testarea 1

  • View
    48

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Totalizarea 1 morfopatologie

Text of testarea 1

1.definitia distrofiei un process pathologic, cauzat de tulburarile metabolismului cellular (intercelular), care induc modificari structural.2.variantele distrofiilor in dependent de localizarea modificarilor morfologice celulara, interstitial, mixte3.mecanismele morfogenetice ale distrofiilor infiltratia, decompozitia (faneroza), transformatia, sinteza patologica4.localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoase celulara : citoplasma si nucleu/ 5.metode histochimice p-u determinarea lipidelor Sudan III sau Scharlach in rosu Sudan IV sau acid osmic in negru Albastru de Nil albastru / rosu6.caracteristica morfologica a inimii tigrate marit in dimensiuni, compartimente largite, dilatate, miocardul de o consistent flasca, care se intinde si se latest la taierea lui, pe sectiune opac, palid galbui, sub endocard se observa alteratia striurilor grasoase galbui cu striuri de cul obisnuita, este asa din cauza caracterului neomogen al distrofiei grase, deoarece depozitarea se face mai mult in jurul venulelor si venelor.7.care modificari distrofice caracteristice se observa in rinichi in diabetul zaharat - 8.metodele histochimice p-u identificarea glucidelor reactia PAS, reactia cu carmin Best, reactia cu albastru de toluidina9.Definitia leucoplaziei 10.Variantele distrofiilor mezenchimale extracelulare proteice, lipidice si glucidice (intumescenta mucoida, figrinoida, hialinoza extracelulara)11.semnele caracteristice ale intumescentei mucoide (doar microsopic) 12.semnele caracteristice ale intumescentei fibrinoide 13.in consecinta caror procese patologice se dezvolta hialinoza - 14.semnele caracteristice ale lipomatozei miocardului - Aparitia in tesutul subcutanat al membrelor si la trunchiului a unor noduliconstituiti din grasimi, uneori durerosi, care amintes lipoamele.15.In care afectiuni se poate dezvolta amiloidoza secundara (reactiva) 16.care organ se afecteaza mai frecvent in amiloidoza secundara 17.care metode de coloratie se folosesc pentru determinarea amiloidului 18.modificari macroscopic ale organelor in amiloidoza 19.in care elemente structural ale organelor se depoziteaza cu predominant amiloidul

20.caracteristica distrofiei mixte - 21.care procese patologice duc la dezvoltarea hemosiderozei generalizate - 22.care pigmenti hemoglobinogeni se formeaza in regiunea unei trauma locale hemosiderina, (hematoidina,biliverdina, hematina, ???????????????????????????????????????)23.semnele caracteristice ale hemosiderozei locale -

24.metodica identificarii hemosiderinei in piesele histologice initial au culoare albastra violeta, dupa 7-10 zile capata o nuanta galben-verzuie, in urma consecutivitatii formarii diferitor pigmenti - hemosiderina, hematoidina,biliverdina, (hematoxilin - eozin)25.variantele icterului hemolitic (prehepatic), parenchimatos (hepatic), mecanic (subhepatic, obstructiv)26.care procese patologice pot cauza icter prehepatic, hepatic si mechanic 1. In hemoliza excesiva a eritrocitelor - Anemii hemolitice, leucoza, intoxicatii, boli infectioase, transfuzii de singe incompatibil2. Leziuni distructive ale hepatocitelor in hepatite, hepatoze, ciroze hepatice3. In obturarea cailor biliare calculi, tumori a ducturilor biliare, paraziti, malformatii27.cauzele hipermelanozei generalizate insuficienta cronica a suprarenalelor cu diminuarea productiei hormonilor acestor glande.28.Manifestarile morfologice ale dereglarilor metabolismului nucleoproteinelor, structura tofului gutos Formarea excesiva de acid uric si a sarurilor lui, care se pot depozita in tesuturi Hiperruricemie, hiperuricurie Depozite de saruri de acid uric, cristaline sau aporfe, inconjurate de inflamatie reactiva cu macroface, limfecite, fibroblasti, - apoi scleroza apoi nodule durerosi si deformarea articulatiilor.29.metodica identificarii calciului in piesele histologice reactia von Kossa cu nitrat de argint30.mecanismele patogenice si cauzele calcinozei distrofice Apare in tuberculoza, sifilis, ateroscleroza arterelor, focare de necroza, infarcte, cicatrice, aderente, paraziti, valvulopatii.

