Upload
iuli-maca
View
246
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 1/288
Tematica semes
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 2/288
Cazul Kitty Genovese
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 3/288
Experimentul lui S.Asch
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 4/288
BLUE FOR BOYS, PINK FOR GIRLS
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 5/288
Ce este psihologia socială?
Psihologie socială = tautologie pleonasm?
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 6/288
Ce este psihologia socială? Un domeniu de graniță sau unul interdisciplin A considera psihologia socială domeniu de gra
nedreptățește această disciplină.
O vom considera domeniu interdisciplinar adoar la confluența psihologiei cu sociologia, ddreptul și politologia, științele economice și tebiologice și umane.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 7/288
De ce este psihologia socială udomeniu interdisciplinar?
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 8/288
Obiectul psihologiei sociale Sociologia studiază societatea sub aspectul str
funcționării sale.
Psihologia studiază individul.
Domeniul nostru nu este nici individul ca entiseparată, nici grupul sau organizația, ca structsociale.
Psihologia socială studiază INTERACȚIUNEA
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 9/288
Obiectul psihologiei sociale Interacțiunea nu înseamnă adiție, adunare În urma procesului de interinfluențare reci
rezultatele sau efectele depășesc termenii d
premise. Aceste rezultate se numesc procese sau
fenomene psihosociale
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 10/288
Obiectul psihologiei sociale Cum influențează comportamentul meu acțiu
celorlalți?
Ce rezultă din prezența laolaltă a celorlalți?
Ce efecte au asupra unui individ comportamentrecute ale altora?
Psihologia socială tratează dependența șiinterdependența conduitelor umane.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 11/288
Obiectul psihologiei sociale F. Allport (1924): Psihologia social ă are ca obiect de studiu re
reale sau imaginare între persoane, într-un
social dat, de natură să afecteze pe cei implsituația dată.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 12/288
Obiectul psihologiei sociale G.Allport (1954): Psihologia socială examinează și explică mo
cum gândirea, sentimentele și conduitele insunt influențate de prezența actuală, imagisau implicită a altora.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 13/288
Abordarea fenomenelor Psihologia socială se distinge nu doar printr-u
teritoriu propriu ci și printr-un punct de vederspecific.
Psihologia generală studiază un om abstract, r
contextul firesc în care el evoluează. Ea aplică o grilă de lectură binară: pe de o part
individul, pe de altă parte, obiectul.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 14/288
Abordarea fenomenelor Psihologia socială propune o grilă ternară a fap
relațiilor: un eu, un alter, un obiect.
Comparativ cu situația de solitudine, modificăintervenite în comportamentul lui A doar pen
este în preajmă (co-prezență) sau pentru că Ainteracționează cu B, ne arată ce impact are asnoastră întâlnirea cu celălalt.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 15/288
În loc de concluzie.. Opoziția dintre psihologia generală și psihologia s
pierde mult din acuitate dacă este examinată înprofunzime. În tot ceea ce facem, celălalt intervineregularitate în calitate de model, sprijin sau advers
prin acest fapt psihologia individuală este, de asempsihologie socială.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 16/288
Psihologie socială sau
psihosociologie? Nefiind un apendice al psihologiei generale, fosintagmei psihologie socială este oarecum inad Denominația sociopsihologie – de origine fran
îndreaptă acest neajuns sugerând că avem de-a
un câmp de cunoaștere unic, chiar dacă în cadpot fi identificați 2 poli de interese: - înțelegerea proceselor psihice ale persoanei î
contact cu socialul și înțelegerea societății.
l ă h l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 17/288
Vocația aplicativă a psihologiei
sociale Demersul cercetătorului acestui domeniu nu e
cunoașterea, ci și acțiunea.
Suntem interesați de organizarea proiectelor dschimbare a unor situații inadecvate, de interv
asupra câmpului social. Vorbim despre cercetarea – acțiune.
i li i ă ih l i i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 18/288
Vocația aplicativă a psihologiei
sociale Temele majore ale psihologiei sociale aplicate următoarele: - măsurarea indicatorilor sociali subiectivi refe
diferite aspecte ale vieții oamenilor
- starea de sănătate psihică – înțelegând că indeste un sistem bio-psiho-social - studiul problemelor de mediu și impactul fac
nocivi asupra stării de bine psihic și fizic
V i li i ă ih l i i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 19/288
Vocația aplicativă a psihologiei
sociale - organizațiile din sectorul public și privat – cula subiecte ca: leadership-ul, factorii psihosoci
impact asupra satisfacției muncii, climatul psi în grupurile de muncă etc.
- domeniul educației – programe de reducere ș
eliminare a prejudecăților etnice și rasiale, îmbunătățire a relațiilor dintre grupuri cu orie valorice diferite.
- justiția – studiul martorului și mărturiei.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 20/288
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 21/288
Începuturile domeniului
Încercarea de a găsi geneza fenomenelor psihoși-a găsit locul în interesul manifestat de diverspecialiști pentru înțelegerea fenomenelor impcomportamentul și cultura grupurilor sociale m
În spațiul culturii germane – Moritz
Lazarus(antropolog) și Hajin Steinthal(lingvisconsideră că sufletul unui popor se manifestă limbă, mituri și obiceiuri, astfel că prin studiuse poate ajunge la psihologia popoarelor
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 22/288
Începuturile domeniului W.Wundt – ilustrează exemplar această orient
monumentala operă în 10 volume Volkerpsych
Consideră că psihologia socială ar trebui să stusufletul colectiv, acesta având tot atâta realitat
cel individual. În aceeași perioadă, în Franța, G.Tarde publică
imitației.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 23/288
Începuturile domeniului Tarde consideră imitația fundamentul vieții so
mecanismul ce asigură difuzarea noului.
Există două moduri principale de a imita: a facce face modelul și a face exact opusul a ceea ce
modelul. Legătura între generații se face prin imitația tr
în cadrul unei generații prin imitația modă.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 24/288
Începuturile domeniului G. Le Bon (1895) – Psihologia maselor – pune a
pe același mecanism (imitația prin contagiunea explica modificările comportamentului indiv în starea de mulțime.
În mulțime, personalitatea conștientă dispare,formează un suflet colectiv, mulțimea reacționsingură ființă, guvernată de legea unității men
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 25/288
Începuturile domeniului
E.Durkheim – creatorul școlii sociologice franceze și opgândirii lui Tarde.
Dacă pentru Tarde societatea reprezintă suma indpentru Durkheim fenomenele sociale sunt niște faobiective ce exercită o anumită presiune asupra in
Un fapt social constă într-un mod de a acționa, a ga simți, fixat social și apt de a exercita o presiune acomportamentelor fiecărui individ ( reușita școlardivorțul, căsătoria, participarea la vot etc)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 26/288
Începuturile domeniului Norman Triplett introduce psihologia socială p
experimentării în 1898 prin studiile privind insocială sub forma facilitării sociale.
Remarca timpii superiori ai ciclistilor evoluand
compania altora fata de situatia solitara. Modeleaza apoi un context similar – o cursa de
….mulinete
1898 – debutul psihologiei sociale ca științ
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 27/288
Începuturile domeniului In anii ‘20, Floyd Allport va da numele acestui
fenomen, cunoscut de atunci ca facilitare socia
Facilitarea socială semnifică creșterea performindividuale datorită realizării unei activități în
prezența sau în comun cu alte persoane.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 28/288
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 29/288
Începuturile domeniului
1909 – Charles S. Cooley – dezvoltă teoriainteracționistă. Elaborează teoria eului personal ca oglindire ș
reoglindire în alte persoane, considerând că fă
interacțiune umană eul nu poate exista. Introduce conceptul de grup primar – grupul m
care există relații de tipul face to face între megrup cu rol de mijlocitor în procesul socializăr
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 30/288
Începuturile domeniului Un alt nume important este cel al lui Floyd All În 1924 publică un tratat de psihologie socială
principal, pe rezultatele studiilor experimenta
În opera sa se regăsesc unele dintre temele mapsihologiei sociale contemporane: studiul relainterpersonale, al contextului social, rolulreprezentărilor sociale, ș.a.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 31/288
Perioada clasică 1935 – 1960 Se caracterizeaza prin aparitia unor lucrari si
efectuarea unor cercetari care au ramas modelcercetatorii de mai tarziu.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 32/288
Perioada clasică Experimentul lui M.Sherif privind efectul auto
experiment considerat a fi prototipul formării norme într-un grup social.
Înființarea, de către K.Lewin și colab. a unui C
cercetări pentru dinamica grupurilor și studierclimatelor de conducere.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 33/288
Perioada clasică
Elton Mayo fondează școala relațiilor umane Conduce o serie de experimente de psihosocio
industrială, ale căror rezultate vor schimba oplucru în cadrul organizațiilor, deplasând accen
aspectele informale. G.Gallup fondează primul institut de sondare publice, al cărui succes este legat de pronostica victoriei președintelui Roosevelt în alegerile di
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 34/288
Perioada clasică
1936 – R.Linton publică The Study of Man – lucrarsunt definiți doi termeni esențiali din vocabularulpsihologiei sociale – statutul și rolul.
Un clasic al psihologiei sociale este considerat și G
Allport prin studiul atitudinilor, al prejudecăților larg, al personalității.
În aceeași perioadă, J.L.Dollard, într-o lucrare a sapentru prima dată ipoteza frustrare – agresivitate.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 35/288
Perioada clasică
1937 – apare primul număr al revistei Sociome Fondatorul sociometriei , cu sens de cercetare
a relațiilor interpersonale sub aspectul atracțieindiferenței sau respingerii într -o situație de al
este J.L.Moreno. 1940 – R.Lippit publică studiile experimentale stilurilor de conducere autoritar, democratic șifaire.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 36/288
Perioada clasică F.Heider, cunoscut azi ca părintele teoriei atribinițiază studiul organizării cognitive.
S.Asch realizează studii asupra percepției persa fenomenului conformismului.
L.Festinger marchează psihologia socială a decși 7 ale sec.XX prin teoria disonanței cognitivecomparării sociale.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 37/288
Perioada clasică Studiul atitudinilor, ce a debutat anterior p
inventarea scalelor de măsurare a acestora,amploare acum prin C.Hovland, interesat ddiferitele componente ale procesului persu
și a schimbării atitudinilor pe această cale.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 38/288
Perioada modernă și contemp
- Sunt inaugurate noi domenii ale psihologiei soreprezentările sociale, influența minoritară,comportamentul prosocial, atracția interperso
Albert Bandura – teoria invatarii sociale a agresi
William Mc Guire – tehnica inocularii pentru sprezistentei la persuasiuneSerge Moscovici redescopera conceptul de reprez
sociala si-l reinterpreteaz
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 39/288
Perioada modernă și contemp
- Irving Janis – gandirea de grup ca patologie ideciziilor
- Teorii explicative ale procesului atribuirii – E Jones
- Obedienta fata de autoritate – Stanley Milgra -Diferentele psihologice (psihosociologice) din
– Eleonore Maccoby
Neajutorarea invatata Martin Seligman
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 40/288
Perioada modernă și contempora
În perioada contemporană, se accentuează untendințe ale perioadei anterioare – cognitivismapar și teme, preocupări noi.
Asistăm la revirimentul psihologiei sociale eurcu un stil de abordare a problemelor foarte difpsihologia nord – americană, dar și lainternaționalizarea psihologie sociale grație cirevistelor de specialitate, a congreselor etc.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 41/288
Perioada modernă și contemp
Pe de altă parte, asistăm la o criză a psihologieprintre ale cărei cauze amintim:
critica statutului științific al disciplinei,
a metodelor folosite,
lipsa integrării diverselor teorii, contaminarea ideologică etc.
Obiectii la adresa psihologi
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 42/288
Obiectii la adresa psihologisociale - Psihologia sociala este simt comun formucuvinte mai pretentioase.
-nu face decat sa demonstreze ceea ce oricematur ar intui
- Bias-ul privirii retrospective
Tendinta individului de a supraestima cunolui anterioara asupra unui eveniment odata
acesta s a rodus
Obiectii la adresa psihologi
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 43/288
Obiectii la adresa psihologisociale
Trebuie mentionat faptul ca in multe studii pssociala se dovedeste contraintuitiva, mergand contrar intuitiei si simtului comun.
Efectul de martor ori studiile lui Milgram priv
obedienta etc. – pot fi exemple in acest sens.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 44/288
Nivele de analiză
PersoanaRelațiile interpersonale
Grupurile miciGrupurile mari și fenomenele
masă
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 45/288
Persoana în psihologia soci
Etimologic, provine din lat. persona, derivat digreacă – prosopon.
În teatrul antic, primul sens a fost de mască sacostumație folosită pt. a întruchipa un persona
Al doilea sens – rolul jucat în teatru Ieșind din sfera teatrului, se aplică individului
joacă rolul.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 46/288
Persoana în psihologia soci
De ce studiem acest nivel? - procesele psihice nu sunt entități separate, n
anonime, sunt ale persoanei
-persoana contează ca loc de geneză a fenomen
psihice, cadrul lor de referință. - fenomenele psihice contează ca lianți între o
nu doar ca stări interne ale cuiva
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 47/288
Statutul și rolul persoanei
2 noțiuni corelative, mult utilizate în psihologsocială.
Exprimă aspecte ale dinamicii comportamentagenerate de relația dintre persoană și situație.
În context social, interacțiunea dintre indivizi realizează mai mult la acest nivel – poziții și obdecât autentic, personal.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 48/288
Statutul
Reflectă faptul că, în grupuri, comportamentelepersoanelor se diferențiază potrivit pozițiilor și funocupate în cadrul diverselor structuri sociale.
Statutul reprezintă o poziție de bază a persoaneistructura socială.
Ea poate fi raportată la un rang mai coborât sau mcorespunde unui ansamblu de reguli și obligații.
Statut - influență
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 49/288
Statutul
J.Stoetzel – “ansamblul comportamentelor la cputem aștepta, în mod legitim, de la ceilalți ”
Ex. Statutul de medic
Fiecare individ ocupă cel puțin o poziție care î
anumite drepturi și obligații. Grupurile sociale reprezintă ansambluri de sta
rețele de poziții strâns legate între ele.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 50/288
Statutul
Turner (1988) prefera perspectiva conflictuala, conca diferentierea statusului "este mai ales rezultatunesfârsitelor lupte pentru alocarea resurselor insu
O altă perspectiva accentueaza rolul diviziunii mudefinirea statusurilor, acestea fiind rezultatul eforcomun al grupului de a-si atinge scopul mai bine srepede.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 51/288
Statutul Statutul este important pentru psihosociologie și datorita fa
pozitiile de status din cadrul unui grup sunt adesea ierarhizatermeni de prestigiu sau privilegii.
trasaturile dupa care poate fi determinat statusul unei persocadrul unui grup sunt multidimensionale, iar relatia dintre dpoate fi ea însasi foarte variabila si complexa.
De exemplu, statusul poate fi stabilit în functie de venit, graeducatie, apartenenta etnica, sex, vârsta, etc. atunci când acaspecte sunt coerente între ele se vorbeste adesea despre exiconsistenta sau cristalizari de status (Lenski, 1961).
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 52/288
Statutul Distingem: A . statute prescrise – bărbat sau femeie, adult ori c
statute câștigate – liderB. statute formale - instituționalizate
statute informale
C. Statute sociale, profesionale, familiale etcDesemnând și delimitând comportamentele pe care
este îndreptățit să le aștepte de la alții, statutul dă definițpersoanei (ne autodefinim și suntem, cel mai des definiți a
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 53/288
Rolul
C ăci lumeae o scen ă și
to ț i suntem
actori
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 54/288
Rolul
Este reversul statutului Un rol este un mod structurat de participare la
sociala.
Definim rolul drept ansamblul comportament
care ceilalți le așteaptă de la noi, în mod legitimsau
Rolul este aspectul dinamic al statutului
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 55/288
Rolul
Cf. Lui J.L.Moreno – rol, cuvânt din franceza veche în franceza și engleza medievală din latinescul rotde pe care citeau sufleurii textul în Roma și Greciaantică(teatru).
Teoria modernă a rolului își are originea logică șiperspectivele în teatru.
Sociologii care au preluat conceptul (și-n unele sitmonopolizat) au fost G.Mead, R.Linton, T.Parsons
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 56/288
Rolul
Forma actuală și tangibilă pe care o ia sinele. Definim rolul ca forma de funcționare pe care și-o
individul în momentul în care reacționează la o sitspecifică, în care sunt implicate și alte persoane/ o
Această formă este creată de experiențe trecute și tiparele culturale ale societății în care trăiește indi Astfel, fiecare rol este o fuziune de elemente privacolective. (cultură și rol)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 57/288
Rolul
Rolurile pot fi: A. Ideale – desemnează, la modul ideal, contri
care un individ trebuie să o aducă la relațiacomportamentală.
B. Emergente – descriu regularitatea reală acomportamentului nostru, apropiinde-se mai mai puțin de prescripții.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 58/288
Rolul Prescripțiile de status – rol reprezintă un set de norme sau r
aplicate comportamentelor pe care le presupune o poziție so Sunt obligații de a face sau a nu face. Sunt rod al învățării sociale. Unele sunt imperative, altele sunt mai permisive. Unele dintre aceste prescripții interferă cu funcțiile statutulu
comportamentele vizate de ele trebuie să se conformeze riguregulilor. Alte comportamente sunt lăsate la libera alegere a celui ce
interpretează rolul.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 59/288
Rolul
Subprocesele de rol: Perceperea
Înțelegerea
Acceptarea
Interpretarea roluluiPrimele două sunt cognitive, următoarele sunt d
atitudinal – aptitudinală.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 60/288
Relația dintre statut, rol și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 61/288
ț școmportamentul persoanei
Ideal ar fi ca persoana, prin calitățile sale, să cocu cerințele statutului, să-și realizeze rolul la c înalt nivel de performanță.
De cele mai multe ori se obține o variantă
intermediară, persoana conformându-se prescde rol, dar nu în totalitate.
Se realizează un compromis între dezirabil și p
Relația dintre statut, rol și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 62/288
comportamentul persoanei G. Allport (1981) a aproximat într-o schemă relaţia dintre pre
de rol (stereotipul social) şi comportamentul de rol, relaţie m însuşirile şi capacităţile personale.
Comportamentul în rol combină o parte de presiune sau consocială şi o parte de redimensionare sau improvizaţie în sens
cuvântului. Acumularea de improvizaţii în timp devine punctul de pleca
inovaţiei, al schimbării imaginii publice a rolului. Sociologiaasupra ofertei sociale de modele, iar psihologia socială punepe redefinirea personală a rolului, pe latura de inovare sau cr
Relația dintre statut, rol și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 63/288
comportamentul persoanei Să examinăm: A. comportamentul aceluiași individ plasat în
diferite. B. comportamentul unor indivizi diferiți plasa
aceeași situație. În primul caz vom vorbi despre determinări
personale, în al doilea despre determinăripoziționale în interpretarea rolurilor sociale.
Relația dintre statut, rol șil
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 64/288
comportamentul persoanei Îndeplinirea efectivă a rolului poate evolua de
determinate aproape integral de factori depersonalitate, până la forme determinate aprointegral de prescripții.
Maxim de determinism situațional – conformi Maxim de determinism personal – devianță În general, persoanele se înscriu în prescripțiil
altfel societatea le sancționează.
Perspective asupra relației r
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 65/288
comportament
Prima menține o distincție fermă între cele donoțiuni: personalitatea nu se confundă cu roludoar se exprimă prin acesta.
O a doua reduce personalitatea la jocul de rolu
aceasta confundându-se cu personajul. O a treia face din personalitate o putere de opț
între roluri și de sinteză a lor.
Personalitatea de bază și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 66/288
personalitatea de statut Antropologul american R.Linton s- a ocupat de fo
personalității în context socio-cultural. În cadrul aceleiași culturi, elementele comune ale
personalității formează o configurația bine integratipul personalității de bază a acelei societăți.
Aceasta furnizează membrilor soc. valori și înțelescomune. Există însă și configurații suplimentare caracterist
diverselor grupuri delimitate în interiorul societăț Acestea sunt
li ă il d
Personalitatea de bază și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 67/288
personalitatea de statut
A. Kardiner – Personalitatea de baza = aceaconfiguratie a personalitatii care este impartasmajoritatea membrilor societatii ca rezultat alexperientelor timpurii pe care ei le au in comu
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 68/288
Conceptia admite ca:
- traditia culturala determina lectiile pe care parinda copilului si modul in care sunt predate
- culturi diferite au moduri diferite de formare a co
-experienta timpurie a copilului exercita un efect dasupra personalitatii sale
-experiente similare vor tinde sa produca personalsimilare in cadrul culturii
Personalitatea de bază șilit t d t t t
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 69/288
personalitatea de statut
De remarcat rolul facilitator al acestor conf în funcționarea societății.
Membrii grupurilor pot interacționa cu succhiar și numai în baza indicațiilor referitoa
statut – cunoscând poziția și regulile ceguvernează această poziția.
C fli t l d l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 70/288
Conflictele de rol Conflictele se pot naște între roluri sau în interior
aceluiași rol.
Surse de conflict la nivel socio-cultural:
- proliferarea rolurilor în societatea contemporană.
- inconsistența și echivocul pozițiilor și al modelelocorelative (poziții de intersecție).
- evoluția rolurilor devansează modelele comune.
C fli t l d l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 71/288
Conflictele de rol Surse de conflict la nivel interacțional:
- discordanță între așteptările și condurol între 2 sau mai multe persoane;
- competiție pentru asumarea simultanaceluiași rol;
C fli t l d l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 72/288
Conflictele de rol Surse de conflict la nivel individual:
- Individul nu aderă afectiv sau ideologic la rsău;
- Individul este plasat într-o poziție de inters
- Individul este contrariat între exigențeleincompatibile ale unui rol mixt;
Conflictele de rol
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 73/288
Conflictele de rol Modalități de rezolvare: - Stabilirea unei ierarhii între prescripții – astf
rolul privilegiat să fie când cel care corespundepresiunilor sociale, când cel care corespundeaspirațiilor personale
Stabilirea unei alternanțe între roluri Promovarea unui nou tip de rol, care să concili
așteptările contrare.
Nivelul de aspirație
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 74/288
Nivelul de aspirație Se referă la latura proiectivă a personalității: sp
aspirații, scopuri etc.
Îl definim ca nivelul performanței viitoare însarcină familiară pe care individul încearcă
atingă explicit, cunoscând nivelul performaanterioare în acea sarcină.
Nivelul de aspirație
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 75/288
Nivelul de aspirație
Are două surse: A. Interacțiunea dintre subiect și sarcină –
compară cu el însuși în diferite situații, ceedorește actual ține de lecțiile servite de înce
anterioare. B. Interacțiunea dintre membri grupului –
normele de grup
Nivelul de aspirație
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 76/288
Nivelul de aspirație Înălțimea aspirației persoanei depinde de statu
Măsura acestui statut este dată de ceea ce aparnormal pentru grupul său
sau
de comparația stimulatoare ori demobilizatoareușitele unor grupuri recunoscute de subiect superioare sau inferioare lui.
Nivelul de aspirație
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 77/288
Nivelul de aspirație Reguli:
Nivelul de aspirație crește dacă subiectul obsergrupul cu statut inferior reușește mai bine în rsarcinii.
Nivelul de aspirație scade dacă subiectul obsergrupul cu statut inferior reușește mai puțin binrealizarea sarcinii.
Teme
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 78/288
Teme Enumerați câteva dintre status-rolurile deținu
Vă aflați sau v -ați aflat vreodată în conflict de
Dacă da, cum ați rezolvat această situație?
Care trăsături ale personalității voastre vă ajut
jucați rolul actual și care vă împiedică? Este bine ca persoana să se identifice cu un rol
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 79/288
Sociometria Sociometria ( aplicarea măsurii=metrum la ființa s
fost inițiată de J.L.Moreno Ea are ca obiect studiul matematic al proprietățilo
psihologice ale grupurilor
Tehnicile sociometrice reprezintă un ansamblu deinstrumente destinate măsurării configurației și inrelațiilor interpersonale din interiorul grupurilor.
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 80/288
Sociometria Aplicabilitate: A. Cunoașterea relațiilor din cadrul grupului (
important pentru dinamica oricărui fel de grup, fiesau de muncă)
B. O cunoaștere mai bună de către membri
propriei lor poziții în cadrul grupului. C. Îmbunătățirea relațiilor și climatului
psihosocial al grupului.
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 81/288
Sociometria Are printre instrumentele sale:
- testul sociometric
- matricea sociometrică
- indicii sociometrici
- sociograma - cadranele sociometrice
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 82/288
Sociometria Testul sociometric – pricipalul instrument al teh
prin care se pot determina: - statutul unui membru în câmpul relațiilor
interpersonale - structura psihologică globală a grupului și a
subgrupurilor din interiorul său - diversele centre de influență - coeziunea grupului - percepția grupului față de un anumit membr
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 83/288
Sociometria Testul constă în formularea unor întrebări prin int
cărora se solicită fiecărui membru să-și exprime siși antipatiile față de colegii săi.
Este important ca întrebările să fie realizate în bazcriterii atent alese, în concordanță cu interesele m
grupului, dar și ale cercetării. Alegerile pot fi sau nu limitate.
Se precizează că ordinea preferințelor este una val
Sociometria
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 84/288
Sociometria Datele testului sociometric sunt trecute într-u
cu dublă intrare Pe verticală trecem punctele atribuite din aleg
/respingerile colegilor nominalizați, pe orizon
trecem percepțiile pozitive și negative atribuitcolegilor.
Sociometria – indicii sociomet
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 85/288
Sociometria – indicii sociomet 1. Indicele statutului sociometric – arată po
ocupată de un individ în cadrul grupului și secalculează astfel: I = n/N – 1.
2. Indicele expansiunii afective – se calculea
astfel: nr. Indivizilor aleși de către X/ N - 1 3. Indicele de coeziune a grupului –
Nr. Alegerilor reciproce x 2/ N( N – 1 )
Sociometria – indicii sociomet
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 86/288
Sociometria – indicii sociomet Datele obținute ajută la elaborarea sociogram
ne permite să vizualizăm viața afectivă a grupu Ea ne oferă imaginea diadelor, triadelor, a lanț
altor tipuri de relații interpersonale. Ne indică rapid liderii și izolații, situațiile de
unilateralitate, statutele privilegiate, centralitaneutralitatea ori poziția ingrată a celui respinscei mai mulți.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 87/288
Construcția socială a personal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 88/288
Construcția socială a personal Personalitatea fiecăruia dintre noi este o const
unică, realizată sub influența a 3 categorii de f
EREDITATEA
MEDIULEDUCAȚIA
Construcția socială a personal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 89/288
Construcția socială a personal Subliniez natura socială a ceea ce constituie nu
personalității – eul sau sinele. Influența factorilor socio-culturali este însă viz
chiar la nivele mult mai puțin complexe, desprcredea că sunt determinate exclusiv de ereditaar fi senzațiile sau percepțiile.
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 90/288
Cercetări P. Golu în “Fundamentele psihologiei sociale”
analizeaza faptele de cercetare care atesta prezfactorilor socioculturali in perceptie, faptul cacomponente ale comportamentelor perceptiveinfluenta experientei trecute a individului, a
apartenentei la grup si la normele sociocultura
Autorul se refera in primul rand la date etnol
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 91/288
Cercetări In cercetarile lui Malinovski se gaseste un exemplu in
de modelare a experientei vizuale prin factori cultu - Într-o anumită cultură notiunea de asemanare dintre
copii si dintre copiii acelorasi parinti este strict regizatanormele sociale, fapt care, intr-o anumita masura, poatchiar impotriva marturiei simturilor. De pilda, aseman
tatal este considerata ca naturala si convenabila; existeintotdeauna presupusă si afirmata. A insinua ca este o intre copil si mama ar fi o grava injurie.
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 92/288
Cercetări Datele lui J.F. Lips ilustreaza, de asemenea influenta regla
normei sociale asupra perceptiei individuale. Un pictor englez, care voiaja prin Noua Zeelanda, a executatunui numar de indigeni, inclusiv portretului unui sef batranfata era acoperita de un tatuaj in spirala, caracteristic pentrurangul sau. Aratand tabloul modelului sau are o mare surpriBatranul refuza tabloul spunand: ,,acesta nu este ceea ce sunRugat sa-si faca propriul potret acesta a redat doar tatuajul cexprima raporturile sale cu tribul, spunand: ,,Iata ce sunt euexplica aceasta prin faptul ca, la tribul cercetat, nu notiuneaci cea de comunitate era suprema.
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 93/288
Cercetări Interesante sunt si variatiile, de la un grup la altul, ale perce
culorilor si diferitelor tonuri cromatice, variatii care se padesea sub influenta terminologiei privind culorile.- Potrivit datelor lui Wallis incapacitatea aparenta a membrilo
grupuri de a recunoaste anumite culori, ca si tendinta lor deculori au o origine lingvistica.
La aceeasi concluzie ajunge si Margaret Mead care, potrivitconstatarilor ei asupra indigenilor din Noua Guinee, arata caclasificarea culorilor este atat de diferita incat ei vad galbenubleul verde si bleul lavanda ca varietati ale aceleiasi culori.
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 94/288
Cercetări Observatii asemanatoare s-au facut in legatura
fenomenele auditive. Imbinarea sunetelor potrivit anumitor interva
sa para consonanta pentru unele comunitati sidisonanta pentru alte comunitati
Aceste variații țin și de epoca istorică
Cercetări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 95/288
Cercetări Variatiile de la o cultura la alta s-au constatat si la
mirosului si al gustului. Membrii unui trib din Africa au fost impresionati
neplacut de mirosul autentic al unei vechi branze Olanda si au facut sa circule ,,zvonul” ca albii cons
murdariile cele mai dezgustatoare. Mirosurile de apa de colonie sau de sapun parfurm
asemenea, le repugna.
Construcția socială a personal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 96/288
Construcția socială a personal Eul sau sinele
– este determinat mai ales social - este cel care dă sentimentul identității person - are 3 componente: A. Componenta cognitiv ă – conceptul de sine
B. Componenta afectivă sau stima de sine C. Componenta comportamentală sau prezentare
sine.
Sinele (self-ul)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 97/288
( ) Reprezintă totalitatea informațiilor, atitud
credințelor pe care le are o persoană despr sau
Sistemul caracteristicilor pozitive si negative ple atribuim
Sinele (self-ul)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 98/288
( ) O intelegere deplina a self-ului cuprinde corpul
identitatea definita social (inclusiv status-rolu personalitatea si cunostintele persoanelor despinsele.
R.Baron(1998) cf. Ilut P., 2001
Conceptul de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 99/288
p Cum se formează? 1. Introspecția – un comportament poate avea
motive și doar cel care cunoaște din interior gâși sentimentele care au acompaniat comportamare o impresie validă despre ceea ce l-a
determinat.(experiment – pag.40)
Conceptul de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 100/288
p 2.Teoria evaluării reflectate (Charles Cooley) Cunoașterea de sine este dată de feedback-ul pe ca
primim de la cei din jur cu privire la propria noastpersoană. Astfel, self concept-ul este un produs alinteractiunii sociale iar participarea la grupul prim
factorul cel mai important in geneza self-ului. Modalitate importantă de autocunoaștere mai ales
fragede.
Importanța etichetărilor!
Conceptul de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 101/288
p 3. Teoria comparării sociale (Leon Festinger)
Dobândim informații despre noi înșine compane calitățile cu aceleași calități întâlnite la cei d
Acest proces începe odată cu inserția în grupu
Comparare ascendenta– imbold pentru perfec Comparare descendenta– creșterea stimei de s
Compararea sociala si definirea de sin
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 102/288
p Salovey si Rodin au propus un model al invidie
geloziei bazat pe compararea sociala. Potrivit lor, tipul de situatie de comparare soci
de a provoca aceste sentimente este cel in careindividul primeste un feed-back ce-I amenintade sine.
Compararea sociala si definirea de sin
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 103/288
p Cele trei conditii necesare pentru acest fenom
A. feed-back-ul negativ – evaluarea de sine estafectata negativ de comparatia facuta
B. un domeniu relevant pentru definirea de sin
C. compararea cu un altul similar
Conceptul de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 104/288
p 4. Teoria interiorizării rolurilor
Pentru fiecare dintre noi, unul dintre rolurile s jucate este extrem de relevant.
Atunci când semnificația sa este crescută și de
că individul este satisfăcut de rol și-i alocă mu vorbim despre integrarea caracteristicilor rolustructura personalității.
Conceptul de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 105/288
5.Teoria autopercepției – ajungem să cunoaște
fim conștienți de) propriile noastre caracteristpornind de la comportamentele anterioare. Facem inferențe (deducții) despre noi înșine la
o facem și pentru ceilalți – ne observăm
comportamentele în diverse situații și formulăconcluzii cu privire la trăsăturile care au deteracțiunile.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 106/288
Stima de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 107/288
Sinele are și o componentă afectivă – stima de
Provenind din latinescul aestimare = aprecierereferă la părerile + sau – pe care le au oamenii înșiși.
Cercul vicios al stimei de sine:
Stimă de sine scăzută – expectații negative – e– eșec – autoblamare.
Stima de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 108/288
Prima referinta despre stima de sine se regases
William James in “Principles of Psychology” In opinia lui, stima de sine reprezinta raportu“succesele obtinute” si “aspiratiile sau pretinitiale”, adica rezultatul evaluarii performan
domenii importante pentru eul sau sinele unepersoane.
Stima de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 109/288
Corelează + cu reziliența, înțeleasă drept cap
individului de a-si reveni rapid dupa o boala, oschimbare, sau o calamitate.
Concepte corelate
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 110/288
Conștiința de sine – starea psihică în care sel
obiect al propriei atenții. Situațiile care cresc priza de conștiință asupra
sunt: publicul, camerele video, oglinzile.
Acestea ne atrag brusc atenția asupra felului înpercep ceilalți și asupra discrepanțelor sinel
Concepte corelate
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 111/288
Discrepanțele sinelui – sunt nepotriviri între
stări ale sinelui, astfel: - sinele actual – reprezentarea sinelui
-sinele dorit - ceea ce ar dori persoana să fie
- sinele ideal - ceea ce ar dori alții/ceilalți sem Atrag consecințe pe plan afectiv – tristețe sau
anxietate.
Prezentarea de sine
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 112/288
Cum ne exteriorizăm, cum ne facem cunoscuț
(eventual plăcuți) altora este la fel de importantce credem sau simțim despre noi.
Prezentarea de sine strategică = manipularea ipe care o au ceilalți despre noi (brandul personpentru a câștiga putere, influență, simpatie, ap
Validarea conceptului de sine.
Percepția socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 113/288
În sens larg, percepție socială = percepția fenomen
sociale, percepția grupală și perceperea celuilalt În sens restrâns = studiul modului în care ne form
impresii despre ceilalți și elaborăm raționamente pla ei.
Definim P.S. ca procesul cognitiv realizat în cadrelexperienței sociale a individului, prin folosirea tipculturale existente = a-l introduce în diferite categorii semnificativecultură.
Percepția socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 114/288
Cum se realizează? care sunt elementele per
sociale? 1. Aparența fizică. a. configurația feței – 90% dintre cei chestionați ad
pentru ei, trăsăturile feței spun ceva despre caract
persoanei.
Percepția socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 115/288
b. structura corporală – au existat teorii person
bazate pe morfologie, ca și legături între apartla un anumit tip și predispoziția de a declanșa tulburări psihice.
Alte teorii au făcut chiar legătura dintre morfo
tendința spre delincvență – Lombroso (stigmaKretchmer – tipurile atletic, picnic, astenic, di
Percepția socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 116/288
C. Vestimentația – furnizează indici despre:
- factorul economic - statusul social
-percepția persoanei despre sine
- trăsături de personalitate – conformism, doriepata, creativitate, nesiguranță etc.
- eventuale tulburări psihice
Percepția socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 117/288
2. Limbajul verbal
- indicații cu privire la apartenența la o anumită- nivelul de educație, lecturi
- profesie (jargon)
- trăsături temperamentale - eventuale tulburări psihice
Percepția socială li b j l b l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 118/288
3. limbajul nonverbal
a. mimica – expresiile faciale completează saucontrazic ceea ce spunem. b. pantomimica - ansamblul gesturilor pe care
facem și care întregesc comunicarea. c. postura – felul în care cineva merge, stă sau
așează ne va da alte informații despre felul cumși cum se simte actual ( dominanță sau obedie încredere sau anxietate etc.)
Teoria atribuirii
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 119/288
Una din liniile de cercetare ale psihologiei sociale,
preocupată de modalitățile în care oamenii își expce fac ei înșiși(autoatribuire) sau ceea ce fac, simt gândesc ceilalți(heteroatribuire)
Pionieratul în acest domeniu aparține lui F.Heider
1958 avansează conceptul, după această dată numălucrărilor cu privire la acest fenomen crește f. mult începutul anilor 90 existau deja peste 1000 lucrări
Teoria atribuiriiP H id ib i l i l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 120/288
Pentru Heider, atribuirea este procesul prin care omul realitatea, o poate prezice și stăpâni.
Teoria atribuirii reprezintă o parte a ceea ce se numeștepsihologie naivă ( a simțului comun).
În încercarea de a face inteligibilă realitatea, de a-și expevenimentele ai căror actori sau observatori sunt, oamobișnuiți se comportă ca un fel de oameni de știință sp
Ei uzează, ca și savantul, de o serie de teorii, ipoteze, pconcordanță și lanțuri de deducții dinspre fenomeneleobservabile spre cauzele care le-au generat.
Teoria atribuirii
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 121/288
Actor – cel ce se află în câmpul percepției noas
Observator – cel ce percepe Inferență – procedeu mental prin care se realiz
deducție și se dă sens unui comportament.
Atribuire internă – individul este determinat dinterior să realizeze comportamentul
Atribuire externă – determinare din exterior.
Când au loc atribuirile?
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 122/288
Nu căutăm explicații pentru orice, ci pentru ce
este fie nou, nefamiliar, fie straniu. În general, lucrurile se petrec conform unor sc
conținând secvențele așteptate și ordinea lor dproducere.
Când scenariul lipsește ori ceva nu corespundeașteptărilor noastre, au loc activități inferenția
Modele ale atribuiriiA M d l l i f i d (J &
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 123/288
A. Modelul inferenței corespondente (Jones &
Pentru autori problema este atribuirea unei dipersonale stabile celuilalt (cel observat)porninacțiunile acestuia.
Încercăm să deducem din act dacă el corespun
dispoziții interne a actorului: - este persoana care a comis un act agresiv o be - este cel care a donat bani Bisericii un altruist
Modele ale atribuirii P t ă d t î t bă i b
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 124/288
Pentru a răspunde acestor întrebări ne vom baza p
categorii de factori: - libertatea alegerii – acele comportamente car
sunt impuse dau cea mai relevantă informație - acele comportamente care se îndepărtează de
prescripțiile de status-rol sunt mai relevante - acele acte care au mai puține consecințe dezi
dau mai multe informații despre actor.
Modele ale atribuiriiOd ă ifi i i f i b l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 125/288
Odată verificați acești factori, observatorul:
-reperează efectele unei acțiuni - compară efectele acesteia cu efectele altor acț
posibile dar nerealizate
- stabilește corespondența între acțiunea efectintenția subiacentă și o dispozițe.
Modele ale atribuiriiB M d l l i i i (H K ll )
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 126/288
B. Modelul covariației (H. Kelly)
Ia în discuție și factorul situație, considerândexsită comportamente care nu sunt determinaneapărat de o dispoziție personală, ci de conju
Ce a determinat comportamentul lui X într-o asituație? o trăsătură a lui sau situația în care se
Modelul covariației C f l i K ll t i â d f t ib i i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 127/288
Conform lui Kelly, atunci când fac atribuiri oa
folosesc un principiu al covariației: Dacă un factor anume determină comporta
atunci el este prezent de câte ori comportamse produce și absent când nu se produce.(pr
repetate)
Modelul covariației Observatorul grupează informațiile în trei grupe:
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 128/288
Observatorul grupează informațiile în trei grupe:
- informație consensuală – provine de lacomportamentul unor persoane diferite aflateaceeași situație, sub influența aceluiași stimul
-informație specifică – comportamentul acelei
persoane în condițiile acțiunii unor stimuli dif - informație consistentă – o singură persoană,
stimul, de-a lungul timpului în situații diferite
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 129/288
Exemplu Andreea plânge la film efectul (plânge) po
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 130/288
Andreea plânge la film – efectul (plânge) po
determinat de ceva din persoana Andreei (sende stimul ( filmul este dramatic) sau de circuminteracțiunii cu stimulul ( ceva grav s-a petrecuanterior vizionării).
Principiul covariației arată că efectul este prodfactorul în funcție de care variază.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 131/288
Erorile de atribuire Distorsiune sistematică a unui proces de atribu
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 132/288
Distorsiune sistematică a unui proces de atribu
subestimarea sau supraestimarea factorilor caureali.
Eroare fundamentală de atribuire = tendințsupraestima în explicarea comportamentului u
persoane factorii interni în detrimentul celor esituaționali.
Erorile de atribuire Diferența dintre actor și observator în cadrul a
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 133/288
Diferența dintre actor și observator în cadrul a
proces va duce la atribuirea de cauze externe pcomportamente dar dispoziționale (interne) pcomportamentele altora.
Atribuirea cauzelor succesului/eșecului – succ
atribuit unor cauze interene ( muncă, aptitudieșecul unor factori externi ( neșansă etc).
Autorealizarea profetiilor1 Observatorul dezvolta anumite expectante eron
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 134/288
1. Observatorul dezvolta anumite expectante eron
despre actor2. Observatorul actioneaza ca si cum aceste expect
adevarate si-l trateaza pe actor in consecinta
3. Opiniile observatorului schimba conceptul de si
actorului. Actorul isi adapteaza comportamentuopiniile si atitudinile observatorului
4. Observatorul interpreteaza comportamentul acto confirmare a profetiilor sale initiale.
Pygmalion in clasa
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 135/288
Pygmalion in clasa
Atitudinile si schimbarea lo Atitudinea este în primul rând o modalitate d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 136/288
Atitudinea este, în primul rând, o modalitate d
programat pentru sau împotriva anumitor luc Predispoziția de durată, învățată, de a te comp
corespunzător față de o anumită clasă de obiec
Un sistem de evaluări pozitive și negative de d
stări emoționale și tendințe către acțiuni pro scontra în legătură cu un subiect social
Atitudinile si schimbarea lo În cadrul sistemului psihic, atitudinile formează un subsiste
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 137/288
p ,fiecare atitudine se leagă de celelalte,în plan orizontal dar ș
În plan orizontal, de ex. atitudinile politice se leagă de cele e
Teoria echilibrului arată că acestea sunt cu atât mai stabile csentimentele față de un obiect social sunt consistente cu senfață de alte obiecte cu care acesta se află în legătură.
De ex., atitudinea politică a cuiva are mai puține șanse de a satunci când omul respectiv are sentimente pozitive atât fațăpartidului, cât și față de echipa acestuia, de ziarul ce le susținplatforma etc.
Atitudinile si schimbarea lo Structura însemnând și ierarhie, aceasta se traduce în diferit
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 138/288
ș ,abstractizare pe care le pot avea obiectele atitudinii.
De ex. – în ceea ce privește atitudinile etnice, pe cel mai înaltabstarctizare vom plasa atitudinea față de om, pe care se funatitudinea față de națiune și apoi atitudinea față de diverse getnice.
D.p.d.v al influențării atitudinilor este important faptul că sunei atitudini presupune schimbări în atitudinile de la acelade nivel supraordonat.
Atitudinile si schimbarea lo Componenta afectivă – rezultantă a evaluări
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 139/288
Componenta afectiv ă rezultantă a evaluări
situației, obiectului atitudinii; Componenta cognitivă – dependentă de jud
evaluarea rațională a respectivei situații;
Componenta comportamentală – suscită
controverse printre psihologi, deoarece uneoride a simți și gândi conduce spre comportamencorespunzător, alteori nu.
Atitudinile si schimbarea lo Dacă uneori ne manifestăm atitudinile prin
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 140/288
Dacă uneori ne manifestăm atitudinile prin
comportament și alteori nu, ce efect are asupraindividului faptul că, uneori, manifestărilecomportamentale nu sunt în acord cu ceea ce ce simte?
Ce se întâmplă ca efect al percepției acestei lipconsistență?
Teoria disonantei cognitive Disonanța reprezintă o stare psihologică neplă
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 141/288
Disonanța reprezintă o stare psihologică neplă
resimțită de indivizi în momentul în care douăale noastre cu privire la același obiect se află înconflict.
L.Festinger arată că: “existența disonanței este
psihologic inconfortabilă. Din această cauză emotiva persoana în încercarea de a reduce disopentru a atinge consonanța”
Teoria disonantei cognitive De exemplu, există disonanță între cunoaștere
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 142/288
p , ț ș
faptului că fumatul este dăunător și plăcerea psimte fumătorul, ori între a fi obligat sub presisocialului de a blama un anumit tip de comporpe care îl promovezi în viața privată etc.
Amplitudinea disonanței va depinde de imporcognițiilor prezente, de valoarea pe care o au epentru subiect și de nr. cognițiilor disonante șiconsonante.
Teoria disonantei cognitive Fiind vorba despre o stare neplăcută, indivizii
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 143/288
p p ,
căuta moduri de a reduce disonanța. Reducerea disonanței se poate realiza prin mo
unui element cognitiv disonant, schimbându-devină consonant, diminuîndu-i importanța s
eliminându-l. Când rezistența unor cogniții este prea mare,
disonanța se reduce prin adăugarea de cognițiconsonante.
Teoria disonantei cognitive Schimbarea atitudinii - de fapt, nu am nevoie să țin regim
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 144/288
Schimbarea percepției asupra comportamentului – nu a fost feliuță de tort
Adăugarea de cogniții consistente - ciocolata este foarte hrăreduce anxietatea
Minimizarea importanței conflictului - nu contează că sunt
supraponderală, oricum sunt atrăgătoare Minimizarea posibilității de alegere - nu puteam supăra gaz
+ ilustrari experimentale
Comunicarea și deciziile în Termenul comunicare provine din lat. commu
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 145/288
p
comun) și communicatio ( a transmite altora).Comunicarea este definită ca schimb de informa
o necesitate de bază a vieții.
Totodată, este forma concretă prin care se înfăptcoordonarea unui grup uman într-o organizați
Modele ale comunicării Unul dintre cele mai cunoscute modele ale
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 146/288
comunicării este preluat din teoriile informați El identifică următoarele elemente ale comunisursa care codifică mesajul. Acesta este transun anumit canal de comunicare receptorulurându-i decodifică mesajul.
Codificarea este operația prin care sursa transfideile într-un limbaj ( set de simboluri).
Principiile de bază ale comuni Au fost formulate de reprezentanții școlii de la
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 147/288
Alto. În relațiile interpersonale comunicăm încontinorice comportament având valoare informațio
Orice mesaj este în același timp un conținut șirelație, aspectul de conținut referindu-se la inftransmisă, iar aspectul de relație la modul cumsă înțelegem acel mesaj.
Principiile de bază ale comuni Continuând analiza aspectului relațional, vom
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 148/288
că orice mesaj are 4 aspecte: - conținutul obiectiv (informația conținută) - apelul (ce așteptăm de la celălalt) - relația ( exprimă părerea despre celălalt sau l
existentă între cei doi) -autoexprimarea(starea de moment a persoane
comunică).
Comunicarea din perspectivegrupurilor mici Pentru psihologia socială, comunicarea este un fen
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 149/288
social de bază, în strânsă legătură cu interacțiuneadeoarece comunicarea creează și modifică relațiile
Există o strânsă relație între comunicare și coeziungrupului, astfel:
- furnizarea unor însemne de apartenență sub formlimbaj comun sau a unor convenții de adresare vernonverbală.
Comunicarea din perspectivagrupurilor mici Coeziunea este mediată de comunicare și datorită
dependenței reciproce dintre interacțiune și sentim
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 150/288
dependenței reciproce dintre interacțiune și sentim
Astfel, dacă frecvența interacțiunilor dintre 2 sau mmulte persoane crește, va crește și gradul de simpareciprocă.
Comunicarea se află în strânsă legătură cu structu– rolurilor unui grup social. Persoana care se bucu
autoritate și stimă într-un grup social are o tendinmare de a iniția comunicarea, a fi apelat mai frecvegamă mai largă de contacte orizontale și verticale î
Barierecomunicaționale(interpersona Lipsa informației reale sau mesajele sărace ( ca
d i i ) t i it
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 151/288
aduc nimic nou) pentru primitor Ignorarea informațiilor ce contravin celor pe ca
știm sau credem că le știm – în general oamenresping, uită sau distorsionează informațiile d
Evaluarea sursei – ideile preconcepute, fenomstereotipizării sau proiecției, influențează evasursei, iar mesajul implicit va fi altfel perceput
Barierecomunicaționale(interpersona Percepțiile diferite – modul în care oamenii
i ă i i t t ă i f ți ț
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 152/288
organizează și interpretează informația recepținfluențează felul în care o înțeleg
Distorsiuni semantice – pot fi cauzate de foloslimbaj specializat care nu e înțeles de receptorsimboluri cu sensuri neclare, a decalajelor
educaționale dintre parteneri Perturbații - zgomote
Bariere comunicaționale (organizațional) Comunicarea verticală are, de obicei, reguli str
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 153/288
care pot deveni bariere.Nerespectarea lor sepenalizează, astfel conținuturile sunt filtrate.
Cu cât organizația este mai mare, cu atât comueste mei cronofagă. Deseori, se apelează la sol
simpliste, considerate raționale, dar care potdistorsiona mesajele.
Bariere comunicaționale (organizațional) Informația înseamnă putere, deci unele mesaje po
ți t di t i t î d it t f
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 154/288
reținute, distorsionate în mod voit, acest fenomenspecific luptei pentru influență în cadrul organiza
Acceptarea informației ca adevărată este o condițicomunicării eficiente, iar acceptarea este influențaset de factori ce măresc credibilitatea persoanei cacomunică – experiența profesională, carisma, onesetc.
Structura de comunicare În grup, existența unei structuri (rețele)de com
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 155/288
este o realitate aproape palpabilă. Rețeaua este determinată de configurația func
reale, modul în care se distribuie mesajele, flucomunicării pe diferite canale din cadrul struc
Centralitatea poziției într-o rețea comunicațiodevine suportul rolului de lider.
Activitatea decizională Reprezintă una din principalele activități ale
grupurilor (formale sau informale)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 156/288
grupurilor (formale sau informale). Este procesul prin care se dezvoltă angajarea fa
anumit curs al acțiunii. Primul pas este selectarea a mai multe posibili
acțiune, urmând apoi alegerea uneia dintre eleangajarea de resurse – umane și materiale- penpunerea ei în practică
Luarea deciziilor ca activitate grupDe multe ori, în cadrul organizațiilor
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 157/288
folosesc grupuri și nu indivizi, pentruanumite decizii, considerându-se că geste mai vigilent, că va genera mai mu
alternative posibile și că va evalua masoluțiile propuse.
Dezavantajele deciziilor de I.Janis(1982) a avut ideea de a studia acest proces, b
se din punct de vedere metodologic, pe analiza un
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 158/288
p g , p
de caz retrospective. Este vorba despre câteva episoade semnificative di
S.U.A., aprijinindu-se pe analiza documentelor, instenograme, lucrări de istorie militară, etc.
- dezastrul de la Pearl Harbour -participarea la Războiul din Coreea
- decizia de a invada Cuba
Efectul groupthink Janis descoperă că toate deciziile urmate de de
sunt marcate de efectul groupthink = un mod d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 159/288
sunt marcate de efectul groupthink = un mod dgândire al grupului în cadrul căruia este maiimportantă menținerea coezivității și solidaritdecât considerarea faptelor într-o manieră rea
Efectul este caracterizat printr-o secvență tipic
evenimentelor, concretizată în anumite antecsimptome și consecințe.
Efectul groupthink Antecedente - grupul este înalt coeziv, foarte prețuit și extrem d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 160/288
grupul este înalt coeziv, foarte prețuit și extrem d
pentru membrii săi. - grupul este izolat, protejat de puncte de vedere
alternative. - un context situațional provocativ, care induce str
plasează grupul sub presiunea timpului - un lider directiv care controlează discuțiile - decizie dificilă și complexă
Efectul groupthink Simptome:
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 161/288
- iluzia de invulnerabilitate (grupul nu poate g - credința în corectitudinea morală a grupului -percepția stereotipă, simplistă, a grupurilor a - autocenzura
- presiune asupra dizidenților - iluzia unanimității
Efectul groupthink Consecințe:
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 162/288
- inventar incomplet al alternativelor - eșec în examinarea riscului alegerii preferate
reevaluarea alternativelor respinse
- căutare precară a informației relevante
-distorsiuni în procesarea informației -eșec în a dezvolta planuri adecvate împrejură
Efectul de polarizare Un alt fenomen generator de riscuri în cazul deciil
grup
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 163/288
g p Este definit ca tendință a grupurilor de decizie, de
asuma poziții mult exagerate sau extreme comparpozițiile inițial mult mai moderate ale membrilor
Ex. – dacă la început, câțiva muncitori pornesc cu
a opri lucrul câteva ore, prin discuții se va ajunge lmult mai radicale – blocarea șoselelor, ocuparea întreprinderii, etc.
Efectul de polarizare Experiment: Studenților li se dau spre completare niște chestionare ce viz
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 164/288
atitudinile lor rasiale. În urma completării acestora ei sunt împărțiți în trei grupurminime prejudecăți rasiale, moderați ca atitudine, cu puternprejudecăți.
Cele trei grupuri astfel formate sunt puse să discute pe margacestui subiect.
Efectul de polarizare este maxim: cei cu minime prejudecățiprin a nu le mai avea de loc, iar cei cu atitudini medii și înaltprejudecăți ies din întâlnirea de grup cu mai puternice preju
Efectul de polarizare Explicații: 1. În timpul discuțiilor se aduc argumente selective care
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 165/288
p ț g
și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematriscurile.
2. Prin comparare socială, ascultând opiniile celorlalți, constată o anumită tendință a majorității. Ei vor supralaceastă tendință dorind să se afirme, să pară curajoși.
3. Factorii culturali – acolo unde societatea valorizeazăriscului, la nivel de grup se va respeta acest deziderat.
Performanța de grup Din cele arătate anterior despre calitatea proce
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 166/288
decizional în grup, se pare că demolăm ideea ccăreia două minți sunt mai bune decât una.
Ivan Steiner consideră că performanța grupulufuncție de numărul de membri depinde de nat
sarcinii: aditiv ă, conjunctiv ă sau disjunctivă.
Performanța de grup În sarcinile aditive performanța grupului este
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 167/288
determinată de suma contribuției membrilor –strânge fonduri sau a face galerie pentru o ech
În sarcinile conjunctive, produsul grupului dde veriga cea mai slabă – echipe de alpinism.
În sarcinile disjunctive, performanța grupuludeterminată de individul cu cea mai bună pres
Brainstorming-ul Tehnică de creștere a creativității grupului Este creată de un director de publicitate din anii 50 ( A
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 168/288
Osborn) Ea presupune să aduni un grup și să-i dai spre rezolvare
creativă, urmând niște reguli: - se expun toate ideile, oricât de nebunești sau ciudate - cu cât mai multe idei, cu atât mai bine
-nu se critică, nu se evaluează - toate ideile exprimate sunt ale grupului, deci orice me
poate construi pornind de la ideea altuia
Brainstorming-ul Tehnica devine curând foarte populară și este f
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 169/288
în tot mai multe organizații În ciuda popularității sale, când cercetătorii i-a
eficacitatea rezultatele obținute au contrazis încrederea acordată grupului de către Osborn
realitate, indivizii, lucrând singuri, produc maidei valabile decât grupul.
Conducerea grupurilor Din momentul în care un grup (formal sau inform
constituie vom vedea cum capătă contur și o struc
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 170/288
status-roluri Acel individ din grup care însumează cea mai mar
cantitate de preferințe din partea celorlalți, cu carecomunică cel mai mult, este cel care exercită cea minfluență în grup – LIDERUL.
Desigur, sunt situații în care liderul formal este duunul informal (atunci când poziția nu are acoperircompetențe – profesionale sau sociale)
Definiția conducerii Într-o accepțiune tradițională, conducerea apa
influență interpersonală, orientată către ati
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 171/288
influență interpersonală, orientată către atiobiectivelor organizației
Într-adevăr, liderul de succes este cel care inf luopiniile, atitudinile, comportamentele oamen
Modele ale conducerii Cercetările pe această temă au evoluat de la
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 172/288
încercarea de a gasi un model universal altrăsăturilor de personalitate care să caractemarii lideri, la aceea de a explica eficiența lprin comportamentele lor, în fine, la mode
contingenței, ce adaugă actului conduceriicontextul social în care operează.
Modele ale conduceriiCe este un lider?
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 173/288
Ce face un lider?Cum se raportează un lider la context
concret?
Oare aceste trei modele se exclud reci
Modelul trăsăturilor de
personalitate În timpul primului Război Mondial, armata SU
trebuit să admită că are o problemă de leaders
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 174/288
Astfel începe căutarea unor trăsături ale liderude a ghida identificarea unor potențiali ofițeri
Se pornește de la premisa că cei făcuți pentru aconduce posedă o serie de particularități fizice
personalitate și sociale ce servesc ca predictorieficienței în funcție
Modelul trăsăturilor de
personalitate Numeroasele studii (extinse până după al II-lea RM
naștere la lungi liste de trăsături, descoperite ca fii
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 175/288
asociate portretului liderului eficient : inteligențenergie, încredere în sine, spirit dominator, mpentru a conduce, stabilitate emoțională, oneintegritate, nevoia de realizare
Teoria trăsăturilor ca predictori ai eficienței nu a pidentifica un set consistent și constant de trăsăturdisting liderii.
Limite ale modelului Nu există 2 lideri la fel. Nici un lider nu posedă toate calitățile dezirabile
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 176/288
E dificil de determinat dacă trăsăturile fac un liderocazia de a se afla la conducere produce trăsăturileliderului.
Problema esențială este lipsa integrării trăsăturilo
structuri de personalitate Considerarea situației în care acționează liderul (
același lucru a conduce o echipă de cercetători, un colectiv de artiști sau o fromațiune militar
Modelul comportamental Studii realizate după al II-lea RM, cunoscute c
Universității din Ohio(1) și Studiile Univ. Mich
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 177/288
ț ș
Ele pleacă de la întrebarea : ce fac liderii eficie
1 – pornesc de la identificarea a 1800 de exemp
specifice de comportamente de conducere, redla 150 de itemi descriptivi ai funcției de conduc
Studiile Universității din Oh În baza analizei factoriale a datelor au fost desprin
dihotomie) aspecte importante ale activității de conduce
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 178/288
A. Inițierea structurii – comportamente centrate pe stabilireamijloacelor de îndeplinire a scopurilor grupului și pe coordonarea activ
B. Considerarea - comportamente orientate spre motivarea memmenținerea armoniei și satisfacției în grup. Liderul arată considerație pmembrii grupului.
Studiile ulterioare au arătat că liderii cu adevărat talentați au în vederedimensiuni, dar dacă la nivelul grupului mic este mai valorizată considnivel de grup mare, unde rel.sunt formale, accentul cade pe aspectele t
Consecințele considerației și
structurării A avea nevoie de una, de cealaltă ori de amând
dimensiunile este o chestiune ce ține de situaț
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 179/288
specifică, ex: - când subordonații sunt sub presiunea termenelor, a sarcin
delimitate sau a amenințărilor externe, structurarea măreșteși performanța
- când obiectivele și metodele de lucru sunt foarte clare și siconsiderația este cea care activează satisfacția, structurarea nemulțumire.
Studiile Universității Michig Clasifică liderii în 2 mari categorii, în funcție d
accentul pus pe producție sau angajați
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 180/288
Diferența față de cercetările anterioare este că primele considerau că cele 2 dimensiuni se potcombina, aceste cercetări consideră cele 2 dimsunt extremele unui continuum, la ai cărui po
sunt fie centrați pe sarcină, pe aspectele tehnicoameni și nevoile lor.
Abordarea contextuală a
conducerii Una dintre criticile pertinente aduse modelelo
anterioare este aceea că ele își promovează con
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 181/288
ca universal aplicabile, în timp ce organizațiilediferite forme și mărimi, obiecte de activitate doperează în contexte specifice
Teoriile contingenței adaugă un nou element a
contextul în care se desfășoară activitatea deconducere
Teoria contingenței Fred Fiedler – cercetător la Universitatea din
Washington a studiat fenomenul conducerii p
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 182/288
de ani, în diferite organizații. Teoria sa postulează faptul că nu există un mo
de conducere a oamenilor, în sensul că eficienț
conducerii va fi determinată de adecvarea stiluconducere la situația concretă.
Teoria contingenței Ia în calcul, pe de o parte orientarea liderului, fi
misiune, fie spre relația socială.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 183/288
Pe de altă parte variabila numită favorizare situa În funcție de aceasta, o oreintare sau alta va condueficiența activității grupului condus.
Factorii care afectează favorizarea situațională sun-relațiile lider- membri
-structura misiunii asumate ( obiective precise, proceduri clare, performamăsurabilă) -puterea poziției – autoritatea formală, garantată de organizație
Teoria contingenței În rezumat, situația este favorabilă pentru leaders
atunci când relațiile lider-membrii sunt bune, mis
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 184/288
este structurată iar poziția este puternică. La polul opus, avem situații nefavorabile conducer Teoria contingenței postulează că orientarea spre
este eficientă când situația este favorabilă sau foarnefavorabilă exercitării influenței, iar orientarea spsociale este cerută în situații de favorizare situațiomedie.
Teoria contingenței Fiedler afirmă că stilul de conducere reprezint
caracteristică relativ stabilă a personalității, gr
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 185/288
modificat. Odată identificat și înțeles stilul de conducere
ca:-liderul să acționeze în situații care se pretează stilu
-organizația să-și ajute managerii să-și armonizeze sdiversele situații ce pot interveni
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 186/288
Teoria rutei spre obiectiv În ceea ce privește comportamentul liderului, aces
fi:
Di i ă i d d d f ă
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 187/288
Directiv - programează munca, mențin standarde de performanță încunoștiințează pe subordonați de ceea ce așteaptă de la ei
De sprijin - lideri prietenoși, abordali, preocupați de relații interplăcute
Participativ - se consultă cu subordonații în probleme legate de
cont de opiniile acestora Orientat spre realizări- îi încurajează pe subordonați să de
pentru realizarea obiectivelor. Își exprimă încrederea în capacitatea sub
Teoria rutei spre obiectiv Eficiența fiecărui set de comportamente ale lid
ține de situația în care acționează.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 188/288
Factorii situaționali
A.Tipuri diferite de subordonați au nevoie de sticonducere diferite.
B.Mediul de lucru specific, natura muncii.
Teora conducerii carismatic A fost prefigurată de analiza lui Max Weber asupra
autorității carismatice. ( Din gr.carisma = dăruit, f
C i bili d b i l i li
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 189/288
Carisma = abilitatea de a obține o loialitate puterndevotament de la cei conduși, astfel încât să se exeputernică influență asupra lor.
Efectele de tip carismatic se reflectă la nivelul grupaceea că membrii acestuia au încredere în convingliderului, liderul este privit cu afecțiune, dorință dsemăna, punctul său de vedere este acceptat fără ș
Nivele de analiză Persoana
R l iil i l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 190/288
Relațiile interpersonale
Grupurile mici
Grupurile mari și fenomenele de masă
Grupurile mici Etimologic, provine de la gruppo = termen tehnic
vocabularul pictorilor, desemnând niște figuri ara
i i l ă i bi l i ( f XVI
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 191/288
simetric, ce alcătuiesc subiectul operei (sf.sec.XVI La finele sec.XIX, termenul capătă noi valențe = ad
unor oameni reali Începutul sec.XX – cercetări experimentale care
evidențiază faptul că situația de grup, contactul ne între indivizi creează fenomene psihicesupraindividuale
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 192/288
Definiții Grup = noțiune fundamentală în sist. de categorii
psih.soc., desemnând o pluralitate de persoane înt
i tă l ăt i l d ti ti i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 193/288
există legături complexe de tip normativ, comunicafectiv și funcțional. Grup mic = categorie de grup social caract. prin: Un anumit nr. de membri (2-30) Existența unui scop comun care canalizează eforturile membrilor grupului
O rețea de status-roluri aflate în interacțiune Un sistem de norme și valori recunoscute și acceptate de membri grupului și care le re Caracterul nemijlocit al relațiilor între membri ( face to face)
Trăsături ale grupurilor mic Membrii grupului se cunosc între ei
Interacționează nemijlocit unii cu alții
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 194/288
Au sentimentul apartenenței la respectivul gru
Urmăresc scopuri comune
Împărtășesc și respectă anumite norme care le
definesc și orientează rolurile în interiorul grudar și în raport cu exteriorul
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 195/288
•Orice grup posedă O anumită configurație a pozițiilor și funcțiilor formale și infor
membrilor grupului = structura de status-rol a grupului
Anumite linii de comunicare interpersonală = structura de comgrupului
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 196/288
grupului O anumită configurație a percepțiilor interpersonale = structu
cognitivă a grupului O anumită specializare a sarcinilor = strcutura ocupațională a Un anumit aranjament al modului în care se iau deciziile = stru
putere a grupului O anumită distribuție a relațiilor simpatetice = structura socio
grupului
Mecanismul trecerii de la diad
microgrup Diada este un cuplu interpersonal și totodată,
mic grup social Diadele pot fi reciproc pozitive reciproc negat
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 197/288
Diadele pot fi reciproc pozitive, reciproc negatmixte
Cele 2 atitudini formează împreună o relație În cadrul diadei, interacțiunea dintre partener
comportă o schemă simplă, o mișcare a mesaje A și B și o returnare a lor sub forma feedback-u
Mecanismul trecerii de la diad
microgrup La nivel de grup curenții de acțiune – intercați
modifică foarte mult, fiecare nou membru spo
2 cuantumul atitudinilor în care se poate anga
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 198/288
2 cuantumul atitudinilor în care se poate angacomponent al grupului, crescând totdată și nudiadelor posibile – diada = 2 atitudini,1 relație,=3relații, 6posibile atitudini, tetrada= 6 relații
atitudini, etc.
Mecanismul trecerii de la diad
microgrup Observăm că grupul este, de fapt, o rețea de le
un câmp activ în care legăturile intradiadice se
completează cu altele interdiadice
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 199/288
completează cu altele, interdiadice. Grupul mic apare ca punt de intersecție între s
psihologic, ocupând astfel o poziție strategică -asigură pătrunderea inf luenței relațiilor și structurilor socia
nivelul opiniilor, atitudinilor și comportamentelor individua( trecerea socialului în psihologic) dar și influența inversă
Clasificare grupurilor socia1. După crt. numărului de membri
- Grupuri mici, primare ( 2 -30-40)
- Grupuri mari, secundare ( 40 +)d l d l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 200/288
Grupuri mari, secundare ( 40 +)2. După crt.gradului de instituționalizare
-grupuri formale
-grupuri informale
3.După crt. gradului de participare afectivă și efectivă -grup de aparteneță -grup de referință 4.După crt. activității desfășurate
Proprietățile grupurilor mic A. Mărimea grupului O dimensiune cantitativă ce se completează cu una calitativă –
psihologice ale membrilor
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 201/288
psihologice ale membrilorRelația dintre resurse și performanța grupului nu este însă direc
mediată de felul în care comunică, de atitudinile lor, de interdintre membri
Odată cu creșterea numerică a grupului, crește și cantitatea de
așteptări, pretenții Optimum pentru grupurile de lucru, dar și cele terapeutice estemembri
Mărimea grupului Creșterea nr. de membri afectează rețeaua relațiilo
interpersonale – pe măsură ce dimensiunile grupucrește și cantitatea relațiilor posibile, dar slăbeștedurabilitatea interacțiunii pe plan personal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 202/288
durabilitatea interacțiunii pe plan personal. Nivelul și intensitatea intercomunicărilor sunt inv
proporționale cu mărimea grupului Odată cu creșterea numărului de membri este
așteptat să avem de-a face cu subgrupuri, cu mlideri, subgrupuri care tind să conserve intimitcomunicării și relaționării.
Proprietățile grupurilor mic B. Distribuția spațială – factorul spațial în relați
membrilor grupului introduce mari variații în inte
și folosirea resurselor grupuluiE i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 203/288
și folosirea resurselor grupului. Experimente
- B.Steinzor investighează grupuri de discuții. Obun subiect își schimbă locul pentru a se așeza în facu care anterior avusese altercații, iar cel ce începe
vorbească imediat după el nu este cel de lângă el csituat opus față de el
Experimente G. Hearn –cercetarea modului în care corelea
de conducere cu efectele spațiale
R Sommer – explică aceste observații în baza
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 204/288
R.Sommer – explică aceste observații în bazaconceptului dominanței și face cercetări pearanjamente spațiale în trei situații – cooperarconflict, competiție.
Cercetări interculturale
Experimente H.Leavitt – studiază corelația aranjamentului
cu atmosfera și eficiența grupului
Utilizează grupuri formate din 5 persoane în m
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 205/288
Utilizează grupuri formate din 5 persoane, în mcerc, lanț, y, stea. Constată că formațiunile y și stea sunt cele mai e
existând centralizare, dar produc insatisfacție
Aranjamentul cerc dă cele mai mari satisfacții, pfiind echipotențiale, dar eficiența este slabă.
Proprietățile grupurilor micC. Coeziunea grupuluiReprezintă îmbinarea elementelor într-un tot unitar, în virtute
proprietăți, grupul se menține și funcționează ca o entitate cEste grefată pe consens – aceleași atitudini ale membrilor grup
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 206/288
Este grefată pe consens aceleași atitudini ale membrilor grupde obiecte, valori, norme - și conformism.
Indicator = frecvența folosirii pronumelui noi Coeziunea corelează și cu capacitatea de autoorganizare, aceas
la o eficiență sporită, percepută ca gratifiantă.Corelează și cu așezarea spațială care îmbină conducerea centr
posibilitatea de comunicare între membri.
Proprietățile grupurilor mic D. Eficiența grupului Rațiunea de a fi a microgrupurilor sociale este aceea
spre îndeplinirea anumitor scopuri sunt centratere ol area unor sarcini
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 207/288
spre îndeplinirea anumitor scopuri, sunt centrate rezolvarea unor sarcini.Măsura în care grupurile își ating scopul pentru care
creeate este măsura eficienței lor. Este o variabilă dependentă de toate celelalte descris
acum și în mod strâns de problema liderului și a c în activitatea de grup.
Proprietăți derivate ale
microgrupurilor Rezultă din îmbinarea parametrilor diferitelor pro
principale A. Autonomia grupului = gradul în care grupul funcționează independent
B. Controlul = tendința grupului de a regla conduita membrilor săi C Stratificarea = dezvoltarea unei ierarhii a statutelor
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 208/288
C.Stratificarea = dezvoltarea unei ierarhii a statutelor D. Permeabilitatea = măsura în care grupul admite sau nu cooptarea de noi mem E.Flexibilitatea = gradul de libertate și informalitate în grup F. Omogenitatea = similitudinea caracteristicilor psihosociale ale membrilor G.Tonul hedonic = măsura în care calitatea de membru al gr. oferă plăcere H. Forța = măsura în care grupul are sens pentru membrii săi
I.Intimitatea = cât de apropiați sunt membrii grupului între ei J .Participarea= măsura în care membrii își folosesc timpul și eforturile în slujba K.Stabilitatea
Influența socială
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 209/288
Influența socială S.Chelcea – definește influența socială drept acțiu
asimetrică, cu predominanță unilaterală, pe care o
asupra individului obiectele și fenomenele mediulî j ăt d i l il lți i i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 210/288
asupra individului obiectele și fenomenele mediul înconjurător dar mai ales ceilalți oameni cu care incontact
O lungă perioadă de timp s-a considerat că obiectu
psihologiei sociale ar fi tocmai influența socială, a înglobând totalitatea interacțiunilor individului cu
Normalizarea În grupuri, influența socială este vizibilă mai a
fenomenul numit conformism, înțeles ca ten
a ne schimba percepțiile, opiniile ori comporta
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 211/288
a ne schimba percepțiile, opiniile ori comporta într-un mod care este consistent cu norma de
De aceea, primul pas în studiul conformismulufenomenul normalizării
Normalizarea Vine de la normă = o modalitate de evaluare ce
un interval acceptabil și un interval inacceptab
privința comportamentului, activității, evenim
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 212/288
privința comportamentului, activității, evenimcredințelor sau oricărui alt subiect referitor la unei unități sociale.
2 consecințe majore ale normalizării: rezistenț
schimbare și întărirea coeziunii grupului
Experimentul lui M.Sheriff Este considerat prototipul formării unei norm
grup social
Se referă la efectul autocinetic = mișcarea apar
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 213/288
Se referă la efectul autocinetic mișcarea aparunui punct în lipsa referențialului
Procedura experimentală vizează două condițisubiectul face evaluările fie singur, fie ca memunui grup
Rezultateleexperimentului În condiția în care sunt puși să facăevaluările singuri, aceste evaluărisunt extrem de diferite între ele.
În situația de grup, pe măsură ce seformează norma, indivizii tind să -și apropie propriile evaluări de
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 214/288
și apropie propriile evaluări de valoarea dată de norma grupului
Explicații:
-absența referențialului
-moderarea judecăților încoprezență
Experimentul lui S. Asch Se referă la gradul de independență sau supunere
membru al grupului, atunci când acesta exercită p
uniformizatoare Sarcina este prezentată subiecților ca fiind una de
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 215/288
Sarcina este prezentată subiecților ca fiind una dediscriminare vizuală – compararea unor linii de ludiferite
Grupul este format din complici ai experimentato
care dau răspunsuri greșite la 2/3 din itemi, iar subnaiv răspunde în poziția penultimă din grup
Rezultate În medie, cei din grupul de controldau răspunsuri greșite la doar 0,08dintre itemi.
În grupul experimental mediaerorilor urcă la 3,84.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 216/288
În privința efectului mărimiigrupului asupra cuantumuluiinfluenței exercitate de acesta, Asch observă că un grup de 4indivizi exercită o aceeași influențăcu un grup format din 15 membri.
2 tipuri de influență socială Comparând cele două experimente vom sesiza
există 2 tipuri de influență:
A. Influența informațională – situația în car
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 217/288
ț ț țoamenii se conformează deoarece consideră căinformația venită de la ceilalți este o dovadă de
B. Influența normativă – situația în care neconformăm din dorința de a nu apărea ca devi
2 tipuri de conformism Corespunzător celor două tipuri de influență s
există și două tipuri de conformism:
A. Conformismul privat sau intern – persoaacceptă în forul săi intim că judecățile celorlal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 218/288
p pacceptă în forul săi intim că judecățile celorlalcorecte, ca urmare își schimbă nu doarcomportamentul ci chiar convingerile
B. Conformismul public sau de complezeninstrumental, mimează acordul cu ceilalți.
Când ne conformăm? În situația influenței informaționale:
- când situația este ambiguă
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 219/288
- este o situație de criză (panica)
- altă persoană este percepută ca expe
Când ne conformăm? În situația influenței normative: a. Cât de aproape în spațiu și timp ne aflăm față de
care exercită influența b numărul membrilor grupului
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 220/288
b. numărul membrilor grupului c. semnificația grupului pentru noi d. coeziunea grupului
e. tipul de cultură în care ne-am format f. tipul de personalitate
Obediența Conduita de ascultare și urmare a ordinelor ve
persoane învestite cu autoritate
O putem înțelege ca pe:
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 221/288
p ț g p A. O trăsătură de personalitate
B. O caracteristică indusă într-o anumită cultu
C. Un fenomen psihosocial
Experimentul lui S. Milgram Experimentul este prezentat subiecților ca un
vizează legătura dintre capacitatea de a memo
intensitatea pedepsei aplicate Procedura experimentală prevedea ca subiecți
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 222/288
p p pProcedura experimentală prevedea ca subiecțirepartizați în cupluri elev -profesor, elevul trebmemoreze o listă de perechi de cuvinte iar prourmând să-l pedepsească pentru erori prin aplde șocuri electrice
Experimentul lui S.Milgram Experimentatorul este prezent și are rolul de s
influență, el trebuind să intervină la fiecare ez
“profesorului” Ș il d l l V i l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 223/288
Șocurile merg de la 15 la 450 V și sunt eșalonat în 15 V.
Două lucruri au fost urmărite și în acest scop achestionate foarte multe persoane:
2 Câți dintre subiecți vor m
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 224/288
2. Câți dintre subiecți vor mpână la ca
RezultateȘocul mediu maxim administr
fost de 360 de V !
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 225/288
Procentul celor care s-au confo
până la capăt a fost de 62,5%.
Alte variante ale experimentu Trei profesori au fost introduși simultan în înc
de experiment, la un moment dat doi dintre ei
refuzând să continue, caz în care numărul celomers până la capăt s-a diminuat de 6 ori
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 226/288
mers până la capăt s-a diminuat de 6 ori.
La un moment dat, experimentatorul părăsește înlocuit de un voluntar, în acest caz numărul
care merg până la capăt scade de 3 ori
Interpretare În nici una dintre variante, decizia de a părăsi expe
nu a fost determinată de reacțiile elevului, ci decomportamentul experimentatorului ce întruchip
autoritatea Sentimentul de supunere necondiționată față de a
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 227/288
Sentimentul de supunere necondiționată față de ascade drastic atunci când individul vede că sunt șigândesc asemenea lui.
Atunci când cel care întruchipează autoritatea nu
prezent, spiritul de supunere necondiționată scadsimțitor.
tehnicile de manipulare
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 228/288
tehnicile de manipulare
Definiția manipulării Manipularea reprezintă inf luențarea indivizilor în vede
obținerii unor atitudini sau comportamente dorite, făraceștia să conștientizeze intențiile manipulatorului.
Dacă în situațiile de conformare oamenii se supun unoimplicite, în situațiile de manipulare (minore) este voi li it
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 229/288
cereri explicite. Toate tehnicile de manipulare sunt secvențiale, în prim
se întinde o capcană, iar în a doua ești prins.
Felul în care ceri ceva este mai important decâceri!
Experiment Într-un cartier, li se propune locatarilor, apelând l
lor civic, să permită instalarea pe peluza din fața cunui panou inscripționat cu: conduceți prudent
Aproape toți refuză
Î
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 230/288
Într-o altă zonă a cartierului se cere, mai întâi, semunei petiții în favoarea unor reguli de circulație prDupă 10 zile se revine la semnatari cu problema in
panoului. 75% dintre aceștia acceptă
Tehnica piciorului în ușă Se originează în activitatea comis-voiajorilor
Presupune a “sparge gheața”cu o cerere pe care
poți refuza, o cerere mică în raport cu ceea ce dadevărat
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 231/288
adevărat
Înțelegerea mecanismului acestei tehnici se bateoria autopercepției și coerenței comportameconfruntați cu a doua cerere de același gen, tindem să conservăm imsine în virtutea necesității de constanță și coerență a noastră ca ind
Tehnica mingiilor aruncate la j
înălțime Una dintre cele mai oneroase tehnici, folosită mai
vânzări.(Jules & Beauvois, p.38) Influențatorul se asigură că te-a atras cu o primă
ofertă(momeala sau amorsa) și după ce obține acodevoalează prețul ascuns.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 232/288
p ț Explicația se bazează pe psihologia angajamentulu
teoria disonanței cognitive (odată ce cineva ia o deface toate demersurile interne, cognitive și afective
justifica în proprii ochi, convingându-se pe sine doaspectele avantajoase ale unei oferte)
Problema angajamentului asu Există situații în care ne angajăm, deși poate că nu
dar ele sunt conforme cu ideile și motivațiile noastsituații neproblematice ) dar și altele, contrare idemotivelor noastre ( situații problematice).
Angajamentul într un act neproblematic va face a
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 233/288
Angajamentul într-un act neproblematic va face acât și tot ce ține de planul comportamental sau iderezistent la schimbare; În cazul celor problematice
produce o modificare a planului ideatic, în sensulraționalizării sale.
Experiment În sistemul american, cu credite, li se telefonează
studenților cu cererea de a lua parte la un experim
pentru a obține mai multe credite la o anumită ma După ce se obține acordul, li se comunică faptul că
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 234/288
p ț p începere a experimentului este 6 a.m. (în fiecare z
Odată angajați, subiecții nu au mai dat înapoi, faț
de control, la care s-a început prin comunicarea accondiții, studenții refuzând din start ideea.
Tehnica ușii în față Din punctul de vedere al secvențelor comporta
este opusă primei tehnici, dar se bazează pe al
mecanisme psihologice. Se face inițial o cerere atât de mare încât e apro
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 235/288
Se face inițial o cerere atât de mare încât e aproimposibil să nu o refuzi. Apoi, se revine cu o crezonabilă ( sau care, în raport cu prima pare a
acesta fiind scopul urmărit de la început.
Experiment R.Cialdini oprește studenții în campus, cerând
fie voluntari într-un program care-i privește pe
deincvenții minori, câte două ore pe zi pentruurmătorii doi ani. Aproape toți refuză. d î
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 236/288
Revine apoi cu cererea ca studenții să însoțeasdoua zi, pentru două ore, pe delincvenții mino
Procentul de acceptare crește uimitor față de gcontrol.
Explicație A. Primul factor este de natură perceptivă – contr
perceptiv – prima cerere pare uriașă și face ca a dopară nesemnificativă.
B. Al doilea factor ține de imaginea de sine, de reei în ochii celorlalți. Celor mai mulți dintre noi nefi id i b i l i i i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 237/288
fim considerați buni, altruiști, generoși, etc. C. Al treilea factor ține de sistemul de concesii r
care face parte din natura oricărei negocieri. Celăl
modificat comportamentul, părând a face o conceobligându-ne astfel, la același gen de comportame
Clasificări ale manipulărilor Manipulările mici – se obțin prin modificări mino
situației sociale (efectele, însă, pot fi majore!) Manipulările medii se referă la modificări importa
situațiilor sociale – tehnici propagandistice, tehnisă inducă obediența față de autorități tehnici ce u
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 238/288
să inducă obediența față de autorități, tehnici ce udezumanizarea victimelor sau dezindividualizareaatacatorilor, încurajând agresivitatea.
Manipulările mari sunt reprezentate de infuența îculturi în mijlocul căreia viețuiește individul.
Manipulările medii Tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizea
pentru a face posibilă exterminarea acestuia fără eremușcări din partea participanților.
Scopul fundamental al acestor tehnici este curățarimaginii inamicului de orice trăsătură umană pre
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 239/288
imaginii inamicului de orice trăsătură umană, prelui drept un monstru nedemn și periculos pentru umană, identificarea lui prin porecle sau alte denu
impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribsloganuri agresive, materiale de presă falsificate, e
Manipulările medii Dezindividualizarea – tehnică mult mai simpl
rezultate la fel de spectaculoase.
Psih.soc. înțelege acest concept ca pe un sentimpierderii în anonimat
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 240/288
p
Eliberarea de sub constrângerile inerente impucomportament normal în societate, conduce l
creșterea agresivității și comportamentelor de
Manipulările medii Brian Muller (1986) publică rezultatul cercetăr
asupra a 60 de cazuri de linșaj, săvârșite în SUACruzimea se dovedește cu atât mai mare cu cânr. participanților la act.
R b t W t ( ) f t t t di
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 241/288
Robert Watson (1973) a efectuat un studiu asude culturi în ceea ce privește caracteristicile loetnografice.( s-a dovedit că războinicii care își schimbă înfăți
vopsindu-și chipul ori corpul, ori punându-și măști înainte de a plecomit mult mai multe acte de sadism, decât cei care nu se maschea
Manipulările mari Sistemul de valori, comportamentul, felul de a
individului sunt determinate, în primul rând, normele ( scrise sau nu) ale societății în care trde subculturile cu care vine în contact
Tocmai datorită acțiunii continue a manipulăr
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 242/288
Tocmai datorită acțiunii continue a manipulărasupra noastră, prezența lor a devenit mult made identificat (mai ușor recunoaștem un truc e
decât o astfel de manipulare majoră).
Sistemul de învățământ ca for
de manipulare majoră Înainte de a fi un mijloc de comunicare a cunoștințelor școa
subordonarea față de autoritate, responsabilitatea, necesitatrespectării unui program strict, spiritul de competiție.
Uniforma școlară standard – folosită în unele regimuri pentrsentimentul dezindividualizării, al lipsei de însemnătate întd d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 243/288
de indivizi asemeni.
Structura subiectivă a programelor de studiu, manualelor și modului de a evalua performanța școlară ( unele sisteme înc
independența, creativitatea, altele – uniformitatea și confor
Referire la exp. Lui Millgram Reacțiile profesorilor au survenit ca urmare a u
manipulări relativ scăzute ca importanță, dar n
fost posibile fără influența întregului sistem soconform căruia, celor care au jucat profesorilol d l f d fl l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 244/288
inoculat de la o vârstă fragedă reflexul supunede autoritate.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 245/288
Definiția psihologiei sociale Conform lui Gordon Allport:
“psihologia socială examinează și explică modu
gândirea, sentimentele și conduitele indivizilor suinfluențate de prezența actuală, imaginată sau imaltora”
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 246/288
altora”.
Serge Moscovici arată că psihologia socială se d
mai puțin prin teritoriu cât printr -un punct de ved
specific: o grilă de lectură ternară a realității.
Începuturile domeniului După unii autori( T.Herseni), nașterea psihologiei so
legată de un “accident”: excluderea psihologiei
clasificarea făcută științelor de către August C Alți autori consideră că anul 1897 reprezintă an
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 247/288
nașterii psihologiei sociale ca știință, an în carNorman Triplett realizează experimentele priv
fenomenul facilitării sociale
Statutul și rolul persoanei Statutul și rolul sunt două noțiuni corelative,
exprimând aspecte ale dinamicii comportame
generate de relația dintre persoană și situație. Statutul reprezintă o poziție de bază a persoan
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 248/288
structura socială, poziție ce poate fi raportată lrang mai coborât sau mai înalt și care corespun
ansamblu de reguli și obligații.
Definiția statutului Jean Stoetzel:
“Statutul reprezintă anscomportamentelor la care ne putem aîn mod legitim de la ceilalți”
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 249/288
în mod legitim, de la ceilalți .Distingem statute prescrise și câ
formale și informale.
Definirea rolului Cum din orice poziție socială izvorăsc relații d
reciprocitate și complementaritate, rolul poate înțeles ca reversul statutului, adică:
Rolul reprezintă ansamblul comportamentcare ceilalți le așteaptă de la noi în mod leg
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 250/288
care ceilalți le așteaptă de la noi, în mod leg Ralph Linton: rolul este aspectul dinamic a
statutului (se plasează între statut și disponibilitățile acționapersoanei)
Clasificarea rolurilorRoluri prescrise (ideale) – contribuția p
un individ trebuie să o aducă relației, la mo
ideal, mulându-se pe prescripțiile de rol. Roluri emergente - descriu regularitatea
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 251/288
Roluri emergente descriu regularitateacomportamentului nostru în ceea ce priveș
interpretarea efectivă a rolului.
Prescripțiile de status - rol Reprezintă un set de norme sau reguli aplicate
comportamentelor pe care le presupune o poz
socială Sunt obligații de a face sau a nu face.
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 252/288
Sunt rod al învățării sociale.
Unele sunt imperative, altele sunt mai permisi
Subprocesele de rolPerceperea rolului
Înțelegerea rolului
Acceptarea rolului
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 253/288
Interpretarea rolului
Conflictele de rolSurse de conflict la nivel socio-cultura
- proliferarea rolurilor în societatea contemp
- inconsistența și echivocul pozițiilor și al mde rol corelative (poziții de intersecție)
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 254/288
de rol corelative (poziții de intersecție).
- evoluția rolurilor devansează modelele com
Conflictele de rolSurse de conflict la nivel interacționa- discordanță între așteptările și conduitele d
între 2 sau mai multe persoane;
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 255/288
- competiție pentru asumarea simultană a ac
rol;
Conflictele de rolSurse de conflict la nivel individual:- Individul nu aderă afectiv sau ideologic la r
său;- Individul este plasat într-o poziție de inters
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 256/288
Individul este plasat într o poziție de inters
- Individul este contrariat între exigențele
incompatibile ale unui rol mixt;
Construcția socială a personalităț Determinată atât de ereditate, cât și de mediu
influențele organizate (educație), personalitat
fiecăruia dintre noi este o construcție unică În centrul acestei construcții se află eul sau sin
l d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 257/288
-componenta cognitiv ă sau conceptul de sine
componenta afectivă sau stima de sine
componenta comportamentală sau prezentare
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 258/288
Stima de sine Componenta afectivă a conceptului de sine
Provine din latinescul aestimare = apreciere
Se structurează ca urmare a apreicierilor pozitnegative pe care le fac oamenii despre ei înșiși
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 259/288
Cercul vicios al stimei de sine scăzute – expectnegative – efort mic, anxietate – eșec - autobla
Concepte corelate Conștiința de sine – starea psihică în care selful este
propriei atenții.
Priza de conștiință asupra selfului duce la intensificare trăiri
emoționale, fie ele + sau-. Situațiile care cresc priza de conștiință asupra sinelui sunt: o
camerele ideo publicul
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 260/288
camerele video, publicul.
Discrepanțele sinelui - nepotriviri între diversele s
sinelui, de ex. între selful actual și cel ideal.
Prezentarea de sine Componenta comportamentală a conceptului Dincolo de ceea ce suntem și simțim, cei mai mulț
preocupați de imaginea noastră, de impresia pe calăsăm celorlalți.
Prezentarea de sine strategică – eforturile pe care
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 261/288
Prezentarea de sine strategică eforturile pe care pentru a modela felul în care ne văd ceilalți, a câștputere, influență, simpatie.
Validarea conceptului de sine
Percepția socială Procesul cognitiv realizat în cadrele experiențe
a individului, prin folosirea tiparelor culturale
existente
Î t â i tă t di l d l i î
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 262/288
În sens restrâns, reprezintă studiul modului înformăm impresii despre ceilalți și elaborăm
raționamente privitoare la ei.
Elementele percepției socia 1. Aparența fizică - configurația feței - structura corporală
- îmbrăcămintea 2.Limbajul verbal 3 Limbajul nonverbal
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 263/288
3. Limbajul nonverbal -mimica
-pantomimica -postura
Teoria atribuirii Una dintre liniile de cercetare ale psihologiei sociale, in
de felul în care oamenii își explică ceea ce fac ei înșiși ofac, simt, gândesc semenii lor
Reprezintă o parte din ceea ce se cheamă psihologia nasimțului comun Se pleacă de la ideea că, în încercarea de a ne explica
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 264/288
p , pevenimentele ai căror actori sau observatori suntem, ncomportăm ca și oamenii de știință, uzând de ipoteze,
principii de concordanță și deducții dinspre fenomenelobservate spre cauzele ce le-au generat.
Noțiuni folosite în teoria atribuirii Observator – cel care percepe; Actor – cel aflat în câmpul percepției; Inferență – procedeu mental prin care ajungem să
sens, să atribuim o cauză comportamentului; Atribuire internă – atunci când considerăm că ind
fost determinat de trăsăturile sale să realizeze un
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 265/288
comportament Atribuire externă – comportamentul a fost determ
către situație;
Când au loc atribuirile? În general, evenimentele se petrec conform un
scripturi sau scenarii, conținând pașii de urma
succesiunea lor. Când ceva contrazice acest scenariu, sau în faț
oricărei scene nefamiliare ori stranii au loc ac
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 266/288
oricărei scene nefamiliare ori stranii, au loc acinferențiale.
Acestea au ca scop familiarizarea cu neobișnui
Erorile de atribuire Distorsionarea unui proces ce atribuire prin subestimarea sa
supraestimarea factorilor cauzali reali. Eroarea fundamentală de atribuire – tendința de a supra
explicarea comportamentului unei persoane factorii internidispziționali, în detrimentul celor externi, situaționali.
O altă eroare de atribuire este determinată de diferența diși observator în procesul atribuirii, actorii tinzând să atribui
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 267/288
și observator în procesul atribuirii, actorii tinzând să atribuiexterne propriilor comportamente, iar observatorii – cauze i
O eroare înrudită este cea legată de atribuirea cauzelor suc
(intern) și eșecului (extern).
Atitudinile sociale Atitudinea este, în primul rând, o modalitate d
programat pentru sau împotriva anumitor luc
Predispoziția de durată, învățată, de a te compcorespunzător față de o anumită clasă de obiec
Un sistem de evaluări pozitive și negative de d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 268/288
Un sistem de evaluări pozitive și negative de dstări emoționale și tendințe către acțiuni pro s
contra în legătură cu un subiect social.
Componentele atitudinii Componenta afectiv ă – rezultantă a evaluări
situației, obiectului atitudinii; Componenta cognitivă – dependentă de jud
evaluarea rațională a respcectivei situații; Componenta comportamentală – suscită
h l d
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 269/288
controverse printre psihologi, deoarece uneoride a simți și gândi conduce spre comportamen
corespunzător, alteori, nu.
Teoria disonanței cognitive Disonanța reprezintă o stare psihologică neplă
resimțită de indivizi în momentul în care douăale noastre cu privire la același obiect se află în
conflict. L.Festinger arată că: “existența disonanței este
psihologic inconfortabilă Din această cauză e
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 270/288
psihologic inconfortabilă. Din această cauză emotiva persoana în încercarea de a reduce diso
pentru a atinge consonanța”
Posibilități de a reduce disona Schimbarea atitudinii - de fapt, nu am nevoie să țin regi
Schimbarea percepției asupra comportamentului decât o feliuță de tort
Adăugarea de cogniții consistente - ciocolata este foartși reduce anxietatea
Mi i i i i fli l i
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 271/288
Minimizarea importanței conflictului - nu contează csupraponderală, oricum sunt atrăgătoare
Minimizarea posibilității de alegere - nu puteam supăr
Comunicarea persuasivă și schimbare
atitudinilor Atitudinile se pot schimba și prin transmiterea de mesaje.
În cadrul acestui grup de teorii se accentuează importanța cstimulilor pentru schimbarea atitudinală.
Reguli: - primul pas îl constituie captarea atenției asupra mesajulu
trebuie asigurate condiții optime
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 272/288
-mesjul trebuie să fie înțeles de către receptor
- receptorul trebuie să accepte conținutul respectivului mes
Caracteristicile sursei Credibilitatea – cea mai importantă caracteristică, se
calitatea de expert a celui ce propune o idee și la cât de obiectiv apare
Rapiditatea și f luența în exprimare – cresc gradul dcompetență perceput
Apărarea unei idei aflată în dezcord flagrant cu incelui ce o propune – crește credibilitatea
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 273/288
celui ce o propune crește credibilitatea Intervenția efectului halo
Atractivitatea sursei – sporește receptivitatea (existăbumerang al sursei)
Caracteristicile mesajului Tăria argumentelor – pentru ruta centrală de p Discrepanța dintre poziția propusă și atitudine
actuală – intervine, ca factor de mediere, comuni Cantitatea de informație – The more facts you tell, the mo
Utilizarea imaginilor
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 274/288
Apelul la umor Apelul la sex Apelul la teamă
Caracteristicile receptorulu Ideile și propunerile comunicatorului nu se im
automat în mintea receptorului și nu sunt accenecondiționat
Intervin factori ce țin de atașamentul eului față deatitudinile prealabile (măsura în care atitudinea a fost trans
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 275/288
comportament, dacă atitudinea e produsul experienței directe sau dacă atașamentul a fost făcut public sau nu)
Implicațiile poziției propuse asupra subiectului receptor, cum și câ valorile și interesele individului
Relațiile interpersonale În sens restrâns, desemnează uniunea psihică
conștientă, bazată pe un feed-back dezvoltat șimplicând minimum 2 persoane.
Se caracterizează prin reciprocitate și conștiinrelației
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 276/288
Suportul relațiilor interpersonale îl constituie
trebuință umană fundamentală - sociabilitatea
Tehnica sociometrică Sociometria ( aplicarea măsurii=metrum la ființa s
fost inventată de J.L.Moreno Ea are ca obiect studiul matematic al proprietățilo
psihologice ale grupurilor Printre instrumentele sale, consemnăm:- testul sociometric
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 277/288
testul sociometric
-matricea sociometrică -indicii sociometrici
-sociograma
Factori cu incidență asupra relațiil
simpatetice Cadrul spațial, de viață – există o influență put
proximității spațiale asupra modului de formarelațiilor simpatetice
Factorul socioeconomic – prin rețeaua status –rolurilor sociale
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 278/288
Sistemele de norme și valori
Teorii privind atracția interperson 1. Recompensa Un prim grup de teorii consideră recompensa ca bază a atracției in
prin 3 modalități principale: o persoană care manifestă față de noi
afecțiune, o persoană ale cărei calități ne recompenseză, o persoanintermediul căreia avem acces la recompensă
2.Teoria echilibruluiF H id ă ă ii i i i i hilib
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 279/288
F.Heider arată că oamenii simt nevoia unei consistențe sau echilibrcognițiile lor, cât și în sentimentele și relațiile lor sociale. Echilibru
reciprocitatea dintre ceea ce dăm și ceea ce primim într-o relație
Teorii privind atracția interperson 3. Teorii ale similitudinii – similitudinea ( fie ea
status socioeconomic, de nivel cultural ori de siste valori) pare a conta ca liant între oameni, printre a
deoarece aduce recompensa confirmării și raesigusine
4 Teorii ale contrastului fie atrag exotismul mis
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 280/288
4. Teorii ale contrastului – fie atrag exotismul, misunei ființe diferită de noi, fie este vorba de comple
acelor zone în care noi ne simțim deficitari.
Comportamentul prosocial Comportament orientat spre ajutorarea, protejare
sprijinirea altor persoane, fără a aștepta o recompeexternă sau comportamentul care aduce beneficii
celui ce primește ajutorul Există 3 condiții pentru a califica astfel un compor -să existe libertatea alegerii
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 281/288
-să existe intenția de a ajuta
-să nu existe o recompensă externă
Modele explicative ale comportamen
prosocial 1. Sociobiologia – paradoxal, ar exista o bază ge
pentru altruism
2.Socializarea și funcționarea normelor socialenorme s-au cristalizat în acest sens:
-norma responsabilității sociale
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 282/288
- norma reciprocității
- norma echității sau justiției sociale
Modele explicative ale comportamen
prosocial 3. Teoria învățării sociale – învățarea se realize
două moduri:
mecanismul direct al întăririi prin recompensepedepse
și
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 283/288
mecanismul indirect al învățării prin model
Paradigma costuri-benefici Acest model face o paralelă între relațiile economice pe careoamenii și relațiile interpersonale.
Contrazice ideea că la baza comportamentului prosocial ar saltruismul, în fapt fiind vorba despre propriul nostru interes
Moti vația actelor altruiste poate consta în nevoia egoistă de Multe gesturi de ajutorare nu reprezintă altceva decât satisfa
nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celi
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 284/288
noi Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate – a da bani
cerșetorilor,de ex. –au la bază motivații egoiste : disconfort,
Factori care influențează comportame
prosocial A. Factorii emoționali
B. Modelele de rol
C. Mediul fizic și demografic
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 285/288
D. Efectul de martor
Trei forme de altruism A. Altruismul participativ – caracteristic societăț
de bine articulate și integrate în care cooperarea este intensăpermanentă. Un angajament fără rezerve al fiecărui membr
vederea supraviețuirii ansamblului social B. Altruismul fiduciar – actele altruiste destinate sus
relații între persoane și reducerii distanței între ele
l l
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 286/288
C. Altruismul normativ - actele altruiste în care interal treilea actor, norma societății sau culturii în interiorul căr
petrece interacțiunea
Agresivitatea Formă a comportamentului ofensiv care se consum verbal sau acțional constituind reacția individuluiopoziție reală sau numai imaginară a celorlalți.
Agresivitatea la nivel interpersonal este, prin excefenomen psihosocial implicând coparticiparea. As victimologie apare conceptul nou de cuplu penolovictimă infractor cuplu în cadrul căruia o parte
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 287/288
victimă – infractor , cuplu în cadrul căruia o parte responsabilitatea comiterii infracțiunii revine și vi
neglijente sau provcatoare
Teorii privind cauzele agresivit 1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută
2. Teoria învățării sociale
3. Teoria frustrare – agresivitate
8/13/2019 Suport de Curs - Psihologie Sociala I Completare
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-psihologie-sociala-i-completare 288/288
3 g