28
SUPORT DE CURS DESEN TEHNIC

Suport Curs DESEN Tehnic

  • Upload
    ceostoy

  • View
    622

  • Download
    20

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport Curs DESEN Tehnic

Citation preview

Suport Curs - Desen Tehnic

SUPORT DE CURSDESEN TEHNIC

SUPORT DE CURS DESEN TEHNIC

1.Scop ,ClasificareDesenul tehnic este reprezentarea grafica plana a unei idei sau conceptii tehnice dupa anumite norme si reguli riguros stabilite in acest scop.

Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta si determina obiecte , suprafete etc.

Clasificarea desenelor tehnice

a)Dupa domeniul la care se refera desenul :

-Desen industrial se refera la reprezentarea obiectelor si a conceptiei tehnice privind structura ,constructia ,functionarea si realizarea obiectelor din constructia de masini, constructii de nave ,aerospatiele etc.

-Desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri ,de arta ,cai de comunicatie etc.

-Desenul de arhitectura se refecra la conceptia functionala si estetica a constructiilor etc

-Desenul de instalatii se refera la reprezentarea elementelor de instalatii aferente unitatilor industriale etc

-Desenul cartografic se refera la reprezentarea regiunilor geografice sau a suprafetelor cu forme de relief etc.

b)Dupa modul de reprezentare

-Desenul de proiectie ortogonala care reprezinta obiectul in vederea sau sectiune prin proiectii perpendiculare pe unul sau mai multe plane de proiectie.

-Desenul de perspectiva in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta dintr-o singura reprezentare ce reda imaginea spatiala a obiectului.

c)Dupa modul de intocmire

-Schita care se executa cu mina libera

-Desenul la scara intocmit cu instrumente de desen si care pastreaza un raport constant intre dimensiunile piesei si ale desenului.

d)Dupa gradul de detaliere a reprezentarii

-Desenul de ansamblu care reprezinta un obiect format din mai multe elemente sau piese .

-Desenul de piesa care reprezinta piesa sau elementul respectiv.

-Desenul de detaliu care reprezinta o parte dintr-o piesa la scara pentru a arata date suplimentare despre piesa respectiva.

e)Dupa destinatie

-Desenulde studiu care serveste ca baza la elaborarea desenului definitiv

-Desenul de executie care este un desen definitiv executat la scara si serveste la executia obiectului respectiv .

-Desenul de montaj care arata modul de montare a partilor componente ale obiectului reprezentat. Etc.

pag12.Linii utilizate in desenul tehnic industrial

Liniile utilizate in desenul tehnic industrial se diferentiaza dupa aspect astfel :

-linie continua

-linie intrerupta

-linie doua puncte

iar dupa grosime in:

-linie groasa

-linie subtire. Cf. STAS 103-84

Grosimea liniei variaza in sirul de valori : 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ; 0,25 ; 0,18 .

Liniile se simbolizeaza cu o litera majuscula astfel:

Denumire linieSimbolAspectUtilizare

Linie continua groasaAContururi si muchii reale vizibile.

Linie continua subtireBMuchii fictive, linii de cota ,linii ajutatoare ,linii de indicatie ,hasuri ,etc

Linie continua subtire

-ondulata

-in zig zag C

D Linii de ruptura pentru delimitarea vederilor si sectiunilor

Linie intrerupta

-groasa

-subtire E

FContururi acoperite ,muchii acoperite

Linie punct Subtire GLinii de axa, traseele planelor de simetrie

Linie punct mixta HTrasee de sectionare

Linie punct groasa JIndicarea suprafelelor cu prescriptii speciale

Linie doua puncte subtire KConturul pieselor invecinate,pozitiile extreme si intermediare in miscare etc

3.Formate utilizate in desenul tehnic industrial

Formatul este spatiul delimitat de coala de desen prin conturul pentru decuparea desenului original. El are dimensiunile axb .

Formatele utilizate sint : pag 2 FormatulDimensiunea

A01189 x 841

A1594 x 841

A2594 x 420

A3297 x 420

A4210 x 297

A5210 x 148

Formatul A5 nu este recomandat pentru utilizare.

