosirii cu prioritate ca pășuni și fânețe se regăsește în multe alte lucrări: Blaga

și colab., (1979), Dumitru și colab, (1999), Bunescu și colab., (1985, 1986), Clapa (2003), Cătinaș,

(2012), etc.

Becherițiu (2003) arată că spre deosebire de haldele de loess, favorabile recultivării, cele

formate pe soluri acide cu textură grosieră, puțin favorabile dezvoltării plantelor, ridică probleme

deosebite în procesul de recultivare. Astfel, cercetările efectuate cu un număr de 15 specii de graminee,

pe o haldă cu textură nisipoasă cu pH = 2,7, s-a constatat că numai 7 specii au rezistat, chiar în condiții

de amendare și fertilizare a haldei înainte de semănat: Phalaris arundinacea , Lolium perenne, Festuca

rubra, Festuca rubra subsp. commutata, Festuca ovina L., Cynodon dactylon L. și Dactylis glomerata

subsp. glomerata.

Marușca și colab. (2002) consideră că înainte de împădurire este necesară înierbarea rapidă

pentru a preveni eroziunea care este deosebit de rapidă mai ales pe taluze. Reușita unei înierbări pe

haldele de steril depinde de plantele componente ale amestecurilor de ierburi.

Pentru alcătuirea acestor amestecuri trebuie respectate următoarele principii :

- adaptare imediată și de lungă durată la substrat și climatul local (topoclimat);

- instalare rapidă pentru prevenirea eroziunii eoliene și pluviale după modelarea terenului,

începerea și consolidarea înțelenirii protectoare;

- asigurarea unor elemente fertilizante și participarea unor specii fixatoare de azot atmosferic;

- imitarea pe cât posibil a stadiilor succesionale ale vegetației pe ternuri nude, care încep cu

plante anuale, bienale și perene ierboase;


23

- realizarea unei valori economice a vegetației pentru producția furajeră, medicinală, meliferă,

etc., terenuri sportive sau de agrement și multe altele, pe lângă cea ecoproductivă și solificare de bază;

- aplicare ușoară pe terenuri accidentate cu suprafețe adesea afânate, pulverulente.

Fertilizarea organică cu compost obținut din nămol în doze de 10, 20 și 30 t/ ha a condus și

creșteri foarte semnificative ale producție la culturile de năut, floarea soarelui și porumb boabe

cultivate pe haldele de steril de la Husniciara, județul Mehedinți (Roșculete, 2005).

S-a demonstrat că efectul ameliorativ al îngrășămintelor organice este datorat aportului

apreciabil de materie organică care este constituită din compuși ușor și greu degradabili. Fracțiunea de

materie organică mai stabilă, constituită îndeosebi din lignină, persistă mult timp în sol, determinând

efectul de durată al îngrășămintelor organice în ameliorarea solului, inclusiv în ceea ce privește regimul

humusului (Davidescu și Davidescu, 1981, Lăcătușu, 2006).

Deoarece gunoiul de grajd provenit de la bovine cedează în primul an numai 20-25 % azot, 30-

40 % fosfor și 60-70 % potasiu, cantități insufuciente pentru culturile agricole, se recomandă aplicarea

gunoiului de grajd numai împreună cu îngrășăminte minerale ușor accesibile.

Soiurile de viță de vie (Merlot, Fetească albă, Aligote, Chasselas dore, Fetească regală)

cultivate pe terenurile decopertate au realizat producții normale, sub aspect cantitativ și calitativ,

comparabile cu cele din zonele neafectate de exploatarea cărbunelui (Munteanu, 1998).

Dorneanu și colab. (2002) recomandă fertilizarea haldelor de steril și a terenurilor degradate cu

îngrășăminte organo-minerale. Sporurile de producție obținute în diferite condiții pedo-climatice cu

îngrășămintele organo-minerale au fost mai mari decât cele obținute cu îngrășăminte minerale clasice,

cu 13,5-18 % la porumb pe sol nisipos, cu 8,8-10,4 % la porumb, la cartof sporurile au fost de 11,4 –

18,6 %, iar la sfecla de zahăr de 9,7 - 11,3 % (Dorneanu și colab. 2002).

1.3.2. Reconstrucția ecologică a haldelor de steril folosind specii forestiere

În ultimile decenii exploatările miniere de suprafață mai ales în bazinul minier al Olteniei s-au

dezvoltat foarte mult și drept rezultat au apărut suprafețe întinse cu terenuri degradate și cu halde de

steril a căror reconstrucție ecologică a constituit și constituie o problemă de actualitate.

Din cercetările efectuate până în prezent s-a constatat că reconstrucția ecologică presupune

cunoașterea următoarelor aspecte:

- cunoașterea modului de formare a haldelor de steril și caracteristicile lor actuale sub raport

geomorfologic.

- alcătuirea granulometrică și mineralogică a haldelor de steril.


24

- caracteristicile fizice, fizico – mecanice și hidrofizice ale materialului haldat.

- cunoașterea proprietăților chimice ale solurilor formate pe haldele de steril.

- stabilirea soluțiilor tehnice de reconstrucție ecologică cu ajutorul vegetației forestiere.

Tehnologia de pregătire a haldelor miniere în vederea împăduririi este relativ simplă, și

presupune o perioadă de repaus, după eliberarea de sarcini tehnologice, pentru consolidare și

stabilizare, urmată de o micronivelare și apoi înierbarea artificială pe porțiunile unde nu s-a instalat în

mod natural. La stabilirea speciilor utilizate în lucrările de împădurire și a modului în care se face

instalarea vegetației forestiere pe haldele miniere preluate, s-au avut în vedere aspecte specifice

condițiilor staționale:

- haldele, ca structuri constructive artificiale, prezintă condiții de vegetație (relief, hidrologie,

substrat) complet modificate față de terenul natural, varietatea mare a haldelor este determinată de

geometria, morfologia, natura depozitelor constituiente, circulația apei în interiorul și la suprafața lor,

influențează puternic condițiile de creștere pentru vegetația forestieră;

- substratul litologic (depozitul de suprafață), ca factor pedogenetic de primă importanță, este

destul de variat, însă se remarcă faptul că în cadrul haldelor predomină amestecul eterogen de nisip,

marnă, argilă și pietriș, la care se adaugă de regulă cărbune dispersat. Uneori se întâlnesc depozite

scheletice sau excesiv scheletice, formate din nisip grosier și pietriș. Datorită substratului litologic

friabil, necoeziv, haldele sunt puternic expuse la eroziunea de suprafață și de adâncime;

- solurile de pe halde sunt neevoluate, în curs de formare pe depozitele de steril, lipsite de

orizonturi distincte. Stratul cu humus lipsește, dar prezența unor cantități mici de argilă și materie

organică (cărbune fosil dispersat), face ca haldele să nu fie complet lipsite de însușiri ale fertilității

(Naiche, 2002).

În partea sud-vestică a Podișului Getic, acțiunea de refacerea a cadrului natural deteriorat în

urma desfășurării activităților miniere și de redare în circuitul silvic productiv a haldelor rezultate, a

început înca din anul 1979, prin înființarea de plantații forestiere pe aceste terenuri.

Dintre motivele care recomandă creșterea suprafețelor miniere recultivate silvic fac parte :

protecția resurselor industriale forestiere, bază pentru obținerea de viețuitoare sălbatice, calitatea apei și

beneficii ecologice generale care sunt asociate cu terenurile forestiere (Boyce, 1999).

Pădurea favorizează procesul de înmagazinare a apei pe terenurile în pantă, împiedicând

formarea scurgerilor de suprafață și a viiturilor de apă în urma ploilor torențiale și a topirii zăpezii,

contracarând astfel fenomenele de inundații și de eroziune a solului.


25

Pădurea protejează lacurile de acumulare și terenurile din lunca râurilor. Pentru a-și îndeplini

aceste funcții, este necesar ca cel puțin 50 % din suprafața bazinului hidrografic care aprovizionează

lacul de acumulare să fie acoperită cu pădure ( la o acoperire de numai 15 % debitele maxime sunt de

trei ori mai mari față de cele medii) (Covaci, 2008).

O creștere satisfăcătoare s-a obținut la Quercus pedunculiflora K. și Pinus nigra Arn. (Popescu,

2003).

Înființarea de plantații silvice are ca obiective stabilizarea taluzurilor și realizarea unor păduri

cu rol multiplu: de protecție a mediului prin reglarea regimului hidrologic și climatic și prin realizarea

de parcuri și locuri de agrement, crearea de habitaturi favorabile pentru animale sălbatice și rol de

protecție. Rezultatele cele mai bune s-au obținut prin plantarea următoarelor specii silvice: Quercus

robur L. , Quercus petraea L., Acer pseudoplatanus L., Fraxinus excelsior L., Populus tremula L. ,

Fagus silvatica L.. (Becherițiu, 2003).

La stabilirea speciilor utilizate la lucrările de împădurire și a modului în care se face instalarea

vegetatiei forestiere pe haldele miniere preluate, s-au avut în vedere aspecte specifice condițiilor

staționale concrete:

- haldele, ca structuri constructive artificiale, prezintă condiții de vegetație (relief, hidrologie,

substrat, sol) complet modificate față de terenul natural.

Varietatea mare a haldelor, determinate de geometria, morfologia, natura depozitelor

constituente, circulația apei în interiorul și la suprafața lor, influențează puternic condițiile de creștere

pentru vegetația forestieră, ceea ce determină necesitatea studierii fiecărei halde, atât în integritatea ei

cât și a elementelor constituiente specifice (formă de relief, natura depozitelor, soluri) care definesc

cadrul stațional în care crește și se dezvoltă vegetația forestieră (Roșu, 2002);

- substratul litologic (depozitul de suprafață), ca factor pedogenetic de primă importanță, este

destul de variat, însă se remarcă amestecul eterogen de nisip, marnă, argilă și pietriș care predomină în

cadrul haldelor, amestec la care cateodată se adaugă și cărbune dispersat. Uneori se întâlnesc depozite

scheletice, formate din nisip grosier și pietriș. Datorită substratului litologic friabil, necoeziv, haldele

sunt puternic expuse la eroziunea în suprafață și în adâncime;

- solurile de pe halde sunt neevoluate, în curs de formare pe depozitele de steril, lipsite de

orizonturi distincte. Stratul de humus lipsește, dar prezența unor cantități mici de argilă sau materie

organică (carbune fosil dispersat), face ca haldele sa nu fie complet lipsite de fertilitate;

- experiența și rezultatele înregistrate până în prezent în acțiunea de redare în circuitul productiv

a haldelor miniere trebuie să constituie o bază de pornire pentru activitatea viitoare.


26

Dintre speciile forestiere, pe haldele de steril de la Căpuș, județul Cluj, s-au dezvoltat foarte

bine speciile: salcâm, pin și molid (Clapa, 2003).

Din cercetările lui Oprea (2010) se arată următoarele :

► Ligustrum vulgare L. (lemnul câinesc ):

- contribuie, în cadrul ecosistemelor forestiere atât ale celor degradate, în curs de degradare,

chiar și celor nedegradate, la ameliorarea proprietăților fizice și chimice ale solului;

- acoperă solul, micșorând riscul declanșării proceselor erozionale;

- este o specie nepretențioasă, foarte rezistentă la ger, la secetă și la poluare;

- pretențiile față de sol sunt reduse, crescând chiar și pe terenuri grele, inundabile, scheletice;

- suportă bine atât lumina directă a soarelui cât și umbrirea;

- deoarece nu emite pretenții deosebite, dar și ca o consecință a faptului că lăstărește,

drajonează, marcotează și se butășește bine, lemnul câinesc cunoaște o mare amplitudine ecologică.

► Cornus sanguinea L. (sângerul) :

- dă rezultate bune pe soluri moderat și puternic erodate, terenuri moderat pluviodenudate,

terenuri fugitive, pe stațiuni cu soluri intacte;

- are rezultate bune în ceea ce privește ameliorarea calităților silvoproductive ale solului.

► Hippophae rhamnoides L. (cătina albă, cătina de râu) :

- prin capacitatea ei de extindere rapidă pe suprafețe relativ mari, reprezintă o soluție bună

pentru majoritatea terenurilor degradate;

- capacitatea ei de a trăi în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot îi dau acestui arbust un plus

în ceea ce privește importanța sa pentru terenurile degradate;

- valorificarea cătinei din punct de vedere economic poate avea un impact pozitiv asupra

zonelor unde aceasta este cultivată .

Chisăliță și colab. citat de Stroie (2008) publică cercetările privind ocuparea haldei de steril de

la Moldova Nouă cu vegetație, haldă acoperită cu nisipuri gălbui, cu 20-22,5 m mai sus decât terenul.

În prezent halda este acoperită cu vegetație forestieră, s-a declanșat procesul de biocenozare. Au fost

identificate 155 de specii, dintre care cultivate sunt: Gleditsia triacanthos L. , Hippophae rhamnoides

L., Juglans regia L., Prunus cerasifera Ehrh., Quercus rubra L. , Syringa vulgaris L..

Pe baza experiențelor efectuate, Nastea și colab. (1988) au apeciat că rata de acumulare a

carbonului organic în stratul de sol între 0-20 cm a fost în medie de 0,03-0,06 % anual, diferențele

fiind în raport cu relieful, roca, vegetația instalată, tehnologia de recultivare aplicată.


27

În cazul în care aceste halde de steril nu sunt stabilizate cu specii forestiere există riscul

alunecării sterilului din haldă .

O astfel de situaţie este prezentată de Cioacă şi Dinu (1996) care arată că pe 22 aprilie 1994

halda exterioară Olteţ amplasată pe versant a provocat o acumulare de apă ce a condus la alunecarea a

18 500 m3 de steril până la baza pantei. Stabilitatea mai redusă a haldei s-a datorat şi texturii nisipoase

a materialelor haldate.

Pietraru (1982) arată că alunecările se pot produce numai în nisipuri saturate, afânate, prin

lichefiere spontană, printr-un şoc sau printr-o schimbare rapidă a nivelului apei subterane. Odată

mişcarea începută, nisipurile curg ca un lichid şi nu se opresc decât atunci când taluzul devine mai lin

de 10°.

Popescu (2010) menționează ca posibile surse ale declanșării unor accidente sau avarii cu

impact major asupra mediului următoarele:

- perturbări majore ale structurii geologice, interferențe/amestecuri de acvifere, pătrunderi de

poluanți de la suprafață;

- accentuarea instabilității terenurilor și favorizarea alunecărilor de teren din imediata apropiere

a carierelor;

- nepreluarea scurgerilor de suprafață și a acviferelor prin rețeaua de drenuri poate conduce la

acumulări de ape stagnante la baza taluzurilor treptelor carierelor;

- folosirea unor tehnologii de lucru neadecvate condițiilor geologice specifice.

Cantităţi enorme de material din haldă este antrenat de precipitaţii şi colmatează albiile râurilor

şi bazinele de acumulare ducând nu numai la reducerea duratei de viaţă a acestora ci şi la distrugerea

vieţii acvatice.


28

Capitolul II.

Scopul, locul și obiectivele cercetărilor

2.1 Scopul cercetărilor

Prin cercetările înteprinse la tema de față s-a urmărit fundamentarea științifică a reconstrucției

ecologice a haldelor de steril rezultate prin exploatări miniere de suprafață situate in bazinul mijlociu al

Motrului si al Jilțului și alegerea soluțiilor tehnice de reconstrucție cu ajutorul vegetației forestiere.

Această fundamentare științifică urmărește modul de realizare a haldelor de steril și morfologia lor

actuală, precum si alcătuirea mineralogică și granulometrică, fizică, hidrofizică și chimică a acestor

halde, factori care stau la baza caracteristicilor tehnosolurilor formate si a alegerii speciilor, a

formulelor și schemelor de împădurire. De asemenea fundamentarea urmărește și armonizarea

exigențelor ecologice ale speciilor lemnoase utilizate cu caracteristicile solurilor de pe halde.

2.2 Obiectivele urmărite

Pentru realizarea scopului general al cercetărilor, prin cercetările întreprinse s-a urmărit

realizarea următoarelor obiective:

- cunoașterea modului de formare a haldelor de steril si caracteristicile lor actuale sub raport

geomorfologic;

- alcătuirea mineralogică și granulometrică a haldelor de steril;

- caracteristicile fizice, fizico – mecanice și hidrofizice ale materialului haldat;

- cunoașterea proprietăților chimice ale solurilor formate pe haldele de steril;

- stabilirea soluțiilor tehnice de reconstrucție ecologică cu ajutorul vegetației forestiere.


29

2.3 Locul cercetărilor

Figura numărul 2.1.

Localizarea generală a zonei studiate. General location of investigated. (după Google maps, 2015)

General location of investigated area

Cercetările la tema de față s-au efectuat în bazinul mijlociu al Jilțului și Motrului pe haldele de

steril rezultate în urma exploatărilor miniere de suprafață.

Din totalul de 1603 ha parcurse cu lucrări de reconstrucție ecologică au fost alese 444 ha după

cum urmează :

- Halda Valea Bohorelu 1 cu suprafața de 59 ha;




- Halda Jilț cu suprafața de 10 ha;

- Halda Runcurelu cu suprafața de 27 ha ;

- Halda Valea Mânăstirii cu suprafața 226 ha.


30

Capitolul III

Material și metode de cercetare

3.1 Material de cercetare

Materialul de cercetare pentru tema de față este alcătuit din șapte halde de steril amplasate in

bazinul mijlociu al Jilțului si Motrului în suprafață totală de 444 ha ( tabelul numărul 3.1.). Aceste

halde au fost selectate dintr-un număr de 60 de halde, care însumează o suprafață totală de 1603 ha.

Situația haldelor de steril din bazinul mijlociu al Jilțului și Motrului luate în studiu.

The situation of studied steril dumps situated in the middle basin of Jilt and Motru.

Tabelul numărul 3.1.

Halda Bohorelu cuprinde :

Halda Valea Bohorelu 1 cu suprafața de 59 ha ;



Halda Valea Bohorelu 4 cu suprafața de 39 ha.

Suprafața haldelor Bohorelul pentru care se fac cercetările însumează 181 ha.

Halda Bohorelu face parte din Halda Exterioară ce aparține Carierei Jilț Sud și este situată pe

teritoriul Comunei Dragotești, Sat Bohorel, pe fosta vale a pârâului Bohorelu.

Vegetația spontană este foarte bine instalată și dezvoltată. Se întâlnesc foarte mult: costrei

Nr.crt. Exploatare la zi Suprafaţa exploatării la zi [ha]

1 Bohorelu 1 59

2 Bohorelu 2 49

3 Bohorelu 3 34

4 Bohorelu 4 39

5 Runcurelu 27

6 Jilț 10

7 Valea Mânăstirii 226

Total 444


31

3.2 Metode de cercetare.

Pentru rezolvarea scopului general și a obiectivelor propuse cercetărilor s-a facut apel la

metode clasice de cercetare si anume :

- cercetarea și documentarea bibiliografică.

- observația directă și prin masurători.

- analizele de laborator.

- metoda experimentației.

Metoda cercetării și documentării bibliografice s-a utilizat pentru analiza stadiului actual al

cunostiințelor privind reconstrucția ecologică a haldelor de steril pentru cunoașterea modului în care se

execută exploatările miniere de suprafață și formarea haldelor de steril și pentru caracterizarea fizico –

geografică a teritoriului și a vegetației forestiere.


Localizarea profilelor de sol (după Google maps, 2015)

The location of soil profiles

Metoda observației directe și prin masurători s-a utilizat pentru analiza geomorfologică a

haldelor, analiza lor mineralogică și granulometrică, fizică, fizico – mecanică, hidrofizică, mineralogică

și chimică. Datele culese din masurătorile de teren au fost analizate în laborator, apoi prelucrate și

interpretate. Pentru caracterizarea tehnosolurilor spolice formate s-au amplasat profile de sol după


32

metodologia cunoscută, care au fost caracterizate sub raport morfologic și fizic și s-au recoltat probe

de sol pentru analize de laborator.

Probele de sol s-au recoltat pe vreme uscată, fără precipitaţii,în concordanță cu normele

naționale în vigoare (ICPA, 1987, 2012 ), astfel încât gradul de umezeală al acestora să fie cât mai

redus. Probele de sol s-au întins uniform în lădițe și s-au lăsat să se usuce la aer într-o cameră bine

ventilată și aerisită.

S-a înlăturat stratul superficial al solului până la adâncimea de 15-20 cm şi s-a recoltat 500 g

probă de sol, cu ajutorul unei sonde speciale, într-un recipient curat şi uscat. Apoi, se îndepărtează

eventualele resturi vegetale (rădăcini, ierburi, frunze) şi impurităţi (cioburi, aşchii) şi se amestecă

probele pentru omogenizare.

Metoda experimentației s-a utilizat pentru efectuarea unor culturi experimentale pe haldele de

steril cu specii lemnoase.

În acest scop, în raport cu caracteristicile haldelor și exigențele ecologice ale speciilor pentru

împădurire, a formulelor, schemelor pentru împădurire, s-au efectuat plantațiile, care s-au urmărit sub

raportul procentului de prindere și a modului de dezvoltare, prin controlul anual al regenerărilor

artificiale. De asemenea pentru a aprecia comportarea speciilor instalate și modul lor de dezvoltare s-au

amplasat suprafețe de probă permanente în care s-au urmărit creșterile în diametru, înăltimea și

biomasa realizată.

Cercetarile efectuate pe grupul de halde din bazinul mijlociu al Jitului si Motrului s-au realizat

pentru stabilirea biomasei plantatiilor inființate pe cale artificiala. Acest lucru s-a facut prin

determinarea volumului total de material lemnos pentru speciile prezente în grupul de halde din bazinul

Jilțului și Motrului.

Pentru lucrările de teren s-au utilizat diferinte instrumente și aparate cu ajutorul cărora s-au

determinat caracteristicile biometrice ale arborilor măsurați.

Pentru măsurarea diametrelor arborilor s-a utilizat clupa forestieră, iar aceste date au fost

riguros notate in carnetul de invetariere ( fișa de teren ). Măsurarea înălțimilor arborilor s-a facut cu

ajutorul dendrometrului VERTEX. Ruleta s-a folosit pentru delimitarea suprafețelor de probă.

Cercetările s-au efectuat în suprafete de probă de formă pătrată, având aria de 200 mp, suprafețe

realizate cu ajutorul ruletei, delimitate și numerotate în teren pe fiecare haldă în parte. Materializarea

suprafețelor de probă s-a facut atât pe terenul plan împădurit ( platou ) cât și pe versantul împădurit. În

fiecare suprafață de probă s-au facut masuratori în ceea ce privește diametrul și înălțimea la totalitatea

arborilor.


33

Capitolul IV.

Cadrul fizico și fitogeografic al teritoriului luat in studiu.

4.1 Așezarea geografică.

Pădurile, terenurile care servesc nevoilor de cultură şi producţie constituite în teritoriul luat în

studiu se găsesc pe raza Ocolului Silvic Motru, Direcţia Silvică Târgu Jiu și sunt fond forestier atât

proprietate privată a persoanelor juridice și fizice cât și proprietate publică a statului. Acestea sunt

situate pe raza comunelor Cătunele, Drăgoteşti, Mătăsari, Negomir din judeţul Gorj.


Localizarea generală a zonei studiate(după Google maps, 2015)

General location of investigated area

Geografic, pădurile sunt situate în partea de nord a Piemontului Getic ocupând dealurile din

bazinul Jilţului Mare și Motrului.


34

Fitoclimatic, pădurile acestei unităţi de producţie sunt situate în „Etajul deluros de cvercete (de

gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal” (F.D.2.).

Principalele căi de acces de pe teritoriul unităţii de producţie sunt drumul judeţean D.J. 673

Borăscu spre Ploştina care reprezintă limita de vest a unităţii de producţie şi drumul judeţean D.J. 673A

Ohaba Jiu - spre Brădeţel care străbate teritoriul unităţii de producţie de la sud la nord. De asemenea

teritoriul unităţiilor de producţie mai este străbătut de numeroase drumuri comunale şi de pământ.

4.2 Condiții geologice, geomorologice și hidrografice.

Din punct de vedere geologic teritoriul luat în studiu este situat pe formaţiuni sedimentare cu

următoarele caracteristici:

- formaţiuni sedimentare din neogen, alcătuite din marne fine nisipoase, intercalate cu nisipuri şi

argile sau nisipuri şi marne nisipoase cu intercalaţii de pietrişuri;

- formaţiuni din pleistocenul inferior constituite din pachete de strate de grosimi variabile de

lignit inferior în intercalaţii cu argile.

Formaţiunile sedimentare sunt susceptibile fenomenelor de eroziune (mai ales în cazul

terenurilor cu pante mari) şi alunecări. În aceste situaţii este indicat ca vegetaţia forestieră existentă,

care de regulă ocupă partea superioară a versanţilor sau obârşia văilor să fie menţinută.

Din punct de vedere geomorfologic, pădurile sunt situate în partea de nord a Piemontului Getic,

ocupând dealurile din bazinul Jilţului Mare și Motrului . Pădurile ocupă dealuri şi coline de tip

Cândeşti, care se prezintă sub formă de muncele piemontane, pe depozite lacustre slab cutanate sau

monoclinale.

Altitudinal este cuprinsă între 150 m şi 410 m, altitudinea medie fiind de 300 m.

Relieful, ca factor pedogenetic, influenţează formarea şi repartizarea solurilor în cuprinsul

teritoriului studiat. În acest sens deosebim:

- pe platouri s-au format soluri de bonitate mijlocie spre inferioară pentru cvercinee;

- pe versanţi slab la moderat înclinaţi vegetează arborete de fag şi cvercinee şi amestecuri dintre

acestea;

- în luncile interioare s-au format solurile aluviale pe care se întâlnesc arborete de frasin, paltin,

stejar, plopi euramericani, anin negru.


35

4.3 Condiții climatice și hidrologice

Temperatura aerului ( grade Celsius) –medii lunare si anuale au fost luate din Monografia a

R.P.R. înregistrate la staţia meteorologică Tg. Jiu.

Regimul termic, caracterizat prin temperaturi lunare şi anuale, valori maxime şi minime,

temperaturi medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie se prezintă în fig. 4.2.

Curba arată influențele submediteraneene ale climatului întrucât prezintă 2 maxime, unul la

începutul verii și al doilea în octombrie,toamna.

-0,4 -0,1

-2,5

4,94,9

11,010,8

16,915,8

20,719,4

21,6

10,2

-5

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Tem

pera

tura

medie

a a

eru

lui (

oC

)

Valoarea medie lunară Valoarea medie anuală

Figura numărul 4.2

Temperatura aerului valori medii lunare şi valoarea medie anuală.

(staţia meteorologică Târgu Jiu)

The air temperature – the monthly average values and the annual average (Targu Jiu weather

forecast station)


36

(1931)

38,5(1947)

36,6

(1922)

39,0(1950)

37,5

(1946)

40,6

(1926)

31,8

(1932)

33,8(1903)

26,2

(1926)

26,4

(1949)

16,4

(1953)

17,5

(1899)

23,5

-31,0(1942)

-28,3(1954)

-19,5(1929)

-4,4(1905)

-1,2(1938)

2,0(1899)

6,0(1933) 2,6

(1939)

-4,0(1906)

-9,0(1920)

-15,1

(1904)

-26,9(1940)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50


Tem

pera

tura

aeru

lui (

oC

)

Valoarea maximă absolută lunară Valoarea minimă absolută lunară

Figura numărul 4.3 Temperatura aerului maxime şi minime absolute lunare.


The air temperature – the maximum and minimum monthly absolute values (Targu Jiu weather

forecast station)

Temperatura aerului ( valori maxime şi minime )

The air temperature (maximum and minimum values)


Staţia

Temperatura aerului - medii zilnice

Perioada bioactivă t 00C Perioada de vegetaţie t 100C

Data trecerii

temperaturii

medii zilnice

prin 00C

Durata în

zile a

interv. cu

temperaturi

peste 00C

Suma

temperaturilor

zilnice cu

t 00C

Data trecerii

temperaturii

medii zilnice

prin 100C

Durata în zile

a interv. cu

temperaturi

peste100C

Suma

temperaturi-

lor zilnice cu t

100C

Prima zi Ultima

zi Prima zi

Ultima

zi

Tg. Jiu 18.II 14.XII 300 3877 11.IV 21.X 194 3369


37

Datele calendaristice pentru primul îngheț și ultimul îngheț

The dates from the first and last frost.


Staţia

Date calendaristice pentru:

Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata medie în zile a intervalului

fără îngheţ Data

medie

Cel mai

timpuriu

Cel mai

târziu

Data

medie

Cel mai

timpuriu

Cel mai

târziu

Tg. Jiu 20.X 23.IX 19.XI 13.IV 20.III 22.V 190

Datele prezentate mai sus deşi nu sunt înregistrate pe teritoriul luat în studiu caracterizează din

punct de vedere termic această zonă, deoarece staţiile meteorologice unde s-au înregistrat sunt situate

în apropierea acestui teritoriu. Aceste date vor fi utilizate la stabilirea soluţiilor, atât în ceea ce priveşte

întemeierea noilor arborete, cât şi gospodărirea pădurilor din teritoriului studiat.

Temperaturile minime înregistrate în cursul iernii pot deveni vătămătoare pentru culturile tinere

de gorun, fag şi stejar, mai ales în anii cu ninsori slabe, când zăpada nu formează un strat protector,

care să le acopere.

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitaţii atmosferice (mm), medii lunare şi anuale,

cantităţi maxime în 24 ore, ploi torenţiale şi abundente, evapotranspiraţie se prezintă în figura 4.4.

52,848,9 47,7

64,7

81,3

88,4

61,1 59,854,9

69,663,9

59,9

0

20

40

60

80

100

120


Pre

cip

itaţii (m

m) m

edii

multia

nuale

lunare

media multia nua lă a prec ipita ţiilor c umula te = 753 mm

Figura numărul 4.4

Precipitaţii valori medii multianuale lunare şi valoarea medie anuală.


The rainfall – the average monthly values and average annual value (Targu Jiu weather forecast

station)


38

Curba precipitaţiilor lunare arată o creştere importantă începând cu luna aprilie care culminează

în luna iunie, după care urmează un minus în lunile iulie-august.

Cantităţile maxime de apă căzută în 24 de ore, înregistrate la staţia meteorologică Tg. Jiu, sunt

date în tabelul:

(1908)

52,6

(1921)

80,7

(1945)

56,6

(1944)

93,4(1939)

82,8

(1941)

88,6

(1940)

43,8(1953)

41,7

(1899)

47,5

(1933)

65,0

(1914)

66,8

(1910)

66,5

0

20

40

60

80

100

120


Cantita

tea m

axim

ă d

e p

recip

itaţii în

24h (

mm

)

Figura numărul 4.5

Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore valori absolute.


The maximum amount of rainfall in 24 hours absolute values.

(Targu Jiu weather forecast station)

Precipitaţiile torenţiale înregistrate la unele puncte din jurul teritoriului luat în studiu au fost

următoarele:

Valoarea precipitațiilor torențiale înregistrate la stații din jurul teritoriului luat în studiu

Torrential rainfall amount recorded at stations around the studied territory.


