of 13/13
1.definitia distrofiei – un process pathologic, cauzat de tulburarile metabolismului cellular (intercelular), care induc modificari structural. 2.variantele distrofiilor in dependent de localizarea modificarilor morfologice – celulara, interstitial, mixte 3.mecanismele morfogenetice ale distrofiilor – infiltratia, decompozitia (faneroza), transformatia, sinteza patologica 4.localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoase – celulara : citoplasma si nucleu/ 5.metode histochimice p-u determinarea lipidelor – Sudan III sau Scharlach – in rosu Sudan IV sau acid osmic – in negru Albastru de Nil – albastru / rosu 6.caracteristica morfologica a inimii tigrate – marit in dimensiuni, compartimente largite, dilatate, miocardul de o consistent flasca, care se intinde si se latest la taierea lui, pe sectiune opac, palid galbui, sub endocard se observa alteratia striurilor grasoase galbui cu striuri de cul obisnuita, este asa din cauza caracterului neomogen al distrofiei grase, deoarece depozitarea se face mai mult in jurul venulelor si venelor. 7.care modificari distrofice caracteristice se observa in rinichi in diabetul zaharat - 8.metodele histochimice p-u identificarea glucidelor – reactia PAS, reactia cu carmin Best, reactia cu albastru de toluidina 9.Definitia leucoplaziei – 10.Variantele distrofiilor mezenchimale – extracelulare proteice, lipidice si glucidice (intumescenta mucoida, figrinoida, hialinoza extracelulara)

testarea 1

  • View
    55

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Totalizarea 1 morfopatologie

Text of testarea 1

1.definitia distrofiei un process pathologic, cauzat de tulburarile metabolismului cellular (intercelular), care induc modificari structural.2.variantele distrofiilor in dependent de localizarea modificarilor morfologice celulara, interstitial, mixte3.mecanismele morfogenetice ale distrofiilor infiltratia, decompozitia (faneroza), transformatia, sinteza patologica4.localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoase celulara : citoplasma si nucleu/ 5.metode histochimice p-u determinarea lipidelor Sudan III sau Scharlach in rosu Sudan IV sau acid osmic in negru Albastru de Nil albastru / rosu6.caracteristica morfologica a inimii tigrate marit in dimensiuni, compartimente largite, dilatate, miocardul de o consistent flasca, care se intinde si se latest la taierea lui, pe sectiune opac, palid galbui, sub endocard se observa alteratia striurilor grasoase galbui cu striuri de cul obisnuita, este asa din cauza caracterului neomogen al distrofiei grase, deoarece depozitarea se face mai mult in jurul venulelor si venelor.7.care modificari distrofice caracteristice se observa in rinichi in diabetul zaharat - 8.metodele histochimice p-u identificarea glucidelor reactia PAS, reactia cu carmin Best, reactia cu albastru de toluidina9.Definitia leucoplaziei 10.Variantele distrofiilor mezenchimale extracelulare proteice, lipidice si glucidice (intumescenta mucoida, figrinoida, hialinoza extracelulara)11.semnele caracteristice ale intumescentei mucoide (doar microsopic) 12.semnele caracteristice ale intumescentei fibrinoide 13.in consecinta caror procese patologice se dezvolta hialinoza - 14.semnele caracteristice ale lipomatozei miocardului - Aparitia in tesutul subcutanat al membrelor si la trunchiului a unor noduliconstituiti din grasimi, uneori durerosi, care amintes lipoamele.15.In care afectiuni se poate dezvolta amiloidoza secundara (reactiva) 16.care organ se afecteaza mai frecvent in amiloidoza secundara 17.care metode de coloratie se folosesc pentru determinarea amiloidului 18.modificari macroscopic ale organelor in amiloidoza 19.in care elemente structural ale organelor se depoziteaza cu predominant amiloidul

20.caracteristica distrofiei mixte - 21.care procese patologice duc la dezvoltarea hemosiderozei generalizate - 22.care pigmenti hemoglobinogeni se formeaza in regiunea unei trauma locale hemosiderina, (hematoidina,biliverdina, hematina, ???????????????????????????????????????)23.semnele caracteristice ale hemosiderozei locale -

