STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ · 2014-01-16 · STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” Întocmit pentru:

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

PENTRU PROIECTUL

„Exploatarea minereurilor auro-argentifere

din perimetrul Certej”

Întocmit pentru:

DEVA GOLD SA

CERTEJ, ROMÂNIA

Întocmit de:

diului – 264/16.09.2010

Autori

. Că H

dr. biol. Oana Danci

dr. biol. Cosmin Manci

dr. ing. Dan Traian Ionescu

septembrie 2013

„Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”

Wildlife Management Consulting SRL

2

Cuprins

1. I f m v ă .................................................................... 4

1.1. I f m ț v ............................................................................ 4

1.2. Localizarea geografică ş m vă ................................................................. 5

1.2.1. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrologic ....................... 6

1.2.2. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere geologic ......................... 6

1.2.3. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic ................ 7

1.2.4. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al structurii tectonice și activitatea seismologică ................................................................................................. 7

1.2.5. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al solurilor ...................... 7

1.2.6. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere climatologic ................... 8

1.2.7. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al ariilor protejate ......... 8

1.3. f ă f z m m .................................. 10

1.4. m m ă ......................................... 34

1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei protejate ........................ 35

1.6. m ş ş ....................................................................................... 37

1.7. C utilizarea terenului ..................................................................... 37

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului ........................... 38

1.9. D ț , f ț ă , z f ă – estimare ................ 40

1.10. A v ă v f z m m ă ............ 40

1.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat ............................................................................................................................................. 40

2. I FO AȚII F ITOA LA ACTIVITĂȚIL OI CTULUI CA U A U T U AFAȚA ITULUI ATURA 2000 RO SPA 0132 U ȚII METALIFERI ......................................................................................................................... 42

3. I FO AŢII IVI D A IA ATU ALĂ OT JATĂ D I T CO U ITA O IBIL A FI AF CTATĂ CA U A A I L TĂ II OI CTULUI .......... 63

3.1. D v m ă m ă f ........... 63

3.2 D f ț f ( f , , ) ş j m î v ş ; ................................................................ 66

3.3. Statutul de conservare al speciilor de interes comunitar .................................... 72

3.4. D v ş m f ( v m ă î j omunitar, procentul m v f m m , f h f m m m ) ........ 73

3.5. Rela ş f ză ş m A Metaliferi ............................................................................................................................. 76

3.6. O v v A f .......................................... 76

3.7. Descrierea stă v A f ...................... 77

4. ID TIFICA A ŞI VALUA A I ACTULUI ....................................................... 78

4.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra speciilor de interes comunitar ......................................................................................................... 78

4.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SPA Munţii Metaliferipe baza indicatorilor cheie cuantificabili ....................................................... 78

4.2.1. Impactul direct .................................................................................................... 78

4.2.2. Impactul indirect ................................................................................................. 83

4.2.3. Impactul rezidual................................................................................................ 83

4.2.4. Impactul cumulat................................................................................................ 83



3

5. MĂ U I D DUC A I ACTULUI.................................................................. 84

5.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului ......................... 84

5.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului 86

5.2.1. Prezentarea protocoalelor de monitorizare ................................................... 87

5.2.2. Planul de monitorizare a biodiversității zonei proectului minier certej Protocol 6 – Monitorizarea ciocănitorilor în special a celor de interes comunitar ................. 88

5.2.3. Planul de monitorizare a biodiversității zonei proectului minier certej Protocol 7 – Monitorizarea Paseriformelor cuibăritoare ............................................................ 90

5.2.4. Planul de monitorizare a biodiversității zonei proectului minier certej Protocol 8 – Monitorizarea Pasărilor Răpitoare diurne .............................................................. 92

6. TOD UTILIZAT T U CUL G A I FO AŢIILO IVI D CIIL ŞI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR ...................................................................... 95

CONCLUZII ........................................................................................................................... 98

ANEXE ................................................................................................................................... 99

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 100



4

1. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. Informații privind proiectul propus

Denumire: - „ X LOATA A I U ILO AU O-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL

C T J”

Obiective: - ș zv v ăț m m

C j , j ț H , m ă x ș zv x ,

x m ț ș m , z ă ș

ș v z j z , ț z

x ș z , m j z x z v m ș v

v zv m ă z ( ă , ț , ț m ș ).

I f m ț v ț : m prelucrat – cca 3.000.000 tone/an, concentrat aurifer –

cca.315.000 tone/an.

Tabel 1 Informaţii privind producţia de minereu prelucrat anual

U/M An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

Minereu

prelucrat

mil. t/an 3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20

mil. mc/an 1,27 1,27 1,26 1,26 1,27 1,26 1,27 1,28 1,29 0,47 11,90

Tabel 2 Informații despre materiile prime

Denumirea materiei

prime, a substan

sau preparatului

chimic

C ă/

x î

C f

chimice*

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate

*

Fraze de risc*

Azotat de amoniu 3697 t/an, N

x z v -

dinamita

229 t/an, stoc 10 t P Exploziv R2-6-44

Xantat amilic 390 t/an ; stoc 20 t N - -

Spumant Dowfroth 150 t/an ; stoc 5 t N - -

Aero 3477 - colector 120 t/an ; stoc 10 t N - -

Sulfat de cupru 955 t/an ; stoc 25 t P Toxic, iritant,

periculos pt.

mediu

R22-36/38-50/53

Silicat de sodiu 40% 4120 t/an ; stoc 160 t N - -

Var hidratat (inclusiv

lapte de var)

7791 t/an ; stoc 219,5 t P Iritant R34-36-37-38-41

Calcar 241605 t/an ; stoc 250 t N - -

C ă

( ă ş )

1653 t/an ; stoc 276 t P Foarte toxic,

periculos pt.

mediu

R26/27/28-32-

50/53

Că v 35 t/an ; stoc 55 t N - -

A h ( ) 898 t/an ; stoc 87 t P Coroziv R 35-36/37

Hidroxid de sodiu 328 t/an ; stoc 27 t P Coroziv R 35



5

Metabisulfit de sodiu 1909 t/an ; stoc 159 t P Toxic, iritant R22-31-41

Floculant 171 t/an ; stoc 28 t N - -

A ă x ă (

50 %)

12 t/an ; stoc 1 t P Oxidant,

coroziv

R5-8-20/22-35

Oxigen 183.901 t/an ; stoc 154 t P Oxidant R 8

ă 5.400.000 l/an; stoc 153

mc

P F. Inflamabil R10-40-65-66-

51/53

Uleiuri (de motor,

hidraulice) /lubrifian

63.000 l/an P Iritant, toxic,

periculos

pentru mediu

R38, R41, R43,

R45, R36/38

R51/53, R52/53

GPL 240 t/an ; stoc 10 t P Foarte

inflamabil

R12

Borax 0,607 t/an N - -

1.2. Localizarea geografică şi administrativă

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara, este localizat în partea de sud- Metaliferi,

fă â ş m f ă ă âm – Brad - ş ă -B A ş ş

î ă H , î - ă z B -

ă ă âm , . 20 km m D v .

Ză ămâ m C j f ă z f m f ş metrului, pe teritoriul

m v m C j , B ş ă.

Tabel 3 Perimetrul proiectului propus are următoarele coordonate în sistem STEREO 70

INVENTAR DE COORDONATE

m : f c 1970

Pct. E (m)

N (m)

Pct. E (m)

N (m)

1 346103.16 503214.3 19 346240.76 500523.21

2 345936.49 502443.36 20 346352.50 500691.80

3 345820.34 502260.79 21 346493.46 500693.74

4 345771.55 502166.7 22 346641.76 500693.46

5 345825.56 502107.63 23 346733.76 500781.2

6 345462.54 501744.2 24 346854.02 500727.35

7 345416.91 501672.29 25 346950.43 500740.15

8 345120.12 501532.05 26 346991.55 500843.17

9 345056.18 501431.76 27 347048.84 500814.07

10 345016.18 501323.29 28 347128.58 501044.2

11 345014.66 501071.96 29 347226.94 501055.42

12 345032.69 500925.36 30 347231.34 501114.21

13 344987.42 500786.85 31 347148.31 501137.81

14 345224.35 500633.45 32 347094.68 501204.76

15 345620.96 500475.17 33 347098.21 501454.61

16 345934.66 500281.27 34 347038.75 501538.19

17 346028.42 500268.73 35 346905.66 501669.56

18 346224.86 500312.31 36 346907.91 501758.16



6

INVENTAR DE COORDONATE

m : f 1970

Pct. E

(m)

N

(m)

Pct

.

E( m) N

(m)

37 346872.41 501848.38 46 345991.3 503580.21

38 346783.48 501896.53 47 346006.36 503646.33

39 346851.63 502179.09 48 346388.03 503851.56

40 346777.81 502363.48 49 346324.02 504062.4

41 346781.16 502507.62 50 345705.88 504082.27

42 346872.6 502680.94 51 345311.61 504063.76

43 346934.92 502867.21 52 345272.01 503822.19

44 346665.17 503165.68 53 345246.30 503587.86

45 346614.3 503592.75 54 345607.34 503392.01

1.2.1. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrologic

Perimetrul propus pentru exploatarea minereului, haldarea sterilului, construirea uzinei pentru

prepararea minereurilor ş m j z m ț j ,

m vă mă â :

- â â V ă ş ( ) f ț ;

- V C ( ) f ț ;

- V Bă ( ) f ț .

To f â â H ; V C j IV-

1.120.00.00.00.00 z ă ș â ş;

f , â â Fă ş â â ş ânga pârâul Hondol, pârâul

C ş V j . C ă , z , m

anuale nesemnificative.

C f ă f ță ”C j ş f ” : W4.1.120-B1 – ă

puternic modif ă v h v ăț m , f î v

ş , h m ă ă, m ;

1.2.2. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere geologic

Perimetrul de exploatare a Ză ămâ C j – structura Hondol – Bă – C ă – Dl. Grozii

ă î ă B z -m m “B - ă ă âm ”, î ă

H , B ş ş B ş ă. L ă ă ă f m v ne

z ş z – z m m z z , m ş m v .

Î z C j, z f ş , m ş z

mf H z î ă î j v m z

z ă, v z Bă . L , î ă, z ă v

de melanj tectonic.

z - f ă C j î m z m ă, î ă m

prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale alternând

m . F m m ă z ă, f m

m ş m , î ă ş ă.

Mineralele metalice primare sunt: pirita, blenda să ă î f ş ă, m m v z

m . f m : ş î ă, î

f , , , ş f v , v. Î z v ă ,



7

m z f ă m f . Î m z , v

f mă ş .

Î z m ă z ( z f ş z

ț ) - x 43 h , ( j m , h ) ş

mă m f j . T , fă ă x , ă v , v

h ş ă - î ă ză, z ă z î , .

D î f , â m v î 0,10 m ş 1,00 m, z f

ş x .

C f m ş m ă f v f j , v z , v

f z -mecanice ale rocilor din amplasamentul iazurilor de

decantare, indica roci (andezite) care constituie teren bun de fundare. Stratele de andezit situate

î 1 m ş 19 m â m QD v ză î 26% ş 100% m 79%. B

m m ă î 19 m ş 21 m z ă v f ăz ă QD î m

16%. A z î 21 m ş 24 m â m z ă m ş QD

egal cu 96%.

1.2.3. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic

A) Zona exploată m C j

În această z ă v f m , â m

făş ă v m f . v z f

m ≈80m 410m ( H ). D ă m

ză m f ă m , 2 l/s, iar apa este puternic

m z ă ş H (2,2 – 3 ăț H).

A v f z ş h m ş

m ă ă.

B) Zona amplasamentului iazurilor de decantare

În această z ă f v h â ă â m

forare. Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt de dimensiuni

ş m ă ă.

Teste h f î ă m ă ă f f ă,

m ă 10 -9 m/ . z v z ă

v ş v QD.

1.2.4. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al structurii tectonice și activitatea

seismologică

Z m C j ă î - z ă m

6. Z C j z ă î - ă v vâ f enului

0,08, m m ă v mâ .

1.2.5. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al solurilor

Solurile (clasa protisoluri, clasa cambisoluri, clasa luvisoluri, clasa hidrisoluri, clasa antrisoluri) din

zona amplasamentului minier prezintă f m , m f f ş

f ț f m z f ă, z â m , ă ,



8

x m ş . D m z ă

ă m , m f ă H- ă

ă m ă.

1.2.6. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere climatologic

Zona perimetrului minier Certej are o climă m . V m

m ă m 9,7 oC.

V m m ă f v m m f 60,5 %. V z m

vâ z ă v î 2,2 ş 3,7 m/ .

C ă m 15 v î 263,6 mm ş 830,7 mm C j

. ă m ză ă C j -

f â m m ă ză ă v , , î 1

ş 20 m.

1.2.7. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al ariilor protejate

C f m x ă, v f 1970

componentelor proiectului suprapuse peste limitele ariei naturale protejate de interes comunitar a

rezultat că 3 v ( 2 z j f ș

z ) ă î 2000 O A0132 ț f , fost desemnat

H ă â v . 971 m 2011 ( m f HG . 1284/2007 v

ț ă v f ă î mâ ).

Amprenta proiectului minier se suprapune pe 108,7 h f ț lui Natura 2000

O A 0132 ț f , v ă ș . A ă f ță z ă x m v 0,4%

f ț . f ță 26 671 h .

Un alt sit apropiat de amplasamentul proiectului este situl Natura 2000 este ROSCI0029 Cheile

G , C ş ăz f x m v 7,8 km f m m z

hidrografic diferit.

D z ş z v :

- C ă Bă 8,5 km

- z v B h 6,8 km

- ă ă ă âm 3,1 km

- Ch ăz 7,5 km

- Cheile Glodului 9,6 km

- Cheile Cibului 12,4 km



9

L z f ță j ț z ă î

Anexa 1.

Figura 1 Localizarea amplasamentului proiectului

f ț f ă 456,2 ha z ă h – urbanistic, conform

f :



10

f z ă ă f r z ă 300,5 ha, respectiv

65,87 %;

f z ă î z m ă v z ă 155,7 ha,

respectiv 34,13

F ă ș ă f z ă î tabelele de

mai jos.

Tabel 4 Folosinţa actuală a terenurilor

FOLO I ŢA ACTUALĂ U AFAŢA (ha)

ĂDU I 187, 0

FÂ Ţ 30,7

TERENURI ARABILE 5,3

ZO T U LOCUI Ţ 18,7

CĂI D CO U ICAŢII 3,2

ZONE INDUSTRIALE 55,6

U AFAŢA TOTALĂ 300,5

Tabel 5 Folosinţa propusă a terenurilor

Nr.

Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ

1. Cariera Certej 62,8

2. Halda Nord 32,6

3. Halda Sud 40,2

4. I ă - Uzina de preparare 20,9

5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9

6. C (î f z ) 0,2

7. Halde sol vegetal 7,7

8. Z î v (z v z ) 65,3

TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ

9. Iazuri de decantare sterile fl ş IAZ D

D CA TA T IL D CIA U AȚI

63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5

Z m ă 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

1.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului

Obiectivele proiectului sunt: cariera Certej, cariera de andezit, haldele de steril, haldele de sol

vegetal, barajele iazurilor de decantare, iazurile de decantare, uzina de oxigen, depozitul de

x z v ș z .

L ă î v x ă v :

Desch ş x z V ă ş m



11

( m , j z ,

producerea sorturilor industriale etc.);

D h ş x C tej

ă î ă ;

f x m ă ă â ş;

C Uz ;

C j z f ş jului iazului de

C f (C m Uz ş

iazurile de decantare);

C ă .

Lucrările corespunzătoare obiectivelor proiectului se vor realiza în etape:

o L ă x î f z

o L ă x î f z x .

o L ă î f z î h

o L ă h

f m m ă ă î f ț de teren, schimbarea

folosintei terenului, modificarea reliefului ș a peisajului, modificarea regimului de curgere a apelor.

v f f f ț 165,11 h , f ș v f

z v ş f z x .

Fazele de lucru pentru realizarea lucrărilor de defrișare

A) ă h ( f ț m ) v :

- Îm ă ț h î , v făș ă ș ă

de m ă, m ză m , ș m

produs asupra elementelor de ecosistem forestier;

- x ț , ț ă ş ( );

- A ț â , ăț î j ș ă

ă , m ;

- A ș m j ă ș m ;

- ș m j z m m .

B) Recoltarea l m , f z â , ăț ă ș f ț ă

( ț ă ă) .

C) C m , f z ( ă â â

trunchiurilor, arbor ă ț ă ș ț ) ș (

m â â â ă z m m ).

D) C ăț f ț h ă ș x ,

) L ă f , ș z mnului în depozitele primare temporare pe

f ț î , f ț x î f ,

auto.

F) Transportul lemnului fasonat cu autovehicule din depozitele primare temporare la depozitele

finale special amenajate.

B. Lucrări la haldele de sol vegetal

Haldele de sol vegetal vor fi amplasate în imediata apropiere a incintelor uzinei de preparare



12

v ă, h , h ş ş î v z

steril f m m z .

H ș ț h v f â h ă h

ă , , z ş h ş z ă

ămâ .

V m m f î ă â ă m v ză f ,

este cca. 1.408.000 mc.

C. Lucrări premergătoare execuţiei barajelor iazurilor de decantare:

Î v ză j v x î mă ă :

- G . ă ş, j , m ă

asigurare Qc = Q0,1% ş v f ă Qv = Q0,01%., cu o deschidere de 1,8- 2,1 m ză, î m

de 2400 m V ă ş ș 615 m â â I . v ă î

f m m m , ă m v m ă

f , î 10 m. G x ă h â â ,

m -î ă î â ă. I î â â v f z

ş : 2 z z ț , ș 1 z z

f .

Etapizarea lucrărilor:

x ă î m z j f v v ş v

x j .

î m z v â ă m

ale pârâului Mă ş.

m ă î . I î f m î ă

m ş v f .

f ş î mă ă

nivelului depunerilor.

L î h x ă v v , h f ă

ş î z , v f ă ş v f

conduse de acestea în camer î ă ( z ş ) m . L m

V ă ş v f 2400 m.

G ă v f ă î ă f z :

- î m f ză v j f ş

barajul ț ş ş z f ă j â ă

extremitatea zonei de inundare;

- î f z â ă m m f

z ă z .

Galeriile de preluare vo f x v î ă ă ă v vă ş v v

h ă.

T ă ă m ț v v v z .

Preluarea apelor din pârâuri, torenți și a celor ce se scurg pe versanți

Co , v ț

Î ă, , v v ,

îm ă ă î , m î 0,3 – 0,6m.

D ă î ă z ş j f ă îş f ,



13

v f ă m .

C v mă v vă ş v v m z î 6.

Tabel 6 Dimensiunile conductelor laterale

Nr. Crt. Amplasament/denumire Diametrul conductei

(m)

1 Conducte – z f 0,5

2 Conducta – iaz sterile de

ț

0,6

B z ş – intrare galerii

B z ş â â m z m , ș

ă; v v m z î .7.

Tabel 7 Dimensiunile bazinelor de liniştire intrare galerii

Nr.

Crt.

Amplasament/denumire Dimensiuni bazin (m)

(b x h x l)

1 B z ş . 1– z f 3 x 2 x 10

2 B z ş . 2– iaz sterile de

ț 2,5 x 2 x 10

3 B z ş . 3– iaz sterile de

ț 2 x 2 x 10

B z ş – intrare drenuri

Conductele laterale v x ă , î m î î ă j .

B z ş î v x î ă,

sunt provizorii.

Tabel 8 Dimensiunile bazinelor de liniştire intrare drenuri

Nr.

Crt.

Amplasament/denumire Dimensiuni bazin (m)

(b x h x l)

1 B z ş – iaz

f 2 x 1,2 x 3

2 B z ş . – Iaz IAZ DE

D CA TA T IL D CIA U AȚI 2 x 1,2 x 3

Canale d ă z f ş z ț

C ă - z f f mă h ă ş î

f v ş care apoi se ă f h pe mai multe

z ş ş m f ă m m ză:



14

Tabel 9 Dimensiunle canalelor de gardă

Tronson Lungime

Canal (m)

Secţiune canal

Bxh (m)

T1.1 200 0,5 x 0,4

T1.2 500 0,85 x 0,75

T2.1 300 0,80 x 0,75

T2.2 180 1 x 0,75

T2.3 120 1,0 x 0,95

T3.1 160 0,6 x 0,45

T3.2 240 0,85 x 0,8

T4.1 640 0,9 x 0,75

T4.2 205 1,15 x 1

T4.3 455 1,3 x 1,2

T4.4 600 1,5 x 1,2

T5.1 230 0,5 x 0,45

T5.2 190 0,8 x 0,6

T5.3 180 1,0 x 0,9

T6 519 0,5 x 0,5

Canalele vor fi pereate . G m 15 m v ş z

strat de beton de egalizare de 5cm. Armarea dalei din beton a canalului se va face cu plasa

ă.