Staţia Data Cantitatea (mm) Durata (min) Intens.(mm/min)

După intensitate

Tg. Jiu 30 - VII -1941 33,6 6 5,6

Brotovoieşti 24-VI-1953 65,4 15 4,36

După cantitate

Balota 26-VII-1955 145,0 420 0,35

După durată

Pocruia 11-VII-1957 80,3 660 0,12


39

Precipitaţiile sub formă de zăpadă au un important rol ecologic prin intermediul stratului stabil

de zăpadă care îndeplineşte funcţia unui strat termoizolator protector pentru sol şi pentru culturile

forestiere instalate.

Numărul zilelor cu zăpadă este de 47,4.

Primele ninsori de toamnă se produc în cea de-a doua decadă a lunii noiembrie, iar ultimele

ninsori se produc în prima decadă a lunii aprilie.

Numărul maxim al zilelor cu strat de zăpadă se realizează în lunile ianuarie şi februarie când se

realizează şi grosimea maximă a stratului de zăpadă.

Pădurea influenţează atât depunerea stratului de zăpadă cât şi durata acestuia, s-a constatat că

primele apariţii ale stratului au o durată mai scurtă în pădure decât în terenurile descoperite, iar

primăvara topirea stratului de zăpadă întârzie în pădure cu 5-6 zile faţă de terenurile descoperite

(altitudinea 300-500m).

Deficitul de apă din sol se realizează în timpul sezonului de vegetaţie, înregistrându-se un

maxim în lunile iulie-august, dar nu au valori mari care să indice perioada de uscăciune. Deficitul

prelungit de apă din sol, asociat cu coronamentul puţin dezvoltat și cu provenienţa din lăstari, a condus

la apariţia fenomenului de uscare a gorunului pe anumite porţiuni din suprafaţa pentru teritoriul studiat

(boturi de deal, terenuri cu sol superficial și pietriş la suprafaţă).

Evapotranspiraţia

Evapotranspiration

Tabelul numărul 4.4 Luna I II III IV V VI VII VII

I

IX X XI XII Anu

al

ETP 0 0 16 51 91 117 136 119 80 43 14 0 669

+; - +52,8 +48,9 +31,7 -13,7 -9,7 -2 -28,6 -74, 9 - 59.2 - - 25,9 +26,6 +49,1 +59,9 +84

Valoarea medie anuală este de 669 mm. Valorile medii lunare, excedentul şi deficitul sunt

preluate de la staţia meteorologică Tg. Jiu.

Valoarea maximă a ETP - ului se înregistrează în luna iulie şi este de 136 mm. În perioada

sezonului de vegetaţie se realizează un deficit de precipitaţii de circa 74,9 mm, iar anual se

înregistrează un excedent de +84 mm, conturându-se astfel condiţii favorabile instalării speciilor

forestiere.

Regimul precipitaţiilor atmosferice, cel al evapotranspiraţiei şi raporturile dintre acestea au o

mare influenţă asupra vegeteţiei forestiere, depăşirea anumitor niveluri ale acestora constituind factori

limitativi pentru vegetaţie.


40

Deficitul de apă din sol se realizează în timpul sezonului de vegetaţie, înregistrându-se un

maxim în lunile iulie-august-septembrie, fără ca valorile să indice perioade de uscăciune.

În general, se poate spune că regimul precipitaţiilor este favorabil creşterii şi dezvoltării

vegetaţiei forestiere din zona studiată.

Este de remarcat faptul că, începând cu anul 1981, au existat perioade de 1-3 ani cu precipitaţii

reduse, care au avut o influenţă negativă asupra stării de vegetaţie a cvercineelor, în special asupra

gorunului. Deficitul prelungit de apă din sol, coroborat cu provenienţa din lăstari a arboretelor, cu

reducerea microflorei din sol, cu poluarea atmosferică, a condus la apariţia fenomenului de uscare

anormală a gorunului.

În ceea ce priveşte regimul eolian, pe teritoriul Ocolului Silvic Motru nu se manifestă vânturi

puternice. Domină vânturile nordice. În sezonul cald îşi face simţită prezenţa şi austrul, vânt cald şi

secetos din direcţia V-S-V.

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii

The frequency and speed of the wind direction

Tabel numărul 4.5

Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm Nr. zile cu viteza

≥11 m/s ≥16 m/s

Frecvenţa(%) 14 7 3 6 5 7 2 4 53

22-23

4 Viteza medie

anuală(m/s)

3,2 2,4 1,8 1,8 2,0 2,3 1,6 2,4 -

(a) Frecvenţa vântului (%)

14

7

3

657

2

4

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

(b) Viteza medie a vântului (m/s)

2,4

1,6

2,3

2,01,8

1,8

2,4

3,2

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

c alm atm os fe ric = 52%

Figura numărul 4.6 Frecvenţa (a) şi viteza medie (b) a vântului pe pricipalele direcţii.



41

Viteza medie a vântului este 3,2 m /s. În foarte puţine cazuri se produc intensificări ale vântului

care să producă doborâturi. Pe teritoriul Ocolului Silvic Motru nu s-au produs doborâturi de vânt pe

suprafeţe întinse.

Pe teritoriul luat in studiu, predominate sunt vânturile ce bat din direcţia NV, V şi NE.

Conform datelor înregistrate la staţia meteorologică Tg Jiu, frecvenţa medie anuală a vânturilor

ce bat din direcţia NV este de 13,3%, cu un maxim de 17,6% în perioada de vară. Vânturile ce bat din

direcţia vestică au o frecvenţă medie de 12,4% pe an, cu un maxim înregistrat vara, de 15,5%. În ceea

ce priveşte vânturile ce bat din direcţia NE, acestea au o frecvenţă medie de 11,4% pe an, maximul

înregistrat fiind de 13,5% în perioada de toamnă. Frecvenţa medie anuală a zilelor de calm atmosferic

este de 38,3%.

Viteza medie anuală a vânturilor variază de la 1,0 m/s (la vânturile ce bat din direcţia sudică) la

3,8 m/s (la vânturile ce bat din direcţia NV).

Numărul zilelor în care vânturile bat cu viteze de peste 11 m/s este de 46 zile, iar al celor cu

viteze de peste 16 m/s este de 8 zile pe an.

Vânturile neregulate şi cu frecvenţe reduse bat din toate direcţiile şi se înregistrează în tot cursul

anului. Influenţa vântului asupra vegetaţiei forestiere se resimte în special în ceea ce priveşte

evapotranspiraţia. Atunci când vânturile au viteze mici, iar cantitatea de apă din sol este suficientă,

efectul vântului este benefic. În cazul în care vânturile au viteze mari şi bat în perioade de uscăciune

efectul acestora asupra vegetaţiei forestiere este negativ. De asemenea, vânturile puternice pot provoca

rupturi, doborâturi şi dezrădăcinări în arborete.

Valoarea indicilor de compensare hidrică

The index amount of hydric fluid compensation


Specificări

Indici de compensare hidrică

Formula de calcul: I.c.h. = )(ΔΣ

)(ΔΣ

= 1,43

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Precipitaţii (P) 52,8 48,9 47,7 64,7 81,3 88,4 61,1 59,8 54,9 69,6 63,9 59,9 753,0

Evapotranspiraţia (E) 0 0 16 51 91 117 136 119 80 43 14 0 669

(+) = P - E 52,8 48,9 31,7 13,7 - - - - - 26,6 49,9 59,9 283,5

(-) = P - E - - - - 9,7 28,6 74,9 59,2 25,1 - - - 197,5


42

Valorile indicatorilor sintetici

The values of synthetic indicators


Specificări

Indicatori sintetici

Temperatura oC

Precipitaţii

(mm)

Indici de

umiditate R = P/t

Indici de

ariditate de

Martonne

i = P/t+10

Indici de compensare

hidrică

i.c.h.= )(

)(

ΔΣ

ΔΣ

medie anuală 10,2 753,0 73,8 37,3 1,43

primăvara 10,5 193,7 18,4 37,8 -

vara 20,6 209,3 10,2 27,4 -

toamna 10,9 188,4 17,3 36,1 -

iarna -1,0 161,6 - - -

sezon de vegetaţie 17,5 410,2 23,4 29,8 -

Valorile medii lunare, cât şi valoarea medie anuală a indicelui de ariditate (de Martonne), sunt

prezentate in tabelul nr. 4.12, fiind calculat cu formulele: I ar lunar = 12 p/t + 10; I ar lunar = P/T +10,

unde: - p, P = precipitaţii medii lunare şi anuale. T, t = temperaturi medii lunare şi anuale.

23,2

36,1

23,437,8

24,5

37,3 39,8

38,4

51,5

84,5

72,6

61,1

0

20

40

60

80

100


Indic

e d

e a

riditate

De M

art

onnev

alo

ri lunare Indic e de a ridita te De Ma rtonne a nua l = 37,3

Figura numărul 4.7

Indice de ariditate De Martonne valori medii lunare şi valoarea medie anuală.


The arid De Martonne index – the monthly averages and the average annual value.

(Targu Jiu weather forecast station)


43

În cea mai mare parte a anului indici de ariditate de Martonne au valori peste 35, ceea ce indică

condiții pentru subzona quercineelor, cu excepția lunilor de vară, iulie,august,septembrie,când valoarea

scade sub 25, ceea ce indică un caracter silvostepic.

Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra climatului teritoriului studiat, s-a întocmit diagrama

climatică Walter – Lieth:

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35


0

25

50

75

100

125

150

c -precipitaţii lunare (mm)s c . 1 / 3

d -evapotranspiraţiap o t e n ţ i a l ă l u n a r ă ( m m ) s c .

1 / 5

a -temperatura medie lunară( C )

f -excedente de precipitaţiif a ţ ă d e E T P ( m m ) s c . 1 / 5

b -precipitaţii lunare (mm)s c . 1 / 5

Figura numărul 4.8

Diagrama climatică Walter - Lieth

The climate diagram Walter – Lieth


Luni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ΔP E4 E4 E3 D2 D2 D4 D6 E3 E2 E2 E3 E4

Ieh=3.06 PVII-VIII =147.5mm ∑ΔPnc= 0 PXI-III =212.4mm

Iar= 37,0 ETP=635mm ∑ΔPmax= 38 Ipt=5.4; 6.9; 4.3;

∑ΔPt=132mm TV-VIII= 17.7 0C Pa= 733mm


44

∑ΔP = _ 45 Tma= 10,2 Pp10+ =395.3mm

е - perioada cu temperaturi medii lunare negative

g - deficit de precipitaţii faţă de ETP(mm) scara 1/5

h - deficit de precipitaţii compensat prin excedente acumulate anterior

i - deficit de precipitaţii necompensat prin excedente anterioare

j - perioada de uscăciune după Walter-Lieth

↑↓ - prima şi ultima zi de îngheţ

Tma - temperatura medie anuală

TV-VIII = temperatura medie a lunilor mai – august

Pa = suma anuală a precipitaţiilor

Pp10+ = suma precipitaţiilor din perioada cu temperaturi >10oC

PXI-III = suma precipitaţiilor solului din lunile noiembrie martie

PVII-VIII = suma precipitaţiilor estivale din lunile iulie şi august

∑ΔP+ = suma excedentelor de precipitaţii faţă de ETP

∑ΔP- = suma deficitelor de precipitaţii faţă de ETP

∑ΔPnc = suma deficitelor de precipitaţii necompensate prin excedentele anterioare

Δpmax = deficitul lunar maxim de precipitaţii faţă de ETP

Iar = indicele anual de ariditate

Ich = indicele de compensare hidrică

Ipt = indicele pluviometric al perioadei cu temperaturi > 10oC

Din cele prezentate mai sus se pot sintetiza următoarele concluzii :

- valorile extremelor termice, mai ales minimele, se reduc treptat cu creşterea altitudinii;

- pericolul îngheţurilor târzii şi timpurii precum şi a gerurilor scade treptat cu creşterea

altitudinii;

- regimul pluviometric este de tip continental, cu influenţe oceanice și submediteraneene, cu

cantităţi de precipitaţii suficiente tot timpul anului;

- stratul de zăpadă se caracterizează printr-o evidență uniformitate protejând bine solul

împotriva îngheţului;

Condiţiile climatice din această zonă sunt benefice pentru dezvoltarea speciilor forestiere în

bune condiţii.


45

Corespunzător unităţilor de relief şi a datelor climatice specifice acestora, pădurile din bazinul

mijlociu al Jilțului și Motrului sunt situate în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de dealuri,

districtul climei de pădure, subdistrictul Podişul Getic, respectiv II.B.p.6.

Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice, cât şi topoclimatul local, arată că pădurile din

bazinul mijlociu al Jilțului și Motrului au condiţii climatice favorabile de creştere şi dezvoltare.

Principalele specii forestiere sunt cvercineele (gorun, gârniță, cer în proporție de 55%) şi fagul (13%).

Se mai întâlnesc, de asemenea, carpenul, diverse tari, diverse moi frasin, tei şi specii caracteristice

etajului fitoclimatic în care este situat teritoriul luat în studiu (Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer,

gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal) ( FD2).

Temperatura medie anuală este în jur de 100C, iar precipitaţiile medii anuale de aproximativ

760 mm, realizând o clasă de favorabilitate mijlocie spre ridicată pentru cvercinee.

Regimul termic asigură o durată a sezonului de vegetaţie de aproximativ 200 zile şi este

corespunzătoare cerinţelor principalelor specii forestiere de pe teritoriul luat în studiu.

În ceea ce priveşte regimul pluviometric, perioada de secetă prelungită din ultimii ani a avut o

influenţă nefavorabilă asupra vegetaţiei forestiere, contribuind în mare măsură, alături de poluarea

atmosferică, la apariţia fenomenului de uscare anormală, în special la gorun.

Climatul este efectul interacţiunii complexe dintre radiaţia solară, precipitaţiile atmosferice,

circulaţia aerului, particularităţile reliefului, cu influenţă directă asupra vegetaţiei forestiere.

Din punct de vedere hidrologic teritoriul este situat în bazinul hidrografic al văii Motrului și

Jilţului- Drăgoteşti şi Valea Racilor, care formează bazinul Jilţului Mare şi care se varsă în râul Jiu în

dreptul localităţii Turceni.

În afara acestor ape cu debit permanent, dar mic, reţeaua hidrografică este reprezentată printr-o

mulţime de afluenţi care au debit variabil (unii cu debit maxim în sezonul cu precipitaţii abundente şi

cu debit foarte mic sau aproape seacă complet în sezonul secetos).

4.4 Condiții edafice

În condițiile geologice, geomorfologice, climatice și de vegetație, în teritoriul luat în studiu au

luat naștere următoarele tipuri de soluri, prezentate în tabelul numărul 4.9


46

Distribuția unităților sistematice de sol

The distribution of systematic soil units


Clasa de soluri Tipul de sol Subtip de sol Codul Succesiunea orizonturilor Suprafaţa

ha %

Luvisoluri

Preluvosol tipic 2201 Ao-Bt-C 681 14

Luvosol tipic 2401 Ao-El-Bt-C 3443,8 72

stagnic 2407 Ao-Elw-Btw-C 649,4 14

TOTAL - - 4774,2 88

Protisoluri

Aluvisol gleic 9506 Ao-Go 101,5 2

Tehnosol tipic 9901 - 501,5 10

TOTAL - - 603 12

TOTAL SOLURI - - 5377,2 100

Aşadar, solurile întâlnite în cuprinsul unităţii de producţie U.P I Iormănețti și U.P III Dragotești

aparţin claselor luvisoluri ( 95%) şi soluri protisoluri ( 5%), predominând solurile luvosoluri (73%).

Descrierea generală a tipurilor şi subtipurilor de sol cu caracteristicile lor esenţiale se prezintă

astfel:

Preluvosolul tipic cod 2201, cu profil: Ao-Bt-C, format pe luturi, gresii şi alternanţe între

acestea, pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse, este acid la slab acid cu pH=5,4-6,6, slab la foarte

humifer cu un conţinut de humus de 3,1-7,5% pe grosimea de 6-10 cm, eubazic cu un grad de saturaţie

în baze V=75-81%, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă (0,16-0,38 g%), foarte

slab aprovizionat în azot total în profunzime (0,01-0,09 g%), luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de

bonitate mijlocie pentru fag, gorun, cer şi carpen şi inferioară pentru salcâm. Bonitatea inferioară este

determinată de argilozitatea mare în Bt pentru salcâm, care nu suportă solurile compacte şi este

determinată de volumul edafic mijlociu pentru fag, gorun, cer şi carpen din aceleaşi cauze dar care

aceste specii le suportă şi realizează productivităţi mijlocii.

Luvosolul tipic cod 2401, cu profil: Ao-El-Bt-C, format pe gresii, şisturi sericitoase uneori

alternanţe de luturi şi gresii, pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse, este puternic acid la acid cu

pH=4,7-6,0, foarte humifer cu un conţinut de humus de 5,8-9,5% pe grosimea de 5-10 cm, mezobazic

la eubazic cu un grad de saturaţie în baze V=55-86%, foarte bine aprovizionat în azot total (0,20-0,48

g%), luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru gorun, fag, cer şi carpen.

Bonitatea mijlocie este deteminată de volumul edafic util mijlociu din cauza prezenţei scheletului pe


47

profil în proporţie de 40-50 % cu un regim de umiditate cu deficit slab în sezonul estival şi troficitate

medie.

Luvosolul stagnic cod 2407, cu profil Ao-Elw-Btw-C, format pe luturi, şisturi sericitoase pe

versanţi cu expoziţii şi pante diverse, este puternic acid la slab acid cu pH = 4,6-6,3 cu aciditate mai

mare în orizontul podzolit El, foarte humifer cu un conţinut de humus (moder) de 6,6-9,1% pe

grosimea de 5-10 cm, mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V=55-74%, foarte bine aprovizionat în

azot total la suprafaţă (0,34-0,47 g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,08-0,03g%), luto-

nisipos la luto-argilos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru gorun, fag, cer şi carpen.

Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu din cauza apariţiei pe profil a

orizontului Btw luto-argilos, greu permeabil pentru apă şi compactitate mare vara, cu un regim de

umiditate alternant cu deficit în sezonul estival şi troficitate moderată.

Aluvisol gleic cod 9506, cu profil: Ao-CGo-Go, format în luncă pe aluviuni eterogene, este

neutru la slab alcalin cu pH=7,0-7,2, foarte humifer cu un conţinut de humus de 4,9% pe grosimea de

20 cm, eubazic cu un grad de saturaţie în baze V=86-89%, foarte bine aprovizionat în azot total la

suprafaţă (0,25g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,06 g%), luto-nisipos la suprafaţă şi

nisipo-lutos la nisipos în profunzime, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru frasin şi stejar.

Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu, volum ce este influenţat de succesiunea

nisipului cu capacitate mică de reţinere a apei şi troficitate scăzută.

4.5 Tipuri de stațiune

Tipurile de staţiune au fost determinate ca o totalitate a suprafeţelor cu condiţii identice sau

asemănătoare pentru producţia lemnoasă sau ca un ansamblu de unităţi staţionale elementare identice

sau ecologice şi silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situaţie, topoclimat, relief,

substrat litologic, sol, ape supraterane şi subterane) asemănătoare cu soluri apropiate ca tip genetic şi ca

proprietăţi fizico-chimice.

În cadrul bazinului mijlociu al Jițului și Motrului s-au determinat următoarele tipuri de

staţiuni, a căror repartizare teritorială se prezintă astfel:


48

Distribuția tipurilor de stațiune

The distribution of types of resot


Nr.

crt.

Tipul de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate

Codul Diagnoza ha % Super.

ha

Mijl.

ha

Infer.

ha

ETAJUL DELUROS DE CVERCETE (DE GORUN, GÂRNIŢĂ, CER, AMESTECURI DINTRE ACESTEA) ŞI

ŞLEAURI DE DEAL( FD2)

1 6.1.3.1 Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă), Bi, luvosol e-dafic mic cu acidofile me-

zoxerofite 85,1 3 - - 85,1

2 6.1.3.2. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Bm, luvosol edafic mijlociu cu graminee

mezoxerofite) 756,5 26 - 756,5 -

3 6.1.4.2. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Bm, luvosol stagnic edafic mijlociu 1217,9 42 - 1217,9 -

4 6.1.5.2. Deluros de cvercete brun, II 359,5 12 - 359,5 -

5 6.2.4.1. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, luvosol stagnic edafic mare

cu Carex pilosa 117,2 4 - 117,2 -

6 6.2.5.2. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, eutricambosol edafic

mijlociu, cu Asperula-Asarum 290,6 9 - 290,6

7 6.2.6.3. Deluros de cvercete Bm (s), aluvisol molic (intens-moderat) humifer 78,4 1 - 78,4 -

TOTAL 2905,2 100 - 2820,1 85,1

% 100 - - 97 3

Elementele fizico – geografice, geologice, geomorfologice, edafice și cele ecologice (lumina,

căldura, umiditatea atmosferică și cea din sol, componentele chimice ale aerului atmosferic și ale

solului), se asociază și se combină în diferite moduri, formând complexe mai mult sau mai putin unitare

de teritoriu (landșaft) și mediul ecologic, capabile să asigure cerințele de viață pentru un anumit tip de

vegetație forestieră.

Rezultanta acțiunii factorilor ecologici își găsește expresia în vegetația forestieră ce se

instalează și se dezvoltă o perioadă foarte mare de timp în teritoriul respectiv, constituind astfel

specificul ecologic al stațiunii (Tîrziu, 1997).

De asemenea, tipurile de staţiuni au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim de troficitate,

umiditate, aeraţie, consistenţă în sol şi care sunt apte pentru aceeaşi vegetaţie forestieră, reacţionând în

acelaşi mod la intervenţiile silviculturale.

Din punct de vedere al bonităţii, staţiunile întâlnite în cadrul teritoriului luat în studiu sunt de

bonitate mijlocie (97%), iar 3% de bonitate inferioară.


49

4.6 Distribuția vegetaței naturale și cultivate

În teritoriul luat în studiu se întâlnesc mai multe complexe teritoriale de vegetație potențială

(Doniță, 1992):

- păduri de cer și gârniță cu Crocus flavus (27.G16);

- păduri de gorun, cer și gârniță (Quercus petraea L, Quercus cerris L., Quercus frainetto Ten.

cu Lathyrus niger (26. G13);

- păduri de gorun ( Quercus petraea L) cu Helleborus odorus (22. G12) ;

- păduri de fag ( Fagus sylvatica L. ) cu Symphytum cordatum (4. F79);

- unitățile de vegetație se încadrează, după specificul floristic și ecologic, într-un număr de mari

unități de vegetație care au caracter zonal pe latitudine și altitudine sau pot reprezenta fenomene

intrazonale, care iau naștere sub influența factorilor edafici.

Corespunzător condiţiilor staţionale şi climatice pe teritoriul bazinului mijlociu al Jilțului și

Motrului s-au identificat 15 tipuri de pădure repartizate pe categorii de productivitate astfel:

- 97% sunt de productivitate mijlocie;

- 3% sunt de productivitate inferioară.

Pe baza studiilor din teren şi ţinându-se seama de zona fitoclimatică, de condiţiile staţionale,

climatice şi de vegetaţie s-au determinat următoarele tipuri de pădure:

Distribuția tipurilor de pădure

The distribution of forest types


Tip

staţiune

Tipul de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală

Codul Diagnoza ha % Sup.

(ha)

Mijl.

(ha)

Inf.

(ha)

6.2.5.2. 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 115,7 - 115,7 -

6.2.4.1. 422.1 Făget cu Carex pilosa (m) 117,2 4 - 117,2 -

6.2.5.2. 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull de prod. mijl. (m) 41,8 1 - 41,8 -

433.1 Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) 133,1 4 - 133,1 -

6.1.5.2. 511.3 Gorunet cu floră de mull de prod. mijl. (m) 249,8 8 - 249,8 -

6.1.4.2. 512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 414,1 13 - 414,1 -

6.1.3.2. 513.1 Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m) 756,5 25 - 756,5 -

6.1.3.1. 515.1 Gorunet cu Luzula luzuloides (i) 85,1 3 - - 85,1

6.1.4.2. 522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 261,5 9 - 261,5 -

6.1.5.2. 531.4 Şleau de deal cu GO şi FA de prod. mijl. 109,7 4 - 109,7 -

6.1.4.2 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 70,9 2 - 70,9 -


50

731.2 Cereto-gârniţet de dealuri de prod. mijl. (m) 54,7 - - 54,7 -

741.1 Amestec normal de gorun, gârniţă de prod. mijl. (m) 416,7 14 - 416,7 -

6.2.6.3. 971.2. Aniniş pe soluri gleizate de prod. mijl. (m) 78,4 - - 78,4 -

TOTAL 2905,2 100 - 2820,1 85,1

% 100 - - 97 3

4.7 Formații forestiere și tipuri de pădure

Contribuții importante privind reprezentarea și interpretarea vegetației României aduc:

Săvulescu în anul 1940 care introduce noțiunea de climax, Pașcovschi și Doniță în 1960 și 1967 care

editează „Vegetația lemnoasă din silvostepa României”, editarea „Monografiei Geografice a R.P.R” în

anul 1960 care cuprinde harta vegetației elaborată de Doniță, Leandru și alții, apariția „Atlasului

R.S.R” ce conține harta intitulată „Vegetația” elaborată de Doniță și Roman, realizarea în anul 1985 a

unei hărți de vegetație a României la scara 1: 2500000 de Doniță și alți colaboratori, în vederea editarii

unei hărții a vegetației Europei al cărei principiu de bază este cel al reprezentării vegetației potențiale,

adică a acelei vegetații care ar putea acoperi suprafața uscatului în cazul în care ar înceta activitatea

omului ( publicată în anul 1992 ).

Se observă că cele mai răspândite formaţii forestiere din bazinul mijlociu al Jilțului și Motrului

luate în studiu sunt gorunetele pure (52%), amestec gârniță, cer cu stejar mezofit (14%) şi goruneto -

făgete ( 9%).

Formaţiile forestiere întâlnite în cadrul bazinului mijlociu al Jilțului și Motrului sunt

următoarele:

Distribuția formațiilor forestiere și a tipurilor actuale de pădure

The distribution of forest formations and current patters of forest

Tabelul numărul 4.12 Formaţia forestieră Caracterul actual al tipului de pădure

Cod Denumire

Natural fundamental

de productivitate Derivat Artificial

Nede-

finit

Total

pădu-re

Tere-

nuri goale

Total

Sup.

Mij.

Inf.

Sub-

prod.

Par-

ţial

Total Sup.+

mij. Inf.

Sup. Mij. Inf.

ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha %

42 Făgete pure de dealuri

- 206,3 - - - - 1,6 - 5,6 19,4 - 232,9 - 232,9 8

43 Făgete

ameste-cate - 121,4 - 8,0 11,7 - 31,9 - 1,2 - - 174,2 0,7 174,9 6

51 Gorunete

pure - 1058,9 5,5 38,6 66,2 - 31,5 2,5 104,9 197,4 - 1505,5 - 1505,5 52

52 Goruneto-

făgete - 211,9 - 13,7 24,8 - 8,6 - - 2,5 - 261,5 - 261,5 9


51

53

Şleauri de

deal cu

gorun

- 61,8 - - 3,7 - 37,6 - 6,6 - - 109,7 - 109,7 4

71 Cerete pure - 49,5 - 1,2 0,7 - 1,8 - 6,9 10,8 - 70,9 - 70,9 2

73 Cereto-

gârniţete - 39,8 - 14,9 - - - - - - - 54,7 - 54,7 2

74

Amestec

GI, CE cu stejar

mezof.

- 285,9 - 42,2 22,7 - 16,2 - 21,2 28,5 - 416,7 - 416,7 14

97 Aninişuri de anin negru

- 2,4 - 2,0 - 23,0 0,6 - 47,3 3,1 - 78,4 - 78,4 3

Total - 2037,9 5,5 120,6 129,8 23,0 129,8 2,5 193,7 261,7 - 2904,5 0,7 2905,2 100

% - 70 - 4 4 1 5 - 7 9 - 100 - 100 -

Structura actuală a pădurilor, tipurile de pădure întâlnite, caracterul actual al tipului de pădure,

sunt rezultatul direct al modului de gospodărire a pădurilor de-a lungul timpului.

Formaţiile forestiere întâlnite sunt corespunzătoare zonei fitoclimatice în care este situată

unitatea luată în studiu, ceea ce arată necesitatea menţinerii speciilor de bază existente (gorun, fag) şi

crearea de arborete valoroase, rezistente la acţiunea factorilor destabilizatori.


52

Capitolul V.

Rezultate obținute

5.1 Degradarea terenurilor prin exploatările miniere de suprafață

În urma exploatării miniere la zi impactul asupra solului a fost foarte dur, astfel că, prin

decopertare și haldare ,,solul” a dispărut fie printr-o amestecare cu sterilul, fie s-a decopertat separat

(sol fertil ), care s-a depus în halde special amenajate.

Prin ,,dispariția solului” trebuie înțeles dispariția unui ,,corp viu” format în timp, cu toate

însușirile lui, în primul rând fertilitatea, însușire ce conferă solului mediul propriu pentru dezvoltarea

vegetației.

În cadrul tuturor haldelor miniere, datorită condițiilor existente nu se poate vorbi de un înveliș

de sol, deoarece în procesul exploatării la zi, materialele litologice de vârste geologice diferite, de o

mare diversitate fizico – chimică sunt distribuite heterogen, atât pe verticală, cât și pe orizontală.

În locul solurilor existente înainte de începerea activității miniere, în prezent se întâlnesc

materiale litologice ce stau la baza Protosolurilor antropice (Entiantrosolurilor). Aceste soluri

antropogene, chiar dacă de cele mai multe ori oferă un volum edafic suficient pentru dezvoltarea

sistemului radicelar, nu au însușirea de bază a unui sol și anume, sunt lipsite de fertilitate, astfel că

aceste materiale litologice sunt lipsite de viață, cu o activitate microbiologică foarte scăzută.

După cum se știe, prin exploatarea de suprafață a lignitului din bazinul minier al Olteniei rezultă

însemnate cantități de steril depozitate în halde a caror reconstrucție ecologică ridică importante

probleme de ordin teoretic si practic.

Zona sud-vestică a Podișului Getic, respectiv județele Gorj și Mehedinți, precum și judetul

Vâlcea dispun de importante rezerve de lignit a căror valorificare a început cu peste 50 de ani în urmă.

Exploatarea zacămintelor de lignit a produs și produce modificări multiple.

Afectarea mediului ambiant a început odată cu extragerea cărbunelui prin scoaterea din circuitul

agricol sau silvic a unor mari suprafețe de teren, prin realizarea de noi căi de acces, prin strămutări de

așezări omenești, devieri ale cursurilor de apă,construirea de noi obiective atât productive cât si

sociale.Realizarea obiectivelor industriale miniere a impus ca in perioada 1950 - 2012 să fie scoase din


53

circuitul agricol și silvic peste 17000 de hectare, cele mai mari suprafete situându-se in bazinul minier

Rovinari, urmat de cel din Motru, Jilț, Vâlcea și Mehedinți, suprafețe prezentate în tabelul numarul 5.1.

