Embed Size (px)
Citation preview
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Parteneriat interuniversitar pentru excelenta in inginerie - PARTING”
Cod Contract: POSDRU/159/1.5/S/137516
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Partener: Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Transilvania din Brașov
Școala Doctorală Interdisciplinară
Departament: M.T.S.A.I.
Ec. Timea Șt. DEMETER
TITLU (română): POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING
PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE TINERET DIN
ROMÂNIA
TITLU (engleză): MARKETING STRATEGIES AND POLICIES
FOR PROMOTING YOUTH TOURISM IN ROMANIA
Domeniul de doctorat: MARKETING
Conducător științific
Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU
BRAȘOV, 2015
2
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Universitatea Transilvania din Braşov Bd. Eroilor 29, 500036, Brașov Tel/Fax. +40 268 410525, +40 268 412088
www.unitbv.ro
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7412 din 29.06.2015
PREȘEDINTE: Conf. univ. dr. Ioana Bianca CHIȚU
PRODECAN – Facultatea de Științe Economice și
Administrarea Afacerilor
Universitatea “Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Gabriel BRĂTUCU
Universitatea “Transilvania” din Brașov
REFERENȚI: Prof. univ. dr. Carmen BĂLAN
Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Călin Petrică VEGHEȘ
Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Gheorghe EPURAN
Universitatea “Transilvania” din Brașov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 25.09.2015, ora
12:00, sala U II 3.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să
le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected]
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumim.
3
CUPRINS
Pag.
rez.
Pag.
teză.
Introducere
9 11
Capitolul 1. Abordări conceptuale privind turismul de tineret și componentele
sale
13 15
1.1 Stadiul actual al cercetării 13 15
1.2 Definirea conceptului de turism de tineret 14 27
1.3 Importanța turismului de tineret 14 32
1.3.1 Importanța economică a turismului de tineret 34
1.3.2 Importanța socio-culturală a turismului de tineret
34
1.4 Formele turismului de tineret 15 35
1.4.1 Turism educațional 36
1.4.2 Programele de voluntariat 38
1.4.3 Programele “work and travel” 39
1.4.4 Schimbul cultural 41
1.4.5 Turismul sportiv și de aventură 42
1.4.6 Turism de evenimente 43
1.4.7 Turism de recreere
43
1.5 Concluzii
44
Capitolul 2. Particularități ale marketingului în domeniul turismului
17 47
2.1 Caracteristicile serviciilor turistice 17 47
2.2 Comportamentul consumatorului de servicii turistice
17 48
2.2.1 Modelul comportamentului de cumpărare 49
2.2.2 Modelul comportamentului de consum 54
2.2.3 Imaginea destinației turistice 57
2.2.4 Brandul destinației turistice 59
2.2.5 Influența internetului asupra comportamentului consumatorului de
produse turistice
60
2.3 Abordări strategice ale mixului de marketing 18 61
2.3.1 Produsul turistic 61
2.3.2 Prețul produselor turistice 63
2.3.3 Promovarea produselor turistice 64
2.3.4 Plasarea (distribuția) produselor turistice 67
2.3.5 Variabile suplimentare in mixul de marketing specific serviciilor
Turistice
68
2.4 Internetul în promovarea produsului turistic 19 69
2.4.1 Conceptul de social media 71
2.4.2 Importanța social media 72
4
2.4.3 Platforme pentru social media 76
2.4.4 Statistici privind utilizarea platformelor social media 82
2.4.5 Limitări și dezavantaje 84
2.4.6 Direcții viitoare în dezvoltarea internetului și social media
84
2.5 Concluzii
85
Capitolul 3. Piața turismului de tineret
20 82
3.1 Evoluția pieței turistice de tineret 20 87
3.1.1 Evoluția pieței turistice de tineret la nivel internațional 87
3.1.2 Evoluția pieței turistice de tineret la nivel național
96
3.2 Campanii pentru promovarea turismului 21 102
3.2.1 Campanii guvernamentale pentru promovarea turismului din România 102
3.2.2 Activități promoționale non-guvernamentale 116
3.2.3 Activități pentru promovarea turismului de tineret în România 120
3.2.4 Strategii pentru dezvoltarea turismului din România - Master Planul
2007-2026
120
3.3 Campanii de succes pentru promovarea turismului de tineret la nivel mondial 21 129
3.3.1 Exemplu Australia 129
3.3.2 Exemplu Germania
133
3.4 Propuneri ale specialiștilor pentru promovarea turismului 22 136
3.4.1 Promovarea turismului din România 136
3.4.2 Promovarea turismului de tineret din România
150
3.5 Concluzii
142
Capitolul 4. Cercetare calitativă privind informația disponibilă despre România,
ca destinație turistică, în mediul online
23 145
4.1 Metodologia cercetării 23 146
4.2 Rezultatele cercetării 23 148
4.2.1 Analiza paginilor web 148
4.2.2 Analiza frecvențelor 151
4.2.3 Analiza pe bază de cuvinte cheie
154
4.3 Limitele cercetării 24 157
4.4 Concluzii
158
Capitolul 5. Cercetare cantitativă cu tema opinii, atitudini și comportamente ale
tinerilor utilizatori de internet, privind consumul de produse și servicii turistice
25 159
5.1 Considerații metodologice 25 159
5.1.1 Ipotezele cercetării 162
5.1.2 Obiectivele cercetării 163
5.1.3 Populația cercetată 164
5.1.4 Metoda de eșantionare 166
5
5.1.5 Validarea eșantionului 167
5.1.6 Culegerea datelor
167
5.2 Sinteza rezultatelor cercetării 26 168
5.3 Rezultatele cercetării în comparație cu rezultatele obținute la nivel mondial 27 173
5.4 Limitele cercetării 27 175
5.5 Concluzii
175
Capitolul 6. Politici și strategii de marketing recomandate pentru promovarea
turismului de tineret
28 179
6.1 Poziționarea României ca destinație turistică 28 179
6.2 Politica de produs 28 180
6.3 Politica de preț 28 182
6.4 Politica de distribuție 29 184
6.5 Politicile privind personalul, procesele și evidența fizică 29 186
6.6 Politica de promovare prin social media 29 187
6.7 Planul de marketing pentru platformele social media 30 193
6.7.1 Facebook 193
6.7.2 Twitter 198
6.7.3 Youtube 199
6.7.4 Tripadvisor 203
6.7.5 Interconectarea platformelor social media 203
6.7.6 Monitorizarea activității și măsurarea rezultatelor
204
6.8 Concluzii
206
Concluzii generale 31 209
Contribuții personale 213
Direcții viitoare de cercetare
217
Bibliografie
38 219
Anexe 243
Anexa 1 Chestionarul aferent cercetarării cantitative
Anexa 2 Statistica descriptivă a întrebărilor
Anexa 3 Rezumat
Anexa 4 Curriculum Vitae (lb. română)
Anexa 5 Curriculum Vitae (lb. engleză)
6
TABLE OF CONTENT
Pg.
ab.
Pg.
thes.
Introduction
9 11
Chapter 1. Conceptual approach regarding youth tourism and its components
13 15
1.1 The current state of knowledge 13 15
1.2 Defining the concept of youth tourism 14 27
1.3 The importance of youth tourism 14 32
1.3.1 Importance of youth tourism from the economic point of view 34
1.3.2 Importance of youth tourism from the socio - cultural point of view
34
1.4 Types of youth tourism 15 35
1.4.1 Educational tourism 36
1.4.2 Volunteering programs 38
1.4.3 Work and travel programs 39
1.4.4 Cultural exchange 41
1.4.5 Sports and adventure tourism 42
1.4.6 Event tourism 43
1.4.7 Leisure tourism
43
1.5 Conclusions
44
Chapter 2. Characteristics of tourism marketing
17 47
2.1 Characteristics of tourism services 17 47
2.2 Consumer behavior in tourism
17 48
2.2.1 Purchasing behavior model 49
2.2.2 Consumption behavior model 54
2.2.3 The image of the tourist destination 57
2.2.4 The brand of the tourist destination 59
2.2.5 The influence of internet on the customer behavior of tourism services 60
2.3 Strategic approach of the marketing mix 18 61
2.3.1 Touristic product 61
2.3.2 Price of the touristic product 63
2.3.3 Promotion of the touristic product 64
2.3.4 Distribution of the touristic product 67
2.3.5 Additional variables of the marketing mix in case of the touristic product 68
2.4 The role of the internet in the promotion of the touristic product 19 69
2.4.1 The concept of social media 71
2.4.2 The importance social media 72
2.4.3 Social media platforms 76
2.4.4 Statistics regarding social media platforms 82
2.4.5 Limitations and disadvantages 84
2.4.6 Future directions in the development of the internet and social media 84
7
2.5 Conclusions
85
Chapter 3. The market of youth tourism
20 82
3.1 The evolution of the youth tourism market 20 87
3.1.1 The evolution of the youth tourism market at an international level 87
3.1.2 The evolution of the youth tourism market at a national level
96
3.2 Tourism promotional campaigns 21 102
3.2.1 Governmental campaigns meant to promote tourism in Romania 102
3.2.2 Non-governmental activities 116
3.2.3 Promotional activities meant to promote youth tourism in Romania 120
3.2.4 Strategies for the development of tourism in Romania - Master Plan
2007-2026
120
3.3 Successful campaigns meant to promote youth tourism on global level 21 129
3.3.1 Example Australia 129
3.3.2 Example Germany
133
3.4 Specialists' proposal regarding the promotion of tourism 22 136
3.4.1 Promoting tourism in Romania 136
3.4.2 Promoting youth tourism in Romania
150
3.5 Conclusions
142
Chapter 4. Qualitative research regarding the information available in the online
environment about Romania as a tourist destination
23 145
4.1 Research methodology 23 146
4.2 Research findings 23 148
4.2.1 Web page analysis 148
4.2.2 Frequency analysis 151
4.2.3 Key-word analysis
154
4.3 Research limitations 24 157
4.4 Conclusions
158
Chapter 5. Quantitative research on: Attitudes and behaviors of young Internet
users regarding the consumption of tourism products and services.
25 159
5.1 Methodological considerations 25 159
5.1.1 Research hypothesis 162
5.1.2 Research objectives 163
5.1.3 Researched population 164
5.1.4 Sampling method 166
5.1.5 Validating the sample 167
5.1.6 Data collection
167
5.2 Synthesis of research results 26 168
5.3 Research results compared to the results obtained at a global level 27 173
8
5.4 Research limitations 27 175
5.5 Conclusions
175
Chapter 6. Marketing policies and strategies recommended to promote youth
tourism
28 179
6.1 Positioning Romania as a tourist destination 28 179
6.2 The product policy 28 180
6.3 The price policy 28 182
6.4 The distribution policy 29 184
6.5 Policies regarding personal,processes and physical evidence 29 186
6.6 The promotional policy using social media 29 187
6.7 Marketing plan for the social media platforms 30 193
6.7.1 Facebook 193
6.7.2 Twitter 198
6.7.3 Youtube 199
6.7.4 Tripadvisor 203
6.7.5 Interconnection of the social media platforms 203
6.7.6 Monitoring the activity and measuring the results
204
6.8 Conclusions
206
General conclusions 31 209
Personal contributions 213
Future research directions
217
References
38 219
Appendices 243
Appendix 1 The questionnaire of the quantitative research
Appendix 2 Descriptive statistics of the responses
Appendix 3 Summary of the thesis
Appendix 4 Curriculum Vitae (Romanian)
Appendix 5 Curriculum Vitae (English)
9
INTRODUCERE
Turismul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de
creștere. În prezent, există peste un miliard de oameni care călătoresc prin lume, estimând o
creștere de până la 1.8 miliarde în 2030
În ultimele decenii, turismul de tineret a devenit o parte din ce în ce mai importantă a
industriei turistice, datorită faptului că mulți tineri au început să călătorească mai des, și pe
distanțe mai mari. Organizația Mondiala a Turismului (UNWTO) împreună cu Confederația
Mondială a Turismului educațional și de tineret a estimat că 20% din cei 940 de milioane de
turiști care au călătorit în lume în anul 2010, au fost persoane tinere. Tinerii călători sunt
recunoscuți astăzi, ca fiind, vizitatori valoroși, care contribuie la dezvoltarea unei destinații, din
punct de vedere economic, social și cultural.
Analiza acestui subiect are o importanță majoră, deoarece acești turiști tineri vor deveni
în curând adulți, și membrii ai societății cu drepturi depline. Statisticile, arată că, atunci când
tinerii devin adulți, au tendința să urmeze aceleași tipare legate de turism, pe care le-au dezvoltat
în tinerețe.