C ă ă m . ă ş v f x m local de

ă ă.

B z f ț v m 10 m m f ă m m

j ş v v mă :

- î ă m H = 5,00m + 3,00m (f ) = 8,00m

- ă m ment = 3,00 m

- z m ş v 1: m = 1:2

- lungime batardou vale stânga = 28 m

- lungime batardou vale dreapta = 20 m

B z ț v m 30m, v 40m m f ă

de limita amonte al barajului start ş v v mă :

- î ă m H = 5,00m + 3,00m (f ) = 8,00m

- ă m m = 3,00m

- z m ş v 1: m = 1:2

- lungime batardou vale stânga = 30m

- lungime batardou vale dreapta = 40m

D) Construcţia barajelor din anrocamente

Baraj principal din anrocamente Iaz sterile de flotaţie se va realiza în etape, astfel:

Barajul de iniţiere (starter),

Supraînălţări succesive.

B j x ă m ş mă m :

- î ă m m x mă = 169 m

- lungime coronament = 480m



15

- ă m m = 8,00m

- ă m m : 6,00m m ş 8,00m v

- î z m ş v 1: m = 1:1,4 (î ă, â ş

bermele proiectate, este 1:1,9)

- fundare: h med = 3,00m î ş 1,00m v

B j ( ) z f m ză â â ă ş, xă

550m m f â â ă ş ş f , â â Av m.

v ă j mă m v :

- C ă m 625,0 mdM

- ă v î x j 547,0 mdM

- î ă m j 78 m (81m f )

- î î ă ză î : 3,0 m

- î î ă ză v : 1,0 m

- î ă m m x mă j: 48,0 m

- lungime la coronament: 243,0 m

- ă m m 6,0 m

- înclinarea taluzurilor amonte 1: m = 1:1,4

- înclinarea taluzurilor aval 1: m = 1:1,4

- ă m m - amonte: 6,0 m

- Aval: 8,0 m

- mă m : - amonte: 3

- Aval: 4

- î ă m î m - amonte: 15,0 m

- Aval: 20,0 m

- cotele bermelor: - amonte: 580,0; 595,0; 610,0 mdM

- Aval: 545,0; 565,0; 585,0; 605,0 mdM

B j z ză m ( z ) î v (0,50 –

0,75) m m ză m v , â ă m z

x m ă.

T z m j 3 f , ş m :

- f 1,50 m m z ă ă

- f f 1,50 m m z ş ş

- Peste filt f ş ză x ş m m ă HD,

impermeabilizarea barajului.

Î v î ă j ă ă m z î ă f ş ş

ş m v , m ş ă ă f x ă.

Î v v z î f ă ă m (1,50 – 2,0) m ş î ă m (2,0 – 3,0) m.

Baraj principal din anrocamente iaz de sterile de cianurație se va realiza în etape, astfel:

Barajul de iniţiere (starter),

Supraînălţări succesive care vor fi realizate în perioada de operare.

B j mă m :

- î ă m m x mă = 70m

- lungime coronament = 480m

- ă m m = 8,00m

- ă m m : 6,00m m ş 8,00m v



16

- î z m ş v 1: m = 1:1,4 (î ă, â ş

bermele proiectate, este 1:1,9)

- f : h m = 3,00m î ş 1,00m v

B j ( ) z ț m ză f

m ă vă f m ză . ă ş, 741,00m .

v ă j mă m v :

- ă m 780,0 mdM

- ă v î x j 741,0 mdM

- î ă m j 39,0 m

- î î ă ză î : 3,0 m

- î î ă ză v : 1,0 m

- î ă m m x mă j ( f ): 42,0 m


- ă m m 6,0 m




- Aval: 8,0 m

- mă m : - amonte: 3

- Aval: 3

- î ă m î m - amonte: 10,0, 15,0 m

- Aval: 20,0 m

- cotele bermelor: - amonte: 755,0; 770,0 mdM

- Aval: 740,0; 760,0 mdM

B j z ză m ( z ) î v

(0,50 – 0,75) m m ză m v , â ă m

z x m ă.

T z m j 3 f , ş m :

- f 1,50 m m z ă ă

- f f 1,5 m m z ş ş

- f f ş ză x ş m m ă HD,

impermeabilizarea barajului.


ş m v , m ş ă ă.

În versant se vor realiz î f ă ă m (1,50 – 2,0) m ş î ă m (2,0 – 3,0) m.

Supraînălţare Baraj iaz sterile flotaţie la cota finală

î ă j f ă z ză î , î ă ă v

j – starter.

î ă j :

- Etapa I – î ă î v 640,0 m

- Etapa II – î ă î v 655,0 m

- Etapa III – î ă î v 670,0 m

- Etapa IV – î ă v ă cota 675,0 mdM

- Etapa V – î ă v ă 680,0 m

- Etapa VI – î ă v ă 685,0 m

- Etapa VII – î ă v ă 690,0 m



17

- Etapa VIII – î ă v ă 695,0 m

- Etapa IX – supraînă v ă 700,0 m

- Etapa X – î ă v ă 707,0 m

v ă j f ă mă m v :

- ă m 707,0 mdM

- ă v î x j 538,0 mdM

- î ă me baraj 169,0 m

- î î ă ză î : 3,0 m

- î î ă ză v : 1,0 m

- î ă m m x mă j 172,0 m

- lungime la coronament 480,0 m

- ă m m 8,0 m




- Aval: 8,0 m

- mă î ă ă î v 3

- î ă m î î ă ă î v 15,0 m

- î ă ă î v : 640,0; 655,0; 670,0 mdM

- mă î ă ă v ( ă x j ) 7

- î ă m î î ă ă î v : 6 î ă ă 5,0 m

1 î ă 7,0 m

- î ă ă v : 675,0; 680,0; 685,0; 690,0; 695,0; 700,0; 707,0 m

- î ă m î m v f î ă : 20,0 m

- m v î ă f ă 707,0 m : 547,0; 567,0;

587,0; 607,0; 627,0; 647,0; 667,0; 687,0 mdM

î ă ă j , z z z te din

f , z ză m ( z ) î v

de (0,50 – 0,75) m m ză m v , â ă m

z x m ă.

Taluzul amonte al î ă ță j 3 f , ş m :

- f 1,50 m m z ă ă m â ă 70 mm

- f f 1,5 m m z ş ş

- f z ă 1,5 m grosime

L î ă ă v ă ( 670 – 707,0 m) v v x î

ş î ă . Î v î ă j ă ă m z

î ă f ş ş ş m v , m ş ă ă

f x ă. Î v v z î f ă ă m (1,50 – 2,0) m ş î ă m

(2,0 – 3,0) m.

Baraj de închidere laterală iaz sterile flotaţie

Barajul de închidere a unei zone v z f (î 670 ş 707m)

v m v â , â ş m f . ă ş m m

barajul principal.

B j î h ă f m :

- B j cu H = 10m

- 4 î ă ă â 5m ş î ă 7m j , vă



18

m : 685,00m, 690,00m, 695,00m, 700,00m, ş 707,00m.

v ă j mă m uctive:

- ă m 680,0 mdM

- ă v î x j 670,0 mdM

- î ă m j 10 m

- î î ă ză: 1,0 m

- î ă m m x mă j: 13,0 m


- ă m m 8,0 m



B j z ză m ( z ) î v (0,50 –

0,75) m m ză m v .

Corpul centra j z ă, ă ş j . A

j ă 2 f î v , ş m :

- f 1,50 m m z ă ă

- f f 1,5 m m z ş ş ip

Î v f ă j ă ă m z î ă f ş ş

ş m v , m ş ă ă.

Î v v z î f ă ă m (1,50 – 2,0) m ş î ă imi de (2,0 – 3,0) m.

î ă j î h ă z ză î î ă ă v

j

î ă j :

- Etapa I – î ă v ă 685,0 m

- Etapa II – supraî ă v ă 690,0 m

- Etapa III – î ă v ă 695,0 m

- Etapa IV – î ă v ă 700,0 m


v ă j f ă mă arele elemente constructive:

- ă m 707,0 mdM

- ă v î x j 670,0 mdM

- î ă m j 37,0 m

- î î ă ză 1,0 m

- î ă m m x mă j: 40,0 m


- ă m m 8,0 m




- mă î ă ă v ( ă x j ) 5

- î ă m î î ă ă î v : 4 î ă ă 5,0 m

1 î ă 7,0 m

- î ă ă v : 685,0; 690,0; 695,0; 700,0; 707,0 m

- î ă m î m v f î ă : 20,0 m

- m v î ă f ă 707,0 m : 667,0; 687,0



19

mdM

L î ă ă v ă, î m ( 685.0 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil de

.

Baraj închidere amonte iaz flotaţie

B j î h m z f m ză . ă ş, 950 m ă

de baraju , mă ă f .

v ă j mă m v :

- ă m 720,0 mdM

- ă v î x j 695,0 mdM

- î ă m j 25,0 m

- î î ă ză v : 1,0 m

- în î ă ză 3,0m

- î ă m m x mă j: 28,0 m


- ă m m 6,0 m

- ă m m v 8,0m



B j z ză m ( z ) î v (0,50 –

0,75) m m ză m v .

m m ( z ț ) j f ț

antieroziona ă 1,5 m m . f z ă ş ză x ş

m m ă HD, m m z j . Î v f ă j

ă ă m z î ă f ş ş ş a materialului vegetal,

m ş ă ă. Î v v z î f ă ă m (1,50

– 2,0) m ş î ă m (2,0 – 3,0) m.

Baraj supraînălţare la cota finală iaz decantare sterile de cianurație

Barajul de supraî ă f ă z ț z ză î

î ă ă v j – starter.

î ă î x j :

- Etapa I – î ă î v 785,0 m

- Etapa II – î ă v ă 790,0 m

- Etapa III – î ă v ă 795,0 m

- Etapa IV – î ă v ă 800,0 m


- Etapa VI – î ă v ă 810,0 m M

v ă j ă ă ă î ă mă m

constructive:

- ă m 810,0 mdM

- ă v î x j 740,0 mdM

- î ă m j 70 m

- î î ă ză î : 3,0 m

- încastr î ă ză v : 1,0 m

- î ă m m x mă j: 73,0 m


- ă m m 8,0 m



20



- ă m m v 8,0 m

- mă î ă ă î v 1

- î ă m î î ă ă î v : 5,0 m

- î ă ă î v : 785,0 mdM

- mă î ă ă v ( ă x j ) 5

- î ă m î î ă ă î v : 5,0 m

- î ă ă v e: 790,0; 795,0; 800,0; 805,0; 810,0mdMN

- î ă m î m v f î ă : 20,0 m

- m v î ă f ă 810,0 m : 730,0; 750,0;

770,0; 790,0 mdM

î ă f ă, m arajului sunt:

- Etapa VII – î ă î m 812,50 m

- Etapa VIII – î ă î m 815,00 m

- Etapa IX – î ă î m 817,50 m

- Etapa X – î ă î m 820,00 m

- Etapa XI – î ă e în amonte la cota 822,50 mdM

- Etapa XII – î ă î m 825,50 m

- Etapa XIII – î ă î m 827,50 m

î ă ă j z ză m ( z ) î

succesive de (0,80 – 1,00) m m ză m v .

T z m j 3 f , ş m :

- f 1,50 m m z ă ă

- f f 1,5 m m z ş ş

- f z ă 1,5 m m

L î ă ă v ă ( 790 – 810,0 m) v v x .


ş m v , m ş ă ă. Î v v z

î f ă ă m (1,50 – 2,0) m ş î ă m (2,0 – 3,0) m.

E) Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate iazuri de decantare sterile

A xf ie din iazuri vor fi colectate într- z j ş v

bazin de stocare situat în aval de baraje. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în

z , , îm ă ă z, v f î ncinta uzinei de preparare.

A xf z v î m ă m

( m v j), f î ă , v â

â ă z f j ( â ă ~3,0mm) ă

xf j. A v f f î ă j .

- â m ă ă â m f j : ~3,0 m în

albie

- taluzul dinsp j v f m , ă ă

- f ş z v v f m m : ă î ă

ă ă, m m . F â m f ă ă ză.

C , mă :

- adâncime = (1,00 – 3,00) m



21

- baza = 1,00 m

- 1: m = 1:1

C j m m ă ă 25 m m , m

m . ş ză u nisip de 10-20 cm grosime.

F) Canale de colectare şi evacuare ape pluviale iaz flotație

C ş v v v v v f

v â ş v . v pluviale se face direct în

. ă ş.

v v mă :

- f mă z ă

- adâncime h = 1,00 m

- baza b = 0,50m

- 1: m = 1:1

j f ă ă 25 m m , ş z ă

( ) 20 m m . Î î v f

deluvial, în proiect s- văz j f ă ămâ v , î

scopul opririi f m z f ă mă .

Î 10 z ă m v xf ş v î

f î ă j .

Tabel 10 Lungimile canalelor de evacuare ape de exfiltraţie şi a apelor pluviale în funcţie de

supraînălţarea barajului principal

Cotă baraj Canal exfiltrații

(m)

Canal

Mal stâng

(m)

Canal

Mal drept

(m)

625,00 340 560 560

640,00 290 540 560

655,00 230 520 550

670,00 140 480 550

707,00 40 480 600

Canale de colectare şi evacuare ape pluviale iaz de decantare sterile de cianurație

C ş v v v v j v f

pe canalele de pe versa â ş v . v v f î

z f .

v v mă :

- f mă z ă

- adâncime h = 1,00 m

- baza b = 0,50m

- 1: m = 1:1

j f ă ă 25 m m , ş z ă

de balast (nisip) de 20 cm grosime.

Î î v f v , î - văz j



22

acestor s f ă ămâ v , î f m z

f ă mă .

Î 11 z ă m v xf ş v î

f î ă j .

Tabel 11 Lungimi canale de colectare – evacuare ape de exfiltraţii şi ape pluviale

Cotă baraj Canal exfiltrații

(m)

Canal

Mal stâng

(m)

Canal

Mal drept

(m)

780 160 360 380

785 140 360 380

810 50 350 420

827,5 50 460 510

G) Lucrări de descopertă - Cariera Certej

ă ză ămâ C j x î ă ă ă ă

m z , ş h ş ă .

În cariera Certej vor ex m m ş ş m :

ş ă ( m ) ă f ă

z v x ă z v

ş ă ză f x ( ă

ş ă)

ş ă, ş ă ă x , ă

m ş j ă

ă m ă 1: 10, v ş

z V ă v ş z C ă, I m ă ş . F m

v v ă m 24 m f î ă ă ,

ă . Î m â m v f 12 m ă ă â f

unui drum cu sens unic.

ă x v f , î m f ză, î ă m

ă ş x , m t cu realizarea drumului de acces la treptele

superioare proiectate, pentru deschiderea acestora.

D ă x ă h âm x z ,

ă ş ă .

L ă x ă , v v ş v v f î ă

m z z î ă ă f . L ă h ş ă

z v x v x î v f ă x e pentru

f . Î f , v

ă, v f h ă ş / z ă v f .

H) Lucrări de amenajare pentru Halda Nord şi Halda Sud

Amenajarea fundamentului

z ză v ş v m z m m .

v î ă v ă ză.

Z ă m m 100 v f m j î f ă îm ă

ză z . T î f ă x ă ă v ă î ă

fundamentului.



23

D z v m v f î ă ş h ,

înainte de efectuare , m j f ş v

ă f z m ş m z f ă.

v z f ă f m h îm ă între materialul depus

ş ă ză ş h . Îm ă ă z f m –

h ă f ă f ă f m . z ză

f m mă z ă ă î f m ş , ,

x v z .

Drenuri pe fundamentele haldelor Nord şi Sud

D v x ă ( ă ă, ă) înainte

z z . ă v f ş

zv v ă î m z h ş v v m v ă, 20-200 mm,

( vă ş) â ă 2-20 mm ( ş).

Tabel 12 Lungimea şi secţiunea drenurilor pentru halda nord

Nr.

crt.

Dren Suprafaţa

mp

Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m

1 A 22.500 170 0,74 0,61

2 B 60.000 350 0,76 0,63

3 C 78.750 450 0,80 0,66

Tabel 13 Lungimea şi secţiunea drenurilor care se vor realiza pentru halda sud

Nr.

crt.

Dren f

mp

Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m

1. A 0,418 280 0,478 0,395

2. B 0,332 350 0,426 0,352

3. C 0,522 450 0,534 0,442

4. D 0,503 280 0,524 0,434

5. E 0,343 260 0,433 0,358

6. F 0,585 260 0,458 0,379

Ziduri de sprijin la cele două halde

H v f j ă z j m ă 600 m, z

sprijin care se va executa la piciorul haldei sud va avea o lungime de 100 m.

Zidurile de sprijin se vor executa la piciorul haldelor de steril în tronsoane de câte 5 m cu rosturi de

î . v z f f , vă

tronsoanelor, în etape succesive. Fun z v f î ă ză,

ă ş v m v . D m m z

v x î . 0.50m mă ă x . F ş

v iile se vor executa din beton.

Î z v x ă vă, ş ă

ă, f ă f ş z ă . D

ă se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din

PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de scurgere. Aceste ape vor fi colectate

î z ză f ă h . B rbacanele se vor monta la o



24

ă 2,50m. f ă z v m z .

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord

A z . C ă z z Hă z , v le pr.

F ş â â T , f . C ă.

a. Galeria de evacuare sub Halda Nord

D m x m 1% = 8,65 m / , ză II- m ă f m TA 4273 –

83, v f v h , ă mă ş ă .

Coranda.

m ză ă ă v ş m x m ză ă

ăş 0,1%, Qm x 0,1% = 14,88 m / .

C z . C z z hă z mă ă :

Galer v H , vâ m L = 1 050 m, ş ă,

x ă m - ş - f mă h ă, v

prefabricat

b. Construcţii amonte galerie

. C ă z (F roaia), amonte de intrarea apelor în galerie s- văz mă ă :

- Amenajarea albiei pe L = 20 m, ă ă ă m m ş 2

ă h = 1,50 m

- B z î ă , m m (3,40 x 5,85) m ş â m 2,6 m.

- Portal amonte galerie, din beton armat cu h = 2,5 m, b= 3,9 m

c. Construcţii aval galerie

v ă . C ă - văz

mă ă :

- Portal aval galerie, din beton armat cu h = 2,5 m, b= 3,9 m

- B z m m (12,5 x 3,2) m ş h = 2,5 m

Bazin disipator de energie m â â C ă, ş

z ză m ş ă ă :

- z î ş z L = 3,0 m

- bazinul disipator propriu-zis L = 9,5m

Î v z z ză:

- O mă m ă ă z ă m 5,0 m,

risbermei fiind z ă.

- Am j . C ă z L = 125 m, â

v , ş f î ş 434,50 mdMN ( ă -

5,50 m, f ă v 440,00m ), ş ta talvegului natural 430,00 mdMN,

f ă 125 m în aval.

C ă

C ă - h f mă z ă ş î f

v ş f h h ş m

f ă m m ză:



25

Tabel 14 Dimensiuni canale de gardă halda Nord

Tronson Lungime

Canal (m)

Secţiune Canal

Bxh (m)

T1.2 ( ă î â â C ă z - ă

ă v )

375 0,7 x 1

T1.1 ( ă î â â C ă z - ă

ă v )

165 0,5 x 0,85

T2 ( ă î v ă ş - ă

ă v )

309 0,5 x 0,5

T3 ( ă î z 2–apa de

f ă ă v )

328 0,5 x 0,9

T4 ( ă î â â C ă z - ă

)

321 0,5 x 07

T5.1 ( ă î z m –bazin

de stocare nr. 1 ape acide- f

posibil acidă ă h ă)

320 0,4 x 0,6


de stocare nr. 1 ape acide- f

ă ă h ă)

200 0,5 x 0,9


de stocare nr. 1 ape acide-apa f

ă ă h ă)

228 0,7 x 0,9

C ă v m 15 m ş v ş z

strat de beton de egalizare de 5cm.

Bazin de sedimentare ape acide

Tabel 15 Dimensiuni canale de gardă halda Nord

Tronson Dimensiune

Bazin (L x B x Hutil)

Înălţime totală

(m)

T5.1, T5.2 ş T5.3 ( ă î z

sedimentare- f )

12 x 6 x 3,5 4

B z ă ă, h ă, x ă m m .

Bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2

C f m TA 4273, z h h ,

m ă IV, f m TA 4068/2 ză a debitul maxim de 5%.

A z v f m î v h , f ă z

5%. A z ă h

v f ă m ă î -un bazin de decantare a

m , z v m ş v z ş v m m

suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 12m x 6m x 4,1m. Preaplinul bazinului

de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape nr. 1.

B z v f , â î ă î ă

sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare sterile de f .

B z . 1 ş . 2, h , m



26

protejat antiacid.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord v v ă 3.000m3 ş

dimensiunile L x B x H = 81m x 18,5m x 2m.

Bazinul de stocare nr.2 al haldei de steril Nord v v ă 1.200m3 ş

dimensiunile L x B x H = 30m x 20m x 2 m.

Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud

z ă m ă h h a amplasamentelor

Carierei de minereuri Coranda – C j ş H v â â C ş

f ă ( . G z , . B z , V 1 ş V 2) î z h f v â â .

L ă văz î v z ă .

d. Canale de gardă

C ă - H f mă z ă ş î f ț

v ş ă f h h

ş ungimi diferite.

Tabel 16 Dimensiuni canale de gardă halda Sud

Tronson Lungime

Canal (m)

Secţiune

Canal

Bxh (m)

T1.1 ( ă î z m -bazin de

stocare ape acide nr. 3 halda Sud – ă ă

ă h ă)

443 0,5 x 0,9


stocare ape acide nr. 3 halda Sud – ă ă

ă h ă))

416 0,7 x 0,9


stocare ape acide nr. 3 halda Sud – a ă ă

ă h ă))

365 0,7 x 1,1

T2 ( ă î z m -bazin de

stocare ape acide nr. 3 halda Sud - ă ă

ă h ă))

309 0,5 x 0,75

C ă v f m 15 m ş v ş z

z 5 m. ă -

de 1%

Tabel 17 Bazin de sedimentare ape acide

Tronson Dimensiune

Bazin (L x B x Hutil)

Înălţime totală

(m)

T1.1, T1.2, T1.3 ş T2 ( ă î z

sedimentare-bazin de stocare ape acide nr. 3 halda

Sud)

30 x 6 x 3,5 4

D z m , , f mă

h ă v duce apele acide la bazinul de stocare ape acide nr. 3 halda Sud.



27

Bazinul de stocare ape halda Sud

C f m TA 4273, z h h ă

m ă IV, f m TA 4068/2 ză m x m 5%.

A z v f m î v h ş f ă z

5%. A z ă h v f

ă m ă î -un bazin de decantare a sedimentelor, bazin

v m ş v z ş v m m . B z

decantare va avea dimensiunile de 25m x 6m x 4m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat

prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape acide. Bazinul de decantare va fi

, â î ă î ă m m ,

sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare steri f .

B z h ă h ă, m

protejat antiacid.

Bazinul de stocare al haldei de steril Sud v v ă 3.000m3 ş m L x

B x H = 50m x 30m x 2m.

I) Culoarul conductelor de hidrotransport

L h v v î v mă :

- z , ă , z z

decantare

- z ă ăş ă 10% x

m x , x ş v î

Traseele conductelor de transport au pante mai mari de 10% numai în zonele de urcare la iazurile

de decantare (zonele barajelor).

Pe coronamente j , î f î ă j , v m

z ă h î z . ă z ă

( m j) v v ş ă.

D ă z î ă ă j , ă m ă m

f ă ş m ă m j î ă .

C ş ză f , , ă z ntelor

necesare.

T v ă v z ză v

montate pe piloni din beton armat.

Sistem de recirculare ape limpezite de pe iazuri

Iaz sterile de flotaţie

Conductele tehnologice utilizate l m z z f m

D 150 ş 25 . C h m ă .

m î v f z ă z v. ,

conducta de tran î â ş 4 z , â ,

v f . ă v f m ă ,

f z ă m îm v î h . v ză z

auto, ea este pozata printr- vă m ă . L m î ă ă,

m ă î - ăm , văz , m .

Î z v , văz ă ă, ă - ăm

betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de

golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o



28

m ă m ă, f ză z z v

intermediul unui furtun.

Iazul Iaz de decantare sterile de cianurație

C h z m z z f m

Dn 150 ş 16 . C h v f m ă .

m î , v f z ă z v. ,

î â ş 7 z , or pâraie,

v f . ă v f m ă ,




Î z v v f văz ă ă, ă - ăm ,

care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de golire cu un

, m m z m m ă

m , f ză z z v prin intermediul unui furtun.

I. Construcţia de drumuri

La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s- v î v mă :

- Proiectarea elementelor geometrice în plan conform cu STAS 863/85.

- V z m mă care s-a studiat traseul este de 25 km/h (pentru asigurarea

v z ă î ş f î ş î z m ).

- A m v f , z î 32 m ş 400 m.

- În proiectarea profilului longitudinal, s- mă â x .

ă m x mă ă 12 %.

- C f m h î v h m ă f văz ă

verticale cu raze cuprinse î 500 m ş 4000 m.

În profil transversal elementele geometrice a drumurilor vor fi:

- Lă m ă – â ă 7,00 m

- Lă m m , â ş , â ă 2 x 0,50 m

- â ş , ă m z , m ş

( î m ) v ş v .

ă f m v f ă ă :

- Umpluturi compactate pentru aducerea la cota proiectată, m v

- f

- ă ă

Pentru acostamente s- văz mă m : ă ă ş .

v z 7 f – m , m

Pârâ z m v B ş ă.

m m m , , , m ş

personalului:

A. D m z ă ( ă C j m m ntul uzinei):

- Drum Certej-staţie de concasare (asfaltat)

- Drum staţie de concasare-incinte uzină (pietruit)

B. D m ă z ă ş h ( ă m z ă ş

hă z );

C. Drum de acces l z f +720 m ( ă ă î z ă ş z



29

f );

D. D m z ț +745 m ( ă ă î

z ă ş z ț , rinde din drumul de acces la iazul sterile

f );

. f m x î ă j .

J) Amenajări incinte industriale-colectarea apelor pluviale

f m v v ă m mă 0,5% f î â

m m v î m f m . Î

, v m f văz ă x m

(rostuite din 5 în 5 m) acoperi ă m , j ş v h

v f ă fă â - f f m ă.

Clădiri şi construcţii industriale

În imediata apropiere a carierei se vor dezvolta platforme la cotele +540m, +575m, +577m, +607m

si +625m v f m z î bel nr. 18.

Tabel 18 Clădiri şi construcţii industriale

Incinta carieră 1 Atelier întreţinere utilaje de carieră

2 Anexă tehnico-socială

3 Platformă de spălare utilaje de carieră

4 Peronul pompelor de distribuţie

5 Depozitul de carburant

6 Rezervoarele pentru uleiuri uzate

Staţie de epurare ape menajere incintă carieră

CLĂDIRILE AFERENTE UZINEI DE PROCESARE

Staţia de concasare şi platformă de depozitare minereu brut 1 Depozitul de minereu brut

2 Secţia sfărâmare primară

3 Transportor cu bandă

Depozit de minereu concasat

Posturi de transformare incintă 1 Cameră de comandă şi control sfărâmare primară (MCC 001)

Staţia trafo ST 110/6kV

Uzina de oxigen

Laborator analize chimice

Grup social

Clădire administrativă

Atelier întreţinere uzină

Staţie de epurare ape menajere 1 Staţie de epurare ape menajere de tipul ECO CLEANER VFL AT 100.

Uzina de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, concentrare) 1 Îngroşător concentrat

2 Secţia măcinare - Camera de comandă şi control.

3 Clădire flotaţie - Camera de comandă şi control şi secţia de reactivi.

4 Preparare reactivi pentru flotaţie

5 Îngroşător sterile

6 Batal Avarie preia zestrea conductelor de hidrotransport sterile iaz flotaţie, în caz de avarie (220 mc).



30

Platforme depozitare bile de măcinare

Depozit de reactivi

Posturi de transformare incinte 1 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+ MCC 004+MCC 005)

2 Cameră de comandă şi control îngroşător (MCC 006)

Staţie de epurare ape iaz flotaţie

Staţie de epurare ape acide carieră +halde

Instalaţia Albion 1 Tancurile Albion

2 Îngroşător Albion

3 Turn răcire produs Albion

Instalaţia CIL 1 Staţie compresoare

2 Tancurile CIL

3 Preparare şi stocare cianură

4 Turn răcire compresoare

Staţie de preparare a laptelui de var 1 Instalaţie preparare lapte de var

Posturi de transformare incinte 1 Clădire control + comandă (MCC 007+MCC 009)

2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V

Rezervor calcar

Alte Instalații 1 Electroliză camera de aur

2 Eluţia

3 Preparare/stocare acid clorhidric, rampă descărcare

4 Preparare/stocare reactivi eluţie (metabisulfit, floculant şi soda caustică)

5 Îngroşător CIL

Staţie de epurare DETOX 1 1 Staţie de epurare DETOX 1

2 Staţii de pompe DETOX 1

Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE

CIANURAŢIE – DETOX 2 1 Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE – DETOX 2

2 Preparare reactivi pentru DETOX 2

Posturi de transformare incintă 1 Cameră de comandă şi control instalaţie CIL (MCC 008+MCC 010)

2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V

Batal avarie

Depozit GPL

Instalaţia de preparare a calcarului 1 Secţia de preparare calcar

2 Depozitul de calcar

K) Depozitul de exploziv

î B ș ă, z m x x z v -

un drum de acces pietruit. Accesul în depozit se fac m ă +630

m ş m 180 m; f văz ş m z 2 ş 3m

lungime, totalizând 37 m . ă f ă ă 7%0.



31

f mă ă z

Scurg z z f ş z

v f mă 3%.

ă z - văz x îm jm m , 316m

lungime, â m f ş â mă h m ă, vâ î ă m 2m,

m ă v z „ZO Ă I T ZI Ă” m h ză z ă 3m

de gardul împrejmuitor. A ă e un hidrant Dn 100 mm

subteran, montat la intrarea în incinta depozitului.

L) Cariera de andezit

m ă v vă ă ş , î f m z z , î

850 ş 790 m . D h ş ă î ă v f z

î ă m 15 m, f : +850m, +835m, +820m, +805m ş +790m.

x z v f z x z v , î ă x v

ă ş l auto al acestuia la baraje.

D h v f m x V ă ş - m ş î

ă.

A v v , v f ş j 2 ă m , v

ş î â â lui Avram,

x ă x făş ă f m h , ş

, z ă f :

x m ( m f f );

f ş îm ş ă ă;

î ă ş ortul andezitului.

m f m v ş î ă j

x , m ş m j .

M) Staţia de pompe Mureş

m ă m â ş, î ă B , m Ş m ş.

Refularea pompelor se face într- ă m ă , v ă

ă â ă z v x ă 2 x 2500 m3, din localitatea

C j, ş î f x m ă.

N) Staţia de repompare Certej

m ă â ă z v ă ă x î C j.

m v f h ă m , mă : Q = 170 m3/h, H =

395 mCA, P = 315 KW ş U = 380 V.

Refularea pompelor se face într- ă D = 350 mm, v ă

ă â ă z v ( 3300 m3) din incinta uzinei proiectate.

O) Instalaţia de alimentare cu apă potabilă

A ă ă ă ş î h v f ă -un

zv , 2,5 / , î B ş ă.

D zv ă î z v î m z ( 20 m3) din incinta

uzinei prin inte m m h ă m m mă

caracteristici: Q=6 m3/h, H= 130 mCA ş U= 380V.

P) Alimentarea cu energie electrică

A m ă v m f ă LEA 110 kV

ă, ă m z ă ş f m T 110/6

kV ă f m ă î Uz .

D m f 6 kV ş 0,4 kV. Receptoarele



32

f ză 6 kV v m 6 kV

110/6 kV.

m m j ă f m văz

transformare amplasate în c m , mă ş

f m f m î f m x mă ă.

În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate cu

transformatoare de pu î ăş ă ă ş j ă .

m v z ş m

xf ş m j văz ş rent de

z vă m , î ă v BAT.

ş f m m ă ş m

exterior, amplasate în zona iazurilor de decantare unde se montează

xf , m m z .

LUCRĂRI ÎN FAZA DE INCHIDERE ȘI POSTINCHIDERE

L ă î î h ş î h :

1. Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, ş m :

m , h z , ză .

2. Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în

subteran

- m ă m 4/4m j z

exploziv;

- Rambleiere pe 30 m intrare la galeria de acces la depozitul de exploziv;

- D z j î ă ă ;

- D î z ş 30 m î m ;

- D ş ă v xecuta din beton cu o grosime de minim 0,5 m

î î ă m ă m , v f văz

ş z .

3. Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere:

D m ii de pe platforme:

m ş v ;

î ă î f ş j h ;

m v z ă ş m f

l î h m ş ş ;

m z î m î ă ă f m ş

m â ă v x ;

j m m m z, ă ş î ă î ş

materialelor inacceptabile;

v î v f ă ă f m ş î

;

î mă ă â m m m ş m f ş

valorifi , m m ş m j v f m î

ă m ă v ă m ş m m .

L ă m j ă m :

nivelarea terenului;



33

ş ămâ v îm m h v

grosimea de 20cm;

ă f ;

h f f ă ( / v ).

4. Lucrări necesare dezafectării infrastructurii

-D m x , L A 0,4 kV m ă, L A 0,4 kV m

z ş L A 110 kV C j;

-D m h . C h ;

-D m m z ;

-Demontarea conductelor tehnologice de pe estacade;

-D m m ă ă .

5. Lucrări necesare refacerii mediului:

Ecologizarea carierei Certej

C j ş î î z m mă

ă :

- depu m z z m ă v ş ş

z ă ( h ) v v

carierei;

- v m z ş ş f ămâ v h

de sol vegetal;

- ă z ;

- ă ă x ;

- î ş îm ă f m v ză î z ă;

- ă î ş v z , m .

Ecologizare incinte miniere

ă m ş ă f ă

ă mă :

- v m ă, z f ;

- f â ă â m 40-50cm;

- ă ă , ă f ;

- f v ămâ v , m 20

m, îm ăş ş v z ;

- fertilizarea solului;

- v f ță.

Ecologizare halde de steril

ă m ş ă h vă

mă :

- ă v ş m ş ;

- ă ă ;

- z ş j ă ă

3m pe curbele de nivel;

- ă f î ( ă ;

f v ămâ v î m 20 m.;

procurare ămâ v ş ş ; î ămâ f

; m î ăşăm ; f .

- ă f îm ă ( ă m ă

0,3x0,3x0,3; p ; m î ăşăm m ă;



34

m î ăşăm ( j ); m z î j

; f f 0,02m3/ ă 3 ; îm ă

forestieri d âm, ă ă ş m ă î 30x30x30 m m

ămâ v ;

- ă î ş v z , m .

Ecologizare iazuri de decantare

ă x î h z f ț m ă ă î

ă z , ă ă f ă m ş j :

- ă m j f z - z 5‰ x

j z m ă v ş 5‰ î f v j z

, ăz f z , x ă

ă ş x î x z ;

- m j ş ă f ă m ,

f ş x ;

- î ă j m ;

- ş z v j ;

- acoperirea în totalitate a depozitului ămâ v î m 20 m;

- ă v îm ă j z ă ( âm,

m ă , ă ă);

- ă m z v x ă î h ,

ga (2 ) ş – închidere (30 ani).;

- ă v z î m m î h .

ă x î h z ț

m ă ă î ă z , ă ă v m

la iazul de decantare ș m v ă m :

- ă f f z z f ;

- ă m m z f z î

m m ă ş ă ămâ ( ămâ / ş î

grosime de 0,30m ş v m 0,20m);

- ă z î erbare a plajei;

- m m m m z v x

ă î h , (2 ) ş – închidere (30 ani);

- ă v z î m m închiderii.

1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului

ş x m m m ă î

m x î C j ş z V ă ş .

Ca î C j 3.000.000 m / .



35

Tabel 19 Resurse naturale necesare pentru implementarea proiectului

Resurse necesare pentru proiect

Denumire Cantitate anuală(medie)

Minereu 3.000.000 t

Calcar 241.605 t/an

A ă 1.848.960 m3

A ă ă 29.376 m3

A ă( ă ă) ș ă

. j

V m m ză j :

Baraj principal sterile de flota 6.990.000mc

Baraj închidere laterală f 83.000mc

B j î h m f 77.500mc

B j (CIL) 763.000mc

ă îm v z ş 2-

200 mm, necesarul pentru baraje fiind de:

Baraj principal sterile de flota 93.000mc

Baraj închidere laterală f 4.800mc

B j î h m f 2.550mc

Baraj sterile cianur (CIL) 46.000mc

b. Elementele filtrante

Filtrul fin constituit dintr- ă î 20-0,6 mm ş m

1,5 m. F ş z f f 200-2 mm ş m tului de 1,5

m. V m m f j :

filtru fin filtru grosier

B j f 119.000 mc 122.000 mc

B j î h ă f 5.000mc 5.000mc

Baraj sterile cianu (CIL) 56.000 mc 53.000 mc

. m ş

A z ă m m z j î h ă v â ,

â j â ş î ă ă (27000 m ).

1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei protejate

Resursele naturale A z z V ă ş

z m ș m m ă z ă î m f șă z f ț v f

ocupate z f ț ș ț .

FACTORUL DE MEDIU APĂ

Tabel 20 Evacuări staţie de epurare ape acide

Evacuari

Statie epurare ape acide

Debit apa epurata evacuata m3/h (m3/zi)

Cantitate de namol generata (medie) (t/an)

167,9 m3/h (* (4029,6 m3/zi)

17338 tone/an (s.u. 700 t/an )

(* recirculare la uzina de preparare



36

Tabel 21 Evacuări Statie epurare ape recircuitate din iazul de decantare sterile flotație

Evacuari

Statie epurare ape

recircuitate din iazul de

decantare sterile

flotație

Debit apa epurata evacuata

m3/h (m3/zi)

Cantitate de namol generata

(medie)(t/an)

121 m3/h

(2905 m3/zi)

17.345 t/an

(438 t/an substanta uscta)

Tabel 22 v ă D TOX 2

Evacuari DETOX 2

Statie epurare ape recircuitate

de la iazul de decantare CIL

Debit apa epurata

evacuata

m3/h (m3/zi)

Cantitate de namol

generata (medie) t/zi

129,73 m3/h

(3114m3/zi)

21,5 t/zi

(0,86 t/zi substanta

uscta)

v ă ț ă z ă f m j ă v î mă m - în

â â C m x m 13,5m /z , î v ză â G z , C ş B z

m x m 7,5m /z ș â â C m x m 1m /z .

FACTORUL DE MEDIU AER

PM10 – metale: As, Pb, Cd, Ni, Pulberi totale, emisii de acid cianhidric, dioxid de sulf, amoniac, oxizi

de azot, monoxid de carbon

Cu urmă f ț : z f z m :

- particule: 2,1 mg/Nm3

- NH3 (de la celulele de electroliză): 0,97 m / m3

Emisii de HCN Conform Balan C ă

Conform calculelor efectuate de specialiş î h ş ă ş î m m

z ă mă m m HC , x m î CN-, m v ză

cianurii:

Proces CIL – 200 g/h;

Proces DETOX 1 – 100 g/h;

I z CIL ( m z ă) – 50 g/h.

z ză ă m î ă f ă ( C ) ş unt exprimate în

ionul CN-.

m z m ș v ț .



37

1.6. Emisii şi deşeuri generate

Tabel 23 categorii și cantități de deșeuri generate

Deşeuri Faza de generare Cantitatea

totală estimată

Depozitare

Sol vegetal Constr / O 1407898 mc Halde de sol

Roci sterile

C / O 84500

mii tone

Halde de roci sterile:

- Halda Nord (48,7 mil. tone),

- Halda Sud (35,8mil tone),

Sterile de

f

Operare 25856

mii tone

Sistemul iazului de decantare a

sterilelor de f ț

Sterile de

procesare

Operare 4409

mii tone


sterilelor de cianuratie

Năm

de epurare ape

acide

Operare/Închidere 17338 tone/an

(s.u. 700 t/an )


sterilelor de f ț

Năm

epurare ape

recircuitate de la

iaz sterile f ț

Operare/Închidere 17345 tone/an

(s.u. 438 t/an )

Sistemul iazului de decantare

f

ăm

epurare ape

recircuitate de la

iaz sterile

cianuratie

Operare/Închidere

Doar in cazuri de

avarie la Uzina

preparare

7848 t/an

(s.u. 0,86 t/zi)


sterilelor de cianuratie

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului

f ț f ă 456,2 z ă arhitectural – , f m

teritorial astfel:

f z ă ă f 300,5 h , v 65,87 %;

f z ă î z m ă v 155,7 h , v

34,13 % ( ă f ă h m ă f ă ).

F ă ș ă f z ă î tabelele de mai

jos:

Tabel 24 Folosința actuală a terenurilor

FOLO I ŢA ACTUALĂ U AFAŢA (ha)

ĂDU I 187, 0

FÂ Ţ 30,7

TERENURI ARABILE 5,3

ZO T U LOCUI Ţ 18,7

CĂI D CO U ICAŢII 3,2

ZONE INDUSTRIALE 55,6

U AFAŢA TOTALĂ 300,5



38

Tabel 25 Folosinţa propusă a terenurilor

Nr.

Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ

1. Cariera Certej 62,8

2. Halda Nord 32,6

3. Halda Sud 40,2

4. I ă - Uzina de preparare 20,9

5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9

6. C (î f z ) 0,2

7. Halde sol vegetal 7,7

8. Zone d î v (z v z ) 65,3

TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ

9. I z f ş IAZ D

D CA TA T IL D CIA U AȚI

63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5

Z m ă 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

A m ă

A m ă ă ş v f ă îm ă.