În structura suprafețele ocupate în întreaga perioadă de peste 50 de ani se prezintă astfel: 76,3 %

respectiv 13416 ha reprezintă terenuri agricole, 23,7 % respectiv 4159 ha terenuri silvice.

Din totalul de 13416 ha terenuri agricole, suprafețele arabile dețin cea mai mare pondere adica

61,2 %, urmate fiind de pășuni cu 23%, fânețe naturale cu 9,1 % și cele neproductive cu 3 %. Mai

există suprafețe pomicole cu 2,7 % și viticole cu 1 %.

Până la terminarea lucrărilor de exploatare a lignitului se estimează că va fi necesară o suprafață

de 26472 ha, din care 15490 ha terenuri agricole și 10982 ha terenuri silvice, repartizate după cum

urmează: Gorj – 21950 ha, Vâlcea – 1985 ha, Mehedinti – 2537 ha (Complexul Energetic Oltenia).

Datorită exploatărilor miniere factorul sol a dispărut, chiar daca uneori solul fertil a fost

exploatat selectiv pentru a fi utilizat la copertare în vederea reducerii perioadei de ameliorare.

Figura numarul 5.1.

Localizarea geografică a carierelor din bazinul minier al Olteniei

The geographical location of mining areas in the mining basin of Oltenia


54

Materialele depuse în halde sunt foarte eterogene din punct de vedere chimic și fizic, sunt lipsite

de activitate biologică, sunt diverse din punct de vedere mineralogic, ce face ca fetilitatea acestor halde

să fie mică. Haldele se încadrează în clasa a V –a de fertilitate, nota de bonitate variind între 2 și 15

puncte, ceea ce implică necesitatea aplicării unor intense măsuri pedoameliorative în vederea

recultivării.

Întregul complex de obiective destinat extracției lignitului din bazinul minier al Olteniei a avut

un caracter profund de schimbare a reliefului din această zonă, determinând apariția unor înfățișări noi

care au modificat în întregime peisajul.

Au apărut de asemenea fenomene noi de natură geomecanică, tasări, alunecări ale

terenurilor,schimbări de natură calitativă și cantitativă a apelor de suprafață și cele subterane, și nu în

ultimul rând, a calității aerului. Semnificative modificări de natura pedologică, chimică și biologică au

suferit materialele decopertate și depozitate în haldele exterioare și interioare, modificări cu urmări

pregnante și evidente în urma reamenajării, refertilizării și recultivării acelor suprafețe disponibilizate

de sarcini miniere.

Exploatările la zi modifică structura litologică naturală a terenului pe adâncimi de la 2-3 m la

150-200 m. În afara terenului cuprins în limitele perimetrului de exploatare, suprafeţe mari de teren

sunt ocupate definitiv pentru depunerea sterilului în halde exterioare, cu înălțimi de la 15-20 m până la

90-100 m.

În majoritatea cazurilor haldele exterioare de steril se prezintă sub forma unei movile artificiale

formate pe un teren iniţial plat sau în alte cazuri umplu total sau parţial o vale, fiind amplasate în afara

perimetrului exploatării la zi. Se produce astfel o transformare completă şi durabilă a configuraţiei

iniţiale a teritoriului şi în consecinţă a utilizării lui economice.

Halda interioară se formează în spaţiul excavat, care este umplut progresiv cu steril de

decopertare, de obicei până atinge nivelul avut înainte de începerea excavării.

Suprafaţa totală a teritoriului transformat de către lucrările miniere depinde de dimensiunea

carierei şi de volumul de cărbune şi steril extras. Ea variază în general între 300 ha pentru o producţie

anuală de 2-5 milioane tone cărbune şi 10-20 milioane m³ steril pe an, până la aproape 3000 ha, pentru

o producţie anuală de 25-40 milioane tone cărbune şi 80-120 milioane m³ steril pe an (Dumitru, 1999).

O parte din suprafețele ocupate sunt scoase definitiv din circuitul productiv (circa 25%) fiind

ocupate cu construcţii social-edilitare, căi de comunicatie sau albii de ape. Cealaltă parte (circa 75%)

este scoasă temporar din circuitul agricol sau din fond forestier, de la 2-3 ani la 15-20 ani, perioadă


55

după care, devenite libere de sarcini tehnologice, conform unor proiecte de amenajare, recultivare,

ameliorare, sunt readuse treptat la potenţialul productiv iniţial şi redate în circuitul economic.

Situația suprafețelor agricole și silvice ocupate sau expropriate de activitatea minieră între 1952-

2012 (Complexul Energetic Oltenia)

The situation of agricultural and forestry areas occupied or expropriated by mining between

1952-2012 (Oltenia Energy Complex)

Tabelul numarul 5.1

BA

ZIN

CA

RB

ON

IFE

R

SUPRAFATA OCUPATA

TO

TA

LA

DIN CARE

Din care pe perioada

Ag

rico

la

%

Sil

vic

a

%

1952 – 1990 1991 - 2012

To

tal

In structura Total In structura

Ag

rico

la

%

Sil

vic

a

%

Ag

rico

la

% Silvic

a

%

Bazinul

Rovinari

8932 7191 80.5 1741 19.5 7392 6228 84.3 1164 15.7 1540 963 62.5 577 37.5

Bazinul

Motru

3789 2630 69.4 1159 30.6 3533 2472 70 1061 30 256 158 61.7 98 38.3

Bazinul

Jilt

2278 1766 77.5 512 22.5 1688 1394 82.6 294 17.4 590 372 63.1 258 36.9

Bazinul

Berbesti

1962 1492 76 470 24 1577 1170 74.2 407 25.8 385 322 83.6 63 16.4

Bazinul

Mehedinti

614 337 54.9 277 45.1 538 313 58.2 225 41.8 76 24 31.6 52 68.4

TOTAL

C.E.O

17575 13416 76.3 4159 23.7 1472

8

1157

7

78.6 3151 21.4 2847 1839 64.6 1008 35.4

Pe lângă scoaterea din circuitul productiv a unor mari suprafețe de teren din fondul forestier

național și cel agricol se produce și o modificare a landșaftului din zona respectivă. Sterilul rezultat

după extragerea cărbunelui este depus sub formă de halde, iar acestea, sub acțiunea vântului și a

ploilor, devin surse de poluare a zonelor limitrofe și a apei care se scurge pe rețeaua hidrografică și se

astfel contribuie la schimbarea aspectului peisagistic.

Datorită exploatărilor miniere la suprafaţă, în litosferă se produc schimbări în formele convexe

şi concave ale reliefului. În plus, transformările morfologice se produc sub formă de eroziune prin apă

şi vânt, prăbuşiri şi roaderi de taluze.

Schimbări evidente au deasemenea loc în mediul ambiant mineral sub forma transformărilor

petrografice, hidrogeologice şi stratigrafice.

Dar cele mai importante schimbări pentru locuitorii zonelor cu rezerve de lignit şi exploatări

miniere constau în distrugerea localităţilor, a căilor de comunicaţie, a câmpurilor agricole şi pădurilor,


56

a rezervelor de apă potabilă, în schimbarea cursului râurilor, reducerea biodiversităţii, poluarea aerului,

surse de zgomot, distrugerea siturilor istorice .

După datele Complexului Energetic Oltenia de la începutul activităţii miniere pâna în anul

2014 au fost expropiate 2187 de gospodării particulare, 7 biserici, 8 cimitire, 3 şcoli, 2 dispensare, 2

magazine şi 18 construcţii zootehnice. Au fost afectate în totalitate satele Runcurelu (Cariera Jilț, în

anii 2010-2014), Bă1ceşti, Stejereni şi Rovinari şi parţial alte 42 sate din 20 comune si un municipiu (

Turnu Severin - Simian). Au fost expropiate construcţii din 52 localităţi amplasate în cele trei judeţe:

Gorj - 42 localităţi, Vâlcea - 9 localităţi şi Mehedinti- o localitate.

5.2 Formarea haldelor de steril

Haldele sunt constituite dintr-un amestec neomogen de pământ vegetal, nisip, pietriș, argilă și

resturi de cărbune, care are o repartiție neuniformă în corpul haldei.

Metodele de exploatare sunt definite în funcție de modul de organizare în timp și spațiu a

lucrărilor de transport și depozitare a sterilului excavat. În carierele din zona Olteniei se aplică trei

grupe de metode:

- metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele exterioare;

- metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele interioare ;

- metodele de exploatare combinate.

Haldele interioare se formează în spațiul excavat, care se umple progresiv cu steril din

decopertare, până la nivelul avut înainte de începerea excavării.

Haldele exterioare de steril se prezintă sub forma unei movile artificiale formate pe un teren

inițial sau în unele cazuri umplu total sau parțial o vale. Acestea se află în afara perimetrului exploatării

la zi (Dincă, 2011).

Metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele exterioare s-a aplicat la

toate carierele în etapele de execuție a tranșeelor de deschidere și de pregătire, precum și la extragerea

unor blocuri din ultimul strat exploatabil de cărbune. Metoda s-a aplicat și continuă să se aplice în

carierele cu raport mare de descopertă, cu strate de înclinare mare și cu caracteristici geomorfologice

variate (Jilț Nord, Ruget). Metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele

interioare s-a aplicat în condițiile tehnico-miniere și de zăcământ, din momentul atingerii cotei finale

necesară ca fundament al haldei. Se aplică în cazul zăcămintelor orizontale sau puțin înclinate, cu rocile

din copertă de tărie mică sau medie. Metodele de exploatare combinate se caracterizează prin faptul că

o parte din steril este depozitat sau transbordat în halde interioare, iar o altă parte în halde exterioare.


57

Aceste metode se aplică în cazul zăcămintelor orizontale sau puțin înclinate, cu grosime limitată, cu

rocile din copertă de grosime mare (Popescu, 2010).

Ca rezultat a modului de depunere a materialului excavat și haldat , haldele se prezintă sub

forma unor movile cu aspect de trunchi de piramidă , care prezintă o parte superioară , mai mult sau

mai puțin orizontală , care constituie partea de platou , iar în lateral este mărginită de jur în prejur de

versanți însoriți sau parțial însoriți , respectiv umbriți sau parțial umbriți.

Suprafața versanților variază de la netedă la ondulată sau în trepte. În felul acesta pe suprafața

unei halde pot fi diferențiate mai multe unități staționale elementare cu caracteristici climatice și

edafice diferite, fapt ce va influența procesul de reconstrucție ecologică.

Unele unități staționale elementare pot constitui faciesuri ale tipurilor de stațiune degradate ,

mai umede sau mai uscate cu soluri mai fertile sau mai sărace și cu un climat mai cald și uscat sau mai

umed.

În funcție de amplasamentul și volumul materialului excavat, de modul de transport și

depozitare a acestuia, haldele rezultate au diferite forme, predominând însă haldele înalte și întinse, cu

platformă superioară și taluze sau flancuri, care pot fi în trepte.

În general haldele au o capacitate mare de acumulare a apelor pluviale, însa din lipsa rețelei

hidrografice, surplusul apelor infiltrate în corpul haldelor izvorăște la baza acestora sau a treptelor de

taluz.

Pe haldele cu versanți având panta mai mare de 10 grade și neprotejați de vegetație ierboasă sau

lemnoasă, apele din zăpezi sau din ploi puternice, în scurgerea lor produc eroziuni de suprafață și chiar

de adâncime, mai ales acolo unde haldele sunt constituite din materiale necoezive.

Sub acțiunea vântului și a ploilor, aceste halde devin surse de poluare a zonelor limitrofe și a

apei care se scurge în rețeaua hidrografică din apropiere, contribuind în același timp și la crearea unui

aspect peisagistic neplăcut.

După formarea haldelor de steril s-a constatat o tendință de instalare spontană a unei vegetații

naturale destul de abundente ce are un rol important în protecția haldei împotriva eroziunii și în

începerea procesului de formare a solului. Speciile care au apărut spontan au fost: Agropyron( Elymus)

repens, Equisetum arvense L., Equisetum maximum L., Arenaria serpyllifolia L., Tussilago farfara,

Lolium perenne, Brachypodium pinnatum L., Astragalus onobrychis, Trifolium medium, Onobrychis

viciifolia, Melilotus officinalis, Lathyrus tuberosus,Sambucus ebulus,Tribulus terestris,Xantium

strumarium,Aspera spica-venti,Sorghum halepense, Robinia pseudacacia L. , Salix caprea L., Salix

alba L., Populus alba L.


58

5.3 Alcătuirea mineralogică și granulometrică a materialului haldat

Procesul de reconstrucție ecologică a haldelor de steril cu specii forestiere este puternic

influențat de alcătuirea mineralogică și granulometrică a materialului haldat.

Alcătuirea mineralogică și granulometrică a materialului haldat este puternic influențată și de

dependența de structura geologică și litologică a teritoriului luat în studiu.

În condițiile unor formațiuni sedimentare neogene , respectiv miocene și pliocene alcătuite din

intercalații de marne fine nisipoase, nisipuri , pietrișuri , argile intercalate cu pachete de strate de

grosimi variabile , materialul haldat decopertat și depozitat neselectiv duce la o structură mineralogică

și granulometrică foarte variabilă de la o haldă la alta și mai ales în interiorul aceeleași halde.

Compoziția mineralogică a materialului haldat influențează puternic alcătuirea granulometrică

a tehnosolurilor formate prin rezistența acestor minerale la dezagregare și alterare. În acest fel și

celălalte proprietăți fizice, fizico – mecanice , hidrofizice și chimice sunt puternic influențate de

alcătuirea mineralogică .

Spre exemplu în urma decopertării, în vederea extragerii lignitului si depunerii neselective a

decopertei solurilor inițiale existente în perimetrul Haldei Jilț, au fost distruse, în locul lor rezultând

Entiantrosoluri, clasa Protisoluri. Aceste soluri au următoarele caracteristici:

- materialul haldat are o compoziție mineralogică relativ neuniformă alcătuit din cuarț, lignit,

calcit și alte materiale pelitice si aleuritice în proporții variabile.

- textura pe starturi variază de la luto – nisipoasă în amestec cu 10- 40 % resturi de cărbune

pâna la luto – argiloasă cu intercalații de cărbune, gros de 30 de cm.

Pentru cunoașterea alcătuirii mineralogice și granulometrice s-au executat profile de sol după

cum urmează :

- două profile principale pe suprafața nivelată ( notate cu P ) și două profile principale pe

versantul neuniform scurt ( notate cu V ) ;

- cinci profile secundare pe suprafața nivelată ( platou ), notate cu S și șase profile secundare

pe versantul neuniform scurt, notate cu H.

Sub raport mineralogic materialul haldat este alcătuit în principal din cuarț, filosilicați

(mică,minerale argiloase), precum și un procent variabil de tectosilicați ( feldspați și

feldspatoizi), marne, lignit, gresii alterate.


59

Analiza granulometrică a materialului haldat de pe Halda Jilt 10 ha, judetul Gorj

(Rezultate prelucrate în cadrul laboratorului I.C.P.A Bucuresti, 2010)

The dump material grading analysis of the dump Jilt 10 ha, Gorj (The resuts processed in the

ICPA Bucharest laboratory, 2010)

Tabelul numărul 5.2 Simbolul profilului pe hartă /

relief

Adâncimea

probei (cm) Textura

Profil Caracterizare relief Simbol Apreciere

0 1 2 3 4

P 1 Suprafaţă nivelată,

cvasiorizontală, slab

neuniformă, cu denivelări

0-21

21-53

53-84

S

U

U

Lut nisipos cu cărbune 20%

Nisip lutos cu cărbune 15%

Nisip lutos cu cărbune 25%

84-110 S Lut nisipos cu cărbune 20%


P 2 Suprafaţă nivelată



0-20

20-40

40-60

S

L

S

Lut nisipos

Lut cu intercalaţii marnă 20%

Lut cu intercalaţii marnă 2%

60-90 S Lut cu intercalaţii marnă 10%

90-125 L Lut cu intercalaţii marnă 20%

125-150 L Lut cu intercalaţii marnă 40%

V 1 Versant neuniform scurt,

cu înclinare moderată

estică

0-22

22-53

53-77

N

N

N

Nisip coeziv

Nisip coeziv

Nisip coeziv

77-110 N Nisip coeziv

110-140 N Nisip fin

140-175 N Nisip fin

V 2 Versant neuniform scurt,


estică

0-28

28-42

42-65

N

N

N

Nisip fin

Nisip fin

Nisip fin cu int. gresii alt 20%

65-85 N Nisip fin cu int. gresii alt 10%

85-110 N Nisip fin cu int. gresii alt 20% şi cărbune 10%

110-140 N Lut argilos cu int. cărbune 10%

140-165 N Nisip fin cu int. gresii 10% şi marne 15%

S 1 Suprafaţă nivelată



0-20 U Nisip lutos cu cărbune 10%




80-100 U Nisip lutos cu cărbune şi gresii alterate 10%

S 2 Suprafaţă nivelată 0-20 S Lut nisipos cu cărbune 10%

cvasiorizontală, slab 20-40 U Nisip lutos cu gresii alterate şi cărbune 10%

neuniformă, cu denivelări 40-60 L Lut cu cărbune 20%

60-80 S Lut nisipos cu fragmente de gresii alterate 20%

80-100 U Nisip lutos cu fragmente de gresii alterate 20%

S 3

Suprafaţă nivelată 0-20 S Lut nisipos

cvasiorizontală, slab 20-40 S Lut cu int. de marnă 15%

neuniformă, cu denivelări 40-60 U Nisip lutos cu int. marnă 20%

60-80 U Nisip lutos cu cărbune 10% şi int. de marnă 15%

80-100 L Lut cu int. de marnă 20% şi cărbune 15%

S 4 Suprafaţă nivelată 0-20 U Nisip lutos cu fragmente de gresii

cvasiorizontală, slab 20-40 S Lut nisipos cu cărbune 15%

neuniformă, cu denivelări 40-60 N Nisip coeziv cu fragmente de gresii 20%


80-100 S Lut nisipos cu gresii 15% şi cărbune 20%


60

Simbolul profilului pe hartă /

relief

Adâncimea

probei (cm) Textura

Profil Caracterizare relief Simbol Apreciere

0 1 2 3 4

S 5 Suprafaţă nivelată 0-20 U Nisip lutos cu cărbune 10%

cvasiorizontală, slab 20-40 U Nisip lutos cu cărbune şi int. de marnă 20%

neuniformă, cu denivelări 40-60 S Lut nisipos cu cărbune 15%

60-80 S Lut nisipos cu cărbune 10% şi marnă 15%

80-100 U Nisip lutos cu fragmente de gresii 10% şi cărbune 15%

H 1 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip coeziv

cu înclinare moderată 20-40 N Nisip coeziv

estică 40-60 N Nisip coeziv cu fragmente de cărbune 10%

60-80 N Nisip fin

80-100 N Nisip fin

H 2 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip fin


estică 40-60 N Nisip fin

60-80 N Nisip fin cu cărbune 10%

80-100 N Nisip coeziv

H 3 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip coeziv cu cărbune


estică

20-40 N Nisip fin cu int. de gresii 10% şi cărbune 15%

40-60 N Nisip fin cu cărbune 10%

60-80 N Nisip coeziv cu fragmente de gresii 15%

80-100 N Nisip coeziv cu fragmente de gresii 10%

H 4 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip fin

cu înclinare moderată 20-40 N Nisip coeziv cu cărbune 10%

estică 40-60 N Nisip fin cu int. de gresii 10%

60-80 N Nisip coeziv cu int. de gresii 20% şi cărbune 15%

80-100 N Nisip fin cu int. de marnă 20%

H 5 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip fin cu cărbune 10%


estică 40-60 N Nisip coeziv

60-80 N Nisip fin cu int. de gresii 10% şi cărbune 15%

80-100 N Nisip fin cu int. de marnă 20% şi cărbune 15%

H 6 Versant neuniform scurt 0-20 N Nisip fin cu cărbune 10%


estică

20-40 N Nisip coeziv cu int. de gresii 20% şi cărbune 15%

40-60 N Nisip fin

60-80 N Nisip coeziv cu cărbune 10%

80-100 N Nisip fin cu int. de marnă 15% şi cărbune 10%

Asa cum rezultă din analiza granulometrică a materialului haldat, redată în tabelul 5.2, în toate

situațiile s-a constatat că domină nisipul grosier sau fin amestecat cu resturi de cărbune, marne și gresii

alterate.

Din acest punct de vedere în raport cu proporția de participare a nisipului, prafului și argilei s-a

constat că în profilul 1 efectuat pe platoul haldei, la suprafață, în primii 20 cm, solul are o textură luto-

nisipoasă în amestec cu 20% cărbune.


61

În următorii 30 cm pâna la 50 cm, textura este nisipo-lutoasă cu un procent de 15% cărbune.

Aceasta textură nisipo-lutoasă se menține pâna la 84 cm adâncime. Între 84 cm – 150 cm textura

devine luto-nisipoasă cu un procent de cărbune între 15-20%

În cel de al doilea profil principal (P2) efectuat pe platoul haldei, textura solului este luto-

nisipoasă în primii 20 cm, după care rămâne lutoasă pe tot profilul până la 150 cm, în amestec cu 10-

40 % resturi de cărbune.

În cazul profilului executat pe versantul estic al haldei, cu o înclinare moderată, materialul

haldat este alcătuit din nisip coeziv în primii 110 cm, așezat pe un strat de nisip fin în următorii 65 cm.

În cazul celui de al doilea profil principal executat pe versantul estic, materialul haldat este

alcătuit din nisip fin în primii 42 cm, asezat pe un strat de nisip fin cu intercalatii de gresii alterate în

procent de 10-20%, gros de 68 cm, după care urmează un strat luto-argilos cu intercalații de cărbune,

gros de 30 cm și apoi altul de nisip fin cu intercalații de gresii si marne, gros de 25 cm.

În cazul celor cinci profile secundare amplasate pe terasa haldei se constată că textura

materialului haldat este foarte variabilă de la nisipo-lutoasă la suprafață, la luto-nisipoasă în următorii

40 cm, amestecată cu 15-20% resturi de cărbune și apoi un strat nisipo-lutos cu cărbune și gresii între

80-100 cm.

În cazul celorlalte profile secundare amplasate pe versanți textura materialului haldat este

foarte variabilă în raport cu adâncimea de la luto- nisipoasă la suprafață la lutoasă în următorii 60 de

cm și nisipo – lutoasă în profunzime ( 80 – 100 cm ).

Și celelalte profile secundare efectuate pe versantul estic al haldelor, textura materialului haldat

este relativ neuniformă de la un profil la altul și variază între nisipul fin sau nisipul coeziv cu sau făra

cărbune la suprafață și nisipul fin sau coeziv cu intercalații de gresii, de marne sau de cărbune în

profunzime.

Pe Halda Bohorelul atât pe suprafețe de haldă stabilizate și neparcurse cu lucrări de împădurire,

cât și pe halde împădurite, s-au efectuat 6 profile de sol a căror caracterizare morfologică și

granulometrică este redată în continuare.

PROFILUL NUMĂRUL.1 TEHNOSOL SPOLIC – CALCARIC ( SRTS, 2012)

Profilul este amplasat pe un versant scurt, cu înclinarea de 35 % și expoziție vestică.

Material parental este alcătuit din depozite lutoase-lutoargiloase rezultate de la exploatarea

cărbunelui (material antropogen spolic).


62

Folosința actuală: pășune cu vegetație spontană alcătuită din: Setaria glauca, Xantium

strumarium, Cirsium arvense L., Amaranthus retroflexus, Convolvulus arvensis, Plantago lanceolata,

Rumex acetosella.

Aspectul suprafeței terenului: versant neuniform cu denivelări rezultat prin amenajare (haldare)

.

Figura numarul 5.2.

Pedopeisaj cu tehnosol spolic calcaric Halda Bohorelu

The view with limestone spol tehnosol from Bohorelu Dump

Figura numarul 5.3.

Profil nr. 1. Tehnosol spolic calcaric Halda Bohorelu

The tehnosol spol limestone Bohorelu Dump


63

Caracterizare morfologică a profilului de sol.

Ațk 0-10 cm; lut cu schelet (10%); brun (10YR 4/3) cu pete galben bruniu (10YR 6/8) în stare umedă

și brun-brun pal (10YR 5,5/3) cu pete galben brun-galbene (10YR 6,5/8) în stare

uscată; poliedric subangular slab precizat; reavăn; moderat compact; ferm în stare

umedă; dur în stare uscată; moderat plastic; moderat adeziv; pori mici și mijlocii

frecvenți; efervescență puternică în masă; fragmente de cărbune rare; rădăcini ierboase

subțiri frecvente; trecere clară.

Aok 10-21 cm; lut cu schelet (10%); brun (10YR 4/3) cu pete galben bruniu (10YR 6/8) în stare umedă

și brun-brun pal (10YR 5,5/3) cu pete galben bruniu – galben (10YR 6,5/8) în stare

uscată; poliedric subangular slab precizat; reavăn; moderat compact; ferm în stare

umedă; dur în stare uscată; moderat plastic; moderat adeziv; pori mici și mijlocii

frecvenți; efervescență puternică în masă; rădăcini ierboase frecvente; fragmente rare

de cărbune; trecere clară.

MAsl 1k 21-43 cm; lut argilos cu schelet (15%); brun gălbui închis (10YR 3/4) cu pete rare galben

bruniu (10YR 6/8) în stare umedă; brun gălbui închis (10YR 4/4) cu pete rare gălbui

(10YR 7/6) în stare uscată, masiv; rădăcini ierboase subțiri rare; moderat-foarte

compact; ferm în stare umedă; dur în stare uscată; moderat plastic; moderat adeziv; pori

mici frecvenți; efervescență puternică în masă; fragmente rare de cărbune; trecere

treptată.

MAsl 2 k 43-65 cm; lut argilos cu schelet (20%); brun oliv deschis (2,5Y5/4) cu pete frecvente cenușii

(N 5/1) și pete mici brun închis (7,7 YR 5/8) în stare umedă și brun gălbui deschis-

galben pal (2,5Y6,5/4) cu pete frecvente cenușiu deschis (N 7/1) și pete mici galben-

roșcat (7,5YR6/8) în stare uscată; jilav; masiv; nestructurat; friabil în stare umedă; slab

coeziv în stare uscată, moderat tasat; neplastic; neadeziv; efervescență puternică în

masă; incluziuni de argilă cenușie-vinație; trecere clară.

MAsl 3 k 65-95 cm; lut cu schelet (20%); brun gălbui (10YR 5/4) cu pete frecvente cenușii (N5/1) în

stare umedă și gălbui-bruniu (10YR 6/6) cu pete frecvente cenușii (N5/4) în stare

uscată; reavăn; masiv; nestructurat; puternic tasat; friabil în stare umedă; slab coeziv în

stare uscată; neplastic; neadeziv; efervescență puternică în masă; trecere clară

MAsl 4 k 95-130 cm; lut cu schelet (25%); brun gălbui deschis (10YR 6/4) cu pete frecvente brun pal

(10YR 6/3) în stare umedă; gălbui bruniu (10YR 6/6) cu pete frecvente brun pal

deschis (10YR 7/3) în stare uscată; reavăn; masiv; nestructurat; friabil în stare umedă;


64

dur în stare uscată; puternic tasat; neplastic; neadeziv; efervescență puternică în masă;

fragmente rare de cărbune; trecere clară.

MAsl 5 k 130-160 cm; lut cu schelet (25%); brun oliv deschis (2,5 Y 5/4) cu pete frecvente cenușii

(N5/1) și brun închis (7,5 YR 5/8) în stare umedă și brun gălbui deschis – galben pal

(2,5 Y 6,5/4) cu pete frecvente cenușii-deschis (N 7/1) și pete mici galben-roșcat (7,5

YR 6/8) în stare uscată; reavăn; masiv; nestructurat; dur în stare uscată; ferm în stare

umedă; neplastic; puternic tasat; moderat compact; slab cimentat; fragmente de roci în

diferite stadii de alterare și fragmente de cărbune; efervescență puternică în masă.

În tabelul numărul 5.3 se redă compoziția granulometrică a solului din profilul numărul 1. După cum

rezultă din tabelul 5.3 solul din profilul nr. 1 are o textură lutoasă cu schelet de 10 % în

primi 20 de cm , luto- argiloasă cu schelet între 15-20 % în următorii 40 de cm și

lutoasă cu schelet între 20-25 % până la adâncimea de 160 cm .

Conținutul de argilă coloidală (˂ 0,002 mm) are valori de 23,3-27,4% în orizonturile superioare

până la adâncimea de 21 cm, crește la 36,5-36,6% în următoarele două orizonturi între 21-65 cm și

scade din nou pe următoarele 3 orizonturi între 65-160 cm la 24,8-27,8%.

Conținutul de praf (0,02-0,002 mm) se menține relativ uniform pe toată grosimea profilului de

sol cu valori de 21,7-24,1% cu excepția orizonturilor MAsl 1 k și MAsl 2 k cu valori de 30,2-31,2%.

Conținutul de nisip fin (0,2-0,02 mm) are valori de 26,6-30,5% până la 95 cm și scade la 22,4 –

22,6 % în orizonturile MAsl 4 k și MAsl 5 k la baza profilului de sol.

Conținutul de nisip grosier (2-0,2 mm) este variat cu valori de 22,1-25,2% în primele două

orizonturi, scade la 1,8-3,6% în următoarele două orizonturi pe adâncimea de 43-65 cm și crește treptat

de la 20,4% la 30,4% în următoarele trei orizonturi între 65 și 160 cm.

Compoziția granulometrică variată a profilului de sol se datorează depozitelor heterogene

depuse inițial pe haldă.

Sunt soluri profunde cu volum edafic mare, cu textură lutoasă în primele două orizonturi pe

adâncimea de 0-21 cm; lutoargiloasă pe adâncimea de 21-65 cm și iar lutoasă în restul profilului. Întreg

profilul de sol are scheletul format din fragmente marnolutoase și cărbune.


65

Profilul nr. 1. Halda Bohorelu – Tehnosol spolic-calcaric (TTsl-ka)

Compoziția granulometrică

Bohorelu Dump – Tehnosol spol-scale (TTsl-ka). Granulometric composition

Tabelul numarul 5.3

Orizont Adâncime (cm) Schelet

>2 mm %

Nisip

grosier

(2-0,2 mm)

Nisip fin

(0,2-0,02

mm)

Praf

0,02-

0,002

mm)

Argilă

˂0,002

mm)

Clasa

texturală Orizont Probă

Ao1 k 0-10 0-10 10 22,1 26,6 23,9 27,4 Lut cu

schelet 10%

Ao2 k 10-21 10-20 10 25,2 29,5 22,0 23,3 Lut cu

schelet 10%

MAsl 1 k* 21-43 25-40 15 3,6 29,6 30,2 36,6 Lut argilos

cu schelet

15%

MAsl 2 k 43-65 45-60 20 1,8 30,5 31,2 36,5 Lut argilos

cu schelet

20%

MAsl 3 k 65-95 70-85 20 20,4 28,4 24,1 27,1 Lut cu

schelet 20%

MAsl 4 k 95-130 110-125 25 27,9 22,6 21,7 27,8 Lut cu

schelet 25%

MAsl 5 k 130-160 135-150 25 30,4 22,4 22,4 24,8 Lut cu

schelet 25%

*MAsl – material antropogen spolic-material predominant mineral (pământos) rezultat din activități industriale (halde de

steril).