Turismul de tineret are numeroase beneficii economice, sociale și culturale, printre care
se numără: sprijinirea producătorilor locali, contribuția la dezvoltarea activităților dintr-o zonă
anume, precum și promovarea înțelegerii între persoane care aparțin unor culturi diferite.
Din punct de vedere al ciclului de viață al destinației, și raportat la piața turistică
mondială, România se află în stagiul de introducere spre creștere, fiind o țară foarte potrivită
modelului alocentric, în care se poate încadra comportamentul turistic al tinerilor.
La nivel mondial, se recunoaște din ce în ce mai mult puterea pe care o are turismul de
tineret asupra dezvoltării economiei, ca atare, crește și numărul cercetărilor în acest domeniu.
Cele mai multe cercetări pe această temă fiind efectuate de către Confederația Mondială a
Turismului Educațional și de Tineret. Cu toate acestea, în România, până la ora actuală, au fost
dezvoltate foarte puține cercetări cu această temă, în ciuda faptului că, țara noastră este una
foarte potrivită acestui tip de turism, iar o abordare generală nu este una eficientă, deoarece
profilul lor diferă de cel al turiștilor maturi.
O caracteristică, a tinerilor, din punct de vedere a marketingului, este faptul că aceștia
resping metodele promoționale clasice, cea mai eficientă metodă pentru transmiterea mesajelor
de tip ”push” fiind prin intermediul internetului, mai exact prin social media. Motivul este acela
că aceștia atribuie o credibilitate foarte ridicată mesajelor venite din partea altor utilizatori, și
transmise prin astfel de platforme.
10
Social media este utilizată deja de către numeroase organizații din industria turistică
pentru promovarea unor destinații, produse și/sau servicii turistice. În România există foarte
puține cercetări privind utilizarea acestor platforme pentru promovarea turismului, și aceste
cercetări nu se referă la categoria turismului de tineret, ci la turism în general. Neexistând la ora
actuală strategii și politici pentru platformele social media care să aibă, ca scop, promovarea
turismului de tineret.
La motivația de a alege această temă se adaugă și pasiunea autoarei pentru călătorii,
făcând parte din publicul țintă al acestei lucrări. Cunoscând astfel, și prin experiență proprie, o
parte din dorințele și nevoile acestui segment.
Pornind de la aceste cunoștințe, subiectul tezei de doctorat, este promovarea României ca
destinație turistică în rândul tinerilor din țară și din străinătate. Ca și canal de comunicare cu
aceștia s-au ales platformele de social media, acestea fiind cele mai eficiente în transmiterea
mesajului către acest public țintă.
Astfel, obiectivul principal al lucrării este elaborarea unor politici și strategii de
marketing pentru promovarea turismului de tineret din România, prin intermediul platformelor
de social media.
Necesitatea realizării acestei lucrări constă în importanța pe care o are turismul de tineret,
și promovarea către acest segment prin platformele social media. Oportunitatea acestui studiu
constă în, faptul că, la ora actuală nu există cercetări sau strategii privind acest subiect.
Lucrarea de față este structurată în 6 capitole, primul începând cu clarificarea conceptului
turismului de tineret. Astfel, pe tot parcursul tezei, conceptul turismului de tineret se va referi la:
acele călătorii, cu o durată mai scurtă de un an, efectuate de către persoane cu vârste cuprinse
între 18 și 29 de ani, care sunt în totalitate sau parțial motivate de dorința de a experimenta alte
culturi, de a construi experiențe de viață, și/sau de a beneficia de oportunități de muncă și
învățare formale sau non-formale, în afara mediului obișnuit. La aceste caracteristici se adaugă și
faptul că tinerii călătoresc cu un itinerariu flexibil și buget strict.
Tot în primul capitol este tratată importanța economică, socială și culturală a turismului de
tineret, și principalele forme ale acestui tip de turism.
Capitolul 2 tratează conceptele teoretice ale marketingului turistic, și noțiunile teoretice
referitoare la comportamentul consumatorului în turism, adaptat la specificul turismului de
tineret. Deoarece strategiile dezvoltate în a doua parte a tezei se referă la social media, în acest
capitol este menționată importanța internetului în influențarea comportamentului
consumatorului, și o descriere a platformelor de socializare care vor fi amintite de a lungul
lucrării.
11
Capitolul 3 are ca scop, analiza pieței turistice de tineret la nivel național și internațional.
Cuprinde o trecere în revistă a activităților promoționale desfășurate în țară precum și două
exemple de strategii care au fost folosite cu succes, de către alte țări, pentru promovarea unei
destinații turistice în rândul tinerilor. Capitolul se încheie cu recomandările specialiștilor privind
promovarea turismului din România, care servesc ca și punct de plecare pentru elaborarea
strategiilor promoționale din capitolul 6 al acestei lucrări.
Pentru dezvoltarea unor strategii prin social media, este necesară cunoașterea imaginii
României care este transmisă la momentul de față turiștilor din străinătate, prin intermediul
platformelor online. Acesta va fi subiectul capitolului 4. Astfel, în acest sens, a fost realizată o
cercetare calitativă bazată pe observarea conversațiilor de pe internet, privind România ca și
destinație turistică. Această cercetare cuprinde informații preluate de pe 28 de siteuri
internaționale, însemnând peste 160 de pagini web, 2175 postări, și 5100 de comentarii ale
utilizatorilor. Pe baza acestora sunt stabilite informațiile menționate cel mai des despre țara
noastră precum și punctele tari și punctele slabe ale destinației.
În lipsa unor cercetări de marketing, privind turismul de tineret din România, și pentru
identificarea profilului turistic al tinerilor pentru care se vor adresa politicile și strategiile
promoționale prin social media, a fost necesară elaborarea unei cercetări cu tema: Opinii,
atitudini și comportamente ale tinerilor utilizatori de internet, privind consumul de produse și
servicii turistice.
Aceasta face parte din capitolul 5 al lucrării. A doua parte a capitolului cuprinzând o
comparație între comportamentul tinerilor din România, rezultat pe urma acestei cercetări și
statisticile obținute de către organizațiile mondiale la nivel internațional.
Ultimul capitol al tezei are ca subiect dezvoltarea politicilor și strategiilor de marketing
pentru promovarea turismului de tineret din România prin intermediul platformelor social media.
Cuprinde politicile de produs, preț, distribuție, personal, procese și evidența fizică, tratate din
perspectiva turismului de tineret și în concordanță cu politica de promovare. În cadrul acesteia,
este dezvoltat și un plan de marketing, potrivit celor mai populare 4 platforme de social media
utilizate în industria turistică, anume Facebook, Twitter, Youtube și Tripadvisor.
Capitolul se încheie cu descrierea metodelor și uneltelor prin care este posibilă măsurarea
rezultatelor activaților promoționale desfășurate în acest mediu.
Metodologia cuprinde studierea literaturii de specialitate, în special pentru elaborarea
capitolelor unu și doi, a bazelor de date secundare și studii de caz pentru analiza pieței din
capitolul trei. În culegerea datelor și a informațiilor, a jucat un rol important internetul, mediul pe
12
care s-a bazat cercetarea calitativă din capitolul patru și canalul prin care au fost strânse datele
primare referitoare la cercetarea cantitativă din capitolul cinci.
Planul de marketing și strategiile propuse, reprezintă un punct de vedere personal, și sunt
considerate un prim pas în utilizarea social media pentru promovarea turismului de tineret din
România.
Realizarea acestei lucrări nu ar fi fost posibilă fără îndrumarea, sprijinul și încurajarea
conducătorului tezei, domnul prof. dr. ec. Gabriel Brătucu, care m-a susținut pe parcursul celor 3
ani de doctorat și m-a ajutat ori de câte ori am întâmpinat dificultăți în atingerea obiectivelor
propuse. Sunt, de asemenea, recunoscătoare doamnei profesoare Elisabeth Pregler și domnului
profesor Ing. Ioan Turcin de la CAMPUS 02 University of Applied Sciences Graz, pentru
ajutorul și sprijinul acordat pe durata stagiului de cercetare. Aș vrea să mulțumesc, în egală
măsură, și celor care au făcut posibilă desfășurarea programului POSDRU 137.516.
13
1. CAPITOLUL 1 ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND TURISMUL DE
TINERET ȘI COMPONENTELE SALE
La nivel mondial, turismul ,ca și sector economic, este în continuă creștere cu o rată din
ce în ce mai mare. Până la sfârșitul anului 2030 s-a estimat o creștere de până la 1,8 miliarde de
călători, dintre care ponderea tinerilor va fi de 20%.
Acești tineri, nu doar că vor să contribui la dezvoltate turismului din punct de vedere
economic, vor reprezenta și cererea principală a pieței turistice odată ajunși la maturitate. Astfel,
cunoașterea trăsăturilor și caracteristicilor al acestui segment are importanță majoră.
1.1 Stadiul actual al cercetării
Turismul de tineret, ca ramură distinctă a turismului a fost studiată în literatura de specialitate
după anul 1990, până atunci fiind inclus în turismul general. După acest an, din ce în ce mai
mulți autori au început să se ocupe de acest subiect, studiind fluxul turistic reprezentat de către
tineri, previzionarea acestuia, precum și trăsăturile lor comportamentale vis a vis de călătorii. Ca
și arie geografică, acestea s-au referit la Marea Britanie, Franța, Germania, Australia, Noua
Zeelandă și unele regiuni din SUA.
La ora actuală există organizații care dezvoltă cercetări privind acest domeniu la nivel
regional (European) și global. Potențialul, caracteristicile și dinamica pieței turistice de tineret
fiind o preocupare din ce în ce mai importantă ale acestora.
Primele politici referitoare la turismul de tineret din România au apărut în anul 2001 într-un
raport dezvoltat de către Consiliul European privind tineretul. În cadrul acestui raport sunt
menționate acțiunile necesare care trebuie dezvoltate pentru dezvoltarea turismului de tineret din
țară.
Începând din anul 2008, autoarea Moisă Claudia Olimpia, a fost cea care a făcut primele
cercetări științifice privind acest domeniu în România, pin intermediul tezei sale de doctorat.
Publicând, de asemene, și numeroase articole referitoare la acest segment.
După anul 2006 cercetătorii au început să își îndrepte atenția către platformele se socializare,
care pot fi utilizate, în mod eficient pentru promovarea produselor turistice. Astfel, începând cu
acest an, din ce în ce mai mulți autori au dezbătut acest subiect care s-a referit la:
comportamentul consumatorului de aceste platforme, semnificația acestor platforme în
influențarea opiniei turiștilor, precum și analiza separată a platformelor precum Twitter,
Tripadvisor sau Facebook.
Există totuși necesitatea unor cercetări viitoare pentru explicarea și mai detaliată a
caracteristicilor unice pe care le are acest canal de comunicare.
14
1.2 Definirea conceptului de turism de tineret
Cea mai cunoscută și acceptată definiție a fost formulată de către Organizația Mondială a
Turismului, prezentând turismul ca fiind: “activități ale oamenilor care călătoresc și stau în locuri
din afara mediului lor obișnuit pentru mai mult de 24 de ore, dar nu mai mult de un an
consecutiv, cu scopul de recreere, afaceri, sau alte obiective.”
Conform definiției date de către Națiunile Unite “tineretul” este cel mai bine înțeles ca
fiind o perioada de tranziție de la dependența din copilărie la independența ca și adult și la
conștientizarea interdependenței între oameni ca membrii ai societății. Tineretul este un concept
mai amplu decât o grupă de vârstă stabilită. Cu toate acestea, vârsta este cel mai lande mâna
criteriu pentru a defini acest grup, mai ales când se face referire și la nivelul de educație și
disponibilitatea de pe piața muncii a acestuia.
Turismul de tineret în cadrul acestei lucrări este definită ca fiind totalitatea acelor
călătorii care, sunt efectuate de către persoane cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, cu o
durată mai mică decât un an. La baza deciziei de călătorie ale acestora se află dorința de a
experimenta alte culturi, de a construi experiențe de viață, și/sau de a beneficia de oportunități de
învățare formale sau non-formale, în afara mediului obișnuit.
Desigur, tinerii au propriile caracteristici care trebuie avute în vedere în momentul în care
se dorește o abordare a acestora din punct de vedere al marketingului. Printre aceste
caracteristici, principalele sunt, flexibilitatea, dorința de a căpăta experiențe noi, cunoașterea
diferitelor culturii, și dorința de a explora.