4.Indicatorul utilizat in Desenul tehnic industrial

Indicatorul se aplica pe fiecare desen de executie si serveste la identificarea desenului si la modificarile operate pe acesta.

Compunerea casutelor indicatorului se face astfel :

1-denumirea sau initiala intreprinderii sau institutiei in cadrul careia a fost executat desenul

2-scara sau scarile la care a fost executat desenul

3-data la care a fost executat desenul

4-denumirea obiectului reprezentat pe desen

5,6-numele si respectiv semnatura persoanelor care au proiectat ,desenat ,verificat controlat si aprobat desenul

7-simbolul sau denumirea materialului di care este executat obiectul respectiv

8-masa neta a produsului respectiv

9-numarul desenului

10-numarul curent al plansei si numarul total de planse ce compun desenul separate printr-o linie oblica

11-numarul desenului inlocuit de respectivul desen

12-numarul de inventar

13-simbolul literal al seriei de modificari operate pe desenul respectiv

14-numarul de modificari operate

15-nr fisei de modificare

16-data la care s-a facut modificarea

17- numele celui care a facut modificarea pag 318- semnatura celui care a facut modificarea

5. Tabelul de componenta utilizat in desenul tehnic industrialTabelul de componenta serveste la identificarea elementelor componente ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu si se amplaseaza fie pe desenul de ansamblu respectiv fie pe planse separate format A4 deasupra indicatorului alipit de acesta si de chenar.

PozDenumireNr desen sau STASBucMaterialObservatiiMasa neta

In cazul in care din cauza reprezentarii tabelul trebuie intrerupt acesta poate fi continuat desupra reprezentarii fara a repeta capul de tabel.

6.Scarile utilizate in desenul tehnic industrialDesenele tehnice se executa la scara. Prin scara unui desen intelegem raportul dintre dimensiunile liniare masurate p edesen si dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.

Scarile utilizate sint :

Scari de marire : 2:1 ; 5:1 ; 10:1

20:1 ; 50:1 ; 100:1 etc

Scari de marime naturala : 1:1

Scari de micsorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:10

1:20 ; 1:50 ; 1:100 etc

Notarea scarii se face in casuta indicatorului iar daca sint proiectii reprezentate la alta scara decit cea a proiectiei principale se trece in indicator scara principala si scarile utilizate pentru aceste proiectii in paranteze de preferinta cu litere mai mici.

7 Hasuri utilizate in desenul tehnic industrialNotarea conventionala grafica pe desen a diferitelor materiale porta denumirea de hasurare.

Cele mai utilizate hasuri sint :

Pag 4

Metale Beton Lichid Sticla

Partile pline ale pieselor metalice sectionate se hasureaza cu linii continue subtire drepta paralele inclinate la 45 de grade.

Hasurile tuturor sectiunilor care se refera ls aceiasi piesa se traseaza in acelasi sens cu aceiasi inclinare si la aceiasi distanta.

Pentru ca doua piese alaturate sa se deosebeasca una de cealalta se hasureaza in sens invers inclinat tot la 45 de grade

Daca liniile de hasura intilnesc o cota sau o prescriptie tehnica care nu a putut fi asezata in afara suprafetei hasurate acestea se intrerup in portiunea respectiva.

Sectiunile a caror latime de desen nu depasesc 2mm se pot innegri complet iar la contactul intre doua sectiuni innegrite se lasa un spatiu liber de 1-2 mm.

8.Cotarea pe desenDeterminarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor poarta denumirea de cotare si se face conform regulilor stabilite de STAS.

Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare executiei si functionarii pieselor prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc formele geometrice ale pieselor desenate.

Cotele se inscriu pe desem cu cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in STAS si se exprima in mm.

Elementele cotarii

Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor ,se traseaza cu linie continua subtire ,paralel cu luniile de contur ale piesei al distanta de minim 7 mm ,se delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele extremitati sau prin combinatii de sageti si puncte . pag 5Liniile ajutatoare se traseaza cu linie continua subtire si indica suprafetele sau planele intre care se inscriu cotele pieselor,ele trebuie sa fie in general perpendiculare pe liniile de cota si sa le depaseasca cu cu 2-3 mm.