Studiu comparativ al profilelor realizate pe halda Bohorelu din punct de vedere al compoziției

granulometrice .


66

Nisip grosier (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

30,4

29,2

27,9

22,3

15,8

2,1

4,7

23,7

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

11,0

12,9

11,9

11,2

11,2

10,7

14,1

19,1

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

25,6

22,8

14,3

18,4

12,4

16,6

18,1

0 10 20 30 40

P2

15,6

17,0

17,4

17,4

17,4

24,3

23,9

23,5

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

4,0

2,1

1,1

0,8

0,6

0,6

0,7

0,8

0 5 10 15 20

P5

33,7

23,9

26,0

23,5

17,2

16,2

15,8

24,9

27,9

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig. 5.14. Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de nisip grosier.

Changes in estimated values depths type of coarse sand content.


67

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 5 10 15 20 25 30 35

Nisip grosier (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig.5.15 . Variaţia valorilor conţinutului de nisip grosier estimate pe adâncimi tip pentru

toate cele 6 profile realizate pe halda Bohorelu.

Changes in estimated values coarse sand content in the depths type all 6 profiles made Bohorelu

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Nisip fin (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig.5.16 Variaţia valorilor conţinutului de nisip fin estimate pe adâncimi tip pentru

toate cele 6 profile realizate pe halda Bohorelu

Changes in estimated values of fine sand content in the depths type

all 6 profiles achieved the Bohorelu


68

Nisip fin (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

22,4

22,5

22,6

27,0

28,9

30,4

29,6

28,1

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

34,9

36,1

35,6

35,5

35,2

36,9

26,9

26,2

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

26,4

23,5

14,7

10,7

14,6

8,3

9,1

0 10 20 30 40 50

P2

18,0

17,1

16,6

18,7

18,7

19,0

19,6

20,1

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

24,7

32,2

36,3

37,4

35,0

34,6

29,8

23,1

0 10 20 30 40 50

P5

21,2

26,0

19,9

20,1

21,6

22,9

23,3

26,1

26,5

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig.5.17 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de nisip fin.

Changes in estimated values depths of fine sand content type


69

Praf (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

22,4

22,1

21,7

23,5

25,9

31,1

29,8

23,0

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

19,8

19,4

21,0

21,5

20,7

19,8

20,3

19,1

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

16,2

16,2

16,2

15,3

15,2

16,6

17,7

0 10 20 30 40 50

P2

22,2

23,9

24,7

27,5

27,5

24,7

26,1

27,5

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

30,6

28,7

27,7

27,6

28,0

28,0

30,5

30,2

0 10 20 30 40 50

P5

21,1

22,0

19,3

19,3

21,2

20,0

19,6

21,3

19,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig.5.18 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de praf.

Changes in estimated values depths type dust content.


70

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 5 10 15 20 25 30 35

Praf (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.19 Variaţia valorilor conţinutului de praf estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in estimated values depths dust content type all 6 profiles made Bohorelu

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 10 20 30 40 50 60

Argilă (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig.5.20. Variaţia valorilor conţinutului de argilă estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in estimated values depths clay content type

all 6 profiles made Bohorelu.


71

Argilă (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

24,8

26,3

27,8

27,3

29,5

36,5

35,9

25,4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 20 40 60 80

P1A

dâ

ncim

e (

cm

)

34,3

31,7

31,6

31,8

32,9

32,6

38,8

35,6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 20 40 60 80

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

31,8

37,6

54,8

55,6

57,8

58,6

55,1

0 20 40 60 80

P2

44,2

42,1

41,3

36,4

36,4

32,0

30,5

28,9

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 20 40 60 80

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

40,7

36,9

34,9

34,3

36,4

37,0

39,0

45,9

0 20 40 60 80

P5

24,0

28,1

34,9

37,2

40,0

41,0

41,3

27,7

26,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 20 40 60 80

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig.5.21. Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de argilă.

Changes in estimated values depths type clay content.


72

5.4 Caracteristicile fizice, fizico –mecanice și hidrofizice ale materialului haldat.

Dupa cum rezultă din tabelul 5.9 densitatea aparentă a materialelor haldate, exprimată în g/cm³

determinată în cele patru profile pricipale (două pe terase și două pe versant), aceasta este extreme de

mică pe întreaga adâncime a profilului 1, foarte mică până la mică în cazul profilului numărul 2 de pe

terasă și extrem de mică pe întreaga adâncime a profilelor situate pe versanți.

Porozitatea totală a materialului haldat este extrem de mare pe întreaga adâncime a profilului

nr.1 (valoare > 55%) și mare până la foarte mare pe întreaga adâncime a profilului nr. 2 amplasat pe

terasă (valoare > 45%).

În cele două profile principale amplasate pe versanți, porozitatea totală a materialelor, cu o

singură excepție este foarte mare pe întreaga grosime morfologică a celor două profile.

Pentru cele patru profile principale s-a determinat și rezistența la penetrare pe întreaga grosime

a profilului și s-a constat ca aceasta variază de la mică, în cazul profilului nr.1 de pe terasă, la foarte

mică, în celelalte trei profile de pe terasă și versanți.

Indicatori de caracterizare fizică a Haldei Jilț- 10 ha, judetul Gorj - profile principale

( Rezultate prelucrate în cadrul laboratorului I.C.P.A Bucuresti, 2010)

Indicators of physical characterization of Dump Jilt – 10 ha, Gorj county- main profiles (Results

processed in the ICPA Bucharest laboratory, 2010)

Tabelul numărul 5.9 Simbolul

profilului

Adâncimea

probei

Densitate aparentă

(DA g/cm3)

Porozitate totală

(PT %V/V)

Rezistenţa la

penetrare

(RP kgf/cm2)

Conductivitatea

hidraulică saturată

(permeabilitate) mm/h

pe hartă (cm) Valoare Interpretare

(Indicator 44)

Valoare Interpretare

(Indicator 44)


(Indicator 51


(Indicator 50)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

P 1 0-21 1,03 Extrem de

mică

61,1 Extrem de

mare

10 Mică 48,00 Foarte mare

21-53 1,18 Extrem de

mică

55,5 Extrem de

mare

13 Mică 10,40 Mare


mică

56,6 Extrem de

mare

13 Mică 19,30 Mare

84-110 1,10 Extrem de

mică

58,4 Extrem de

mare

10 Foarte

mică

30,10 Mare

110-148 1,13 Extrem de

mică

57,4 Extrem de

mare

11 Mică 24,35 Mare

P 2 0-20 1,32 Foarte mică 50,3 Foarte mare 7 Foarte

mică

46,00 Foarte mare

20-42 1,47 Mică 44,7 Mare 10 Foarte

mică

10,26 Mare


mică

21,55 Mare


mică

15,90 Mare


mică

31,00 Mare

125-150 1,26 Foarte mică 52,4 Foarte mare 7 Foarte 37,30 Foarte mare


73

Simbolul

profilului

Adâncimea

probei

Densitate aparentă

(DA g/cm3)

Porozitate totală

(PT %V/V)

Rezistenţa la

penetrare

(RP kgf/cm2)

Conductivitatea

hidraulică saturată

(permeabilitate) mm/h

pe hartă (cm) Valoare Interpretare

(Indicator 44)


(Indicator 44)


(Indicator 51


(Indicator 50)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

mică

V 1 0-22 1,08 Foarte mică 59,3 Foarte mare 8 Foarte

mică

21,00 Mare


mică

54,7 Extrem de

mare

8 Foarte

mică

12,83 Mare


mică

56,8 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

18,30 Mare

77-110 1,02 Extrem de

mică

61,6 Extrem de

mare

6 Foarte

mică

25,50 Mare

110-140 1,00 Extrem de

mică

62,2 Extrem de

mare

6 Foarte

mică

33,70 Mare

140-175 1,06 Extrem de

mică

60,1 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

24,80 Mare

V 2 0-28 1,07 Extrem de

mică

59,8 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

60,55 Foarte mare


mică

60,4 Extrem de

mare

8 Foarte

mică

57,80 Foarte mare


mică

57,5 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

33,70 Mare


mică

59,0 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

44,70 Foarte mare

85-110 1,01 Extrem de

mică

61,9 Extrem de

mare

6 Foarte

mică

50,10 Foarte mare

110-140 1,17 Extrem de

mică

56,1 Extrem de

mare

7 Foarte

mică

28,00 Mare

140-165 1,15 Extrem de

mică

58,0 Extrem de

mare

8 Foarte

mică

33,80 Mare

Valori foarte favorabile înregistrează conductivitatea (permeabilitatea) exprimată în mm / ora

care variază de la foarte mare, de regulă la suprafață, la mare pe întreaga grosime a profilelor.

Toate aceste patru proprietăți fizice demonstrează că materialele haldate sunt foarte bine afânate

cu o porozitate totală mare la foarte mare și cu o porozitate de aerație de asemenea mare.

În același timp porozitatea capilară de care depinde conținutul solului în umiditatea activă este

destul de mică în cazul tuturor profilelor executate.

Cercetările efectuate pe halda de steril Jilț în suprafată de 10 ha, din Bazinul Mijlociu al

Jilțului, au scos in evidentă o serie de aspecte care trebuie luate în considerare în procesul de

reconstrucție ecologică.

În urma decopertării, în vederea extragerii lignitului și depunerii neselective a decopertei

solurilor inițiale existente in perimetrul Haldei Jilț, au fost distruse, în locul lor rezultând

Entiantrosoluri, clasa Protisoluri. Aceste soluri au urmatoarele caracteristici:

- densitatea aparentă a materialelor haldate variază de la mică la foarte mică, uneori chiar

extrem de mică.


74

- porozitatea totală depășește în toate cazurile și pe tot profilul valoarea de 50 %, ceea ce denotă

prezența unor materiale haldate afânate. Porozitatea de aerație are valori mult mai mari decât cea

capilară.

- rezistența la penetrare este mică la foarte mică pe întreaga grosime a materialului haldat.

Permeabilitatea materialelor haldate variază de la mare la foarte mare fapt ce face ca apa din

precipitatii să se infiltreze foarte repede, astfel incât capacitatea de apă utila a materialelor haldate este

redusă.

În această lucrare s-au executata mai multe profile pe Halda Bohorelul atât pe suprafețe de

haldă stabilizate și neparcurse cu lucrări de împădurire, cât și pe halde împădurite, având diferite vârste,

în funcție de anul realizării procesului de reconstrucție ecologică.

S-au determinat caracteristicile fizice, fizico –mecanice și hidrofizice ale materialului haldat. S-

au interpretat rezultatele pe fiecare profil în parte.

PROFILUL NR.1 TEHNOSOL SPOLIC – CALCARIC (SRTS, 2012)

Starea de așezare (afânare) a solului se apreciază analizând trei indicatori fizici: densitatea

aparentă (DAg/cm3), porozitatea totală (PT % v/v) și gradul de tasare (GT % v/v).

Densitatea aparentă (DAg/cm3) este mică cu valori de 1,29-1,33 g/cm3 în primele două

orizonturi până la adâncimea de 21 cm, iar în restul profilului este diferită și anume: mijlocie cu valori

de 1,49 g/cm3 între 65-95 cm adâncime și mare – foarte mare cu valori de 1,53-1,77 g/cm3 în restul

profilului de sol.

În contrast cu densitatea aparentă, porozitatea totală (PT % v/v) are valori mari (49,9-51,5 %

v/v) în primele două orizonturi până la adâncimea de 21 cm; mijlocie 44 % v/v între 65-95 cm și mică-

foarte mică cu valori de 33,2-42,3 % v/v în restul profilului.

Gradul de tasare (GT % v/v) are valori de -0,5 Kg.f./cm2 în orizonturile superioare până la 21

cm, încadrându-se în categoria solurilor afânate și de + 15 la + 25 / Kg.f./cm2 , încadrându-se în

categoria solurilor moderat-puternic tasate.

Densitatea aparentă mică, porozitatea totală mare și gradul de tasare cu valori mici în

orizonturile superioare până la adâncimea 0-21 cm și densitatea aparentă mare-foarte mare; porozitatea

totală mică-foarte mică și un grad de tasare moderat-puternic în restul profilului de sol duce la

concluzia că acest sol are o stare de așezare bună numai până la adâncimea de 21 cm, în restul

profilului solul este moderat- puternic tasat, cu porozitate totală mică-foarte mică și densitate aparentă

mare-foarte mare.


75

Aceste însușiri pe adâncimea de 21-160 cm sunt mai puțin favorabile pentru creșterea și

dezvoltarea unor specii de arbori.

Pentru aprecierea conținutului de apă la diferite niveluri de accesbilitate pe profilul de sol sunt

folosiți patru indicatori hidrofizici: coeficientul de ofilire (Co % g/g); capacitatea de câmp (CC % g/g);

capacitatea totală de apă (CT % g/g) și capacitatea de apă utilă (CU % g/g).

Valorile coeficientului de ofilire (Co % g/g) sunt mijlocii (8,40-11,59 % g/g) pe tot profilul de

sol.

Capacitatea de câmp (CC % g/g) este mijlocie-mare cu valori de 23,2-25,9 % g/g) pe

adâncimea de 43 cm și mică cu valori de 15,9-19,6 % g/g) în restul profilului pe adâncimea de 43-160

cm.

Capacitatea totală de apă (CT % g/g) este mare cu valori de 37,5-39,9% g/g pe adâncimea de

0-21 cm; mijlocie cu valori de 26,2-29,5% g/g pe adâncimea de 21-130 cm și mică cu valori de 18,8%

g/g la baza profilului de sol la adâncimea de 130-160 cm.

Capacitatea de apă utilă (CU % g/g) este foarte mare cu valori de 8,0-16,6 % g/g pe adâncimea

de 0-130 cm și mare cu valori de 7 % g/g la baza profilului de sol la 130-160 cm adâncime.

Însușirile hidrofizice analizate evidențiază un regim hidric favorabil pentru creșterea și

dezvoltarea plantațiilor de arbori numai în partea superioară a profilului de sol până la adâncimea de 43

cm.

În restul profilului de sol pe adâncimea mai mare de 43 cm sunt condiții nefavorabile pentru

creșterea și dezvoltarea unor specii de arbori.

Cu toate că solul are o capacitate de apă utilă foarte mare până la 130 cm adâncime și mare în

restul profilului, deci putea reține în mod durabil apă care să o pună ulterior la dispoziția plantelor, dar

având capacitate de câmp mică, capacitate totală de apă mică-mijlocie la care se adaugă porozitatea

totală mică-foarte mică și gradul de tasare moderat puternic, nu se poate realiza acest lucru.

Permeabilitatea solului pentru apă este apreciată după valorile conductivității hidraulice saturate

(K sat m.m/h). La acest profil valorile conductivității hidraulice saturate sunt mari în orizonturile

superioare cu textură lutoasă până la 21 cm; foarte mică-extrem de mică între 21-65 cm cu textură

lutoargiloasă și mijlocie-mare în restul profilului cu textură lutoasă. Deci solul are permeabilitate bună

numai până la 21 cm, iar în restul profilului permeabilitatea solului pentru apă este diferită, foarte mică-

extrem de mică sau mijlocie-mare.


76

Proprietățile mecanice ale solului au fost evaluate prin rezistența solului la penetrare (RP Kgf/cm2) care este mică în orizonturile

superioare pe adâncimea de 0-21 cm cu valori de 14-25 Kgf/cm2 și mijlocie cu valori de 35-40 Kgf/cm2 în restul profilului. Valorile

înregistrate la acest indicator pune în evidență faptul că solul prezintă o rezistență mică până la 21 cm adâncime și mijlocie în restul

profilului pentru efectuarea lucrărilor și pentru creșterea și dezvoltarea sistemului radicelar.


Însușiri fizice și hidrofizice

Bohorelu Dump – Tehnosol spol – limestone(TTsl-ka). Physical and hydro properties

Tabelul numărul 5.10 Orizont Adâncime

(cm)

Densitate

aparentă

Da wi (g/cm3)

Porozitate

totală

PT (% v/v)

Gradul de

tasare GT

(% v/v)

Rezistența la

penetrare RP

(kg f/cm2)

Coeficient de

ofilire

CO (% g/g)

Capacitate de

câmp CC

(% g/g)

Capacitate

totală de apă

CT (% g/g)

Capacitate de

apă utilă CU

(% g/g)

Conductivitate

hidraulică

saturată K sat

(m.m/h)

orizont probă Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter. Val. Inter.

Ao 1k 0-10 0-10 1,29 mică 51,5 mare -0,5 netasa

t

14 mică 9,3 mijlocie 25,9 Mare 39,9 mare 16,6 foarte

mare

25,64 mare

Ao 2k 10-21 10-20 1,33 mică 49,9 mare -0,5 netasa

t

25 mică 8,4 mic 24,0 mijlocie 37,5 mare 15,6 foarte

mare

32,16 mare

MAsl

1k*

21-43 25-40 1,53 mare 42,3 mică +15 moder

at

tasat

38 mijlocie 10,8 mijlocie 23,2 mijlocie 27,6 mijlocie 12,4 foarte

mare

0,66 foarte

mică

MAsl 2k 43-65 45-60 1,73 foarte

mare

34,9 foarte

mică

+25 putern

ic

tasat

38 mijlocie 11,5

5

mijlocie 19,6 mică 26,2 mijlocie 8,0 foarte

mare

0,00 extrem

de mică

MAsl 3k 65-95 70-85 1,49 mijloc

ie

44,0 mijloc

ie

+05 slab

tasat

40 mijlocie 8,85 mijlocie 20,4 mică 29,5 mijlocie 11,6 foarte

mare

27,01 mare

MAsl 4k 95-130 110-

125

1,55 mare 41,5 mică +15 moder

at

tasat

40 mijlocie 9,45 mijlocie 18,7 mică 26,8 mijlocie 9,3 foarte

mare

3,25 mijlocie

MAsl 5k 130-160 135-

150

1,77 foarte

mare

33,2 foarte

mică

+25 putern

ic

tasat

35 mijlocie 8,85 mijlocie 15,9 mică 18,8 mică 7,0 mare 2,17 mijlocie

*MAsl – material antropogen spolic – material predominant mineral (pământos) rezultat din activități industriale ( halde steril).


77

5.5 Caracteristicile chimice ale materialului haldat

Reușita reconstrucției ecologice a haldelor de steril prin plantații cu specii forestiere este

puternic influențată de proprietățile chimice ale materialului haldat , respectiv de conținutul de humus ,

conținutul de azot total , fosfor mobil și potasiu mobil , precum și de reacția solului și a gradului de

saturație în baze.

În acest sens în cele ce urmează se prezintă proprietățile chimice ale materialului haldat din

profilele de sol efectuate pe haldele Jilț și Bohorelu.

În același timp pentru toate profile de sol se prezintă și conținutul de metale grele , forme totale

și anume Zn, Cu ,Fe , Mn , Ni ,Co ,Cr ,Pb ,Cd.

Din analiza proprietaților chimice redată mai jos,în tabelul 5.16, rezultă că, conținutul de

materie organică ( humus ) scade de la suprafată spre adâncime la toate profilele analizate.

În cele șase profile secundare executate pe versanți, proporția de materie organică variază de la

foarte mică la mică, în primele trei profile și mijlocie în următoarele două.

În ceea ce privește continutul de azot total din sol pe baza analizelor efectuate s-a constatat ca

acesta este foarte mic în toate profilele principale și secundare, ceea ce presupune o asiguare cu azot

foarte slabă.

O situatie relativ asemănătoare o reprezintă și conținutul de fosfor mobil, care este foarte mic

sau extrem de mic în toate profilele efectuate.

În cazul profilelor secundare efectuate pe terasa haldei, conținutul de potasiu mobil este foarte

mic sau extrem de mic în profilele de pe terasă până la mic sau foarte mic în profilele secundare de pe

versanți.

Referitor la reacția soluției solului exprimată prin valoarea ph-ului în apă, se constată că în toate

profilele executate atât pe terase cât și pe versanți, reacția variază de la slab alcalină (ph-ul > 7,7) până

la moderat alcalină (ph-ul > 8,5).

În mod evident gradul de saturație în baze atinge valoarea de 100% pe întreaga grosime

morfologică a profilelor analizate.

Rezerva totală de humus și materie organică pe adancimea totală de 50 cm are valori de sub 30

t/ ha. Drept consecință asigurarea cu azot total este foarte mică la toate profilele analizate.

În ce privește asigurarea cu fosfor mobil și potasiu mobil, aceasta este extrem de mică în cazul

fosforului și mică la extrem de mică în cazul potasiului.


78

În ceea ce privește conținutul de metale grele,redate in tabelul 5.20 (Zn, Cu, Fe, Mn, Ni, Co, Cr,

Pb si Cd), se constată că toate probele analizate înregistrează valori normale, exceptie Ni care

înregistrează valori ceva mai mari sau situate sub pragul de alertă.

Insusirile chimice ale materialului haldat de pe Halda Jilț – 10 ha, judetul Gorj


The chemical properties of the dump material from Dump Jilt – 10 ha, Gorj county

(Results processed in the ICPA Bucharest laboratory)

Tabelul numărul 5.16 Simbol

profil

pe

hartă

Adâncimea

probe (cm)

Humus % Azot total (Nt %) Fosfor mobil (P Al) mg/kg Potasiu mobil (K Al) mg/kg

Valori Interpretare

(Indicator 70)

Valori Interpretare

(Indicator 71)

Valori Interpretare

(Indicator 72)

Valori Interpretare

(Indicator 73)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Profile principale

P 1 0-21 1,8 Mijlociu 0,052 Foarte mic 8 Foarte mic 56 Foarte mic

21-53 0,6 Foarte mic 0,009 Foarte mic 2 Extrem de mic 39 Extrem de mic

P 2 0-20 1,5 Mic 0,039 Foarte mic 7 Foarte mic 56 Foarte mic

20-40 0,8 Foarte mic 0,016 Foarte mic 2 Extrem de mic 64 Foarte mic

40-60 0,6 Foarte mic 0,019 Foarte mic 2 Extrem de mic 71 Mic

V 1 0-22 0,5 Foarte mic 0,009 Foarte mic 2 Extrem de mic 48 Foarte mic

25-53 0,6 Mic 0,007 Foarte mic 2 Extrem de mic 43 Foarte mic

V 2 0-28 0,4 Foarte mic 0,008 Foarte mic 3 Extrem de mic 43 Foarte mic

28-42 0,2 Extrem de mic 0,007 Foarte mic 3 Extrem de mic 39 Extrem de mic

42-65 0,1 Extrem de mic 0,006 Foarte mic 3 Extrem de mic 39 Extrem de mic

Profile secundare

S 1 0-20 2,1 Mijlociu 0,039 Foarte mic 6 Foarte mic 87 Mic

20-40 1,5 Mic 0,024 Foarte mic 6 Foarte mic 81 Mic

40-60 0,8 Foarte mic 0,044 Foarte mic 8 Foarte mic 79 Mic

S 2 0-20 2,3 Mijlociu 0,081 Foarte mic 28 Mijlociu 81 Mic

20-40 1,4 Mic 0,076 Foarte mic 36 Mijlociu 62 Mic

40-60 0,9 Foarte mic 0,031 Foarte mic 30 mijlociu 60 Mic

S 3 0-20 1,1 Foarte mic 0,014 Foarte mic 5 Foarte mic 38 Extreme de mic

20-40 0,4 Extrem de mic 0,010 Foarte mic 3 Extreme de mic 38 Extreme de mic

40-60 0,3 Extrem de mic 0,005 Foarte mic 2 Extreme de mic - -

S 4 0-20 2,1 Mijlociu 0,026 Foarte mic 5 Foarte mic 43 Foarte mic

20-40 1,1 Foarte mic 0,013 Foarte mic 7 Foarte mic 46 Foarte mic

40-60 1,2 Mijlociu 0,020 Foarte mic 7 Foarte mic 48 Foarte mic

60-80 0,3 Extrem de mic - - - - - -

S 5 0-20 1,9 Mijlociu 0,040 Foarte mic 5 Foarte mic 122 Mic

20-40 0,9 Mic 0,038 Foarte mic 5 Foarte mic 104 Mic

40-60 0,6 Foarte mic 0,035 Foarte mic 3 Foarte mic 106 Mic


79










Tabelul numărul 5.18 Simbolul profilului pe hartă / relief Adâncimea

probei (cm) Reacţia (pH H2O) Gradul de saturaţie în baze (V%)

Profil Caracterizare relief Valoare Interpretare (Indicator 63) Valoare Interpretare (Indicator 69)

0 1 2 3 4 5 6

P 1 Suprafaţă nivelată,



0-21

21-53

53-84

7,71

8,41

7,44

Slab alcalină

Slab alcalină

Slab alcalină

100

100

100

Saturat în baze

Saturat în baze

Saturat în baze

84-110 7,50 Slab alcalină 100 Saturat în baze


P 2 Suprafaţă nivelată

cvasiorizontală, slab neuniformă, cu denivelări

0-20

20-40 40-60

8,36

8,38 8,34

Slab alcalină

Slab alcalină Slab alcalină

100

100 100

Saturat în baze

Saturat în baze Saturat în baze


90-125 8,53 Moderat alcalină 100 Saturat în baze


V 1 Versant neuniform scurt, cu

înclinare moderată estică

0-22

22-53

53-77

8,21

8,15

8,36

Slab alcalină

Slab alcalină

Slab alcalină

100

100

100

Saturat în baze

Saturat în baze

Saturat în baze




V 2 Versant neuniform scurt, cu

înclinare moderată estică

0-28

28-42

42-65

8,39

8,58

8,58

Slab alcalină

Moderat alcalină

Moderat alcalină

100

100

100

Saturat în baze

Saturat în baze

Saturat în baze




140-165 7,82 Slab alcalină

100 Saturat în baze

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

H 1 0-20 0,5 Foarte mic 0,025 Foarte mic 6 Foarte mic 43 Foarte mic

20-40 0,6 Mic 0,014 Foarte mic 8 Foarte mic 48 Foarte mic

40-60 1,1 Mijlociu - - - - - -

H 2 0-20 0,8 Mic 0,019 Foarte mic 6 Foarte mic 52 Mic

20-40 0,7 Mic 0,015 Foarte mic 3 Extreme de mic 72 Foarte mic


H 3 0-20 0,8 Mic 0,035 Foarte mic 3 Extreme de mic 39 Extreme de mic

20-40 1,0 Mic 0,011 Foarte mic 9 Mic 22 Extreme de mic


H 4 0-20 1,1 Mijlociu 0,005 Foarte mic 3 Extreme de mic 43 Foarte mic

20-40 0,7 Mic 0,005 Foarte mic 3 Extreme de mic 46 Foarte mic

40-60 0,6 Mic - - 2 Extreme de mic 46 Foarte mic

H 5 0-20 1,2 Mijlociu 0,045 Foarte mic 43 Mare 62 Foarte mic

20-40 0,8 Mic 0,030 Foarte mic 57 Mare 56 Foarte mic

40-60 0,6 Mic 0,020 Foarte mic 51 Mare 60 Foarte mic

H 6 0-20 0,7 Mic 0,040 Foarte mic 3 Extreme de mic 35 Foarte mic

20-40 0,6 Mic 0,036 Foarte mic 2 Extreme de mic 12 Extreme de mic

40-60 0,5 Foarte mic 0,016 Foarte mic 2 Extreme de mic 14 Extreme de mic


80





Tabelul numărul 5.19 S 1 Suprafaţă nivelată








S 2 Suprafaţă nivelată 0-20 7,89 Slab alcalină 100 Saturat în baze

cvasiorizontală, slab 20-40 7,81 Slab alcalină 100 Saturat în baze

neuniformă, cu denivelări 40-60 7,69 Slab alcalină 100 Saturat în baze


















1 2 3 4 5 6

H 1 Versant neuniform scurt 0-20 7,97 Slab alcalină 100 Saturat în baze

cu înclinare moderată 20-40 7,98 Slab alcalină 100 Saturat în baze

estică 40-60 7,96 Slab alcalină 100 Saturat în baze









cu înclinare moderată estică 20-40 8,07 Slab alcalină 100 Saturat în baze















cu înclinare moderată estică 20-40 8,16 Slab alcalină 100 Saturat în baze





81

Conţinutul de metale grele – forme totale (Rezultate prelucrate în cadrul laboratorului I.C.P.A București, 2010)

The content of heavy metals - total forms (Results processed in the laboratory ICPA Bucharest, 2010)

Tabelul numărul 5.20 Simbol profil

pe

hartă

Adâncimea probe (cm)

Zn Cu Fe Mn Ni Co Cr Pb Cd

Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif. Valori Semnif.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Profile principale

P 1 0-21 31,5 VN 6,47 VN 14134 286 VN 36,4 SPA 13,3 VN 24,7 VN 7,19 VN 0,064 VN

21-53 21,0 VN 1,25 VN 9586 232 VN 26,6 SPA 11,7 VN 13,3 VN 6,90 VN 0,071 VN

P 2 0-20 32,4 VN 5,01 VN 13472 254 VN 36,7 SPA 12,4 VN 18,8 VN 5,57 VN 0,083 VN


40-60 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

V 1 0-22 26,3 VN 2,38 VN 12032 257 VN 35,0 SPA 13,5 VN 12,7 VN 6,59 VN 0,054 VN


V 2 0-28 27,6 VN 2,54 VN 12939 299 VN 29,7 SPA 9,75 VN 18,2 VN 7,28 VN 0,193 VN


42-65 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Profile secundare

S 1 0-20 49,2 VN 12,1 VN 19932 370 VN 43,4 SPA 7,52 VN 15,6 VN 11,0 VN 0,220 VN










H 1 0-20 29,5 VN 2,57 VN 13898 270 VN 30,5 SPA 9,21 VN 10,2 VN 7,54 VN 0,498 VN












) Interpretarea valorilor s-a făcut conform Ordinului MAPPM nr.756/1997 ;VN = valori normale;SPA = valori sub pragul de alertă


80

Cercetările efectuate pe Halda de steril Jilț în suprafață de 10 ha, din Bazinul Mijlociu al

Jilțului, au scos in evidenta o serie de aspecte care trebuie luate în considerare în procesul de

reconstrucție ecologică:

- reacția solului este slab alcalină ( PH >7,7) până la moderat alcalină( PH > 8,5 ).

- conținutul de materie organică ( humus) este extem de mică până la mijlocie ( 0,3-1,8 ).

- conținutul de azot total, fosfor mobil si potasiu mobil au valori foarte reduse.