1.3 Importanța turismului de tineret
Liderii mondiali au recunoscut importanța turismului, ca fiind un motor al dezvoltării
economice sociale și culturale.
Este important de menționat faptul că turiștii tinerii de astăzi vor deveni turiștii adulți ai
viitorului. Datorită schimbărilor comportamentale influențate de către evoluția tehnologică,
socială și economică, tinerii de azi vor avea un profil diferit când vor crește, față de profilul
turistic al adulților de la ora actuală. Având astfel atitudini, opinii și comportamente diferite față
de aceștia. Prin înțelegerea nevoilor tinerilor, firmele din domeniu, vor reuși să dezvolte servicii
turistice care să satisfacă acest segment nu doar acum, ci și peste 10 ani, când aceștia vor
reprezenta piața turistică globală.
Guvernele din țările dezvoltate lucrează la dezvoltarea strategiilor pentru atragerea acestui
segment, prin oferirea unor facilități specifice destinate persoamelor care practică anumite
tipologii ale turismului de tineret (turism educațional, schimb cultural etc.)
15
Prin veniturile anuale de peste 180 miliarde de dolari, generate de către tineri prin
activitatea pe care îl generează anual, turismul de tineret contribuie la dezvoltarea economică
unei țări. Aceștia petrec vacanțe mai lungi decât ceilalți turiști, consumă produse locale,
călătoresc în orice perioadă a anului și explorează locuri care nu prezintă interes pentru alte
persoane.
Din punct de vedere socio – cultural, turismul de tineret ajută la înțelegerea propriei
culturi, ale culturilor străine, și la dezvoltarea personală a călătorilor.
Acești turiști aduc cu ei, energie creativă, și noutate locurilor pe care le vizitează, fiind
dornici să cunoască, să înțeleagă și să ajute dacă acest lucru este posibil.
S-a observat că, datorită acestor caracteristici, în orașele în care au fost organizate vacanțe pentru
tineri a scăzut nivelul delicvenței juvenile.
Turismul de tineret are potențialul de a unii oamenii din culturi diferite, promovând astfel
pacea și a înțelegerea reciprocă dintre oamenii din diferite regiuni ale pământului.
Importanța economică și socio-culturală a turismului de tineret justifică decizia de a
cerceta în amănunt al acest tip de turism.
1.3 Formele turismului de tineret
Turismul de tineret poate căpăta diferite forme precum: Turismul educațional,
Programele de voluntariat, Programele “work and travel”, Schimbul cultural, Turismul sportiv și
de aventură, turism de evenimente precum și Turismul de recreere.
Termenul de turism educațional se referă la: orice program prin intermediul căruia
participanții călătoresc într-o locație ca un grup, având ca scop primar angajarea în activități
educative asociate locației respective. Se compune din mai multe sub-categorii, cum ar fi
ecoturismul, turismul rural, schimburi de studenți între instituții de învățământ etc. Scopul său
este de a îmbunătății procesul educațional, de a îmbogății experiența educațională. Pe urma
practicării acestui tip de turism, studenții au devenit mai puțin materialiști, mai adaptabili, mai
independenți, precum și mai conștienți de propria lor cultură. Aceste schimburi sunt facilitate
prin intermediul programelor educaționale precum Leonardo, Socrates, Erasmus și Erasmus+.
Programele de voluntariat se referă la obiceiul tinerilor de a merge în călătorii organizate
pe durata cărora lucrează, oferindu-și munca în mod voluntar unor cauze care merită efortul lor,
efectuând în timpul liber și activități turistice la destinația gazdă. Participarea în activități de
voluntariat îi ajută pe aceștia să devină persoane mai bune, să fie recunoscători pentru ce au,
întorcându-se din această experiență cu un simț al empatiei și al moralității mult mai dezvoltat.
16
Programele work and travel sunt foarte similare cu cele de tip voluntariatl, diferența în
acest caz fiind statutul de angajat pe care îl dobândesc tinerii care participă la aceste programe, ei
fiind plătiți pentru munca depusă. La momentul de față, principala destinație pentru acest tip de
turism este SUA.
Schimbul cultural, presupune schimbul voluntar al studenților, artiștilor, atleților precum și al
altor persoane intre diferite țări. Scopul principal al acestor programe fiind promovarea propriilor
valori și cunoașterea modului de viață din alte țări. Aceste schimburi contribuie la dezvoltarea
unor relații pozitive cu ceilalți, înțelegerea diferitelor puncte de vedere, dezvoltarea cunoștințelor
și aptitudinilor specifice unei societăți multiculturale, spre care se îndreaptă populația lumii.
Turismul sportiv se referă la acele călătorii care implică observarea sau practicarea unui
sau mai multor sporturi în timpul sejurului. În strânsă legătură cu turismul sportiv se află
turismul de aventură, care poate fi definit ca o tipologie a turismului care implică explorarea unui
loc mai puțin frecventat de către turiștii de masă, având un nivel de risc mediu, necesitând, în
anumite cazuri, abilități speciale și o condiție fizică bună. Una dintre caracteristicile de bază
asociate cu turismul de aventură este „căutarea” intenționată a situațiilor riscante care implică o
doză de adrenalină datorită caracterului lor periculos cu care acestea sunt asociate de către
participanți.
Evenimentele sunt una dinte cele mai importante elemente motivaționale ale activitățile
turistice mai ales în cazul tinerilor. În unele cazuri, tinerii sunt dispuși să străbată distanțe foarte
mari, doar să poată participa la un anumit eveniment. În mod evident cu cât este mai atractiv un
evenimentul, cu atât sunt mai dispuși oamenii să parcurgă un drum mai lung. Atractivitatea
evenimentelor constă în faptul că, acestea nu sunt niciodată la fel, și niciodată nu pot fi reproduse
cu exactitate. De asemenea, este necesară prezența persoanei pentru a se putea bucura pe deplin
de experiență. În cazul tinerilor, turismul de evenimente se bazează pe organizarea concertelor,
evenimentelor sportive, și a evenimentelor de team building.
Turismul de recreere practicat de către tineri este reprezentată de acele persoane
independente, aventuroase, cu vârsta între 15 – 29 ani, care doresc să călătorească cu intenția de
a-și vizita prietenii și/sau familia. Aceste călătorii au ca scop odihna, distracția și recreerea, fără
ca tinerii să lucreze ca angajați sau pe bază de voluntariat. Fiind un grup compus din membrii
tineri, turiști care călătoresc în scop recreativ au un venit scăzut, fiind astfel foarte sensibili la
preț. Cu toate aceștia, sunt dispuși să cheltuie din bugetul lor pe anumite mofturi personale și pe
experiențe de neuitat.
17
2. CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂȚI ALE MARKETINGULUI ÎN DOMENIUL
TURISMULUI
Componenta de produs a marketingului turistic este semnificativ diferită de produsele clasice
care se pot atinge încerca și consuma. Pe lângă acest aspect, comportamentul consumatorului
serviciilor turistice are particularitățile sale, iar procesul de consum este de asemenea, diferit.
Din acest motiv, există necesitatea tratării separate ale acestor particularități. Fără o cunoaștere
detaliată a caracteristicilor serviciilor turistice este imposibilă crearea unor strategii și politici de
marketing care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite de către jucătorii din turism.
2.1 Caracteristicile serviciilor turistice
Fiind un serviciu, produsul turistic este caracterizat de: intangibilitate, inseparabilitate,
eterogenitate și perisabilitate.
Din punct de vedere al cererii, este un produs cu o cerere rară, necesitând o cercetare riguroasă
înainte de a lua decizia de cumpărare.
Pentru dezvoltarea unor strategii, este necesară cunoașterea comportamentului
consumatorului tânăr de servicii turistice, a modelelor comportamentale ale acestuia, precum și a
elementelor care stau la baza motivației de a călători.
2.2 Comportamentul consumatorului de servicii turistice
În luarea deciziilor referitoare la practicarea turismului, tinerii iau în calcul diferiți factori
pentru planificarea sejurului precum: data plecării și durata șederii, țara/localitatea de destinație,
modalitatea de rezervare, tipul serviciilor turistice oferite, prețul produsului turistic etc.
Unul dintre cele mai reprezentative modele decizionale, adaptate pe turism, a fost
dezvoltat în 2001 de către Middleton și Clark. Acesta este bazat pe 4 componente interactive,
având ca element central caracteristicile cumpărătorului și a procesul decizional.
Conform modelului, decizia de a călătorii, are la bază motivațiile și nevoile turiștilor
împreună cu capacitatea presupusă a destinației turistice de a satisface aceste nevoi. Aceste
elemente sunt balansate de către determinații care vor facilita sau vor constrânge diferitele
opțiuni. Trebuie reținut desigur, că fiecare segment de piață are motivații și așteptări diferite.
Datorită intangibilității, și investiției semnificative pe care o implică achiziționarea
produsului turistic, procesul de informare care precedă procesul decizional are o importanță
majoră în influențarea consumatorului. Cel mai des informațiile legate de călătorii fiind adunate
de pe internet și de la prieteni și cunoscuți.
18
După încheierea procesului decizional privind alegerea unei destinații turistice, este
necesară observarea comportamentului turiștilor la destinația aleasă. Acest comportament poate
fi încadrat în diferite, modele comportamentale identificate de către Robert Lanquar. Dintre
acestea cele potrivite tinerilor turiști sunt: turistul nomad și turistul itinerar. Din punct de vedere
psihologic, Plog a identificat în 1974 două dimensiuni: turiști psihocentrici și turiști alocentrici,
cel de al doilea fiind potrivit tinerilor. Pe baza modelului alocentric, Plog a determinat alte 4
modele de consum, anume: Exploratorul, Aventurosul, Grupatul, Ghidatul.
Procesul decizional este influențat de imaginea și brandul destinației, care este considerat
punctul de plecare pentru formarea strategiilor referitoare la poziționare și repoziționare a
produsului turistic pe o anumită piață și a formării brandului destinației turistice.
Comportamentul consumatorului este intens influențat de către informațiile prezente pe
internet, element care trebuie luat în considerare la dezvoltarea strategiilor de marketing.
2.3 Abordări strategice ale mixului de marketing
Acest capitol tratează elementele mixului de marketing. Având în vedere că obiectivul
lucrării constă în dezvoltarea unor politici și strategii de marketing menite să promoveze turismul
de tineret din România, abordările teoretice privind celelalte componentele ale mixului au fost
prezentate prin prisma elementelor care au legătură directă cu promovarea.
Produsul turistic, ca de altfel orice produs, trebuie creat în așa fel încât acesta să vină în
întâmpinarea nevoilor și dorințelor consumatorului. Din perspectiva marketingului, poziționarea
și ciclul de viață al produsului sunt elemente esențiale, deoarece întregul proces promoțional va
fi construit pe acestea. Este important de menționat faptul că, raportat la piața turistică mondială,
la momentul de față, România ca destinație turistică, se află în stagiul de introducere spre
creștere al ciclului de viață al produsului. Acest stagiu fiind foarte potrivit tipologiei
comportamentele Alocentrice. În dezvoltarea mesajului de marketing, în cazul prețului trebuie
pus un accent special pe relația dintre prețul cerut și beneficiile care vor fi obținute pe urma
investiției.
Promovarea, cuprinde 5 elemente majore, care sunt adaptate și combinate în funcție de
profilul publicului țintă, tipologia produsului, scopul campaniei, situația pieței și bugetul dedicat
promovării. Astfel putem vorbi despre: reclamă, vânzare personală, relații publice, marketing
direct și promovarea vânzărilor.
Natura serviciilor turistice a contribuit la dezvoltarea unu sistem de distribuție care include
consorții, parteneriate, sisteme directe de rezervare, precum și vânzarea prin tour operatori sau
agenții de turism. Și în cazul acestui element, internetul joacă un rol important. Datorită
19
internetului numeroși prestatori de servicii turistice își vând produsul fără intermediari,
permițând turiștilor să facă rezervări directe.
La elemente ale mixului de marketing, menționare aterior, se adaugă personalul, evidența
fizică și procesele.
2.4 Internetul în promovarea produsului turistic
Cu creșterea numărului utilizatorilor de internet, a crescut și numărul utilizatorilor de social
media, a cărei influență este din ce în ce mai mare în procesul decizional referitoare la alegerea
unei destinații turistice și rezervarea structurilor de cazare de la destinația respectivă. Astfel, atât
firmele prestatoare de servicii, cât și organizațiile care au ca scop îmbunătățirea turismului dintr-
o anumită zonă, consideră social media ca fiind o modalitate de comunicare foarte importantă.