A m ă ă v z â ş.

D v v, m ă ă v f â î -o foarte

m ă m ă â ş, â ă m ă f â

ş 2,2 / , z ă m 0,0015 % m m ş

0,008 % din debitul minim multianual.

Alimentarea cu energie electrică

Î mă f ză m v f .

Alimentarea cu energie ă v m f ă L A 110 kV

ă, ă m z ă ş f m T 110/6

kV ă f m ă î Uz .

D m f 6 kV ş 0,4 kV.

f ză 6 kV v m 6 kV

110/6 kV.

m m j ă f m văz

f m m î m , mă ş

f m f m î f m x mă ă.

În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate cu

f m î ăş ă ă ş j ă .

m v z ş m

xf ş m j văz ş



39

z vă m , î ă v BAT.

ş f m m ă ş m

x , m î z z m ză

xf , m m z .

Tabel 26 Lista transformatoarelor de pe amplasament

Nr

crt Amplasare

Tipul

transformator

1 Transformator amplasat în incinta

ă

1 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

2 C m ă m ă ş

fă âm m ă ( CC 001)

1 buc

Tipul: ABB

Transformator uscat

î ăş ă

3 C m ă m ă ş z

de preparare (MCC 002+MCC 003+

MCC 004+MCC 005)

4 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

4 C m ă m ă ş

î şă ( CC 006)

1 buc

Tipul: ABB

Transformator uscat

î ăş ă

5 C ă + m ă ( CC

007+MCC 009)

2 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

6 C m ă m ă ş IAZ

DE DECANTARE STERILE DE

CIA U AȚI

(MCC 008+MCC 010)

2 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

7 Postul de transformare

pompe Certej

2 buc

20/0,4kV-

1600kVA

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

8 Post de transformare iaz de

f

2 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

9 Post de transformare iaz IAZ DE

DECANTARE STERILE DE

CIA U AȚI

1 buc

Tipul: ABB

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă

10 Transformatoare 110/6kV 2 buc

110 kV/6kV –

Transformatoare – cu

ă î ,

văz v

ş

armat

11 T f m m

ş

2 buc

20/0,4kV-

Transformatoare

uscate turnate în

ăş ă



40

1.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului – estimare

C ț – 2 ani

F ț – 11 ani

Dezafectare – 2 ani

Monitorizare post inchidere – 30 ani

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului: deschiderea carierei

Certej, a carierei de andezit, construirea haldelor de steril, haldelor de sol vegetal, barajelor

iazurilor de decantare, iazurile de decantare, uzina de oxigen, amenajarea depozitului de explozivi,

z , m ș x ț ș .

A v ăț v făș ț m – colectarea apelor acide

z ș m m m ș z î h

ă – f îm ă ăț ăț f ț

z ă; m z f m ( ă, , , v ) ș ăț j .

Se vor desfăș v ăț v ă ș m m

ță ă/ x ă.

La terminarea activităț m v x ă z f , î h , z ș

monitorizare postînchidere.

L ă î v x ă v :

D h ş x z V ă ş m

( m , barajelor iazurilor de decantare, pentru

producerea sorturilor industriale etc.);

D h ş x C j

ă î ă ;

f x m ă ă â ş;

C Uz ;

C j z f ş j z

C f (C m Uz ş

iazurile de decantare);

C ă .

Lucrările corespunzătoare obiectivelor proiectului se vor realiza în etape:

o L ă x î f z

o L ă x î f z x .

o L ă în faza de închidere

o L ă h

1.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat

A f ț m m m C j m

ș ă; pul evaluarii impactului cumulat a fost pentru prevenirea/minimizarea

impactului transfrontiera.



41

v m m v f mă ă ț ă ș

m , ț h f ă ă ă ză

m m z , v ț m

ț ț f . C m , v f m v

ș ș C j, î x ranfrontiera s-a concretizat în urmatoarele:

• „Impactul Potential asupra Calității Apei din Bazinul Hidrografic Mureș în Cazul unor

Deversari Accidentale de la Proiectele Miniere Roșia Montană și Certej” z f.

Whitehead de la Universitat Oxf , B ș f. v Ch

U v T f B , UA î m m â ș

ț î z h f ș;

• „Raport privind impactul cumulat și impactul transfrontieră generat asupra calității aerului

de proiectele Roșia Montană și Certej” z C W TAG L, î m

m ț m f m ș v ăț f ă ș

f ă âm ț â v â ș la nivel regional.

Exploatarea miniera Roșia Montană

ș ă m ă x ț ș ăț m 13 /

m , ă 16 , îm ă z ș

m m ș z m ș . m 14 , m

ț ă v f z î - h ă, m v f ș

procesat în timpul anilor 14 pâna la 16 de activitate. În conformitate cu planurile existente,

exploatarea minereului din cariere va dura 14 ani.

Sistemul iazului de decantare Corna – z ș j z v f ș v

amplasa în Valea Cornei, la sud-sud-est de amplasamentul uzinei de procesare. Iazul de

v v , î m f z , î ț m j ț m 78 m, mâ

î f z f î ț m f 185 m. v f z î z x f ș

țial deshidratate.

U m î ț z v j f ă x m v 840 m v mă ș

proiectat pentru a asigura o capacitate de 250 Mt de steril tratat. În primii ani de exploatare, iazul

va trebui sa asigure stocarea un volum de 1-1,5 m m ă ă,

ț h , j ț v f ( ș

barajele de acumulare). Pâna la formarea plajei de sterile, depunerea acestora se va face

subacvatic.



42

2. INFORMAȚII REFERITOARE LA ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI CARE SE SUPRAPUN

PESTE SUPRAFAȚA SITULUI NATURA 2000 RO SPA 0132 MUNȚII METALIFERI

Având în vedere amplitudinea proiectului, pentru a cuantifica mai bine impactul proiectului asupra

sitului Natura 2000 RO SPA 0132 ț f , m ă

ă v ț z v ăț făș f ț .

I f m ț z î ă , asemenea, în capitolul 1, la prezentarea

ă .

Am m 108,7 h f ț 2000 O A

0132 ț f , v ă ș . A ă f ță z ă x m v 0,4%

s f ț .

Conform Proiectului de exploatare a minereurilor auro-arginitifere din perimetrul Certej, jud.

Hunedoara, peste situl N 2000 mă v : I z CIL,

z ș I z f ț ț , h f ț v

ț , ă m z ă, v ș

f m m ă ş m x (v z A x 2 – Plan

general Certej).

D v , î z m ă z , ă ză

z ă z î , . D î f , â m v

î 0,10 m ş 1,00 m, z f ş x . C f m ş m ă

f v f j , v z , v

fizico-mecanice ale rocilor din amplasamentul iazurilor de decantare, indica roci (andezite) care

constituie teren bun de fundare.

U m z h m ț ăm ă î z z f v

h â ă â m f . Acviferele subterane din zona de

amplasament a iazurilor de decantare sunt de dimensiuni re ş

m ă ă. T h f î ă m ă ă

f f ă, m ă 10 -9 m/ . z

v z ă v ş v QD.

Pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara, se vor

ă z m V ă ş : z

z f ş z

. I z z CIL î m z f ,

m ş ză î z .

Pentru realizarea celor doua iazuri sunt proiectate j î h văii, fiecare figurând ca un

j țial și baraje de supraînaltare. La iaz f ț m x ă j

î h ș m j ă â f ă și un baraj de închidere amonte a

iazului.

Sursa de anrocament ția barajelor este cariera de andezit. C ă

ă pe versantul drept al văi Măcrișsului, între cotele 850 ș 790 mdM. Ea va fi



43

realizată cu trepte cu înaltime de 15 m (trepte în andezit la cotele Z=850, 835, 820, 805, 790

mdM).

Extragerea andezitului se va face prin dislocarea cu explozivi, încărcarea cu excavatoare clasice

cu cupa și transportul auto în baraje.

Barajul pentru iazul CIL (iazul pentru depozitarea sterilului de cianurare)

Sterilul rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat în iazul de decantare CIL, amonte de

iazul de f ție. Cantitatea de și depozitate

pe iazul CIL va fi de cca. 4,4 mil. tone. Înainte de pomparea în iazul de decantare, acest steril este

denocivizat, în vederea reducerii concentratiei cianurii WAD sub 5 ppm, în instalația DETOX 1

aflată în incinta uzinei de preparare.

Realizarea barajului se face în 3 etape distincte:

a. Starter (baraj de inițiere), din anrocamente, H=39 m; cota finală 780 mdM; axul acestui

baraj este situat la circa 1,8 km amonte de confluenta pârâului Măcriș cu afluentul de

dreapta, Pârâul lui Avram;

b. Prima supraînălțare, tot din anrocamente, cu 6 trepte de înă țare de câte 5 m fiecare,

prima cu dezvoltare spre aval și cota coronamentului la 785 mdM, urmatoarele 5 pe

verticală, cu dezvoltare în ax, cu cota finala 810 mdM;

c. A doua supraînălțare din anrocamente, cu dezvoltare spre amonte, 7 trepte de 2,5 m,

cota finala 827,50 mdM.

Înclinarea taluzurilor treptelor și a taluzurilor digurilor de sedimentare este de 1:1,4.

Pentru a împiedica exfiltrațiile, taluzul amonte al barajului de ț ( )

m m z ză m m ă din PEHD așezată pe geotextil ș ă straturi de

material filtrant cu grosime de 1,50 m fiecare.

În momentul în care se trece la prima supraînă țare pe taluzul amonte se așterne un sistem de

filtre care împiedecă antrenarea materialului solid. Sunt prevazute 2 straturi filtrante care să

oprească antrenarea slamului prin anrocamente ș un strat antierozional. Cele 3 straturi succesive,

cu grosimi de 1,50 m, sunt realizate din:

- filtru grosier din piatră spartă;

- f f ș ș nisip;

- f ție antierozională din pietriș cu granulația 2÷200 mm.

Apele limpezite dupa sedimentarea fracției solide în iaz, sunt preluate de ț m

m ă pe barja plutitoare ș sunt conduse la uzina de preparare unde sunt recirculate în

ț . Apa de exf ă aval de baraj ș ă la un bazin de

stocare aflat în aval. Din bazinul de stocare, m ă înapoi în iaz, îm ă

ă f ă, f ă.

Tabel 27 Caracteristicile barajului de la iazul de cianurare (CIL

Faza Cota

coronament [mdM]

Înălţime

H [m]

Volum [ mil mc]

Anroc. baraj iaz

Starter 780 40 0,244 0,788

Supraînălţare I 810 70 0,761 4,310

Supraînălţare II 827,50 87,50 0,763 8,147



44

Figura 2 Baraj principal iaz CIL secțiune transversală



45

Figura 3 Iaz CIL

Barajul de la iazul TMF (iaz pentru depozitarea sterilului de flotație)

Sterilul de f ț se va depozita în iazul de decantare amplasat pe Valea ă ș la cca. 2 km

nord de uzina de preparare ș ă. Volumul total depus va fi de cca 25,8 mil. tone.

Constructia barajului se face în trei etape distincte:



46

a. Starter (barajul de inițiere), din anrocamente, cu înaltimea maxima H=75 m ș cu

coronamentul la cota fi 625 m . B j ș m m ă a ă pe

taluzul amonte.

b. Prima supraînălțare, tot din anrocamente, se realizeaza 3 trepte de 15 m, cu dezvoltare

spre aval. În urma acestei etape barajul va avea înaltimea maxima în ax H=120 m ș

coronamentul ajunge la cota finala 670 mdM.

c. A doua supraînălțare se face tot din anrocamente; sunt proiectate 7 trepte, primele 6 de

câte 5 m ș ultima de 7 m, cu dezvoltare în axul coronamentului. Barajul ajunge în aceasta

f ză â f ța Pârâului lui Avram cu Pârâul ă ș unde debuseaza ș galeria de

v . A ă z ă local.

Și taluzul amonte al barajului iaz sterile de f ț are m m z m î ă țimea

starterului. În c m ș m ăț șlamul depus care este

foarte fin ș î ță ț m . D ă în sus, taluzul amonte este protejat

3 f ă îm șlamului prin anrocamente.

Înclinarea taluzurilor din amonte ș v 1:1,4, ă b m ă a

taluzurilor este de 1:1,8.

Apele de exfiltratie sunt colectate în aval de baraj, într-un bazin de stocare de unde sunt pompate

înapoi în iaz. Apele limpezite dupa sedimentarea slamului sunt preluate de ț de pompare

amplasata pe barja plutitoare ș sunt conduse la uzina de preparare, în rezervorul tampon. Cea

m m ă, surplusul este epurat ș este evacuat în emisar.

Tabel 28 Caracteristicile barajului principal de la iazul de flotaţie (TMF

Faza Cota

coronament [mdM]

Înălţime

H [m]

Volum [ mil mc]

Anroc. baraj iaz

Starter 625 75 1,008 2,183

Supraînălţare I

640 90 1,809 3,984

655 105 2,833 6,555

670 120 4,264 10,103

Supraînălţare II 707 157 6,990 22,824



47

Figura 4 Iaz de flotație

La coada iazului pentru sterile de f ț se va executa un b j î h m ză spre

amonte chiuneta iazului. Barajul este amplasat pe pârâul ă ș la circa 950 m distanță de barajul

principal, masurată pe firul apei. El are înă țimea maximă de 25 m, este executat din anrocamente

ș este impermeabilizat pe paramentul amonte (spre iazul de cianurare) cu geomembrană aș z ă



48

pe un geotextil ș un filtru similar cu cele folosite la starterele de la barajele principale ale iazurilor

de f ț ș cianurare. Acest baraj este singurul care se realizează de la început, într-o singură

etapă. Coronamentul acestui baraj situat la cota 720 mdM va asigura accesul mijloacelor de

transport dinspre versantul drept spre cel stâng ș invers. El va fi amenajat corespunzător pentru

circulația autovehiculelor de mare tonaj.

.

Tabel 29 Caracteristicile barajului de închidere amonte de la iazul de flotaţie

Cota [mdM] Înălţime

H [m]

Volum [ mil mc]

Faza coronament fundaţie Anroc. baraj iaz

Finală 720 677 43 1,008 0,732

Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie

Barajul de închidere laterală este amplasat pe versantul stâng ș închide o șa cu cota 670 mdM.

Pentru a ajunge la aceeași cota cu barajul principal supraînă țat (707 mdM), va avea înă ț mea

finala în ax de 37 m. Barajul din anrocamente cu ecran de argilă este realizat de asemenea în mai

m ă m m ză:

- j H = 10m, ă m 680m , înclinarea taluzurilor

amonte3,1:m = 1:1,4, înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4

- 4 î ă ă î x v m x v â 5m

vă m : 685,00m , 690,00m , 695,00m ,

700,00mdM

- î ă 7m j , m 707,00m .

Tabel 30 Caracteristicile barajului de închidere laterală de la iazul de flotaţie

Faza Cota

Coronament [mdM]

Înălţime

H [m]

Volum [mii m3]

Anroc. Argilă Filtru

gros.

Filtru

fin

Starter 680 10 6,23 2,95 0,31 0,41

Supraînălţare

685 15 5,00 2,30 0,43 0,43

690 20 8,60 3,80 0,78 0,78

695 25 14,50 4,75 0,88 0,88

700 30 24,10 5,06 0,95 0,95

707 37 24,70 8,00 1,51 1,51

m șare al j î h ă este constituit de un nucleu central din

ă, executat atât pentru barajul de ț cât ș pentru supraînă țări. Lățmea nucleului din argilă

este de 8,00 m. Soluția barajului cu nucleu din argilă a fost aleasă pentru a nu fi necesar sa se

faca depuneri de slam ș de pe această latură a iazului, așa cum se va proceda la barajele

principale. Depunerea slamului este obligatorie la barajele principale pentru a realiza filtrul necesar

pentru îndepărtarea de baraj a zonei de apă liberă.

Nucleul din argilă este protejat atât în aval cât ș în amonte cu câte 2 straturi filtrante de 1,50 m

grosime: filtru grosier realizat din piatră spartă ș un filtru fin realizat din pietris ș nisip. În amonte,

prismul de supraînă țare se execută din anrocamente așezate pe sterilul depus, prin intermediul

unui geotextil de separatie.



49

Colectarea și tranzitarea apelor naturale

Apele pârâului ă ș ș ai aflue ților acestuia de pe ampriza celor doua iazuri vor fi preluate ș

tranzitate printr- țea de galerii ș conducte. Pe valea pârâului ă ș ș f ți principali

ai acestuia, un pârâu din iazul CIL ș parâul Icoanei din chiuneta iazului de f ț sunt realizate

. G ă x ă chiar pe â â ă ș, ț m î ă î

â ă, m ă m ă vizitarea în perioade de ape mici ș h v ă

ții.

Ordinea în care trebui ă î f ț ă z , f ță m ă ă î

f țiune a iazului CIL, m z ărilor:

Se executa galeria în ampriza barajului de f ț care va servi ș la devierea apelor pe

perioada de executie a barajului. Pentru a asigura punerea în uscat a amprizei se va

constr â ă ramuri ale pârâului ă ș la 30-40 m amonte de

ampriza barajului.

m ă galeria pe întreg traseul. Intrarea apei în galerie se face prin camerele de

î ărcare dimensionate ș ele la debitele de verificare ale galeriei.

Restul aflu ț și în galerie prin conducte care sunt prelungite pe masura

ării nivelului depunerilor.

L î h x ării apele pluviale d v ț , preluate pe parcurs din rețeua

hidrografică ș conduse în galeria de tranzitare prin conducte, vor fi preluate de canale de

gardă ș vor fi conduse de acestea în camerele de încărcare (bazinele de linițtire)

menționate.

Toate punctele de preluare a unor ape sunt pr văzute cu grătare pentru evitarea pătrunderii în

galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari.

G . ă ş, pe sub barajele principal m ă la un debit de

asigurare Qc = Q0,1% ş v f ă Qv = Q0,01%., cu o deschidere de 1,8- 2,1 m ză, î m

2400 m V ă ş ș 615 m â â I . v ă î

f m m m , ă m v m ă

f , î 10 m. G x ă h â â ,

m -î ă î â ă. I î â â v f z

ş : 2 z z de decantare ț , ș 1 z z decantare sterile de

f .

Preluarea apelor din pârâuri, torenți și a celor ce se scurg pe versanți

C , v ț

Î ă, , v v ,

îm ă ă î , m î 0,3 – 0,6m. D ă î ă z ş j

f ă îş f , v f ă

m . C v mă v vă .

B z ş – intrare galerii

B z ş â â m z m , ș

ă.

B z ş – intrare drenuri

C v x ă , î m î î ță j .

B z ş î v x î ă,

sunt provizorii.

C ă z f ş z ț



50

C ă - z f f mă h ă

ş , î f v ş care apoi se ă, f h m

m z ş ş m f . Canalele vor fi pereate cu dale din beton.

G m 15 m v ş z z 5 m. A m

dalei din beton v f ă ă. C ă ă m

. ă ş v f x m ă ă. B l pentru iazul

f ț va m 10 m m f ă m m j .

Batardoul pentru iazul sterile de cianuraț va amplasa la circa 30m m f ă m

amonte al barajului starter.

Evacuarea apelor pluviale extraordinare.

Apele pluv x ză nu numai bazinului hidrografic amonte de iazuri ci ș ploii

f ța iazului ș pe bazinele aferente versanților. Preluarea acestora se face

în doua faze:

a. Stocarea în iaz pentru o perioadă limitată de timp. Pentru fiecare etapa de execuție a

barajului de la fiecare iaz s-a calculat volumul de apă corespunzator unei precipitatii

maxime ș nivelul maxim al depunerilor î z v m ă ă ă fi preluat

cu o gardă satisfacatoare pâna la coronament.

b. Evacuarea acestei ape într- m m , ă nu produca prejudicii mediului.

Î f ă descries, proiectul prevede pentru sistemul iazurilor de decantare a sterilelor

urmatoarele lucrări:

a. Sistemul de distribuție a tulburelii – h ă;

b. Sistemul de evacuare a apelor limpezite;

c. Sistem de colectare ș bazine de stocare ape de exfiltrații;

d. Canale de gardă;

e. Drum de contur a iazului.

Culoarul conductelor de hidrotransport –generalități

L h v v î v mă :

- realizarea unei pante continue, ă , uzina de preparare la iazurile de

decantare;

- realizarea ă ăş ă 10% x m

x , x ş v î .

Traseele conductelor de transport au pante mai mari de 10% numai în zonele de urcare la iazurile

de decantare (zonele barajelor). m j , î f î ă

j , v m z ă h î z

de deca . ă z ă ( m j) v v ş ă. D ă

z î ă ă j , ă m ă m

f ă ş m ă m j î ă .

C ş ză f , , ă z

necesare. T v ă v z ză v

transport montate pe piloni din beton armat.