Toate aceste însușiri chimice arată faptul ca haldele de steril din bazinul mijlociu al Jilțului

au un grad de fertilitate foarte scazut, fiind necesare masuri speciale de creștere a acestuia în

vederea reconstrucției ecologice.

Fără îngrășăminte organice sau chimice, vegetația instalată pe cale artificială pe aceste halde

de steril are o reușită mică, producția ei fiind aproape nula.

Pentru Halda Jilț având suprafața de 10 ha s-au determinat analizele chimice pentru un

număr de șase profile :

- profilul numarul 1 - versant neuniform cu denivelări rezultat prin amenajare (haldare);

- profilul numarul 2 - suprafață neuniformă cu denivelări rezultate prin haldare;

- profilul numarul 3 - versant cu mici denivelări;

- profilul numarul 4 - denivelări prin amenajare (haldare);

- profilul numarul 5 – suprafață cvasiorizontală cu denivelări rezultate prin amenajare

(haldare);

- profilul numarul 6 - suprafață cvasiorizontală cu denivelări rezultate prin amenajare

(haldare).

Pentru halda Bohorelu s-au determinat proprietățile chimice ale materialului haldat pentru

un număr de șase profile .

PROFILUL NR.1 TEHNOSOL SPOLIC – CALCARIC (SRTS, 2012)

Solul are o reacție slab alcalină pe toată adâncimea (pH = 7,38-8,05), iar gradul de saturație

în baze (V%) are valori de 100%, încadrându-se în domeniul saturat în baze.

Conținutul de humus este mic ( 2,1%) în orizontul Ao1k pe adâncimea de 10 cm; foarte mic

(0,7-1,4%) până la adâncimea de 95 cm și extrem de mic (0,5-0,6%) în restul profilul până la

adâncimea de 160 cm.

Conținutul de CaCO3 este mijlociu cu valori de 2,1-9,9% pe întreg profilul de sol.

Asigurarea cu azot total (Nt) este mijlocie cu valori de 0,161% pe primii 10 cm în orizontul Ao1k și

foarte mică în restul profilului cu valori de 0,045-0,096%.

Conținutul de fosfor mobil (PAL mg/kg) este foarte mare (81 mg/kg) pe adâncimea de 10 cm

și mijlociu-mare cu valori de 27-52 mg/kg în restul profilului, iar conținutul de potasiu mobil (KAL

mg/kg) are valori foarte mari pe întreg profilul (367-877 mg/kg).


81

Profilul 1 - Tehnosol spolic-calcaric (TT sl-ka) - Halda Bohorelu

7,37

7,82

8,00

7,94

7,97

8,05

8,01

0

20

40

60

80

100

120

140

160

7,3 7,5 7,7 7,9 8,1 8,3

pH

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,5

0,7

1,2

1,4

1

2,1

0,6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 1 2 3

Humus (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

2,8

3,4

8,6

9,9

4,1

4,3

2,1

0 3 6 9 12

CaCO3 (%)

0,161

0,096

0,080

0,079

0,081

0,056

0,045

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0,0 0,1 0,2 0,3

N total (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

49

81

52

32

27

36

30

0 20 40 60 80 100

P mobil (mg/kg)

486

545

471

831

877

367

456

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 300 600 900 1200

K mobil (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Figura numărul 5.22 Variația pe profil a caracteristicilor chimice corespunzătoare

profilului nr.1 – Halda Bohorelu

Changes in the profile corresponding chemical characteristics no.1 profile - Dump

Bohorelu


82


Însușiri chimice

Bohorelu dump - Tehnosol spol -scale ( TTsl -ka ) chemical properties

Tabelul numărul 5.21 Orizont Adâncimea

(cm)

pH

(H2O)

Humus

(C x 1,72)

Ca CO3

%

N total

(%)

PAL

(mg/kg)

KAL

(mg/kg)

orizont probă val. inter. val. inter. val. inter. val. inter. val. inter. val. inter.

Ao 1k 0-10 0-10 7,37 slab

alcalin

2,1 mic 4,3 mijlociu 0,161 mijlociu 81 foarte

mare

545 foarte

mare

Ao 2k 10-21 10-20 7,82 slab alcalin

1,0 foarte mic

4,1 mijlociu 0,096 foarte mic 52 Mare 471 foarte mare

Masl 1 k 21-43 25-40 8,00 slab

alcalin

1,4 foarte

mic

9,9 mijlociu 0,080 foarte mic 32 mijlociu 831 foarte

mare

MAsl 2 k 43-65 45-60 7,94 slab alcalin

1,2 foarte mic

8,6 mijlociu 0,079 foarte mic 27 mijlociu 877 foarte mare

MAsl 3 wk 65-95 70-85 7,97 slab alcalin

0,7 foarte mic

2,1 mijlociu 0,081 foarte mic 49 mare 367 foarte mare

MAsl 4w k 95-130 110-

125

8,05 slab

alcalin

0,6 extrem

de mic

3,4 mijlociu 0,056 foarte mic 36 mijlociu 486 foarte

mare

MAsl 5w k 130-160

135-150

8,01 slab alcalin

0,5 extrem de mic

2,8 mijlociu 0,045 foarte mic 30 mare 456 foarte mare

*MAsl – material antropogen spolic – material predominant mineral (pământos) rezultat din activități industriale (halde

steril)


24

23

26

27

24

27

25

0

20

40

60

80

100

120

140

160

10 20 30 40

Cu total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

72

74

73

71

70

76

77

0

20

40

60

80

100

120

140

160

60 70 80 90

Zn total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

534

658

952

879

591

501

511

300 600 900 1200

Mn total (mg/kg)

Figura numărul 5.23 Variația conținuturilor totale de cupru, mangan și zinc in profilul nr.1 –

Halda Bohorelu.

Changes in total contents of copper, manganese and zinc in no.1 profile - dump Bohorelu .


83


0,12

0,73

0,16

0,60

0,27

0,140

20

40

60

80

100

120

140

160

0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0

Cd total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

19

15

13

17

21

16

17

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 10 20 30

Cobalt total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

38

48

40

93

88

48

44

PA = 75

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 30 60 90 120

Ni total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

19

20

17

15

19

15

15

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 10 20 30

Pb total (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

PA – Prag de Alertă pentru folosinţe sensibile

Figura numărul 5.24. Variaţia conţinuturilor totale de cadmiu, cobalt, nichel şi plumb în

profilul nr.1.

Changes in total contents of cadmium , cobalt, nickel and lead no.1 profile

Valorile conţinutului total de cadmiu pentru profilul nr.1 de pe Halda Bohorelu sunt toate

mult mai mici decât pragul de alertă pentru folosinţe sensibile – 3 mg/kg (Fig.5.24). Valoarea

minimă (0,12 mg/kg) s-a obţinut pentru adâncimi mai mari decât 95 cm, iar valoarea maximă (0,73

mg/kg) caracterizează orizontul cu limite 65-95 cm.


84

Pentru acelaşi profil nr.1 valorile conţinutului total de cobalt sunt toate mai mici decât

pragul de alertă pentru folosinţe sensibile – 30 mg/kg (Fig.5.24). Valoarea minimă

(13 mg/kg) s-a obţinut pentru orizontul cu limite 10-21 cm, iar valoarea maximă (21 mg/kg)

caracterizează orizontul cu limite 43-65 cm.

Există orizonturi în care valorile conţinutului total de nichel sunt mai mari decât pragul de

alertă pentru folosinţe sensibile – 75 mg/kg (Fig. 5.24 ). Asfel, în orizontul cu limite 43-65 cm

conţinutul total de nichel atinge valoarea maximă de 93 mg/kg, iar în orizontul cu limite 21-43 cm

conţinutul total de nichel este 88 mg/kg. Valoarea minimă (38 mg/kg) s-a obţinut pentru orizontul

aflat la cea mai mare adâncime (130-160 cm).

Pentru profilul nr.1 valorile conţinutului total de plumb sunt toate mult mai mici decât

pragul de alertă pentru folosinţe sensibile – 50 mg/ kg (Fig. 5.24). Valoarea minimă

(15 mg/kg) s-a obţinut în trei orizonturi: cele cu limitele 21-43 cm, 65-95 cm şi 130-160 cm, iar

valoarea maximă (20 mg/kg) caracterizează orizontul de suprafaţă (0-10 cm).

Studiu comparativ al profilelor realizate pe halda Bohorelu din punct de vedere al însușirilor

chimice.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 8,5

pH

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.40 Variaţia valorilor pH estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in pH values estimated depths type

all 6 profiles made Bohorelu .


85

pH - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

8,01

8,03

8,05

7,99

7,96

7,95

7,99

7,60

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

7,5 7,7 7,9 8,1 8,3

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

8,18

8,19

8,22

8,24

8,25

8,26

8,15

8,21

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

8,0 8,1 8,2 8,3 8,4

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

8,37

7,98

7,98

8,33

8,19

8,11

8,04

7,7 7,9 8,1 8,3 8,5 8,7

P2

7,55

7,06

6,93

4,12

4,12

5,39

5,38

5,37

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

3 5 7 9

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

7,61

7,53

7,49

7,47

7,48

7,43

7,39

7,39

7,2 7,4 7,6 7,8

P5

8,32

8,18

8,05

8,15

8,16

8,14

8,13

8,22

8,33

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

7,7 7,9 8,1 8,3 8,5 8,7

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig 5.41 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru pH-ul solului.

Changes in estimated values depths type soil pH


86

Humus (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

0,50

0,55

0,60

0,68

0,83

1,23

1,38

1,55

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,70

0,90

0,64

0,56

0,50

0,73

0,40

0,40

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,70

0,75

0,90

0,90

0,70

0,70

0,94

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P2

4,40

2,87

2,30

2,70

2,70

2,10

1,30

0,50

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 1 2 3 4 5

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,90

0,77

0,70

0,63

0,68

0,65

0,90

0,80

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P5

0,70

0,60

1,05

0,60

0,70

0,78

0,80

0,63

0,70

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig. 5.42 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de humus.

Changes in estimated values depths type humus content.


87

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 1 2 3 4 5

Humus (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.43 Variaţia valorilor conţinutului de humus estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in estimated values depths humus content type



88

CaCO3 (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

2,8

3,1

3,4

2,4

3,7

8,8

9,6

4,2

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 3 6 9 12

P1A

dâ

ncim

e (

cm

)

4,9

5,4

5,0

5,4

5,4

5,4

3,3

3,4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

3 4 5 6 7

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

2,1

2,2

2,6

1,5

2,1

1,7

1,4

1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

P2

1,6

0,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

8,6

10,4

11,4

10,9

10,0

9,3

9,6

6,2

5 7 9 11 13 15

P5

1,1

2,1

1,3

2,3

3,2

3,0

2,9

2,0

1,7

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 1 2 3 4 5

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig.5.44 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de CaCO3.

Changes in estimated values depths CaCO3 content type


89

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 2 4 6 8 10 12

CaCO3 (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.45 Variaţia valorilor conţinutului de CaCO3 estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in estimated values depths CaCO3 content type



90

P mobil (mg/kg) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

30

33

36

46

44

28

33

67

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 25 50 75 100

P1A

dâ

ncim

e (

cm

)

131

109

151

194

226

164

106

143

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 100 200 300

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

83

106

174

167

96

134

135

0 100 200 300

P2

56

54

52

32

32

86

128

170

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 100 200 300

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

27

26

25

28

30

31

31

31

0 25 50 75

P5

50

60

83

63

69

50

44

57

47

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 50 100 150

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig. 5.46 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de fosfor mobil din sol.

Changes in estimated values depths type of soil phosphorus content


91

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 50 100 150 200 250

P mobil (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.47 Variaţia valorilor conţinutului de potasiu mobil estimate pe adâncimi tip

pentru toate cele 6 profile realizate pe halda Bohorelu.

Changes in estimated values of potassium content in the depths phone type of all 6 completed

Bohorelu profiles.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35

N total (%)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.48 Variația valorilor conţinutului total de azot estimate pe adâncimi tip pentru

toate cele 6 profile realizate pe halda Bohorelu

Changes in estimated values of total nitrogen content in the depths type

all 6 profiles achieved the Bohorelu


92

N total (%) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

0,045

0,051

0,056

0,075

0,081

0,079

0,081

0,129

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20

P1A

dâ

ncim

e (

cm

)

0,056

0,062

0,057

0,055

0,054

0,062

0,033

0,046

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,012

0,017

0,031

0,053

0,053

0,059

0,071

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20

P2

0,155

0,106

0,091

0,307

0,307

0,095

0,089

0,082

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

0,071

0,052

0,042

0,104

0,136

0,117

0,094

0,131

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20

P5

0,036

0,077

0,080

0,082

0,093

0,068

0,059

0,068

0,041

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig. 5.49 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de azot total

din sol

Changes in estimated values depths type total nitrogen content in soil


93

K mobil (mg/kg) - Valori estimate pe adâncimi tip pentru profilele P1-P6 - Halda Bohorelu

456

471

486

397

495

870

813

508

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 300 600 900 1200

P1

Ad

ân

cim

e (

cm

)

563

631

627

653

670

604

513

533

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 300 600 900 1200

P3

Ad

ân

cim

e (

cm

)

417

446

531

428

496

448

460

0 300 600 900 1200

P2

327

307

306

405

405

196

194

191

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 300 600 900 1200

P4

Ad

ân

cim

e (

cm

)

754

838

883

897

868

845

881

689

0 300 600 900 1200

P5

338

442

392

442

548

493

475

431

396

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 300 600 900 1200

P6

Ad

ân

cim

e (

cm

)

Fig. 5.50 Variaţia valorilor estimate pe adâncimi tip pentru conţinutul de potasiu mobil din

sol.

Changes in estimated values depths type of mobile potassium content in the soil.


94

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0 200 400 600 800 1000

K mobil (mg/kg)

Ad

ân

cim

e (

cm

)

P1 P2 P3 P4 P5 P6

Fig. 5.51 Variaţia valorilor conţinutului de potasiu mobil estimate pe adâncimi tip pentru


Changes in estimated values of potassium content in the depths cell type

all 6 profiles made Bohorelu .

5.6 Cercetări privind reconstrucția ecologică a haldelor de steril cu ajutorul vegetației

forestiere.

5.6.1 Rezultate obținute în trecut în teritoriul luat în studiu

Introducerea în circuitul economic a actualelor halde de steril prin utilizarea speciilor

forestiere ridică o serie de probleme legate de alegerea speciilor pentru culturile forestiere , a

schemelor și dispozitivelor de plantare, a modului de introducere a speciilor , a lucrărilor de

întreținere până la închiderea stării de masiv și lucrărilor ulterioare de îngrijire și conducere a

culturilor realizate.

În procesul de alegere a speciilor s-a ținut cont de condițiile staționale noi, caracteristicile

haldelor de steril , respectiv de compoziția mineralogică și granulometrică a materialului haldat , de

proprietățile fizice , fizico –mecanice și hidrofizice ale tehnosolurilor, precum și de proprietățile

chimice ale acestora.

În același timp de o mare importanță este cunoașterea rezultatelor obținute până în prezent în

procesul de reconstrucție ecologică a haldelor din această zonă geografică


95

Tehnologia de plantare utilizată a fost cea clasică, pentru terenurile nepregătite anterior,

presupunând îndepărtarea stratului de iarbă, mobilizarea solului în vetre de 80 x 60 x 15 cm,

marunțirea și nivelarea solului, săparea gropilor de 30 x 30 x 30 cm, sfărâmarea bulgărilor,

plantarea puieților, tasarea solului în jurul rădăcinilor și așezarea în jurul puieților a unui strat de sol

afânat, urmat, în cazul salcâmului, de retezarea tulpinilor la 1-21 cm deasupra coletului. În locurile

cele mai expuse la pașunat a fost necesară executarea împrejmuirii plantațiilor cu sârmă ghimpată

fixată pe bulumaci de lemn.

Împădurirea haldelor miniere s-a executat în raza Ocoalelor Silvice Târgu Jiu, Peșteana,

Motru, Cărbunești, din cadrul Direcției Silvice Gorj, și la Ocolul Silvic Eparhial Gorj, pentru

suprafețele aparținând Complexului Energetic Turceni, Exploatarea de Carieră Jilț, pentru care are

contract de prestări servicii silvice, încercându-se să se utilizeze cele mai potrivite specii forestiere,

astfel încât să se valorifice cât mai bine potențialul productiv al acestor depozite de steril, să se

realizeze indici de reușită normali ai culturilor instalate și să se asigure închiderea stării de masiv a

acestora în termen și cu costuri cât mai mici.

Astfel, în primii ani, împăduririle au fost executate cu Robinia pseudacacia L. (salcâm) și

Pinus nigra L.( pin negru), datorită rezistenței sporite și pretențiilor reduse ale acestor specii față de

condițiile staționale neprielnice.

Ulterior, pe suprafețe mai mici, în afară de speciile tipice terenurilor degradate, s-a încercat

introducerea speciilor care vegetează bine în condiții naturale învecinate (Quercus cerris L.-cer,

Quercus petraea Lieb. -gorun, Populus alba L.- plop alb, Fraxinus excelsior L.- frasin, Juglans

regia L.-nuc, Fraxinus ornus L.-mojdrean,Aesculus hippocastanum L.-castan porcesc ).

Situația haldelor de steril supuse procesului de reconstrucție ecologică în bazinul minier al

Olteniei

The situation dumps be subject to ecological restoration in mining basin of Oltenia

Tabelul numarul 5.27 Ocolul

Compozitia

Silvic

Denumirea haldei Anul Suprafata de

Instalarii

culturii

- ha- împădurire

Tg Jiu Rogojelu 1979 1.4 10Sc

1979 18.5 10Pin

1979 Total 19.9

Rogojelu 1980 2 10Sc

1980 8 8Pin1Fr1 Pa

1980 Total 10

Rogojelu

1986 7 10Sc

Rovinari E canal 1986 4.5 10Sc Pesteana gardă 1986 Total 11.5

Roșia Jilț 1987 2.2 10Pin

Rovinari E canal 1987 4.5 10Sc


96

Ocolul

Compozitia

Silvic


Instalarii

culturii

- ha- împădurire

Gardă 1987 2 10Sc

Roșia Jiu 1987

Total

8.7

Tg Jiu Rogojelu 1988 1 10Sc

Rovinari E canal Pesteana garda 1988 2 10Sc

Roșia Jiu 1988 0.9 10Sc

. 1988 Total r 3.9

Rosia Jiu 1989 13 9Sc1Mj

Pesteana Nord 1989 18 10Sc

1989 Total 31

Rosia Jiu 1990 9 10Sc

Motru Catunele 1990 10 10Sc

1990 Total 19

Catunele 1991 4 10Sc

Valea Manastirii 1991 6 10Sc

1991 Total 10


Pesteana Rovinari Est 1992 2 8Sc2Dt

1992 Total 13

Rovinari Est 1993 38 9Sc1Dt \ Motru Valea Manastirii 1993 7 10Sc

Pesteana Microcariera Moi 1993 12 10Sc

1993 Total 57

Microcariera Moi 1994 12 10Sc

Pesteana Nord 1994 3.6 10Sc

Rosia Jiu 1994 16.7 10Sc

Urdari I 1994 6.4 10Sc

Rosia Est 1994 2 10Sc


Rovinari Est 1994 23 10Sc

Carbunesti Corbu 1994 7 10Sc

Hurezani Seciuri 1994 15 10Sc Tg Jiu Balta Unchesului 1994 8 10Sc

1994 Total 114.7

Pesteana Rovinari Est 1995 43 10Sc

Rosia Est 1995 19.4 10Sc

Pesteana Sud 1995 18.5 10Sc

Urdari I 1995 14.3 10Sc Urdari II 1995 9 10Sc

Motru Ciresu 1995 10 10Sc


Hurezani Seci uri 1995 14 10Sc

1995 Total 140.2

Motru Porcasa 1996 10 10Sc


Rosia Nord 1996 40 10Sc

Pesteana Sud 1996 20.2 10Sc



1996 Total 152.2


Tg Jiu Vart 1997 40 10Sc


1997 Total 100



97

Ocolul

Compozitia

Silvic


Instalarii

culturii

- ha- împădurire

Hurezani Seciuri 1998 5 10Sc


Pesteana Rosia Nord 1998 50 10Sc

. 1998 Total 78


Motru Bohorelu 1999 t1 10Sc

1999 Total 45

Bohorelu 2000 12 10Sc

2000 Total 12

Bohorelu 2001 7 10Sc


2001 Total 22


Hurezani Rosioara 2002 10.7 10Sc

2002 Total 26.7

Pesteana Rosia Est 2003 10.2 10Sc

2003 Total 10.2

Pesteâna Nord 20'04 12.3 10Sc

Motru Bohorelu 2004 17 10Sc

2004 Total 29.3

Tg Jiu Rogoaze 2005 27 10Sc

Motru Bujorascu Mic 2005 10 10Sc

2005 Total 37

Pesteana Farcasesti 2007 23.3 10Sc

Urdari 2007 5 10Sc

Hurezani Rosioara 2007 7.3 10Sc

2007

Total 35.6

Motru Bujorascu Mic 2008 5 10Sc

2008

Total

5

EPARHIAL

GORJ Bohorelu 2006 34,5 10 Sc

Pesteana Nord 2007 33,5

10 Sc

Runcurelu 2008 27 10 Sc

Bohorelu 2008 108 10 Sc

Vale Manastirii 2009 226,3 10 Sc

Pesteana Nord 2010 133 10 Sc

Jilt Nord

Bohorelu

2010

2010

10

39

3 Sc 1 Nu 1

Ca 1 Pl 1 Go 1

St(r) 1 St(p)

1Fr

10 Sc

TOTAL SUPRAFAȚĂ ÎMPĂDURITĂ PE HALDE 1603,2


98

Vegetația forestieră instalată, în afara faptului că își aduce aportul la formarea unui strat de

sol fertil prin transformarea biomasei în humus, contribuie și la îmbunătățirea capacității de

infiltrare a apei, cât și la aerisirea solului în urma formării sistemului radicelar.

Este de asemenea de reținut faptul că, arboretele create conduc la stabilizarea haldelor,

stoparea începuturilor de eroziune în adâncime și la crearea unui aspect peisagistic plăcut și a unui

mediu specific pădurii.

În tabelul 5.27 se prezintă o situație a haldelor de steril din acest bazin minier , a

compozițiilor de împădurire utilizate, a anului instalării și a suprafețelor parcurse.

Din acest tabel rezultă că până în prezent au fost împădurite 1603, 2 ha utilizându-se cu

deosebire ca specii de împădurire salcâmul- Robinia pseudacacia L. și în proporții mai reduse:

Pinus sylvestris L. - pinul silvestru, Juglans regia L.- nucul, Hippophae rhamnoides L.-cătina albă,

Quercus rubra L. - stejarul roșu , Quercus robur L.- stejarul pedunculat , Acer platanoides L. –

paltin de câmp.

În ultimi ani s-a încercat și utilizarea unor specii locale cum ar fi : gorun - Quercus petraea

Lieb, plop alb- Populus alba L. , frasin- Fraxinus excelsior L., mojdrean- Fraxinus ornus L. ,

castan porcesc - Aesculus hippocastanum L. și glădița – Gleditsia triacanthos L.

Pe baza cercetărilor înteprinse asupra culturilor instalate în trecut rezultă că vegetația

forestieră instalată contribuie la ameliorarea procesului de solificare, prin creșterea procesului de

humificare și mineralizarea materiei organice , precum și prin ameliorarea proprietăților fizice și

hidrofizice ale solurilor prin acțiunea sistemului radicelar a arborilor .

Culturile forestiere realizate conduc la stabilizarea haldelor, la atenuarea procesului de

eroziune în adâncime și la ameliorarea peisagistică a teritoriului.

Cele mai bune rezultate în recultivarea silvică a haldelor de steril s-au obținut cu Robinia

pseudaccacia L., Hippophae rhamnoides L.

Având în vedere rezultatele obținute până în prezent în urma împăduririi haldelor miniere

preluate în fond forestier, se poate aprecia că salcâmul se adaptează cel mai bine în majoritatea

situațiilor existente pe halde, îndeplinind cel mai bine condițiile necesare reintroducerii în circuitul

silvic productiv a acestor terenuri, fiind și specia recomandată a fi utilizată cu preponderentă și pe

viitor.

Se poate considera că, în prima etapă, de atragere a haldelor în circuitul productiv prin

împădurire, este necesar ca atenția să fie îndreptată mai ales spre instalarea și dezvoltarea vegetației

forestiere și să vizeze mai puțin problema obținerii de masă lemnoasă valoroasă și în cantități mari,

primând aspectul silvicultural în detrimentul celui economic.

În acest sens, nu trebuie să se manifeste îngrijorare față de faptul că, odată cu înaintarea în

vârstă, creșterile anuale sunt tot mai mici, iar unele arborete încep să dea semne de lâncezeală sau


99

chiar să intre în declin fiziologic, deoarece în cazul salcâmului, la 20-25 de ani, intervalul normal al

ciclului de producție la această specie, scopul este pe deplin atins, sistemul radicelar consolidează

destul de bine solul, regenerarea naturală este asigurată, iar aspectul peisagistic este mult

îmbunătățit.

După consolidarea terenurilor și formarea unui strat de sol fertil suficient de gros, se

estimează faptul că se poate trece la etapa următoare în evoluția potențialului stațional al haldelor

miniere, atunci când după 1-2 cicluri de producție se poate trece la promovarea pe scară mai largă a

speciilor forestiere valoroase din tipul natural fundamental de pădure, care tind să refacă

ecosistemul inițial.

Din experiența acumulată în urma executării lucrărilor de împădurire a haldelor de steril s-au

reținut o serie de observații de care trebuie să se țină seama pe viitor:

- Robinia pseudacacia L.- salcâmul, ca specie principală de bază, înregistrează cel mai

ridicat procent de reușită, indiferent de cantitatea de precipitații din sezonul de vegetație, pe aproape

toate tipurile de halde miniere, cu excepția cazurilor în care este instalat în cariere, unde substratul

litologic este compact, alcătuit din materiale grosiere si acolo unde stagnează apa în perioadele

ploioase. Cele mai bune rezultate s-au obținut acolo unde predomină fracțiuni fine și resturile de

cărbune. În general, reușita definitivă a plantațiilor de salcâm se realizează în cel mult 4 ani de la

plantare, cu excepția celor instalate pe terenuri scheletice și excesiv scheletice, iar în primii ani de

vegetație înregistrează creșteri normale, uneori chiar viguroase ( peste 1 m într-un sezon de

vegetație );

- Pinus nigra L.- pinul negru înregistrează un procent de prindere relativ bun, dar în

perioadele secetoase se produc uscări în masă (50-70%), mai des pe terenurile cu substrat litologic

alcatuit din materiale grosiere. La aceste plantații, închiderea stării de masiv s-a realizat în 5-7 ani

de la plantare. În perioadele de iarnă cu zapadă din abundență, în arboretele de pin se produc masive

rupturi și doborâturi de vânt și zăpadă;

- Quercus petraea Lieb. - gorunul și Quercus cerris L- cerul s-au introdus pe haldele cu

substrat profund, au avut în general un procent foarte mic de prindere, și chiar dacă uneori procentul

de prindere a fost bun, puieții prinși au început să se usuce odată cu apariția secetei din timpul verii;

- Juglans regia L.-nucul și Aesculus hippocastanum L.- castanul porcesc realizează procente

de prindere relativ bune, dar se usucă în sezonul secetos și nu realizează creșteri corespunzătoare;

- Fraxinus ornus L.- mojdreanul, introdus ca specie de ajutor, realizează un procent de

prindere bun, dar nu rezistă în perioadele de secetă din timpul verii;

- Gleditsia triacanthos L.- glădița, utilizată ca specie de amestec, are o prindere bună și se

menține în structura arboretelor de salcâm în care a fost introdusă, dar creșterile înregistrate sunt net


100

inferioare față de cele ale salcâmului, fiind indicată a se introduce doar la liziere, pentru protecția

împotriva pașunatului, folosindu-se ca și gard viu.

- indiferent de specia forestieră folosită la împădurirea haldelor, cele mai slabe rezultate s-au

înregistrat pe terenurile cu conținut ridicat de pietriș, în special acolo unde excavațiile au fost

executate cu jet de apă, care a dus la îndepărtarea particulelor fine.

- arboretele cele mai vechi, realizate în urma împăduririlor executate pe haldele miniere sunt

de clasa a III -a și a IV -a de producție, iar în substratul pe care sunt instalate a început acumularea

de masă organică, cu o grosime morfologică mică ( 15-20 cm ) și cu un conținut incipient de humus

având grosime destul de mică ( circa 3-4 cm), dar care arată că procesul de solificare este în

evoluție favorabilă.

5.6.2 Rezultate obținute prin cercetări proprii în perioada 2006 – 2014

Pentru cercetările privind recostrucția ecologică a terenurilor afectate de exploatările miniere

de suprafată din bazinul Jilțului și Motrului s-au luat in considerare urmatoarele halde de steril:

- Halda Runcurelu – 27 ha ;

- Halda Jilț – 10 ha ;

- Halda Bohorelu 1,2 – 108 ha ( 59 ha + 49 ha ) ;

- Halda Bohorelu 3 – 34 ha;

- Halda Bohorelu 4 -39 ha;

- Halda Valea Mânăstirii- 226 ha.

Cercetările proprii efectuate în perioada 2006 – 2014 , efectuate în cele 7 halde enumerate

mai sus au urmărit în principal alegerea speciilor pentru culturile forestiere în funcție de exigențele

ecologice ale speciilor și de proprietățile materialului haldat , a formulelor și schemelor de

împădurire , a tehnologiei de introducere a speciilor, a procentului de prindere, a dezvoltării

culturilor în primi ani prin aplicarea unor lucrări de întreținere până la închiderea stării de masiv .

În continuare se vor prezenta lucrările executate și situația culturilor instalate pe cele 7

( șapte ) halde experimentale.

5.6.2.1 Lucrări executate pe Halda Runcurelu

Pe Halda Runcurelu având suprafața de 27 ha s-au executat lucrări de împădurire folosind

compoziția de împădurire 100 Sc ( Salcâm - Robinia pseudacacia L. ) în anul 2008.

În acest perimetru de ameliorare s-a executat și împădurirea zonelor predispuse la pășunat

cu gard viu de gladiță - Gleditsia triacanthos L., având fructul o păstaie foarte mare, uneori de 30-


101

40 cm lungime, iar lujerii prezintă spini lungi și este folosită pentru protecția plantațiilor silvice

împotriva pașunatului.

Pentru împădurirea integrală cu salcâm s-a folosit schema de plantare 2 m x 1m ( 2 m între

rânduri și 1 m între puieți pe rând ), iar pentru execuția lucrărilor de împădurire pentru gardul de

glădiță s-a folosit schema de 40 cmx 40 cm x 40 cm, cu trei rânduri de puieți.