Creșterea dramatică, în ultimii ani, a platformelor de socializare precum Facebook,
Twitter și YouTube fiind simțită, din ce în ce mai mult, și în sectorul turistic. Mai exact, la
nivelul populației globale, există peste 2 miliarde de persoane care sunt activi în mod constant pe
platformele de social media.
Impactul mesajelor distribuite pe aceste rețele, de către turiști, este unul puternic,
deoarece aceștia nu relatează doar informații pure ci comunică emoțiile pe care le-au trăit la
destinațiile respective și gândurile pe care le-au avut.
Din punct de vedere financiar, s-a estimat că informațiile transmise de către turiști prin
platformele social media, au contribui la generarea unui venit anual de peste 10 miliarde de
dolari prin rezervări online.
În cadrul acestei lucrări au fost prezentate cele mai populare platforme de social media
din Europa, care sunt folosite pentru promovarea turismului, anume: Facebook, Twitter, Youtube
și Tripadvisor.
Ca orice metodă de promovare, și social media are anumite limitări și dezavantaje, precum:
cuantificarea dificilă a rezultatelor, refuzul anumitor persoane de a utiliza aceste platforme,
necesitatea unei comunicări prompte etc.
Se consideră că, pe viitor, recomandările online ale liderilor de opinie va depăși semnificativ
puterea oricărei alte unelte de marketing. Astfel, companiile vor pune accent pe identificarea și
compensarea acelor persoane care sunt percepute ca și lideri de opinie, cu care vor crea
parteneriate.
20
3. CAPITOLUL 3 PIAȚA TURISMULUI DE TINERET
Piața turistică de tineret a avut o evoluție similară cu cea a turismului general. Fiind mult mai
dezvoltat în țările avansate decât în cele în curs de dezvoltare.
3.1 Evoluția pieței turistice de tineret
Dezvoltarea politicilor și strategiilor de marketing trebuie să ia în calcul evoluția pieței turistice
de tineret. Mărimea și caracteristicile viitoare a acestei piețe, se poate stabili doar pe baza
evoluției sale de până acum, atât la nivel mondial cât și local.
Conform cercetărilor referitoare la piața turistică de tineret la nivel mondial, de poate
concluziona că Tinerii călătoresc având ca principal scop plăcerea, chiar daca se observă o
creștere a turismului educațional și a celui în interes profesional.
Datorită numărului crescut de facilitați disponibile, turiștii tineri capătă din ce în ce mai multă
experiență, ajungând sa viziteze în medie 10 tari de-a lungul vieții.
Procesul de planificare a unei calatorii devine mai complex, turistul tânăr ajungând sa folosească
în medie 9 surse de informare, din care sursa principală este internetul, acesta fiind așadar cel
mai eficient canal de promovare.
Este de asemenea, foarte important faptul că acest segment manifesta o sensibilitate financiara
crescută. Totuși, în funcție de durata călătoriilor, sumele medii cheltuite au ajuns la 3000 de
euro, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea afacerilor locale legate de turism.
Aceste informații fiind utile pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor bazate pe
dinamica acestei piețe.
La nivel național, deoarece, nu există date specifice despre piața turismului de tineret, au
fost adaptate informațiile referitoare la piața turistică generală la cea a segmentului de tineret.
Astfel, se poate concluziona, că aceasta are o tendință descrescătoare, în ciuda faptului că
numărul unităților de cazare dedicate acestui domeniu este în creștere. Acest lucru arată că unii
jucători ai pieței turistice au început să recunoască potențialul turismului de tineret. Pentru a
obține o dezvoltare semnificativă în acest domeniu, în principal trebuie să se pună mai mult
accent pe strategiile de îmbunătățire a indicelui de utilizare a capacității de cazare turistică pe
termen lung.
21
3.2 Campanii pentru promovarea turismului
Pentru a putea crea o strategie promoțională viitoare, este necesară studierea activităților
promoționale realizate până la ora actuală. Acest lucru fiind important deoarece, lipsa unei
continuități în mesajul promoțional transmis către potențiali turiști va duce la crearea unei
imagini ambiguu în mintea acestuia.
Astfel, sunt analizate campaniile guvernamentale și non guvernamentale desfășurate în
România, cu scopul de a promova turismul. Turismul de tineret fiind inclus în grupul țintă
general, prin urmare, campaniile discutate în continuare având impact și asupra lor.
Conform analizelor, privind acest subiect, se poate spune că România nu are o strategie
continuă privind promovarea turismului, neexistând o continuitate în mesajele promoționale
transmise, iar majoritatea acțiunilor promoționale guvernamentale nu au fost cu succes.
Una dintre cele mai eficiente campanii fost cea lansată de Gândul, prin colaborare cu grupul
GMP, având titlul “Why don't you come over?” (De ce nu veniți la noi), adresată britanicilor. La
această campanie sa adaugă și promovarea prin jocul Second Life, în care Bucureștiul este una
dintre cele mai vizitate destinații virtuale. Sunt menționate de asemenea, și câteva târguri
organizate cu scopul de a promova produsele turistice către tineri.
Organizația Mondială a Turismului, a dezvoltat Masterplanul pentru turismul național, pe
perioada 2007 – 2026, document în care se pune accent și pe dezvoltarea turismului de tineret,
împreună cu obiectivele turistice care se recomandă a fi promovate și descrierea mixului de
marketing potrivit țării.
3.3 Campanii de succes pentru promovarea turismului de tineret la nivel mondial
Cu toate că in România nu s-a pus un accent special pe atragerea tineretului, alte țări au
recunoscut potențialul acestui segment și au dezvoltat campanii de succes destinate acestui tip de
turism. Această parte a lucrării prezintă astfel campaniile dezvoltate de către 2 țări care au cel
mai mare flux de turiști tineri, la nivel mondial.
Australia s-a promovat prin oferirea celui mai bun loc de muncă din lume unor tineri,
având responsabilitatea de a face cunoscută o zonă din Australia, în timp ce germanii s-au
concentrat pe oferirea unei aplicații turistice care poate fi accesată prin intermediul unor
hotspoturi gratuite puse la dispoziția tinerilor turiști. Această aplicație a fost completată și de
către o pagină web interactivă care să permită atât localnicilor cât și turiștilor să își împărtășească
experiențele și recomandările referitoare la călătorii.
22
3.4 Propuneri ale specialiștilor pentru promovarea turismului
Fiind un subiect foarte discutat, numeroși autori au studiat promovarea turismului din
România, contribuind la rândul lor, cu propuneri pentru îmbunătățirea acestuia.
Autorii Pălăiaș și Cotârlea consider că printre elementele de interes și branding a țării pot
fi incluse în primul rând arta, cultura, gastronomia, arhitectura istoria și peisajele minunate pe
care le oferă țara. Nedelea și Stoleriu consider că un traseu turistic Dracula ar contribui la
exotizarea României ca destinație turistica, și ar putea atrage turiștii din vest. Acest personaj
nefiind exploatat corespunzător din cauza atitudinii indecise din partea autorităților din turism
față de el. Toate eforturile promoționale trebuie să fie sprijinite prin intermediul campaniilor bine
coordinate, de către organele autorizate și de către entitățile juridice care joacă un rol important
în construirea și consolidarea brandului Românesc. Iordache C. Consideră că cel mai bun curs
de acțiune pentru atragerea turiștilor este de a organiza evenimente care să atragă vizitatori care
altfel nu ar veni. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de conferințe, expoziții, excursii si
alte evenimente speciale.
Cu toate că majoritatea recomandărilor subliniază importanța dezvoltării unei campanii
promoționale care să aibă un public țintă bine stabilit, nu unul general, foarte puțini autori au
menționat sugestii care să vizeze tinerii în mod specific.
Un autor care a luat în considerare dezvoltarea acestui sector, este Claudia Olimpia
Moisa care a recomandat introducerea unor reduceri pe baza unui sistem de carduri, publicarea
unor ghiduri destinate tinerilor, crearea programelor pentru tineri dezavantajați, diversificarea
produsului turistic, modernizarea infrastructurii de cazare și transport, crearea parcurilor
tematice, încurajarea voluntariatului etc.
23
4. CAPITOLUL 4 CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND INFORMAȚIA
DISPONIBILĂ DESPRE ROMÂNIA, CA DESTINAȚIE TURISTICĂ, ÎN
MEDIUL ONLINE
Conform literaturii de specialitate, social media ar trebui să facă parte din strategia de
comunicarea a oricărei firme din industria turistică.
Consumatorii sunt obișnuiți să publice pe internet părerile lor, și să pornească discuții pe tema
acestora. Astfel, primul pas pe care orice organizație ar trebui să îl facă în dezvoltarea strategiei
de online media, este să analizeze ce se vorbește deja pe internet despre destinația respectivă, și
să dezvolte strategii și politici pornind de la imaginea care este deja formată.
Pentru a înțelege mai bine imaginea pe care țara noastră o are (și imaginea care este
prezentată potențialului turist străin), în mediul online, scopul lucrări de față este să analizeze
informațiile despre România, ca destinație turistică, disponibile pe principalele siteuri și
platforme turistice străine care activează la nivel mondial.
4.1 Metodologia cercetării
Pentru realizarea acestei analize s-a apelat la metoda observației naturale, ca tehnică a
cercetărilor calitative. Deoarece în cazul acestei cercetări observăm activitățile din mediul online
al unui grup (utilizatorii de internet) ne referim la observație netnografică.
Pentru aceasta cercetare au fost colectate date de pe un număr de 28 de siteuri web
internaționale. Aceste pagini fiind disponibile în limba Engleză, o limbă cunoscută de
majoritatea tinerilor și utilizată cel mai des în căutările cu caracter turistic.
Pentru a obține o imagine generală, au fost analizate cele mai populare 3 site-uri de
planificare turistică după care, informațiile obținute din celelalte siteuri au fost procesate folosind
un software de analiză calitativă a datelor. Imaginea de ansamblu a României, ca destinație
turistică prezentată în mediul online, a fost construită pe baza a două categorii de cuvinte cheie:
cuvinte cheie pozitive (de exemplu, bun, bucuros, satisfăcut, minunat, recomand etc...) și cuvinte
cheie negative (de exemplu, rău, oribil, niciodată, urât, periculos etc...).
4.2 Rezultatele cercetării
Pe baza cercetării calitative se poate concluziona că, cele mai apreciate aspecte ale
României sunt priveliștile naturale, orașele istorice, zonele rurale si mâncarea preparata cu
ingrediente naturale. Este de asemenea, foarte cunoscută povestea lui Dracula și cei mai mulți
dintre turiști sunt motivați de aceasta ca să viziteze țara noastră.
24
Fotografiile prezente pe rețele sociale promovează în mod foarte eficient peisajele
romanești și au un impact pozitiv asupra privitorilor.
Aspectele cele mai neplăcute gravitează in jurul faptului că străinii nu considera România
o țară foarte sigură. Ei se arată îngrijorați în privința țiganilor care li-ar putea jefui, care ar putea
profita de ei și chiar le-ar putea face rău; mai mult decât atât, unii străini nu disociază românii de
rromi.
Alte aspecte, prezentate mai ales pe siturile guvernamentale locale și în cadrul ghidurilor
virtuale sunt câinii comunitari, pericolul de a fi înșelați de șoferii de taxi și problema drumurilor
cu găuri în asfalt și slab semnalizate.
Aceste aspecte negative sunt în mare parte prezentate de persoane care nu au vizitat țara
și care au slabe cunoștințe despre ea. Majoritatea turiștilor care au fost în România se declară
mulțumiți de experiența trăita și vorbesc de bine despre ea. Ei recunosc și admit existența
aspectelor negative dar, în calitate de turiști, nu le consideră atât de problematice cum sunt
prezentate a fi. Cu o informare adecvată înaintea vacanței și cu așteptări bine setate, experiența
de turist în România va fi foarte plăcută si mulțumitoare.
In urma acestui studiu, pentru promovarea României, ar trebui sa se pună mare accent pe
clarificarea aspectelor legate de siguranța personală și a bunurilor, promovând în același timp
atracțiile turistice ale țării prin fotografii.
4.3 Limitele cercetării
Principalele limitări ale acestei cercetări pot fii: includerea exclusivă a siteurilor în limba
Engleză, lipsa punctului de vedere acelor turiști care nu participă în mod activ în exprimarea
propriilor opinii, neincluderea paginilor care nu sunt foarte bine clasate pe căutările online și
interpretarea greșită a contextului în care apar cuvintele cheie analizate.