31.mecanismele patogenice si cauzele calcinozei metastatice - 32.variantele calculilor urinari in dependent de compozitia chimica oxalati, fosfati si urati33.complicatiile litiazei urinare necrotizarea tesuturilor adiacente, aparitia ascarelor, perforatiilor, aderentelor, fistulelor, inflamatia organului pielocistita, colecistita, hidronefroza. Retentia urinei, tistensia bazinetului, atrofia parenchimului renal, pielonefrita cronica.34.definita necrozei - moartea localizata a celulelor si a tesuturilor intr-un organism viu.35.semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei, modificarile nucleului si citoplasmei cariopicnoza, cariorexis, carioliza, denaturarea si coagularea proteinelor citoplasmatice, citoplasma devine eozinofila, plasmorezis, plasmoliza36.definitia gangrenei - necroza tesuturilor ce vin in contact cu mediul extern (aer, bacterii). Se caracterizeaza prin culoare cenusie-cafenie sau neagra a tesuturilor mortificate37.cauzele si localizarea gangrenei cauza tromboza sau tromboembolia arterelor in ateroscleroza, diabet zaharat, endarterita obliteranta. In arsuri, degeraturi, boala de vibratii. Localizarea membre, tesuturile moi superficiale, tub digestiv, plamini, uter, caile urogenitale38.semnele caracteristice ale gangrenei uscate si umede - 39.in care organe (tesuturi) se intilneste mai fregvent sechestrul in oase, in plaga Peyer in febra tifoida, infarct pulmonar, escare.40.consecintele necrozei uscate si umede restabilirea completa, organizarea (cicatrizarea), incapsularea, calcificarea (petrificarea), osificarea, formarea chisturilor (transformarea chistica), sechestrarea, autoamputarea, mumificarea, liza purulenta41.In care afectiuni se intilneste mai frecvent necroza cazeoasa tuberculoza, sifilis, limfogranulomatoza, lepra, granuloame micotice42.In care organe si tesuturi se intilneste mai frecvent necroza de colicvatie tesuturi bogate in apa, creier, maduva spinarii, posibil si in abcese43.definitia hiperemiei venoase cresterea volumului de singe intr-un organ sau tesut datorita reducerii refluxului de singe, afluxur de singe ramimind neschimbat.44.care afectiuni pot cauza hiperemia venoasa generalizata este consecinta insuficientei cardiace acuta sau cronice, avind la baza tulburarea activitatii contractile a inimii.45.semnele caracteristice ale insuficientei cardiace stingi dispneea, posibil edem pulmonar, plamin cardiac, 46.semnele caracteristice ale insuficientei cardiace drapta ascita, ficat muscat, staza vonoasa cronica a splinei, a rinichiului,47.care leziuni morfologice sunt caracteristice pentru hiperemia venoasa cronica a organelor dilatarea si hiperemia cronica a venelor, plasmoragie si edem, eritrodiapedeza, hemosideroza, atrofia si disparitia celulelor parenchimatoase si sclerozarea organelor si tesuturilor. 48.leziuni morfologice ale plaminilor in hiperemia venoasa cronica (in induratia bruna) sunt mariti in volum si masa, consistenta densa, pe sectiune culoare bruna, porozitatea parenchimului este micsorata49.leziuni morfologice ale ficatului in hiperemia venoasa cronica (ficatul muscad) marit in dimensiuni si masa, capsula extinsa, neteda, consistenta crescuta, marginea anterioara rotungita, pe sectiune desenul lobular accentuat, aspect caracteristic pestrit asemanator cu miezul nucii de nucsor, focare mici rosii-inchise, si altele de culoare brun galbena, venele dilatate , pline cu singe, , in centrul lobulilor hemoragii, distrofia grasa a hepatocitelor50.cauza hiperemiei venoase locale obturarea lumenului venelor prin tromb sau embol, sau comprimarea venei din exterior de tumoare, aderenta.51.definitia ischemiei - reducerea sau suprimarea aportului de singe arterial intr-un tesut, organ sau intr-o portiune a organului.52.modificarile macroscopice ale organelor in ischemie organul e redus in dimensiuni, temperatura scazuta, culoare palida53.variantele de ischemie in dependenta de mecanismul dezvoltarii angiospastica, prin obturatie, prin compresie, prin redistribuirea singelui54.consecintele ischemiei leziuni distrofice, infarctul (necroza ischemica), atrofie, scleroza55.cauzele dezvoltarii infarctului spasmul prelungit, tromboza, embolia, suprasolicitarea funtionala a organului in conditiile irigarii insuficiente56.variantele morfologice ale infarctului alb, rosu, alb cu cheag rosu/ischemic, hemoragic, ischemic cu chenar hemoragic57.in care organe se poate dezvolta infarctul 58.in care organe se observa mai frecvennt infarct ischemic splina59.in care organe se observa mai frecvennt infarct hemoragic plamini, istestin60.in care organe se observa mai frecvennt infarct ischemic cu lizereu hemoragic miocard, rinichi61. in care organe se observa mai frecvennt infarct de forma triunghiulara organe cu tip magistral de vascularizare splina, plamini, rinichi62. in care organe se observa mai frecvennt infarct de forma neregulata circulatie anastomotica bogata miocard, creier, intestin63.caracteristica infarctului pulmonar forma de con, cu baza spre pleura, culoare reosie-inchisa, consistenta dura, neaerat, plin cu singe, pe pleura se observa depozete fibroase64.caracteristica infarctului cerebral mai frecvent in nucleii subcorticali si i zona occipitala, focarele de necroza sunt ramolite, culoare alb-cenusie, de forma neregulata65.cauzele hemoragiilor prin ruptura vaselor (per rhexin), prin erodarea peretelui vascular (per diabrosin), prin diapedeza (per diapedesin)66.hemoragiile externe, exemple, terminologia epistaxis, hemoptizie, hematemeza, melena(scaun singe negru), hematochenezie (rect singe proaspat), rectoragie, metroragie, menoragie, menometroragie, hematurie (urina), otoragie(urechi), stomatoragie67.procesele patologice, care se pot complica cu hemoragie per rhexin hiperemie arteriala, ateroscleroza, anevrism arterial, anevrism cardiac, infarct miocardic, varicozitati venoase, traumatisme