După plantare s-au instalat piețele de probă de formă circulară de 200 mp, 27 de piețe de

probă, în vederea determinării procentului de prindere în primăvara anului 2008, conform normelor

tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Până la închiderea stării de masiv s-au executat lucrari de mobilizare a solului în jurul

puieților ( prașila I), executată în vetre de 60 x 80 cm pe toată suprafața în perioada mai-iunie a

fiecărui an de vegetație și prașila a II-a, executată în vetre de 60x80 cm pe toată suprafața, în

perioada iulie-august, în fiecare an de vegetație.

5.6.2.2 Rezultate obținute și discuții pentru Halda Runcurelu

În primavăra anului 2008 s-a determinat procentul de prindere care a fost de 82, 07 %,

conform inventarului din piețele de probă amplasate permanent, până la închiderea stării de masiv.

În toamna anului 2008 s-au executat lucrări de completare a golurilor pentru pierderile

tehnologice admisibile.

În perioada 15 septembrie-15 octombrie s-a efectuat controlul anual al regenerărilor, etapa a

II-a și s-a constatat un procent de reușită de 78,5 %.

În anii 2008, 2009, 2010 și 2011 s-au facut lucrări de întreținere a plantațiilor, prașile și

descopleșiri.

Datele privind procentul de prindere și controlul anual pe Halda Runcurelu 27 ha

Data on the percentage of annual retainer and control dump Runcurelu 27 ha


Procentul de prindere la intrarea Halda Runcurelu - 27 ha

în vegetație( %) Procentul de reușită la controlul anual ( %)

Anul I - 2008 Anul al II lea- 2009 Anul al III lea - 2010 Anul al IV lea -2011

82.07 78.5 73.2 69.2 65.2


102

Figura numărul 5.52

Procentul de prindere și de reușită pe Halda Runcurelu.

Percentage grip and Runcurelu inside the dump

În tabelul numărul 5.29 se prezintă situația inventarierii culturii de salcâm , respectiv repartiția

numărului de arbori pe categorii de diametere rezultate din inventarierea din anul 2014.

Repartiția numărului de arbori pe categorii de diameter

Distribution of the number of trees per diameter categories


Categorii de diametre ( cm ) < 2 2-4 4-6 6-8 8-10 10-12 12-14 Total

Număr de arbori Piața 1 - versant 4 12 28 25 5 2 0 76

Număr de arbori Piața 2- versant 6 10 22 30 8 1 0 77



Total arbori la 800 mp 17 47 104 110 24 7 1 310

Total arbori la hectar 213 588 1300 1375 300 88 13 3875


Halda Runcurelu 27 ha – Repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre

Runcurelu dump 27 ha - Distribution of the number of trees per diameter classes


103

Caracteristicile taxatorice ale culturilor pe Halda Runcurelu Cultură la vârsta de 6 ani.

The meter features Runcurelu Culture dump crops on the age of 6 years.


Numar Dgm Hm Volumul Număr

suprafață (cm) (m) arborelui arbori

de probă

mediu

( m.c )

la suprafața de

probă

1 7.7 6.2 0.021 76

2 7.8 6.4 0.021 77

3 8.1 6.8 0.023 83

4 7.5 5.8 0.021 74

Se prezintă în figura 5.54 corelația dintre înălțime medie și diametru central al fiecărei

suprafețe de probă.


Corelația d-h Halda Runcurelu

d-h correlation dump Runcurelu

5.6.2.3 Lucrări executate pe Halda Jilț

Suprafața Haldei Jilț 10 ha a fost amenajată în vara anului 2009, adică s-a efectuat lucrarea

de nivelare a materialului haldat. În urma executării etapei tehnico – miniere a rezultat un platou,

înconjurat de jur împrejur de versanți.

În toamna anului 2010 s-au plantat mai multe specii, dupa cum urmează:

- cătina albă - Hippophae rhamnoides L., la schema de plantare 2 x 2,5- 2000 buc;

- nuc – Juglans regia L., la schema de plantare 4 x 4 – 120 buc;

- alun – Corylus avellana L., la schema de plantare 2 x 2 – 2000 buc;

- pin negru – Pinus nigra Arn., la schema de plantare 2 x 1 – 4000 buc;

- salcâm – Robinia pseudacacia L., la schema de plantare 2 x 1 – 3000 buc;


104

- stejar roșu – Quercus rubra L., la schema de plantare 2x1 – 2000 buc;

- cer – Quercus cerris L., la schema de plantare 2x1 – 2000 buc;

- stejar pedunculat – Quercus robur L., la schema de plantare 2x1 – 2000 buc;

- gorun – Quercus petraea Lieb ., la schema de plantare 2x1 – 2000 buc;

- plop tremurător – Populus tremula L., la schema de plantare 6x6 – 1000 buc;

- frasin – Fraxinus excelsior L., la schema de plantare 2 x 1 – 2000 buc.

În primăvara anului 2011, după inventarierea puieților s-a efectuat procentului de prindere

și s-au prezentat următoarele rezultate:

- cătina albă, procent de prindere 99 %;

- salcâmul, procent de prindere 95 %;

- plopul tremurator are procent de prindere 75 %;

- nucul, prezinta un procent de prindere de 85 %;

- frasinul, prezintă un procent de prindere de 80 %;

- pinul are un de prindere de 78 %;

- stejarul rosu, cerul, stejarul pedunculat, gorunul au un procent de prindere între 60 % și 70

%.

În cursul anului 2011 s-au executat lucrări de întreținere a plantațiilor, prașilă și descopleșire

pe toată suprafața plantată.

5.6.2.4 Rezultate și discuții pentru Halda Jilț

În urma controlului anual din toamna anului 2011, rezultate deosebite, au prezentat

urmatoarele specii:

- cătina albă, procent de reușită de 95 %; - salcâmul, procent de reușită de 85 %;

- plopul tremurator, procent de reușită de 70 %; - nucul negru prezintă un procent de reușită

de70%;

- frasinul, prezintă un procent de reușită de 65 %

S-a constatat că stejarul roșu, cerul, stejarul pedunculat, gorunul au un procent de reușită

între 2 % și 5 %, datorită factorului limitativ, seceta excesivă, din vara anului 2011, iar pinul

prezintă un procent de reușită de 5 %, tot din cauza factorului limitativ seceta excesivă.

Având în vedere faptul că rezultate deosebite au prezentat cătina, salcâmul,plopul și nucul,

aceste specii se vor folosi pentru stabilizarea viitoarelor halde de steril. Rezultate mai puțin bune au

prezentat speciile de cvercinee (gorun,cer,stejar pedunculat,stejar roșu), pinul, alunul, specii ce nu

se recomandă pentru viitoarele plantații pe halde de steril.

În toamna anului 2014, după efectuarea controlului anual al regenerărilor s-a constat un

procent de reușită de :

- cătina albă, procent de reușită de 82 %; - salcâmul, procent de reușită de 62 %;


105

- plopul tremurător, procent de reușită de 62 %; - nucul negru prezinta un procent de reușită 62

%.

- frasinul, prezintă un procent de reușită de 50 %.

La interpretarea datelor, nu s-au luat în considerare completările, necesare datorită

pierderilor tehnologice admisibile, pentru nici una dintre speciile pentru care s-au făcut

experimentări pe aceste halde de steril .

Datele privind procentul de prindere și controlul anual pe Halda Jilț 10 ha

The data on the percentage of grip and annual control on dump Jilt 10 ha


Nr. Procentul de prindere

Halda Jilț - 10

ha

crt. Specia

la intrarea în vegetație(

%) Procentul de reușită la controlul anual ( %)

plantată

Anul I -

2011

Anul al II lea-

2012

Anul al III lea -

2013

Anul al IV lea

2014

1 cătina albă 99 95 90 85 82

2 salcâmul 95 85 75 65 62

3 plop

tremurător 75 70 69 65 62

4 nucul 85 70 68 64 62

5 frasinul 80 65 62 58 50

6 pinul negru 78 5 3 3 2

7 stejar roșu 80 5 3 2 2

8 cer 78 4 2 1 1

9 stejar

pedunculat 75 3 2 1 1

10 gorun 65 2 2 1 1

11 alun 70 5 2 2 2


Procentul de prindere și procentul de reușită pe Halda Jilț

Percentage grip and Jilț inside the dump


106

Repartitia arborilor pe categorii de diametre pe Halda Jilț 10 ha

The distribution of trees on diameter classes from 10 hectares on dump Jilt


Categorii de diametre ( cm ) Compoziția 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 Total

Număr de arbori Piața 1 - platou 100 Cătină 1 0 16 22 24 7 10 5 1 0 0 86

Număr de arbori Piața 2 - platou 100 Cătină 2 2 19 20 17 11 5 1 0 1 0 78

Număr de arbori Piața 3- versant 100 Cătină 0 1 5 22 0 20 8 2 1 3 3 65

Număr de arbori Piața 4- platou 100 Cătină 1 0 5 6 25 20 3 25 4 0 0 89

Număr de arbori Piața 5- platou 100 Frasin 5 0 30 16 6 5 4 0 0 0 0 66

Număr de arbori Piața 6- platou 100 Frasin 5 0 10 23 23 5 4 0 0 0 0 70

Număr de arbori Piața 7- platou 100 Nuc 0 0 2 0 1 2 5 0 0 0 0 10

Număr de arbori Piața 8- versant 100 Nuc 0 0 1 0 5 4 1 0 0 0 0 11

Total arbori la 1600 mp 14 3 88 109 101 74 40 33 6 4 3 475

Total arbori la hectar 88 19 550 681 631 463 250 206 38 25 19 2969


Repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre pe Halda Jilț

The distribution of the number of trees per diameter classes from dump Jilt

Caracteristicile taxatorice ale culturilor pe Halda Jilț - Cultură la vârsta de 4 ani

The meter features from the crops from dump Jilt - Culture at age 4


Număr Dgm Hm Volumul Număr


de probă

mediu

( m.c )

la suprafața de

probă

1 4 2.1 0.002 86

2 3.5 2.02 0.001 78

3 4.2 2.18 0.003 65

4 4.5 2.3 0.004 89

5 2.4 1.6 0.0007 66

6 2.9 1.75 0.0012 70


107

7 4 1.65 0.002 10

8 3.5 1.55 0.0014 11

În figura 5.57 se prezintă corelația dintre înălțime medie și diametru central al fiecărei

suprafețe de probă luate în studiu pentru Halda Jilț 10 ha .


Corelația d-h Halda Jilț

d-h correlation dump Jilt

Juglans nigra L. - nucul negru este o specie pretențioasă față de condițiile saționale, preferă

zonele cu climat blând , ferite de geruri și înghețuri , slab vântuite , etc. El este pretențios și față de

condițiile edafice , preferând solurile edafice fertile , mezohidrice și evită solurile cu exces de

umiditate , xerofite, compacte și acide. Întrucât preferă solurile cu reacție ușor alcalină , el este

indicat pe soluri carbonatice sau soluri cu reacția slab alcalină , în general pe terase sau pe

microterasele de pe versanți , acolo unde fertilitatea tehnosolurilor este ceva mai mare ( Șofletea N.,

Curtu L. , 2008 ).

Pinus nigra Arn. – pinul negru este o specie cu o amplitudine ecologică mai mică decât

pinul silvestru , dar este totuși o specie rustică , tolerantă față de factorii climatici și edafici

( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Fiind o specie meditională se adaptează bine în condițiile unor climate cu influențe

submediteraneene, cum este cazul celor din Oltenia.

Fiind o specie rezistentă la secetă poate fi utilizată pe solurile cu textură mijlociu – grosieră ,

pe versanții haldelor , însoriți sau parțial însoriți, cu un plus de căldură estivală .

Aceste aptitudini de specie xerofită , calcicolă , subcalcicolă îl recomandă pe terenurile

degradate, asa cum sunt haldele de steril .


108

Cu toate că în experimentările noastre de pe Halda Jilț proporția de prindere și de menținere

a fost scăzută având în vedere exigențele ecologice a acestei specii , ea trebuie utilizată în

continuare în culturile forestiere de pe haldele , fie sub formă de culturi pure sau în amestec cu alte

specii.

Hippophae rhamnoides L. –cătina albă , cătina de râu este o specie rezistentă foarte bine la

ger și înghețuri , dar suportă condițiile limitative cu climă uscată , cu insolație puternică . Este o

specie eurifită , rezistă la uscăciune și la exces și regim alternat de umiditate . Este o specie

euriedafică , suportă solurile crude , superficiale , scheletice , sărace , grohotișuri și prundișuri ,

argilele umede , solurile compacte ( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Este o specie care fixează foarte bine taluzele haldelor de steril,erodabile și nisipurile ,

având un sistem de înrădăcinare bine dezvoltat , fapt dovedit și de cultura înființată pe Halda Jilț .

Realizează simbioze cu bacterii nitrificatoare , îmbogătind solul în azot. Pe lângă funcția

protectivă și amelioratoare de sol , cătina albă se poate folosi și în industria alimentară și

farmaceutică , se folosesc fructele , care sunt bogate în vitamine , în special vitamina C ( Șofletea

N., Curtu L. , 2008 ).

Pe lângă folosirea cătinei în terenurile degradate , respectiv pe haldele de steril , aceasta se

poate folosi în garduri vii, împotriva pășunatului . Floriile de cătină sunt melifere și se poate

dezvolta apicultura.

Quercus rubra L. – stejar roșu , stejar roșu american este o specie care suportă bine gerurile

mari din iarnă și scapă de înghețurile de primăvară , întrucât pornește în vegetație relativ târziu . Se

dovedește sensibil față de înghețurile timpurii, care surprind uneori lujerii parțial lignificați și se

produce astfel bifurcare trunchiurilor (Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Stejarul roșu vegetează atât pe materiale haldate având o textură nisipo- lutoase , relativ

sărace în elemente minerale , cât și pe cele bogate în argilă ( luto-argiloase, lutoase ), uneori destul

de grele , compacte . Manifestă tendințe de eurifitism , rezistând la secetă prelungită , iar pe altă

parte este capabil să vegeteze și pe soluri hidromorfe , cum sunt cele pseudogleice (Șofletea N.,

Curtu L. , 2008 ).

Temperamentul său este subheliofil , suportă umbrirea laterală ,se poate instala pe taluzele

haldelor având versanți umbriți sau parțial umbriți . Umbrirea de sus , de lungă durată duce la

eliminarea sa.

Cu toate că în experimentările noastre de pe Halda Jilț procentul de prindere este bun , de

80 % , menținere sa a fost scăzută datorită secetei din sezonul estival , ea trebuie utilizată în

continuare în culturile forestiere de pe haldele , fie sub formă de culturi pure sau în amestec cu alte

specii.


109

Quercus cerris L. – cer, ceroi are afinitate pentru zonele cu climate calde , cu sezon lung de

vegetație, este o specie relativ termofilă ( eutermă – mezotermă ) . Nu suportă gerurile mari din

iarnă , provocându-i gelivuri.Este o specie care suportă bine seceta și uscăciunea , se

încadrează în categoria speciilor mezoxerofite-xerofite( relativ xerofite ) ( Șofletea N., Curtu L. ,

2008 ).

Cerul preferă solurile grele, luto – argiloase, greu permeabile , cu drenaj intern deficitar ,

fiind moderat până la puternic podzolite , de la excesiv de umede după topirea zăpezilor , până la

puternic uscate în timpul verii. Cerul are o amplitudine față de dinamica sezonieră a umidității din

sol, consumă multă apă în perioadele în care aceasta este în exces , reducându-și pretențiile în

timpul sezonului estival. Cerul se menține în perioadele uscate prin promptitudinea mecanismului

de închidere și deschidere a stomatelor. Din acest punct de vedere ne face să admitem superioritatea

adaptativă a cerului față de gârniță în condiții limitative din punct de vedere termohidric ) ( Șofletea

N., Curtu L. , 2008 ).

O caracteristică foarte importantă a utilizării speciei Quercus cerris L. pe haldele de steril o

reprezintă rezistența acestui pe materialul haldat bogat în CaCO3.

Cu toate că în experimentările noastre de pe Halda Jilț procentul de prindere este bun , de

78 %, procentul de reușită nu a fost satisfăcător , dar ea trebuie utilizată în continuare în

culturile forestiere de pe haldele , fie sub formă de culturi pure sau în amestec cu alte specii.

Quercus robur L. – stejar,stejar pedunculat, tufan este o specie mai rezistentă decât gorunul

față de gerurile mari, dar mai pretențios în ceea ce privește căldura din sezonul estival , este o specie

mezotermă – eutermă.În ceea ce privește cerințele față de sol este o specie relativ pretențioasă,

vegetând pe soluri bogate în substanțe nutritive, profunde , afânate ( mezotrof- eutrof ) , bine

aprovizionate cu apă ,revene până la umede ( mezofit – mezohigrofit). Este o specie care suportă

chiar inudațiile , dar nu de mare amploare și numai într-un interval de timp restrâns

( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Crește nesatisfăcător pe soluri sărace, pe cele nisipoase, cu drenaj activ ,supuse uscăciunii ,

pe cele foarte compacte , cu regim alternat de umiditate , cum este cazul materialului haldat

provenit din excavările miniere de suprafață .

Umbrirea de sus este extrem de dăunătoare dezvoltării și menținerii exemplarelor de stejar ,

în schimb, umbrirea laterală este benefică , deoarece stimulează creșterea sa în înălțime și formarea

de trunchiuri bine elagate ( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Quercus robur L. se poate introduce pe haldele de steril pe versanți însoriți sau parțial

însoriți.

Quercus petraea ssp. petraea L. – gorun, gorun comun este o specie apropiată în plan

adaptativ cu stejarul pedunculat. Este o specie mai puțin pretențioasă față de căldura din sezonul


110

estival , în special , din timpul verii. Gorunul este o specie mezotermă tipică( Șofletea N., Curtu L. ,

2008 ).

În ceea ce privește proprietățile fizice ale materialului haldat , gorunul prezintă exigențe

mari față de acestea , fiind însă mai tolerant în privința însușirilor lor chimice . Optimul de

dezvoltare se înregistrează în zonele unde materialul haldat are o textură grosieră, afânate, bine

drenate , cu umiditatea constantă , este o specie mezofită ,drenofilă .

Pe versanții slab înclinați, terasele, platourile și platformele bogate în argile,greu permeabile,

unde băltește apa de pe haldele de steril , constituie condiții defavorabile pentru creșterea și

dezvoltarea gorunului.

Este o specie mai tolerantă decât stejarul în ceea ce privește gradul de saturație în baze de

schimb.

În ceea ce privește experiențele cu specia gorun pe Halda Jilț s-a constatat un procent de

prindere bun , iar datorită secetei din timpul sezonului estival a dus la uscarea puieților. Cu toate

acestea ,ea trebuie utilizată în continuare în culturile forestiere de pe haldele , fie sub formă de

culturi pure sau în amestec cu alte specii.

Populus tremula L. – plop tremurător este o specie care suportă bine căldura , dar nu și

uscăciunea excesivă.Preferă terenurile în pantă , cu regim normal de umiditate . În zonele în care

materialul haldat este mai bogat în substanțe nutitive vegetează mai bine , este o specie euritrofă ,

mezofită – eurifită și chiar cu înclinații euriedafice ( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

În zonele supuse uscăciunii, cum sunt cele formate pe gresii se întâlnește foarte rar sau

lipsește cu desăvârșire.

Este o specie rustică , cu creșteri active în tinerețe , cu capacitate de fructificație și de

diseminare, se poate introduce fără restricții majore pe haldele de steril , fiind cosiderată o specie

pioneră .

Fraxinus excelsior L. – frasin, frasin comun este o specie care se întâlnește din ținuturile

mediteraneene până în cele boreale. Este însă afectat de înghețurile târzii, care surprind mugurele

terminal pornit în vegetație. Mugurele terminal se deschide mai repede cu circa două săptămâni față

de cei laterali , ceea ce duce la frecventele înfurciri ale trunchiului ( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).

Frasinul a fost instalat pe materialul haldat, în zonele bine aprovizionate cu apă, chiar

hidromorfe, unde băltește apa , dar nu pentru o perioadă lungă de timp, manifestând tendința de a

abandona statutul de specie de diseminație, formând arborete pure , se constată o tendință de

frăsinizare .

Este o specie pretențioasă față de conținutul solului în baze de schimb . Are un temperament

de lumină, în primi 5-6 ani suportă relativ umbrirea, pentru ca apoi, o dată cu înaintarea în vârstă, să

fie mai pretențios față de lumină ( Șofletea N., Curtu L. , 2008 ).


111

5.6.2.5. Lucrări executate pe Halda Bohorelu

Halda Bohorelu 1 și 2 are suprafața de 108 ha ( 59 ha + 49 ha ), s-a înființat plantația în

toamna anului 2008 și se caracterizează prin: compoziția de împădurire 100 Sc (Salcâm –Robinia

pseudacacia L.), schema de plantare: 2 x1 ( 2 m între rânduri și 1 m între puieți pe rând).

S-au instalat piețele de probă de formă circulară de 200 mp, 108 de piețe de probă, în

vederea determinării procentului de prindere în primăvara anului 2008, conform normelor tehnice

privind efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Procentul de prindere în primavăra anului 2009 a fost de: pentru suprafata de 59 de hectare

de 80,39 %, iar pentru suprafața de 49 de hectare de 79,14 %, conform inventarului din piețele de

probă.

Până la închiderea stării de masiv s-au executat lucrări de mobilizare a solului în jurul


fiecărui an de vegetație și prașila a II-a, executată în vetre de 60x80 cm pe toată suprafața, în


În toamna anului 2008 și toamna anului 2009 s-au executat lucrări de completare a

lipsurilor, pentru pierderile tehnologice admisibile, dar acestea nu s-au luat în considerare la

efectuarea experiențelor.

Halda Bohorelu 3 are suprafața de 34 ha, împădurirea haldei s-a efectuat în toamna anului

2006,compoziția de împădurire 100 Sc (Salcâm –Robinia pseudacacia), schema de plantare: 2 x 1 (

2 m între rânduri și 1 m între puieți pe rând ).

S-au instalat piețele de probă de formă circulară de 200 mp, 34 de piețe de probă, o piața la

hectar, în vederea determinării procentului de prindere în primăvara anului 2007, conform

normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Procentul de prindere în primăvara anului 2007 a fost de 73,03 %, conform inventarului din

piețele de probă.

Până la inchiderea stării de masiv s-au executat lucrări de mobilizare a solului în jurul


fiecărui an de vegetație și prașila a II-a, executată în vetre de 60 x80 cm pe toată suprafața, în


La efectuarea controlul anual al regenerărilor în toamna anului 2009, s-a constatat un

procent de reușită de 65.4 %.

Halda Bohorelu 4 având suprafața de 39 ha se caracterizează prin: înființarea plantației

în primăvara anului 2010, compoziția de împădurire 100 Sc (Salcâm –Robinia pseudacacia

L.),schema de plantare: 2 x 1 ( 2 m între rânduri și 1 m între puieți pe rând ).


112

S-au instalat piețele de probă de formă circulară de 200 mp, 39 de piețe de probă, în vederea

determinării procentului de prindere în primăvara anului 2010, conform normelor tehnice privind

efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Procentul de prindere în primăvara anului 2010 a fost de 83,10 %, conform inventarului din

piețele de probă, instalate permanent până la închiderea stării de masiv.

Până la inchiderea stării de masiv s-au executat lucrări de mobilizare a solului în jurul

puieților ( prașila I ), executată în vetre de 60 x 80 cm pe toată suprafața în perioada mai-iunie a

fiecărui an de vegetație și prașila a II-a, executată în vetre de 60 x80 cm pe toată suprafața, în

perioada iulie-august, în fiecare an de vegetație, până la închiderea stării de masiv.

La controlul anual executat în toamna anului 2013, s-a constatat un procent de reușită de

64.5 %.

5.6.2.6. Rezultate și discuții pentru Halda Bohorelu

Datele privind procentul de prindere și controlul anual pe Halda Bohorelu 59 ha

The data on the percentage of grip and annually control on Bohorelu dump 59 ha


Procentul de prindere la intrarea Halda Bohorelu 59 ha


Anul I –

2009

Anul al II lea-

2010

Anul al III lea –

2011

80.39 79.8 69.2 62.1


Procentul de prindere și de reușită pe Halda Bohorelu 59 ha

Percentage grip and Bohorelu 59 ha

inside the dump


113


Data on the percentage of grip and annual control Bohorelu dump 49 ha




Anul I - 2009 Anul al II lea- 2010 Anul al III lea - 2011

79.14 78.1 65.2 61.4



Percentage grip and Bohorelu 49 inside the dump

În urma efectuării controlul anual din toamna anului 2011, s-a constatat un procent de

reușită de 62,1 % (tabelul numărul 5.34), pentru suprafața de 59 ha și 61,4 % (tabelul numărul

5.35), pentru suprafața de 49 ha.


The data on the percentage of grip and annual control on Bohorelu dump 34 ha




Anul I -

2007

Anul al II lea-

2008

Anul al III lea -

2009

73.3 70.1 68.4 65.4


114





Data on the percentage of grip and control Bohorelu 39 ha annually dump

Tabelul numărul 5.37 Procentul de prindere la

intrarea Halda Bohorelu 39 ha


Anul I -

2010

Anul al II lea-

2011

Anul al III lea -

2012

Anul al IV lea

2013

83.1 79.1 68.1 65.1 64.5





115

Repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre

Distribution of the number of trees per diameter classes


Categorii de diametre ( cm )

< 2 2-4 4-6 6-8 8-10 10-12 12-14 Total

Număr de arbori Piața 1 - versant 1 15 21 20 16 2 0 75


Număr de arbori Piața 3- platou 5 8 35 10 1 0 0 59








Total arbori la 2000 mp 29 191 395 247 71 5 1 939

Total arbori la hectar 145 955 1975 1235 355 25 5 4695


Repartitia numărului de arbori pe categorii de diametre pe Halda Bohorelu

Bohorelu dump – The distribution of the number of trees per diameter classes

Caracteristicile taxatorice ale culturilor pe Halda Bohorelu - Cultură la vârsta de 6 ani

The meter features of crops from the dump Bohorelu - Culture at age 6




de probă

Mediu

( m.c )

la suprafața de

probă

1 8.7 8.48 0.033 75

2 8.07 8.53 0.027 82

3 7.88 8.03 0.032 59

4 8.46 8.28 0.032 96


116

5 7.33 7.49 0.031 115

6 6.66 6.26 0.022 99

7 7.93 6.94 0.023 86

8 6.28 6.44 0.014 118

9 8.14 8.27 0.026 87

10 7.8 7.81 0.025 122


suprafețe de probă luate în studiu pentru Halda Bohorelu .


Corelația d-h Halda Bohorelu

d-h correlation from Bohorelu dump

5.6.2.7. Lucrări executate pe Halda Valea Mânăstirii.

Halda Valea Mânăstirii are suprafața de 226 ha, împădurirea acestei halde s-a făcut în

toamna anului 2009 folosind compoziția de împădurire 100 Sc ( Salcâm –Robinia pseudacacia),

schema de plantare: 2 x 1 ( 2 m între rânduri și 1 m între puieți pe rând ).

Înainte de efectuarea lucrărilor de împădurire s-au executat lucrării de pregătire a terenului:

tocarea și marunțirea vegetației ierboase, pe aproximativ 108 ha, aratul terenului în porțiunile cu

pantă mică, discuitul în două sensuri în porțiunile parcurse cu arătură.

S-au instalat piețele de probă de formă circulară de 200 mp, 226 de piețe de probă, în

vederea determinării procentului de prindere în primăvara anului 2010.

Procentul de prindere în primăvara anului 2010 a fost de 77,63 %, conform inventarului

făcut în piețele de probă.


117

Datorită secetei din timpul verii, s-au constatat pierderi in rândul puieților de circa 10 % din

suprafața plantată.

În cursul anilor 2010, 2011, 2012 și 2013 s-au efectuat lucrări de întreținere a plantațiilor,

constând în câte două prașile și o descopleșire în fiecare an de vegetație.

La controlul anual, din toamna anului 2013, procentul de reușită al plantației a fost de 56,4%

Trebuie mentionat faptul că pe halda Valea Mânăstirii, in microdepresiuni, unde apa

stagnează, salcâmul a ajuns să se usuce, iar in locul acestuia s-au introdus in biogrupe, specii

tolerante la execesul de umiditate:

- frasinul - Fraxinus excelsior L.;

- plopul alb – Populus alba L.;

- plopul negru, plută - Populus nigra L.

5.6.2.8. Rezultate obținute și discuții pentru Halda Valea Mânăstirii

Datele privind procentul de prindere și controlul anual pe Halda Valea Mânăstirii 226 ha

The data on the percentage of grip and annual control from the dump Monastery Valley 226

ha

Tabelul numărul 5.40 Procentul de prindere la

intrarea Halda Valea Mânăstirii 226 ha


Anul I -

2010

Anul al II lea-

2011

Anul al III lea -

2012

Anul al IV lea

2013

77.63 74.2 68.4 62.2 56.4


Procentul de prindere și de reușită pe Halda Valea Mânăstirii 226 ha

Percentage grip and Monastery Valley inside the dump


118

Repartiția arborilor pe categorii de diametre

The distribution of the trees on diameters categories


Categorii de diametre ( cm )

< 2 2-4 4-6 6-8 8-10 10-12 12-14 14-16 Total

Număr de arbori P1 - versant 3 11 21 18 20 2 1 1 77

Număr de arbori P2- versant 0 10 18 20 18 5 2 0 73


Număr de arbori P4- platou 0 8 8 15 26 24 1 0 82









Total arbori la 2400 mp 9 101 196 242 267 133 14 2 964

Total arbori la hectar 37 420 815 1007 1111 553 58 8 4009


Repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre pe Halda Valea Mânăstirii


119

Caracteristicile taxatorice ale culturilor pe Halda Valea Mânăstirii

Cultură la vârsta de 5 ani

The meter features the dump crop Valley Monastery

Culture at age 5



suprafață ( cm ) ( m ) arborelui arbori

de probă

mediu

(m.c)

la suprafața de

probă

1 11.4 10.5 0.061 77

2 8.5 9.2 0.027 73

3 7.9 8.4 0.025 88

4 10.2 9.8 0.043 82

5 9.33 9.5 0.029 85

6 11.23 9.8 0.045 89

7 11.1 9.4 0.044 77

8 11.42 9.8 0.046 80

9 8.23 8.1 0.025 71

10 8.6 8.5 0.027 76

11 8.2 7.6 0.023 87

12 8.72 8.2 0.031 79


suprafețe de probă luate în studiu pentru Halda Valea Mânăstirii.


Corelația d-h Halda Valea Mânăstirii

d-h correlation on Monastery Valley dump

Cercetările s-au efectuat în suprafețe de probă de formă pătrată, având aria de 200 mp,.

Materializarea suprafețelor de probă s-a făcut atât pe terenul plan împădurit ( platou ) cât și

pe versantul împădurit.


120

În fiecare suprafață de probă s-au făcut masurători în ceea ce privește diametrul si înălțimea

la totalitatea arborilor. Cu toate că unele plantații de pe aceste halde luate în studiu au aceeași

vârstă, dimensiunile acestor arbori variază în funcție de condițiile de concurență dintre indivizi, în

funcție de factorii biotici si abiotici.