25
5. CAPITOLUL 5 CERCETARE CANTITATIVĂ CU TEMA OPINII, ATITUDINI
ȘI COMPORTAMENTE ALE TINERILOR UTILIZATORI DE INTERNET,
PRIVIND CONSUMUL DE PRODUSE ȘI SERVICII TURISTICE.
Deoarece politicile și strategiile de marketing destinate promovării turismului de tineret
în mediului online, care urmează să fie elaborate în această teză, trebuie să se plieze pe profilul
comportamental al turistului tânăr, în cercetarea cantitativă s-a pus un accent deosebit pe
identificarea acestui profil. Acest lucru este necesar deoarece există foarte puține studii în
România care abordează acest subiect.
Pentru determinarea profilul-aui turistic al tinerilor s-a apelat la cercetarea în rândul celor
care utilizează internetul, deoarece majoritatea tinerilor, petrec o mare parte a timpului lor în
mediul online. Comunicarea cu ei prin acest canal fiind unul foarte eficient. Pe lângă acest
aspect, politicile și strategiile de marketing care sunt dezvoltate în capitolul următor al acestei
teze vizează promovarea prin social media, datorită eficienței menționate anterior ale acestor
platforme.
5.1 Considerații metodologice
Pentru realizarea cercetării cantitative, s-a apelat la ancheta de tip sondaj, folosind un
chestionar în format electronic, aplicat online prin intermediul unei platforme web.
Populația cercetată este compusă din utilizatorii de internet cu vârsta între 18 - 29 ani.
Cunoașterea exactă a numărului de utilizatori de internet cu vârsta cuprinsă în intervalele de mai
sus este imposibilă, astfel mărimea exactă a populației cercetate este una necunoscută.
Din acest motiv, nu s-a putut apela la o metodă de eșantionare aliatoare. S-a ales metoda
eșantionării de tip „bulgăre de zăpadă” și metoda eșantionării pe bază de voluntariat.
Apelând la metodele de eșantionare de mai sus, nu s-a putut determina în prealabil
mărimea finală a eșantionului. Cu toate acestea s-a dorit obținerea a câtor mai multe chestionare
completate de la persoanele care să încadrează în intervalul de vârstă cercetat.
Linkul aferent chestionarului în format electronic, a fost trimis prietenilor, colegilor și
cunoscuților cu rugămintea să îl distribuie mai departe la cunoștințele lor, fiind și postat pe
rețelele de socializare și pe siteuri ale unor comunități turistice.
Perioada de colectare a datelor a fost de aproximativ o lună, în perioada 3 septembrie
2014 – 8 octombrie 2014, timp în care au completate 401 de chestionare valide.
26
5.2 Sinteza rezultatelor cercetării
Cu toate că tinerii au destul de mult timp la dispoziție, majoritatea (48,6% dintre
respondenți) efectuează 1-2 călătorii pe an în scop turistic.
Tinerii preferă cel mai mult litoralul, precum a fost presupus și în ipotezele cercetării. Cu
toate că respondenții fac mai multe călătorii în țară, majoritatea (78,8%) au călătorit măcar o dată
în străinătate.
Motivația principală a celor care aleg călătoriile în străinătate este varietatea și noutatea
pe care le-o oferă o țară nouă, împreună cu un raport calitate – preț mai benefic
Majoritatea celor care aleg să nu plece în străinătate, fac acest lucru deoarece situația
financiară nu le permite. O altă motivație foarte des menționată a respondenților este faptul că
România oferă numeroase atracții turistice care merită să fie vizitate, împreună cu faptul că
proximitatea acestor atracții reprezintă un avantaj față de destinațiile din străinătate, permițând
șederi de scurta durată (de exemplu pentru weekend).
Cu cât au vârsta mai apropiată de 18 ani, respondenții pun cu atât mai mult accent pe
flexibilitatea în timpul unui sejur, dând scorul 5 acestui aspect (de pe o scală de la 1 la 5, unde 1
reprezintă importanță foarte mică iar 5 o importanță foarte mare) iar 77,8% dintre respondenți
preferând să își compună singuri pachetul turistic.
Respondenții călătoresc cu scopul de a se recrea și de a se distra, iar decizia pentru o
destinație turistică este puternic influențată de elementul financiar.
Faptul că aceștia pun accent pe recreere și pe distracție se reflectă și din distribuția
bugetului destinat călătoriilor, aceștia fiind dispuși să cheltuie 30% din suma totală alocată
pentru astfel de activități, dorind să reducă pe cât posibil cheltuielile pe transport, masă și cazare.
Cu toată că nu sunt dispuși să cheltuie foarte mult pe transport, tinerii aleg să călătorească
în preponderență cu autoturismul. Această modalitate de transport permite multă flexibilitate și
se dovedește a fi ieftină în momentul în care călătoria se face în grup. Preferința de a călători în
grup, a reieșit foarte clar din cercetare, deoarece 59,9% dintre respondenți au declarat că preferă
călătoriile în acest mod. Această preferință poate avea legătură și cu opțiunea de a se caza la
Cabana/Vilă/Pensiune.
Principala sursă de informare a respondenților este internetul, 78,8% dintre ei alegând să
se documenteze despre o destinație turistică de pe siteurile oficiale. Ca întotdeauna, opinia
prietenilor și a familiei joacă un rol extrem de important în alegerea destinației; evidențiază
importanța ”clientului mulțumit„ care prin recomandare poate atrage mai mulți turiști. Varianta
”online„ a sfaturilor primite de la familie și prieteni sunt reprezentate de către bloguri și rețele
sociale, surse de consultate de aproape 50% dintre respondenți. Astfel promovarea pe aceste
27
canale (siteuri oficiale, bloguri/rețele sociale) poate fi considerată eficientă. Agențiile de turism
au cea mai mică popularitate în rândul tinerilor utilizatori de internet, doar 20% dintre
respondenți apelând la acestea.
Internetul joacă un rol important și în rezervarea unității de cazare, mai mult de jumătate
dintre respondenți apelând la site-ul unității de cazare și 43,6% la site-uri de cazare/ticketing.
Acest lucru subliniază importanța existenței unui site al unității care să permită rezervarea
online, precum și prezența pe siturile de cazare.
Peste jumătate dintre respondenți au declarat că au beneficiat de reduceri destinate
tinerilor și studenților, cea mai utilizată fiind cel pe transportul feroviar.
Cele mai apreciate atracții turistice, din punctul de vedere al respondenților, sunt munții și
pădurile, cu toate că aceștia preferă cel mai mult vacanțele de pe litoral.
5.3 Rezultatele cercetării în comparație cu rezultatele obținute la nivel mondial
La o comparație între obiceiurile comportamentale ale tinerilor din România și celor din
străinătate, se poate observa o diferență semnificativă privind experiența turistică a acestora,
tinerii din străinătate vizitând în medie, 10 țări, iar durata și frecvența călătoriilor, fiind mult mai
mare. Se poate observa astfel, că turismul nu face parte încă din stilul de viață al tinerilor din
România, cu toate că acestea ar fi dispuși să călătorească mai mult dacă ar avea un venit mai
mare.
Mijlocele de transport utilizate de către tineri diferă, cei din străinătate preferând să
apeleze cel mai des la autobuz, după care la autoturism. În cazul tinerilor din România,
autobuzul este folosit de către foarte putini dintre tineri pentru a călători, ei preferând
autoturismul.
Trebuie menționat faptul că durata sejurului diferă semnificativ, acesta fiind 58 zile în
cazul tinerilor din străinătate în comparație cu 7 zile în cazul tinerilor din România
Aceste elemente distincte trebuie luate în considerare în adaptarea politicilor și
strategiilor de marketing in funcție de publicul vizat. (național sau internațional).
4.4 Limitele cercetării
Principala limită a acestei cercetări este aceea că rezultatele nu pot fi extrapolate la
nivelul întregii populații cercetate. La acesta se adaugă alte limite posibile, precum: interpretarea
greșită a unor întrebări în lipsa operatorului de interviu care ar putea să clarifice aspectele
neclare, lipsa motivației și atenției sporite în oferirea răspunsurilor care pot fi superficiale sau
incomplete.
28
CAPITOLUL 6. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING RECOMANDATE
PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE TINERET
Acest capitol are ca obiectiv principal propunerea unor politici și strategii de marketing care
pot fi folosite pentru promovarea tătismului de tineret din România, atât în rândul tinerilor din
țară cât și în celor din străinătate.
6.1 Poziționarea României ca destinație turistică
În cazul tinerilor turiști, pot fi abordate două strategii de poziționare diferite, una destinat
tinerilor din țară și una destinată celor din străinătate.
În fața tinerilor străini, România poate fi poziționată, pe baza personajului lui Dracula,
dar cu accentul pe alte atracții decât mitul. Astfel se poate sublinia că România are și alte
obiective turistice decât Castelul Bran, care pot fi la fel de atractive sau chiar mai atractive ca
acesta.
O altfel de poziționare, tot pentru segmentul turiștilor străini, poate fi realizată prin
intermediul costurilor relativ mici la evenimente și petreceri.
Pentru tinerii din țară, poziționarea se poate face conform ideologiei de a-și cunoaște mai
întâi propria țară, și ca fiind destinația ideală pentru vacanțele scurte care implică un buget total
mai redus.
6.2 Politica de produs
Produsul turistic, potrivit tinerilor, include: turismul montan, sportiv și de aventură, la care se
adaugă și turismul de evenimente. Prima categorie este susținută de profilul aventuros al tinerilor
și mediul potrivit pentru practicarea acestui tip de turism. Turismul de evenimente, cu accentul
pe entertainment , este potrivit tinerilor deoarece, aceștia caută și sunt dispuși să cheltuie bani pe
distracție în timpul călătoriei, mai exact cea mai mare parte a bugetului de călătorie fiind destinat
acestui element.
6.3 Politica de preț
Conform cercetărilor, tinerii prezintă cea mai mare sensibilitate față de prețul serviciilor
turistice, din cauza venitului redus de care dispun. Astfel, prețul pentru un sejur de 7 zile nu este
indicat să depășească 550 Euro în cazul tinerilor din țară, respectiv 350 Euro în cazul tinerilor
din străinătate. Pentru a păstra prețurile cât mai atractive tinerilor, jucătorii din turism trebuie să
apeleze la strategii de ajustare a prețurilor precum: rabatul, bonificația, prețurile promoționale,
strategia prețurilor diferențiate, prețul psihologic și vânzarea la pachet.
29
6.4 Politica de distribuție
Tinerii sunt reticenți când vine vorba de efectuarea unor rezervări prin intermediul
agențiilor de turism, din acest motiv canalul potrivit pentru distribuția produselor turistice către
tineri este internetul prin care se poate face o distribuție directă. Eventualii intermediari din acest
proces pot fi motoarele de căutare pentru serviciile turistice, precum și site-uri de cazare și
ticketing.
Personalul turistic trebuie să fie onest, deschis, prietenos și informal, tinerii având deschidere
către comunicare și către legarea unor prietenii cu aceștia.
6.5 Politicile privind personalul, procesele și evidența fizică
Componenta referitoare la personal, a mixului de marketing este una importantă pentru
tinerii turiști. Aceștia fiind deschiși către cunoașterea oamenilor, caută să lege prietenii chiar și
cu personalul din turism. Astfel pentru a fi pe măsuță așteptărilor, personalul trebuie să fie
deschis, prietenos și informal.
În cazul turismului de tineret, și nu numai, se pot diferenția două șiruri de procese
semnificative. Procesul achiziționării serviciilor și procesul de consum al acestora.
În cazul tinerilor, există numeroase situații în care procesul de consum este îmbinat cu procesul
de achiziție, atunci când turistul are un itinerar mai lung pe care nu l-a planificat în detaliu
înainte de plecare.
Pentru tinerii, care sunt din ce în ce mai interesați de mediul virtual, evidența fizică nu
reprezintă un factor foarte important.
6.6 Politica de promovare prin social media
Tinerii resping tehnicile promoționale clasice, astfel, o metodă eficientă de promovare a
produselor turistice către tineri este oferirea prin intermediul internetului a informației exacte, în
momentul în care acesta este în stadiul de căutare al procesului decizional.
Unul dintre cele mai acceptate canale de către tineri este social media, datorită prezenței
prietenilor și cunoscuților pe aceste platforme, și datorită timpului îndelungat pe care tinerii îl
petrec pe acestea.