51

SISTEMUL DE TRANSPORT AL STERILULUI DE FLOTAȚIE

H ă z f z ză m

m , j m .

m m ă m z f

unui debit de 353 mc/h de tulbureala la cota maxima a iazului de +709 m (tulbureala, are

densitatea de 1,61 t/mc). Traseul de transport al hidroamestecului va fi compus din conducte de

D : 200-250 mm. m v f h ă 5 m f m î :

m ă m î v î şă f î v

pompare.

Sistemul de descărcare a tulburelii de flotaţie în iaz

Sist m h m ă ă D = 273x15,9mm.

A ă ă v îm f ş m m / m

ză 11 î ă ă z f . C

ă f ă v m ş v f mă î ă

z , m ă â ă z m . Deversarea

h m ă / v f ş , m . f

ş v m ş ă f x ă , m ă ă f ( „ ă

â ă”).

Sistemul de transport a sterilului la iazul CIL

Hidrotransportul turbul ă z ț z ză

m m , j m .

m ă m ă CIL z CIL. m

m ă pentru pomparea la iazul de decantare sterile CIL un debit de 162 mc/h de

tulbureala la cota maxima a iazului de +825 m. Tulbureala, un hidroamestec din apa ș sterile CIL,

are densitatea de 1,35 t/mc.

Traseul de transport al hidroamestecului CIL va fi m m

cuprinse între: 150-200mm.

m v f h ă 5 m f m î -un bazin

m V=33 m m ă CIL f ă D TOX 1. Pentru fiecare p m ă

ă f văz ă â m ă v , f , m j , ă

ş .

văz ă m ă – z vă, ă vă, ă .

Pentru colectarea eventualelor scurgeri, î ă v m f

văz ş j m m m .

Î m f văz v î v

hidrotransport a tulburelii CIL în cazuri extreme. Capacitatea batalului poate prelua zestrea

conductei.

Sistemul de descărcare a tulburelii CIL în iaz CIL

m h m ț v z ă

D = 219,1x12,7mm. A ă ă v îm f ş m m /

m ză 14 î ă ă z CIL.

C ă f ă v m ş v f

mă î ă z , m ă â ă z m .



52

D v h m ă / v f ş , m

D 200mm. f ş v m ş ă f x ă, m ă ă

f ( „ ă â ă”).

Sistem de recirculare ape limpezite de pe iazuri –generalități

Iaz sterile de flotaţie

C h z m z z f ametrul

D 150 ş 25 . C h m ă .

m î v f z ă z v. ,

î â ş 4 z , datorate unor pâraie,

v f . ă v f m ă ,




Î z v , văz ă ă, ă - ăm

betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de

golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o

m ă m ă, f ză z z v ecircuitare prin

intermediul unui furtun.

Iazul de decantare sterile de cianurație

C h z m z z f m

D 150 ş 16 . C h v f m ă traseul.

m î , v f z ă z v. ,

î â ş 7 z , â ,

v f . ă v f m ă ,



m ă î r- ăm , văz , m .

Î z v v f văz ă ă, ă - ăm ,

care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de golire cu un

, m m z m m ă

m , f ză z z v m f .

Sistemul de evacuare a apei limpezite din iazul CIL:

A m z ă î z CIL m ă ă 2 m m

jă - m . A m ă ă

z ă CIL .

Pentru g ă văz ă m ă.

C ă m z ă z CIL v f m ă, ş z

î .

Sistemul de evacuare a apei limpezite din iazul de sterile de flotaţie:

D ă m f î z, m z ă ă m

m ă jă ş ă ă z v ă ă z f .

A m z ă m ă z ă m f m jă ,

printr- f f m â ă m f ă

conducta de evacuare a apei din iaz.

ă văz ă m ă m ă.



53

C ă m z ă v f m ă, ş v z î

.

Ape exfiltrate

Cele doua baraje care asigura retentia sterilului la cele doua iazuri (barajele principale de la

iazurile de f ț ș de cianurare), cu exceptia barajelor de initializare (starter) care sunt

impermeabilizate cu geomembrana, au un grad de permeabilitate care face ca în aval de ele sa

existe ape de exfiltratie. Drenarea slamului prin baraj are un rol important în consolidarea

depunerilor, în coborarea nivelului piezometric ș deci ș în stabilitatea barajelor.

Aval de fiecare baraj se executa canale de colectare a apelor exfiltrate.

În etapa de amorsare cele doua baraje principale intra în functiune dupa impermeabilizarea

taluzului amonte cu o geomembrana. În această etapa exfiltratiile ar trebui sa fie foarte reduse.

Peste nivelul barajului starter impermeabilizarea se obtine chiar prin slamul depus care are o curba

granulometrica foarte fina ș care v-a îndeparta apa limpezita de taluzul amonte al barajului.

Pentru urmarirea calitatii ș pentru decontaminare, apele de exfiltratie din iazuri vor fi colectate la

baza aval a barajelori ș evacuate spre un bazin de stocare. Din bazinul de stocare apele vor fi

pompate înapoi în iaz, de unde, împreuna cu apa decantata din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei

, ș v f . ă z f ț ză ș

v ză î m ; m z ă z ț ă î

x ț v m m x â v î ț

epurare Detox II.

Pentru cele doua iazuri de decantare ș barajele care permit înmagazinarea sterilului

rez î ț -a realizat un studiu de risc, studiu are ca obiect cuantificarea ș

analiza probabilitatilor de aparitie a unor consecinte adverse în aval de iazurile de decantare de la

exploatarea minereurilor auro argentifere din perimetrul Certej, ca urmare a unor defectiuni majore

sau cedari ale barajelor aferente. Cuantificarea ș analiza probabilitatilor serveste la evaluarea

masurii în care siguranta barajelor de la aceste iazuri se înscrie în domeniul sigurantei curent

acceptate în domeniul barajelor de retentie ș a iazurilor de decantare.

Studiul stabileste de asemenea masura în care barajele aferente ansamblului celor doua iazuri -

iazul de f ț pentru sterilul de f ț ș iazul CIL pentru cel de cianurare – asigura marja de

siguranta împotriva eliberarii necontrolate a apei ș a sterilului depus ș evidentiaza masurile din

exploatare care conditioneaza evitarea unor asemenea evenimente.

v m șatoare a scenariilor de cedare critice au fost precipitatiile catastrofale,

cutremurele puternice ș lichefierea statica. Pentru ba j z T F f ă ș deversarea

de ape ș ste z CIL, î z ării acestuia.

Evaluarea rezultatelor studiului a pus în v ț ă:

• v âță v m ă conduca la cedare nu are o probabilitate

de realizare mai mare de 10-7 (unu în 10 milioane de ani).

• ățile maxime de realizare a cedării sunt mai mici cu un ordin de mărime decât

limitele stabilite de normativul românesc privind „ A z ș evaluarea riscului asociat

j ”.

• ățile de cedare ș cele de aparitie a unor incidente cu efecte în aval sunt mai mici

decât cele uzual folosite drept criteriu pentru barajele de retentive a apei sau pentru alte

structuri ingineresti.

S ț ă a ansamblului barajelor de la explo m C j ș

z , zării corpului baraj m ă f ă calitate,



54

compactate dupa p j ț , ărzilor capabile sa reț ă v m ă

v ț m x mă credibila ș m m văzut prin proiect.

Pentru procesarea aurului ș î Uz f ă proiectului Certej se

z ză ă; acea ă h m ă f vă, ă z v .

D f f ă z CIL ț ț f ăm m j h

legate de degradarea naturală î z ș m fost prezentate în

m ț m v m m .

x ă -a lungul timpului. O

varietate de mecanisme sunt responsabile pentru aceasta, incluzând volatilizarea, oxidarea,

m , h z , ş ş m î f m

jos:

Figura 5 Mecanismul de degradare naturală a cianurilor (Whitlock, J.L., and T.I. Mudder. 1986. The

Homestake wastewater treatment process: Biological removal of toxic parameters from cyanidation

wastewaters and bioassay effluent evaluation. Pages 327-339 in Fundamental and Applied

Biohydrometallurgy. Edited by R.W. Lawrence, R.M.R. Branion, and H.G. Ebner. Amsterdam:

Elsevier.)

D ş f , î ă f ă

ş m x f ă f . În plus, ratele de

v ză î f f ă ş î f m ş ,

urmare, este dificil de prezis cu exactitate capacitatea proceselor de detoxifiere naturale pentru un

control eficace al efluentului. C , ă m f vă

avea loc în unele procese, în special în iazurile de decantare a sterilelor. Ca atare, trebuie profitat

m x m ă â ză ş ă m detoxifiere a

cianurii.

D ă m x, mă ă

( m h ş , 1991):

- complexarea



55

- precipitarea

-

- oxidarea

- ă

- formare de tiocianat

- hidroliza

- volatilizarea.

T v î ă ( m z ă z) î

sedimentul de steril:

Complexarea: C f m ză m ş v ă v m .

C m ş m m f m , ş z f

â f m z (WAD). D ş m ş m - ă î m

x â ă, m ză â ă â ş

f m x . Ch ş î m H m j ă

f ă, m ş ă-metal WAD se pot descompune suficient pentru a fi periculoase pentru

m ă î ă f ient de mari. În tabelul 31 z ă v

ş x m vă f m x

cianuric.

Tabel 31 valoarea constantei de disociere şi concentraţia aproximativă a cianurii libere la diferite concentraţii iniţiale ale complexului cianuric

Nr.

crt.

Complexul Constanta

de disociere

C ă m x [m /1]

1 10 100 1000

C C - liber [mg/1]

1 Ag(CN) -2 1x10 -21 1.23x10-6 2.66x10-6 5.73 x10-6 12.4 x10-6

2 Cu(CN)2-

3

5x10 -28 2.65 x10-4 4.71 x10-4 8.37 x10-4 14.9 x10-4

3 Cd(CN)2-

4

1.4x10 -12 1.6 1.2 3.16 5.0

4 Zn(CN)2-4 1.3x10 -17 1.04 1.89 2.8 4.7

C f m ză m ş , m , , f f î

ăz ă. C m ş f m ă ă ă

f z î ş ă ă x m m x î m v

m . C , f m f h m ş v

elibera cianuri atunci când sunt expuse luminii ultraviolete.

C m ş m f m ză m m ş ă ionii metalelor

m f ă (K4F (C )6) f (C 2[F (C )6]),

ă v ză m ă ş . A ă

m f , ă z v ă m ş

m x ă m ă ă ă. C m ş f

f m ză f , , h , manganul, plumbul, zincul, cadmiul, staniul

ş . A ă x ămâ mă H-ului de la 2 la 11. Cianurile

m x f î m . D ş h x f (III), m ş

f ă [F (C )6]3-, este mai stabil decât ionul hexacianoferat (II) num ş f ă

[Fe(CN)6]4-, constantele lor de stabilitate fiind de 1044, respectiv 1037, echilibrul: [Fe(CN)6]n < _

> Fe6-n + 6CN- este atins mult mai repede în primul caz, decât în al doilea. Astfel, ionul



56

[Fe(CN)6]4- m m ş ă ză x , [F (C )6]3-

ş v m v ă.

Precipitarea: C , ş x , f

î ă, z vă f m ă ă. D m vă,

m , î , , x fă â m ă H (C )2,

m v ă, ă. C m ş f f m ză f er,

, h , m , m , z , m , ş . F m f ă

cu fier, cupru, magneziu, zinc, cadmiu într-un domeniu larg de pH (2-11).

Adsorbţia: C ş m ş m

ş , zâ x z m , f ş m , m ş

. D ş m ă,

m ă.

Oxidarea: Ox , f f

ă OC . C m x â HC , ş h z ză î

m ş x . Ox î , m x , ă

x m z , x ă h . C ,

î ş î ă î j z x

î . LD50 x ă ş 1500 m / k

, . 230 m m â m m

toxici decât cianura.

Degradare biologică: Î , v m ă ate degrada cianura în

m , x ză î . A - v f

â ă 200 m. D ş ă , m , î ,

m m 2 ppm sunt toxice pentru aceste micro-organisme. Oxidarea

ă m î HCO3- ş H3 â f ă O2- ș

NO3-. A ş m f C - m ş ă ş

producerii de HCO3- , HSO4- ș NH3.

Formarea de tiocianat: C ză f f m

m x . f m f ş f m

, z ş m f z ă m ă ă, m ş

x , m f f ş f . C m î

ăz ă, î m m ă WAD ă

mă ă m ş . H C x m v 7 m x â

HC f ă ămâ , C x ză h m ş î

, f ş m . LD50 x ă ş 764 m de

sodiu / kg corp, de cca. 120 de ori mai mare decât pentru cianura de sodiu deci sulfocianura este

m m x ă â .

Hidroliza: mă ă H- ş , HC f h z z â

formic sau formiat de amoniu. D ş ă ă, f m f vă î

f ă x ă .

Volatilizarea: U m m f ză

v z HC ş m ă ă î v ş î z

. C ă z ă î m j f ă H-ul

8, HC v z ză ş ză. C

ă ă ă ş ă ş H- ş ş m .

D j HC z â f m ş

acestora.



57

f ă ă v z ă

h î x ă î z . v z ş ă ş

f z ş ş m ă (v z

f ă). A f z î v z

h : v z vâ , m , f ş

m î ă v z .

z m m x ă h ş

ă v z . f H-ului asupra ratei de volatilizare este similar în sensul

ă H m m f v z ză f m h ş , f , ş v ilizare.

D m m z fă m

, z f ă v z ş x .

ă ă . 90 % ă ă ă

m z ză v ză x ă . T â

f m , m z m ă m z ă z ş m

cons v z f m ă v z . 0,05 kg CN/h (0,4 to/an).

x v ş î

f j m f vă . Ş î z ă

ş (î , ş ).

A fă m m m

ă î sterilele depozitate pe iaz la cca. 0,34 kg/h (2,8 to/an).

O m v ă ă z v f ă î

, f ăm ă î z f m ă 0,45 k /h (3,7 to/an).

ă ă ş î m ă î z ( . 0,19 k /h 1,6

to/an).

Excesul de solutie limpede v z ş î z ă

introdus în procesul DETOX 1.

Î m , x m v z m f î

h ş - D x 2

m ăm ă x ă, v ă î m vâ un

m m T A 001.

Î f mă ş .

Din datele de bilanţ prezentate în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului cap 2 și completările ulterioare (” Completari la RIM conform solicitarii ARPM

Timisoara nr 2617/29.03.2012, nr. 4110/15.05.2012 ș MMP – prin adresa 144104/DM/21.02.2012"

) rezultă că în iazul de decantare CIL mai ajung (în tulbureala pompata pentru decantare), pe

lângă cele 8,5 to/an cianuri WAD (solubile) şi cca. 99,2 to/an cianuri sub formă de complecşi

şi săruri insolubile, cca. 252,9 to/an ioni OCN solubili, cca. 75,4 to/an ioni SCN solubili şi

cca. 248,8 to/an SCN insolubile.

După cum s-a arătat complecşii și sărurile insolubile sunt foarte stabile şi au o toxicitate

extrem de redusă iar ionii OCN şi SCN sunt mult mai puţin toxici decât cianurile chiar dacă

sunt prezenţi sub formă solubilă ( LD50 pentru expunere orală la şobolan este de 1500 mg

cianat de sodiu / kg corp, de cca. 230 de ori mai mare decât pentru cianura de sodiu şi LD50

pentru expunere orală la şobolan este de 764 mg tiocianat de sodiu / kg corp, de cca. 120 de ori

mai mare decât pentru cianura de sodiu).



58

Activități de ecologizare

Construcţia de drumuri

La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s- v î v mă :

- Proiectarea elementelor geometrice în plan conform cu STAS 863/85.

- V z m mă -a studiat traseul este de 25 km/h (pentru asigurarea

v z ă î ş f î ş î z m ).

- A m v f , z î 32 m ş 400 m.

- În proiectarea profilului longitudinal, s- mă â x tent. Panta

ă m x mă ă 12 %.

- C f m h î v h m ă f văz ă

v z î 500 m ş 4000 m.

În profil transversal elementele geometrice a drumurilor vor fi:

- Lă m ă – â ă 7,00 m

- Lă m m , â ş , â ă 2 x 0,50 m

- â ş , ă m z , m ş

(pereate în lungul drumului) sau ri v ş v .

ă f m v f ă ă :

- Um m ă, m v

- f

- ă ă

Pentru acostamente s- văz mă m : ă ă ş .

v z 7 f – m , m

â â z m v B ş ă.

Principalele drumuri de pe amplasamentul din SPA, , m ş

personalului:

D m z f ( ă ă î z ă ş z

f );

Drum de acces la iazul de decantare sterile de ci ț ( ă ă î z ă ş

z ț , m z

f );

f m x î ă j starter.

Ecologizare iazuri de decantare

Pri ă x î h z f ț m ă ă î

ă z , ă ă f ă m ş j :

- ă m j f z - realizarea unor pante de 5‰ x

j z m ă v ş 5‰ î f v j z

, ăz f z , x ă

ă ş x tate în perioada de exploatare a iazului;

- m j ş ă f ă m ,

f ş x ;

- î ă j m ;

- ş z v l de piciorul barajului;

- î z ămâ v î m 20 m;

- ă v îm ă j z ă ( âm, m ă ,

ă ă);



59

- ă m z v x ă î h ,

(2 ) ş – închidere (30 ani).;


ă x î h z ț

m ă ă î ă z , ă ă v m

la iazul de decantare ș m v ă m :

- ă f f z z f ;

- ă m m z f z î

m m ă ş ă ămâ ( ămâ / ş î

grosime de 0,30m ş at de sol vegetal cu grosimea de 0,20m);

- ă z î j ;

- m m m m z v x

ă î h , (2 ) ş – închidere (30 ani);


Etapele de realizare a lucrărilor de refacere a mediului pe iazuri și cariera de andezit

ă f m f î m pe:

- ă f m x ă , â : depunerea de

mâ m ș m ; î ă

v ț ;

- ă f m x ț ă î h ș

ecologizare: m ă ș ț f

tehnologic; mâ v f ț z f ț iazului

CIL.

- ă z f ț ș z CIL;

- impermeabilizare iaz de decantare CIL;

- ă m j ș î v ș “ ”

demolare;

- ă î l silvic a carierei de andezit;

- lucrari de refacere a mediului pe peri î h : î ț : ț

+h , ț v z f ț , ț

de epurare ape evacuate din iazul CIL;

- monitorizarea factorilor de mediu;

- revizuirea plantatiilor.

Pentru reabilitarea carierei de andezit ș încadrarea ei în peisagistica zonei se impun urmatoarele

ă :

- ă z ș ț z

v ă velare ș compactare; curatiea canalelor de garda ;

- î ș îm f m v ț z î z ;

- î ș v z ț , m .

Redarea în circuitul economic a terenului degr v m î ă z

m x ă f î m â m j v m

suprafetelor afectate.

v ț m ă fectat:

− j m î (v m m x



60

steril+util fiind foarte mare, umplerea golului creat cu material este foarte costisitoare)

− z v â f m f î â f cerea cererilor precise

avansate de comunitate

− m z v z f f , î ș z f v

. D ț ă f f C j î z î

reutilizarea î f m f ță v î h m ,

sol vegetal pe berme ș împadurirea acestora.

A) I z f ț

Iazul de decantare s-a realizat pentru a prelua sterilul rezultat din uzina de preparare a minereului

Certej.

x î h z m î ță

z , f ă m ș j .

L ă f z m ț :

- lucrari de amenajare a suprafetei iazului

- acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pamânt vegetal în grosime de 20cm

- v îm j z (m , ă )

- lucrari de monitorizare a o v x ț î h , ț

(2 ) ș – închidere (30 ani).

A ă v z î m m m î h :

Documentatie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare f ț Certej (PT)+ caietele de

(C ) + L ăț v „Î h 1 z

sterile de f ț ” v î m î f m O .D.L. .L –863/2008, H.G.

28/2008 ș a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de executie de lucrari de

î h m ș f m / v

V f m ț ț A7 ș B5 („ z ț ș ț ș

m jă h h ”) – f m H.G. 925/1995 ș O .L. .A.T. . 77/ /1996.

v ă ță ș x z f m L 466/2001

OUG 244/2000 v ț j m ș TLH – 032 ș TLH – 040, proiectul tehnic

ț î h z m z f x z x L AT A7, B5, D ș Af.

D m ț v ă ță î h , îm ă h , v

f î C m ț v z A m „A mâ ”.

Lucrări de amenajare suprafață iaz

Am j f z î z 5‰ x j

iazului dinspre amonte catre aval ș 5‰ î f v j zului pentru asigurarea

scurgerii apelor de precipitatii, cazute pe suprafata iazului, din axul central catre canalele de garda

proiectate ș executate în perioada de exploatare a iazului.

Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafetei iazului înlaturând proeminentele ș

umplând golurile (lucrari de debleu ș rambleu).Realizarea acestor lucrari constituie un obiectiv

major de asigurare a stabilitatii iazului, prin aceea ca se asigura o plaja de siguranta suficienta fata

de nivelul maxim al apei ce se poate forma pe suprafata iazului în cazul unor precipitatii

exceptionale.

Înainte de începerea lucrarilor de amenajare a suprafetei iazului se vor lua toate masurile necesare

care sa duca la eliminarea în totalitate a apei de pe plaja iazului ș la împiedicarea fenomenului de

refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate ș o compresibilitate foarte buna a



61

zonei desecate astfel ca o data cu depunerea de material de umplutura pe zona amintita sa nu

apara probleme.

Astfel, pentr f z , v z m ” „

depunerea materialului de umplutura cu înaintare catre aval ș asecarea apei din lacul format.

Dupa amenajarea suprafetei iazului asa cum a fost descris mai sus, aceasta se va acoperi cu un

strat de pamânt vegetal cu grosimea de 20cm ce va fi suportul plantatiei de arbori indigeni

adaptabili la climatul zonei.

Stoparea fenomenelor de eroziune se va realiza ș prin lucrari de plantare (împadurire) cu puieti

din specii specifice zonei, executata pe plaja iazului.

Lucrarile recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate de proiect constau, în principal, din:

- degajarea de corpuri straine (pietre sau resturi vegetale) a suprafetelor de teren pe care se

executa ulterior plantatiile;

- nivelarea terenului în vederea eliminarii formelor geometrice neregulate ș a astuparii ravenelor ș

gropilor aparute în urma actiunii de eroziune a apelor sau a surparilor de teren;

- amenajarea manuala a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versantii erodati), late de

0,4 – 0,6 m, distantate la 2 m, pentru stabilizarea ș plantarea ulterioara a acestora

- mobilizarea manuala a solului în jurul puietilor plantati în vederea afânarii solului ș

îndepartarii concurentei vegetatiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile puietilor.

Operatia se executa pe câte o suprafata de 0,38 m2 în jurul fiecarui puiet, de 6 ori în decurs de 4

ani (2 – 2 – 1 – 1), în lunile mai ș iunie, în anii 1 ș 2 ș numai în luna mai, în anii 3 ș 4 ;

- revizuirea plantatiilor de 6 ori, executata în decursul a 4 ani (1 – 2 – 2 – 1 revizuiri), toamna ș

primavara, în anii 2 ș 3 ș numai toamna în anii 1 ș 4;

- completarea lipsurilor (puietilor neprinsi, uscati sau prejudiciati) în proportie de 30% în primavara

anului urmator plantarii.

Pe suprafata plajei arborii se vor planta la o distanta de 2 – 3m de canalele de garda

perimetrale iazurilor pentru a permite accesul de-a lungul canalelor de garda ș pentru a nu

deteriora structura canalelor odata cu dezvoltarea radacinilor acestora.

B. Iaz de decantare CIL (Nr. 2)

Principalele lucrari care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite sa puna în siguranta

iazul, sa reduca riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare ș implicit de

evitare a poluarii ecosistemelor.

La baza elaborarii documentatiei vor sta normativele în vigoare.

Lucrarile ce fac obiectul închideri acestui iaz sunt:

- lucrari de reconfigurare a suprafetei iazului identice ca la iazul sterile de f ț ;

- acoperirea în totalitate a depozitului cu geomembrana;

- asternerea unui strat de sol vegetal în grosime de 20 cm;

- lucrari de ecologizare prin înierbare a plajei;

- implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de executie a lucrarilor de

închidere, de garantie (2ani) ș pe perioada post – închidere (30 ani).

- alte lucrari ce vor rezulta din întocmirea urmatoarelor documentatii la data închiderii:

- Documentatie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare f ț Certej (PT) + caietele

de sarcini (CS) + Listele de cantitatii pentru obiectul de v „Î h z

CIL” v î m activitatii, în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008,

H.G. 28/2008 ș a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de executie de lucrari

de închidere a minelor ș refacerea mediului/conservare .

- Verificarea documentatiei pentru cerinta A7 ș B5 („ z ș stabilitate pentru constructii ș

amenajari hid h ”) – conform H.G. 925/1995 ș Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.



62

- Evaluarea starii de siguranta ș expertizarea proiectului tehnic de închidere conform Legii nr

466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranta barajelor precum ș a NTLH – 032 ș

NTLH – 040, proiectul tehnic initial de închidere a iazului care urmeaza a fi expertizat de un expert

MLPAT A7, B5, D ș Af.

Lucrari de reconfigurare suprafata iaz

Am j f z î z 5‰ x ui

longitudinal al suprafetei iazului catre aval ș 5‰ î v j

meteorice, cazute pe suprafata iazului, din centrul iazului catre canalele de garda proiectate ș

executate în perioada de exploatare a iazului.

Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafetei iazului înlaturând proeminentele ș

umplând golurile (lucrari de debleu ș rambleu). Realizarea acestor lucrari constituie un obiectiv

major de asigurare a stabilitatii iazului, prin aceea ca se asigura o buna scurgere a apelor

meteorice de pe suprafata iazului, evitându-se în acest fel producerea fenomenului de acumulare

al apei pe suprafata iazului în cazul unor precipitatii exceptionale. Înainte de Începerea lucrarilor de

amenajare a suprafetei iazului se vor lua toate masurile necesare care sa duca la eliminarea in

totalitate a apei de pe plaja iazului ș la împiedicarea fenomenului de refulare a terenului, de

scufundare, asigurând astfel o stabilitate ș o compresibilitate foarte buna a zonei desecate.

A f , f z , v z m ” „

depunerea materialului de umplutura cu înaintare catre aval ș asecarea apei din lacul format prin

pomparea tulbureli. Lucrari de impermeabilizare a suprafetei iazului care constau în acoperirea cu

strat de geomembrana ș cu doua straturi de pamânt (strat de pamânt argilos cu nisip/pietris în

grosime de 0,30m ș strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m).

Dupa nivelare pamântul vegetal se va însamânta cu ierburi perene ș uda de minim 3 ori pentru

încoltire sigura la intervale de 5-6 zile.

Pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori adusi de viitura la gura galeriei, înca din faza

de construire s-a prevazut un gratar metalic. Acest gratar este de forma circulara ș este executat

la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica ș se va consolida acest gratar.



63

3. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR POSIBIL

A FI AFECTATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Am m 108,7 h f ț 2000

O A 0132 ț f , v ă ș . A ă f ță z ă x m v 0,4%

f ț . f ță 26 671 h . Situl Natura 2000 ROSPA 0132

ț f a fost desemnat în 2011.

C m 2000 O CI0029 Ch G , C ş ăz f

aproximativ 7,8 km est de proiect fiind alimentat de un microbazin hidrografic diferit.

Dis z ş z v :

- C ă Bă 8,5 km

- z v B h 6,8 km

- ă ă ă âm 3,1 km

- Ch ăz 7,5 km

- Cheile Glodului 9,6 km

- Cheile Cibului 12,4 km

3.1. Date generale privind situl de importanţă comunitară Munţii Metaliferi

Figura 6 Harta sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi



64

2000 O A 0132 f f 26.671h ş î z

ă ş ă j A ş H . A f m 4

distincte.

f m î 2011 A ț ț ă ă ș

“G v ”.

z mă donate centrale N 460 2’ 21’’ 230 9’ 20’’. Din punct de

v z ă m 609 m, m x mă f 1308 m

m mă 235 m.

D v ză f f ț ă în bioregiunile

A ă ș C ă. C m m , 86% z ă î j ț H ,

14% î j ț A .

C m m f ț ă ă f 64% ș z ț 2%.

Zonele înierbate z ă f f ță, f z

, v ș v z ș f .

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A091 Aquila chrysaetos

A103 Falco peregrinus

A072 Pernis apivorus

A239 Dendrocopos leucotos

A236 Dryocopus martius

A321 Ficedula albicollis

A320 Ficedula parva

A338 Lanius collurio

A246 Lullula arborea

A234 Picus canus

A215 Bubo bubo

A224 Caprimulgus europaeus

A080 Circaetus gallicus

A238 Dendrocopos medius

A073 Milvus migrans

Î m f z îm ş â , z ă h

m h ( v ă m , ş m ă ă , , h ).

Situl este important pentru ă : Bubo bubo, Aquila chrysaetos,

Dendrocopos medius, Pernis apivorus şi Falco peregrinus.

V î ăz ă. j î z zv ă m m m ă

â ş m ă ş

h v ă m , hă m ş ş m ă ă .

T mă f : ă f (64%), ăş (24%),

(6%), v ş v z (2%), f , ă ş m (2%), h ă ,

ă î z (2%).



65

Relaţiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel naţional sau regional

RO03 Monument al naturii - ş C zm

O04 z v ă - Cheile Glodului

O04 z v ă- Cheile Cibului

O04 z v ă - ă ă ă âm

O04 z v ă - Muntele Vulcan

O04 z v _ ă - G h ş Ch U ă

O04 z v ă - 0,88 2.517.-Calcarel D ă

O04 z v ă - 0,34 2.521.-Ch ăz

O04 z v ă - 0,25 2.529.-Cheile Ribicioarei.

Tabel 32 Prezenţa/absenţa speciilor de interes comunitar în zona posibil a fi impactate de

implementarea proiectului

Nr crt. Specia/habitatul listat in formularul standard Prezent/Absent în

vecinătatea proiectului

1. Aquila chrysaetos v ă î z

f ă

ă ş î m m .

2. Falco peregrinus Specia nu a f v ă î

zona proiectului.

3. Pernis apivorus f v ă î

zona proiectului.

4. Dendrocopos leucotos v ă î z

f ă

ă ş î m m .

5. Dryocopus martius ă î zona de

f ă

6. Ficedula albicollis v ă î z

f ă

ă ş î m m .

7. Ficedula parva f v ă î

zona proiectului.

8. Lanius collurio v ă î z

f ă

ă ş î m m .

9. Lullula arborea v ă î z

f ă

ă ş î m m .

10. Picus canus î ă ş

ă î z

f ă

11. Bubo bubo f v ă î

zona proiectului.

12. Caprimulgus europaeus f v ă î



66

zona proiectului.

13. Circaetus gallicus f v ă î

zona proiectului.

14. Dendrocopos medius ă î z

f ă

15. Milvus migrans f v ă î

zona proiectului.

3.2 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor potențial afectate (suprafaţa, locaţia,

speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora;

Habitate ale speciilor identificate

D z f 2000,

f h , le tipuri de habitate de pe amplasament

z m j , h ă z v

f . Ȋ , - v D v ă ă v

vă h ă ă , f ă x I.

Ȋ v ă, m f ă z m m v ,

î f m z / m , f :

- Păduri de foioase. ă x ă î m m m z v

f mă, m â f (Fagus sylvatica), urmat de carpen (Carpinus betulus), cvercinee

(Quercus petraea), f ă î m ( ă m ) – (Acer

platanoides), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus glabra) ., î ă

z ă v f , 0,6 â ă 0,8 / 0,9, f h

poienelor / enclavelor forestiere. Î h ş m z ă â v

ş : (Crataegus monogyna, Rosa canina, Clematis vitalba etc.).

D h ă ă ă m h ă ş

cuiburilor. Cea mai mare suprafaţă a pădurilor din zona descrisă face parte din clasele de

vârstă inferioare – prăjiniş – păriş ş m ă mă ă ă m h m j

ă ă m ( ă , ă , ă ă e insectivore etc.)

m v . A ă h , z ă

ză x m m ă ă ă . Vâ ă m j ă

ză x ă mă 15-20 â m ă

exploateze o parte din perimetrul carierei.

Ȋ f , ă ş - î ş f m m

ă ă m , m: f , ă . A f , m ă

h f m z m ă m ă ă

m ă m ş h m f h .

Pentru descrierea tipurilor de habitate naturale s- f „H mâ ,

D ă , 2005”.



67

h , ă î m ă, f fă ă

mă ş m l.

Conform lucră , valoarea conservativă, f h ă

ă :

redusă – care nu necesită măsuri speciale de conservare

moderată – ă conservarea unor eşantioane reprezentative la nivel regional

mare – care necesită mă f v m j

h v

foarte mare – care necesită mă f v

România cu habitatul respectiv.

În zona pote m ă f f ă h f f

m h , ş m :

ă f (Fagus sylvatica) ş (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

ă ( Quercus petraea), fag ( Fagus sylvatica) ş (Carpinus

betulus) cu Carex pilosa

Acestea habitate sunt încadrate în clasa 4, subclasa 41, conform manualului de descriere a

habitatelor din România.

C ă, , h ă m e din teritoriul afectat multe dintre aceste

ă f m h m . A - f ă î m

20-50 f h ăş /ş f ş ăş î

sta zv ă h m . A f , ă î m m

f m f m ă m f m z

acestora – m f m ă z ( m / ş

f î m z î f v ,

m z f ), v v ă ş

ă v .

j ş

j ş ă î z m h j ş

ş m :

R 3801 Pajişti sud-est capatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris, din clasa 3

Pajişti, subclasa 38 Pajişti mezofile.

Ş î z h x ă f , ă mă ă,

vă z f . A f -un total de 46,94 ha, 13,83 ha sunt reprezentate

f . C z ă h î ăş ,

, h ă f , v z ş ş

m ş f f ă âm Pteridium aquilinum. Toate aceste fenomene



68

ş ă v z h ă ă , m

h ă ş / ă .

D m , ă m v ş f mă, m j j ş f m

f , , î v ă . î z v f f ş

j ş m ăş . A f , f m î ă

făş , f m ă ă f î m v –

disp h ă m m ă ă , v x I D v

ă ă .

j ş , m m z mă x v ăş f mă î

ăş Tipul Festuca rubra cu Agrostis tenuis de pe dealurile înalte de la limita inferioară

a etajului pădurilor de fag.

Alte habitate naturale

â ă h m m î m m x ă

h m m , v f î ă

h D ă ş î „H mâ ”,

care nu pot fi trecute cu vederea.

Aceste habitate, sunt naturale ori rezultate ca urmare a activită , de mari

m : h , ă ., m .

Roci la zi acoperite cu vegetaţie din clasa Asplenietea rupestris

În urma deschiderii de drumuri forestiere roca a ajuns la zi iar, cu trecerea timpului a fost acoperită

v Asplenietea rupestris î Asplenio trichomanes-Poaetum

nemoralis.

Tufărişuri

Tufă ş î z f ză ă î h j ş ş

ă . x ă z m fă ş î z ,

j ş ş m m .

C h ă Lanius collurio ş , î

Sylvidae. D m ă f m , fă ş f f m m

ales din specii ca Rosa canina, Crataegus sp., Sambucus nigra, Lygustrum vulgaris, Viburnum

opulus etc., f m ă ă â î

m m ă â ş î m .

Habitate acvatice

Sisteme lotice

Î z m z mă ă ş â m :



69

- ă ş

- Coranda

- Avram

- Hondol

- Certej

- Ciongani

- Borzii

Principalul sistem lotic zona de impact în zona pro H /C j, â ă z

h f ză â z m ă.

Din punct de vedere fizico-geografic, valea Hondol se înscrie în tipologia râurilor carpatice de

I zv ă z m j / m . v

ă ă : â 2-3 m m , m m , v

j h m , ş ş , v ş n tip

de substrat la altul.

C ă â m H f z v ă m

. H ă v C j m

sisteme lotice din România, fiind în „ ă” v f â â C

â ă vă î ş.

ză V- z ă

ă h m ş re se scurg din galeriile

f x ă m .

Habitate lentice

Z m f ă ă î h , z mâ - ă

temporare, unele formate chiar în urmele de vehicule de pe drumurile forestiere ș tehnologice.

A m î f ş î î ză z .

ă m f î z

sub influienta atmosferica ape acide .

z ă, Tă Fă , f ă ă x m v 4 km, f f

proiectul minier Certej actual nici de activitatea miniera anterioara.

C ă m v vă h m m j ă,

acestea sunt importante locuri de reproducere pentru unele specii de amfibieni, mai ales pentru

zv ş ă ă Bombina variegata ş ş m Rana temporaria iar în

m m ă mă ă â ă ă Bufo bufo. D ă ă m

f z ă vă mf , f m

m ă ă v h ş ă î m ă

ă h î ă.



70

C j ș v ă ş ă v m v

putea înlocui cu succes aceste habitate periculoase, mai alest pentru Bombina variegata.

L Fă z ă m m reproducerea amfibienilor fiind un excelent

receptor pentru exemplarele ce vor trebui relocate, respectiv un bun rezervor pentru repopulare la

fâ ş .

ă ă m f ă ş m m itului, în

f m F m O A 0132 (H.G. 1284 / 2007 ş H.G. 971 / 2011)

prezentate în tabelul nr. 29

Tabel 33 Speciile de păsări de interes comunitar (anexa I Directiva Păsări), conform

formularului standard al ROSPA 0132 (mărimea populaţiei şi statutul fenologic al speciilor)

Cod ( m ă,

m mâ ă)*

:

z ă C ă Iernat Pasaj

A089 Aquila chrysaetos

A v ă m 2-3 p

A080 Circaetus gallicus

Ş 1-2 p

A072 Pernis apivorus

Viespar 30-40 p

A073 Milvus migrans

G ă 0-1 p

A103 Falco peregrinus

Ş m ă ă 4-6 p

A215 Bubo bubo

B hă 7-9 p

A238 Dendrocopos medius

C ă j 145-190 p

A429

Dendrocopos leucotos

C ă

alb

80-100 p

A236 Dryocopus martius

C ă ă 35-60 p

A234 Picus canus

Gh ă 100-150 p

A224 Caprimulgus europaeus

Caprimulg 38-56 p

A246 Lullula arborea

Ciocârlie de padure

300-

500 p

A338 Lanius collurio

f â ş

500-

1000 p

A321 Ficedula albicollis

Muscar gulerat

3000-

4000 p

A320 Ficedula parva

Muscar mic

150-

400 p



71

Legendă:

- z ă / ă: ă ă ş î ş ză î ş u

- ă : ă ă ş î , m ză î z

- j: ă ă ş î , î m măv ă /

m ă, m j j

- iernat: spe ă ă ş î , ză , m

ă

- = mă h ă

- = mă v z / x m f ă ş î

pasaj sau iarna

* - s-a utilizat termenul de populaţie vâ î v ş ă x

f f , m ă ş

j ză, ş j ă

pentru sit

D 15 ă ă m î f m ,

â v z ( f ) z î z ş

îm j m . Î v ş pasăre - habitat, â f ă ă

într- m h , îş ă h , f

amplasat cuibul, s-au luat în considerare toate ă ş

ă . Î , x m f m m ă z , ă

m , î ă m , m h z , or

vâ ă m z h . C z â , â ă h

ă , - î ş h h ă , , v ş

f ş z î m ă m . m m

, h ă , f m z , ă,

de lemn mort, grad de mozaicare etc.

Descrierea speciilor în raport cu habitatul caracteristic la nivelul sitului

A v ă m (Aquila chrysaetos). ă ă z m

f â ă h , î m f î â ă ş î h

altitudini mai joase, mai ales terenuri deschise (paj ş , z .).

Ș (Circaetus gallicus). ă ă ă ş î ă f , h ,

m z . Ȋş ă h h j ş .

Viespar (Pernis apivorus). C ă ş î f ă , h ă ş î

deschise.

G ă (Milvus migrans). ă f ă ă h ,

ape etc.

Ș m ă ă (Falco peregrinus). C ă ş î â ă , m î h . h ă ş î diferite

h , î î h ( ăş , , z z ) m -

h ( ăş îm ă , z , f ş .).



72

Buha (Bubo bubo). ă â f mă, m î ă â ă , ş î

ă â f .

C ă j (Dendrocopos medius). C ă ş î ă ă â v ş

f , m m ă f f m î v

trofice.

C ă ea cu spate alb (Dendrocopos leucotos). ă ă ă â f ,

m fă , x ă m m â , v v m

(ramuri de diferite grosimi).

C ă ă (Dryocopus martius). v f m ă â ă î ă f

, m î ă â , m m ş â . ă ă

arbori cu diametre mari (peste 40-50 cm).

Gh ă (Picus canus). C ă ş m î ă ă â f , m ă

f , î m – , , , ă

m î m z .

Caprimulg (Caprimulgus europaeus). f ă ă , h ă , z ş v

f . C ză h ş m -deschise.

C â ă (Lullula arborea). C z ză h m ă , z ,

, z fă ş .

f â ş (Lanius collurio). A î h ş m -deschise, mai ales cu

ş – Rosa, Crataegus etc.

Muscar gulerat (Ficedula albicollis). C ă ş î ă f m / ă â

ş , m m , v v m ( ă m v ).

Muscar mic (Ficedula parva). f ă fă ă â , ş ş m m ,

ă m ăz ă ş h ă .

ă ă f m 2000 O PA 0132 ș

f f z î z ă ș î ,

f h m h ă , ă ș ducerea

acestor specii.