121

Capitolul VI

Concluzii generale, contribuții originale și recomandări practice

6.1 Concluzii generale

Ca rezultat a modului de depunere a materialului excavat și haldat , haldele se prezintă sub

forma unor movile cu aspect de trunchi de piramidă , care prezintă o parte superioară , mai mult sau

mai puțin orizontală , care constituie partea de platou , iar în lateral este mărginită de jur în prejur de

versanți însoriți sau parțial însoriți , respectiv umbriți sau parțial umbriți.

Suprafața versanților variază de la netedă la ondulată sau în trepte. În felul acesta pe

suprafața unei halde pot fi diferențiate mai multe unități staționale elementare cu caracteristici

climatice și edafice diferite, fapt ce va influența procesul de reconstrucție ecologică.

Unele unități staționale elementare pot constitui faciesuri ale tipurilor de stațiune degradate ,

mai umede sau mai uscate cu soluri mai fertile sau mai sărace și cu un climat mai cald și uscat sau

mai umed.

Alcătuirea mineralogică și granulometrică a materialului haldat este puternic influențată și

de dependența de structura geologică și litologică a teritoriului luat în studiu.

În condițiile unor formațiuni sedimentare neogene , respectiv miocene și pliocene alcătuite

din intercalații de marne fine nisipoase, nisipuri , pietrișuri , argile intercalate cu pachete de strate

de grosimi variabile , materialul haldat decopertat și depozitat neselectiv duce la o structură

mineralogică și granulometrică foarte variabilă de la o haldă la alta și mai ales în interiorul aceeleași

halde.

Compoziția mineralogică a materialului haldat influențează puternic alcătuirea

granulometrică a tehnosolurilor formate prin rezistența acestor minerale la dezagregare și alterare.

În acest fel și celălalte proprietăți fizice, fizico – mecanice , hidrofizice și chimice sunt puternic

influențate de alcătuirea mineralogică .

În urma cercetărilor înteprinse prin tema de față au rezultat următoarele concluzii mai

importante :

Extragerea lignitului prin exploatări miniere de suprafață a impus ca în perioada 1950 - 2012

să fie scoase din circuitul agricol și silvic peste 17000 de hectare, cele mai mari suprafețe situându-

se în bazinul minier Rovinari, urmat de cel din Motru, Jilț, Vâlcea și Mehedinți.

Prin exploatările miniere de suprafață, respectiv prin descopertarea stratelor de lignit, rezultă

o cantitate imensă de material steril care se depune în halde, de dimensiuni și suprafețe foarte

variabile.


122

Materialul haldat este transportat și depozitat în aceste halde, cu ajutorul benzilor

transportoare și depus în halde interioare și exterioare.

Haldele se prezintă sub forma unor movile artificiale , care în funcție de amplasamentul și

volumul materialului excavat, de modul de transport și depozitare , au diferite forme , predominând

haldele înalte și întinse, cu platformă superioară și taluze ( flancuri) uniforme sau în trepte.

În general pe versanții haldelor cu panta mai mare de 10 grade, ploile sau apele provenite

din topirea zăpezii produc eroziuni de suprafață sau de adâncime , mai ales acolo unde materialul

haldat este necoeziv.

După formarea haldelor de steril s-a constatat o tendință de instalare spontană a unei

vegetații naturale destul de abundente ce are un rol important în protecția haldei împotriva eroziunii

și în începerea procesului de formare a solului. Speciile care au apărut spontan au fost: Agropyron

( Elymus) repens, Equisetum arvense L., Equisetum maximum L., Arenaria serpyllifolia L.,

Tussilago farfara, Lolium perenne, Brachypodium pinnatum L., Astragalus onobrychis, Trifolium

medium, Onobrychis viciifolia, Melilotus officinalis, Lathyrus tuberosus,Sambucus ebulus,Tribulus

terestris, Xantium strumarium, Aspera spica-venti, Sorghum halepense, Robinia pseudacacia L. ,

Salix caprea L., Salix alba L., Populus alba L.

Până la terminarea lucrărilor de exploatare a lignitului se estimează că va fi necesară o

suprafață de 26472 ha, din care 15490 ha terenuri agricole și 10982 ha terenuri silvice, repartizate

după cum urmează: Gorj – 21950 ha, Vâlcea – 1985 ha, Mehedinti – 2537 ha (Complexul Energetic

Oltenia) și de aceea se impune redarea în circuitul productiv a acestor suprafețe.

Sub raport mineralogic materialul haldat este alcătuit în principal din cuarț, filosilicați (

mică,minerale argiloase ), precum și un procent variabil de tectosilicați ( feldspați și feldspatoizi),

marne, lignit, gresii alterate.

Compoziția granulometrică variată a profilului de sol se datorează depozitelor heterogene

depuse inițial pe haldă. Sunt soluri profunde cu volum edafic mare, cu textură lutoasă în

primele două orizonturi pe adâncimea de 0-21 cm; lutoargiloasă pe adâncimea de 21-85 cm

și iar lutoasă în restul profilului. Întreg profilul de sol are scheletul format din fragmente

marnolutoase și cărbune.

Din punct de vedere al proprietăților fizice, fizico – mecanice, hidrofizice ale materialelor

haldate au următoarele caracteristici:

- densitatea aparentă mică, porozitatea totală mare și gradul de tasare cu valori mici în

orizonturile superioare până la adâncimea 0-21 cm și densitatea aparentă mare-foarte

mare; porozitatea totală mică-foarte mică și un grad de tasare moderat-puternic în restul

profilului de sol duce la concluzia că acest sol are o stare de așezare bună numai până la


123

adâncimea de 21 cm, în restul profilului solul este moderat- puternic tasat cu porozitate

totală mică-foarte mică și densitate aparentă mare-foarte mare.

- porozitatea totală depășește în toate cazurile și pe tot profilul valoarea de 50 % , ceea ce

denotă prezența unor materiale haldate afânate. Porozitatea de aerație are valori mult mai

mari decât cea capilară.

- rezistența la penetrare este mică la foarte mică pe întreaga grosime a materialului haldat.

- analizând valorile celor patru indicatori hidrofizici se poate constata existența unor

condiții favorabile din acest punct de vedere pentru ca solul să aibă capacitatea de a

reține în mod durabil o cantitate de apă, ca apoi să o pună la dispoziția puieților. Valorile

capacității de apă utilă sunt foarte mari pe tot profilul de sol în schimb sunt unele limitări

determinate de textura solului, porozitatea totală, gradul de tasare pe unele adâncimi ale

profilului.

- materialul haldat are o capacitate de apă utilă foarte mare până la 130 cm adâncime și

mare în restul profilului , deci poate reține în mod durabil și capacitate mare de apă, și

ulterior să o pună la dispoziția puieților, dar având capacitate de câmp mică, capacitate

totală de apă mică-mijlocie la care se adaugă porozitatea totală mică-foarte mică și

gradul de tasare moderat puternic nu se poate realiza acest lucru.

- valorile rezistenței solului la penetrare înregistrate pune în evidență faptul că solul

prezintă o rezistență mică până la 21 cm adâncime și mijlocie în restul profilului pentru

efectuarea lucrărilor și pentru creșterea și dezvoltarea sistemului radicelar al puieților.

Din punct de vedere al proprietăților chimice materialul haldat are următoarele

caracteristici :

-solul are o reacție slab alcalină pe toată adâncimea (pH = 7,38-8,37 ), iar gradul

de saturație în baze (V%) are valori de 100% încadrându-se în domeniul saturat

în baze.

- conținutul de humus este mic ( 2,1%) în orizontul Ao 1 k pe adâncimea de 10

cm; foarte mic (0,7-1,4%) până la adâncimea de 95 cm și extrem de mic (0,5-

0,6%) în restul profilul până la adâncimea de 160 cm.

- conținutul de CaCO3 este mijlociu spre mic în toate profilele de sol.

-asigurarea cu azot total (Nt) este mijlocie cu valori de 0,161% pe primii 10 cm

în orizontul Ao1k și foarte mică în restul profilului cu valori de 0,045-0,096%.

-conținutul de fosfor mobil (PAL mg/kg) este foarte mare (81 mg/kg) pe

adâncimea de 10 cm și mijlociu-mare cu valori de 27-52 mg/kg în restul profilului, iar conținutul de

potasiu mobil (KAL mg/kg) are valori foarte mari pe întreg profilul ( 367-877 mg/kg).


124

-conținutul în microelemente se încadrează în valori normale (Vn) pentru zinc,

mangan, plumb și cadmiu. Pentru cupru și cobalt valorile sunt mai mari decât cele

normale încadrându-se în pragul de alertă pentru folosințe sensibile (pa.s), iar în

cazul nichelului valorile se încadrează în pragul de alertă pentru folosințe sensibile

(pa.s) cu excepția orizonturilor MAsl 1 k și MAsl 2 k între 21-65 cm ale căror valori

se încadrează în pragul de intervenție pentru folosințe sensibile.



forestiere și să vizeze mai puțin problema obținerii de masă lemnoasă valoroasă și în cantități mari,


În procesul de alegere a speciilor trebuie s-a ținut cont de condițiile staționale noi,

caracteristicile haldelor de steril , respectiv de compoziția mineralogică și granulometrică a

materialului haldat , de proprietățile fizice , fizico –mecanice și hidrofizice ale tehnosolurilor,

precum și de proprietățile chimice ale acestora.

Cele mai bune rezultate în reultivarea silvică a haldelor de steril s-au obținut cu Robinia

pseudacacia L., Hippophae rhamnoides L.

Rezultate deosebite privind împădurirea haldelor de steril au prezentat cătina albă ,

salcâmul,plopul și nucul, aceste specii se vor folosi pentru stabilizarea viitoarelor halde de steril.

Rezultate mai puțin bune au prezentat speciile de cvercinee (gorun,cer,stejar pedunculat,stejar rosu),

pinul, alunul.

Cu toate că salcâmul este mare consumatoare de elemente nutritive, cultura repetată pe

soluri deficitare în privința aprovizionării cu baze de schimb epuizează solul și performanțele de

creștere se diminuează , datorită prezenței carbonaților stagnează în creștere la vârste de 15-20 de

ani, nu se mai dezvoltă sistemul radicelar , împiedicat de proprietățile fizice și fizico – mecanice.

S-a demonstrat că salcâmul vegetează foarte bine pe versanți , unde apa nu stagnează având

o creștere mai mare decât în zonele cu pantă mică , unde există riscul ca apa să stagneze și să se

producă uscarea puieților.

Având în vedere rezultatele obținute până în prezent în urma împăduririi haldelor miniere

preluate în fond forestier, se poate aprecia că salcâmul se adaptează cel mai bine în majoritatea

situațiilor existente pe halde, îndeplinind cel mai bine condițiile necesare reintroducerii în circuitul

silvic productiv a acestor terenuri, fiind și specia recomandată a fi utilizată cu preponderență și pe

viitor.

Reacția tehnosolurilor spolice este slab la moderat alcalină , iar salcâmul crește foarte bine

pe solurile cu textură grosieră, nisipoase, aerisite , permeabile , neutre sau slab acide. Se va proceda


125

la corectarea reacției alcaline prin administrarea de gips și administrarea de pământ fertil în groapa

de plantare și la vetre.

Ameliorarea fertilității tehnosolurilor spolice se poate face prin administrarea

îngrășămintelor pe bază de lignit și administrarea compostului de animale.

Pentru o reușită mai bună a lucrărilor de reconstrucție ecologică prin împădurire se vor

utiliza puieți în ghiveci.

6.2 Contribuții personale

Prin teza de doctorat elaborată s-au adus următoarele contribuții originale :

se prezintă o analiză detaliată a degradării terenurilor din bazinul mijlociu al

Jilțului și Motrului prin exploatările miniere de suprafață și amploarea acestui

fenomen.

se prezintă o descriere amănunțită a modului de formare a haldelor de steril și a

morfologiei acestora.

se analizează compoziția mineralogică și granulometrică a materialului haldat ,

factori importanți în fundamentarea științifică a reconstrucției lor ecologice.

s-a făcut o analiză a proprietăților fizice, fizico – mecanice, hidrofizice și chimice

a materialului haldat și importanța lor în alegerea speciilor forestiere pentru

reconstrucția ecologică a haldelor .

se prezintă o analiză critică a rezultatelor obținute până în prezent în teritoriul

studiat privind reconstrucția ecologică a haldelor de steril cu ajutorul vegetației

forestiere.

se aduc unele contribuții privind alegerea speciilor pentru culturile forestiere

efectuate pe halde , a formulelor și schemelor de împădurire.

se analizează performanțele biometrice ale culturilor forestiere efectuate pe

haldele de steril și a rolului lor în producția de biomasă .


126

6.3 Diseminarea rezultatelor ( Lucrări publicate)

1. Lucrări indexate ISI :

Nicolae Cătălin DINUCĂ, Dumitru Romulus TÂRZIU: The forest re-cultivation of

steril dumps as a result of lignite exploitation on day. În Journal of Environmental Protection and

Ecology

( JEPE) . Lucrare acceptată spre publicare.

2. Lucrări indexate BDI :

Roxana Gabriela Popa, Cătălin–Nicolae Dinucă: Studiu privind influența indicatorilor

fizico –chimici ai solurilor haldei de steril a Carierei Jilț, asupra speciilor silvice utilizate

pentru refacerea ecologică. În Analele Universității ,, Constantin Brâncuși ” din Tg Jiu,

Editura “ Academia Brâncuși ”, Seria Inginerie, Nr.3 / 2012, vol . III , p. 319-330.

Dinucă, N.C: Fundamentarea fizico – chimică a reconstrucției ecologice a haldelor de

steril din Bazinul Mijlociu al Jilțului. În Revista Pădurilor, numărul 2 / 2013, p 32-41.

3. Lucrări prezentate la conferințe internaționale:

Ion Popescu, Cătălin Nicolae Dinucă, Cipăianu George : Refacerea ecologică a

terenurilor degradate de exploatările miniere de suprafață, Lucrările Simpozionului

Internațional- ,, Mediul actual și dezvoltarea durabilă “,al Universității Alexandru Ioan

Cuza din Iași, Facultatea de Geografie și Geologie, Departamentul de Geografie,

Colectivul de Geografia Mediului, anul 2010.

Dinucă, N.C: Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate prin lucrări miniere de

suprafață în bazinul Jilțului și Motrului, Lucrările Simpozionului Internațional al

Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Facultatea de Geografie și Geologie,

Departamentul de Geografie, Colectivul de Geografia Mediului, anul 2011.

6.4 Recomandări pentru producție

Prezenta cercetare aduce următoarele recomandări pentru producție :

alegerea diferențiată a speciilor în funcție de geomorfologia haldei și proprietățile

materialului haldat ( versant sau platou, zone cu microdepresiuni ).

mărirea desimii culturilor prin folosirea schemelor de plantare 1x 1,5 cu 6700

puieți / ha sau 1x1 cu 10.000 puieți / ha în vederea diminuării pierderilor

tehnologice admisibile, închiderii stării de masiv la o perioadă mai scurtă de la

instalare, ceea ce ar duce la costuri mai mici până la închiderea stării de masiv.


127

tehnologiile de introducere prin folosirea pământului de împrumut și a puieților

crescuți în ghiveci.

împădurirea hadelor de steril după ce sunt stabilizate și înierbate , fără a se

executa etapa I , etapa tehnico – minieră.

6.5 Direcții viitoare de cercetare

Cercetările efectuate prin tema de față și rezultatele obținute constituie o bază de plecare

pentru viitoarele direcții de cercetare și anume :

efectuarea de cercetări mai aprofundate privind compoziția mineralogică a

materialului haldat și a modului de dispunere a lui în formarea haldei.

cunoașterea troficității minerale și azotate a materialului haldat și a fertilității

antroposolurilor formate pe halde și a posibilităților de ameliorare a fertilității.

studii privind înlocuirea arboretelor de salcâm din prima generație (

care suferă la vârste înaintate ) cu alte arborete.

ameliorarea tehnologiilor de introducere a speciilor și de întreținere a

culturilor forestiere până la închiderea stării de masiv și a lucrărilor de îngrijire și

conducere.


128

BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan I. V., Blujdea V., Pahontu C., 2002, ” Impadurirea terenurilor degradate din

Romania in contextul eforturilor de diminuare a impactului schimbarilor climatice ”. Revista

Padurilor nr.3, p.1-6.

2. Akala V. A., and Lal R., 1999,”Mineland reclamation and soil organic carbon sequestration

in Ohio”. ASSMR Proceedings 16 th Annual National Meeting ”Mining and reclamation for

the next millennium„ August 13-19 Scottsdale, Arizona.

3. Angel N. Patrick, 1973,”A soil analysis of the strip mine spoil bank at Fairfields, Texas”.

Thesis for the Degree of master of Science in Forestry, Austin State University, SUA.

4. Baican G., Boldor C., Ianc I., 2002, ”Reabilitarea haldelor de steril rezultate în urma

extragerii lignitului în carierele din bazinul minier al Olteniei”. Comunicări Științifice ale

simpozionului internațional „Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de activitatea de

extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei.7-8 iunie, Târgu Jiu.

5. Barney O. Gerald, 1982, ”The Global 2000 Report to the President. Entering the

Twenty Century”. Penguin Books.

6. Băbeanu Ileana Cristina, 1998, ”Cercetări privind proprietățile agrochimice ale haldelor de

steril ale principalelor exploatări carbonifere la zi din Oltenia. Teză de doctorat,

Universitatea din Craiova.

7. Becherițiu Marius, 2003, ” Posibilități de cultivare a viței de vie pe haldele de steril, cu

privire specială asupra producției și calității”. Teză de doctorat, USAMV București,

8. Blaga Gh., Bunescu V., Răuță C., Natea St., Filip F., Dumitru M., 1979, ”Rezultate obținute

la cultura de sparcetă pe materialul de haldă provenit prin degradarea solurilor de pe versanți

la exploatarea minieră Căpuș - județul Cluj”. USAMV Cluj, Simpozionul ”Exploatarea

intensivă a terenurilor în pantă”.

9. Blaga Gheorghe, 1981, ”Cercetări pentru redarea în folosință agricolă a terenurilor

degradate prin exploatări miniere în zona Căpuș - Aghireș”. Teză de doctorat, Institutul

Agronomic Timișoara.

10. Blaga Gh., Miclăuș V., Dumitru M., Nastea St., Bunescu V., 1987, ”The instalation of

natural vegetation on waste dumps of Căpuș Mining Entreprise- county of Cluj”. Lucrările

Conferinței naționale de știința solului, Timișoara, 27-31baugust, 1985, nr.232, București.


129

11. Blaga Gh., Dumitru M., Vulcan Roxana, Lechințan T., Clapa Doina, 1997, ”Quelques

aspects en ce qui concerne les processus pedo-genetiques dans les haldes de steril (protosol

anthropique) de l’exploitation miniere de surface, Căpuș-departement de Cluj”. Horticultura

Clujeană, XX, Cluj, iunie.

12. Boyce Scott J., 1999, ”OSM`S Reforestation initiative``. ASSMR Proceedings 16 th Annual

National Meeting ”Mining and reclamation for the next millennium„ August 13-19

Scottsdale, Arizona.

13. Braia Mircea, 2004, ‘’Cercetări socio-economice privind valorificarea în pomicultură a

haldelor de steril de la Rovinari-Gorj’’. Teză de doctorat, USAMV Bucureşti.

14. Braley S. A., 1956, ”Truth and fallacy about acid coal mine drainage”. Mining Engineering,

March., SUA.

15. Braley S. A., 1957, ”Evaluation of mine drainage water”. Mining Engineering, January,

SUA.

16. Braley S. A., 1959, ”What is your mine-water quality?”. Mechanization, August, SUA.

17. Bunescu V., Blaga Gh., Bastea St., Miclăuș V., Gogi Viorica, Bigman H., 1985, ”Bonitarea

terenurilor agricole degradate prin exploatarea minieră de suprafață Căpuș (Jud. Cluj) și a

protosolurilor antropice rezultate prin nivelare”. Buletin IACM –A, 39.

18. Bunescu V., Blaga Gh., Răuță C., Nastea St, Dumitru M., 1986, ”Bonitarea solurilor

degradate de exploatarea minieră de suprafață Aghireș (județul Cluj) și a haldelor nivelate

(protosoluri antropice). Buletin IACN-A-40, pag. 11-14.

19. Burger A. James and Torbert L. John, 1992, ‘’Restoring forests on surface mining land.

‘’Reclamation Guidelines for Surface Mined Land in Southwest Virginia, Pub. 460-123.

20. Burger James, Zipper Carl and Rodrique Jason, 2002, ‘’Mine permiting to establish

productive forests as post-mining land uses’’. Powell River Project Series, Virginia

Cooperative Extension, Publication 460-141.

21. Călinoiu I., Tomescu I., Munteanu N., 2002,”Agrosisteme pe solurile tehnogene din bazinul

carbonifer Rovinari”. Comunicări Științifice ale simpozionului internațional „Reabilitarea

terenurilor ocupate și afectate de activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale

Olteniei„.7-8 iunie, Târgu Jiu.

22. Călinoiu Maria, 1999,’’Cercetări privind recultivarea terenurilor degradate datorită

exploatărilor miniere la zi’’. Teză de doctorat, ASAS Bucureşti.

23. Cătinaș Ioana Claudia, 2012, ”Cercetări privind răspândirea, geneza și evoluția

entiantrosolurilor (protosolurilor antropice) provenite de la exploatările miniere de suprafață

din Nord Vestul Transilvaniei”. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.


130

24. Cernea Dumitru, 1993, ‘’Studiul de evaluare globală a impactului ecologic produs de

extracţia lignitului în bazinele miniere ale Olteniei’’. ICSITPML Craiova.

25. Cernea Dumitru, 1995, ‘’Studiul de evaluare a impactului ecologic produs de extracţia

lignitului din bazinele miniere ale Olteniei’’. Etapa a-II-a ICSITPML Craiova.

26. Clapa Doina, 2003, ”Cercetări privind protosolurile antropice din Transilvania”. Teză de

doctorat, USAMV Cluj.

27. Covaci Cristian Dumitru, 2008, ”Impactul modului de gospodărire a pădurilor din județul

Caraș-Severin asupra solurilor forestiere”. Teză de doctorat, Universitatea Politehnica din

Timișoara, Facultatea de Hidrotehnică.

28. Coteț P.,1973, Geomorfologia României, Editura Tehnică București.

29. Craioveanu Gh., Popescu D., Carigoiu Violeta, Sârbu Lucica, 2002, ”Cercetări privind

calitatea depozitelor geologice aduse la zi prin activități economice în bazinul minier

Oltenia, pretabilitatea lor pentru activități productive”. Comunicări Științifice ale


extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei„.7-8 iunie, Târgu Jiu.

30. Chisalita I, 2001. Cercetari privind stabilizarea haldelor de steril de la Moldova Nou cu

ajutorului vegetatiei forestiere si influenta acesteia asupra mediului. Teza de doctorat.

Universitatea Transilvania, Brasov.

31. Cristina Călin Mugur, 2012, ”Cercetări privind reconstrucția terenurilor degradate din

Podișul Transilvaniei prin stabilirea unor tehnologii de împădurire în contextul gospodăririi

durabile”. Teză de doctorat, USAMV Cluj Napoca.

32. Davidescu D. și Davidescu Velicica, 1981, ”Agrochimie modernă”. Editura Academiei

RSR.

33. Dorneanu A., Preda C., Huidu E., Dumitru M., ”Realizarea instalației pilot de producție a

îngrășămintelor organo-minerale pe suport de lignit la CNLO Târgu Jiu, factor important în

promovarea unei fertilizări echilibrate a culturilor agricole”. Comunicări Științifice ale


extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei„.7-8 iunie, Târgu Jiu.

34. Doniță, Roman, 1985, Atlasul R.S.R.

35. Doniță, Pașconschi,1960,1967, Vegetația lemnoasă din silvostepa României.

36. Dumbeck G., Felix- Henningsen P., Harrach T., Horn R., Rademacher D., Schneider R.,

Schroder D., Tenholtern R., Zepp H., 1996, ‘’Lignite Mining in the Lower Rhine Basin and

Landscape Recultivation’’.Mid-Conference Tours Guide, Bonn, Germany Conference.

37. Dinucă Nicolae Cătălin: ” Fundamentarea fizico – chimica a reconstructiei ecologice a

haldelor de steril din bazinul mijlociu al Jiltului ”. Revista Padurilor, p 32 – 41.


131

38. Dincă, L ; Serbanescu, A ; Darie, G ; Ciobanu, V ; Dincă, M ; Stanca, A; Prisecaru, T ;

Patrut, I ; 2011: ” Reconstructia haldelor de steril prin utilizarea de specii cu potential

energetic ”, Editura Silvica.

39. Dumitru M., Popescu I., Blaga Gh., Dumitru Elisabeta, 1999, ‘’Recultivarea terenurilor

degradate de exploatările miniere din bazinul carbonifer Oltenia’’. Casa de editură

Transilvania Press, Cluj Napoca, 298 p.

40. Dumitru M., Călinoiu I., Popescu I., Păducel C., Vrânceanu Nicoleta, Motelică D. M.,

Becherițiu. , Tănase Verónica, 2002, ” Structura culturilor și sistemul de fertilizare a

haldelor de steril rezultate din exploatarea la zi a lignitului în bazinul carbonifer Rovinari”.

Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de activitatea de

extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, 7-8 iunie, Târgu Jiu.

41. Dumitru M., Craioveanu Gh., Ianc I., Călinoiu I., Popescu D., Carigoiu Violeta, Sârbu

Lucica, 2002,”Degradarea terenurilor – efect al activităților economice în bazinul minier

Oltenia”. Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de

activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, 7-8 iunie, Târgu Jiu.

42. Dumitru M., Craioveanu Gh., Vrînceanu Nicoleta, 2008, ‘’Studii necesare fundamentării

proietelor de recultivare’’. Lucrările Simpozionului Internaţional: Reconstrucţia ecologică şi

necesarul de îngrăşăminte în zona Gorjului., 4-5 oct. 2007, Târgu Jiu, Editura NEW AGRIS

– Revistele Agricole, Bucureşti.

43. Denis S. Brooks, 1991, Progresive development of wetlandhabitats at the AMC wetlands

centre, Capel, Western Australia.ProceedingsReclamation 2000: Technologies for Success,

May , 14-17, Durango, Colorado, 8 th National Meeting ASSMR, VOL. 1.

44. Florescu Gheorghe, Abrudan Ioan Vasile, 2003, “ Impaduriri, Seminte. Pepiniere “, Editura

Universitatii Transilvania Brasov.

45. Florescu Gheorghe, Abrudan Ioan Vasile, 2003, “ Tehnologii de instalare a culturilor

forestiere “, Editura Universitatii Transilvania Brasov.

46. Florea M., 1979, ”Alunecări de teren și taluze„. Editura Tehnică, București.

47. Florea N., Bălăceanu V., Răuţă C., Canarache A., coordonatori, 1987, ‘’Metodologia

elaborării studiilor pedologice. Partea a-III-a- Indicatorii ecopedologici’’. Redacţia de

Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.

48. Florea N,2003, Degradarea, protecția și ameliorarea solurilor și terenurilor, Editura

București.

49. Fodor Dumitru, 1980, ”Exploatările miniere la zi”. Editura Didactică și Pedagogică

București.


132

50. Fodor D., Georgescu M., Mironovici R., 1992, ”Preocupations et realisations concernant la

reduction des effects negatifs de l”industrie miniere de Roumanie sur le milieu

environmant”. Al XV-lea Congres Minier Mondial, Madrid, p. 102-108.

51. Gaica Ioan, 2008, ”Cercetări privind restaurarea ecologică a haldelor de steril la minele

Anina și Doman„. Teză de doctorat, USAMV Timișoara.

52. Giurgiu V., Draghiciu D., 2004, ” Metode si tabele dendrometrice ”, Editura Ceres.

53. Giurgiu V., Draghiciu D., 2004, ” Metode matematico- auxologice si tabele de productie

pentru arborete ”, Editura Ceres.

54. Gâță Gh., Udrescu S., Mihalache M., 2002, ”Compoziția mineralogică a sterilului de la

exploatarea minieră Rovinari și influența ei asupra recultivării haldelor amenajate”.


extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, 7-8 iunie, Târgu Jiu.

55. Guș P., Dumitru M., Dîrja M., Udrescu S., 2002, ”Reconstrucția ecologică a solurilor

erodate din zona Cluj”. Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și

afectate de activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, 7-8 iunie,

Târgu Jiu.

56. Guoping He andZhenqi Hu, 1991, „Policiesandadvances of mine land reclamation in

China”. ProceedingsReclamation 2000: Technologies for Success, May , 14-17, Durango,

Colorado, 8 th National Meeting ASSMR, VOL. 1.

57. Hammond I. Allen, 1994, ”World resources 1994-1995”. Oxford University Press.

58. Huidu Emil și Ianc Ion, 2002, ”Evoluția ocupării și redării în circuitul productiv a

terenurilor afectate de activitatea minieră din bazinul carbonifer al Olteniei”. Simpozionul

Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de activitatea de extracție a

lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, 7-8 iunie, Târgu Jiu.

59. Ianc Ion, 1999, ‘’Evoluţia solului din bazinul carbonifer Rovinari în urma decopertării,

reamenajării şi recultivării cu pomi şi viţă de vie’’. Teză de doctorat, ASAS, Bucureşti.

60. Jan W. Oberholzer, 1995, Problemsexperienced in theclosing of South African collieries.

12th annual meeting ASSMR June 3-8, Gillette, Wyoming, “ Decades later: a time for

reassessment”.

61. Lăcătușu Radu, 2006, ”Agrochimie”, Editura Terra Nostra, Iași.

62. Leathen W. William, Kinsel A. Norma and Braley S. A., 1956, ”Ferrobacillus ferrooxidans:

a chemosynthetic autotrophic bacterium”. Journal of Bacteriology, vol. 72, no.5, pp. 700-

704, November, SUA.


133

63. Marin N., Mocanu R., Balintoni M., 1974, ”Cercetări privind recultivarea haldelor prin

folosirea îngrășămintelor chimice”, Lucrările simpozionului științific Plendva 1750,

Craiova.

64. Marușca T., Mocanu V., Hermenean I., Blaj A. V., Stejaru L. Nicoleta, 2002, ”Aspecte

privind renaturarea prin înierbare a taluzelor haldelor expuse eroziunii pluviale și eoliene”.


extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, Târgu Jiu, 7-8 iunie.

65. Mavin C. G., Feder I. G., and Radovanovic Z., 1994, ”Correlation of Balkan Endemic

Nephropath with fluorescent organic compounds in shallow ground water”.Applied

Hydrogeology no.4.

66. Mocanu R., Susinski M., Mocanu Ana Maria, 2002, ”Caracterizarea pedo-agrochimică a

haldelor de steril din cariera Husniciara-Mehedinți”. Simpozionul Internațional

”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de activitatea de extracție a lignitului din

bazinele miniere ale Olteniei”, Târgu Jiu, 7-8 iunie.