Mesajul transmis prin intermediul acestor platforme trebuie să fie în primul rând creativ,
transparent și sincer, compus într-un limbaj colocvial, asemănător cu cel al tinerilor. O metodă
foarte eficientă de promovare a unei locații este prin „crearea unei povești„ în jurul obiectivelor
și destinațiilor turistice. Aceste povești pot fi și întâmplările de călătorie ale unor turiști sau a
30
unei celebrități recunoscute și admirate de către tineri, care este invitată să viziteze țara și să
împărtășească povestea sa de călătorie prin intermediul platformelor de socializare.
Mesajele create, trebuie distribuite în funcție de cerințele utilizatorilor și interesul acordat de
către aceștia. Astfel spontaneitatea și adaptabilitatea specialiștilor în marketing joacă un rol
important în activitatea de pe aceste platforme.
Promovarea folosind aceste metode este o strategie de termen lung, care începe prin crearea
bazei de fani, și construirea credibilității prin oferirea unor informații de real folos utilizatorilor.
După acest pas, marketerii pot apela la campanii de promovare pe care le lansează pe aceste
platforme.
După construirea credibilității, platformele social media pot fi folosite și pentru evitarea
unor eventuale neplăceri și corectarea unor imagini negative, precum problema Romilor, câinilor
vagabonzi, taxiurilor ”periculoase„ din București etc..
6.7 Planul de marketing pentru platformele social media
În cadrul acestei lucrări s-a ales detalierea planului de marketing pe cele mai populare
platforme de social media din Europa, care au fost utilizate în majoritatea cazurilor de către
organizații și companii din industria turistică și anume: Facebook, Twitter, Youtube și
Tripadvisor.
Primul este utilizat în mod principal pentru împărtășirea experienței turistice din România, al
doilea pentru informarea continuă și în timp real a turiștilor, a treia pentru prezentarea
destinațiilor și atracțiilor, în timp ce al patrulea pentru clarificarea unor informații negative
privind țara, ca și destinație turistică. Desigur aceste platforme trebuie să fie conectate între ele,
și trebuie utilizate pentru a se promova reciproc.
Procesul promoțional efectuat prin intermediul platformelor social media trebuie măsurat
și monitorizat în permanență. Acest lucru este facilitat prin existența programelor specializate în
acest sens.
31
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUȚII PERSONALE. DIRECȚII VIITOARE DE
CERCETARE.
Concluzii generale
Turismul ca și sector al economiei globale, este în continuă creștere și dezvoltare. Până la
sfârșitul anului 2030 se estimează că vor fi 1,8 miliarde de călători la nivel mondial, dintre care
36 milioane turiști tineri. Acești turiști ajungând la maturitate vor reprezenta principala cerere a
pieței turistice. Astfel studierea acestui segment are o importanță economică, datorită veniturilor
pe care le pot genera la momentul de față cât și datorită celor pe care le vor genera la maturitate
și socio – culturală datorită stilului de călătorie al tinerilor.
În cadrul acestei teze, este descris și definit conceptul turismului de tineret și al tinerilor, făcând
referire la acest segment ca fiind persoane cu vârsta cuprinsă între 19 și 29 de ani având
caracteristici turistice precum: flexibilitatea, dorința de a căpăta experiențe noi, cunoașterea
diferitelor culturi, dorința de a explora și dorința de a călători cu un buget redus.
În literatura de specialitate, a fost recunoscută importanța acestui segment, primele
cercetări fiind efectuate la începutul anilor 90, ajungând astfel să fie preocuparea mai multor
autori, principalele cercetări la nivel mondial fiind efectuate de către Organizația Mondială a
Turismului și Confederația Mondială a Turismului Educațional și de Tineret. În România această
temă a fost abordată în teza de doctorat a autoarei Claudia Moisă.
Deoarece cea mai eficientă metodă de comunicare cu tinerii este prin social media, în
primul capitol sunt trecute în revistă și cele mai importante cercetări privind utilizarea social
media pentru promovarea turismului. Cercetările încep din anul 2006. Capitolul se încheie cu
descrierea tipologiilor turismului de tineret.
Al doilea capitol se bazează pe prezentarea teoretică a conceptelor specifice marketingului
turistic. Fiind menționate astfel, particularitățile produsului turistic, elemente ale
comportamentului consumatorului tânăr, importanța procesului de informare și planificare
aferent procesului decizional care precedă achiziția produselor turistice.
Sunt prezentate și elementele mixului de marketing, adaptate la specificul pieței turistice de
tineret, urmată de importanța și influența platformelor de social media în procesul de comunicare
al companiilor și organizațiilor din industria turistică.
Capitolul trei are în vedere evaluarea stării actuale a pieței turistice de tineret atât la nivel
mondial cât și național.
Conform cercetărilor la nivel național, se poate concluziona faptul că tinerii capătă o experiență
din ce în ce mai mare privind călătoriile, media țărilor vizitate de către aceștia ajungând la 10,
32
dorind să exploreze din ce în ce mi multe țări noi în care nu s-a răspândit încă fenomenului
turismului în masă. Procesul de planificare al acestora se bazează pe informațiile găsite pe
internet, informații furnizate de către alți turiști. O caracteristică importantă a segmentului este
sensibilitatea financiară crescută a acestora.
La nivel național, piața turismului de tineret are o tendință de descreștere, în ciuda faptului că
unii hotelieri încep să recunoască potențialul acestui segment.
A doua parte a capitolului face o trecere în revistă a campaniilor promoționale derulate în
România, acestea incluzând acțiunile guvernamentale și non guvernamentale.
În penultimul subcapitol, sunt prezentate două exemple privind elaborarea și aplicarea, cu
succes, a strategiilor promoționale menite să atragă turiștii tineri.
Pentru a servi ca și punct de plecare în elaborarea strategiilor promoționale din această teză, sunt
prezentate și câteva propuneri venite din partea specialiștilor privind promovarea turismului
general și de tineret.
Capitolul patru, cuprinde cercetarea calitativă bazată pe observația discuțiilor din mediul
online, privind România ca destinație turistică. Pentru analiza acestora s-a apelat la adunarea
conținutului de pe primele 28 de pagini web din străinătate, afișate pe Google, primele 3 fiind
prelucrate folosind metoda analizei verticale pentru a obține o imagine de ansamblu. Conținutul
de pe celelalte pagini a fost analizat pe baza frecvențelor atribuite cuvintelor și în funcție de
cuvinte cheie cu conotații pozitive și conotații negative. Pe baza acestora fiind stabilite punctele
tari și punctele slabe ale țării din perspectiva mediului online.
Conform rezultatelor, cele mai apreciate aspecte ale României sunt priveliștile naturale, orașele
istorice, zonele rurale si mâncarea preparata cu ingrediente naturale. Aspectele cele mai
neplăcute gravitează in jurul faptului că străinii nu considera România o țară foarte sigură. Ei se
arată îngrijorați în privința țiganilor care i-ar putea jefui, care ar putea profita de ei și chiar le-ar
putea face rău, mai mult decât atât, unii străini nu disociază românii de rromi.
Astfel, promovarea României, ar trebui sa se concentreze pe clarificarea aspectelor legate
de siguranța personală și a bunurilor, promovând în același timp atracțiile turistice ale țării prin
fotografii.
Cercetarea cantitativă, pe bază de sondaj online în rândul utilizatorilor de internet, are scopul de
a studia opiniile, atitudinile și comportamente tinerilor utilizatori de internet, privind consumul
de produse și servicii turistice.
Pe baza acesteia, se poate concluziona că tinerii din România utilizatori de internet, efectuează 1-
2 călătorii pe an, care durează în medie 6 zile. Cele mai multe călătorii efectuate de către tineri
fiind în țară, cu toate că majoritatea au călătorit și în străinătate, vizitând în medie 4 țări în timpul
33
vieții lor. Destinațiile din țară sunt alese datorită proximității lor și pentru că per total au un cost
mai redus. Scopul principal al călătoriei este recreerea și distracția de regulă, în grup cu prietenii.
Din acest motiv, aleg vilele și cabanele pentru a se caza și ca mijloc de transport automobilul,
care le oferă flexibilitatea dorită, iar costul acestuia nu este foarte mare în cazul în care călătoresc
4-5 persoane.
Bugetul de călătorie este de 557 de euro pe un sejur de 7 zile, din care cea mai mare
pondere este dedicată activităților de la destinație.
Internetul este utilizat în foarte mare măsură de către respondenți atât pentru informare și pentru
planificarea călătoriei, cât și pentru rezervarea produselor turistice.
La o comparație între obiceiurile comportamentale ale tinerilor din România și celor din
străinătate, se poate observa o diferență semnificativă privind experiența turistică a acestora,
tinerii din străinătate vizitând în medie, 10 țări, iar durata și frecvența călătoriilor, fiind mult mai
mare.
Se poate observa astfel, că turismul nu face parte încă din stilul de viață al tinerilor din
România, cu toate că acestea ar fi dispuși să călătorească mai mult dacă ar avea un venit mai
mare.
Pe baza cercetărilor descrise la capitolele anterioare, au fost formulate strategiile
promoționale aplicabile prin social media pentru promovarea turismului de tineret precum și
elementele mixului de marketing care sunt în legătură directă cu strategia promoțională.
Astfel, o poziționare adecvată a țării față de tinerii străini ar putea fi prin intermediul
personajului Dracula, accentul fiind pus pe cunoașterea și altor atracții decât acesta. În rândul
tinerilor din țară, România poate fi poziționată ca o destinație de week-end, foarte potrivită
pentru călătorii scurte, care au ca scop distracția recreerea și cunoașterea propriei țări. Produsul
turistic potrivit tinerilor sunt turismul montan, sportiv și de aventură, la care se adaugă și
turismul de evenimente. Unul dintre cele mai acceptate canale de comunicare este social media,
datorită prezenței prietenilor și cunoscuților pe aceste platforme, și datorită timpului îndelungat
pe care tinerii îl petrec pe acestea.
Mesajul transmis prin intermediul acestor platforme trebuie să prezinte interes publicului
tânăr prin creativitate, transparență și sinceritate, având un limbaj colocvial. Un rol important în
promovarea obiectivelor turistice sau a destinațiilor îl joacă legendele din jurul acestora precum
și povestirile din călătoriile turiștilor tineri. Acestea pot servi ca surse de informare viitorilor
turiști și un ajutor real în elaborarea planului de vacanță.
După construirea credibilității, platformele social media pot fi folosite și pentru evitarea
îndreptarea/clarificarea imaginii negative asociate țării.
34
A doua parte a capitolului cuprinde strategiile concrete, dezvoltate pentru cele mai
populare platforme de social media, utilizate în industria turistică cu scopul de a transmite
mesajul promoțional. Astfel, Facebook este utilizat în mod principal pentru împărtășirea
experienței turistice din România, Twitter pentru informarea continuă și în timp real a turiștilor,
Youtube pentru prezentarea destinațiilor și atracțiilor, în timp ce Tripadvisor pentru clarificarea
unor informații negative privind țara, ca și destinație turistică. Desigur, aceste platforme trebuie
să fie conectate între ele, și trebuie utilizate pentru a se promova reciproc.
În concluzie, politicile și strategiile de marketing menite să promoveze turismul de
tineret, trebuie să se axeze pe nevoia constantă a tinerilor de a descoperi ceva nou, de a se
dezvolta și de a se recrea. Mesajele promoționale transmise prin rețelele social media, ajung cel
mai ușor la publicul vizat, și au o eficiență ridicată în cazul în care acestea oferă soluții concrete
la întrebările și problemele întâmpinate de către tineri. Succesul pe aceste platforme constă în
implicarea turiștilor în procesul comunicațional și prin acordarea unei atenții sporite mesajelor
transmise de către aceștia.
Aceste politici și strategiile de marketing contribuie la dezvoltarea pe termen lung a țării,
din punct de vedere economic, social și cultural, precum și la îmbunătățirea imaginii acestuia atât
pe plan național, cât și internațional.
Contribuții personale
Noutatea științifică a tezei de doctorat constă din politicile și strategiile de marketing care
au fost dezvoltate cu scopul de a promova turismul de tineret din România prin intermediul
platformelor social media.
Mai departe, sunt redate principalele contribuții proprii, corespunzător tematicii abordate şi
conceptelor specifice.
Adaptarea conceptelor teoretice ale marketingului turistic la specificul turismului de
tineret. – Există desigur numeroase publicații științifice, care abordează elementele teoretice ale
marketingului turistic, dar care tratează turismul la modul general. În această lucrare au fost alese
și dezvoltate acele componente ale marketingului turistic care se referă în mare parte la
elementul promoțional al mixului de marketing, și adaptate la profilul tinerilor turiști.
S-au specificat și anumite aspecte referitoare la aceste concepte și legătura acestora cu
promovarea în mediul online, prin intermediul social media.