Liniile de indicatie se traseaza cu linie continua subtire si servesc pentru a preciza pe desen o prescriptie sau o notare conventionala sao o cota care din lipsa de spatiu nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota .ea se sprjina pe o suprafata ,printr-un punct ingrosat sau pe o linie de contur printr-o sageata.

Cotele reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate ,ele se inscriu deasupra liniilor de cota la 1-2 mm distanta de acestea de preferinta spre mijlocul lor.

Toate dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in mm fara a inscrie simbolul unitatii de masura.

9.Simboluri folosite la cotare

SimbolulElementul cotatExemplu de cotare

Diametre 40

RRaze de curbura R30

MFilete metrice M20

Latura patratului 40

Conicitate 1:10

=Egalitate a doua cote

10. Reguli de inscriere a cotelor pe desene10.1 Inscrierea cotelor pe desene se face astfel incit sa pota fi citite de jos in sus si din dreapta proiectiei. Zona cuprinsa intre axa verticala si unghiul de 300 este interzisa pentru inscrierea cotelor.

10.2 La pisele de revolutie cotele se inscriu alternativ de o parte si de alta a axei

10.3 Cind spatiul nu permite inscrierea alternativa a cotelor acestea se pot inscrie pe axa cu conditia ca in zona respectiva axa sa se intrerupa.

10.4 Incazul pieselor simetrice reprezentate combinat liniile de cota referitoare la diametre se traseaza intrerupt depasind 5-10 mm axa de simetrie.

10.5 Cind o cota trebuie inscrisa pe o suprafata hasurata in zona respectiva hasurile se intrerup creind un spatiu liber de forma aproximativ circulara sau dreptunghiulara.

10.6 Daca trebuie cotate mai mult de trei cercuri concentrice acestea se vor cota la circa 300 una fata de alta avind in vedere ca in zona interzisa sa nu se inscrie cote daca spatiul nu permite cotele se inscriu si in afara proiectiei.

10.7 In cazul pieselor cu prelucrari interioaresi exterioare cotele referitoare la dimensiunile interioare se grupeaza de o parte a proiectiei iar cele referitoare la dimensiunile exterioare se grupeaza de cealalta parte a proiectiei . pag610.8 Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea acestora este interzisa.

10.9 Trasarea liniilor de cota pe liniile de axa nu este recomandata .

10.11 Cind de aceiasi parte a proiectiei trebuie inscrise mai multe cote ,se inscriu mai intii cotele cu dimensiuni mai mici apoi cele cu dimensiuni mai mari

10.12 Cotarea elementelor acoperite nu este indicata.

10.13 Sprijinirea liniilor de cota pe linii rezultate din intersectii de corpuri cum ar fi muchiile fictive ,este gresita

10.14 Nu este recomandatata fie inscrise cotele interioare in lant cu cele exterioare.

10.15 Cotele simetrice fata de o axa se pot nota cu simbolul =.

10.16 La inscrierea cotelor pe desen nu se recomanda folosirea liniilor ajutatoare prea lungi care incarca inutil desenul.

10.17 Cotele se inscriu de desenele de executie intr-o anumita ordine tinind cont de analiza piesei reprezentate astfel incit sa nu ramina vre-un corp geometric sau vre-o forma nereprezentata sau necotata .

10.18 Pe un desen o cota se inscrie o singura data. La executarea mai multor planse se admite daca este necesar repetarea cotei pe o alta plansa.

10.19 Cotele referitoare la un anumit element al piesei se inscriu de obicei pe proiectia unde elementul respectiv este cel mai bine reprezentat.

10.20 Pe desene se inscriu numai acele cote care in timpul executiei se pot masura cu instrumente de masura.

10.21 Pe desenul de executie al unei piese se inscriu prima data cotele functionale si mai apoi cele auxiliare sau nefunctionale

10.22 Cotele functionale se inscriu pe desen direct si nu ca rezultat al insumarii altor cote.

10.23 Nu se recomanda inscrierea pe desene a mai multor cote de cit cele necesare executiei corecte a desenului spre a nu duce la supracotarea desenului si deci la prelucrari mai costisitoare decit cele normale

10.24 Pe desene ,cotele , simbolurile ,cuvintele si prescurtarile aferente se inscriu astfel incit sa nu fie despartite sau intersectate de liniile de contur ,de axa ,de indicatie ,de hasurare sau ajutatoare.