67. Mocanu R., Osiceanu N., Susinski M., Roșculete C.A., Iagăru G., 2007, ”Reconstrucția

ecologică a haldelor de steril de la Husnicioara Mehedinți”. Editura SITECH Craiova

68. Mocioi N., Roșianu N., Păsărin C., Predoșel S., Stoian A., 2002, ”Impactul activității

extracției de lignit asupra mediului înconjurător, redarea în circuitul economic a zonelor

ocupate de haldele de steril din Oltenia”. Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor

ocupate și afectate de activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”,

Târgu Jiu, 7-8 iunie.

69. Munteanu Nicolae, 1998, ‘’Cercetări privind cultivarea cu viţă de vie a terenurilor degradate

prin exploatări miniere la zi din zona Rovinari – Gorj’’. Teză de doctorat, Universitatea din

Craiova, Facultatea de Agricultură.

70. Naiche Nicolae, 2002, ”Gorjul – între cenușiul haldelor și verdele pădurii”. Simpozionul

Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de activitatea de extracție a

lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, Târgu Jiu, 7-8 iunie.

71. Nastea St., Răuţă C., Dumitru M., Marin N., Olaru V., 1980, ‘’Tehnologie de recultivare a

haldelor de steril rezultate din exploatarea minieră la zi a cărbunelui în bazinul carbonifer al

Olteniei’’. Analele ICPA, Vol. XLIV

72. Nastea St., Răuţă C., Dumitru M., Cârstea St., Marin M., Olaru V., Blaga Gh., 1981,

‘’Recultivarea terenurilor degradate prin activităţi social-economice în RSR’’. Publicaţiile

SNRSS, Nr. 19 D, Braşov.


134

73. Nastea St., Dumitru M., Blaga Gh., Olaru V., Popescu I., 1987, ‘’Elemente tehnologice

privind recultivarea tehnico-minieră a terenurilor degradate prin exploatări miniere la zi’’.

Ştiinţa solului, nr. 2.

74. Nastea St., Blaga Gh., Dumitru M., Damian Maria, Dumitrescu Florentina, Gamenţ

Eugenia, 1988, ‘’Procese pedogenetice pe haldele de steril provenite din exploatările

miniere de la Căpuş-Cluj’’. Analele ICPA, Vol. XLIX.

75. Negrea Constantin, 2007, ‘’Contribuţii la îmbunătăţirea sistemului român de bonitare a

haldelor de steril din bazinul carbonifer Oltenia’’. Teză de doctorat, Universitatea din

Craiova, Facultatea de Agricultură.

76. Ordinul 1653 / 31.10.2010 – ” Normele tehnice pentru efectuarea controlului anual al

regenerarilor “.

77. Oprea Vlad, 2010,”Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate din zona colinară a

Transilvaniei prin cultura arbuștilor silvoamelioratori”. Teză de doctorat, USAMV Cluj.

78. Ospa Gorj, 2004, ” Sudiu pedologic Halda Bohorelu ”.

79. Pascovici Nicolae Ioan, 2006,”Impactul exploatărilor de lignit din bazinul Husnicioara –

Mehedinți și posibilitatea de reconstrucție ecologică a habitatului natural”. Teză de doctorat,

Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea de Hidrotehnică.

80. Pietraru J., 1982, ”Waste from mining industry. Wate dump’s influence on the environment

(surface and underground waters, air, vegetation, aspect). Environment protection measures:

waste dumps to deposit slurry, ashes, cinders, attle and domestic waste”. Editura Tehnică,

București.

81. Popa Roxana Gabriela, 2007, ”Cercetări privind efectul fertilizanților minerali și organici

asupra însușirilor fizice și chimice ale solurilor tehnogene din bazinul carbonifer Oltenia”.

Teză de doctorat, USAMV București.

82. Popa Roxana Gabriela, Pecingină Irina Ramona, ” Evaluarea calității solului “, Editura

Academică Brâncuși, Tg Jiu, 2011.

83. Popescu Ion, 1998, ”Cercetări privind elaborarea tehnologiei de punere în valoare a

terenurilor degradate prin exploatarea la zi a cărbunelui din bazinul minier Rovinari”. Teză

de doctorat, USAMV București.

84. Popescu Ion, 2010, ”Monitorizarea poluării mediului în bazinul minier al Olteniei”. Teză de

doctorat, Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine.

85. Popescu Gh. Lucian Dorel, 2003, ”Cercetări privind poluarea solului prin exploatări miniere

la zi efectuate în bazinul carbonifer Rovinari – Gorj, și măsuri pentru redarea suprafețelor

degradate în circuitul agricol”. Teză de doctorat, Universitatea din Craiova, Facultatea de

Agricultură.


135

86. Puiu Șt. ,1980, Pedologie, Editura Ceres București.

87. P. J. Beckett, W. Lautenbach, J. Miller, Negusanti, T. Peters, J. Vining, 1995,

Threeandshrubenrichment as part of the municipal reclamationprogramm in Sudbury,

Ontario. 12th annual meeting ASSMR June 3-8, Gillette, Wyoming, “ Decades later: a time

for reassessment”.

88. Roșculete Cătălin Aurelian, 2005, ”Folosirea unor fertilizanți organici de tipul

composturilor în reconstrucția ecologică a haldelor de steril”. Teză de doctorat,

Universitatea din Craiova.

89. Roșu C., Untaru E., Geambașu N., Dănescu F., Surdu Aurelia, 2002, ”Soluții silviculturale

privind reconstrucția ecologică a haldelor provenite din exploatarea cărbunilor din zona

Rovinari”. Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de

activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, Târgu Jiu, 7-8 iunie.

90. Stăicuș Monica Ștefana, 2002, ”Prezentarea tehnicilor germane de recultivare în bazinele

miniere”. Simpozionul Internațional ”Reabilitarea terenurilor ocupate și afectate de

activitatea de extracție a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei”, Târgu Jiu, 7-8 iunie.

91. Spârchez, G., 2008 . Cartarea și bonitatea terenurilor agricole și silvice. Editura Universității

Transilvania din Brașov, 193 p.

92. Spârchez , Gh.,Târziu D.R, Dincă L. , 2013 . Pedologie cu elemente de geologie și

geomorfologie . Editura Universității Transilvania din Brașov, 384 p.

93. Spârchez , Gh.,Târziu D.R, Dincă L. , 2011. Pedologie. Editura Lux Libris, p 292.

94. Seitz D. W., and all., 1981, ”Surface mining: soil, coal and society”. National Academiy

Press, Washington, D.C..

95. Sorescu Carmen, 2011, ” Reabilitarea ecologică a zonei Docnecea – Ocna de Fier în scopul

valorificării durabile a resurselor și tradițiilor locale”. Teză de doctorat, USAMV Timișoara.

96. Steward H. E. and Crips J. C., 1983, ”Some engineering implication of chemical weathering

of pyrite shale”. Q. J. Eng. Geol. London, vol. 16, p. 221-289.

97. Stroie Lavinia Diana, 2009, ”Stabilizarea haldelor de steril din Banat și impactul asupra

mediului și populației„. Teză de doctorat, Universitatea Politehnica din Timișoara,

Facultatea de Hidrotehnică.

98. Sofletea Nicolae, Curtu Lucian, 2002, “ Dendrologie volumul I – Determinarea si descrierea

speciilor “.

99. Șofletea Nicolae, Curtu Lucian, 2008, “ Dendrologie Ediția a doua ’’, Editura ,, Pentru

Viață “ Brasov.

100. Târziu, D., 2003: Ecologie generală si forestieră, Editura Vasile Goldis University

Press.


136

101. Târziu, D. R, 2008: Pedologie generala si forestiera, Editura Universitatii

Transilvania Brasov.

102. Tatomir Cristina, Dumitru M., Popescu I., 2010, ‘’Impactul exploatării şi utilizării

lignitului asupra mediului’’. Editura SITECH Craiova, 233 p.

103. Teușdea V., 2000, ”Environment protection”. Editura Fundației România de Mâine,

ediția a-2-a București.

104. Terry M. Macyk, Robert L. Faughtand Robert J. Logan, 1995,

„Longtermmeasurements in reconstructedsoils at a coal mine in the Plains Region of

Alberta, Canada”. 12th annual meeting ASSMR June 3-8, Gillette, Wyoming, “ Decades

later: a time for reassessment”.

105. Teutsch C. D., Collins M. and Ditsch D. C., 1999, ”Spatial variation in spoil and

vegetative characteristics of pastures on reclaimed surface mined land”. ASSMR

Proceedings 16 th Annual National Meeting ”Mining and reclamation for the next

millennium„ August 13-19 Scottsdale, Arizona.

106. Tomescu I., 1984, ”Tree species behavior on the degraded soils from Rovinari

Carboniferous Site”. Al VIII-lea Simpozion de Știința Solului, Praga, Septembrie, p. 112-

118.

107. Tomescu I., 2003, ”Rehabilitation techniques for degraded soils”. Editura Academica

Brâncuși, Târgu Jiu.

108. Untaru,E., Traci,C., Ciortuz I., 1988: ” Metode si tehnologii de instalare a vegetatiei

forestiere pe terenuri degradate cu conditii stationale extreme ”, ICAS, Seria a Il-a

Bucuresti.

109. Untaru, E., 2005: ” Compozitii optime pentru reabilitarea terenurilor degradate,

Editura Ceres, Bucuresti ”.

110. Urechiatu M., 1995: ” Împădurirea terenurilor degradate: trecut, prezent si viitor”,

Editura Arta Grafica Bucuresti.

111. Vladu Cr., Vladu Ileana, Munteanu N., 1989, „Cercetări privind comportarea unor

soiuri Vinifera în plantațiile înființate pe terenurile decopertate din zona minieră Rovinari”.

Analele ICVV, vol. XII, București.

112. Vulpe I., Boldur C., Ianc I., 2004, ‘’Reabilitarea şi restaurarea terenurilor libere de

sarcini miniere’’. Agricultura României, nr.1-2.

113. Wade G. L. and Thompson R. L., 1999, ”Woody vegetation and succession on the

fonde surface mine demonstration area, Bell county, Kentucky”. ASSMR Proceedings 16 th

Annual National Meeting ”Mining and reclamation for the next millennium„ August 13-19

Scottsdale, Arizona.


137

114. Werner K., Einhorn W., Krummsdorf A., 1984, ”Technical and biological

recultivation and development of exhaustes open cast mines in the German Democratic

Republic”. GeoJurnal, vol. 8, Reidel Publishing Company.

115. Wilson H. A. and Srewart Gwendolyn, 1955, ”Ammonification and Nitrification in a

strip mine spoil”. West Virginia University Agricultural Experiment Station,Bulletin 239 T.

116. William M. B. Carr and Anthony J. Smurthwaite , 1995, “Acces for exploration and

mining in western Australian National Parks and conservation reserves”. 12th annual

meeting ASSMR June 3-8, Gillette, Wyoming, “ Decades later: a time for reassessment”.

117. Wollecke J. And Huttl R.F., 2002, ‘’Problems in afforestationof post-mining

landscapes with emphasis on the effects of ectomycorrhiza’’. Comunicările ştiinţifice ale

simpozionului internaţional: Reabilitarea terenurilor ocupate şi afectate de activitatea de

extracţie a lignitului din bazinele miniere ale Olteniei. 7-8 iunie, Târgu Jiu.

118. Young, P.T., 2000: Restoration ecology and conservation biology, Biological

Conservation nr.92.

119. Zaharia Valentin, 2011, ”Studii și cercetări privind dezvoltarea rurală durabilă a

zonei defavorizate Rovinari prin lucrări de ingineria mediului”. Teză de doctorat, USAMV

București.

120. Zhenqi Hu and Hehe Gu, 1995, „Reclamation planning for abandoned mining

subsidence lands in Eastern China – A case study”. 12th annual meeting ASSMR June 3-8,

Gillette, Wyoming, “ Decades later: a time for reassessment”.

121. Zhenqi Hu and Qiaoxing Wang, 1993, Revegetation potential of coal waste piles in

Northern China. In proceedings of 10th National Meeting, Spokane, Washington, May 16-

19, The challenge of Integrating diverse perspectives in reclamation.

122. Zhenqi Hu, X. Y. Chen, Q. L. Li, J. L. Hu and Y. P. Ding, 1993, Characterization of

subsidence land reclaimedbyhydraulicdredgepump in chinesecoalmines. In proceedings of

10th National Meeting, Spokane, Washington, May 16-19, The challenge of Integrating

diverse perspectives in reclamation.

123. xxxxx, 1987: Legea nr.2 privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor,

exploatarea lor rationala, economica si mentinerea echilibrului biologic, Bucuresti.

124. xxxxx, 1988: Îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor, Ministerul

Silviculturii.

125. xxxxx, 1995 Indrumari tehnice pentru cartarea si impadurirea terenurilor degradate,

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

126. xxxxx, 2005 Amenajamentul silvic UP III Dragotești, 2005, ICAS Craiova.

127. xxxxx, 2005 Amenajamentul silvic UP I Iormănești ,2005, ICAS Craiova.


138

128. Xxxx, Oficiul Pentru Studii Pedologice și Agrochimice Gorj, 1999 - ,, Studiul

pedologic special, amenajarea în vederea redării în circuitul productiv pe teritoriul: Halda

interioară Runcurelu, județul Gorj ”.


pedologic pentru fundamentarea proiectelor de amenajare minieră, Cariera Jilț Nord, Halda

Interioară, suprafața 10 ha ”


pedologic pentru fundamentarea proiectelor de amenajare minieră, Cariera Jilț Nord, Halda

Bohorelu, suprafața 105 ha ”.


pedologic special, amenajarea în vederea redării în circuitul productiv pe teritoriul: Halda

Valea Mânăstirii, județul Gorj ”.

132. Xxxx,Metodologia elaborării studiilor pedologice, I.C.P.A București.

133. Xxxx, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor,2003, București.


139

ANEXE

Măsurarea diametrelor arborilor Arboret de salcâm înființat în toamna anului 2008 pe

Halda Bohorelu 59 ha

Delimitarea piețelor de probă


140

Descopleșirea plantației executată pe Halda Bohorelu 59 ha.

Descopertă în bazinul Jilț.


141

REZUMAT

Reconstrucția ecologică a haldelor de steril a constituit subiectul multor cercetări de-a

lungul timpului , dar marea lor majoritate s-au redat în circuitul agricol , nu în circuitul silvic

Prin cercetările înteprinse la tema de față s-a urmărit fundamentarea științifică a

reconstrucției ecologice a haldelor de steril rezultate prin exploatări miniere de suprafață situate în

bazinul mijlociu al Motrului si al Jilțului și alegerea soluțiilor tehnice de reconstrucție cu ajutorul

vegetației forestiere. Această fundamentare științifică urmărește modul de realizare a haldelor de

steril și morfologia lor actuală, precum și alcătuirea mineralogică și granulometrică, fizică,

hidroifizică și chimică a acestor halde, factori care stau la baza caracteristicilor tehnosolurilor

formate si a alegerii speciilor, a formulelor și schemelor de împădurire. De asemenea

fundamentarea urmărește si armonizarea exigențelor ecologice ale speciilor lemnoase utilizate cu

caracteristicile solurilor de pe halde. S-a făcut analiza mineralogică și granulometrică a materialul

haldat . S-au determinat caracteristicile fizice, fizico – mecanice și hidrofizice ale materialului

haldat, atât pentru halda Jilț , pentru un număr de 4 profile principale și 11 profile secundare, cât și

pentru halda Bohorelu pentru un număr de 6 profile .

S-au determinat proprietățile chimice ale materialului haldat pentru halda Jilț și halda

Bohorelu.

S-au făcut încercări cu mai multe specii forestiere, pe halde diferite, din bazinul miner

al Jilțului și Motrului pe o suprafață totală de 444 ha. Cele mai bune rezultate în recultivarea silvică

a haldelor de steril pentru suprafețele luate în studiu s-au obținut cu Robinia pseudacacia L.,

Hippophae rhamnoides L., specii ce se recomandă pentru reconstrucția ecologică a haldelor de

steril.



forestiere și să vizeze mai puțin problema obținerii de masă lemnoasă valoroasă și în cantitați mari,


Culturile forestiere realizate conduc la stabilizarea haldelor, la atenuarea procesului de

eroziune în adâncime și la ameliorarea peisagistică a teritoriului.


142

ABSTRACT

The ecological restoration of waste dumps has been the subject of many researches over

time, but most of them have been given back to agriculture use, not in the forestry circuit.

Throughout the present researches on this topic, it was aimed the scientific substantiation of

ecological reconstruction of sterile dumps, resulted from surface mining, located in the Motru and

Jilt middle basin, and the choice of technical solutions for reconstruction by using forest vegetation.

This scientific substantiation is focused on how the sterile dumps have been created and their

current morphology, as well as their mineralogical, granulometric, hydro-physical, and chemical

composition of these dumps. All these are factors determining the characteristics of resulted

technosols and the choice of species, formulas and schemes for afforestation. The substantiation

aims at harmonizing the environmental requirements of the wood species used, to the characteristics

of dumps soils. The mineralogical and size analysis of the dump material has been analyzed. There

were determined the physical, physical-mechanical and hydro-physical characteristics of dumps

soils, both for Jilt dump - 4 main soil profiles, and 11 secondary profiles, and on Bohorelu dump -

6 profiles.

The chemical properties on both Jilt and Bohorelu dumps have also been determined.

There have been made tests with several forest species, on different dumps of Motru and Jilt

middle basin, on a total surface of 444 ha. The best results in forestry re-cultivation of sterile dumps

have been obtained with Robinia pseudacacia L., and Hippophae rhamnoides L,, species that are

recommended for ecological reconstruction of dumps.

It can be considered that, in the first stage, of introducing dumps into production through

afforestation, it is necessary a particular attention to be directed to the installation and development

of forest vegetation, and to target less the problem of obtaining valuable and large amounts of

timber wood, i.e. a focalization on forestry issues as priority, and not on the economic ones.

The established forestry cultures lead to dumps stabilization, to deep erosion mitigation, and

to improving the landscaping.


143

Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume DINUCĂ Nicolae Cătălin

Adresa Str. Alexandru Vlahuță , bloc 6, scara 1,etaj 6, apartament 27,Târgu Jiu, Jud.

Gorj, Romania

Telefon Mobil 0766450088

0745234454

E-mail [email protected]

Naţionalitate Romana

Data naşterii 12 noiembrie 1982

Sex Masculin

Educaţie şi formare

Perioada 2010 - 2015

Domenii principale

studiate/competenţele

profesionale dobândite

Studii doctorale

Numele şi tipul instituţiei

de învăţământ/furnizorului

de formare

Universitatea Transilvania din Braşov - Facultatea de Silvicultură și

Exploatări Forestiere.

Perioada

2006 - 2008

Domenii principale



Managementul Proiectelor



de formare

Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea

Afacerilor

Perioada 2001 - 2006

Domenii principale



Specializare Silvicultură / Inginer silvic diplomat -5 ani



de formare

Universitatea Transilvania din Braşov - Facultatea de Silvicultură și

Exploatări Forestiere


144

Perioada

Domenii principale





de formare

Perioada

Domenii principale



Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de

formare

Perioada

Domenii principale





formare

Perioada

Domenii principale





formare

Perioada

Domenii principale





formare

Perioada

Domenii principale





formare

15 iunie 2007 - 06 iulie 2007

Managementul unităților silvice administrative, al unităților de exploatare

și / sau de prelucrare a lemnului și al pepinierelor

M.A.P.D.R

13 mai 2011 – 13 iunie 2011

Monitorizarea și implementarea directivei nitraților.

Facultatea de Agricultură , Institutul de Cercetare –Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București.

24 noiembrie 2011 – 29 decembrie 2011

Formator Profesional

Camera de Comerț și Industrie Gorj

21 iunie 2012 – 01 iulie 2012

Manager de Proiect

Universitatea Constantin Brâncuși din Tg – Jiu

10 ctombrie 2012 – 23 octombrie 2012

Manager Resurse Umane

Universitatea Constantin Brâncuși din Tg – Jiu

1997-2001

Matematică – Informatică / Informatică intensiv / Tehnician în informatică

Grupul Şcolar Industrial de Petrol Ţicleni


145

Activitatea profesională

Perioada

Activitatea

Activitatea

Perioada

Perioada

Activitatea

2006-2014

Șef Fond Forestier Ocolul Silvic Eparhial Gorj

Contract de Management cu SC VP Holding Management Systems SRL,

consultant care administrează Ocolul Silvic Eparhial Gorj.

2013-2014

Întreținere plantațiilor silvice, împăduriri, tratamentele silvice, protecția

pădurilor, drumuri forestiere și căi ferate forestiere, salmonicultură

administrare silvică , produse forestiere, planificarea lucrărilor , organizarea

muncii și a producției, recepția și controlul activităților forestiere.

Întocmirea și urmărire documentațiilor de scoatere din circuitul silvic

temporare și definitive în domeniul petrolier si miner.

Întocmirea documentațiilor pentru compensațiile cuvenite proprietarilor

persoane fizice și juridice , reprezentând contravaloarea produselor pe care

proprietarii nu le recolteaza datorită funcțiilor de protecție stabilite prin

amenajamentele silvice, care determină restricții în recoltarea de masă

lemnoasă, conform H.G 861 / 2009, Anexa numarul 2.

2014 -2015

Dirigenție de șantier și consultanță pentru perimetrul de ameliorare Dudeștii

Vechii , suprafața 15 ha , judetul Timis , perioada : 2012- 2017.

Dirigenție de șantier și consultanță pentru perimetrul de ameliorare Coteana,

suprafața 110 ha , judetul Olt, perioada : 2012- 2016.

Dirigenție de șantier și consultanță pentru perimetrul de ameliorare Gura

Padinii, judetul Olt, perioada : 2012- 2016.

Dirigenție de șantier pentru perimetrul de ameliorare Dârvari , suprafața 76 ,9

ha județul Mehedinti, perioada : 2012- 2016.

Dirgenție de șantier în perimetrul de ameliorare Șișești,judetul Mehedinti ,

2015-2019.

Înființarea de plantații cu specia energetică Miscanthus pe haldele de cenușă

și haldele de steril.

Diligențe pentru obținerea aprobărilor legale și verificarea documentațiilor

de scoatere din fondul forestier pentru OMV PETROM .


146

Perioada

Domenii principale studiate/competenţele profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Domenii principale studiate/competenţele profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Proiectare :

Redare in circuitul economic halda exterioara Valea Rosioara S = 8,23 ha-

etapa I-cariera Ruget.

Amenajare si refertilizare pentru redarea in circuitul productiv halda

interioara Lupoaia 65,40 ha , etapa a II-a –recultivare biologică și împădurire.

Amenajare și refertilizare halda exterioara Cariera Jilt Sus S=60,44 ha.

Redare în circuitul economic halda interioara S=107,48ha –etapaI-lucrări de

modelare-nivelare , Cariera Peșteana Sud.

Redare în circuitul economic halda interioara S=90,49 ha – etapaI- lucrări de

modelare-nivelare - Cariera Pesteana Nord.

Proiect tehnic pentu amenajare și redare în circuit economic a haldei

exterioare Bujorăscu Mic, S=140.15 ha – etapa I.

Lucrari de împăduriri a terenurilor halda interioara EC Pesteana sector

Pesteana Nord S=11.23ha -proiectare si executie lucrari.

Înființare plantație silvică pe suprafața de 9 ha, halda Rovinari Est ,

proiectare si executie.

Înființare plantație de salcâm pe suprafata de 10 ha-halda Pinoasa.

Îmbunătățirea calitătii mediului prin împădurirea terenurilor agricole

degradate în comuna Lungești, judetul Valcea.

Executie:

Recultivare biologică pe haldele Valea Manastirii I si II- lucrări de împădurire,

S=226.37 ha.

Amenajare si refertilizare terenuri ce se redau în circuitul productiv halda

exterioara Pesteana Nord S=33.5 ha etapa a II-a lucrări de împădurire.

Amenajare și refertilizarea terenurilor ce se redau în circuitul productiv pe

halda interioara Pesteana Sud S=49.7 ha etapa a II-a lucrari de impadurire.

Redare în circuitul silvic a suprafetei de 59 ha in halda Bohorelu – etapa II-a-

împădurire Cariera Jilț Nord.

Redare in circuitul silvic a suprafetei de 49.2 ha în halda Bohorelu-etapa II-a-

împădurire Cariera Jilt Sud.

Înființare plantație salcâm pe suprafața de 30 ha, halda Tismana I , proiectare

și executie.

Înființare plantație silvică pe suprafata de 9 ha, halda Rovinari Est , proiectare

și executie.

Îmbunătățirea calitătii mediului prin împădurirea terenurilor agricole

degradate în comuna Stoenești, judetul Valcea.


147

Europass Curriculum Vitae

Personal information

First name(s) / Surname(s) DINUCĂ Nicolae Cătălin

Address(es) Bl6, Sc1, Et6, Ap27, Alexandru Vlahuta Street, Tg Jiu, Gorj county, Romania.

Telephone(s) Telephone(s) 0040766450088 0040745234454

Fax(es)

E-mail [email protected]

Nationality Romanian

Date of birth 12 november 1982

Gender Male

Work experience

Dates 2006-2014

Occupation or position held Head of Forest Fund at Diocesan forestry from Gorj conty

Main activities and responsibilities Management contract with SC VP Holding Management Systems SRL, managing consultant at Archdiocesan Forest Department Gorj.

Dates 2013-2014

Occupation or position held Head of Forest Fund at Diocesan forestry from Gorj conty

Main activities and responsibilities The maintenance of forestry plantation, afforestation, forest treatments, protection forests, forest roads and railways forestry salm forest management, forest products, work planning, work organization and production, reception and control of forest activities. The preparation and tracking the removal documentation of temporary and permanent forest cycle in the oil and minerals field. Prepare documentation for compensation due to natural and legal owners, representing the products that homeowners are not harvested due to the protection established by forest planning that causes wood harvesting restrictions in the GD 861/2009, Annex No. 2.

Dates 2014 -2015

Occupation or position held Silviculture engineer, site supervision

Main activities and responsibilities Site supervision and advice for improvement in Dudeştii ancient perimeter, area 15 ha, Timis county, period: 2012 to 2017.


148

Site supervision and advice for improvement Coteana perimeter, area 110 ha, Olt county, period: 2012 to 2016. Site supervision and advice for improvement perimeter Padinii Mouth, Olt county, period: 2012 to 2016. Site supervision for improvement Darvari perimeter, area 76, 9 ha Mehedinti county, period: 2012 to 2016. Site supervision for improvement Şişeşti perimeter, Mehedinti County, 2015-2019. The establishment of plantations with energetics Miscanthus species on ash dumps and waste dumps. Obtaining regulatory approvals and due diligence documentation for verifying removal of forest for OMV Petrom. Design: Play in economic circuit outside Valley dump Rudd S = 8.23 ha - stage I - Ruget Quarry. Arranging and fructify again to play in the productive circuit inner dump Lupoaia 65.40 hectares, the second stage of biological - recultivation and afforestation. Quarry planning and dump fertilization again of outdoor South Jilt Quarry S = 60.44 ha. Play in economic circuit of inner dump from South Jilt Quarry S=107,48ha -Stage I -modeling-leveling works, South Peşteana Quarry. Play in economic heap indoor circuit S = 90.49 ha - Phase I- modeling - leveling works - North Pesteana Quarry. Technical project for proper economic planning and dump playback circuit outside Bujorăscu Mic, S = 140.15 ha - Phase I. Afforestation of inside land from EC Pesteana dump, section North Pesteana S 11.23ha - design and execution. The establishment of forest plantation on the surface of 9 hectares, East Rovinari dump, design and execution. Establishment of acacia plantation on the 10 hectare - dump Pinoasa. Environmental improvement through afforestation in degraded lands in Lungesti village, Valcea county Execution: Biological recultivation on the dump Monastery Valley I and II through afforestation works, S = 226.37 ha. Arranging and fertilization again lands that are played in the productive circuit from the ouside dump North Pesteana S = 33.5 ha Stage II of afforestation works. Planting and again fertilization lands which are plaied to productive circuit, S = 49.7 ha from Pesteana South dump, Stage II of afforestation work. Play in the forest cycle of 59 ha in surface from Bohorelu dump - Phase II North - afforestation in the Jilt North Quarry. Play in the forest circuit surface of 49.2 ha in Bohorelu dump - stage II - South afforestation in the Jilt Quarry. Establishment of the acacia plantation on 30 hectares area, dump Tismana I, design and execution. Establishment of the forest plantation area of 9 ha on, dump Eastern Rovinari, design and execution. Environmental improvement through afforestation in degraded Stoeneşti village, Valcea county.

Education and training

Dates 2010 - 2015

Title of qualification awarded PhD student

Name and type of organisation providing education and training

Transylvania University of Braşov, Faculty of Silviculture and Forest Engineering.

Dates

2006 - 2008

Title of qualification awarded MSc degree - Master in Project Management


University of Craiova, Faculty of Economics and Business Administration

Dates

2001 - 2006


149

Title of qualification awarded Bachelor of Science in Forestry / Forest Engineer - 5 years


Transylvania University of Braşov, Faculty of Silviculture and Forest Engineering.

Dates

15 June 2007 - 6 July 2007

Title of qualification awarded Administrative forestry management units, operational units and / or processing timber and nurseries


M.A.P.D.R

Dates

Title of

qualification awarded

Name and type of organisation

providing education and

training

Dates

Title of




training

Dates

Title of




training

Dates Title of qualification awarded



training

Dates

13 May 2011 – 13 June 2011 Monitoring and implementation of the nitrates directive course. Faculty of Agriculture, Research and Development Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environmental Protection Bucharest. 24 November 2011 – 29 December 2011 Professional Trainer Course Chamber of Commerce and Industry Gorj 21 June 2012 – 1 July 2012 Project manager Course Constantin Brancusi University of Targu Jiu 10 October 2012 - 23 October 2012 Human Resources Manager Course Constantin Brancusi University of Targu Jiu 1997-2001

Title of qualification awarded Bachelor Degree

Principal subjects/occupational skills covered

Mathematics - Computer Science / Computer intensive / Computer Technician


GSIP High School

Dates

15 september 1989 -15 july 1997

Title of qualification awarded School Leaving Examination Degree

Principal subjects/occupational skills covered

Romanian Language and Literature, Mathematics, French, English, Geography, History.


General School No. 1, Ticleni


150

Personal skills and competences

Mother

tongue(s)

Social skills and competences

Romanian Team spirit, Creativity, Communication, Active listening, Humor sense, Ambition, Perseverance, Seriousness, Desire for knowledge and self-knowledge.

Organisational skills and competences Highly developed sense of organization, Analytical thinking and synthesis capacity increased, Effective time management and stress

Driving licence B Category

Additional information Hobbies: Reading Books,Travelling, Music, Sport.

Documents

TEZĂ DE DOCTORATold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de doctorat/Rezumate2015/DinucaCatalin.pdfcare s-a implicat activ în realizarea acestei teze de doctorat și pe care o consider