Surprinderea importanței internetului în promovarea produselor turistice către segmentul
de tineret – Există deja numeroase articole din literatura de specialitate privind impactul
semnificativ al internetului asupra procesului decizional al tinerilor, atât la modul general cât și
35
la modul specific, privind consumul de produse turistice. Prezentând astfel, în cadrul tezei
numeroase surse și citări care confirmă acest fapt.
Analiza evoluției pieței turismului de tineret la nivel internațional. – Realizată pe baza
sintetizării studiilor și statisticilor efectuate de către organizații internaționale pe tema turismului
de tineret sau pe tema turismului general, având ca și componente turismul de tineret, s-a
efectuat o analiză a acestei piețe privind fluxul și comportamentul turistic al tinerilor.
Astfel s-au evidențiat particularitățile comportamentale ale tinerilor din lume privind consumul
produselor turistice – caracteristicile lor, fiind semnificativ diferite de cel al turiștilor adulți.
Analiza evoluției pieței turismului de tineret la nivel național – Această evoluție fiind
stabilită pe baza statisticilor furnizate de către Institutul Național de Statistică, accentul s-a pus
pe evoluția elementelor precum: fluxului turistic, numărul structurilor de cazare destinate
tineretului, rata de ocupare ale acestora și numărul înnoptărilor.
Sintetizarea campaniilor promoționale guvernamentale și non-guvernamentale
desfășurate în România, și a recomandărilor primite de la specialiști privind dezvoltarea
turismului românesc. – Pentru a putea dezvolta politici și strategii de marketing menite să
promoveze turismul de tineret, indiferent de mediul utilizat, este necesară cunoașterea acțiunilor
promoționale care s-au desfășurat până la acel moment. Este esențială evaluarea rezultatelor
obținute pe baza acestor campanii, pentru determinarea factorilor care au dus la succesul sau
eșecul acestora. Nu au existat campanii special create pentru tineri, acest segment fiind inclus în
campaniile generale.
Analiza recomandărilor specialiștilor privind promovarea turismului (general și de
tineret), ca urmare a sintezei studiilor din literatura des specialitate. Analiză care servește ca și
punct de plecare pentru elaborarea strategiilor din capitolul 6 al acestei lucrări.
Realizarea unei cercetări calitative bazate pe observație, de tip netnografie, cu tema
”România, destinație turistică din perspectiva mediului online„ Cercetarea vizează descoperirea
imaginii transmise despre România în mediul online, turiștilor străini, în momentul în care
aceștia caută pe internet informații referitoare la țara noastră.
Metoda prin care a fost analizat conținutul paginilor web din cercetare, este una originală,
deoarece s-a bazat pe analiza unor cuvinte cheie categoriale în două grupe (pozitive și negative).
Pe baza acestora s-au stabilit acei factori care au contribuit la experiența pozitivă și la opinia
favorabilă a acelor persoane care au creat conținut pe aceste pagini, precum și identificarea
elementelor care au un efect negativ asupra imaginii României ca destinație turistică.
Realizarea unei cercetări cantitative tema: Opinii, atitudini și comportamente ale tinerilor
utilizatori de internet, privind consumul de produse și servicii turistice. Pentru realizarea
36
cercetării s-a apelat la ancheta de tip sondaj, folosind un chestionar în format electronic, aplicat
online prin intermediul unei platforme web. S-a ales mediul online pentru aplicarea
chestionarului, deoarece aceasta este cea mai eficientă metodă de a colecta date de la utilizatorii
de internet. Metoda de eșantionare aleasă a fost cea pe bază de voluntariat și metoda bulgărului
de zăpadă, incluzând doar persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani. S-a apelat la o metodă
nealeatoare deoarece nu se cunoaște cu exactitate nici mărimea și nici structura populației
cercetate, din acest motiv, rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate. Datele obținute au fost
prelucrate cu SPSS Statistics și Nvivo 10.
Rezultatele obținute pe baza acestei cercetări au fost comparate cu cele obținute la nivel
internațional, descrise în detaliu în capitolul 3.
Adaptarea elementelor mixului de marketing la specificul turismului de tineret – Au fost
dezvoltate strategii referitoare la produs, preț, distribuție, personal, procese și evidență fizică
potrivite segmentului de tineret, și care sunt în legătură strânsă cu strategiile promoționale
dezvoltate.
Dezvoltarea strategiilor prin social media, pentru promovarea turismului de tineret din
România. – Acesta fiind dezvoltata în concordanță cu rezultatele cercetării calitative și
cantitative, vizând atât tinerii din țară cât și pe cei din străinătate.
S-a dezvoltat și un plan de marketing, cu tehnici promoționale concrete potrivite celor mai
populare 4 platforme pentru social media, utilizate în turism, anume: Facebook, Twitter,
YouTube și TripAdvisor. Existând de asemenea, și o strategie pentru interconectarea acestora.
Diseminarea aspectelor abordate în cadrul tezei de doctorat în urma
participărilor la conferințe, simpozioane și manifestări științifice și prin publicarea de
articole în reviste de specialitate.
Direcții viitoare de cercetare
Lucrarea de față este un punct de plecare în studierea turismului de tineret din România și
a posibilităților de utilizarea a platformelor social media pentru promovarea acestuia, la nivel
național și internațional.
Pe parcursul elaborării tezei, au fost descoperite anumite subiecte, ale căror dezvoltare
amănunțită nu a fost posibilă în această lucrare. Acestea se referă atât la anumite descoperiri la
care s-a ajuns pe baza cercetării calitative și cantitative cât și a studiilor care ar fi fost utile pentru
dezvoltarea și mai amănunțită a subiectului turismului de tineret cât și a promovării acestuia.
Astfel, acțiunile care pot fi elaborate pe viitor sunt:
37
Realizarea unei cercetări cantitative, pe un eșantion reprezentativ, referitoare la
comportamentul, atitudinile și opiniile tinerilor din România privind consumul de produse și
servicii turistice.
Cercetarea din această teză este potrivită pentru punerea bazelor dezvoltării unor strategii
pentru promovarea turismului de tineret, cu toate acestea, pentru a dezvolta o strategie și mai
concretă, completă și complexă, este necesară realizarea unor cercetări de o anvergură mai mare.
Deoarece, în cadrul tezei, comportamentele, opiniile și atitudinile tinerilor turiști care
vizitează țara, a fost una exploratorie, bazată pe observație, o cercetare de tip sondaj în rândul
turiștilor tineri din străinătate, ar fi de asemenea, foarte utilă pentru o înțelegere detaliată a
acestora.
În cadrul lucrării, s-a menționat importanța povestirii, adică prezentarea unei destinații
prin o poveste sau legendă care se leagă de aceasta. Astfel, pentru stabilirea obiectivelor turistice
potrivite și pentru identificarea „povestirilor” care pot fi folosite pentru promovarea acestora este
indicată organizarea mai multor cercetări de tip focus grup. Tot în acest sens, se pot analiza și
unele studii de caz vizând exemplul altor destinații, care au reușit să se promoveze cu succes,
folosind această metodă.
Deoarece tema produsului turistic destinat tineretului este una complexă, și nu a fost
dezvoltată în amănunt în cadrul acestei teze, este indicată organizarea unor cercetări pentru
identificarea, cu mai multă exactitate, a așteptărilor și dorințelor pe care le au tinerii turiști față
de acestea, contribuind astfel și la dezvoltarea unor noi produse. În acest sens, se poate apela la o
cercetare calitativă de tip focus – group sau o cercetare online bazată pe observație, de tip
netnografică.
La tipologiile turismului de tineret, s-a menționat importanța turismului educațional care
poate contribui semnificativ la atragerea turiștilor din străinătate, precum și la îmbunătățirea
imaginii unei destinații. Astfel, ar fi indicată dezvoltarea unor politici și strategii care să
încurajeze tinerii să vină în România cu burse de studii.
Desigur, elaborarea acestor politici și strategii implică realizarea unor cercetări privind nevoile
tinerilor care pleacă în astfel de stagii, identificarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor
tinerilor care sunt sau au fost în România cu burse pentru studii, precum și stabilirea acelor
canale de comunicare prin care se poate face o promovare corespunzătoare în acest sens. În acest
sens este indicată utilizarea cercetărilor calitative de tip interviu de profunzime.
Se dorește ca, cercetările realizate în cadrul tezei, dar nepublicate până la ora actuală, să
fie diseminate prin intermediul publicării unor cărți și a articolelor de specialitate, precum și prin
prezentarea acestora la conferințe și manifestări științifice.
38
Bibliografie selectivă:
1. Aaker D, Kumar V, Leone R, Day G. Marketing Research. Singapore: Wiley; 2013.
2. Ban O, Ozdogan O. Approaches in investigating romania’s image as a tourist destination
among the turkish students. Journal of Tourism : Studies and Research in Tourism.
2010;10:13 - 19.
3. Benckendorff P, Moscardo G, Pendergast D. Tourism And Generation Y. Cambridge,
MA: CAB International; 2010.
4. Brătucu G, Ispas A, Demeter T, et. all. Brașov County - Tourist Destination Profile.
Brasov: Transilvania University Publishing; 2015.
5. Brătucu G. Marketing strategies in the field of touristic product design. In: International
Scientific Conference. Opatia: University of Opatia; 2004.
6. Carr N. A comparative analysis of the behaviour of domestic and international young
tourists.Tourism Management. 2002;23(3):321-325.
7. Chiţu I. Tehnici Promoţionale: Note De Curs, Studii De Caz, Teste. Brasov: Editura
Universităţii "Transilvania"; 2007.
8. Chițu I, Albu R. Aspects regarding the use of Facebook within the hospitality industry – a
case study in Romania. Bulletin of the Transilvania University of Braşov Series V:
Economic Sciences. 2013;6(55):97 - 101.
9. Cleophas T, Zwinderman A. SPSS For Starters. Dordrecht: Springer; 2012.
10. Cohen E. Nomads from Affluence: Notes on the Phenomenon of Drifter-
Tourism. International Journal of Comparative Sociology. 1973;14(1-2):89-103.
11. Coita D, Nedelea A. Comportamentul turistilor si nationalitatea - criterii de clasificare a
turistilor si de segmentare a pietei turistice. Management & Marketing. 2006;(3):87 - 98.
12. Conrady R, Buck M. Trends And Issues In Global Tourism 2012. Berlin: Springer; 2012.
13. Constantin C. Sisteme Informatice De Marketing. Brasov: Editura Infomarket; 2006.
14. Cristea A, Apostol M, Dosescu T. Young consumer behaviour towards tourism
products.Knowledge Horizons Economics. 2014;6(3):136 - 139.
15. Demeter T, Brătucu G, Palade A. Romania, as a Tourist Destination, Seen from the
Perspective of the Online Media. International Journal of Economic Practices and
Theories. 2014;4(5):677 - 689. Available at: http://www.ijept.org/indde
exemplu,php/ijept/article/view/Romania_as_a_Tourist_Destination_Seen_from_the_Pers
pective_of_the_Online_Media. Accessed April 15, 2015.
16. Demeter T, Brătucu G, Palalde A, Opriș M. Youth travel market dynamics in
Romania. Romanian Journal of Marketing. 2014;(1):40 - 57.
17. Ditoiu M, Platon O. Aspects Regarding the Romanian Social Network User's Profile and
its Implications in Marketing Destination Pages. Procedia Economics and Finance.
2012;3:182-187.
39
18. Dolea A, Ţăruş A. Branding România. Cum (ne) promovăm imaginea de ţară. Bucharest:
Curtea Veche; 2009.
19. Goeldner C, Ritchie J. Tourism. Hoboken, N.J.: John Wiley; 2009.
20. Greenberg E. Strategic Digital Marketing. McGraw-Hill; 2013.
21. Holloman C. The Social Media MBA In Practice. Hoboken: Wiley; 2013.
22. Horak S, Weber S. Youth Tourism in Europe: Problems and Prospects. Tourism
Recreation Research. 2000;25(3):37-44.
23. Iacobucci D, Churchill G. Marketing Research. Mason, OH: South-Western Cengage
Learning; 2010.
24. Iordache C. Strategii anti-criza privind îmbunatatirea imaginii de tara în context
turistic. Romanian Journal of Marketing. 2010
25. Ispas A, Patriche D, Brătucu G. Marketing Turistic. Brașov: Editura Infomarket; 1999.
26. Kitchen P. The Dominant Influence Of Marketing In The 21St Century. Basingstoke:
Palgrave Macmillan; 2013.