24.metodica identificarii hemosiderinei in piesele histologice initial au culoare albastra violeta, dupa 7-10 zile capata o nuanta galben-verzuie, in urma consecutivitatii formarii diferitor pigmenti - hemosiderina, hematoidina,biliverdina, (hematoxilin - eozin)25.variantele icterului hemolitic (prehepatic), parenchimatos (hepatic), mecanic (subhepatic, obstructiv)26.care procese patologice pot cauza icter prehepatic, hepatic si mechanic 1. In hemoliza excesiva a eritrocitelor - Anemii hemolitice, leucoza, intoxicatii, boli infectioase, transfuzii de singe incompatibil2. Leziuni distructive ale hepatocitelor in hepatite, hepatoze, ciroze hepatice3. In obturarea cailor biliare calculi, tumori a ducturilor biliare, paraziti, malformatii27.cauzele hipermelanozei generalizate insuficienta cronica a suprarenalelor cu diminuarea productiei hormonilor acestor glande.28.Manifestarile morfologice ale dereglarilor metabolismului nucleoproteinelor, structura tofului gutos Formarea excesiva de acid uric si a sarurilor lui, care se pot depozita in tesuturi Hiperruricemie, hiperuricurie Depozite de saruri de acid uric, cristaline sau aporfe, inconjurate de inflamatie reactiva cu macroface, limfecite, fibroblasti, - apoi scleroza apoi nodule durerosi si deformarea articulatiilor.29.metodica identificarii calciului in piesele histologice reactia von Kossa cu nitrat de argint30.mecanismele patogenice si cauzele calcinozei distrofice Apare in tuberculoza, sifilis, ateroscleroza arterelor, focare de necroza, infarcte, cicatrice, aderente, paraziti, valvulopatii.

31.mecanismele patogenice si cauzele calcinozei metastatice - 32.variantele calculilor urinari in dependent de compozitia chimica oxalati, fosfati si urati33.complicatiile litiazei urinare necrotizarea tesuturilor adiacente, aparitia ascarelor, perforatiilor, aderentelor, fistulelor, inflamatia organului pielocistita, colecistita, hidronefroza. Retentia urinei, tistensia bazinetului, atrofia parenchimului renal, pielonefrita cronica.34.definita necrozei - moartea localizata a celulelor si a tesuturilor intr-un organism viu.35.semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei, modificarile nucleului si citoplasmei cariopicnoza, cariorexis, carioliza, denaturarea si coagularea proteinelor citoplasmatice, citoplasma devine eozinofila, plasmorezis, plasmoliza36.definitia gangrenei - necroza tesuturilor ce vin in contact cu mediul extern (aer, bacterii). Se caracterizeaza prin culoare cenusie-cafenie sau neagra a tesuturilor mortificate37.cauzele si localizarea gangrenei cauza tromboza sau tromboembolia arterelor in ateroscleroza, diabet zaharat, endarterita obliteranta. In arsuri, degeraturi, boala de vibratii. Localizarea membre, tesuturile moi superficiale, tub digestiv, plamini, uter, caile urogenitale38.semnele caracteristice ale gangrenei uscate si umede - 39.in care organe (tesuturi) se intilneste mai fregvent sechestrul in oase, in plaga Peyer in febra tifoida, infarct pulmonar, escare.40.consecintele necrozei uscate si umede restabilirea completa, organizarea (cicatrizarea), incapsularea, calcificarea (petrificarea), osificarea, formarea chisturilor (transformarea chistica), sechestrarea, autoamputarea, mumificarea, liza purulenta41.In care afectiuni se intilneste mai frecvent necroza cazeoasa tuberculoza, sifilis, limfogranulomatoza, lepra, granuloame micotice42.In care organe si tesuturi se intilneste mai frecvent necroza de colicvatie tesuturi bogate in apa, creier, maduva spinarii, posibil si in abcese43.definitia hiperemiei venoase cresterea volumului de singe intr-un organ sau tesut datorita reducerii refluxului de singe, afluxur de singe ramimind neschimbat.44.care afectiuni pot cauza hiperemia venoasa generalizata este consecinta insuficientei cardiace acuta sau cronice, avind la baza tulburarea activitatii contractile a inimii.45.semnele caracteristice ale insuficientei cardiace stingi dispneea, posibil edem pulmonar, plamin cardiac, 46.semnele caracteristice ale insuficientei cardiace drapta ascita, ficat muscat, staza vonoasa cronica a splinei, a rinichiului,47.care leziuni morfologice sunt caracteristice pentru hiperemia venoasa cronica a organelor dilatarea si hiperemia cronica a venelor, plasmoragie si edem, eritrodiapedeza, hemosideroza, atrofia si disparitia celulelor parenchimatoase si sclerozarea organelor si tesuturilor. 48.leziuni morfologice ale plaminilor in hiperemia venoasa cronica (in induratia bruna) sunt mariti in volum si masa, consistenta densa, pe sectiune culoare bruna, porozitatea parenchimului este micsorata49.leziuni morfologice ale ficatului in hiperemia venoasa cronica (ficatul muscad) marit in dimensiuni si masa, capsula extinsa, neteda, consistenta crescuta, marginea anterioara rotungita, pe sectiune desenul lobular accentuat, aspect caracteristic pestrit asemanator cu miezul nucii de nucsor, focare mici rosii-inchise, si altele de culoare brun galbena, venele dilatate , pline cu singe, , in centrul lobulilor hemoragii, distrofia grasa a hepatocitelor50.cauza hiperemiei venoase locale obturarea lumenului venelor prin tromb sau embol, sau comprimarea venei din exterior de tumoare, aderenta.51.definitia ischemiei - reducerea sau suprimarea aportului de singe arterial intr-un tesut, organ sau intr-o portiune a organului.52.modificarile macroscopice ale organelor in ischemie organul e redus in dimensiuni, temperatura scazuta, culoare palida53.variantele de ischemie in dependenta de mecanismul dezvoltarii angiospastica, prin obturatie, prin compresie, prin redistribuirea singelui54.consecintele ischemiei leziuni distrofice, infarctul (necroza ischemica), atrofie, scleroza55.cauzele dezvoltarii infarctului spasmul prelungit, tromboza, embolia, suprasolicitarea funtionala a organului in conditiile irigarii insuficiente56.variantele morfologice ale infarctului alb, rosu, alb cu cheag rosu/ischemic, hemoragic, ischemic cu chenar hemoragic57.in care organe se poate dezvolta infarctul 58.in care organe se observa mai frecvennt infarct ischemic splina59.in care organe se observa mai frecvennt infarct hemoragic plamini, istestin60.in care organe se observa mai frecvennt infarct ischemic cu lizereu hemoragic miocard, rinichi61. in care organe se observa mai frecvennt infarct de forma triunghiulara organe cu tip magistral de vascularizare splina, plamini, rinichi62. in care organe se observa mai frecvennt infarct de forma neregulata circulatie anastomotica bogata miocard, creier, intestin63.caracteristica infarctului pulmonar forma de con, cu baza spre pleura, culoare reosie-inchisa, consistenta dura, neaerat, plin cu singe, pe pleura se observa depozete fibroase64.caracteristica infarctului cerebral mai frecvent in nucleii subcorticali si i zona occipitala, focarele de necroza sunt ramolite, culoare alb-cenusie, de forma neregulata65.cauzele hemoragiilor prin ruptura vaselor (per rhexin), prin erodarea peretelui vascular (per diabrosin), prin diapedeza (per diapedesin)66.hemoragiile externe, exemple, terminologia epistaxis, hemoptizie, hematemeza, melena(scaun singe negru), hematochenezie (rect singe proaspat), rectoragie, metroragie, menoragie, menometroragie, hematurie (urina), otoragie(urechi), stomatoragie67.procesele patologice, care se pot complica cu hemoragie per rhexin hiperemie arteriala, ateroscleroza, anevrism arterial, anevrism cardiac, infarct miocardic, varicozitati venoase, traumatisme, leucoze68.procesele patologice, care se pot complica cu hemoragie per diabrosin boala ulceroasa, febra tifoida, dizenterie, tuberculoza, abces, tumori malogne, sarcina tubara.69.definitia trombozei proces de coagulare a singelui in lumenul vaselor sau in cavitatile inimii in timpul vietii70.semnele caracterisitice ale trombului adera la perete, suprafata rugoasa, neregulata, aspect opac, uscat, consistenta crescuta, dens, friabil, sfaramicios71.semnele caracterisitice ale trombului rosu fibrina, eritrocite, trombocite, neutrofile, in vene , este obliterant.72.semnele caracteristice ale trombului alb trombocite, leucocite si fibrina, e mai frecvent parietal, in artere si pe valvulele inimii73.consecintele favorabile si nefavorabile ale trombilor resorbtia, autoliza aseptica, organizarea conjunctiva, vascularizarea si canalizarea, calcificarea, autoliza septica, ruperea trombului si transformarea lui in tromboembol74.notiunea de embolie un proces patologic caracterizat prin circulatia in sistemul cardiovascular a unor particule ce nu se intilnesc in singe in conditii normale si care produc obturatia completa sau partiala a vaselor sanguine.75.in vasele caror organe poate avea loc tromboembolia directa, daca localizarea initiala a trombului va fi in regiunea bifurcatiei aortei, membrelor inferioare, bazinului mic arterele membrelor inferioare, celiaca, lienala, renala76. cauzele emboliei paradoxale malformatii cardiace innascute, defect septal, ductul Botallo77.caracteristica emboliei cu lichid amniotic 78.caracteristica emboliei grase 79.caracteristica emboliei celulare 80.caracteristica emboliei microbiene 81.fazele inflamatiei alterativa, exudativa (dilatarea vaselor, extravazarea , migrarea), proliferativa82.manifestarile morfologice ale alteratiei in procesul inflamator modificari distrofice si necrotice, se afecteaza cel parenchimatoase, substanta fundamentala, elementele celulare si fibrilare a tesutului conjunctiv83.semnele clinice ale inflamatiei roseata, caldura, tumefactie, durere, dereglarea functieie / rubor, calor, tumor, dolor, funtio laesa84.caracteristica morfologica a fazei exudative a inflamatiei dilatarea vaselor, extravazarea, migrarea85.care celule exercita functia de fagocitoza leucocitele polimorfonuclate, monocitele86.caracteristica morfologica a inflamatiei exudative leziune tisulara du debut brusc, si de scurta durata, predominanta reactiei vaselor patului mircocirculator, formarea exudatului in tesuturi si cavitatile corpului87.semnele caracteristice ale inflamatiei acute 88.semnele caracteristice ale transsudatului transparent, lichid, densitate mica, proteine putine pina la 3%, putine celule, nu se coaguleaza, steril89.semnele caracteristice ale exudatului tulbure, viscos, densitate mare, multe proteine si neutrofile, se coaguleaza, contine microbi90.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei seroase exudatul de culoare galbuie, opalescent, contine 3-8% de proteine, aminteste serul sanguyin, putine elemente celulare, evolueaza acut, avind o evolutie clinica usoara91.variantele inflamatiei fibrinoase crupoasa, difteroida92.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei fibrinoase exudat bogat in fibrina, pe membranele mucoase si seroase, si la nivelul unor organe parenchimatoase, exudatul are aspect de membrana falsa, sau pseudomembrana formate din retele de fibrina93.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei crupoase membrana de fibrina e subtire, fina, adera slab la tesut, se desprinde usor, deoarece necroza e superficiala94.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei difteroide membrana de fibrina este mai groasa, aderenta strins la tesutul subiacent, se detaseaza cu greu, deoarece necroza e mai profunda, la detasare lasa ulceratii95.variantele inflamatiei purulente abces, flegmon96.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei purulente predominanta in exudat a leucocitelor neutrofile, necroza si liza tesuturilor97.semnele morfologice caracteristice ale abcesului inflamatie purulenta focala, formarea unei cavitati umplute cu puroi, 98.semnele morfologice caracteristice ale flegmonului inflamatie purulenta fara delimitare precisa, in care exudatul se extinde difuz, printre elementele tisulare99.definitia empiemului 100.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei catarale la inceput are un caracter seros, scurginduse un lichid abundent, galbui-opalescent, care treptat se ingroasa, devenind mucos101.semnele morfologice caracteristice ale inflamatiei hemoragice un nr mare de eritrocite in exudat, are aspect de lichid hemoragic, focarele au culoare resiatica102.semnele caracteristice ale inflamatiei cronice este mediata de celulele mononucleare cu nucleu nesegmentat, este o inflamatie productiva (proliferativa), in care predomina procele de inmultire si transformare a celulelor.103.variantele inflamatiei proliferative interstitiala, granulomatoasa si polipoasa104.semnele caracteristice si substratul morfologic ale inflamatiei productive substratul infiltratul inflamator celular105.care celule predomina in infiltratul inflamator in stadiul final al inflamatiei fagocite mononucleare(macrofage, celule epitelioide), limfocite, cel gigante polinucleate, fibroblasti.106.consecintele inflamatiei productive fibroze, scleroza, ciroza, resorbtie, organizare, incapsulare, calcificare, osificare, necroza secundara, hemoragii, inflamatii secundare, tulburari circulatorii107.varietatile de granuloame dupa componenta celulara infectioase, neinfectioase, necunoscuta108.structura histologica a granulomului tuberculos in centru o zona de necroza cazeaosa, eozinofila, amorfa, lipsita de nuclee (aspect de brinza uscata), inconjurat de celule epidelioide, cu nuclei alungiti, celule Langhans,109.structura histologica a granulomului rinoscleromatos inflamatie productiva cu formarea unor granuloame condtituite din plasmocite, celule epitelioide si limfocite, prezenta macrofagelor mari cu citoplasma clara, spumoasa, celule Mikulicz, 110.localizarea polipilor in inflamatia proliferativa membranele mucoase acoperite cu epiteliu granular ale stomacului, intestinului, corpului uterin, canalului cervical, meaturile nazale, bronhii, trahee111.notiunea de scleroza - Indurarea patologica a unui organ, tesut, leziune prin Tnlocuirea treptata a tesutului parenchimatos cu tesut de legatura sau sustinere, produsa in procese normale (ex.: Tmbatranire) sau patologice112.notiunea de ciroza - Inflamaie cronic degenerativ manifestat prin atrofierea esutului parenchimatos al unui organ i nlocuirea lui cu esut conjunctiv fibros, ducnd la pierderea capacitii funcionale a organului respectiv113.caracteristica regenerarii complete se caracterizeaza prin inlocuirea defectului cu un tesut identic celui distrus114.caracteristica regenerarii incomplete se caracterizeaza prin inlocuirea defectului cu tsutul conjunctiv cicatricial, iar restabilirea panrenchimului functional se produce prin hipertrofia partii restante a organului, denumitta hipertrofie regeneratorie115.caracteristica regenerarii reparative regenerarea din diferite procese patologice, cind are loc alterarea celulelor si tesuturilor116.notiunea de hipertrofie regenerativa 114117.caracteristica regenerarii patologice, manifestarile morfologice anormala, modificari cantitative si calitative ale procesului regenerativ. Hiperregenerare, hiporegenerare, regenerare metaplazica, 118.definitia hipertrofiei si hiperplaziei marirea in volum / marirea in numar119.mecanismul morfogenetic al hiperplaziei 120.caracteristica hipertrofiei miocardului 121.caracteristica morfologica a fazei de decompensare a hipertrofiei de lucru a miocardului 122.in care organe are loc regenerarea reparatorie prin hiperplazia celulelor ficat, plamini, pancreas, rinichi. unde predomina forma celulara de regenerare, tes conjunctiv, oase , piele, mucoasa tractului digestiv, respirator si urogenital, endoteliul vaselor, mezoteliul membranelor seroase, tesutul hematopoetic123.in care organe are loc regenerarea reparatorie prin hiperplazia si hipertrofia organitelor intracelulare miocard si creier, 124.caracteristica hipertrofiei neurohormonale proces adaptativ, survine in urma tulburarilor neurohormonale cu modificarea balantei hormonilor hipertrofia uterulu isi gl mamare, acromegalia, ginecomastita125.Definitia atrofiei procesul de micsorare a volumului celulelor, tesuturilor, organelor cu scaderea activitatii lor functiuonale126.caracteristica morfologica a atrofiei neurotice in urma tulburarilor inervatiei trofice, lezarea nervilor motori127.caracteristica morfologica a atrofiei disfunctionale inactivitatea, scaderea sau suspendarea activitatii functionale a organului128.caracteristica morfologica a atrofiei prin compresiune comprimarea mecanica a parenchimului functional al organului, care duce la ischemia lui129.modificarile morfologice ale organelor in casecxie disparitia tesutului celulo adipos subcutanat, micsorarea volumului si masei tuturor organelor si tesuturilor cu diminuarea functiei lor130.conditiile de vindecare per primam intentionem a plagilor plagi neinfectat, cu margini drepte, distanta mai mica de 1cm, in insizii chirurgicale, sutura ajuta, 131.conditiile de vindecare per secundam intentionem a plagilor infectia, plagi mari, mai mari de 1cm, dehiscente, nesuturate, de forma neregulate, infectate, insotite de distruderi tisulare mai extinse, patrunderea in plaga a corpilor straini, tulburari de nutritie, exces de corticosteroizi, diabet zaharat, dereglari circulatorii si de inervatie,