11. Metode de cotareExista urmatoarele metode :

11.1Cotarea prin coordonate cind cotele se inscriu fata de un sistem de baze de referinta astfel ca toate elementele geometrice ale piesei sa se coteze pornind de la aceiasi baza de cotare se mai numeste si Cotare Tehnologica .

11.2 Cotarea in linie prin care cotele se aseaza in linie indiferent de bazele de cotare.

11.3 Cotarea mixta prin care se imbina cotarea prin coordonate cu cotarea in linie a altor elemente geometrice pe aceiasi proiectie.

12.Reprezentari utilizate in desenul tehnic industrial

pag 7

In desenul tehnic industrial se utilizeaza urmatoarele reprezentari :

12.1 Vederea este reprezentarea ortogonala pe un plan a unei piese nesectionate .Ea contine conturul aparent al piesei format din conturul fiecarei forme geometrice a acesteia .Se clasifica in :

12.1.1 Vedere obisnuita daca reprezentarea se face dupa una din directiile de proiectie prevazute in STAS

12.1.2 Vedere inclinata daca reprezentarea se face dupa alte directii decit cele prevazute in STAS

12.2 Sectiunea este reprezentarea in proiectie ortogonala a unei piese asa cum ar arata ea daca ar fi sectionata cu o suprafata fictiva de sectionare si daca ar fi indepartata imaginar partea aflata intre ochiul observatorului si suprafata de sectionare.

Se clasifica in :

Dupa modul de reprezentare :

12.2.1 Sectiune propriuzisa cind se reprezinta numai conturul piesei sectionate

12.2.2 Sectiune cu vedere cind se reprezinta atit sectiunea proprizisa cit si in vedere partea piesei aflata in spatele planului de sectionare.

Dupa pozitia planului de sectionare :

12.2.3 Sectiune orizontala cind planul de sectionare este un plan de nivel

12.2.4 Sectiune verticala cind planul d esectionare este un plan de front

12.2.5Sectiune inclinata cind planul de swectionare are o pozitie oarecare fata de planele de proiectie

Dupa forma suprafetei de sectionare

12.2.6 Sectiune plana cind suprafata de sectionare este un plan .

12.2.7 Sectiune frinta cind suprafata de sectionare este formata din doua sau mai multe plane consecutive concurente sub un unghi de 900

12.2.8 Sectiune in trepte cind suprafata de sectionare este formata din doua sau mai multe plane paralele

12.2.9 Sectiune cilindrica cind suprafata de sectionare este cilindrica

Dupa proportia in care se face sectionarea piesei :

12.2.10 Sectiune completa cind proiectia este reprezentata complet in sectiune

12.2.11 Sectiune partiala cin d numai o parte a piesei este reprezentata in sectiune in proiectia respectiva separarea se face printr-o linie de ruptura

Sectiunea proprizisa se clasifica in :

12.2.12 Sectiune obisnuita cind sectiunea se reprezinta in afara conturului proiectiei piesei

12.2.13 Sectiune suprapusa cind sectiunea este reprezentata direct pe conturul proiectiei piesei respective

12.2.14 Sectiune deplasata cind sectiunea se reprezinta in afara conturului proiectiei dealungul axei care reprezinta urma planului de sectionare

12.2.15 Sectiune intercalata cind sectiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre cele doua parti ale proiectiei piesei .

12.3 Ruptura este reprezentarea conventionala in proiectie ortogonala pe un plan al unei piese din care se indeparteaza o anumita parte separind-o de restul piesei printr-o suprafata neregulata numita suprafata de ruptura perpendiculara pe planul de proiectie.

Pag 8

13 Starea suprafetelorIn procesul tehnologic de obtinere a unei piese nu intotdeanuna suprafetele rezultate au o forma perfect plana ci prezinta unele neregularitati care nu se vad cu ochiul liber.

Se defineste Rugozitatea ca fiind ansamblul neregularitatilor unei suprafete care nu sint abateri de la forma geometrica a piesei. Ea se masoara in (m si se determina cu ajutorul unor aparate speciale.

Rugozitatea se exprima prin urmatorii parametrii de profil:

-Abaterea medie a neregularitatilor notata cu Ra care reprezinta valoarea medie a ordonatelor Y1 , Y2 Yn a punctelor profilului efectiv fata de linia medie a profilului

i=n

Ra =1/n ( Yi

i=1

Y1

Inaltimea medie notata cu Rz care este diferenta dintre media aritmetica a ordonatelor y celor mai inalte cinci proeminente si cele mai de jos cinci goluri .

Rz= [(R1+R3+R5+R7+R9)- (R2+R4+R6+R8+R10)]/5

Pag 9

Inaltimea maxima a neregularitatilor Rmax este distanta dintre linia interioara si exterioara a profilului.

Notarea starii suprafetelor pe desen

Inscrierea pe desen a starii suprafetelor adica a rugozitatii se face utilizind simbolul de baza :

Sau simbolurile derivate :

a) b) c)

In care a-este pentru cazul in care sint necesare prescriptii speciale sau suplimentare

b-este pentru cazul in care nu este necesara indepartarea de material

c-este pentru cazul in care in care este necesar indepartarea de material

Inscrierea pe desen se face deasupra simbolului astfel :

-cind parametrul de profil este Ra se inscrie doar valoarea numerica in micrometri.

-cind parametrul este Rz sau Rmax se indica valoarea sa precedata de simbolul parametrului respectiv

-in cazul in care este necesar indicarea valorilor limita admisibile ale parametrului ,se inscriu cele doua valori.

Reguli de inscriere a rugozitatii pe desen :

-rugozitatea se inscrie o singura data pentru o suprafata pe proiectia pe care sint cotate elementele dimensionale ale suprafetei respective cu virful simblolului orientat pe suprafata la care se refera.

-indicatiile care se inscriu in jurul simbolului trebuie sa poata fi citite din jos si din dreapta desenului fara a fi intretaiate de linii de cota sau linii ajutatoare.

14.Notarea pe desen a tratamentului termicExista doua moduri de notare a tratamentului pe desenele de executie ;

1.Cind indicatiile se refera la toata piesa notarea se face in spatiul din cimpul desenului specificindu-se adincimea stratului tratat si caracteristcile mecanice ale materialului .

pag 102. Cind indicatiile de tratament termic se refera la unele parti ale piesei zona respectiva se marcheaza perin dublarea liniei de contur cu o linie punct groasa .

15.Tolerante

Precizia dimensionala absoluta a pieselor nu poate fi obtinuta prin procedee tehnologice obisnuite ,piesele realizinduse cu abateri dimensionale care reprezinta o precizie relativa dimensionala a pieselor. Precizia dimensionala impune si procedeul tehnologic de realizare a pieselor si are influenta asupra costului care este cu atit mai mare cu cit precizia dimensionala este mai mare.

Prin urmare Tolerantele se inscriu pe desenele de executie in vederea stabilirii tehnologiei de executie

TerminologieDimensiunea nominala N este dimensiunea fata de care se definesc dimensiunile limita ea eate o dimensiune teoretica rezultata din calcul sau experimentare.

Dimensiunile limita reprezinta cele doua dimensiuni extreme pe care le poate avea piesa si intre caree trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva. Acestea sint dimensiunea limita maxima dmax si dimensiunea limita minima dmin .Abaterile limita sint cele doua abateri superioara As si inferioara Ai pe care le poate avea piesa si care sunt diferentala algebrice intre dimensiunile limita si cea nominala.

As = dmax N Ai = dmin N

Linia zero este dreapta d ereferinta fata de care se reprezinta abaterile in reprezentare grafica a tolerantelor si ajustajelor ,ea este linia de abatere nula si corespunde dimensiunii nominale.

Toleranta T reprezinta diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea minima sau dintre cele doua abateri.

T = dmax dmin T = As Ai

Pag 11

Cimpul de toleranta reprezinta zona cuprinsa intre linia ce corespunde dimensiunii limita maxime si linia ce corespunde dimensiuni minime .

Termenul de arbore este utilizat conventional pentru denumirea oricarei dimensiuni exterioare iar cel de alezaj pentru denumirea oricarei suprafete interioare .

Ajustajul reprezinta relatia care rezulta din diferenta dintre dimensinule dinainte de asamblare a doua piese ce urmeaza a fi asamblare sicele de dupa asamblare.

Se deosebesc trei tipuri de ajustaje ;

-cu joc

-cu stringere

-intermediare

cu joc

La ajustalele cu joc Dmin alezaj ( dmax arborecu stringere

la cele cu stringere Dmax alezaj ( dmin arbore

pag 12

intermediare

Unde Smax este stringerea maxima Jmax este jocul maxim care apare in ajustaj in pozitiile limita de executie a piesei. Aceste stringeri respectiv jocuri se calculeaza pe baza figurii in functie de situatia fiecarui ajustaj. Similar se calculeaza Smin stringerea minima respectiv Jmin jocul minim.

Simbolurile tolerantelor si ajustajelor

Pentru fiecare dimensiune nominala se prevede atit o gama de tolerante cit si o gama de abateri care definesc pozitia acestor toleranta fata de linia zero.

Valoarea tolerantei este simbolizata printr-un numar denumit treapta de precizie numerotat cu cifre de la 0,1 la16.

Pozitia cimpului de toleranta in raport cu linia zero se simbolizeaza printr-o litera majuscula pentru alezaje si minuscula pentru arbori.

Se definesc :

Arborele unitar este acel arbore a carei abatere superioara este nula

Alezaj unitar este acel alezaj a carui abatere inferioara este nula .

Pag 13

Sistemul de tolerante pt. Arbori si Alezaje

Pag 14

Inscrierea tolerantelor pe desen

Inscrierea pe desenul de executie

Toleranta se inscrie pe desenul de executie dupa cota care reprezinta dimensiunea nominala astfel :

-prin simbolul cimpului de toleranta inscris in acelasi rind cu cota si avind aceeasi dimensiune cu cifrele cotei.

(30f5 (60K7

-prin valorile abaterilor limita in mm inscrise cu cifre arabe avind dimensiunea de 0,5-0,6 ori dimensiunea cifrelor cotei si precedata de semnele + sau - .

(70

-prin simbolul cimpului de toleranta urmat in paranteze de valorile in mm ale abaterilor limita

(77k8( )

Pag 15

Cind abaterile sint egale se foloseste simbolul .

Reguli de inscriere a tolerantelor pe desenul de ansamblu

Toleranta se inscrie dupa cota ajustajului dupa cum urmeaza :

-prin simbolurile celor doua cimpuri de toleranta scrise sub forma de fractie cu linia de fractie oblica sau orizontala, la numarator fiind simbolul cimpului de toleranta al alezajului si la numitor al arborelui.

(12H7/h6

-prin inscrierea de doua ori a cotei deasupra liniei de cota pentru alezaj si dedesuptul liniei de cota pentru arbore fiecare cota fiind urmata de valorile abaterilor limita si precedata de precizarea la care piesa se refera.

Alezaj (30

Arbore (30 Pag 16

Abateri de forma si pozitie

Datorita impreciziei de prelucrare apar abaterile de la forma geometrica ideala a pieselor .

Tolerantele de forma si pozitie se inscriu pe desene numai daca sint necesare pentru asigurarea functionalitatii pieselor.

Tolerantele de forma sint date mai jos :

Denumirea toleranteiSimbol

Toleranta la rectilinitate

Toleranta la planitate

Toleranta la circularitate

Toleranta la cilindricitate

Toleranta la forma data a profilului

Toleranta la forma data a suprafetei

Tolerantele de pozitie sint:

Denumirea toleranteiSimbol

Toleranta la paralelism

Toleranta la perpendicularitate

Toleranta la inclinare

Toleranta labataia radiala si frontala

Toleranta la coaxialitate

Toleranta la simetrie

Toleranta la intersectare

Toleranta la pozitia nominala

Datele privind tolerantele de forma si pozitie se inscriu intr-un dreptunghi impartit in doua sau trei. In casute se indica urmatoarele date :

-simbolurile tolerantei

-valoarea tolerantei in mm

-litera de indicare a bazei de referinta

Reguli de inscriere pe desen a tolerantelor de forma si pozitie: pag 17-daca nu se specifica toleranta este valabila pe toata suprafata sau lungimea la care se refera .

-daca toleranta este valabila numai pe o anumita lungime de referinta se indica in casuta a doua.

-daca zona tolerantei este circulara se inscrie semnul( inaintea tolerantei

-cotele care determina pozitia nominala a elementelor pentru care se prescriu tolerante de pozitie nu se tolereaza dimensional ci se incadreaza intr-un dreptunghi.

Indicarea suprafetei la care se refera toleranta

Suprafata la carea se refera toleranta este indicata cu o linie de indicatie dreapta sau frinta terminata cu o sageata pe suprafata respectiva avind in cealalta parte dreptunghiul cu datale privind tolerantale de forma si pozitie.

Capatula liniei de indicatie se poate sprijini :

-pe o linie de contur sau pe o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca toleranta se refera la profilul sau suprafata respectiva.

-pe o linie ajutatoare in prelungirea liniei de cota daca toleranta se refera la axa de simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.

-pe axa sau planul de simetrie al piese daca toleranta se refera la aceasta axa

Pag 18

In cazul in care abaterea de forma sau pozitie se refera numai la o portiune limitata a elementului conturului respectiv se dubleaza cu linie-punct groasa si se coteaza separat.

Indicarea bazei de referinta

Baza de referinta se indica printr-o linie de indicatie terminata cu un triunghi innegrit care are o latura sprijinita pe :

-o linie de contur sau o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca baza de referinta este suprafata respectiva.

-o linie ajutatoare in dreptul liniei de cota daca toleranta se refera la axa de simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.

-axa de simetrie a piesei daca toleranta se refera la aceasta axa sau plan.

Exemplu de inscriere pe desen

Pag 19

13

14

18

17

16

15

18

17

16

15

13

14

Inlociueste desen nr.

Desenat

10

7

6

5

Verificat

Proiectat

4

Cont STAS

9

Nr. Inventar

Masa neta

Aprobat

11

12

2

1

8

Data

3

Linie de indicatie

Calit 75 HRC

R3

2x450

M20

35

50

45

3

40

cote

180

90

Linne ajutatoare

Linii de cote

=

=

Suprafata geometrica

Profil efectiv

A

B

Y2

Y3

Yn

Yn-1

Gol

Proeminenta

+Y

-Y

Linia exterioara a profilului

Linia interioara a profilului

Linia medie a profilului

Rmax

R9

R4

R2

R3

R1

R10

R1

R3

R2

R4

R9

Cimp de toleranta

N

As

Ai

Linia zero

dmax

dmin

toleranta

Talezaj

Dmin alezaj

Alezaj

Tarbore

Arbore

dmax arbore

Alezaj

Dmax aalezaj

T alezaj

Alezaj

Arbore

dmin arbore

T arbore

Alezaj

Smax

T alezaj

Alezaj

Arbore

T arbore

T arbore

Jmax

Smax

Jmax

Arbore

Tar

Tar

Tal

A

B

C

CD

D

E

EF

F

FG

G

H

JJS

K

M

N

P

R

S

T

U

V

X

Y

Z

ZA

ZB

ZC

Linia zero

Alezaje

a

b

c

cd

d

e

ef

f

fg

g

h

jjs

k

m

n

p

r

s

t

u

v

x

y

z

za

zb

zc

Linia zero

Alezaje

Abateri limita negative

Abateri limita pozitive

Abateri limita negative

Abateri limita pozitive

+0,012

-0,024

-0,023

+0,012

+0,3

-0,7

+0,3

-0,3

B

0,1

AB

A