27. Kotler P, Armstrong G. Principles Of Marketing. Upper Saddle River, N.J.: Pearson;
2014.
28. Kotler P, Keller K. Marketing Management. Upper Saddle River, N.J.: Pearson Prentice
Hall; 2009.
29. Kozak M, Andreu L, Gnoth J, Lebe S, Fyall A. Tourism Marketing. Newcastle upon
Tyne: Cambridge Scholars Publishing; 2013.
30. Leech N, Barrett K, Morgan G, Leech N. IBM SPSS For Intermediate Statistics. New
York: Routledge; 2011.
31. Lefter C. Cercetarea De Marketing. Brașov: Editura Infomarket; 2004.
32. Lin Y, Huang J. Internet blogs as a tourism marketing medium: A case study. Journal of
Business Research. 2006;59(10-11):1201-1205.
33. Litvin S, Goldsmith R, Pan B. Electronic word-of-mouth in hospitality and tourism
management.Tourism Management. 2008;29(3):458-468.
34. Malhotra N, Birks D. Marketing Research. Harlow: Prentice Hall/Financial Times; 2007.
35. McDaniel C, Gates R. Marketing Research Essentials. Hoboken, N.J.: Wiley; 2012.
36. Mignon J. The evolution of the youth travel market and youth tourism flow in the
world.YouthTravel International. 2015;2:10-12.
37. Mintel. Student Travel. London: Mintel International Group Limited; 2001.
38. Moisă C. Action directions regarding the development of youth travel in
Romania. Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica. 2011;13(2):643 - 654.
39. Moisă C. Aspects of the youth travel demand. Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica. 2010;2(12)
40. Moisa C. Realitati si perspective privind turismul de tineret in Romania si pe plan
european. 2011.
41. Mowen J. Consumer Behavior. New York: Macmillan; 1993.
40
42. Nedelea A. Politici De Marketing In Turism. Bucuresti: Editura Economica; 2003.
43. Nicolescu L, Păun C, Popescu I, Draghici A. Romania trying to be an European
brand. Journal of Management & Marketing. 2008;3(1).
44. Novelli M. Niche Tourism. Oxford: Elsevier; 2005.
45. Olins W. Wally Olins. London: Thames & Hudson; 2008.
46. Picard D, Robinson M. Emotion In Motion. Farnham, Surrey, England: Ashgate; 2012.
47. Pulizzi J. Epic Content Marketing. McGraw-Hill; 2013.
48. Richards G, King B. Youth Travel and Backpacking. Travel and Tourism Analyst.
2003;(6):1 - 30.
49. Richards G, Wilson J. 'The international student travel market: travelstyle, motivations,
and activities. Tourism Review International. 2004;8(2):57-67.
50. Richards G, Wilson J. Today’S Youth Travellers: Tomorrow’S Global Nomads. New
Horizons In Independent Youth And Student Travel. Amsterdam: International Student
Travel Confederation; 2003.
51. Richards G. New Horizons II – The Young Independent Traveller. Amsterdam: WYSE
Travel Confederation; 2007.
52. Richards G. Youth Travel Matters. Madrid, Spain: World Tourism Organization; 2008.
53. Ritchie K. Marketing To Generation X. Lexington Books; 1995.
54. Safko L, Brake D. The Social Media Bible. Hoboken, N.J.: John Wiley & Sons; 2009.
55. Scott D, The New Rules Of Marketing & PR. Hoboken, N.J.: John Wiley & Sons; 2011.
56. Sigala M, Christou E, Gretzel U. Social Media In Travel, Tourism And Hospitality.
Farnham, Surrey, Burlington, VT: Ashgate Pub.; 2012.
57. Silver L, Wrenn B. The Essentials Of Marketing Research. New York: Routledge; 2013.
58. Stoleriu O. Building a New Tourist Destination Image for Romania after 1989. The
European Conference on the Social Sciences Official Conference Proceedings. 2013.
59. Strauss W, Howe N. Generations. New York: Quill; 1991.
60. Swarbrooke J, Horner S. Consumer Behaviour In Tourism. Amsterdam: Butterworth-
Heinemann; 2007.
61. U.N.W.T.O. UNWTO World Tourism Barometer. Madrid; 2009.
62. World Tourism Organisation. Masterplan Pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-
2026.; 2006.
63. World Tourism Organisation. Youth Travel Matters – Understanding The Global
Phenomenon Of Youth Travel. Madrid; 2008.
64. World Tourism Organization (UNWTO). UNWTO Annual Report 2012. Madrid, Spain;
2013.
65. Wrenn B, Loudon D, Stevens R. Marketing Research. New York: Best Business Books;
2002.
66. WYSE Travel Confederation. New Horizons III. New South Wales, Australia: Worldwide
Printing Solutions Alexandria; 2013
41
67. Xiang Z, Gretzel U. Role of social media in online travel information search. Tourism
Management. 2010;31(2):179-188.
68. Zhou L, Wang T. Social media: A new vehicle for city marketing in China. Cities.
2014;37:27-32.
Pagini web și surse online
1. Australia T. About the campaign - Best Jobs in the world - Campaigns - Tourism
Australia.Tourismaustraliacom. Disponibil la:
http://www.tourism.australia.com/campaigns/global-youth/Global-Youth-about-the-
campaign.aspx. Accesat Septembrie 16, 2014.
2. Carpathiangarden. Disponibil la: http://carpathiangarden.ro/node/36. Accesat Septembrie
22, 2014.
3. e.V. D. Germany for young people – creative, diverse and lots of fun | Tourism in
Germany – travel, breaks, holidays. Germanytravel. Disponibil la:
http://www.germany.travel/en/travel-information/young-people/young-people.html.
Accesat Septembrie 19, 2014.
4. Germany Travel. German National Tourist Board kicks off social media campaign for
young travellers at the 2013 ITB. Disponibil la:
http://www.germany.travel/media/content/presse/de/youth_presse/PR_GNTB_social_me
dia_campaign_for_young_travellers.pdf. Accesat Septembrie 18, 2014.
5. IPK International. ITB World Travel Trends Report. Berlin: Messe Berlin GmbH; 2014.
Disponibil la: http://Itb World Travel Trends Report December 2013. Accesat March 5,
2015.
6. Verhaeghe A. Social Media Netnography, what’s next?. Insites-consultingcom. 2012.
Disponibil la: http://www.insites-consulting.com/social-media-netnography-whats-next/.
Accesat March 4, 2014.
7. World Economic Forum. The Travel & Tourism Competitiveness Report 2013.; 2013.
Disponibil la:
http://www3.weforum.org/docs/WEF_TT_Competitiveness_Report_2013.pdf. Accesat
April 17, 2014.
8. World Tourism Organisation. Youth Travel Matters-Understanding The Global
Phenomenon Of Youth Travel.; 2011. Disponibil la:
http://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/482C/09E7/89D4/2506/AA82/C0A
8/0164/F5B4/080514_youth_travel_matters_excerpt.pdf. Accesat March 29, 2014.
42
Rezumat
În ultimele decenii, turismul de tineret a devenit o parte din ce în ce mai importantă a
industriei turistice, datorită faptului că mulți tineri au început să călătorească mai des, și pe
distanțe mai mari. Analiza acestui subiect are o importanță majoră, deoarece acești turiști tineri
vor deveni în curând adulți, și membrii ai societății cu drepturi depline. Statisticile, arată că,
atunci când tinerii devin adulți, au tendința să urmeze aceleași tipare legate de turism, pe care le-
au dezvoltat în tinerețe.
Astfel, subiectul tezei de doctorat, este promovarea României ca destinație turistică în
rândul tinerilor din țară și din străinătate. Ca și canal de comunicare cu aceștia s-au ales
platformele de social media, acestea fiind cele mai eficiente în transmiterea mesajului către acest
public țintă. Obiectivul principal al lucrării este elaborarea unor politici și strategii de marketing
pentru promovarea turismului de tineret din România, prin intermediul platformelor de social
media.
Lucrarea se bazează pe cercetări de marketing proprii, studierea literaturii de specialitate,
analiza datelor secundare aferente cercetărilor realizate la nivel global precum și consultarea
studiilor de caz referitoare le promovarea turismului și a turismului de tineret la nivel local și
global.
Politici și strategiile de marketing dezvoltate în cadrul tezei pot contribui la dezvoltarea
pe termen lung a țării, din punct de vedere economic, social și cultural, precum și la
îmbunătățirea imaginii acestuia atât pe plan național, cât și internațional.
Abstract
In the last decade, youth tourism became a more important part of the tourist industry due
to the fact that many young people begin to travel more often and at greater distances. The
analysis of this subject has a high importance, as these young tourist will soon become adults and
members of the society with full right. Statistics show, that when young people reach adulthood,
tend to follow the same touristic patterns that they developed in their earlier years.
Therefore the subject of this doctoral thesis is the promotion of Romania as a tourist
destination among the national and international youth. For communication channels the social
media platforms were chosen, as these are the most efficient media when transmitting the
message to this target audience. The main objective of this paper is to elaborate a set of
marketing policies and strategies for promoting youth tourism in Romania, using social media
platforms.
The paper is based on own marketing research, the study of scientific literature,
secondary data analysis of the researches conducted on a global level together with the review of
case studies regarding the promotion of general and youth tourism at a local and an global level.
The marketing policies and strategies developed in this thesis may contribute to the long
term development of the country, from an economic, social, and cultural point of view, together
with improving its image on both national and international level.
43
CURRICULUM VITAE
Nume și prenume: Demeter Timea
Data și locul nașterii: 8 Iulie 1988, Brașov, Județul Brașov
Date de contact: tel. 0771.619.404
E-mail: [email protected]; [email protected]
Studii
2012 – 2015 Doctorand cu frecvență în domeniul Marketing, în cadrul Universității
Transilvania din Brașov, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor;
2010 – 2012 Masterat de cercetare științifică Cercetări de marketing, Facultatea de Știinţe
Economice, Universitatea Transilvania din Brașov;
2007 – 2010 Licență în Științe Economice, Specializarea Administrarea Afacerilor (lb. Engleză),
Facultatea de Științe Economice, Universitatea Transilvania din Brașov;
Experiență profesională și didactică
Perioada 2010-
2011
2011 2011-2012 2012 - 2015 2012 - 2015
Funcția Agent
servicii
clienți
Agent vânzări Agent
vânzări
Doctorand cu
frecvență
Cadru didactic asociat
Discipline: Marketing
general, Cercetări de
marketing (În lb.
Engleză) Tehnici
Comerciale, Tranzacții
internaționale (În lb.
Engleză), Tehnici
comerciale,
Comunicare în afaceri,
Economie Europeană,
Istoria construcției
Europene.
Instituția CGS
Romania
Sc.
Cosysolutions.
Srl
Turistinfo.ro Universitatea
Transilvania
Universitatea
Transilvania
Localitatea Brașov Brașov Brașov Brașov Brașov
Competențe lingvistice: engleză (avansat), maghiară (avansat), spaniolă (mediu),
germană (începător)
Competențe tehnice: Cunoștințe operare PC: Microsoft Office, Google Analytisc, SPSS,
NVIVO,QDA Mining, Prezi, CCSS, WIZARD, FoxPro
44
CURRICULUM VITAE
Name and Surname: Demeter Timea
Date and place of birth:8 July 1988, Brașov
Contact details: Phone no. 0771.619.404
E-mail: [email protected]; [email protected]
Education
2012 – 2015 PhD Student in Marketing, Transilvania University of Brasov, Faculty of
Economic Science and Business Administration;
2010 – 2012 Scientific Research Master Marketing Research, Faculty of Economics,
Transilvania University of Brasov;
2007 – 2010 Bachelor in Economics, Field of study: Business Adminsitration, Faculty of
Economics, Transilvania University of Brasov;
Professional and teaching experience
Period 2010-
2011
2011 2011-2012 2012 - 2015 2012 - 2015
Position Customer
service
agent
Sales
representative
Sales
representative
PhD Student Assistant Lecturer
Subjects: General
Marketing, Market
research (in English),
Advertising
Techniques,
Commercial
Techniques,
International Business
(in English),
Communication in
Business, European
Economy, History of
the European Union
Institution CGS
Romania
Sc.
Cosysolutions
Turistinfo.ro Transilvania
University
Transilvania University
Place Brașov Brașov Brașov Brașov Brașov
Language skills: English (advanced), Hungarian (advanced), Spanish (intermediate),
German (beginner)
Computer skills: Microsoft office suite, Google Analytics SPSS, NVIVO, QDA Miner, Prezi,
CCSS, WIZARD and FoxPro