A f , m h h ă , ă ș

â m ș m m f v v v ț ș

european.

3.3. Statutul de conservare al speciilor de interes comunitar

Luând în considerare Formularul standard al sitului, statutul de conservare este unul favorabil

ă ă m , - v ă. C



73

toate acestea, lipsa ş v v ă ă ş

habitatelor caracteristice, nu permite momentan conturarea unei concluzii privind statutul de

v m . C ăm ă î m ă , ă

m m f v ş î ă â ş h

z , v ămâ v f v . î ă ă

mă m m , îndeosebi pentru habitatele forestiere. De asemenea, în

m m ză ă ă ş h m f z ,

se vor putea trage concluzii în acest sens.

3.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii potential afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul

estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este

suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

z ăm m j mă ă ă ă î z m ,

ă î m ă î m v m ă î f ă

sitului.

A v ă m (Aquila chrysaetos). f f ă î z â -

x m j v î m m . f v v ă ș

limita de sud- m , v v f , ă f î

h x m m ş f ă ş

h ă .

Ș (Circaetus gallicus). f f ă î z , ş v f .

Viespar (Pernis apivorus). f m ă ă î m .

I v v f .

G ă (Milvus migrans). f f ă î z , f f ă v

ş f v v f .

Ș m ă ă (Falco peregrinus). f f î z , h ă

f f x m m . D ş ă ă î

deschise sau semi- h h ă , f respective ce vor fi afectate de proiect

( . 37 h ) z ă ( 0,5%) 8000 h

h . z ză ă v f f ă m f v v .

Buha (Bubo bubo). Nu a fost s m ă î m , ă

h ă – z , ăş ş h . Avâ î v f m

h f ( 0,5%) f ă ă hise din sit

(8000 h , vâ ă hă), v v v m

semnificativ asupra sa.

C ă j (Dendrocopos medius). m f v ă î ă -vestul



74

m m . A f v ă ș v ș , -un exemplar în 2005. Este posibil

ă î z x m v ă vă ă ș. Ȋ ş m , f

ă v f f ă z ă . 1% f f stiere din

. D m , ă î m f vă. Ȋ , v v

avea un impact semnificativ pentru specie.

C ă (Dendrocopos leucotos). Ȋ m m f m 1-2 perechi

ă î fă ă â B ș ș V . m m ț m ă â -a

. A f v ă î 2005 î vă G z . f

v ă î v ă ș, î z f ă ș x m ză ă

ă ă h f , m ă f ă m ă

f â ă ă. v m v f

v . U m f v î 2013 î fă m

apropierea limitei nord- f ț ț f V ă ș . Ȋ z ,

proiectul nu va afecta semnificativ specia.

C ă ă (Dryocopus martius). D m ăz ă â

ă ă h v m m f ă z .

A f m ă h î fă ă â B ș ș V . Î ma

vă m ă f f ț m ă ă B ș ș

V . Î v ă î z î fă v f f . D ă

ăț ă v ă ș ă ș .

Gh ă (Picus canus). ză . 3-4 h ă î m x ă

(m î ă m ă, v ă ş ), z â 4% h

ă ( â du- m mă ă î f m ).

v m ă , f f

nesemnificative.

Caprimulg (Caprimulgus europaeus). Nu s- m î m v , v vâ

efecte.

C â ă (Lullula arborea). A f v ă î m ț î î j ș fă ș

ș z ț V f v ă ș B ș . v ă ș î

m ț . Ȋ ş m , ă f m ă ş ă â ă.

I v v f .

f â ş (Lanius collurio). m ză 15-20 h ă î z z ă,

întâlnit în special în zona Voia unde mozaicul de habitate este mult mai prielnic acestei specii. Este

î â ș î ă . V ă ș z ă h ă . A

f v ă î mă ș ă 1-3 h ă . L â î

f m h ş ă f m (500 – 1000

perechi), efectele proiectului sunt nesemnificative.

Muscar gulerat (Ficedula albicollis). x î m f v ă

în ce m m . A f v î m ț î m m ș

ă î fă ă â B ș ș V . A f v ă



75

în apropiere de limita nord- ă m ț f î

z f ă â . I v v f m f v , â ş

f m h v î , m ş mă m h

ă .

Muscar mic (Ficedula parva). Sunt valabile comentariile de la muscarul gulerat. Nu va fi afectat

m f v . f v î măv 2013.

Tabel 34 Situaţia estimării populaţiilor cuibăritoare a speciilor de interes comunitar din

amplasament / sit, raportate la întregul sit şi la populaţia naţională

Specia Nr perechi

cuibăritoare

în

amplasament

Nr perechi

cuibăritoare

în Valea

Măcrișului

Nr perechi

cuibărtoare

în

ROSPA

0132

Nr perechi

cuibăritoare în

România

Aquila

chrysaetos

0 0 2-3 85-130

Picus canus 3-4 0 100-150 45000-60000

Dryocopus

martius

1 (2) 0 35-60 40000-60000

Dendrocopos

medius

4-5 1? 145-190 20000-24000

Dendrocopos

leucotos

1-2 0 80-100 16000-24000

Lullula arborea 0 0 300-500 65000-87000

Ficedula

albicollis

0 0 3000-4000 460000-712000

Lanius collurio 15-20 1-3 500-1000 1380000-

2600000

Î v ș ă f m ș ă î

z f ă m m f m mă :

Ciocănitoarea de stejar – î z î z ă h î z m

f mă z ă 0,52-0,68% f v ă î v 0,004-0,005% din

efectivul pe care specia îl are în România.

Sfrânciocul roșiatic, h j z z ă m x m

0,3-0,6% mă h ă î v 0,00001-0,0002% mă

h ă î mâ . h v ă ă z f ă

ț z î ă v ă î î m m , v z ț

î ș h ă ă m î x m ă

f ț .

Pe baza analizei datelor cu v f ț f ă ă z

V ă ș , f ță ăș ș 0,4% f ț ș vâ î v ă



76

fâ ș f ț f v f îm ă , m f m ă impactul

asupra integrității sitului ROSPA 0132 Munții Metaliferi este nesemnificativ.

D m , vâ î v ă 15 ă ă z m ă

2000, ă f v m m z ș â î

f ă mă h ă f m , f m ă impactul

proiectului minier asupra stării de conservare a speciilor pentru cate situl a fost desemnat

este nesemnificativ.

x măm v ă m ș ț v ă ă z

m ă v f m m zâ m î m

m . A f v x ț î z res conservativ

h ă z f m ă m f v ș m x m ă .

3.5. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SPA Munţii

Metaliferi

ş f ză ş m m ță A

f v f î m m

, , î ț ț , v ,

ș z m f m ț m 2000.

D m , m z î m ă ş , m

planului de monitorizare prezentat în acest studiu, se vor detalia r ş f

x ş m ă .

3.6. Obiectivele de conservare ale SPA Munţii Metaliferi

m v f v

m . T v v ă

, î v î v D v ă ă ş

domeniu.

În baza art. 4, punctul 34 din OUG nr. 57/2007 apr ă m f ă L . 49/2009,

m m z ă m ş v ză z ă

j , f ş v , z ză v ş m ză

v ă făş , î f m v m m .

Obiectivele de conservare reprezintă m m ş / ă , ă z,

f v v ş h comunitar din perimetrul unui

2000. f x v v ă , ș

z m f m ț m 2000 v

ț ș f v ț m , m ș ț

h m ș î m â

conservarea a tuturor acestora.



77

C m m ț , v v h ș

m ă ă î m m .

Planul de monitorizare al prezentului proiect va contribui la atingerea obiectivelor sitului.

3.7. Descrierea stării actuale de conservare a SPA Munţii Metaliferi

v ă m ( f „ ă” – acelea

î v , m A Im ă

Av f ă) ă ă ă , m

ă f ă ă ăş ă m m - mă h

x m î f f ă se mai îndeplinesc criterii

m AIA (A Im ă Av f ă) / A. Î

ş z ă î F m 2000. Starea de conservare

dorită este echivalentă cu Starea de Conservare Favorabilă - SCF. ă ă

m „ ă” , CF ă m î ,

ă f m mă. ă v h ş ş f e

specifice.

Î v v ă ă v A f m z

v ă ză , f , , v ăț

specifice de monitorizare a componentelor biologice de interes conservativ, se va putea evalua

v ț ă ( v m m ).

A f , v A f v f ă ă f ă î m

desfăș ă v ăț , ș ză f m ț

m 2000, î v ă m m .

m m z v ăț î f z m m ă i proiectului poate constitui

ă f m ț î z ț ă A ș v f

planului de management.



78

4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra speciilor de

interes comunitar

F m m z î m ă mă :

- m f f m m ş f ă

terenurilor;

- modif ă f f h m ă vâ , m z ,

ă ;

- ş m f ă h ;

- m f ă / ;

- m f ă m ă m ă;

- modificarea resurselor de ciuperci;

- modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate;

- ş v , , mf , ş , m m f , ă ă ;

- dinamica resurselor de specii de vânat ş ş ;

- modificarea rutelor de migrare;

-modificarea / distrugerea adă m ş , h ă, h ă ş ;

4.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SPA Munţii

Metaliferipe baza indicatorilor cheie cuantificabili

4.2.1. Impactul direct

În faza de constructie

Im î f z ț m f ă ă m .

Toate habitatele vor fi eliminate etapizat, corelat cu faza de construcț , v

, h , z , z x z , z m ş

pe drumurile industriale.

A f , h v ş f ş ante care

sunt legate de acele habitate.

f f m î m .

m m ă f f z ă

mai mare. D m m ă ă ş m m f ş

z ă .

Păsări

Impactul negativ



79

ă ă , f m ă, v v m f m .

ă ş ş , î â

ă .

Im ă ă f v f f

f ț h ă , ă ș / f te de implementarea proiectului. Astfel

z ăm ă:

A v ă m (Aquila chrysaetos). f f ă î z â -

x m j v î m m . f v v ă ș

limita de sud-est a amprentei, iar investiţia nu va afecta specia, ă f î

h x m m ş f ă ş

h ă .

Ș (Circaetus gallicus). f f ă î z , ş proiectul nu are

impact asupra speciei.

Viespar (Pernis apivorus). f m ă ă î m .

Investiţia nu va afecta specia.

G ă (Milvus migrans). f f ă î z , f f ă v

ş f investiţia nu o va afecta.

Ș m ă ă (Falco peregrinus). f f î z , h ă

f f x m m . D ş ă ă î

deschise sau semi- h h ă , f v v f f

( . 37 h ) z ă ( 0,5%) 8000 h

deschis din sit. Se concluzione ză ă specia nu va fi afectată semnificativ de investiţie.

Buha (Bubo bubo). f m ă î m , ă

h ă – z , ăş ş h . Avâ î v f m uri

h f ( 0,5%) f ă ă h

(8000 h , vâ ă hă), investiţia nu va avea un impact

semnificativ asupra sa.

C ă j (Dendrocopos medius). m f v ă î ă -vestul

m m . A f v ă ș v ș , -un exemplar în 2005. Este posibil

ă î z x m v ă vă ă ș. Ȋ ş m , f

d ă v f f ă z ă . 1% f f

. D m , ă î m f vă. Ȋ , investiţia nu va

avea un impact semnificativ pentru specie.

C ă area cu spate alb (Dendrocopos leucotos). Ȋ m m f m 1-2 perechi

ă î fă ă â B ș ș V . m m ț m ă â -a

. A f v ă î 2005 î vă alul Grozii. Nu a fost

v ă î v ă ș, î z f ă ș x m ză ă

ă ă h f , m ă f ă m ă



80

f â ă ă. v m v f

v . U m f v î 2013 î fă m

apropierea limitei nord- f ț ț f V ă ș . Ȋ concluzie,

proiectul nu va afecta semnificativ specia.

C ă ă (Dryocopus martius). D m ăz ă â

ă ă h v m m f ă z i.

A f m ă h î fă ă â B ș ș V . Î m

vă m ă f f ț m ă ă B ș ș

V . Î v ă î z î fă v f f . D ă

ăț ă v ă ș ă ș . Î z

implementarea proiectului nu va afecta specia.

Gh ă (Picus canus). ză . 3-4 h ă î m x ă

(m î ă m ă, v ă ş ), z â 4% h

ă ( â - m mă ă î f m ).

valabile comentariile de la celelalte spec ă , influenţele asupra speciei fiind

nesemnificative.

Caprimulg (Caprimulgus europaeus). Nu s- m î m v , investiţia neavând

efecte.

C â ă (Lullula arborea). A f v ă î m ț î î j ș fă ș

ș z ț V f v ă ș B ș . v ă ș î

m ț . Ȋ ş m , ă f m ă ş ă â ă.

Investiţia nu o va afecta.

f â ş (Lanius collurio). m ză 15-20 h ă î z z ă,

întâlnit în special în zona Voia unde mozaicul de habitate este mult mai prielnic acestei specii. Este

î â ș î ă . V ă ș z ă h ă . A

f v ă î mă ș ă 1-3 h ă . L â î

f m h ş ă f m (500 – 1000

perechi), efectele proiectului sunt nesemnificative.

Muscar gulerat (Ficedula albicollis). x î m f v ă

î m m . A f v î m ț î m m ș

ă î fă ă â B ș ș V . A f v ă

în apropiere de limita nord- ă m ț f î

z f ă â . Investiţia nu va genera efecte semnificative asupra sa, â ş

f m h v î , m ş mă m h

ă .

Muscar mic (Ficedula parva). Sunt valabile comentariile de la muscarul gulerat. Nu va fi afectat

semnificativ de proiect. f v î măv 2013.



81

Im v, î f z î jă ă

zgomotului.

ă z î î f m ş v f f

deo h z î f f f ă .

ă ă h v ş f .

D ă f ă x ă z x v în habitate specifice zonei proiectului,

ş ă h z m z î , v f f

v ş / .

h m v ş î z ă ă .

ă z î z m ă f ă ă

m , m ă ă ş m v ă ş ş

â ş ă, f ş ă ă ă ă, f ă f m .

D ă , h ă , â , f ă

m ă ă, m ă ş f

imaginile f m

m â f , ş m ş z â â ă ş â

tributare.

Î z z „m ” ă ă ă ă z

h ă z j h f ă m

v ă m h „ ”.

Ş î z ă ă m v f ş , ă

f ă mă m .

Impactul pozitiv

Î ă f ză m z v f :

- m f ț v ț f ă

bariere de crengi ce va împiedica accesul animalelor mari în zona de lucru. Aceste

, h ă m , v ă ă ă ș

alte animale mici;

- ă f șă z , m ă ă v f m ;

- prin construirea ca ă ză ț f

amfibieni;

- m m z v f ț f m

v ăț î z , f m ț v f f ză

pentru elaborarea planului de management.

În faza de exploatare

Im f z x m v m f ă ă ă

de timp.



82

Impact negativ

Î ă f ză, â ă z m m is pentru faza

, x m â î ă , h ş

m z , ş m .

Acestea sunt legate de exploatarea drumurilor industriale care va provoca efectul de barieră ş

f m h ăm f m f z C j ş V .

afectate vor fi amfibienii, reptilele, unele mamifere.

ă ă ă v î al zgomotului.

Î v m m 7 ț –subcap

7.3.1.2. C m m f z ş h m , î m z ş î

previzibi z ă Efectul cianurii asupra păsărilor.

LD50 ă ă ă ă v ză 1,43 m /k ă ( ă ă ă)

â ă 11,1 m /k ă ( m ). m m m âfâ ,

h , v ş ia apar în 1-5 m m ş â ă 10

m m z . x z î

m ă î h . î al în 15-30 minute; cu

, ă ă v m m j mă ă îş v ,

ă m ză î ş ă m ă .

I ă WAD ă ă ă m m î â z ă. ă

ă ă ă ă WAD f ă m , ş ză

î m ş v f ă f

x ă.

Efe v x ă ă ă, m ş ă f ă

ă ă , f v mă .

Impact pozitiv

Î ă f ză, m z v ă î îm ă ăț ăț ă, ă f ă

ș f î

ț , ș v î m .

În faza de închidere

Impact negativ

L ă m ș î ță f v m f

Impact pozitiv

Î f z î h , ă z ă ă v f m -ş v f

efectivele în zona proiectului.



83

ă ă v ă ă f h f z m x mă v ,

v z î z ă, î h , , ş m

major din prezent.

Faza postînchidere – m z v m z m ă î h ș facerea zonelor

ecologizate care nu se dezvolta precum trebuie – nu s-au prins copacii, iarba s-a uscat etc

Modificarea/distrugerea rutelor de migrare

Z f ă f ă î f m ă mâ .

O ă ă z ă m î ă z m f

f z ă f m mâ ş h .

4.2.2. Impactul indirect

Impactul indirect se va manifesta în faza ț ș h ș

v ă z . A m f v ș ă ă

timp.

4.2.3. Impactul rezidual

Im z ă î m f j ă x ă m , ă

î h ș î h .

4.2.4. Impactul cumulat

A f f m C j ș ă, î m

f v , z vă m m f ativ atât penrtu factorul de

m â ș f m ă.

A f f ă v m m ăț m f

C j ș x , v j ț H ș j ț m f

acestuia, evaluare din care s- v ă m î ț

m ă z m m ș m v ă z , ț

C j f ăț î ț , v j ț H î

ă m f vă î ț C j

f ăț , v j ț H î ă.



84

5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

5.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

D z m x ă m f z mă m m

f văz , f î ă m v m m ză .

A f f f ză f m ă mă f

v m h v m m ş v m

ă.

ț f ă ă ă f , ă î

ș z f ș .

A f mă m ș m z nt

m , ș ș m m .

m mă ă v f ă ă x m z f , m ș

ă f x ă î -martie. Acest fapt va

reduce riscur f ă v .

Lemnul arborilor maturi va fi uniform distribuit la marginea zonei afectate asigurând prin aceasta o

m ă m m î ă f ț ă ă

ă î ă .

m m f m ș

ă î h v ă . mă m 7-8

f /h . m ă ff z 1 km î j z f ș î

f ă f m .

f ț ă h z ț m ș v f f v f

ă ț ă ă m .

Măsuri de protecție a biodiversității

- ă ă v z î m m â m m h

forestiere deplasarea spre habitate similare din afara zonei de impact;

- m , ş â ş f ş ş ă ş ă f ă ă

î h î f ş h f z m ;

- f ă ş ;

- m f î j h v n apropierea zonei de

ş î ă m ă;

- m ă h ( x. mf ,

reptile, unele mamifere mici etc.);

- ă ş m v h m

zv ş ă ă ş zv v ă;

- , v ă m j î m

mf ş ă ă ;



85

- z m v ş , î v

ă z î ;

- f h , î z m fâ ş f z ț ;

- în z ă â , ş m ă m , î h ă ,

f ş ă ;

- ă î z m z m ş m m m

habit , x. â z î j ş , v v z m ş f

câmp;

- ă î ă ăm m , ş , m f ,

m , f z m ct al proiectului;

- pentru iluminatul nocturn în zona incintei industrializate se vor folosi becuri speciale (cele cu

ăz ă f î m m

presiune mare) pentru a se împiedica atr î m ă ş m .

- z ş ş z î v x ă f ă z ă m â

m ă m ;

- z ă ă î ă z

m ş v ămâ ş m , m

pentru a se evita antrenarea de suspensii în pâraie;

- m „ ”, , ş , canale; în cazul celor de mici

m , m ă m ă „ v ” m v î m

mari;

- ă z v j îm j z ş m

î ă m , v f z z ă f vă

mamifere;

- f z ț ză ;

- m v z m V ă ș ;

- ăț m m v m ( x. â , ă ă )

ă v f ( v , ă ă ă , v

etc);

- mă fâ ș :

- f ș v ț m , v ș z ț v f x v î

septembrie-m fâ ș ;

- î z ț z ș j ș m

arbustive,

- z m m v v j ș ierea viitoarelor cuiburi.

m v v z v j ș v î â z

jș (î m ă )

- mă ă j :

- f ș v ț m , v ș z ț v f x v î

august-februarie.

- m ( ) f î ă z f .

A ă ț ă m ț f ș

pentru înb ă ăț ă v î 2000. m

m ț 20 f . A v f ș

amplasate sub îndrumarea unui expert ornitolog.

- v j ț m ă f î ;



86

- v mă h z ț f ț ă , f ă î z m

, ă f ă î v m m ;

-o parte din materialul lemnos v f f ș v î z îm ă

z f ș ăț “ m m ” v ț

ț î x f ;

- aplicarea planului de monitorizare al biodive ăț ;

- v f f ă ă z îm h

ale speciilor de pe amplasament;

- ă f ș ă f ă â î ă ă ș ;

- respectarea graficulu ă , î m ă ș m ;

- z j ș m j ț , m z m ;

- v â m â ş m , x f şă v bariere

f z ă ă î x ;

- m ş v m ă ş m j ş h pentru a evita

îm ăv ş m ă î z ă;

- amplasare v î ă ăş ă m z ;

- m m v f j â m ș ă f z f

m ș ț ș v m ş f ă.

Im m mă m f m , m ț î

A m 8/05.07.2012 v v m z v ă v

v ăț .

5.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Este propus un m z v ă z f ă

exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej. Din acest plan au fost preluate

planurile de monitorizare ca ză ă ă f m

2000.

Prezentul plan de monitorizare e f ză v m

ă v h ș z x m ă

f ță C j.

Implementarea acestui plan de monitorizare va aduce date privind impactul real din timpul celor

f z v ț , ț , ș î h m ș v f

m impactului.

Î î ă ă ă ă m z v ă v

v ă z ă î ț m m ș î f z .

Pentru o corectă evaluare a impactului protocoalele se vor aplica strict în toate fazele

proiectului. O diferențiere pe faze a aplicării planului de management ar duce la

imposibilitatea comparării rezultatelor obținute.

Î ă f ă m z f v î f

vă ş f f î m z .

fiecare indicator a fost pus la punct câte un protocol, inclusiv cu detalierea necesarului de timp,



87

ş m mentarea sa pe termen lung. Astfel, protocoalele au fost elaborate

m m h m ş ş m â . D

m ș z m î v ă ț

monitorizare.

f f î â ă f m ş , î ş m

ş . m x m z f m , f

f î â ă m D v G A ( ă ă â

ş m f ) Î f z ările necesare

în analiza datelor, care au fost incorporate în proiectarea metodelor de prelevare de probe din

protocoale.

De m , m z f v f f ă m ,

v m ă h ş h , â f

v v ă m x î z ă naturale ale unor

specii la nivel regional.

m z v ăț z ț f ă m C j

ț m z zv z . Acesta este una

v z m v m C D v G A ș

ă m m z .

5.2.1. Prezentarea protocoalelor de monitorizare

m z f z ză m v ăț

m z v f m m î . A ț

ț ă m , v ț , m

, z ș cestora.

f ă m m m î f ț f ăț î â î

mâ ă f m m î m î ă , î f z

zv ă .

Prezentarea protocoalelor

Numărul transectelor, piețelor de probă, etc

D m z ă m ț f m ț î m ț v

â m ț / ț ă .

Distribuția și selecția transectelor, piețelor de probă, etc

C m ă m ă m z , î f ă. Î z

f ță, f v z ă î ă f ț v f m f v v

ț m z v ămâ f ț f ț ăț

v h z m ș z î v . D

m ț ă v f ă m z ă î 2000 ș î

v ă cesteia.

Mărimea transectelor, piețelor de probă, etc

ă m v f m z ș v f î x f ă

protocol.

Localizarea și marcarea transectelor, piețelor de probă, etc

L z m ză ă f ă ț , ă f m ă hă ț ș î

este posibil.

Colectarea informației

Informații detaliate asupra datelor de colectat și metodei de colectare



88

Î m ț v m ă m z ă m ț m ț

. f ă m ș î m

z . ă î f ț /h . v f

mai noi metode de sapling ecologic descrise în literatura de specialitate.

Formulare de colectare a datelor

ă f m î ț î

m m ză m v f z .

Mecanisme de asigurare a calității datelor și standardizarea acestora

Avâ î v ă m m ș ș m m

ș ză, m m ăț v f x f .

Frecvența și programarea acțiunilor de monitorizare

F v ț ș m ț m z z .

Stocarea datelor și managementul informațiilor

Î î ă m ș î f m v f ș î

ce fel se va realiza managementul acestora.

ș m m v f z ș î f .

Procedeele de analiză a datelor și detalii privind metodele statisice ce urmează a fi utilizate

P f m , z m v f z zâ ză

unitare descrise în fiecare protocol.

Formatul de raportare și procesul de comunicare a rezultatelor

F m ș ț ă v f f ă v f î

protocolului.

v ș ăț v Resurselor/echipamentelor

necesare m ș ăț v Întreținerea și calibrarea echipamentelor.

5.2.2. Planul de monitorizare a biodiversității zonei proectului minier certej Protocol 6 –

Monitorizarea ciocănitorilor în special a celor de interes comunitar

Întrebare:

m î v ă ş â î j m m iectului?

Indicator:

ă

Justificare:

T ă î î z ă f j . C ă

f î m î mâ h î m f şă . U f ă

v m f ă h ă â .

PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PROTOCOL SE VOR MONITORIZA ȘI SPECIILE DE

CIOCĂNITORI CRITERIU PENTRU DESEMNAREA SITULUI NATURA 2000 MUNȚII

METALIFERI (Dendrocopos leucotos, Dryocopus martius, Dendrocopos medius și Picus

canus) DE PE SUPRAFAȚA AFECTATĂ DIN SIT ȘI DE PE CELELALTE SUPRAFEȚE

AFECTATE DE PROIECT.

Atribute:

ă ă . A mă v ş ă v .

Protocoale de prelevare a probelor

Număr de unități de monitorizare

Vor fi definite zece transecte.



89

Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare

T (fă ă ă ă) ( ) v f z ş h h

zona situa ă î ă j z m ş î ă ăm m m

m . Î ăm v f ş m v z , ă ş ăş îm ă .

Mărimea unităților de monitorizare:

Transectele vor fi lineare. Tran v f 3km ( v f m ă f km

). v f x mă ă f 100 m. ă ă v f v

25-50m f ă v ă ş 50-100 m în câmp deschis.

Locul/marcarea punctelor specifice

T v f m h ă. Î f v f ş f x . D

ş m ă mă v f î .

Protocoale de culegere a datelor

Informaţii detaliate privind datele culese pe teren şi modul în care vor fi culese

O v v . ă ă î â v f î

ămâ . v f mă ă î f x v m h ă ervale de

100 m. O v z î mă v f

v , ă ămâ ă î - mă ă î .

O v ă z v z î f (360, 180 sau 90º). Se vor înregistra

x m ă v . T v ză , ă ș ă

asociate unei anumite specii vor fi considerate date viabile.

Formulare de culegere a datelor

Datele vor fi colectate în formulare de teren dedicate sau în carnetul de teren având în vedere

nevoia de standardizare a datelor colectate.

Mecanisme de asigurare a calităţii şi standardizare

Î m ă f ă m z ă ă f v z ă

ş ă, v ă ă , ă î m . f

v f ă f m f ă . O â

va fi posibil, se va folosi ace ş î m ză f .

ă m z ă hă ( v ă î v ş

f m f z ă ).

L j , v f m î v ş

. O v ş m v z v f v f â m â .

Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată

v f î 10 m ş 10 . ăm v î f ă

(martie- ) ş î f .

Protocoale de management şi analiză a datelor

Stocarea datelor şi managementul informaţiilor

v z î x ză vă ă î v „ mă

total de exemplare pe km2” f ă, f î f

j (î f v (km2) f ă f mă ă î f x

f ă). B C v m m or, dar zonele cu densitate

m ă v f î m GI . D v ămâ î m

ț ș m . C z vă v ă î -un alt sistem, la sediile

ț ș m . v ă f ş .

Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate

V „ x m f ă km2” f v f

m m z (f f v ă



90

ă, m ă î mă ş – î ă f

ă ). Î , v m „ ă

unitate f ă ”. T f m v î ă f zâ î

f ă ă (km2) m ă î v . D v f

introduse într- m ză . Î

, mă m x m km ( ) v z

z f ă î - f mă ş ă. U v <0,05 v f

m f vă î m .

Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor

ămâ ă v f z m î v m m ză

m m D v G . D ă v f m f ă m f ative,

v f m . O m ămâ v f

m m . A v f î m f ă m f v , v f

z , f mă f ă, ă z. D ă z ă

m f ă, v f ş . Im z

v f v f mă , ş m m ş /

ă m .

Protocoale de alocare a resurselor

ăm v f f ț îm ă D v G . A

v f 15z / ă (m - ) m . C ț v

ocupa de procesarea dat , v 5 z . C ț v f

f ş m m j .

Resurse/echipamente necesare

T ş h m ( x. , h .) j v

fi puse la d z ă ş D v G m .

Întreţinerea sau calibrarea echipamentelor

Echipamentele vor fi în responsabilitatea proprietarilor.


Monitorizarea Paseriformelor cuibăritoare

Întrebare

m î v î j z ?

Câ f v f f ă ă ă î v ă m î

amprenta acestu v ă v ?

Indicator:

ă ă ă ș m z ș z ă f

m ăț h .

U f m ă m sitului Natura 2000

ț f .

Justificare:

ă ă ă î î z ă î f x

ş mâ . ă ă x m f ă de

h ş f m m .



91


PASERIFORME CRITERIU PENTRU DESEMNAREA SITULUI NATURA 2000 MUNȚII

METALIFERI (Lullula arborea, Ficedula albicollis, Lanius collurio) DE PE SUPRAFAȚA

AFECTATĂ DIN SIT ȘI DE PE CELELALTE SUPRAFEȚE AFECTATE DE PROIECT.

Atribute:

A ă .

A mă v vă, ă ş z / .



C ț ș .

Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare

v z f ă ă ă h .

Mărimea terenurilor/ punctelor de monitorizare:

Traseele vor fi lineare, de circa 3 km lungime.


T v f m h ă. Î f v f ş f x . D

ş m ă mă v f î . î ş fâ ş v

f m ăj m m j .



Observatorii vor parcurge un traseu linear în zilele alese specificate.

T v f ă ă m ă ă ă , v â - ă â ă

intense.

V z mă ă ă z ş f

înregistra pe toate. Î h h , z ă v ză 2 km/ ă. În zonele cu

v m ă, f ă m m î ă ă , v f z ă

v ză ă m m ă. Viteza observa v f z ă f

, v m v î m , v

date. (Bibby et al, 1992)

D f m f m f , v mă m „m ulii

â ă ” ş v x .

Distanţele vor fi estimate prin cordoane. C ă v f 0 -25 m 25-100 m ş 100+.

m ă v z î h ă ş î z h . Se vor

mă ş ă ă î z . v î ă ă m ă , m â

latura în notele de teren.

ă m ă ş h

f ansect.


vezi formularul de mai jos


Î m ă f ă m z ă ă f v z ă

ş ă ă ă î m . f v f

ă f m f ă . O â v f , v f

ş î m ză f .

ă m z ă hă ( v ă î v ş

f m f z ă ).



92

L j , v f m î v ş

. O v ş m v z le vor fi verificate cât mai curând posibil.


ă v z ă î ( -m j m ) ş fâ ş (m j m -iunie) pentru a

m x m z ş î x m ă ş m

ă m â z .



V f ă ză v ă ă . C tantul va fi responsabil

m m . D v ămâ î m ă / m . Î

, v f z z .

C z vă v ă a într- m, m ș .

v ă f ş .


Se va utiliza programul Distance 5.0 m ă ă ă

observate.

Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere

ămâ ă ă v f z m î v m

m ză m m D v G . D ă v f m f ă

m f v , v f m . O m

ămâ v f m m . A v f î m f ă

semnificative, datele vor fi prezentate , f mă f ă, ă z. D ă

z ă m f ă, v f ş .

Im z v f v f mă , ş

managem ş / ă m . ă ă v

f m ă v ş vâ ă .


ăm v f f ț îm ă D v G . A

v f ş z v ț ş m , ă ,

măv ş î v .

Biologii consultanti se vor ocupa de procesarea datelor, ceea ce va lua 4 zile anu ș v f

f ş m m ămâ .


T ş h m ( x. , h .) ămâ

v f z ț ş Deva Gold pentru personalul implicat.




Monitorizarea Pasărilor Răpitoare diurne

Întrebări de monitorizare:

m î v z î j m m ?

Indicator:

ă ă ă

Justificare:

m ă î î z ă f cate ca rare.



93

U ă m 2000

ț f .

C ă, ă f ă m vâ ză

î z ă, m ă m f ă m.


PĂSĂRI DE PRADĂ DIURNE CRITERIU PENTRU DESEMNAREA SITULUI NATURA 2000

MUNȚII METALIFERI (Aquila chrysaetos posibil și alte specii în cazul în care vor fi

observate) DE PE SUPRAFAȚA AFECTATĂ DIN SIT ȘI DE PE CELELALTE SUPRAFEȚE

AFECTATE DE PROIECT.

Atribute:

A ă .

A mă v vă ş mă ă .



V f m 5 v ț m m .

Distribuţia şi unităților de monitorizare

Î z m m v z z m ș m .

Mărimea unităților de monitorizare:

v ț .


v f m h ă. Î f v f f ș f x v ț .

Descrierea punctelor de se va face în scris.



O v î v ț 6 /z v , vă ă ă j

ș ș z , x ș vâ x m r observate,

m m , ț z .

j f ă ț ț î ă țâ - j ș

â f f ș f h ă f ță m .

Analizând comportam î m mă h

f m m ă vâ ă ă f

f f ș .

Precizia metodei - z ă mă m ă v .


Datele colectate vor fi notate în carnetul de teren. Se vor nota date cu privire la exemplarele

observate (specia, nr, sex, varsta etc), comportamentul acestora, modul în care acestea folosesc

z . v î ș v v m , , m

direct sau indirect observat.


Î m ă f ă m z ă f

ă ză î m . O â v f , v f ş

î m ză f . ă m z ă

hă ( v ă î v ş f m f z ă ). L j

, v f m î v ş . O

v ş m v z v f v f â m â bil. Observatorii vor fi



94

v mă (ş ă f î ă ă f

<250m ă ă)


Studiile se vor face î 10 m ş 10 . ăm v î f ă

(martie- ) ş î f .



v z î x ză vă ă ă ă î v

„ mă x m ” f ă. B v

m m . D v ămâ î m ă -companie. În plus, datele

v f z z . C z vă v ă î -un

m, . v ă f ş .


Variabilele „ x m v ț ” f v f m

m z . v m „ ă v ț ”.

Datele vor fi introduse într- m ză tru ani de date

. Î , mă m x m / ( ) v z

z f ă î - f mă ş ă. U v <0,05 v f

m f vă î m .

Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere

ămâ ă ă ă v f z m î v m

m ză m m D v G . D ă v f m f ă

s m f v , v f m . O m

ămâ v f m m . A v f î m f ă

m f v , v f z , f mă f ă, ă z. D ă

z ă m f ă, v f ş .

Im z v f v f mă , ş

m m ş / ă m . ă ă v

f m ă v ş vâ ă .


ăm v f f îm ă m . A v

f ş z / ă (m - ) ț . A ș v

, v 5 z . C ț v f f ş

m m ămâ .


T ş h m ( x. , h .) ămâ

v f z ă ş D v G

implicat.





95

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

C v h z ț f ă A

Metaliferi s-a realizat în perioada aprilie- , f â v v ă â ş

v ă.

Identificarea habitatelor s- z ş f z z ză ş

anume prin luarea în co f (î m ) ş

ş / , m ş ş , î m â

z f ă, , f, ă ş . A ă ă -a realizat avâ ză

x ă z ă ș m j m v .

Metoda nr. 1 – Analiza habitatelor pentru speciile țintă

f m ă h , m f ă m

de foio , î f ș v , ă h , h m

f ă h j ș , ț â ă m m .

z h f ț f m ț v z ț

ț ț ă z ă.

D x m , ă ( x. H h z m ) ă ă ă

ă â , m ș , m ț ș / ăz ț , h

ă ș î z m z f ă m z ț f ț

m ză f ă.

h f z î 2005, 2007 ș z z î 2013.

Metoda nr. 2 – Observare distantă de pe platou

A ă m ă f ă ă ă m m , z m f v

m . A ă ă f î ă m , ă

ză z . D ă m m ş v ş f

ă.

D m ş î î h f z mă , ş

h ă f .

Observatorii s î ă m ( m ) v ă .

F ă ă ă f v ş f m , ă

v v ă 3-4 kilometrii.

În cazu z z V ă ș x m v z

z h v ț f ă.



96

A f f ă v ț , î v ă î j ș ț â

localităț B ș , f vă v v v ă

munte.

Un al doi- v ț f m x m v ă z

f ș .

Beneficiul acestei m ă f v m f ă ă

z v m , ă ş f ă .

Precizia metodei: z ă mă m ive.

Temporizarea muncii: Am f ă ș î măv 2005, ș

î 2007 măv â ă m î z ă ș î m ț , â

ă ș î 2008-2012 î ă ș î m ț m ă ș ş

î 2013 î ă .

Metoda nr. 3 – Recensământ din puncte fixe (point count)

A ă m ă f ă ămâ ă ă m ă, ( ă ,

paseriforme etc) î z ă . f ă î

comunitar

v ş z ă 150 m î . A

m î 6-9, perioada în care majorit ă ă

f v . D f v , î f , v f m m î

v v ă ă â v z â ş v.

v ă ă v ă f î î f ză 30 m.

A f v ş z , ş mă ( h ă ).

O v ț f ă m vă î h .

Precizia metodei: Cu ajutorul acest m m ză î z

vă.

Temporizarea muncii: D ă f f î ă m m :

- măv 2005

- toate sezoanele în 2007

- z ă î 2008-2013

Echipamentul folosit: Hartă ă (1:10000), , G .



97

Im .: ş v î v ă ă ă

ă î ă

Metoda nr. 3: Recensământ de buhă (Bubo bubo) şi huhurez mare (Strix uralensis)

Metoda aplicată: ămâ f , î v

f z ză v - y m z m . D ă î

v m ă ă , ă, ă ş z ă. A v

m î j , ă vă f ă z î z ă,

ă î m x m 2-3 m . D v 500 m, ă

ă x ă m ş x m .

În total s- f ămâ î 10 v : 3 î ă, 7 î V ă ș .

Precizia metodei: A ă m ă z ă mă h ă ,

espectiv densitatea speciilor respective.

Temporizarea muncii: L f z îm h î f

v m . D m v j m â z , m z ă

comportament teritorial de la sfârş m . D ă f f î

iarna 2012-2013 ș măv 2013.

Echipamentul necesar: H ă ă (1:10000), -player portabil, aparat GPS.



98

CONCLUZII

z z v f ț f ă ă z

V ă ș , f ță ăș ș 0,4% f ț ș

vâ î v ă fâ ș f ț f v f îm ă

î m m ă (I z CIL), m f m ă impactul asupra integrității

sitului ROSPA 0132 Munții Metaliferi este nesemnificativ;

D m , vâ î v ă 15 ă ă z

m ă 2000, ă f v e amplasamentul

z ș â î f ă mă h ă f m ,

f m ă impactul proiectului minier asupra stării de conservare a speciilor

pentru cate situl a fost desemnat este nesemnificativ.

Spec m ș ț v ă ă z m ă

va fi implementat utilizând cele mai bune practici în mineritul modern. Acest fapt este

v x ț î z v v h ă z

f m ă m f v ș m x m ă , x

z ă fă ă f jă f ță m .

x ă m v, ş ş î

m v ă .



99

ANEXE

Anexa 1 - L z f ță j ț ;

Anexa 2 – Plan general PUZ Certej;

Anexa 3 – C ă f î î ț ilor de studii de

mediu;

Anexa 4 – CV-urile echipei de elaborare a studiului de EA.



100

BIBLIOGRAFIE

1. *** C mm é DG v m , 1999, ’ h

’U é .

2. *** Directiva Consiluilui Europei 79/409 EEC pr v v ă ă ă

ă 2 1979

3. *** Ordinul 19 din 13 ianuarie 2010 ș ă - Ghidului metodologic

v v v ă f ț

naturale protejate de interes comunitar.

4. ***, 2005. “C ş V mâ ”, A m mâ ă ş z .

I ă G. A

5. ***, 2006, O m m ş ă . 207/2006 v

con F m 2000 ş m m ,

M.O. nr. 284 din 29.03.2006;

6. ***, 2007, O m m ş zv ă . 1964 v

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta

a retelei ecologice europene Natura 2000 in România, M.O. nr. 98 din 07.02.2008;

7. ***, 2007, O U ă 57 20 2007 v m

protejate, conservarea habitatelor natura , f ş f ă ;

8. Blamey, M., Grey – Wilson, C., 2003, Wild flowers of Britain and Northern Europe,

Cassell, Londra, 544 pg.

9. Ciocârlan, V., 2009, Flora ilustrată a României: Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,

B ş , 1141 .

10. Dihoru, Gh., Negrean, G., 2009, Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Ed. Acad.

m, B ş , 630 .

11. D ă ., , A., ă ă - C mă , ., hă , ., B ş, I-A., 2005,

Habitatele din România, . T h ă v ă, B ş , 496 .

12. D ă ., , A., ă ă - C mă , ., hă , ., B ş, I-A., 2006,

Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi

Bulgaria la directiva Habitate (92/43/EEC), . T h ă v ă, B ş , 95 .

13. Gafta D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000

din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

14. Sanda, V., Olerrer, K., Burecu, P., 2008, Fitocenozele din România, Ed. Ass Docendi,

B ş ;

15. Streetler, D., 2010, Flower guide, ed. HarperCollins Publisher, Londra, 704pg.

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ · 2014-01-16 · STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” Întocmit pentru: