1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

privind investiția

AMENAJARE HIDROTEHNICĂ DE MICĂ PUTEREPE RÂUL MARE, JUDEȚUL SIBIU

Studiu elaborat de:

Evaluator atestat de mediu: Cazacu (căsătorită Drugă) Mariana

Colaboratori:Biolog Drugă Marius

Beneficiar: S.C. CDI Clean Energy S.r.l. Miercurea Sibiului

2

CUPRINS

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării1.1. Denumirea, scopul și obiectivele proiectului1.2. Descrierea proiectului1.3.Infromații despre producția care se va realiza1.4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate1.5. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului (coordonatele Stereo 70)1.6.Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementare a proiectului1.7.Resursele naturale necesare implementării proiectului1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului1.9.Emisii şi deşeuri generate de proiect1.10. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului1.11. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a proiectului etc.1.12. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta arianaturală protejată de interes comunitar

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată deimplementarea proiectului2.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona

amplasamentului vizat de implementarea proiectului2.1.1. Situl de importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa2.1.2. Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor deinteres comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului,menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar2.2.1. Date despre habitatele de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085

Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentuluivizat de implementarea proiectului

2.2.2. Date despre speciile de plante de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentuluivizat de implementarea proiectului

2.2.3. Specii de faună interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasaprezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat deimplementarea proiectului

2.2.4. Date privind avifaunei de interes comunitar din cadrul sitului ROSPA0043Frumoasa de pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat deimplementarea proiectului

3

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şia relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şidistribuţia acestora

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Caracterizarea ecologică a bazinului Râului Mare2.9.1. Descrierea generală a sistemului lotic2.9.2. Aspecte privind diversitatea biologică specifică amplasamentului proiectului şi

vecinătăţilor acestuia

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului3.1. Identificarea tipurilor de impacturi asociate implementării proiectului analizat3.2. Analiza impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar de pe

amplasamentul și vecintatea proiectului în faza de construcție3.2.1. Impactul amenajării asupra fitocenozelor ripariene3.2.2. Impactul amenajării hidrotehnice asupra habitatelor de interes conservativ3.2.3. Impactul asupra speciilor de faună de interes comunitar din cadrul sitului

ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa3.3. Analiza impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar de pe

amplasamentul și vecintatea proiectului în faza de operare3.4. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte3.5. Evaluarea semnificaţiei impactului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar

din cadrul ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa pe baza indicatori-cheiecuantificabili înainte și după împlementarea măsurilor de reducere a impactului

3.6. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada deconstrucţie, respectiv operare

ConcluziiBibliografie

4

INFORMAȚII GENERALE

Denumirea obiectivului de investiții:AMENAJARE HIDROTEHNICĂ DE MICĂ PUTERE PE RÂUL MARE, JUDEȚULSIBIU

Titularul proiectuluiS.C. CDI Clean Energy S.r.l. Miercurea SibiuluiStr. Victoriei nr. 25, Miercurea Sibiului, Judeţul SibiuCUI 28907360, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J32/706/2011

Telefon: 0744 406 170Persoană de contact: Munteanu NicolaeE-mail: nicu.m74@gmail.com

Domeniul de reglementare - Ordin nr. 19/2000 pentru aprobabrea Ghiduluimetodologic privind evaluarea adecavtă aefectelor potențiale ale planurilor sau proiectelorasupra ariilor naturale protejate de interescomunitar.

- O.U.G. nr. 57/2007 (art.28) privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei și fauneo săbatice, cu modificărileși completările ulterioare.

Informații utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvată:- Formularul Standard Natura 2000 pentru situl ROSPA0043 Frumoasa din H.G.

1248/2007 cu modificările și completările ulterioare;- Formularul Standard Natura 2000 pentru sitului ROSCI0085 Frumoasa din O.M.

2387/2011;- Studiu privind evaluarea comunităţilor de peşti din cursul mijlociu şi inferior al

Râului Mare (b. H. Cibin; comuna Cristian; judeţul Sibiu), semnalarea prezenţeispeciilor de peşti de interes conservativ şi propunerea de măsuri de minimizarea impactului potenţial al construirii unei amenajări hidroenergetice de micăputere pe sectorul cuprins între confluenţa Râului Mare cu pârâul Dăneasa şiamonte de staţia hidrometrică Pisc - întocmit de ecolog. Răzvan Răchită;

- Studiu hidrologic pe râul Cibin din b.h. Olt, înregistrat la I.N.H.G.A cu nr.4157/08.08.2011

- Memoriu tehnic al investiției și alte informații furnizate de către beneficiar;

5

- Observații de teren efectuate de echipa de elaborare a studiului de evaluareadecvată;

- Lista de bibliografie de la sfârșitul studiului.

6

CAPITOLUL I . INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Denumirea, scopul și obiectivele proiectului

Scopul proiectuluiProiectul de investiții se referă la execuţia unei amenajări hidrotehnice de micăputere pe Râul Mare, destinaţia sa fiind valorificarea potenţialului hidroenergetic, curespectarea normelor în vigoare. Schema hidroenergetică aleasă va fi de tip derivaţie,de cădere medie, cu funcţionare prin devierea și restituirea debitului natural.Amenajările pe firul apei se referă la modul de operare în care hidrocentralafoloseşte doar apa disponibilă din curgerea naturală a râului. Amenajările pe firulapei sugerează că nu există acumulări de apă sau inundări, iar puterea fluctueazăodată cu debitul râului.Investiția urmărește crearea unei capacităţi de producere a energiei electrice care săvalorifice potenţialul Râului Mare, între cotele 883,30mdM şi 677,00mdM. Destinaţiaamenajării este exclusiv energetică.

1.2. Descrierea proiectuluiAmenajarea hidroenergetică Râul Mare va fi de tip derivaţie, de cădere medie, cufuncţionare prin devierea și restituirea debitului natural.Amenajarea este alcătuita din patru elemente principale, care constituie şi obiecte aleinvestiţiei:

- c.1. captare;- c.2. aducțiune;- c.3. centrala hidroelectrică;- c.4. reţea electrică medie tensiune pentru evacuarea energiei produse înSEN.

Debitul de apă este captat prin intermediul prizei care este situată în aval deconfluența Râului Mare cu râul Dăneasa, la cota 882,50 mdM.Priza are rolul de a capta și de a dirija volumul de apă necesar funcționării centralei.După priză, apa trece în deznisipator, unde se colectează sedimentele, și apoi încamera de încărcare, unde se realizează umplerea conductei cu apă.Aducțiunea transportă apa de la priza de captare la centrala hidroelectrică. Conductametalică va fi pozată suprateran, pe suporți (stâlpi) de beton, între drum și malulrâului. Diametrul exterior al conductei este de 1118 mm și tolă de 8 mm, 10 mm și 12mm.Clădirea centralei este o construcţie supraterană, din diafragme de beton armat, curol de protejare şi susţinere a echipamentelor mecanice şi electrice, și este compusădin casa turbinelor, bazin de liniștire și canal de debușare. Centrala este echipată cudouă turbine tip Pelton cu ax orizontal și trei injectoare fiecare.

7

Automatizarea din centrală va comanda echipamentele de la priza de apă (senzorulde nivel și vana plană), vana fluture de admisie a apei în turbine, deschiderea șiînchiderea acestora în funcţie de nivelul apei din camera de încărcare, nivel care va fiîn funcţie de debitul care va fi acumulat în amonte de prag sau de gradul deînfundare a grătarului, detectate prin intermediul senzorilor de nivel/presiune dincamera de încărcare de la priza de apă, care vor fi transmise și într-un centrudispeceral de monitorizare a datelor.Apa rezultată din procesul de producţie a energiei electrice este debușată din turbineîn bazinul de liniștire, acesta fiind racordat cu albia naturală a râului prinintermediul unui canale de evacuare.

c.1. Captarea (fig. nr. 1) reprezintă totalitatea construcţiilor şi echipamentelornecesare preluării debitului din râu şi este formată din:- prag deversor;- scară de peşti;- priză de apă;- canalul de racord;- deznisipator;- cameră de încărcare,- aripi de închidere în mal

Fig. nr. 1. Captare – vedere în plan

8

Rolul pragului deversor este de a asigura tranzitarea viiturilor cu asigurarea demaxim 1%.Prag deversor:- cotă superioară – 883,30mdM;- cotă fundare – 880,70mdMN;- înălţime - 1,45 m- lungime – 10,90 m;- beton – clasa C20/25- vârtos;- oțel armătură – PC 52 – plasă sudată 15 X 15 X Φ10.

Pragul de captare este componenta prizei situat perpendicular pe cursul apei, cu rolde a bara cursul acesteia și de a dirija debitul afluient spre camera de încarcare

Pragul deversor este construit din beton armat şi are un profil practic, ce permitetranzitarea eficientă a debitului în aval.În capătul aval deversorul este prevăzut cu o trambulină, ce are rolul de a disipaenergia apei reducând eroziunile de la baza pragului (partea aval). Pragul deversorasigură tranzitarea debitului de 200 m3/s (în perioada apelor mari) care corespundeunei probabilităţi de depăşire de 1%. In partea aval acesta se continuă cu o rizbermădin anrocamente pentru a disipa energia apei si a evita subspalarea pragului înpartea aval.

Scara de peşti (fig. nr. 2) asigură tranzitarea debitului de servitute în aval şi permitemigrarea faunei ihtiologice de pe râu. Aceasta este poziţionată în parte dreapta afrontului deversor. Materialul de construcţie este betonul armat.Scară de peşti:- cotă superioară - 882,50 mdM;- lungime - 8,70m;- lăţime – 1,60m;- înălţime treapta - 0,20 m;- grosime pereti laterali - 20cm;- grosime pereti amonte si aval – 15 cm;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 – plasa sudata 15 X 15 X Φ10;- numar bazine – 9;- diferenta de nivel intre cota superioara prag si cota superioara scara de pesti – 80cm;- diferenta de nivel intre cota superioara priza si cota superioara scara de pesti – 40cm;

9

Nivelul superior al scării de pești este situat la 40 cm sub nivelul prizei și 80 cm subnivelul crestei deversorului, permițând astfel tranzitarea în prmul rand a debituluide servitude și a peștilor de pe acest râu.Dimensiunea sectiunii de 1.20 x 0.80 m prin care curge debitul de servitute a fost alesîn urma calculelor hidrauluice, și permite tranzitarea cel puțin a debitului respectiv(0.45mc/s).

Fig. nr. 2. Secțiune longitudinală prin scara de pești

Priza de apă are rolul de a capta volumul de apă necesar funcționării amenajării șidirijarea prin intermediul aducțiunii spre centrală. Forma acesteia estedreptunghiulară iar materialul de construcție este betonul armat. La parteasuperioară a acesteia este montat un grătar pentru separarea plutitorilor şialuviunilor ce au dimensiuni peste limita impusă. Grătarul este construit din lamelemetalice înclinate spre aval.Priza de apă se continuată cu un canal (canal de racord) ce face legătura dintreaceasta şi deznisipator.Materialul din care este confecţionat este oţelul (OL 37).Priza de apă:- cota la partea superioară – 882,90mdM;- deschidere – 5,50m;- lungime – 1.70m;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 – plasa sudata 15 X 15 X Φ10;- panta gratarului 40%;

10

- materialul din care este confectionat gratarul – OL38;- distanta dintre barele gratarului – 10mm;- grosimea barelor gratrului – 15 mm;

Barele grătarului sunt platbande 15 X 30 mm orientate în lung din amonte inspreaval.Rolul acestuia este de a preveni intrarea în priză a aluviunilor mai mari de 10mm.Gratarul este alcatuit din trei panouri. Aceste panouri sunt fixate pe o ramă dincornier înglobată în beton și sunt demontabile.

Canalul de racord:- lungime (L) – 10.30 m;- latime(l) – 1.50 m;- panta radier - 5%;- inaltime minima – 0.60m- inaltime maxima – 0.85mAcesta asigură trecerea în regim hidraulic controlat al apei captate, în desnisipator.Începe de sub gratarul de captare și se termină în dreptul zonei de liniștire. Pentru apermite spalarea deznisipatorului mai eficientă, între canalul de racord și zona deliniștire vor fi montate două vane plane(1.50m X 2.05m).

DeznisipatorulAcesta este o construcţie din beton armat, având rol de a controla decantareaparticulelor fine și evitarea pătrunderii acestora în camera de încarcare, respectiv înaducțiune cauzând eroziuni ale conductelor și rotoarelor turbinelor, şi estedimensionat pentru reţinerea particulelor de nisip de cu diametrul mai mare sauegal cu 0.5 mm în proporţie de 95 %.În parte amonte a acestuia se găsește zona de liniștire și racordare cu canalulcolector. Urmează apoi partea activă unde are loc depunerea efectivă a particolelorde nisip, iar apoi, ăn partea aval este prevăzut cu două deschideri de spalăre(evacuare) a aluviunilor, şi un canal de încărcare a camerei de încărcare.Deschiderile de spălare se continuă până la râu cu un canal (canal de spalare).

Deznisipatorul (parte activ) (fig. nr. 3 și 4):- lungime(L) la interior – 14.00 m;- latime(B) la interior- 4.10 m ;- numar camere – 2 camere identice;- latime camera la interior – 2.05 m;- lungime camera – 14m- inaltime in capatul amonte(h) – 2.50 m;- inaltime in capatul amonte(H) – 2.95 m;- panta radier- 3%;

11

- grosime pereti exterior – 40 cm;- grosime perete despartitor – 25 cm;- grosime placa superioara – 20 cm;- grosime radier – aprox 50 cm;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 –Φ8/15;

Rolul deznisipatorului este acela de a reține particolele mai mari sau egale cu 0.5mm.Dimensiunile acestuia au rezultat din calcule hidrauluice care țin cont de condiția dedepunere a particolelor mai mari de 0.5 mm.Numarul de camere a fost ales din motive practice, deoarece se poate asigura ospălare mai bună a acestora, și de asemenea se permite funcționarea și alternantă acamerelor.

Fig. nr. 3. Secțiune transversală prin deznisipator

12

Canalul de încărcare:- lungime(L) la interior – 4.80 m;- latime(B) la interior- 1.50 m ;- inaltime (H) – 1.10 m;- grosime pereti exterior – 40 cm;- grosime placa superioara – 20 cm;- grosime radier – aprox 30 cm;- beton – clasa C20/25- vartos;- oțel armătură – PC 52 –Φ8/15.

Rolul canalului de încarcare este de a dirija apa de la deznisipator spre camera deincarcare. Dimensiunile acestuia au fost calculate astfel încât să poata tranzitadebitul instalat (2.15m3/s).

Camera de încărcare (fig. nr. 4) este construcţia ce împiedică pătrunderea aerului înaducţiune. Ea se prezintă sub for1ma unei cuve din beton armat, iar la partea de jos aacesteia este poziţionată conducta de aducţiune.Camera de încărcare:- lungime(L) la interior – 1.50 m;- latime(B) la interior- 1.50 m ;- inaltime (H) – 1.60 m;- grosime pereti exterior – 40 cm;- grosime placa superioara – 20 cm;- grosime radier – aprox 50 cm;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 –Φ8/15.Aceasta impiedică patrunderea aerului în aducțiune prin păstrarea unei distanțeminime între cota superioara a conductei și suprafața apei.

13

Fig. nr. 4. Secțiune transversală prin deznisipator și camera de încărcare

Galeria și canalul de spălare (fig. nr. 5.):- lungime(L)– minim 10.00 m;- numar vane spalare- 2;- dimensiune vane spalare 1.00/1.00m;- panta radier – 3%;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 –Φ8/15.

Acestea doua formează un ansamblu ce are ca rol sigurarea spălarii deznisipatorului(golirea de aluviuni).Galeria de spălare se găsește sub canalul de încarcare, în capătul aval aldeznisipatorului și comunica cu canalul de spălare prin intermediul celor două vaneplane.Canalul de spalare se continuă pana la râu având panta constantă de 3%.

14

Fig. nr. 5 Secțiune transversală prin canalul de spălare și conducta de aducțiune

Aripi de inchidere:- cotă superioară – 885,40 mdM;- cota fundare – 880,70mdMN;- grosime - 40cm;- beton – clasa C20/25- vartos;- otel armatura – PC 52 – plasa sudata 15 X 15 X Φ10;

Acestea racordează pragul deversor (frontul deversant) și deznisipatorul cu malul.Construcția lor este necesară deoarece prin racordarea cu malul dirijează debitulprin zona amenajată, evitând spălarea malurilor și subspălarea construcțiilor dinpreajmă. Înalțimea acestora a fost aleasă pentru a asigura protecție și în cazulviiturilor cu asigurarea de 1%.

c.2. Aducţiunea (fig. nr. 6) are rolul de transport al apei de la captare la centralahidroelectrică. Este constituită dintr-o conductă de oţel (S355 JR-EN-10025-2).Pozarea acesteia se face suprateran sprijinită pe suporţi de beton, nu necesită izolaretermică, şi are traseul langă drumul de exploatare de pe malul drept al râului, între

15

râu şi drum. Traseul conductei va fi deasupra curbei de inundabilitate cuprobabilitatea de producere de 1%, pe toată zona de incidenţă.

Fig. nr. 6. Aspecte privind traseul conductei de aducțiune

16

Fig. nr. 7. Aspecte privind traseul conductei de aducțiune

Conductă aducţiune:- lungime - 4984m;- 536 tronsoane de conductă- lungimi tronsoane 12m, 6m, 3m;- diametru exterior - 1118mm;- grosimea tolei – 8-12mm;- material - oţel (S355).- pozată suprateran pe suporţi din beton armat

17

Fig. nr. 8. Aducțiune – secțiuni caracteristice

c.3. Centrala hidroelectrică (fig. nr. 9) reprezintă ansamblul format din clădireacentralei, canalul de debuşare, utilaje mecanice şi echipamente electrice. În cadrulacesteia se realizează efectiv transformarea energiei potenţiale a apei în energiamecanică şi apoi în energia electrică.Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal şi unulauxiliar. Echipamentul principal cuprinde turbina, generatorul şi postul detransformare. Echipamentul auxiliar cuprinde: vane, regulatoare de viteză,regulatoare de presiune, instalaţia de ulei sub presiune etc.

18

Fig. nr. 9. Fata de centrala

Clădirea centralei este o construcţie supraterană cu rol de protejare şi susţinere aechipamentelor mecanice şi electrice. Materialele folosite la construcția clădirii suntbetonul armat, zidăria şi panourile prefabricate.La nivelul radierului centralei va exista o platformă de unde se vor manevramaterialele la introducerea acestora în centrală. Platforma va avea şi rolul defundaţie a transformatorului si celulelor de joasă tensiune.

Canalul de debusare are rolul de a înapoia apa uzinată în râu. Construcţia este de tipcuva, cu pereţi din beton armat.

Echipament mecanic şi electric.Turbinele hidraulice, tip Pelton cu ax orizontal, sunt componentele centralei undeenergia potenţială şi cinetică a apei este convertită în energie mecanică.Generatorul: transformă energia mecanică transmisă prin intermediul arborelui cătrerotor, în energie electrică.Transformatorul ridică parametrii energiei electrice de la bornele generatorului la ceicorespunzători transportului prin reţeaua electrică.

Centrală hidroelectrică:- lungime(L) - 16,50 m;- lăţime(B) - 11,50 m;

19

- adâncime maximă de fundare - 2,80 m;- acoperiş din panouri prefabricate, demontabil;- două generatoare sincron U=6,3 kV;- două turbine tip Pelton cu ax orizontal;- punct de control şi comandă al turbinelor şi generatoarelor;- fibră optică pe stâlpii între PC 20kV proiectat şi comuna Gura-Râului;- fibră optică subterană, paralel cu traseul conductei de apă, între centrală şi captare.

Cele mai importante echipamente din incinta centralei sunt turbinele şigeneratoarele, care transformă energia apei în energie mecanică şi apoi electrică.

Tabel nr. 1. Carateristici turbineTurbina Debit

m3/sPutere MW Zile uzinare Generator

1 1,05 1,6 310 19002 1,05 1,6 100 1900

Canalul de debuşare:- lungime – 10,10 m;- lăţime – 1,80 m;- înălţime - 1,50 m;- cotă debuşare - 671,00mdM

Fiecare centrală va fi prevăzută cu post de transformare propriu 04/20 kV, precum șicu ansamblul de celule electrice aferente (celula linie și celula trafo). La fiecarecentrală se va monta un sistem de masură al energiei electrice produse/consumate.Racordul cu reteaua de transport se va executa prin linie electrica aeriană (LEA 20kV) pozata de-a lungul drumului principal, iar racordul unic la SistemulElectroenergetic National (SEN) se va executa aval Baraj Gura Râului. Punctul deracord va reprezenta și punctul de delimitare a gestiunii cu operatorul de sistemzonal (transport si distributie energie electrica).

DotăriCentralele vor fi dotate cu echipament de protecţie electric si mecanic pentrupersonalul de intervenţie compus di : echipament electromecanic de protecţie deprimă urgenţă compus din: cizme electroizolante, mănusi electroizolante, covorelectroizolant, cască prevăzută cu vizieră, mască contra gazelor cu cartus polivalent,mască de mână pentru sudură, sorţ de protecţie, jambiere sudori, genunchere sudori,capison, salopete doc, costum vătuit.Echiparea centralelor contra incendiilor se va face în mod obligatoriu prin asigurareaunui pichet PSI ce va avea în dotare următoarele: stingător cu praf si CO2 tip P5,panou intervenţie PSI, ladă de nisip 0,50 mc, stingător cu spumă chimică tip C9,

20

lopeţi cu coadă, găleţi de tablă zincată, topor târnăcop tip pompier. Centrala va aveaca mobilier vestiar un dulap vestiar, un birou si două scaune. Ca scule de primădotare menţionăm: truse scule electro-mecanice, truse de prim ajutor.

c.4. Reţea electrică de medie tensiune pentru evacuarea energiei produse în SEN.În zona în care se doreşte construirea microhidrocentralei se află un PTm 20 kVracordat la reteaua electrica de distributie care alimenteaza cu energie electricaconsumatorii din zona, la o distanţă de aproximativ 5,5 km. Racordarea obiectivuluise va realiza printr-o derivatie 20kV din Ptm existent.

Reţea electrică medie tensiune pentru evacuarea energiei produse în SEN:- protecţie trafo;- instalaţie legare la pământ PT proiectat;- LEA 20kV;- LES 0,4kV;- racord LEA existentă;- celule de măsură.- două celule de racord trafo 20/0,4 kV- două transformatoare de putere ridicătoare 6,3/20kV.

1.3.Infromații despre producția care se va realizaInvestiția urmărește crearea unei capacit capacităţi de producere a energiei electricecare să valorifice potenţialul Râului Mare, între cotele 883,30mdM şi 680,00mdM.Destinaţia amenajării este exclusiv energetică.

1.4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimiceutilizate;

În etapa de realizare a construcțiilor, se vor folosi resursele și materialeleachiziționate de către beneficiarul proiectului, detaliate în documentația tehnică.

În etapa de exploatarea a investiției nu se vor utiliza materii prime. Apele captate șiturbinate se vor reda cursului râului în aval de microhidrocentrală.

1.5. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului (coordonatele Stereo70)

Din punct de vedere administrativ amenajarea hidroenergetică este amplasată însud-vestul judeţului Sibiu (fig. nr. 10), în extravilanul localității Cristian.

21

Fig. nr. 10. Încadrarea admnistratică a proiectului

Din punct de vedere geografic proiectul se află situat în bazinul hidrografic alRâului Mare. Amenajarea va valorifica potenţialul hidroenergetic al Râul Mare peun troson de 5.0 km lungime și este situată în aval de confluența Râului Mare cuRâul Dăneasa și în amonte de Stația Hidrometrică Pisc. Terenul care urmează a fiocupate de investiție sunt în administrarea ANAR și Ocolul Silvic Cintrel. Accesulîn zonă se face din DJ106J până în localitatea Gura Râului, de aici se continuă pe DJ106M urmat de drumul forestier Pisc – Pod Dăneasa – Pârâul Surdu.Coordonatele și proiecțiile STEREO ’70 ale amplasamentului sunt evidențiate înanexele nr. 1, 2 și 3, atașate prezentului studiu.

22

Fig. nr. 11. Încadrarea geografică a proiectului

Caracterizarea geografică generală bazinului râului Râul MareCa localizare geografică în cadrul marilor unități de relief, bazinul hidrografic alRâului Mare se desfășoară la contactul Carpaților Meridionali cu DepresiuneaTransilvaniei în sectorul de sud-vest al acesteia. Bazinul Râului Mare (alături de RâulMic) reprezintă partea montană (21%) din suprafața bazinului râului Cibin. RâulMare este considerat originea sistemului hidrografic al Cibinului.Râul Mare este situat din punct de vedere geografic în Munții Cindrelului, munțicare acoperă 9873 ha la sud-vest de Valea Frumoasei, cuntinuată apoi spre vest deValea Sebeșului, iar la sud-est de Valea Sadului. Numai spre nord- est culmilemuntelui scad în depresiunile colinare ale Sibiului, Săliștei și Aplodului.Râul Mare are o scurgere bogată, bazinului său hidrografic are o scurgere asimetrică,iar panta cursului propriu-zis este mare. Izvorăște din lacul glacial Iezerul Mare(suprafață 34,10 m2 și adâncime de 13.3 m) situat la o altitudine de 1920 m și are osuprafață de 95 km2 și o lungime de 20 km. Principalii săi aflueniți îi primește de peversantul drept: Măciuca (6 km) și Degneza (6 km). Toți afluenții permanenți suntcaracterizați de pante accentuate, fapt care îi conferă Râului Mare un potențialhidroenergetic ridicat.

23

1.6. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe duratadiferitelor etape de implementare a proiectului;

Etapele de realizare a microhidrocentralei sunt:- Etapa de construcție și montaj- Etapa de exploatarea (funcționare)- Etapa de dezafectare

Etapa de construcție și montajÎn etapa de construcție se vor realiza elementele proiectului descrise la capitolultehnic. Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, pentru care se va întocmi ungraphic detaliat de derulare a execuţiei lucrărilor. Graficul de execuţie al lucrărilorprevede suprapunerea anumitor faze de execuţie, în scopul optimizării termenelorde punere în funcţie a investiţiei. Etapele de execuţie a lucrărilor vor fi:

- Realizarea organizării de șantier- Construirea prizei/captării- Constuirea pilonilor și fixarea aducțiunii- Construirea centralei.

Modificările fizice ce au loc în faza de execuție se referă la modificările produse deexcavațiile/săpăturile executate pentru fundațiile pilonilor pentru pozarea însuprateran a aducțiunii, pentru fundația centralei și prin care se va interveni înstructura naturală a solului, în calitatea acestuia. Acest impact este inevitabilavându-se în vedere specificul activității de construcție a unui asemenea obiectiv.

În anexele nr. 4 și 5 atașate prezentului studiului sunt indicate cantitățile de lucrăricare se vor realiza pentru investiția microhidrocentrală pe Râul Mare.

Modificările ce se vor produce asupra solului sunt:- Modificarea proceselor pedogenetice – prin întreruperea ciclurilor de viață ale

vegetației, microfaune și mezofaunei;- Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului – textura, starea de afânare

(tasare) coeziunea, frecarea internă;- Modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice.

Toate excavațiile/săpăturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile șiforma exactă a obiectivelor, fiind astfel afectat un volul strict necesar de sol/subsol.

Organizarea de șantier va ocupa temporar o suprafață de 2000 m2 și va fiîmprejmuită cu stâlpi metalizi și panouri de plasă de sârmă cu înălțimea de 2,05m.Organizarea de șantier va fi situată pe un teren pus la dispoziția investitorului decătre primăria Cristian, în aval de barajul Gura Râului.

24

Captarea va fi construită pentru a bara cursul pârâului și a face posibilă deviereacantității de apă care va fi utlizată pentru producerea energiei electrice. Elementelecaptării sunt construcții realizate din beton armat și grătare metalice ce va ocupa 400m2 (270 m2 în albia râului și 130 m2 pe malul drept). În urma intervențiilor se va creao acumulare de apă în amonte de captare situată în albia minboră și majoră apârului.

Aducțiunea va fi pozată suprateran pe suporți de beton și amplastă pe malul dreptal pârului pe lângă drumul de exloatare și va ocupa o suprafață de 6389 m2.

Centrala va fi situată pe maul drept al pârului și va ocupa o suprafață de 1035 m2.

Racordul obiectivului la rețeaua electrică se va realiza printr-o derivație de 20kV dinPtm existent. Rețeaua electrică va fi pozată aerian de-a lungul drumului principal,iar racordul unic la Sistemul Electroenergetic Național (SEN) se va executa aval deBarajul Gura Râului.

După realizarea obiectivelor se va realiza refacerea ecologică a suprafețelor de terenocupate temporar în cadrul organizării de șantier și redarea acestora folosinței dezonă verde.

Etapa de exploatarea (funcționare)

Pintre principalele influențe ale captărilor asupra cursurilor de apă se enumerămodificările:

- Condițiilor hidromofologice (modificare regimului hidrologic, modificareatransportului de sedimente, a regimului de scurgere în aval, modificareazonelor de refugiu etc.)

- Condițiilor fizico-chimice (modificarea regimului termic al apei, modificareachimismului apei și a regimului hidrochimic);

- A străii biologice a râului (întreruperea conectivității longitudinale a râului,impiedicarea migrației biotei, în deosebi a migrației peștilor, în anumite fazeale ciclului lor de viață, întreruperea ciclurilor naturale etc.) – fiind principalulimpact ecologic care contribuie la declinul sau chiar dispariția unor specii depești migratori

Astfel în perioada de exploatare a microhidrocentralei se vor produce o serie deschimbări la nivelul ecosistemului:

- schimbări ale curgerii naturale a râului prin apariția prizei, adică lărgirearâului și creșterea adâncimii râului în dreptul pragului. Viteza de curgere aapei în regim amenajat nu se modifică față de regimul natural, la aceeașivaloare a debitului, deci prezența uvrajului microhidrocentralei în albia râului

25

nu induce modificăi a regimului de curgere care să afecteze stabilitateapatului albiei și versanților.

- Zgomotul produs de centrală este situat în jurul a 30 – 50 dB. Astfel laexecuția lucrărilor se va ține cont de proiectarea măsurilor de izolare fonică laclădiri tehnico-administrative.

Este obligatorie asigurarea debitului de servitute a cursului de apă și restituțiaintegrală a apei fără modificarea calității ei din secțiunea de prelevare, fapt precizatși în documentația de gospodărire a apelor.Captarea va fi echipată corespunzător pentru măsurarea debitelor de apă uzinate.Apele evacuate se vor măsura prin debitele de la turbine și prin automatizareamicrohidrocentralei.

Etapa de dezafectareMicrohidrocentrala are un termen de funcționalitate nelimitat, dar în cazul în care seva intrevedea nevoia dezafectării lucrărilor, se va alege o soluție cu impact minimasupra mediului. Cea mai recomandată soluție din perspectivă este extragereamaterialelor și echipamentelor potențial periculoase pentru mediu și refacerea zoneiafectate.

1.7. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Investiţia prevăzută se încadrează în contextul folosirii corecte şi raţionale aresurselor naturale regenerabile disponibile, forța apei, cu ajutorul căreia se vaobține energie.Investiţia urmăreşte crearea unei capacităţi de producere a energiei electrice care săvalorifice potenţialul Râului Mare, între cotele 883,30mdM şi 680,00mdM. Pe aceastăsecțiune, în timpul funcționării microhidrocentralei debitul pârului va fi modificat,păstrându-se debitul de servitutie 0,450 m3/s.

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Singura sursă naturală care va fi exploatată și este situată la limita siturilor Natura2000 (SPA Frumoasa și SCI Frumoasa) va fi apă, necesară atât în faza de construcție,pentru prepararea materialelor de construcție, cât și în faza de execuție, fiindnecesară la funcționarea centralei.

26

1.9. Emisii şi deşeuri generate de proiect

Pentru identificarea eventualelor impacturi produse asupra mediului s-a făcut uninventar a surselor de emisie din cadrul lucrărilor (tabel nr. 2), astfel s-au centralizatprincipalele activități desfășurate în cadrul perimetrului de exploatare, în perioadade construcție.

Tabel nr. 2. Emisii şi deşeuri generate de proiectTipul lucrării Efecte/emisii potențiale Riscuri asociate Receptor ImpactTransportmateriale

- Emisii gaze deeșapament, pulberi

- Emisii zgomote,vibrații

- Afectare infrastructurăexistentă

- Pierderi produsepetroliere, uleiuri

- Afectarea calitățiiaerului atmosferic

- Depuneri de pulberipe sol și aparatulfoliar al plantelor

- Deteriorare drum deexploatare forestier

- Disturbarea faunei

- Apa Râul Mare- Aer atmosferic- Angajați- Sol- Floră, faună

Reversibil

Manipularemateriale

- Emisii pulberi- Emisii zgomote,

vibrații

- Distrubarea faunei- Distrubarea

ambientului- Afectarea calității

aerului atmosferic- Depuneri pe sol

- Floră, faună- Angajați- Aer atmosferic- Sol

Reversibil

Organizaredepozitemateriale

- ocupare suprafețeteren vegetal

- spălăripoluanți/scurgeri

- emisii pulberiantrenate de vânt

- afectarea învelișuluide sol vegetal

- infiltrații în sol-subsol

- transport în cursulde suprafață a apei

- afectarea calitățiiaerului atmosferic

- Distrubarea faunei

- sol-subsol- apa Râului Mare- Aer atmosferic- Fauna

Reversibil

Lucrări dedecopertare solvegetal – undeeste cazul

- Indepărtarea orizontvegetal de sol

- Schimbareatemporară/permanentă afolosinței terenului

- Emisii de puberi, gazede eșapament

- Emisii de zgomote,vibrații

- Afectarea învelișuluide sol vegetal

- Deversări produsepetroliere/uleiuri

- Spălări de poluanți- Afectarea calității

aerului- Distrubarea faunei

- Sol/subsol- Apa Râului

Mare- Angajați- Aer atmosferic- Flora. fauna

Reversibil/iraversibil

Lucrări deexcavare

- Deranjare orizonturide sol

- Emisii de pulberi, gazede eșapament

- Depuneri pulberi pesol

- Deversări produsepetroliere/uleiuri

- Sol- Aer atmosferic- Flora, fauna

Reversibil/ireversibil

27

- Emisii de zgomote,vibrații

- Afectarea calitățiiaerului atmosferic

- Distrubarea fauneiIntervențiiasupra albieipârâului RâulMare

- Devieri de debit- Emisii pulberi, gaze de

eșapament- Emisii de zgomote,

virbații

- Afectarea albiei- Creșterea trubidității

apei- Deversări de

produsepetroliere/uleiuri

- Distrubareaihtiofaunei în aval

- Apa RâuluiMare

- Ihtiofauna- Vegerație

hidrofilă/deluncă

Reversibil/Ireversibil

Organizaredepozit de soldecopertat/excavat

- Ocupare temporarăsuprafețe teren

- Spălăripoluanți/scurgeri

- Emisii pulberiantrenate de vânt

- Afectarea învelișuluide sol vegetal

- Transport particuleminerale în cursulde suprafață

- Afectarea calitățiiaerului atmosferic

- Distrubarea faunei

- Sol/Subsol- Apa Râului

Mare- Aer atmosferic- Faună/floră

Reversibil

Oragnizaredepozitedeșeuri

- Ocupare temporarăsurafețe teren vegetal

- Spălăripoluanți/scurgeri

- Emisii pulberiantrenate de vânt

- Deversări, depozitărinecorespunzătoare

- Afectarea învelișuluide sol vegetal

- Transport particuleminerale în cursulde suprafață

- Afectarea calitățiiaerului atmosferic

- Distrubarea faunei

- Sol/subsoapaRâului Mare

- Aer atmosferic- Fauna

Reversibil

Lucrări deecologizare azonei(asigurareacondițiilorpentrurevegetalizareanaturală aternurilorafectate)

- Emisii de pulberi, gazede eșapament

- Emisii de zgomote,vibrații

- Deversări produsepetroliere/uleiuri

- Distrubarea faunei

- Sol/Subsol- Vegetația- Fauna- Apa Râului

Mare

Reversibil

Emisii în aer

Emisiile în atmosferă sunt generate în acest caz numai în faza de construcție aobiectivelor specifice investiției și sunt nule în faza de funcționare a acesteia. În fazade funcționare, investiția va realiza, prin specificul ei o reducere a emisiei potențialede poluanți generați prin arderea combustibililor fosili (gaz, metan, cărbune,motorină), în instalații de ardere generatoare de energie electrică (termocentrale).

28

Emisiile atmosferice de poluanți (pulberi, CO SO2, NOx etc.) generate de surselenedirijate și aleatorii (lucrări de excavații, manipularea materialelor de construcțiipulverulente) sau mobile (utilaje de construcție și transport) în perioada de execuțiesau de sursele staționare și traficul rutier în perioada de exploatare, vor fi limitateprin impunerea măsurilor de protecție.Comparând cu emisiile de noxe ale unei centrale pe carbune (tabel nr. 3) proiectulpropus care foloseste energia hidraulica pentru a producere a 11,3 GWh/an, permitereducerea volumului emisiilor de noxe in atmosfera dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 3. Cantități emisie noxeFum și praf 115 667 toneOxizi azot 99 229 tone

Bioxid de sulf 170 455 toneDioxid de

carbon6 8879 069 tone

În perioada de execuție vor fi luate măsurile necesare pentru limitarea emisiilor depoluanți în aerul atmosferic:

- Umectarea suprafețelor supuse lucrărilor de terasamente în perioadelesecetoase;

- Evitarea antrenării în atmosferă a materialelor de construcției și deșeurilorplurivalente, prin protejarea în timpul transportului și la depozitare;

- Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport;- Utilizarea în execuție a utilajelor și mijlocelor de transport cu emisii reduse de

poluanți atmosferici; respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.

Pentru perioada de exploatarea, emisiile de poluanți în aerul atmosferic vor fi nuleavând în vedere profilul de activitate al obiectivului – producere de energie electricăprin forța apei.

Emisii în apăÎn perioada de construcție, principalele surse de poluare a apei râului, dar și a apeisubterane, pot fi clasificate în:

- Surse punctiforme – evacuările de ape menajare de la organizarea de șantier șipunctele de lucru;

- Surse difuze – depozitele intermediare de materiale de construcții, care pot fispălate de apele pluviale, precum și spălările de utilaje/mijloace de transportîn cadrul șantierului.

29

Măsuri pentru protecția factorului de mediu„ apă”Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fosevidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat, iarnormele europene interzic construcția acestora.Materiale de construcții în vrac vor fi depozitate în spații închise sau acoperite,pentru a evita poluarea solului, subsolului și a apelor subterane, în situația în care arfi spălate de apele pluviale.Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu înspații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri specialamenajate.

În faza de exploatare în procesul tehnologic de producție a energiei electrice princonversia potențialului dinamic al apei nu intervin procesări auxiliare ce ar utilizasubstanțe poluante.Puținele componente ale microhidrocentralei care utilizează derivații petroliere nuau și nu pot avea prin construcție, în regim normal, contact direct cu fluxul de apă(în conformitate cu HG 351/2005).În regimurile de revizii, reparații programate sau accidentale, lucrările se vor efectuade către și sub supravegherea personalului instruit în vederea evitării incidentelor curezultant poluant.Trebuie să menționăm că centrala nu are depozit local de lubrifianți, cantitatea micăutilizată neimpunând acest lucru. Amabalajele acestor produce, după utilizare vor ficolectate centralizat.

Emisii în solÎn faza de execuție, principalele surse posibile de poluare pot fi:

- Excavațiile realizate pentru executarea lucrărilor de construcție;- Depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcție;- Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;- Scurgerile accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecțiuni ale

autovehiculelor ce tranzitează șantierul;Prin excavațiile/săpăturile executate se va interveni în structura naturală a solului șicalitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avându-se în vedere specificulactivității de construcție.Modificările constau:

- Modificarea proceselor pedogentice prin întreruperea ciclurilor de viață alevegetaței, microfaunei și mezofaunei;

- Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului: textura, starea deafânare, coeziunea, frecare internă;

- Modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice.

30

Toate excavațiile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile și forma exactă aobiectivelor pentru care va fi necesară excavarea, fiind astfel afectat un volum minimse sol/subsol.Impactul asupra solului și subsolului va fi seminificativ diminuat prin măsurileadoptate pentru reconstituirea ecologică a terenului.

Măsuri pentru protecția factorului de mediu „sol”- Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se

asigure protecție pentu sol și subsol;- Evacuarea ritmică a deșeurilor de pe amplasament;- Evacuarea controlată a apelor uzate menajre;- Depozitarea materialelor de construcție se va realiza în spații special

amenajate;- Materialele rezultate din excavările pentru realizarea captării, a centralei și a

pilonilor de aducțiune vor fi încărcate în mijloace de transport și depozitate învederea încărcării ulterioare sau a păstrării parțiale pentru realizareaumpluturii după terminarea lucrărilor de fundare;

- Culegerea pe materiale absorbante (batiste, cârpe, bariere) a substanțelor cucaracter poluant scurse accidental și depozitarea în locuri speciale pentru a fitratate ca deșeuri cu conținut periculos;

- Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotatecu mijloace de protecție împortiva împrăștierii încărcăturii pe traseele decirculație

- Constructorul va deţine şi utiliza rezervoare/recipienţi etanşi pentrudepozitarea temporară a materialelor şi substanţelor periculoase

DeșeuriAtât în faza de execuție, cât și în faza de exploatarea, depozitarea deșeurilor generatese va face în mod controlat,, pe categorii de deșeuri, cu respectarea normelor șilegislației naționale referitoate la gestionarea deșeurilor.Depozitarea temporară a deșeurilor menajere și cele asimilate cu tipul stradal se vaface în europubele, pentru evitarea poluării solului și pânzei freatice.Deşeurile reciclabile rezultate în perioada de execuţie se vor valorifica prin unităţispecializate și autorizate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita peplatforma de depozitare a localităţii.

31

1.10. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţiaproiectului

Conform certificatului de urbanism terenul unde urmează a se amplasamicrohidrocentala este situat în extravilanul localității Cristian; proprietar: ComunaCristian cu drept de folosință conform contractului de asociere în participațiune nr.2918/2011 și act adițional nr. 1/2011 în favorea SC CDI CLEAN ENERGY SRL;Terenul pe care urmează a fi amplasate componentele proiectului au categoria defolosință: cursuri de apă și teren în circuitul silvic – pădure, fiind în administrareaANAR și Ocolului Silvic Cindrel;

Situaţia ocupărilor definitive de teren

Priză de captare:-S = 270 m2 - in albia raului (teren in administrarea ANAR);-S = 130 m2 - mal drept (teren in administrarea OS);

Aducţiune:-S = 6389 m2 - mal drept pe lângă drumul de exploatare (teren in administrarea OS);

Centrală:-S = 1035 m2 - mal drept (teren in administrarea OS si ANAR);

Reţea electrică:-S = 100 m2 – teren necesari pentru montarea stâlpilor (teren in administrarea

comunei Cristian și Gura Râului).

Suprafaţa totală necesară realizării microhidrocentralei: 7.554 m2.

Pentru realizarea lucrărilor microhidrocentralei se va utiliza drumul forestier dejaexistent. Obligația titularului de proiect este aceea de a aduce drumul de acces laparametrii inițiali și respectiv de a întreține aceste drumuri pe parcursul lucrărilor deconstrucție.În vederea compensării suprafeţelor defrişate (7554 m2), va fi împădurită o suprafațăde teren (pășune) de 22.662 m2 la Păltiniș, în zona Vălari.

1.11. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şieşalonarea perioadei de implementare a proiectului etc.

Durata aproximativă a etapei de construcție a fost estimată la aproximativ 8 luni.

32

Tabel nr. 4. Durata de realizare și etapele principale ale investiției; graficul derealizare al investiției

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121.1. Obținerea terenului1.2 Amenajarea terenului1.3 Amenajări pentru protecția

mediului și aducerea lastarea inițială2.1 Utilități

3.1 Studii de teren3.2 Obținere avize, acorduri,

autorizații3.3 Proiectare și inginerie3.4 Organizarea procedurilor de

achiziție3.5 Consultanță3.6 Asistență tehnică

4.1.1 Captare4.1.2 Aducțiune4.1.3 Centrala hidroelectrică4.1.4 Rețea electrică

4.2.1 Montaj turbină și generator4.2.2 Montaj transformator

4.3.1 Turbină și generator4.3.2 Transformator

4.4. Utilaje fără montaj șiechipamente de transport

4.5 Dotări

4.6. Active necorporale

5.1.1 Lucrări de construcții șiinstalații aferente organizăriide șantier

5.1.2 Cheltuiel conexe organizăriide șantier

5.2 Comisioane, cote, taxe,costul creditului

5.3 Cheltuile diverse șineprevăzute

6.1 Pregătirea personalului deexploatare6.2 Probe tehnologice și teste

33

1.12. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Proiectul de investiții se referă la execuţia unei amenajări hidrotehnice de micăputere pe Râul Mare, destinaţia fiind valorificarea potenţialului hidroenergetic, curespectarea normelor în vigoare.

Impelementarea proiectului va genera următoarel activități:- Activități de transport echipamente și materiale de lucru (în faza de

construcție);- Activități de construcție-montaj (în faza de construcție);- Activități de colectare și transport a deșeurilor în vederea eliminării acestora

(în faza de construcție);- Activități de monitorizare a impactului poriectului asupra speciilor de interes

comunitar (în faza de construcției și de operare);- Activități de mentenanță (în faza de operare).

1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce potgenera impact cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare şicare poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Informații despre proiecte care se desfășoară sau sunt planificate în zona actualuluiproiect au fost obținute de la investitor și de pe pagina web a APM Sibiu.Conform acestora în zona proiectului este planificat proiectul „Modernizareadrumurilor forestiere„ beneficiar comuna Cristian;

34

CAPITOLUL II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DEINTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar dinzona amplasamentului vizat de implementarea proiectului

2.1.1. Situl de importanță comunitară ROSCI0085 FrumoasaSitul de importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa cuprinde în suprafața sa de137.359 ha trei masive montane (Cindrel, Lotru și Șureanu) ce fac parte din grupaMunților Parâng. Aceste entități muntoase sunt despărțite de râurile Sadu, Frumoasași Sebeș. Forma întregului relief este rotunjită ca urmare a sclupturii într-o alcătuiregeologică uniformă din șisturi cristaline. Situl prezintă un relief glaciar bine păstrat,Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu fiind cele mai reprezentative circuriglaciare din zonă.Din punct de vedere administrativ suprafața sitului ROSCI0085 Frumoase se întindepe teritoriu județelor Sibiu (60%), Alba (19%), Vâlcea (19%) și Hunedoara (2%).În prezent Situl de importanță Comunitară ROSCI0085 Frumoasa este administratde către Consiliul Județean Alba în baza unui contract încheiat cu MinisterulMediului și Pădurilor pe o durată de 10 ani.Această arie protejată a fost desemnată în vederea conservării a 16 tipuri de habitatede interes comunitar (dintre care 5 prioritare) ce acoperă aproximativ 80% dinsuprafaţa totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine,jnepenişurile şi păşunile alpine şi subalpine, precum și pentru protejarea a 26 despecii de faună și floră de interes conservativ la nivel european.

În tabelul nr. 5 și 6 sunt prezentate tipurile de habitate și speciile de interesconservativ pentru care a fost desemnat situl ROSCI0085 Frumoasa, în conformitatecu Formularul Standard Natura 2000 (cf. Ordinului MMP nr. 2387/2011)

Tabel nr. 5. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fostdesemnat situl ROSCI0085 FrumoasaCod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel.Conserv. Global

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa șiFraxinus excelsior (Alno-Pandion,Alnion incanae, Salicion albae)

0,2 A B B B

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substratsilicios;

0,1 B C B B

4060 Tufărişuri alpine şi boreale; 2 A C A A

4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şiRhododendron myrtifolium;

5 B C B B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix 1 A A A A

35

6230* Pajişti montane de Nardus bogate înspecii pe substraturi silicioase

0.01 B B B B

6520 Fâneţe montane 5 B C B B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 A B B B

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

15 A B B B

9410 Păduri acidofile de Picea abies dinregiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

40 A B B B

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,turboase sau argiloase (Molinioncaeruleae)

0,01 B C B B

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţiechasmofitică pe roci silicioase

0,001 B B B B

40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice

0.001 C C B B

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,5 C C B B

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înaltehigrofile de la nivelul câmpiilor, până lacel montan și alpin

1 B C B B

7110* Turbării active 1 B C B B

Tabel nr. 6. Lista speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situlROSCI0085 Frumoasa

Cod Specie Rezidentă

Reproducere

Iernat Pasaj Sit.Pop.

Conserv. Izolare Global

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1361 Lynx lynx P P C B C B1354 Ursus arctos C C C B C B1352 Canis lupus P B B C B1355 Lutra lutra P C B C BSpecii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1193 Bombina variegata C C A C A1166 Triturus Cristatus R C B C BSpecii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1163 Cottus gobio P C B C B1138 Barbus meridionalis P C B C B4123 Eudontomyzon

danfordiP C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1060 Lycaena dispar P C B C B4039 Nymphalis vaualbum P?1088 Cerambyx cerdo P C B C B

36

1087 Rosalia alpina R C B C B1085 Buprestis splendens V B B A B4024 Pseudogaurotina

excellensP?

1078 Callimorphaquadripunctaria

R B C B B

1065 Euphydryas aurinia P B B C B4046 Cordulegaster heros P B B A B1037 Ophiogompus cecilia P A A C A4054 Pholidoptera

transsylvanicaP C B A B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE4070 Campanula serrata RC C B C B4116 Tozzia carpathica R B B C B1381 Dicranum viride R B B C B1393 Drepanocladus

vernicosusR C B C B

1389 Meesia longiseta R A B C B1386 Buxbaumia viridis V C B C B

2.1.2. Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0043 FrumoasaAria Specială de Protecție Avifaunistă ROSPA0043 Frumoasa este inclusă întotalitate în Situl de Importanță Comunitară ROSCI0085 Frumoasa. Suprafața situluiROSPA0043 Frumoasa este de 130.980 ha, fiind situat pe teritorului administrativ aljudețelor Sibiu (62%), Vâlcea (20%) și Alba (18%). Acest sit este administrat, deasemenea, de către Consiliul Județean Alba.Aria Specială de Protecție Avifaunistică a fost desemnată în vederea conservării a 11specii de păsăr de interes comunitar.

În tabelul nr. 7 sunt prezentate speciile de păsări de interes conservativ pentru care afost desemnată Aria Specială de Protecție Avifaunistică Frumoasa, conformFormularului Standard Natura 2000 (cf. H.G. 1284/2007 cu modificările șicompletările ulterioare prin H.G. 971/2011).

Tabel nr. 7. Lista speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fostdesemnat situl ROSPA0043 Frumoasa

CodN2000

Denumirespecie

Populațierezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit.Pop.

Conserv. Izolare Global

A241 Picoidestridactylus

250-300 p C B C B

37

A104 Bonasa bonasia 500-600 P B B C BA217 Glaucidium

passerinum80-100 p B B C B

A223 Aegoliusfunereus

300-350 p B B C B

A220 Strix uralensis 70-80 p C B C BA224 Caprimulgus

europaeus50-60 p C B C B

A236 Dryocopusmartius

300-400 p C B C B

A239 Dendrocoposleucotos

150-230 p C B C B

A320 Ficedula parva 1200-2000 p

C B C BA321 Ficedula

albicollis7000-12000 p

C B C B

A108Tetrao

Tetrao urogalus 300-500i

B B C B

În cadrul figurii nr. 12 este prezentată relația amplasamentului obiectivului de investiții cuAria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa și Situl de ImportanțăComunitară ROSCI0045 Frumoasa.

Fig. nr.12. Relația proiectului cu siturile Natura 2000

38

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediatavecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturaleprotejate de interes comunitar

În tabelele nr. 8, 9 și 10 sunt prezentate specii și habitate de interes comunitar(menționate în formularele standard ale celor 2 situri Natura 2000) identificate pesuprafața și în imediata vecinătate a proiectului, în baza observațiilor din teren și aconsultării literaturii științifice de specialitate.

Tabel nr. 8. Speciile de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasaidentificate pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectuluiNr.crt.

Denumireaștiințifică aspeciei

Prezentăspeciei înperimetrulMHC

Prezentăspeciei învecinătateaMHC

Argumentare (pentru detaliiasupra speciilor din perimetrulamplasamentului a se vedesubcapitolul 2.2.2 și 2.2.3.

1. Canis lupus P P Cursul de apă favorizeazăprezența speciei

2. Ursus arctos PP PP Cursul de apă favorizeazăprezența speciei.

3. Lutra lutra P A Habitat caracteristic prezent.4 Lynx lynx PP PP Habitat caracteristic prezent în

vecinătatea proiectului.5 Bombina

variegataP P Habitat optim prezent.

6 Triturus cristatus A A Lipsă habitat caracteristic (apestagnante mari și adânci, cuvegetație palustră, pajiști umede).

7 Barbusmeridionalis

A A Specia nu a fost identificată.

8 Cotus gobio P A Ecosistem lotic corespunzătorcerințelor speciei. Specieidentificată pe o porțiune de 2-2,5km amonte de stația hidrometricăPisc.

9 Eudontomyzondanfordi

A A Specia nu a fost identificată

10 Buprestissplendens

A A Lipsă habitat caracteristic (păduride pin, larice)

11 Cerambyx cerdo A A Lipsă habitat caracteristic (păduribătrâne de stejar sau gorun)

12 Rosalia alpina A A Lipsă habitat caracteristic (păduribătrâne da fag, cu arbori bătrâni,izolați în luminișuri sau la

39

marginea pădurii, mai ales ceiparțial atacați și de alță dăunători)

13 Callimorphaquadripunctaria

PP PP Habitat caracteristic prezent

14 Cordulegasterheros

P P Habitat caracteristic prezent

15 Ophiogomphuscecilia

P A Habitat caracteristic prezent

16 Euphydryasaurinia

A A Lipsă habitat caracteristic (locuriumede sau uscate, înflorite sauierboase; luminişuri sau marginide păduri de foioase sau deconifere, pe substrat calcaros sauacid).

17 Lycaena dispar A A Lipsă habitat caracteristic (păduride stejar înmlaştinite sau umede,bogate în Polygonum bistorta, bazatrofică larvară a specie).

18 Nymphalisvaualbum

A A Lipsă habitat caracteristic (înliziere de pădure din regiuneacolinară, plantații extensive cupomi fructiferi și tufărișuri).

19 Campanulaserrata

A PP Lipsă habitat caracteristic (etajulfagului până în cel alpin, în pajiștiși tufărișuri).

20 Tozziacarpathica

A A Lipsă habitat caracteristic(habitatele de interes comunitar6430 și 6230*).

21 Buxbaumiaviridis

A A Lipsă habitat caracteristic (pădurimontane, dezvoltându-se pelemne putrede, rar pe solurihumoase).

22 Dicranum viride A A Lipsă habitat caracteristic (păduride foioase, pe lemn putred, labaza trunchiurilor de copaci, rarpe roci silicioase).

23 Drepanocladus(Hamatocaulis)vernicosus

A A Lipsă habitat caracteristic (înzonele umede, mlaştini cu rogoz,la marginea unor mlaștini cuturbă, izvoare).

24 Meesia longiseta A A Lipsă habitat caracteristic(mlaștina de turbă, printre speciide Shagnum, Drepanocladus șiHamatocaulis).

Legendă: P – prezentă; PP - potențial prezentă; A - absentă A.

40

Tabel nr. 9. Habitate de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasaidentificate pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului

Nr.crt.

Denumirea științifică a speciei Pondere dinsuprafaţa totală aSCI „Frumoasa”

Prezentă speciei înperimetrul șivecinătatea MHC

1. 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae)

0,2 A

2. 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 0,1 A3. 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale 2 A4 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi

Rhododendron myrtifolium5 A

5 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix 1 A6 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în

specii pe substraturi silicioase0.01 A

7 6520 - Fâneţe montane 5 A8 9110- Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 P9 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 15 P10 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din

regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)40 P

11 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,01 A

12 8220 – Versanţi stâncoşi cu vegetaţiechasmofitică pe roci silicioase

0,001 A

13 40A0* - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice

0.001 A

14 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,5 P15 6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la celmontan și alpin

1 A

16 7110* - Turbării active 1 A

Tabelul nr. 10. Speciile de păsări de interes conservativ din cadrul situluiROSPA0043 Frumoasa identificate pe suprafața și în imediata vecinătate aproiectuluiNr.crt.

Denumireaștiințifică a speciei

Prezentăspeciei înperimetrulMHC

Prezentăspeciei învecinătateaMHC

Argumentare (pentru detalii asupraspeciilor din perimterulamplasamentului a se vedesubcapitolul 2.2.4.

1 Picoidestridactylus

A A Lipsă habitat caracteristic (specieexclusiv numai în pădurile maturede conifere sau mai rar în pădurilede amestec dominate de conifere).

41

2 Bonasa bonasia A A Lipsă habitat caracteristic (păduri deconifere mature, nederanjate,preferând pădurile închise cu moliziși larici înalte, cu arini și mesteacănpe marginile poienelor).

3 Glaucidiumpasserinum

A A Lipsă habitat caracteristic (pădurilede conifere și mixte din zonamuntoasă).

4 Aegolius funereus A A Lipsă habitat caracteristic (pădurilede conifere).

5 Strix uralensis PP PP Habitat optim prezent în vecinătate(pădurile de foioase, cu precăderecele de fag sau cele mixte).

6 Caprimulguseuropaeus

A A Lipsă habitat caracteristic (păduriluminoase cu rariști, tufărișuri șicâmpii cu arbori izolați).

7 Dryocopusmartius

A A Lipsă habitat caracteristic (pădurilormasive și bâtrâne de fagacee șiconifere, unde sunt prezenți arboriînalți și scorburoși).

8 Dendrocoposleucotos

A PP Lipsă habitat caracteristic peamplasament. Habitat optimprezent în vecinătatea proiectului(pădurile de foioase, cu precăderecele de fag sau cele mixte).

9 Ficedula parva P P Habitat caracteristic prezent.10 Ficedula albicollis P P Habitat caracteristic prezent.11 Tetrao urogalus A A Lipsă habitat caracteristic (pădurile

de conifere mature care au încompoziție și alte esențe, păduri demolid și brad, amestecate cumesteacăn și larice, etc.).

2.2.1. Date despre habitatele de interes comunitar din cadrul situluiROSCI0085 Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate aamplasamentului vizat de implementarea proiectului

Amplasamentul investiției este situat într-o zonă intramontană, vegetația și faunafiind specifice zonelor forestiere.

42

Conform datelor disponibile (formular stadnard Natura 2000, date ocol silvic, datecolectate în teren în perioada februarie – mai 2013) în zona amplasamentului șivecinătatea acestuia se găsesc următoarele habitate de interes comunitar:

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

Piceetea); 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumCaracterizarea habitatului: păduri de fag dezvoltate pe versanți mediu-puternicînclinați cu expoziții diferite, clumi. Stratul arborilor este constituit exclusiv din fag(Fagus sylvatica ssp.sylvatica la altitudini mari și ssp moesiaca la altitudni mici) sau cupuțin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudinimari și gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurător (Populustremula) și ulm (Ulmus glabra) la altitudini mici.Asociația vegetală caracteristică este Festuco drymeiae – Fagetum.Valoarea conservativă a habitatului este redusă.Specii indicatoare pentru acest tip de habitat sunt: Fagus sylvatica ssp.sylvatica și sspmoesiaca.Distribuția habitatului: răspândire largă, în toți Carpații românești, cu frecvențămare în Carpații Meridionali și Occidentali, în regiunea de munte și, în parte, pedealurile înalte, în etajul nemoral. Habitatul este caracteristic altitudinii de 500 – 1200m. Preferă zonele cu temperaturi situate între 8 – 4,5oC și precipitații abundente –700- 1100 mm. Prezent pe soluri de tip districambosol, luvisol, slab-semischeletice,mediu profunde, moderat acide, mezobazice, reavăne.Relevanța sitului pentru habitat: în cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasa habitatulocupă aproximativ 10%.

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)Caracterizarea habitatului: păduri dacice de fag dezvoltate pe versanți cu înclinărimici și medii, expoziții diferite, platouri. Fitocenozele acestui habitat sunt edificatede specii europene nemorale și balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.Stratul arborilor este compus din fag (Fagus sylvatica ssp moesiaca, ssp.sylvatica),exclusiv sau cu carpen (Carpinus betulus), mai rar gorun (Quercus petraea), cer(Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorb de câmp (Sorbus torminalis), paltin demunte (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre) etc.Valoarea conservativă a habitatului este redusă.Asociația vegetală caracteristică este Carpino-Fagetum

43

Specii indicatoare: Fagus sylvatica ssp moesiaca, ssp.sylvatica, Caprinus betulus.Distribuția habitatului: se întâlnește pe toate dealurile peri- și intercapatice și înpartea inferioară a etajului nemoral, al Capraților. Altitudinea caracteristică sesituează între 300 – 800 m. Habitatul preferă clima cu temperaturi situate între 9 –60C și precipitații abundente – 600 – 750 mm.Relevanța sitului pentru habitat: în cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasa habitatulocupă aproximativ 15%.

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)Caracterizarea habitatului: păduri montane acidofile de Picea abies dezvoltate peversanți cu diverse expoziții. Stratul arborilor este alcătuit din molid (Picea abies) sauîn amestec brad (Abies alba) și fag (Fagus sylvatica).Asociația vegetală caracteristică este Soldanello majori-Piceetum.Valoarea conservativă a habitatului este mare.Specii indicatoare: Picea abies.Distribuția habitatului: are răspândire largă, în toți Carpații românești. Altitudineacaracteristică se situează între 1000 - 1850 m. Habitatul preferă clima cu temperaturisituate între 1,5 – 50C și precipitații abundente – 900 - 1400 mm.Relevanța sitului pentru habitat: în cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasa habitatulocupă aproximativ 40%, fiind foarte bine reprezentat.

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-FagetumCaracterizarea habitatului: păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinusbetulus) care preferă la altitudini de sub 700 m versanții umbriți și văile, uneoriversanții însoriți cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanți cu diferiteînclinări și expoziții, culmi, platouri.Stratul arborilor este compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca și ssp.sylvatica) sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun(Quercus petraea), cireș (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb decâmp (Sorbus terminalis), ulm (Ulmus glbra, Ulmus minor) etc.Asociația vegetală caracteristică este Carpino-FagetumValoarea conservativă a habitatului este redusă.Specii indicatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu fregvență mare și ssp. sylvatica cufrecvență mai mică, Carpinus betulus.Distribuția habitatului: în toate delurile peri- și intracarpatice, ca și partea inferioarăa Carpaților, în etajul nemoral. Altitudinea caracteristică se situează între 300 – 800m.Habitatul preferă clima cu temperaturi situate între 9 – 60C și precipitații abundente– 650 - 850 mm.Relevanța sitului pentru habitat: în cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasa habitatulocupă aproximativ 0,5% din suprafața sitului, fiind slab reprezentat.

44

Date privind prezența habitatelor de interes conservativ pe amplasamentulproiectului și în vecinătatea acestuia și efectul anticipat al investiției propuse:

În baza observațiilor realizate în teren în zona amplasamentului proiectului(marginea drumului forestier) putem afirma că vegetația habitatelor de interesconservativ prezentate mai sus de pe lângă râu nu și-a păstrat structura specifică, caurmare a intervenției antropice prin construirea drumului forestier de exploatare de-a lungul Râului Mare. De-a lungul drumului forestier sunt zone unde arborii șiarbuștii lipsesc în totalitate (fig. nr. 13).În schimb pe versanții din imediata apropiere a Râului vegetația forestieră și-apăstrat structura specifică habitatelor prezentate mai sus, cu excepția zonelor undepădurea a fost defrișată, ca urmare a exploatărilor forestiere.

Astfel, vegetaţia lemnoasă de pe amplasament este formată din exemplare de arboritineri car nu formează o structură forestiere compactă: fag (Fagus silvatica), carpenul(Carpinus betulus) și paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacăn (Betulapendula), pin (Pinus sylvestris) și arin (Alnus glutinosa). În zona din apropierea captăriisunt prezente câteva exemplare de molid (Picea abies) și brad (Abies alba).De-a lungul drumului forestier sunt zone unde arborii și arbuștii lipsesc în totalitate.În alte zone este poate fi prezent doar un strat arbustiv alcătuit din alun (Corylusavellana), salcia căprească (Salix caprea), caprifoi (Lonicera nigra), soc negru (Sambucusnigra), răchită roșie (Salix purpurea), mur de pădure (Rubus hirtus), zmeur (Rubusidaeus), măceș de munte (Rosa pendulina).

45

Fig. nr. 13. Imagini cu prezența vegetației forestiere pe amplasamentul proiectului(marginea drumului forestier)

2.2.2. Date despre speciile de plante de interes comunitar din cadrul situluiROSCI0085 Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate aamplasamentului vizat de implementarea proiectului

CCAAMMPPAANNUULLAA SSEERRRRAATTAA ((CCaammppaannuullaacceeaaee)) -- ccllooppooţţeell

Aspecte privind ecologia speciei: este un endemit carpatic, frecvent din etajul faguluipână în cel alpin, în pajiști și tufărișuri, de obicei cu abundeță redusă.Specia poate fi întâlnită de regulă în cadrul asociațiilor;

- Campanulo – Juniperetum, prezentă de regulă în poienile și rariștile de la limitasuperioară a molidișurilor, uneori pe pietrișurile și bolovănișurile unorversanți abrupți;

- Potentillo – Nardion, care grupează pajiștile acidofile răspândite cupreponderență în etajele subalpin și montan superior.

46

Campanula serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interescomunitar: 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

(corespondent R3609 - Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şiViola declinata și R3608 - Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festucanigrescens);

4060 Tufărișuri alpine și boreale (corespondent R3101 Tufărișuri pitice sud-estcarpatice de azalea (Loiseleuria procumbens), R3104 Tufărișuri sud-est carpaticede smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107TufăriȘuri sud-est carpatice de coacăz (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupărpitic (Juniperus sibirica), R3108 Tufărișri sudest carpatice de ienupăr pitic(Juniperus sibirica), R3109 Tufărișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrumnigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides), R3111Tufărișuri sud-est carpatice cu afin (Vaccinium myrtillus), R3115 Tufărișurisud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus Sabina));

6150 Pajiști boreale și alpine pe substrate silicioase (corespendent R 3603Pajiști sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) și Oreochloadisthicha)

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajulmontan până la cel alpin (corespendent R3701 Comunități sud – est carpaticede burienișuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunități sud – estcarpatice de burienișuri înalte cu Adenostyles alliaria și Doronicum austriacum,R3702 Comunități sud – est carpatice de burienișuri înalte cu Cirsiumwaldsteinii și Heracleum sphondilium ssp. transilvanicum, R3704 Comunități sud– est carpatice de burienișuri înalte cu Senecio subalpinus și ștefia stânelor(Rumex alpines), R3705 Comunități sud – est carpatice de burienișuri înalte cuRumex obtusifolia și Urtica dioica, R3706 Comunități sud – est carpatice deburienișuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunități sud – est carpaticede burienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus, R3714 Comunitățidaco-getice cu Filiopendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllumhirsutum);

6520 – Fânețe montane (correspondent R3801 - Pajişti sud-est carpatice deTrisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris);

Distribuție și efective populaționale: specie carpato-balcanică cu areal în Cehia,Slovacia, Polonia, România și vestul Rusiei.În România este o specie relativ constantă în pajiști și tufărișurile din etajul montanși subalpin, de obicei cu abundență redusă.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000 asitului ROSCI0085 Frumoasa, efectivul evaluat pentru sit rerpezintă cel mult 2% dinefectivul populațional la nivel național.

47

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse: Pe amplasamentul proiectului,adică marginea drumului forestier nu este prezent habitatul propice pentrudezvoltarea acestei specii. Având în vedere acest aspect considerăm că proiectul deinvestiții nu va avea un impact negativ asupra speciei.

Am menționat și descris specia Campanula serrata în prezentul studiu/subcapitol caurmare a faptului că aceasta este citată de către Drăgulescu (2003) ca fiind prezentăîn Cheile Cibinului (observată în 1995), ceea ce înseamnă vecinătatea proiectului. Nuam identificat nici o reconfirmare a speciei în Cheile Cibinului după anul 1995.S-au efectuat verificări/observații în teren în perioada aprilie – mai 2013, iar specianu a fost identificată pe amplasament și nici în vecinătatea proiectului.

2.2.3. Specii de faună interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0085 Frumoasaprezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat deimplementarea proiectului

CCAANNIISS LLUUPPUUSS -- lluuppuullAspecte privind ecologia și etologia speciei: Lupul este o specie de canide de taliemare, care trăiește în păduri relativ întinse, în zonele de deal și munte, neavândcerințe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context, lupul preferăzonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale salbatice câtși domestice. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal și munte de la noi,uneori fiind prezent chiar și în trupurile mari ale pădurilor de câmpie, precum și înDelta Dunării. Utilizează zone largi de circa 100 km2, în cuprinsul cărora se pot găsiatât păduri cât și pajiști sau fânețe.Este un animal sociabil, trâind în haite constituite de 4-6 exemplare adulte. Mărimeahaitei variază în funcție de hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat șianotimp. Haita este condusă de perechea alfa, alcătuită din mascul și femeladominantă, care sunt singurii care se reproduc. Sezonul de împerechere esteianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestație de 60 - 65 de zile, femela dănaștere la 4 - 7 pui care sunt crescuți atât de femelă cât și de mascul, ajutați deîntreaga haită. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrândanual în călduri. Logevitatea este de 12-15 ani, majoritataea exemplarelornedepășind vârsta de 10 ani. Culcușul este amplasat în zone liniștite, de obiecei subrădăcina unui arbore doborât, scorburi, adâncituri de teren, localizate în apropiereaunor surse de apă și, de preferință, pe expoziții însorite. Lupul are o viață socialăcomplexă, în cadrul haitei existând o ierarhizare strictă.

48

Teritoriul unei haite este întins, variind de la 50 km2 la 150 km2. Limitele teritoriuluifiind marcate prin vectori odorizanți și fiind, în general, respectat de celelalte haiteînvecinate. În acest teritoriu pot exista și exemplare solitare foarte tinere sau bătrâne.Comunicarea dintre indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanțeapreciabile. Dintre simțuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmând auzul și văzul.Astfel, lupul este un animal foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându-se ușor diferitelor condiții de teren.Este un prădător cu spectru larg, care include atât mamifere mici și insecte, dar șimamifere de talie mare, consumând în același timp și cadavrele părzilor ucise de altespecii. În acest context, trebuie subliniat rolul de selecție pe care il exercită lupul înecosistemele forestiere, în general, prada sa predilectă fiind constituită dinexemplare slăbite, bolnave, bâtrâne sau neexperimentate, care pot fi ucise mai ușor,cu un consum energetic redus.Interacțiunile cu activitățile umane constau din prădarea asupra turmelor de animaledomestice și competiției cu vânătorii pentru speciile de ierbivore.

Distribuție și efective populaționale: din cauza distrugerii habitatelor,schimbarilor de mediu, persecuției de către oameni și a altor bariere decreștere a populației, lupii cenușii se mai întâlnesc acum doar în câteva ariidin Statele Unite, Alaska, Canada, Europa și Asia, specia fiind redusă ladoar câteva populații izolate, cu un număr mic de indivizi.În România populaţia de lupi are o evoluţie stabilă, cu o uşoarătendinţă de descreştere, fiind estimată la cca. 2.000 – 2.500 de indivizi.Efectivele oficiale sunt considerate ca fiind supraestimate (cca. 4.000 deindivizi), fapt care se datorează tendinţei de înregistrare dublă saumultiplă a lupilor localizaţi în zone învecinate.În ultimii ani în România, lupul a reușit să-și refacă populațiile, având o ratamedie de creștere de circa 0,5 %. Aceasta rată de creștere esteneconcludentă, deoarece stabilitatea populației nu a fost înca apreciată.

Relevanța speciei pentru sit: în cadrul formularului standard Natura 2000 pentruROSCI0085 Frumoasa efectivul populațional al lupului este apreciat în plaja de 15 –2% din efectivul populațional național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Lupul este prezent în zona amplasamentului și vecinătatea obiectivului de investiții(fig. nr. 14). Nu au fost identificate viziuni ale speciei. Cursul de apă al Râul Marereprezintă o zonă de atracție pentru lup.

49

Fig. nr. 14. Urme de lup

Având în vedere suprafața vastă a teritoriului al acestei specii (între 50 km2 și 150km2) considerăm că impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ.Impactul va consta în posibila deranjare a unor exemplare care vor vizita zona deimplementare a proiectului pentru a se adăpa, în perioada de construcție amicrohidrocentralei.Având în vedere că prin implementarea proiectului nu se vor distruge locuri dereproducere ale speciei considerăm că statutul de conservare al speciei din cadrulsitului ROSCI0083 Frumoasa nu va fi afectat.

UURRSSUUSS AARRCCTTOOSS -- uurrssuull bbrruunnAspecte privind ecologia și etologia speciei: ursul brun este un animal tipical pădurilor montane întinse şi liniştite din cuprinsul arcului carpatic,preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii arbustiveşi vegetaţie erbacee. Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul arenevoie de o bază trofică diversă şi abundentă, preferând habitate în care segăsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi scoruş sau diverşi arbuşti şispecii erbacee, cu bulbi şi rizomi.În teritoriul său, ursul are nevoie de zone cu stâncării, pentru bârloagele dinperioada de iarnă. Dacă asemenea zone nu există în teritoriul său,ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi, rădăcini sau cioate.Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el esteactiv şi în timpul zilei. În perioada de toamnă, el face deplasări lungi pânăîn zonele de foioase, în special în făgete şi gorunete, dar şi în zonele cu pomifructiferi.Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie)putând fi observaţi masculii şi femelele împreună. După o perioadă degestaţie de 7-8 luni, din care există o perioadă latentă de 4-5 luni, ursoaica dă

50

naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni reduse (20-25 cm şi ogreutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt oadaptare la faptul că puii se nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îihrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna. Puii rămân împreunăcu ursoaica până la vârsta de 1,5-2 ani, aceştia fiind protejaţi cu atenţie decătre mama lor. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelorşi la 4 ani în cazul masculilor, longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani.Ursoaica cu pui evită contactul cu alţi urşi, în special cu masculii, deoareceaceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica să intre maidevreme în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de mărime variabilă (10 –100 km²), această variaţie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost,linişte şi hrană).Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un animal oportunist, elfoloseşte toate mijloacele disponibile pentru a se hrăni. În acest context, elpoate intra în conflict cu omul în diferite situaţii ca de exemplu:prădarea asupra animalelor domestice, distrugerea culturilor agricole şia pomilor fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropiereapădurii, etc.

Distribuție și efective populaționale: ursul brun se întâlnește în Europa, America deNord și Asia, fiind specia cu arealul cel mai extins dintre Ursidae. În Europapopulația ursului brun a dispărut din majoritatea regiunelor ca urmare a creșteriinumerice a populației umane, fragmentarea habitatelor, dezvoltarea agriculturii șivânătoarea excesivă.Ca și în cazul celorlalte specii de carnivore mari din România, populația de urs de lanoi a cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii 50 de ani. În prezent populația de urseste relativ stabilă, existând o ușoară tendință de descreștere. Mărimea populațieieste apreciată la 4500 – 5000 exemplare, existând o puternică tendiță desupraestimare (efectivele oficale fiind estimate la cca. 6500 exemplare). Urșii seîntâlnesc în zonele de munte în proporție de 93%, iar în cele de deal 7 % dinpopulație. În România densitatea medie este de 8 urși/100 km2.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000 încadrul sitului ROSCI0083 Frumoasa efectivul populațional reprezintă cel mult 2%din efectivul populațional național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:În cadrul amplasamentului nu au fost identificate semne/urme ale speciei. Habitatuldin vecinătatea proiectului este propice pentru urs, prin urmare nu putem excludeprezența acestuia din zonă.

51

Impactul proiectului asupra speciei constă în posibila deranjare a unor exemplarecare vor vizita zona pentru adăpare, în timpul activităților de construcție.Având în vedere ca suprafața teritoriul speciei este mare (între 10 km2 și 100 km2),considerăm că impactul va fi nesemnificativ asupra speciei.

LLUUTTRRAA LLUUTTRRAA -- vviiddrrăăAspecte privind ecologia și etologia speciei: vidra trăieşte pe malurile apelorcurgătoare şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate,specia fiind sensibilă la poluare. Nu are preferinţe pentru anumite tipuride habitat, trăind pe malurile apelor puţin poluate, în imediata vecinătate aluciului de apă.Perioada de reproducere este în lunile ianuarie-februarie, iar după operioadă de gestaţie de 60-65 de zile, femela dă naştere, într-o galerieamplasată pe malul apelor, la 1-4 pui care rămân împreună cu mama lortimp de un an de zile. Masculul nu ia parte la creşterea puilor, fiindalungat de femelă cu câteva zile înainte de naşterea puilor. Teritoriul unuiexemplar adult variază, în funcţie de abundenţa hranei, de la 2-3 km pânăla 10-15 km mal de apă, la extremităţi teritoriile învecinate fiind suprapuse.Hrana constă, în principal, din peşte dar vidra poate consumaamfibieni, insecte, păsări şi mamifere mici. În general, vidra nu este toleratăde om în zona crescătoriilor de peşte, unde poate produce pagube.

Distribuție și efective populaționale: populaţia actuală la nivel național esteestimată la 2.200-2.600 de exemplare. Începând cu jumătatea secolului trecut,datorită vânării şi braconajului, precum şi creşterii gradului de poluare aapelor, populaţia de vidră a cunoscut un regres accentuat. În ultimii ani,populaţia are o tendinţă de stabilizare şi chiar de creştere uşoară.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000 încadrul sitului ROSCI0083 Frumoasa efectivul populațional reprezintă cel mult 2%din efectivul populațional național.Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate galerii ale speciei. Specia esteprezentă în apele Râului Mare, habitatul fiind optim (fig. nr. 15).

52

Fig. nr. 15. Urme de vidră imprimate în zăpadă

Scăderea debitului apei între captare și microhidrocentrală va avea un impactnegativ asupra vidrei, datorită reducerii cantității de hrană. Considerând că teritoriulunui individ este mult mai mare (în mod curent până la 15 km,) decât lungime derâu (5 km) ce va fi afectată de către microhidrocentrală, putem spune că va exista unimpact ușor negativ asupra speciei. Este posibil ca animalele vor frecventa mai puținaceastă secțiune de râu atunci când debitele vor fi minime. Totodată existențacaptării, unde apa va fi mai adâncă , va consititui un ușor impact pozitiv, datorităfaptului că va crea un habitat favorabil vidrei.

LLYYNNXX LLYYNNXX -- rrââssAspecte privind ecologia și etologia speciei: râsul preferă liniştea oferită demasivele forestiere întinse, cu relief accidentat şi poieni intercalate. Culmilescurte şi abrupte îi permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea înteren. Toate tipurile de vegetaţie forestieră care oferă posibilităţi deobservare, pândă şi vânare a prăzii sunt preferate de către râs.Râşii sunt animale solitare, pe teritoriul unui mascul găsindu-se două sautrei femele cu pui, care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitultoamnei. Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau în vizuină în primele lunide viaţă. Atunci când puii sunt abandonaţi de femelă, la sfârşitul toamnei,de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile râşilorsunt apărate de intruşii de acelaşi sex iar mărimea teritoriului unuiexemplar adult de râs este de cca. 40 - 55 km². Prada principală a râsuluieste căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi

53

mai puţin mistreţul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general,doar părţi din prada ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau despeciile necrofage.Deşi este considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul esteun animal curios, care se apropie de aşezările omeneşti dar evităcontactul cu omul. Datorită auzului foarte bine dezvoltat, râsul reuşeştesă evite întâlnirile directe cu omul, preferând liniştea oferită de pădure.Pagubele produse de râs sectorului zootehnic sunt neînsemnate, mai alesdin cauza faptului că turmele de animale domestice (în special oi şi capre)sunt păzite de câini ciobăneşti.Râsul nu acceptă prezenţa în teritoriul său a indivizilor de acelaşi sex,fiind un prădător cu un spectru foarte larg, care include mai ales animalede aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât el. Căpriorul este dedeparte specia pradă principală a râsului, iar pisica sălbatică esteduşmanul direct al râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiindeliminată din teren de către acesta.

Distribuție și efective populaționale: în Romania atinge cea mai mare densitatedin intregul sau areal, fiind prezent de la 200 m la 1.800 m altitudine, maiales în zonele care oferă condiţii optime pentru căprior, principala speciepradă. La nivel naţional, râsul este semnalat pe cca. 42.000 km².În ultimul secol, populaţia de râs din România a cunoscut o evoluţieascendentă, de la cca. 150 de indivizi în perioada 1930-1940 la peste 1.000 deindivizi în prezent. În ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s-aatenuat, populaţia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la cca. 1.100 –1.300 de indivizi. Datorită influenţei negative a activităţilor umane,experții consideră că tendinţa actuală de evoluţie este descendentă.Populaţia de râşi din România este estimată anual de către autorităţi.Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs (estimările oficiale suntde cca. 1.800 de indivizi), atât datorită lipsei informaţiilor privind ecologiaspeciei cât şi a modului de realizare a acestor estimări.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000 încadrul sitului ROSCI0083 Frumoasa efectivul populațional reprezintă cel mult 2%din efectivul populațional național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:În cadrul deplasărilor pe teren nu au fost identificate urme/semne/marcaje teritorialeale speciei, dar având în vedere etologia speciei și prezența culmilor scurte șiabrupte din Cheile Cibinului ce permit observarea prăzii, nu putem exclude întotalitate prezența sa în zonă.

54

Având în vedere suprafața vastă a teritoriului acestei specii (40 – 55 km2) precum șicomportamentul acestei specii considerăm că impactul proiectului asupra populațieispeciei din cadrul sitului ROSCI0083 Frumoasa, va fi nesemnificativ. Impactul vaconsta în posibila deranjare în perioada de construcție a microhidrocentralei.

BBOOMMBBIINNAA VVAARRIIEEGGAATTAA -- iizzvvoorraașș ddee bbaallttăă ccuu bbuurrttaa ggaallbbeennăăAspecte privind ecologia și etologia speciei: izvorașul de baltă cu burtă galbenăocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-sereproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă,spre deosebire de specia Bombina bombina, care preferă bălţile mai mari dinlunca sau valea apelor curgătoare. Specia poate fi întâlnită aproapepretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până laaproape 2.000 m altitudine.Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderentacvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţiindivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Se reproduce demai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat,fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiţii dificilede mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale oprotejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochide apă din cadrul arealului este populat de această specie care poaterealiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi înecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând colonizarapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ceocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţiide drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare.

Distribuție și efective populaționale: este o specie răspândită în vestul și centrulEuropei cu excepția peninsulei Iberice, Marii Britanii și Scandinaviei. Limita estică aarealului este reprezentată de Polonia, vestu Ucrainei, România, Bulgari și Greci.În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal, urcând până la peste 1200m altitudine. Este una dintre cele mai abundente specii, deoarece beneficiazăde orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii secaracterizează printr-o longivitate ridicată și toleranță sporită la o variteatemare de impacturi antropice.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000 încadrul sitului ROSCI0083 Frumoasa efectivul populațional reprezintă cel mult 2%din efectivul populațional național.

55

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Specie prezentă în cadrul amplasamentului. De-a lungul drumului forestier seformeaza acvatorii corespunzătoate cerințelor ecologice ale speciei, aceasta ocupândorice ochi de apă, preponderent bălți temporare fără vegetație, putându-sereproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă.Bombina variegata folosește pentru reproducere habitate temporare de peamplasament, prin urmare în timpul lucrărilor de construcție va exista un impactdirect negativ asupra acestei specii prin distrugerea habitatului de repreducere.Având în vedere rezistența speciei și potențialul mare de regenerare, presupunem călucrările de construcție a microhidrocentralei vor avea un impact ușor negativasupra speciei în perioada de construcție.

CCOOTTTTUUSS GGOOBBIIOO -- zzggllăăvvooccAspecte privind ecologia și etologia speciei: Zglăvoaca trăieşte exclusiv în apele demunte, reci și bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte.Zglăvoaca necesită diferite tipuri de habitate în funcție de etapele vieții. Pentrureproducere necesită preponderent straturi grosiere, cu pietre mari, dar poate utilizași alte habitate (Smyly 1957, Crisp 1963). Adulții preferă secțiunile protejate dedimensiuni medii, resturi lemnoase, rădăcini de copaci, pietre de diferitedimensiuni, de la 10 mm în diametru până la 120 mm, cel puțin în timpul zilei(Perrow et. al. 1997; Mills, C.A. & Mann R.H.K.,). Preferă apele puțin adânci. Este unpeşte relativ puţin mobil, sedentar, nu întreprinde migraţii.Hrana constă preponderent din larve de insecte, amfipode, la care ocazional de maiadaugă icre şi chiar puiet de peşte, uneori se semnalează cazuri de canibalism.Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii sapă un adăpost pentrudepunerea icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau chiarmai multe. Masculii păzesc ponta până la eclozare. După 20-30 de zile, în funcție detemperatura apei, alevinii eclozează. Aceștia sunt la început semipelagici, fapt careatrage atenţia asupra necesităţii existenţei unor biotopi montani variaţi ca şicaracteristici.

Preferințele pentru habitat ale zglăvoacei se pare că depind de anumiți parametri șianume tipul substratului, viteza și adâncimea apei. Acești parametri variază de lajuvenili la adulții unei populații (Cowx I.G. & Harvey J.P., 2003) (pentru mai multedetalii a se vedea Cap III, subcap. 3.2.3).

Distribuție și efective populaționale: este o specie nativă în Austria, Bosnia șiHerzegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța,Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Montenergo, Olanda,Norvegia, Polonia, Romînia, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia,

56

Elveția și Ucraina.În România este considerată o specie cu areal relativ larg, însă unul bine delimitat laapele de munte.Nu există studii populaționale pe regiun întinse astfel încât să fie posibilă oaproximare statistică relevantă a dimensiunilor populațiilor acestei specii.

Cottus gobio are o răspândire relativ largă în apele montane ale României, sectorulsău fiind însă unul foarte bine delimitat (foarte scurt) din punctul de vedere alzonării acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu acunoscut modificări substanţiale în ultimii zeci de ani. Din nefericire numărulacestor râuri/sectoare de râu afectate negativ de impactul antropic a fost din ce în cemai mare în ultimele decade, motiv pentru care starea conservativă a acestei speciieste în regres.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000a sitului ROSCI0085 Frumoasa, efectivul evaluat pentru sit rerpezintă cel mult 2%din efectivul populațional la nivel național.NU există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului ROSCI0085Frumoasa. Fără studii de actualitate asupra populațiilor de zglăvoacă din cadulsitului nu se poate evalua relevanța reală a sitului de importanță comunitarăFrumoasa pentru conservarea speciei la nivel național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:

O sinteză a datelor referitoare la ihtiofauna bazinului hidrografic Cibin este realizatăde către P. Bănărescu în 1964 în volumul XIII din Fauna României, înaintea acesteilucrări existând în general, doar date disparate (în lucrări răzleţe şi evidenţele unorcolecţii de material biologic de specialitate). Actualizarea datelor faunistice şi studiiecologice asupra comunităţilor de peşti din bazinul Cibin au fost realizate înperioada 1998 - 2005 de D. Bănăduc. Ultimul, a realizat inclusiv un material referitorla evoluţia ihtiofaunei din bazinul Cibin în ultimii 150 de ani. Pe baza acestor studiise poate sublinia faptul că starea de conservare a populaţiei de Cottus gobio dinbazinul superior al Cibinului, inclusiv a Râului Mare, a suferit o diminuare înultimele decade.

Având în vedere că situl ROSCI0085 Frumoasa a fost desemnat inclusiv și pentruconservarea speciei Cottus gobio, iar investiția actuală este propusă a se implementala limita sitului și este în directă relație cu Râului Mare, am considerat necesarărealizarea unui studiu ihtiologic pentru a identifica existența speciilor de pești deinteres comunitar, (inclusiv Cottus gobio) chiar dacă în literatura de specialitate acestespecii nu au fost identificate pe Râul Mare până în prezent.

57

Cel mai recent studiu existent privind ihtiofauna din râul Cibin (inclusiv si RâulMare) este din anul 2000 (Bănăduc D., 2000). Conform datelor din această lucrare încadrul stațiilor de cercetare (C2, C3) nu a fost idenditicată specia Cottus cobio.O altă sursă bibliografică care evidențiază lipsa speciei Cottus gobio pe Râul Mare,aparține lui Angela Curtean- Bănăduc (2005).Studiile lui A. Curtean-Bănăduc (2005) din ultimii 20 de ani referitoare la stareahabitatelor acvatice a Râului Mare şi la macronevertebrate bentonice relevă totușiexistența sursei trofice specifice speciei Cottus gobio în Râul Mare (detalii la cap. II,subcap. 2.9.2.4). Spre exemplu conform lui Mills C.A. & Mann H.K. (1983) sursatrofică a speciei constă din specii de Trichoptere, Chironomide etc.În cursul campaniei de cercetare desfășurate în cursul anului 2013 în potenţialaarie de implementare a proiectului hidroenergetic dintre speciile de interesconservativ a fost identificată doar specia Cottus gobio, ecosistemul lotic respectivcorespunzând preferințelor de habitat ale acesteia.Astfel, am ajuns la concluzia, că fluctuaţia nivelului apei din lacul Gura Râului, carepoate induce separarea sau unirea Râului Mare cu Râul Mic (care are o populaţieviabilă de Cottus gobio) la confluenţa acestora, pe perioade mai mari sau mai mici detimp (în funcţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an în parte şi amanagementului apelor lacului din anii respectivi), poate fi explicaţia pentruexsitența speciei Cottus gobio în prezent în Râul Mare, ca urmare a migrării de peRâul Mic.

În cadrul studilui realizat în anul 2013, indivizi de Cottus gobio au fost colectaţi,identificaţi şi eliberaţi imediat după identificare în şase sectoare de 500 m fiecare, aleRâului Mare. Specia Cottus gobio a fost identificată pe un sector de 2 – 2,5 km înamonte de Stația hidrometrică Pisc. Stațiile de prelevare unde a fost identificatăzglăvoaca au fost:

- staţia de prelevare probe biologice din proximitatea staţiei hidrometrice Pisc(Fig. nr. 16, 17, 18),

- staţia din amonte cu 0,5 km de staţia Pisc (Fig. nr. 19, 20, 21),- staţia din amonte cu 1 km de staţia Pisc (Fig. nr. 22, 23, 24),- staţia din amonte cu 1,5 km de staţia Pisc (Fig. nr. 25, 26, 27),- staţia din amonte cu 2 km de staţia Pisc (Fig. nr. 28, 29, 30),- staţia din amonte cu 2,5 km de staţia Pisc (Fig. nr. 31, 32, 33).

Aval de staţia hidrometrică Pisc apare ca specie accesorie şi specia Phoxinus phoxinus(Fig. 34), zglglăvoaca rămânând codominantă alături de păstrăvul indigen. Astfel,sectorul populat de zglăvoacă pe Râul Mare este relativ scurt, de 2 - 2,5 km, amontede staţia hidrometrică Pisc, dar probabil continuă și în aval de această stației nclusivpănâ după confluența cu Râul Mic, de unde probabil a și venit specia.

58

În toate staţiile de la 3 km amonte de staţia hidrometrică Pisc şi până la confluenţa cutributarul Dăneasa, accentuarea caracteristicilor montane ale râului (Fig. 35, 36, 37,38, 39) fac ca aici să fie prezenţi doar indivizi de Salmo trutta fario, fapt care relevălimita zonei zglăvoacei la 3 km de staţia hidrometrică Pisc. Cu alte cuvinte, rezultă cădoar cursul inferior al Râului Mare este populat de specia de interes conservativCottus gobio.

Ca urmare a rezultatelor obținute în urma studiului ihtiologic, a analizei situațieiîn teren și a literaturii științifice de specialitate considerăm că investiția poate firealizată numai prin implementarea unor măsuri de reducere a impactului,reducându-se astfel impactul creat prin construcția microdrocentralei la minim șiasigurând-se supraviețuirea speciei în Râul Mare în continuare (pentru detaliiprivind măsurile de reducere a impactului a se vedea capitolul III, subcaptolul3.2.3)

Ca urmare a impactului antropic deja existent (realizarea lacului de acumulare GuraRâului şi poluarea organică rezultată de la complexul turistic Păltiniş prinintermediul unor tributari ai Râului Mare), ihtiofauna locală prezintă o stare deconservare medie, orice impact nou fără luarea unor măsuri suplimentare dediminuare a impactului putând afecta și mai mult specia.

Fig. nr. 16. Staţia de prelevare de la staţiahidrometrică Pisc.

Fig. nr. 17. Staţia de prelevare de la staţia hidrometricăPisc

59

Fig. nr. 18. Individzi de Cottus gobio şi Salmo truttafario de la staţia de prelevare Pisc.

Fig. nr. 19. Staţia de prelevare din amonte cu 0,5 km destaţia Pisc.

Fig. nr. 20. Individ de Cottus gobio de la staţiaprelevare din amonte cu 0,5 km de staţia Pisc.

Fig. nr. 21. Individ de Salmo trutta fario de la staţiaprelevare din amonte cu 0,5 km de staţia Pisc

Fig. nr. 22. Staţia de prelevare din amonte cu 1 km destaţia Pisc.

Fig. nr. 23. Individ de Cottus gobio de la staţia prelevaredin amonte cu 1 km de staţia Pisc.

60

Fig. nr. 24. Individ de Salmo trutta fario de la staţiaprelevare din amonte cu 1 km de staţia Pisc

Fig. nr. 25. Staţia de prelevare din amonte cu 1,5 km destaţia Pisc.

Fig. nr. 26. Individ de Cottus gobio de la staţiaprelevare din amonte cu 1,5 km de staţia Pisc

Fig. nr. 27. Individ de Salmo trutta fario de la staţiaprelevare din amonte cu 1,5 km de staţia Pisc.

Fig. nr. 28. Staţia de prelevare din amonte cu 2 km destaţia Pisc.

Fig. nr. 29. Individ de Cottus gobio de la staţia prelevaredin amonte cu 2 km de staţia Pisc

61

Fig. nr. 30. Individ de Salmo trutta fario de la staţiaprelevare din amonte cu 2 km de staţia Pisc

Fig. nr. 31. Staţia de prelevare din amonte cu 2,5 km destaţia Pisc.

Fig. nr. 32. Individ de Cottus gobio de la staţiaprelevare din amonte cu 2,5 km de staţia Pisc.

Fig. nr. 33. Individ de Salmo trutta fario de la staţiaprelevare din amonte cu 2,5 km de staţia Pisc

Fig. nr. 34. Phoxinus phoxinus - relevă limita inferioarăa zglăvoacei pe Râul Mare, aval de Pisc.

Fig. nr. 35. Sector cu caracteristici montane accentuate,prezent începând cu 3 km amonte de Pisc.

62

Fig. nr. 36. Sector cu caracteristici montaneaccentuate, prezent începând cu 3 km amonte de

staţia Pisc.

Fig. nr. 37. Sector cu caracteristici montane accentuate,prezent începând cu 3 km amonte de staţia Pisc.

Fig. nr. 38. Sector cu caracteristici montaneaccentuate, prezent începând cu 3 km amonte de

staţia Pisc.

Fig. nr. 39. Sector cu caracteristici montane accentuate,prezent începând cu 3 km amonte de staţia Pisc.

CCAALLLLIIMMOORRPPHHAA QQUUAADDRRIIPPUUNNCCTTAARRIIAA ((LLeeppiiddoopptteerree)) –– fflluuttuurree vvăărrggaattAspecte privind ecologia și etologia speciei: future nocturn, cu activitate diurnă,iernează în stadiul de larvă. Se hrăneşte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum,dar şi pe flori de Rubus sp., Oreganum vulgare, sau pe diverse specii de Menta.Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui iunie şi durează până în august. Larvele seîmpupează la suprafaţa solului.Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei lizierele pădurilor,poienele, desișurile de arbuști, povârnișurile cu vegetație abundentă, margini dedrumuri forestiere, margini de pâraie şi chiar lacuri. Se hrănește frecvent pe flori deEupatorium canabinum,dar și pe flori de mur, zmeur și alte plante, cum ar fi Oreganumsau pe diverse specii de Menta sp.

Distribuție și efective populaționale: este larg răspândită în Europa, din PeninsulaIberică până peste întreaga Europă Centrală și de Est, până în zona temperată a

63

Rusiei. În nord ajunge până în Scandinavia, iar în sud până în regiuneamediteraneană și vestul Asiei.În România este prezentă din zona de câmpie până în etajul montan, fiind frecventăîn zona colinar-submontană.În țară nu există studii publicate care să permită evaluarea populațiilor la nivelnațional

Relevanța speciei pentru sit: la nivelul sitului ROSCI0085 Frumoasa, conformformularului standard Natura 2000, efectivul populațional se încadrează în plaja de15 % - 2 % din efectivul populațional național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Nu există suficiente date privind prezența speciei în perimetrul sitului ROSCI0085Frumoasa. Habitatul de pe amplasamentului proiectului este optim pentru aceastăspecie.Având în vedere faptul că este o specie puternic vagilă și tipurile de amenințări carepot duce la reducerea populației speciei se poate afirma că nu va fi afectată deproiect.

CCOORRDDUULLEEGGAASSTTEERR HHEERROOSS ((OOddoonnaattaa,, AAnniissoopptteerraa)) -- ccaalluull ddrraaccuulluuiiAspecte privind ecologia și etologia speciei: ce mai mare dintre speciile deCordulegaster. Preferă habitatele din apropierea pâraielor montane, la altitudinimedii. În stadiul larvar este prezentă în râuri mic sau medii, în zonele cu viteză micăde curgere a apei și cu malurile acoperite cu vegetație bogată. Larve de Cordulegasterheros au fost semnalate și în bălți, pe marginea râurilor (Bănăduc, A. 2008)Adulții acestei specii se întâlnesc de la sfărșitul lunii iunie până la începutul luniiaugust. Atât adulții cât și larvele sunt prădătoare. Ca larve, se hrănesc cu larve deinsecte acvatice, alevini, etc., iar ca adulti vânează mai ales diptere și himenoptere.Femelele din genul Cordulegaster depun ouăle pe tulpinile din vegetația dinapropierea apelor (ovipoziție exofitică). Dezvoltarea larvară variază între 2 și 5 anidoi în funcție de temperatură și de altitudine (Marczak, L.B., Richardson, J., S.,Calassen, M.C., 2006). Indivizii iernează în stadiu de larvă, larva intrând în diapauzăpe perioada iernii.

Distribuție și efective populaționale: specie nativă în Albania, Bosnia șiHerzegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Macedonia, fosta RepublicăIugoslavia, Montenergo, România, Serbia, Slovacia, Slovenia.În România este o specie relativ comună, prezentă mai mult în populații restrânsedecât largi. Nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii populațiilorla nivel național.

64

Relevanța speciei pentru sit: la nivelul sitului ROSCI0085 Frumoasa, conformformularului standard Natura 2000, efectivul populațional se încadrează în plaja de15 % - 2 % din efectivul populațional național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Nu există suficiente date privind prezența speciei în perimetrul sitului ROSCI0085Frumoasa. Habitatul de pe amplasamentului proiectului este optim pentru aceastăspecie.Având în vedere faptul că este o specie puternic vagilă și tipurile de amenințări carepot duce la reducerea populației speciei se poate afrima că nu va fi afectată deproiect.

OOPPHHIIOOGGOOMMPPHHUUSS CCEECCIILLIIAA ((OOddoonnaattaa))Aspecte privind ecologia și etologia speciei: libelulă diurnă ce poate fi întâlnită cupredilecție pe lângă ape. Larvele trăiesc în ape curgătoare curate, cu maluri acoperitecu vegetaţie abundentă, în zonele cu substrat nisipos, preferă nisipul grosier şi apelecu adâncime mică și viteză redusă. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 ani, iar încazuri particulare 2 ani. Adulţii zboară în perioada mai - august. Eclozarea are loc înrâu la adâncimi cuprinse între 3 şi 30 cm. Specia necesită conservarea faciesuluinatural al râurilor şi a vegetaţiei ripariene.

Distribuție și efective populaționale: specie nativă în Austria, Belorusia, Belgia,Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Kazakhstan, Lituania, Luxembourg, Moldova,Montenergo, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovazia, Slovenia, Suedia,Ucraina.În România se întâlnește cu preponderență în Delta Dunării, Mureșul Inferior, Criș,Munții Sebeșului.În România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii populațiilorla nivel național.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din Formularul standard Natura 2000a sitului ROSCI0085 Frumoasa efectivul speciei este evaluat în plaja de 100 % - 15 %din efectivul populațional la nivel național.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Nu există suficiente date privind prezența speciei în perimetrul sitului ROSCI0085Frumoasa. Habitatul de pe amplasamentului proiectului este optim pentru aceastăspecie.

65

Având în vedere faptul că este o specie puternic vagilă și tipurile de amenințări carepot duce la reducerea populației speciei se poate afirma că nu va fi afectată deproiect.

2.2.4.Date privind avifaunei de interes comunitar din cadrul situluiROSPA0043 Frumoasa de pe suprafața și în imediata vecinătate aamplasamentului vizat de implementarea proiectului

SSTTRRIIXX UURRAALLEENNSSIISS ((SSttrriiggiiffoorrmmeess,, SSttrriiggiiddaaee)) -- hhuuhhuurreezz mmaarreeAspecte privind ecologia speciei: specie preponderent nocturnă, ce preferă pădurilede foioase, cu precădere cele de fag, fiind întâlnită însă și în cele de amestec. Uneleexemplare pot cuibări în păduri pure de conifere și chiar cele de stejar cu carpen.Poate fi observat și în zone mai joase și platouri, Huhurezul mare este o specie carenecesită biotopuri nedisturbate din punct de vedere antropic.Huhurezul nu își construiește cuib propriu, ocupând pentru cuibărit scorburi mare,ciotele trunghiurilor de arbori sau cuiburi vechi ale păsărilor mare. Ocupă cu ofrecvență ridicată și scorburile artificale.Ponta, formată din 3 – 4 ouă, este depusă pe materialul existent în cuib sau scorbură,fără nici un alt material adăugat. Ponta este depusă începând din mijlocul luniimartie până la începutul lunii mai. Clocitul este asigurat de femelă, iar eclozarea areloc după o perioadă de 27 - 29 de zile. Puii părăsesc cuibul la aproximativ 4-5săptămâni, înainte de a fi capabili de zbor și rămân în preajma cuibului încă douăsăptămâni, devenind complet independenți după o perioadă de două luni.Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani.Huhurezul mare este un vânător redutabil datorită văzului nocturn foarte bun, darmai ales auzului şi zborului planat, silenţios. Baza trofică a speciei este formată înspecial din mamifere (șoareci, iepuri, veverițe) și, mai rar cu păsări.

Distribuție și efective populaționale: huhurezul mare este răspândit în emisferanordică al Eurasiei. Arealul nordic al speciei se extinde din Siberia de Vest până laSakhalin, Corea și Japonia, iar spre sud limita arealului urmărește limita sudică ataigăi. Pe lângă acest areal continuu, populații se mai întâlnesc în unele masivemontane din interiorul Europei.În România cuibărește atât în zonele de deal cât și în regiunea montană. Pot fiîntâlniți indivizi de la altitudini joase, unde cuibăresc în păduri de foioase de la șes,până la peste 1.800 m, unde cuibăresc în păduri batrâne de molid. Este o specierelative comună în făgetele din estul și sudul Transilvaniei și în pădurile de munteale Maramureșului, sporadic putând fi întâlnită în toate regiunile de deal din ambelelaturi ale Carpaților. În sezonul rece apar în țara noastră și exemplare nordice.

66

Populația specie este fluctuantă, efectivul exact este greu de evaluat. În unii aniapare în centrul Europei ca o specie de invazie, când un număr mare de perechi potcuibării în zone unde în mod normal specia nu cuibărește.Se consideră că la nivel național populația de huhurez mare înregistrează o creșterea efectivului, cucerind noi teritorii de cuibărit, extinzând arealul său. Evaluareaspeciei este îngreunată și de faptul că este o specie de noapte. Populația din Româniaeste estimată undeva la 12.000-20.000 perechi, iar cea europeană la 53.000 - 140.000 laperechi.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000în situl ROSPA0043 Frumoasa efectivul populațional al huhurezului mare este de 70– 80 perechi.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:În cadrul amplasamentului proiectului de investiții nu au fost observate nici cuiburiși nici indivizi de huhurez mare. În vecinătatea amplasamentului habitatele prezintăcondiții optime ce favorizează prezența speciei în zona proiectului.Având în vedere că huhurezul mare este o specie nocturnă lucrările de construcțieale investiției, care se vor desfășura în timpul zilei, nu vor avea un impact negativasupra speciei.

DDEENNDDRROOCCOOPPOOSS LLEEUUCCOOTTOOSS ((PPiicciiffoorrmmeess,, PPiicciiddaaee)) -- cciiooccăănniittooaarree ccuu ssppaattee aallbbAspecte privind ecologia speciei: specie sedentară, cea mai mare dintre ciocănitorilepestrițe. Preferă pădurile de foioase, mixte cu arbori bâtrâni și putrezi (fag, plop, arinnegru, mesteacăn, stejar). Își depune ponta în scorburi facute în copaci bolnavi șibătrâni. Specia se deplasează pe distanțe mari în sezonul de toamnă și iarnă.Hrana constă din isecte și larvele acestora de pe sol, bușteni, trunchiuri de arboricăzuți și putreziți pe care îi scobesc sub formă de găuri conice. Poate consuma șifructe de pădurie.Este o specie solitară. Perechile se reformează de la un an la altul. Depune o singurăpontă formată din 3-5 ouă depuse la miljlocul lunii aprilie.

Distribuție și efective populaționale: Specie larg răspândită în Europa. Prezintăefective mari în Belorusia, Bulgaria, Grecia, Latvia, Lituania, Norvegia, Rusia,Slovacia, Ucraina și Turcia.În Româania este întâlnită preponderant în Transilvania și mai puțin în Dobrogea,Moldova și Muntenia.Populația europeană este estimată la 180.000 - 550.000, iar populația națională la16.000 – 24.000 perechi.Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000

67

al sitului ROSPA0043 Frumoasa efectivul populațional al speciei este estimat la 150– 230 de perechi.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Pe zona amplasamentului proiectului nu sunt condiții optime de cuibărit sau hranăpentru această specie, dar nu putem exclude prezența sa în vecinătateaamplasamentului. Prin urmare amenajarea hidroenergetică nu va afecta negativpopulația de ciocănitoare cu spatele alb și nici statutul de conservare al speciei inSPA Frumoasa, deoarece nu vor fi afectate habitatele de reproducere și de hrănireatât în timpul execuției lucrărilor cât și funcționării investiției.Efectele proiectului vor consta în disturbarea provocată prin poluarea fonică de cătrelucrările de construcție, asupra indivizilor ce vor traversa zona sau se vor hrăni înapropiere. Luarea de măsuri de diminuare a impactului în perioada de construcție învederea reducerii distrubării acestei specii vor duce la un impact minimnesemnificativ.

FFIICCEEDDUULLAA PPAARRVVAA ((PPaasssseerriiffoorrmmeess,, MMuusscciiccaappiiddaaee)) -- mmuussccaarr mmiiccAspecte privind ecologia speciei: muscarul mic preferă pădurile de foioase (mai alescele de fag, dar uneori și de stejar) și cele mixte, preferând zone unde subarboretuleste dezvoltat. Adesea specia poate fi observată în apropierea apelor curgătoare. ÎnRomânia specia prefră pădurile de fag și cele mixte de fag-brad-molid. De asemenea,este posibil să cuibărească în pădurile de carpen-tei-stejar din Podișul NordDobrogean.Hrana speciei este formată preponderent din insecte și alte nevertebrate. În timpulperioadei de cuibărit muscarul mic îşi procură hrana mai ales din coroana arborilor,mişcându-se rapid, ca pitulicele, însă, uneori, vânează și ca ceilalți muscari. Mai rar,muscarul mic culege hrana şi la nivelul solului. În timpul migraţiei şi la locurile deiernare specia utilizează mai mult vegetaţia subarbustivă.Cuibul poate fi construit în scorburi sau în subarboret și coronamentul arborilor.Perioada de cuibărit începe în luna mai. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până devinindependenți.Este o specie migratoare de distanță lungă, petrecând iarna în Pakistan și India.Sosește la noi în țară în prima parte a lunii mai. În toamnă migrația cea mai intensăpoate fi observată în a doua parte a lunii septembrie, dar pot fi observate exemplarepână în luna octombrie.

Distribuție și efective populaționale: Limita vestică a arealului se află în Europacentrală. În nord cuibăreşte în sudul Scandinaviei, iar în est până la Siberia. În sudcuibăreşte în Bulgaria, Krimea și Caucaz, până la Munţii Elbruz.

68

În România muscarul mic este răspândit pe tot teritoriul Carpaţilor, fiind o speciecomună a făgetelor Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În effective mici poate fiîntâlnită și în celelalte regiuni ale țării, atunci când găsește condiții optime decuibărit.Efectivul populaţional la nivel mondial este necunoscut. Populaţia europeană esteestimată undeva între 3.200.000 și 4.600.000 de perechi. Populaţia din România esteestimată la aproximativ 360.000 – 512.000 de perechi. Atât populaţia europeană cât şicea națională este considerată stabilă.

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din formularul standard Natura 2000în cadrul sitului ROSPA0043 Frumoasa efectivul muscarului mic este esteimat la1.200 – 2000 perechi.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:Pe amplasament nu există condiții optime de cuibărit. În vecinătateaamplasamentului habitatele prezintă condiții optime de cuibărit ceea ce favorizeazăprezența speciei în zona proiectului. Specia poate fi observată în apropierea RâuluiMare în zonele unde sunt copaci înalți și subarboret dezvoltat.În perioada de construcție este posibilă distrubarea acestei specii ca urmare apoluării fonice. Cu toate acestea, având în vedere că abundența speciei este raportatăla habitatele preferate din interiorul SPA Frumoasa, abundență care este ridicată,exludem posibilitatea ca proiectul să inducă modificări la nivelul populației specieiși statutului său de conservare în perioada de construcție a proiectului. Luarea demăsuri de diminuare a impactului în perioada de construcție în vederea reduceriidistrubării acestei specii vor duce la un impact minim nesemnificativ.

FICEDULA ALBICOLLIS (PPaasssseerriiffoorrmmeess,, MMuusscciiccaappiiddaaee)) -- muscar guleratAspecte privind ecologia speciei: muscarul gulerat preferă pădurile de foioase, înspecial cele de stejar, cu strat arbustiv bogat, cuibărește în scorburi, unde îșiconstruiește cuibul. Este prezentă în regiunea colinară și montană. Specia poatecuibări și în grădini și parcuri.Hrana constă din insecte vânate în zbor, dar și larve și fluturi. Depune o pontă de 4-7ouă, la sfârșitul lunii aprilie.

Distribuție și efective populaționale: Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnităîn: Austria, Azerbaijan, Belarus, Cehia, Franța, Germania, Macedonia, Polonia, Rusia,Serbia, Slovacia, și Ucraina – efective mari. Poate fi observate și în alte țări dinEuropa, dar în efective mai mici.

69

În România prezentă în efective mari în Transilvania, mai poate fi întâlnită înefective mai mici și în celelalte regiuni ale țării, atunci când găsește condiții prielnicepentru cuibărit și hrănire.Populația cuibăritoare este estimată la nivel European la aproximativ 1.400.000 –2.400.000. perechi. Populația națională este estimată la 460.000 – 712.000 perechi

Relevanța speciei pentru sit: conform datelor din Formularul standard Natura 2000în cadul sitului ROSPA0043 Frumoasa efectivul cuibăritor al muscarului gulerateste estimat la 7.000 – 12.000 perechi.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătateaacestuia și efectul anticipat al investiției propuse:În cadrul amplasamentul specia nu are condiții optime pentru cuibărit. Ca urmare acondițiilor optime de cuibărit pe unii versanți din apropierea proiectului speciapoate fi observată atât pe amplasament cât și în vecinătataea acestuia.Ca și în cazul muscarului mic, impactul asupa mucarului gulerat se va produce prindistrubarea ca urmare a poluării fonice în timpul lucrărilor de construcție. Luarea demăsuri de diminuare a impactului în perioada de construcție în vederea reduceriidistrubării acestei specii vor duce la un impact minim nesemnificativ.

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interescomunitar învecinate şi distribuţia acestora

Habitatele - în baza datelor disponibile și a observațiilor realizate în teren înzona amplasamentului putem afirma că vegetația habitatelor de interesconservativ identificate în zona proiectului nu și-a păstrat structura specifică peamplasamentul proiectului (marginea drumului forestier_, ca urmare aintervenției antropice prin construirea drumului forestier de exploatare de-alungul Râului Mare.În vecinătatea proiectului amplasamentului s-a constatat prezența următoarelorhabitatelor de interes comunitar: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9410 - Păduri acidofile de Piceaabies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9130 – Păduri de fag de tipAsperulo-Fagetum.

Herpetofauna este reprezentată de diverse de specii de amfibieni și reptile(subcap 2.2.3. și 2.9). Dintre acestea doar Bombina variegata este o specie deinteres conservativ prezentă în formularul standard Natura 2000 al situluiROSCI0083 Frumoasa. În cadrul amplasamentului sunt condiții propice pentru

70

reproducere speciei, această ocupând orice ochi de apă, preponderent bălţitemporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ceconţin sub un litru de apă.

Din punct de vedere ihtiofaunistic în zona amplasamentului au fost identificate2 specii de pești, una comună Salmo trutta fario și una cu valoare ecologică mareîn vederea conservării Cottus gobio (zglăvoacă). Sectorul Râului Mare populatde zglăvoacă este relativ scurt, de 2 – 2,5 km de la stația hidrometrică Pisc înamonte.

Din punct de vedere avifaunistic în zona amplasamentului este prezentă oavifaună diversă specifică zonei montane. Zona amplasamentului este situată lalimita sitului ROSPA0043 Frumoasa și nu prezintă condiții propice de cuibăritpentru nici una dintre speciile enumerate în formularul standard Natura 2000,ca urmare a impactului antropic pronunțat. Totuși zona reprezintă un potențialhabitat de hrănire pentru muscarul mic și muscarul gulerat.

Mamiferele prezintă o diversitate ridicată în perimterul amplasamentului șivecinătatea acestui. Dintre speciile de interes conservativ în cardul situluiprezente sunt Canis lupus și Lutra lutra iar potențial prezente sunt Ursos arctos șiLynx lynx. Dintre acestea doar vidra poate găsi un habitat optim de reproducereși hrănire în zona amplasamentului. Prezența celerlalte specii sunt relaționatecu sursa de apă disponibilă a Râului Mare.

Dintre nevertebrate s-a constatat ca habitatul amplasamentului prezintăcondiții optime de viață pentru speciile de interes conservativ Callimorphaquadripunctaria, Cordulegaster heros și Ophiogomphus cecilia.

Cuantificarea funcțiilor ecologice ale speciilor, precum și distribuția acestora poate firealizată doar ca urmare unor activități specifice de inventariere și cartare ahabitatelor carateristice speciilor și prin corelarea acestora cu cerințele ecologicespecifice ale acestora.Pentru aceasta, Consiliul Județean Alba, în calitate de administrator al siturilorNatura 2000 Frumoasa, a elaborat un proiect ce vizează desfășurarea de activități deinventariere și cartare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, în vedereadezvoltării unui plan de management integrat al celor două arii naturale protejate deinteres comunitar. Proiectul este finanțat prin POS Mediu.

71

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care aufost desemnate ROSCI0083 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa a fost estimat iniţialîn faza de propunere a acestor situri, în baza surselor de informaţii, existente la acelmoment. Statutul de conservare estimat al habitatelor și speciilor de interesconservativ a fost prezentat în Tabelele nr. 5, 6 și 7 conform datelor din formularelestandard Natura 2000.Pentru aceste situri Natura 2000, reevaluarea stării de conservare a habitatelor șispeciilor de interes conservativ revine ca sarcină structurii de administrare a sitului,respectiv Consiliului Județean Alba.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Considerăm că microhidrocentrala de pe Râul mare: nu va afecta evoluția numerică a speciei de interes conservativ Bombina

variegata din cadrul ariei ROSCI0083 Frumoasa. În cadrul amplasamentului,situat în vecinătatea sitului Natura 2000 vor fi afectate temporar habitatele derepoducere a speciei pentru o perioadă scurtă de timp. Se vor impune măsuride reducere a impactului în perioada mai sus menționată.

nu va afecta evoluția numerică și structurală a populațiilor de păsări, deoarecezona nu prezintă condiții propice de cuibărit pentru nici una dintre speciileidentificate ca fiind prezente în perimetrul și vecinătatea proiectului. Pentruspeciile de muscari (Ficedula parva și Ficedula albicollis) care găsesc un habitatoptim în perimetrul și vecinătatea proiectului se va constata un deranj prinspecificul activităților desfășurate pe șantier. Acestea se vor îndepărta temporardin această zonă.

nu va afecta numeric și structural populațiile de Ursus arcots, Canis lupus șiLynx lynx deoarece zona nu prezintă condiții propice pentru habitatul dereproducere a acestora. Aceste specii vor evita zona amplasamentuluiproiectului în timpul lucrărilor de construcție.

scăderea debitului apei între captare și microhidrocentrală va avea un impactnegativ asupra vidrei Lutra lutra, datorită reducerii cantității de hrană.Considerând că teritoriul unui individ este mult mai mare (în mod curent pânăla 15 km,) decât lungime de râu (5 km) ce va fi afectată de cătremicrohidrocentrală, putem spune că va exista un impact ușor negativ asupraspeciei. Este posibil că animalele vor frecventa mai puțin această secțiune de râuatunci când debitele vor fi minime. Totodată existența captării, unde apa va fi

72

mai adâncă, va consititui un ușor impact pozitiv, datorită faptului că va crea unhabitat favorabil vidrei.

Nu vor fi afectate numeric și strucutural speciile de nevertebrate de interesconservativ identificate pe amplasamentul proiectului (Callimorphaquadripunctaria, Cordulegaster heros și Ophiogomphus cecilia), având în vederefaptul că sunt specii puternic vagile.

în cursul campaniei de cercetare a ihtiofaunei desfășurate în cursul anului 2013în potenţiala arie de implementare a proiectului hidroenergetic a fost identificatăspecia de interes conservativ Cottus gobio. Indivizi de Cottus gobio au fostcolectaţi și identificaţi în 5 stații de prelevare situate pe o lungime de 2,5 km la odistanță de 500m între ele, în amonte de Stația hidrometrică Pisc.În toate staţiile de la 3 km amonte de staţia hidrometrică Pisc şi până laconfluenţa cu tributarul Dăneasa, accentuarea caracteristicilor montane alerâului fac ca aici să fie prezenţi doar indivizi de Salmo trutta fario, fapt care relevălimita zonei zglăvoacei la 3 km de staţia hidrometrică Pisc.Prin implementarea măsurilor de reducere a impactului propuse la capitolul 3.6.considerăm că se vor asigura toate condițiile necesare supraviețuirii speciei.De asemenea recomandăm o monitorizare a speciei Cottus gobio pe o perioada deminim 3 ani de zile.

Evaluând datele prezentate mai sus considerăm că habitatelor sunt suficient demari și stabile pentru a asigura menținerea speciilor prezente/identificate în zonaamplasamentului. Singura speciei asupra căreia investiția ar putea avea impactnegativ este zglăvoaca Cottus gobbio. Pentru minimizarea impactului potenţialeiinvestiţii asupra acestei specii se vor implementa toate măsuri de reducere aimpactului propuse în prezentul studiu în vederea păstrării statutului conservatival speciei în cazul Râului Mare.

2.6.Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea arieinaturale protejate de interes comunitar

Speciile și habitatele prezente ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa și careau determinat desemnarea siturilor Natura 2000, se află într-o strânsăinterdependență unele cu altele. Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate relativizolat de presiunea antropica.Astfel, nu putem da exemplul peștilor fără să menționam existența apelor curate(Lotrioara, Râul Sadului, Râul Mare, Râul Frumoasa etc.). La rândul lor, păsările depădure se hranesc cu diferite specii de insecte sau cu semințe și fructe specifice

73

pădurilor, iar lacurile sunt direct legate de pădurile existente în zonă, păduri caredrenează apele și asigură un debit constant al acestora. Asemenea exemple potcontinua.În prezent, cand dezvoltarea economică este un deziderat care se dorește sa fieîndeplinit, de multe ori cu prețul distrugerii valorilor naturale, marea provocare esteca dezvoltarea să continue să se facă în armonie cu natura. Astfel s-a nascutconceptul de „dezvoltare durabilă”.Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru activitățileeconomice cu menținerea în stare de funcționare a ecosistemelor în regim natural casisteme de suport al vieții, conservarea biodiversității, sub toate formele ei, apelul laresursele regenerabile fără depășirea capacității de suport a sistemelor ce ofera acesteresurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micșorarea presiuniiexercitate asupra ecosferei prin poluare.Un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă acestainduce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stăriifavorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar sau dacăproduce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia arieinaturale protejate de interes comunitar.

Dintre factorii care pot afecta integritatea unei ariei naturale protejate de interescomunitar poate fi afectată dacă un plan sau un proiect poate, independent saucumulat cu alte planuri/proiecte enumerăm:

- reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri dehabitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

- reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărulexemplarelor speciilor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar;- fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de

vedere ecologic speciilor de interes comunitar;- apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar;

- producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structuraşi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Documentele principale care stau la baza gospodăririi sau administrării siturilorNatura 2000 sunt Directivele Habitate și Pasari ale Uniunii Europene transpuse înlegislația națională prin OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare.

74

Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.49/2009, definiţia planului de management al unei arii naturale protejate esteurmătoarea: „documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturaleprotejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementeazăactivităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele demanagement”.Planul de management este un document care exprimă clar obiectivele arieiprotejate, iar în cazul obiectivelor de conservare ale unei arii de interes comunitar auîn vedere menținerea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor pentrucare a fost declarat situl Natura 2000 și ce anume trebuie facut pentru realizareaacestor obiectivelor.Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii arieinaturale protejate, precum și pentru persoanele fizice ș i juridice, care dețin sau careadministreaza terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoara activități în perimetrul șiîn vecinatatea ariilor naturale protejate.Siturile Natura 2000, ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa nu beneficiazăîn present de existența unui plan de management și, ca atare, nu au fost stabiliteobiectivele de conservare specific pentru cele două situri. De asemenea, nu au fostaprobate de către autoritatea central responsabilă nici măsurile de conservareminime stabilite de către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa.

2.8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Starea de conservare a unei arii protejate se face în baza evaluării stării de conservarea habitatelor și speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnata aceastăarie, direct corelat cu presiunile antropice şi naturale existente.

Evaluarea stării de conservare inițială a siturilor ROSCI0085 Frumoasa șiROSPA0043 Frumoasa a fost realizată odată cu desemnarea acestora (în anul 2007).Conform acestor date starea de conservare a siturilor este relativ bună.

Reevaluarea stării de conservare a sitului se va realiza de către administratorulsitului, respectiv Consiliului Județean Alba prin elaborarea planului demanagement.Pentru cuantificarea stării reale actuale de conservare a unui sit Natura 2000 estenecesară realizarea unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrarede la care, ulterior, prin activități specifice de monitorizare a componentelorbiologice de interes conservativ, se va putea evalua abaterea de la starea deconservare inițială

75

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.Caraterizarea ecologică a bazinului Râului Mare

2.9.1. Descrierea generală a sistemului loticCurgerea şi retenţia în sistemul loticRâurile şi pârurile sunt caracterizate printr-o curgere într-un singur sens a apei.Aceasta transportă în aval nutrienţii poluanţii şi organismele. Numeroasemecanisme fizice şi biologice (mecanisme de retenţie) tind să contracareze aceastătendinţă naturală de a disipa şi transporta energia şi materia din ecosistemul lotic.Materia organică şi sedimentele sunt reţinute de către barajele naturale sau filtrate decătre formaţiuni geologice şi acumulări de materie vegetală. În cadrul proceselorevolutive organismele au contracarat curgerea apei prin diferite adaptări şimecanisme fiziologice. Într-un lac transferul nutrienţilor este unul ciclic, întresedimentele bentale şi coloana de apă. În cazul râurilor transferul nutrienţilor esteunul de tip spirală în sensul de curgere al apei. (Elwood, 1983).

Deschiderea sistemului loticSchimburile de energie şi materie dintru-un ecosistem au loc atât în interiorulacestuia cât şi între acesta şi sistemele învecinate. Râurile şi pârâurile sunt sistemedeschise pentru că o mare parte din materie şi energie provin din ecosistemeleterestre din vecinătate. În acest sens ecosisitemele ripariene se comportă ca un filtru cecontrolează aceste schimburi.

Dinamica sistemului loticCu câteva excepţii (drenurile naturale din zonele umede), regimul hidrologic alrâurilor este foarte variabil în cursul anului deşi debitele minime şi maxime suntprevizionabile. Echilibrul dinamic al regimului hidrologic este strâns legat deechilibrul dinamic al sistemului biologic. Comunităţi succesive de plante şi animaleocupă suprafeţe create de apa râului. Atâta vreme cât apa creează noi suprafeţe vorrezulta habitate propice pentru diferite tipuri de comunităţi care se vor supuneregulilor succesiunii ecologice.

Rezistenţa şi rezilienţa sistemului loticComunităţiile reofile pot fi mult mai rezistente la diferiţi factori perturbatori, deasemenea se pot reface mult mai repede şi eficient decât comunităţiile din sistemullotic. Cauza este apartenenţa şi adaptarea speciilor la un sistem dinamic, cel alrâului. O viitură puternică afectează sensibil componenţii animali şi vegetal aiecosistemului. Acest tip de disturbare este foarte importantă în menţinereasistemului, curgerea apelor cu viteză spală sedimentele depuse în intervalul dintredouă viituri, disponibilizând astfel resurse trofice pentru fauna piscicolă.

76

Integrarea conceptelor riveran şi riparianSistemele riverane şi riperane sunt sisteme în strânsă legătură, lucrările deregularizare a albiei (îndiguiri, construire de praguri şi baraje de sedimentare)influenţează în mod direct calitatea regimului hidric al ecosistemului riparian.În mod similar distrugerea sistemului riparian din diferite cauze, precumdecopertarea stratului vegetal şi tăierea vegetaţiei lemnoase, poate cauza lărgireaalbiei râului şi eroziunea patului de curgere al acestuia. Deoarece valoarea şifuncţiile celor două sisteme sunt interdependente analiza impactului antropic (încazul de faţă, lucrări hidrotehnice) trebuie tratată de asemenea într-o manierăintegrată.

Modelarea succesiunii evolutive a comunităţilor ripariene şi a proceselorecologice de către regimul de curgere al râului:Râurile şi zonele ripariene sunt general cunoscute ca fiind ecosisteme cu un grad destabilitate scăzut. Acestea constituie habitatul a numeroase specii vegetalecaracterizate printr-o gamă largă de adaptări la mediu. După Naiman, 1997, planteledin zona ripariană pot fi grupate astfel: (1) invadatoare – cu valenţe ecologice largi,coloniziază habitatele aluviale; (2) andurante– se regenerează eficient după acţiuneaperturbatoare a unor factori precum incendiile, inundaţiile, viiturile; (3) rezistente –rezistă timp îndelungat la actiunea inundaţiilor şi la boli;

Comunităţile vegetale ripariene se supun următoarelor reguli generale (Nilsson, 1992): Regimul curgerii apei determină procesele ecologice şi evoluţia comunităţiilor

ripariene de plante; În zona ripariană are loc redistribuirea materiei organice şi anorganice ce

influenţează comunităţile de plante aflate de-a lungul râului; Sistemul riparian realizează tranziţia dintre ecosistemele terestre si acvatice,

diversitatea specifică a acestuia este mult mai mare comparativ cu ecosistemeleînvecinate.

După Naiman, 1993 și Pollock 1998, diversitatea specifică crescută a ecosistemelorripariene poate fi explicată prin următoarele mecanisme: Inundaţiile sunt intense şi frecvente, astfel heterogenitatea condiţiilor de biotop

este menţinută în mod constant de-a lungul anului; Efectele inundaţiilor se află în strânsă legătură cu topologia terenului. Pe

terenul aflat în apropierea râului, inundaţiile formează un mozaic de forme derelief (prin sedimentare, eroziune). Pe aceste forme vegetaţia se prezintă îndiferite stadii de succesiune, în funcţie de vechimea producerii inundaţiilor.

Condiţiile climatice variază odată ce râul curge de la altitudini mari spre unelemai mici;

77

Plantele au o capacitate mare de dispersie a seminţelor de-a lungul coridoruluiriparian. Hidrocoria este cea mai des întâlnită modalitate de dispersie aseminţelor speciilor vegetale din ecosistemul riparian.

Calitatea ecosistemului riparian este afectată de modificarea regimului hidrologic alrâului. Regimul de curgere este dependent de variaţia următorilor parametrii:frecvenţă, magnitudine, durată şi perioadă. Orice modificare a acestor variabilepoate afecta comunităţiile ripariene de plante. Efectele variază de la uscareatemporară a vegetaţiei, la succesiunea vegetaţiei către cea caracteristică ecosistemelorînvecinate.

2.9.2. Aspecte privind diversitatea biologică specifică amplasamentuluiproiectului şi vecinătăţilor acestuia

2.9.2.1. Fitocenozele prezente în zona de desfășurare a lucrărilorÎn ceea ce urmează prezentăm pe scurt (în baza literaturii de specialitate) asociațiilorvegetale caracteristice sectorul Râului Mare pe care se va realiza proiectul:

Vegetaţia izvoarelor şi pâraielor de munte se încadrează în asociațiilevegetale Cardaminetum amarae, Rubel 1912, Calthaetum laetae, Krajina 1933

Cardaminetum amarae, Rubel 1912Ecologia: pe pietrele şi materialul detritic din apele reci ale izvoarelor şi pâraielor demunte, uneori şi pe soluri scheletice excesiv de umede, întotdeauna pe terenuriplane ori uşor înclinate. Ca o reflectare a acestor condiţii staţionare, cenozele sunthigrofite şi microterme, edificate de specii euriionice şi acido-neutrofile.Corologia: Fitocenozele acestei asociaţii au fost semnalate în etajul colinar şi îndeosebiîn cel montan şi subalpin, învecinate fiind, adesea, cu cenozele asociaţiei Philonotio-Saxifragetum stellaris. Au o amplitudine altitudinală largă, răspândite fiind de la 390m până la 1930 m alt.Compoziția floristică. În unele fitocenoze apare cu abundenţă-dominanţă mare speciaPlantago gentianoides, În ansamblul lor fitocenozele asociaţiei Cardaminetum amaraecuprind un procent ridicat de specii circumpolare şi eurasiatice, precum şi europene,alături de care se întâlnesc câteva specii alpino-carpato-balcanice, cosmopolite,central-europene şi carpato-balcanice-anatoliene.

Calthaetum laetae, Krajina 1933Ecologia: Fitocenozele higro-mezofile, micromezoterme spre micro-terme, euriionicespre acido-neutrofile care acoperă terenurile plane şi microdepresiunile şi locurile cuacumulări de ape mici de izvoare şi pârâuri. Preferă substraturile bogate în substanţeorganice în descompunere.

78

Corologia: Grupări de calcea-calului se întâlnesc din etajul colinar până în celsubalpin, de la 380 m alt. până Ia 1900 m alt. În cele din etajul colinar şi montaninferior ele sunt înlocuite cu specii din clasa Molinio-Arrhenatheretum.Ccompoziţia floristică: Fitocenozele sunt, în general, monodominante ori alcătuite dinpuţine specii. Predomină hemicriptofitele şi camefitele, iar dintre geoelementespeciile circumpolare, eurasiatice şi europene: Caltha palustris ssp. laeta, Scirpussylvaticus, Carex remota, Myosotis scorpioides, Cirsium canum, Trifolium hybridum, Juncusconglomeratus, Sanguisorba officinalis, Equisetum palustre, Deschampsia caespitosa,Mentha longifolia, Lysimachia vulgaris, Ranunculus acris, Rumex acetosa, Bellis perennis,Cardamine amara, Cardamine pratensis, Glecoma hederacea, Phragmites austraiis, Urticadioica, Salix fragilis.

Vegetaţia buruienişurilor de munte se încadrează în asociațiile vegetale:Petasitetum hybridi, Soo 1940, Filipenduletum ulmariae, W. Koch 1926,

Petasitetum hybridi , Soo 1940Ecologia: Sunt fitocenoze mezo-higrofile, micro-mezoterme şi acido-neutrofile carepopulează terenurile umede, adesea umbrite, situate de-a lungul pâraielor cu soluripuţin profunde.Corologia: Au fost observate atât în etajul colinar cât şi în cel montan, la altitudinicuprinse între 400 m şi 1230 m. De la altitudinea de 800 m aceste fitocenoze suntsubstituite treptat de cele ale asociaţiei Petasitetum albae.

Filipenduletum ulmariae, W. Koch 1926Ecologia: Fitocenoze mezo-higrofile, micro-mezoterme, slab acido-neutrofiledezvoltate pe soluri mai mult sau mai puţin superficiale în văi răcoroase şi de-alungul unor pâraie.Corologia: Aceste cenoze sunt răspândite între 400 m alt. până la 1300 m, dar pesuprafeţe foarte mici.

Vegetația sagetală și ruderală se încadrează în asociațiile vegetale:Tussilaginetum farfarae, Oberd. 1949, Urticetum dioicae, Steffen 1931, Lolio-Plantaginetum majoris, (Linkola 1921) Berger 1930, Eupatorietum cannabini, Tx.1937, Polygonetum avicularis, Gams 1927, Poetum annuae, Gams 1927

Tussilaginetum farfarae, Oberd. 1949Ecologia: cenoze mezofile înfiripate pe terenuri degradate, pietroase sau nisipo-lutoase, cu expoziţie, de obicei, nordică şi înclinaţie cuprinsă între 30° şi 70°, cuaport de apă din amonte.Corologia: sunt răspândite în etajul colinar şi montan, între 400 - 1500 m alt.

79

Ccompoziţia floristică: Bioformele cel mai bine reprezentate sunt hemicriptofitele şigeofitele. Dintre elementele fitogeografice se remarcă cele eurasiatice, urmate decele cosmopolite, circumpolare şi europene prezente în procent egal. Speciicaracteristice: Tussilago farfara, Taraxacum officinale, Petasites albus, Cirsiumerisithales, Equisetum arvense, Equisetum hiemale, Mentha longifolia, Calamagrostisarundinacea, Deschampsia caespitosa, Anthoxanthum odoratum, Capsella bursa-pastoris,Rubus idaeus şi Stellaria nemorum.

Urticetum dioicae, Steffen 1931Ecologia: se instalează pe locurile de acumulare a substanţelor organice(depozite de gunoi, oboare, stâni, tăieturi de pădure) fiind cenoze mezofile, micro-mezoterme şi nitrofile.Corologia: se întâlnesc destul de frecvent în etajul colinar şi montan (mai ales înpoieni), de la 370 m alt. la 1600 m alt.Importanţa: urzica este o plantă alimentară, folosită şi în hrana animalelor, careeste intens valorificată de localnici în stadiu tânăr. Este culeasă pentruproprietăţile sale medicinale.

Lolio-Plantaginetum majoris, (Linkola 1921) Berger 1930Ecologia: Fitocenoze mezofile specifice terenurilor bătătorite şi deschise cum suntmarginile potecilor şi drumurilor.Corologia: Frecvent întâlnite în etajul colinar şi montan inferior, între 370 m şi 700 malt.

Eupatorietum cannabini, Tx. 1937Ecologia: se dezvoltă pe malul râurilor şi pâraielor, pe soluri umede, bogate în azot şiumbrite. Fitocenoze mezo-higrofilă, microme-zoterme şi nitrofile.Compoziţia floristică: componenţii vegetali ai acestor cenoze, mulţi dintre ei de talieînaltă, acoperă solul în proporţie de 90%. Dintre ei amintim:: Eupatorium cannabinum,Petasites hybridus, Senecio nemoren-sis ssp. fuschsii, Equisetum arvense, Matteucciastruthiopteris, Ranunculus repens, Stellaria nemorum, Urtica dioica, Solanum dulcamara,Myosotis scorpioides, Lythrum salicaria, Aegopodium podagraria, Heracleum sphondylium,Angelica sylvestris, Symphytum officinale, Galeopsis speciosa, Mentha longifolia, Menthaarvensis, Lycopus europaeus, Agrostis stolonifera, Phragmites australis, Salix triandra,Corylus avellana. In cenoze predomină hemicriptofitele şi speciile eurasiatice,circumpolare şi europene.

Polygonetum avicularis, Gams 1927Ecologia: fitocenoze mezofile, micro-mezoterme, nitrofile dezvoltate pe terenurileintens bătătorite, degradate, bogate în azot, îndeosebi pe marginea şanţurilor şidrumurilor.

80

Corologia: aria acestor cenoze este restrânsă la etajul colinar şi montan inferior , undeapar sporadic în perimetrul vetrelor localităţilor.Importanţa: Polygonum aviculare constituie hrana porcilor şi a păsărilor de curte, fiindîn acelaşi timp o plantă medicială şi tinctorială ce poate fi valorificată pe plan local.

Poetum annuae, Gams 1927Ecologia: preferă terenurile din vecinătatea grajdurilor şi locurile călcate cu solnisipo-pietros, apărând uneori şi în jurul grămezilor de mangal. Cenozele suntmezofile, amfitolerante termic spre micro-mezoterme, euriionice spre acido-neutrofile.Corologia. Sunt răspândite în etajul colinar şi montan.

Vegetaţia fisurilor de stânci se încadrează în asociațiile vegetale : Aspleniotrichomanes-Poetum nemoralis, Boşcaiu 1970, Hypno-Polypodietum, Pec, 1963

Asplenio trichomanes-Poetum nemoralis, Boşcaiu 1970Ecologia: preferă stâncile silicioase cu expoziţie sudică şi înclinaţie cuprinsă între 40°şi 85°, fiind cenoze xero-mezofile, micro-mezoterme, acido-neutrofile.Corologia: sunt răspândite în etajul montan inferior, de-a lungul râului între 470 m şi960 m alt.Compoziţia floristică: Geoelementele sunt reprezentate prin specii eurasiatice,circumpolare, europene, central-europene, cosmopolite, carpato-balcanice şiendemice: Asplenium trichomanes, Poa nemoralis, Selaginella helvetica, Veronica bachofeni,Dianthus henteri, Silene dubia, Thymus comosus esp. tranesilvanicus, Valeriana tripteris,Cystopteris fragilis, Hypericum perforatum, Galium schulteeii, Sedum annuum.

Hypno-Polypodietum, Pec, 1963Ecologia: fitocenoze instalate în crăpături de stânci şi între bolovanii digurilor, cuînclinaţie până Ia 90°, mezofile spre mezo-xerofile, micro-mezoterme, slab acido-neutrofile. Cenozele observate la altitudini mai mari sunt mai pronunţat mezofile.Corologia: au fost întâlnite în etajul montan inferior de la 450 m alt. la 1100 m alt.Compoziţia floristică: este slab închegate, cu acoperire redusă. Specii caracteristice:Polypodium vulgare, Hypnum cupressiforme, Asplenium trichomanes, Poa nemoralis, Silenedubia, Moehringia pendula, Sedum maximum, Solidago virgaurea, Centaurea micranthos,Hypericum perforatum, Valeriana tripteris, Spiraea ulmifolia.

2.9.2.2. Inventarul floristic caracteristic amplasamentului și vecinătățiiproiectului

În urma analizei datelor din literatura de specialitate s-a obținut următorul inventarfloristic caracteristic amplasamentului și vecinătății proiectului (Drăgulescu, 2003):

81

Fam. Equisetaceae: Equisetum hyemale, E. telmateiaFam. Polypodiaceae: Polypodium vulgareFam. Dennstaedtiaceae: Pteridium aquilinumFam. Thelypteridaceae: Thelipteris phegopterisFam. Aspleniaceae: Asplenium septentrionale, A. trichomanesFam. Athyriaceae: Athyrium filix-femina, Cystopteris fragilisFam. Aspidiaceae: Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Polystichum aculeatum, P.braunii, P. setiferumFam. Aristolochiaceae: Asarum europaeumFam. Ranunculaceae: Aconitum moldavicum, A.paniculatum, Actaea spicata, Calthapalustris, Clematis alpina, Hepatica nobilis, Ranunculus acris, R. platanifolius, R.polyanthemos, R. pseudomontanus, R. repens, Thalictrum aquilegifoliumFam. Urticaceae: Urtica dioicaFam. Caryophyllaceae: Cerastium holosteoides, C. semidecandrum, Dianthustenuifolius, D. trifasciculatus, Lychnis viscaria, Moehringia trinervia, Scleranthusperennis, Silene alba, S. heuffelii, S. vulgaris, Stellaria aquatica, S. media, S.nemorumFam. Polygonaceae: Polygonum hydropiper, Rumex acetosella, R. arifolius, Rcrispus, R. obtusifoliusFam. Grossulariaceae: Ribes uva-crispaFam. Crassulaceae: Jovibarba heuffelii, Sedum annuum, S. maximum,Fam. Saxifragaceae: Saxifraga cuneifolia, S. stellarisFam Rosaceae: Alchemilla acutiloba, A. glaucescens, Filipendula ulmaria, Fragariavesca, Geum aleppicum, G. rivale, Potentilla argentea, P. erecta, P. recta, P.thuringiacaFam. Fabaceae: Chamaespartium sagittale, Coronilla varia, Genista tinctoria,Lathyrus pratensis, L. vernus, Lembotropis nigricans, Lotus corniculatus, Trifoliumalpestre, T. dubium, T. hybridum, T. medium, T. pratense, T. repens, Vicia sepium,V. sylvatica.Fam. Lythraceae: Lythrum salicariaFam. Onagraceae: Circaea alpina, C. lutetiana, Epilobium angustifolium, E.collinum, E. montanum, E. palustreFam. Santalaceae: Thesium alpinumFam. Euphorbiaceae: Euphorbia serullata, Mercurialis perennisFam. Oxalidaceae: Oxalis acetosellaFam. Geraniceae: Geranium phaeum, G. pretense, G. robertianumFam. Balsaminaceae: Impatiens noli- tangereFam. Linaceae: Linum catharticumFam. Apiaceae: Aethusa cynapium, Angelica archangelica, A. sylvestris, Anthriscussilvestris, Astrantia major, Chaerophyllum aromaticum, Chaerophyllum hirsutum,Cnidium silaifolium, Daucus carota, Heracleum palmatum, H. sphondylium,Pimpinella saxifraga, Sanicula europaea, Torilis japonica

82

Fam. Hypericaceae: Hypericum hirsutum, H. maculatum, H. perforatumFam. Violaceae: Viola canina, V. reichenbachianaFam. Brassicaceae: Cardamine amara, C. impatiens, Cardaminopsis arenosa, Lunariarediviva, Aropippa sylvestrisFam. Ericaceae: Bruchenthalia spiculifolia, Vaccinium myrtillusFam. Pyrolaceae: Monenes uniflora, PyrolaminorFam Primulaceae: Lysimachia nummulariaFam. Gentianaceae: Gentiana asclepiadeaFam. Solanaceae: Solanum dulcamaraFam. Boraginaceae: Myosotis scorpioides, M. silvatica, Pulmonaria mollis, P. rubra,Symphytum tuberosumFam. Lamiaceae: Ajuga reptans , Calamintha clinopodium, Galeopsis speciosa, G.tetrahit, Glecoma hederacea, G. hirsuta, Lamium galeobdolon, L. maculatum,Prunella vulgaris, Stachys sylvatica, Thymus comosus, Thymus pulegioidesFam. Plantaginaceae: Plantago mediaFam Scrophulariaceae: Digitalis grandiflora, Euphrasia rostkoviana, Melampyrumbihariense, Verbascum glabratum, Veronica bachofenii, V. beccabunga, V.chamaedrys, V. officinalis, V. urticifoliaFam. Globulariaceae: Orobanche flavaFam. Campanulaceae: Campanula abietina, C. cervicaria, C glomerata, C. latifolia, Cpersicifolia, C. rapunculoides, C rotundifolia, C. serrataFam. Rubiaceae: Galium album, G. PalustreFam. Adoxaceae: Adoxa moschatellinaFam. Valerianaceae: Valeriana officinalis, V. tripterisFam. Dipsacaceae: Dipsacus pilosusFam. Asteraceae: Achillea distans, A. millefolium, Bellis perennis, Carduus crispus,C. personata, Centaurea micranthos, C. Phrygia, Cirsium canum, C. erisithales, C.palustre, C. vulgare, Erigeron acer, E. annuus, Hieracium pavichii, H. rotundatum,H. umbellatum, H. vulgatum, Hypochoeris radicata, Lapsana communis, Leontodonautumnalis, Leucanthemum waldsteinii, Mycelis muralis, Petasites albus, P.hybridus, Prenanthes purpurea, Senecio sylvaticus, Solidago virguarea, Tanacetumcorymbosum, Telekia speciosa, Tussilago farfaraFam. Alismataceae: Alisma plantago-aquaticaFam. Liliaceae: Paris quadrifolia, Polygonatum verticillatum, Streptopusamplexifolius, Veratrum albumFam. Iridaceae: Dactylorhiza sambucina, Epipactis helleborine, Gymnadeniaconopsea, Listera ovata, Neottia nidus- avisFam. Juncaceae: Juncus articulatus, J. conglomeratus, J effusus, Luzula luzuloides, L.silvaticaFam. Cyperaceae: Carex digitata, C. hirta, C. ovalis, Scirpus sylvaticus

83

Fam. Poaceae: Agrostis capillaris, Calamagrostis arundinacea, Dactylis glomerata,Deschampsia caespitosa, D. flexuosa, Festuca pratensis, F. rubra, Poa annua, P.nemoralis, P. pratensis, P. trivialis

2.9.2.3. Comunitatea de alge (A. Curtean – Bănăduc, 2005)

În sectorul Râului Mare unde se propune amplasarea microhidrocentralei esteformată din 56 de specii aparținând încrengăturilor Bacillaryophyta (53 de specii):Achnanthes biorethii, A. lanceolata, A. minutissima, A subtatomoides, A. pediculus,Aulacoseira distans, Cocconeis placentulata, Cymbella falaisensis, D. mesodon, Epithemiaadnata, Eunotia bilunaris, E. exigua, E. incisa, E. minor etc., încrengătura Cyanophyta (2specii): Lyngbya kuetzingii, Phormidium tenue și încrengătura Chrysophyta (1 specie):Hydrurus foetidus (Curtean-Bănăduc, Angela, 2005).

2.9.2.4. Comunitatea de macronevertebrate bentonice (A. Curtean-Bănăduc, 2005)

În acest sector montan (Râul Mare) al râului Cibin comunitatea demacronevertebrate bentonice este formată din specii în majoritatea litoreofile:Euplanaria lugurbris (Turbellaria), Proppaus volki (Oligochaeta), Ancylus fluviatilis(Gasteropoda), Bäetis scambus, Ecdyonurus alpinus, Rhithrogena semicolorata,Ephemerella notata, Caenis macrura (Ephemeroptera), Brachyptera seticornis, Leuctranigra, L. fusca, L. inermis, Perla marginata, Perlodes microcephala (Plecoptera), Gomphusvulgatissimus, Ophiogomphus serpentinus, Cordulegaster annulatus (Odonata),Rhyacophila hiticornis, R. vulgaris, R. tristis, Drusus bruneus etc, (Trichoptera), Diamesainsignipes, Pseudodiamesa nivosa, Cricotopus fuscusm Eukiefferiella gracei (Chironomidae)(Curtean-Bănăduc, Angela, 2005).

Abundențele relative al grupelor sistematice ale comunităților de macronevertebratebentonice sunt: trichoptere – 32,79 %, chironomide – 26,77 %, plecoptere – 13,11 %,oligochete – 11,36 %, efemeroptere – 9,41%, collembole – 2,54 %, crustacee – 1,35%,planarii -1,00%, odonate – 0,67 %; gasteropode – 0,33 % și 0,67 blefaroceride.Datorită condiților hidrologice accentuat montane din acest sector, este prezentă osingură specie zooplanctonică – rotiferul Trichocerca elongata (Curtean-Bănăduc,Angela, 2005).

2.9.2.5. HerpetofaunaCu privire herpetofauna zonei, literatura de specialitate semnalizează în cuprinsulbazinului hidrografic al râului Râul mare următoarele specii de amfibieni şi reptile:

84

Fam. Salamandridae: Salamandra salamandra (salamandră);Fam. Ranidae: Rana temporaria (broasca roşie de pădure);Fam. Discoglossidae: Bombina variegata (izvoraş cu burtă galbenă);Fam. Lacertidae: Lacerta agilis (şopârlă cenuşie), Lacerta viviparia (şopârlă de

munte) şi Lacerta muralis (şopârlă de ziduri);Fam. Colubridae: Natrix natrix (şarpe de casă);Fam. Viperidae: Vipera berus (viperă comună).

2.9.2.6. AvifaunaÎn baza literaturii disponibile (Fântână, C., Szabo, Z., Nagy, Z., Tioc, T., 1999) și adatelor colectate în teren inventartul avifaunei zonei studiate conţine următoarelespecii: Fam. Accipitridae: Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Buteo buteo (şorecar

comun), Pernis apivorus (viespar), Accipiter nisus (uliu păsărar); Fam. Falconidae: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Falco subbuteo (şoimul

rândunelelor); Fam. Cuculidae: Cuculus canorus (cuc); Fam. Strigidae: Strix uralensis (huhurez mare); Fam. Upupidae: Upupa epops (pupăză); Fam. Picidae: Picus canus (ghionoaie sură), Dendrocopos major (ciocanitoare

pestriţă sură), Dendrocopos minor (cioacanitoare pestriţă mică), Jynx torquilla(capîntortură);

Fam. Motacillidae: Anthus trivialis (fâsă de pădure), Anthus spinoletta (fâsă demunte), Motacilla cinerea (codobatură de munte), Motacilla alba (codobaturăalbă),

Fam. Corvidae: Garrulus glandarius (gaiţă), Nucifraga caryocatactes (alunar) Fam. Cinclidae: Cinclus cinclus (pescărel negru); Fam. Troglodytidae: Troglodytes troglodytes (ochiuboului); Fam. Prunelidae: Prunella modularis (brumăriţă de pădure), Prunella collaris

(brumăriţă de stâncă); Fam. Sylvidae: Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Phylloscopus sibilatrix

(pitulice sfârâitoare), Phylloscopus trochilus (pitulice fluierătoare), Regulusregulus (auşel cu cap galben);

Fam. Muscicapidae: Ficedula parva (muscar mic), Muscicapa striata (muscarsur);

Fam. Turdidae: Phoenicurus ochruros (codroş de munte), Erithacus rubecula(măcăleandru), Turdus merula (mierlă), Turdus torquatus (mierlă gulerată),Turdus pilaris (cocoşar), Turdus philomelos (sturz cântător), Turdus viscivorus(sturz de vâsc);

85

Fam. Paridae: Parus montanus (piţigoi de munte), Parus caeruleus (piţigoialbastru), Parus major (piţigoi mare), Parus ater (piţigoi de brădet), Paruscristatus (piţigoi moţat);

Fam. Sittidae: Sitta europaea (ţiclean); Fam. Certhiidae: Certhia familiaris (cojoaică de pădure); Fam. Fringillidae: Fringilla coelebs (cinteză), Pyrrhula pyrrhula (mugurar),

Coccothraustes coccothraustes (botgros), Carduelis carduelis (sticlete), Carduelisspinus (scatiu), Loxia curvirostra (forfecuţă);

Fam. Emberizidae: Emberiza citrinella (presură galbenă).

2.9.2.7. MamifereMamiferele din bazinul Râul Mare/Cibin constituie un grup foarte heterogen, atâtdin punct de vedere al dimensiunilor (cu talii de la cea a chiţcanului pitic până lacea a ursului), cât şi al habitatelor populate. În baza literaturii de specialitate aufost identificate următoarele specii de mamifere: Fam. Bovidae: Cevus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior) Fam. Suidae: Sus scrofa (mistreţ); Fam. Canidae: Canis lupus (lup) şi Vulpes vulpes (vulpe); Fam. Mustelidae: Lutra lutra (vidră), Meles meles (bursuc), Mustela putorius

(dihor) şi Mustela nivalis (nevăstuică); Fam. Ursidae: Ursus arctos (urs brun); Fam. Felinae: Lynx lynx (râs); Fam. Erinaceidae: Erinaceus concolor (arici); Fam. Soricidae: Sorex araneus (chiţcan comun), Sorex minutus (chiţcan pitic) Fam. Talpidae: Talpa europaea (cârtiţă); Fam. Leporidae: Lepus europaeus (iepure de câmp); Fam. Muridae: Clethrionomys glareolus (şoarece scurmător), Microtus arvalis

(şoarece de câmp), Microtus nivalis (şoarece de zăpadă), Apodemus agrarius(şoarece dungat), Apodemus flavicollis (şoarece gulerat), Mus musculus (şoarecede casă) şi Rattus rattus (şobolan de casă);

Fam. Myoxidae: Myoxus glis (pârş mare); Fam. Sciuridae: Sciurus vulgaris (veveriţă).

86

Capitolul III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1. Identificarea tipurilor de impacturi asociate implementării proiectuluianalizat

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 ofthe ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art.1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia inconsiderare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şiimplicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificareastatutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă desituaţia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare ahabitatului.Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează înmod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse delumină, radiaţii, etc.). Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator suntparametrii ce trebuie luaţi în calcul

Proiectul „Amenajare hidrotehnică de mică putere pe Râul Mare”, se află situat lalimita Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică „Frumoasa”. În Directiva Păsări laArt. 1 se stipulează că “Prezenta Directiva se aplica pasărilor cât și ouălelor,cuiburilor si habitatelor lor“. În acest sens, regulile privind degradarea habitatelor,respectiv disturbarea speciilor pentru care au fost declarată SPA „Frumoasa” suntaplicabile pentru proiectul analizat în prezentul studiu.

Având în vedere specificul proiectului şi ţinând cont de definiţiile referitoare ladegradare, respectiv disturbare, enunţate anterior, posibilele impacte pe careproiectul le are asupra integrităţii sitului sunt următoarele:

degradarea habitatelor/speciilor de interes conservativ; disturbarea speciilor de interes conservativ.

În tabelul 11 este prezentată o analiză a tipurilor de impact pe termen scurt și lung,impact direct și indirect, etc.

În tabelul nr. 11b este prezentată o analiză a impactului proiectului în faza deconstrucție și operare asupra habitatelor și speciilor de interes conservatividentificate în zona amplasamentului.

87

Tabel nr. 11. Impactul direct și indirect, pe termen scurt și lung, în perioada de construcție și operare al investițieiTipul de

impact

Descriereaimpactului

Specii/habitate deinterescomunitarafectate

Direct Indirect Termenscurt

Termenlung

Perioada deconstrucție

Perioada deoperare

Măsuri dereducere(măsurile 23-25sunt descrisedupă tabel)

Impactul investițieiasupra fitocenozelorripariene

- decopertări/excavări/săpături

Nu Da Nu Da Nu Da Nu M1, M2, M3,M4, M5, M6,M7, M8, M9- Pierderi

definitiveNu Da Nu Nu Da Da Nu

Impactului investițieiasupra habitatelor deinteres conservativ

- Defrișări 9110, 91V0,9410, 9130

Da Nu Da Nu Da Nu M1, M1, M2,M3, M4, M5,M6, M7, M8,M9, M10.

Pentru suprafațadefrișatăbeneficiarul vaîmpăduri osuprafață de 22662 mp laPăltiniș în zona

- Pierderidefinitive

9110, 91V0,9410, 9130

Da Nu Da Da Da Nu

88

Vălari

Impactul investițieiasupra ithiofaunei defaună de interescomunitar

- construireaprizei

Cottus gobio,Salmo truttafario

Nu Da Da Nu Da Nu M11, M12, M13,M14, M15, M16,M17, M18, M19

- modificareadebitelor

Cottus gobio,Salmo truttafario,

Da Nu Da Nu Da Nu

- eliberareasedimentelor înapa râului

Cottus gobio,Salmo truttafario

Nu Da Da Nu Da Nu

- asupramigrațieipeștilor

Salmo truttafario

Da Nu Da Nu Da Nu

Impactul investițieiasupra mamiferelorde interes comunitar

- prin zgomotgenerat depersonal/ utilajede construcția

Canis lupus,Ursus arctos,Lynx lynx,Lutra lutra

Da Nu Da Nu Da Nu M20, M21, M22,M23, M24, M30,M31, M32, M33.

- prin construireaprizei decaptare

Lutra lutra Da Da Da Da Da Da

- efectul debarieră creat deaducțiune

Ursus arctos Da Nu Da Nu Da Nu

89

Impactul investițieiasupra speciilor depăsări de interescomunitar

- prin zgomotgenerat depersonal/ utilajede construcția

Ficedula parva

Ficedullaalbicollis

Dendrocoposleucotos

Da Nu Da Nu Da Nu M20, M21, M22,M23, M24,

Impactul asupraspeciilor deherpetofaună deinteres comunitar

- prin construireaaducțiunii șicentralei

Bombinavariegata

Da Nu Da Nu Da Nu M25, M26, M27,M28, M29.

90

3.2. Analiza impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar depe amplasamentul și vecintatea proiectului în faza de construcție

În etapa de construcție se vor realiza elementele proiectului descrise la capitolultehnic. Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, pentru care se va întocmi ungraphic detaliat de derulare a execuţiei lucrărilor. Graficul de execuţie al lucrărilorprevede suprapunerea anumitor faze de execuţie, în scopul optimizării termenelorde punere în funcţie a investiţiei. Etapele logice de execuţie a lucrărilor vor constadin:

1. Realizarea organizării de șantier2. Construirea prizei/captării3. Constuirea pilonilor și fixarea aducțiunii4. Construirea centralei5. Construirea rețelei electrice

Organizarea de șantier va ocupa temporar o suprafață de 2000 m2

Captarea va fi construită pentru a bara cursul pârâului și a face posibilă deviereacantității de apă care va fi utlizată pentru producerea energiei electrice. Elementelecaptării sunt construcții realizate din beton armat și grătare metalice ce va ocupa osuprafață de 400 m2 (270 m2 în albia râului și 130 m2 pe malul drept).Aducțiunea va fi pozată suprateran pe suporți de beton și amplastă pe malul dreptal pârului pe lângă drumul de exloatare și va ocupa o suprafață de 6389 m2

Centrala va fi situată pe maul drept al pârului și va ocupa o suprafață de 1035 m2.

3.2.1. Impactul amenajării asupra fitocenozelor ripariene (inclusiv habitate deinteres comunitar) din cadrul amplasamentului

Lucrările de construcție cu potențial impact asupra fitocenozelor ripariene sunt:captarea, aducțiunea și centrala.

În timpul lucrărilor de construcţie impactul asupra fitocenozelor ripariene va filocalizat și minim. În timpul lucrărilor de construcție a microhidrocentraleiasociațiile vegetale identificate în imediata aproiere a cursului Râului Mare vor fiafectate prin decopertările și excavările/săpăturile care se vor realiza pentruconstruirea obiectivelor proiectului. Suprafețele afectate vor fi mici. Se va urmări caexcavațiile/săpăturile executate să fie cât mai aproape de dimensiunile și formaexactă a obiectivelor pentru care va fi necesară excavarea, fiind astfel afectat unvolum minim se sol/subsol. Majoritatea suprafețelor decopertate/excavate cu

91

excepția celor pierdute definitiv se vor reface după terminarea lucrărilor. În fazaoperaţională impactul asupra acestei asociaţii va fi absent.În cazul unor fitocenoze, precum Patisetetum hybridi și Eupatorietum cannabini caurmare a lucrărilor de construcţie a pragului pentru captarea de apă, precum şiacumularea apei în spatele acestora se va constata degradarea acesteia și înlocuireacu fitocenoze ce preferă bălţile şi microdepresiunile de pe terenuri nisipo-mâloase,cu apa freatică la suprafaţă sau pe care se menţine un timp mai îndelungat apa deprecipitaţii.

3.2.2. Impactul amenajării hidrotehnice asupra habitatelor de interes conservativ

În ceea ce privește habitatele de interes comunitar identificate în zonaamplasamentului, după cum s-a menționat în subcapitolul 2.2.1., habitatele din zonaamplasamentului nu și-au păstrat structura specifică, ca urmare a intervențieiantropice prin construirea drumului forestier de exploatare de-a lungul Râului Mare.În schimb pe versanții din imediata apropiere a Râului vegetația și-a păstratstructura specifică habitatelor de interes comunitar menționare, cu excepția zonelorunde pădurea a fost defrișată, ca urmare a exploatărilor forestiere și anume:

- 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;- 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);- 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

Piceetea);- 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum).

Pentru crearea spațiului necesar construirii obiectivelor microhidrocentralei se vadefrișa definitiv o suprafață de pădure de aproximativ 0,7554 ha situată la limitaexterioară a ROSCI0085 Frumoasa. Această suprafața este situată de-a lunguldrumului forestier și are aproximativ 1 m lățime.Pentru această activitate titularul proiectului a demarat procedura de scoateredefinitivă a terenului din fondul forestier.În tabelul nr. 12 prezentăm datele din fișa tehnică de transmitere – defrișare pentruscoaterea definitivă a terenului din fondul forestier emisă de către Ocolul SilvicCindrel

Tabel nr. 12. Date din fișa tehnică de transmitere – defrișare pentru scoatereadefinitivă a terenului în suprafață de 0,7554 ha în scopul realizării obiectivuluimicrohidrocentralei emisă de către Ocolul Silvic Cindrel

Nr.crt.

Descrierea terenurilor TOTAL

1. Unitatea deproducţie

I Cristian ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

ICristian

I Cristian

2. Unitatea 33C 34A 35A 36A 37A 37E 38A 39B 45A 46A 47A 48A

92

amenajistică

3. Suprafaţatotală u.a.(ha)

5,2 19,8 15,0 27,7 4,2 1,1 4,8 29,4 2,7 4,8 8,0 2,6

4. Suprafaţasolicitată (ha)

0,1023 0,1145 0,0870 0,0840 0,0070 0,0040 0,1220 0,0640 0,0120 0,0340 0,0580 0,0666 0,7554

5. Tipul depădure/G.E.(cod)

4151 4151 4151 4151 4151 4151 4114 4151 1151 1341 1422 1422

6. Caracterulactual - tipulde pădure

NF NF NF NF NF NF A NF NF NF NF NF

7. Categoriafuncţională

1-2A, 1B 1-2A, 1B 1-2A,1C

1-2A,1C

1-1C 1-2A,1C

1-1C 1-2A,1C

1-2A,1C

1-A, 1C 1-2A,1C

1-2A,4C,1C

8. Compoziţiaarboretului

7Fa2Plt 1Go 8Fa2Ca 7Fa1Me2Ca

6Fa4Ca 10Fa 2Fa4Me1Go3Pi

10Mo 10Fa 9Mo1Br 4Br3Mo3Fa

3Fa7Mo 7Mo1Br1Fa1Me

9. Vârsta mediea arboretului

90 90 155 135 130 20 30 140 140 95 110 100

10. Clasa deproducţie

5 5 4 4 4 4 3 3 3 3 4 4

11. Consistenţa 0,7 0,8 0,8 0,7 0,7 0,9 1,0 0,8 0,6 0,7 0,8 0,8

12. Volumul lahectar (m3)

236 152 274 262 297 16 210 412 370 375 439 411

13. Volumulaferentsuprafeţeisolicitate (m3)

24 17 24 22 2 1 26 26 4 13 25 27 211

14. Suprafaţa dedefrişat (ha)

0,1023 0,1145 0,0870 0,0840 0,0070 0,0040 0,1220 0,0640 0,0120 0,0340 0,0580 0,0666 0,7554

15. Volumul dedefrişat (m3)

24 17 24 22 2 1 26 26 4 13 25 27 211

După cum observăm compoziția arboretului menționată fișa tehnică de transmitere –defrișare corespunde cu speciile identificate în teren. Ceea ce nu corespunde cudatele colectate din teren este vârsta arboretului. Astfel, vegetaţia lemnoasă de peamplasament este formată în majoritatea din exemplare tinere de fag, carpen, paltinde munte, mesteacăn și arin. Majoritatea arborilor sunt tineri și nu formează ostructură forestieră compactă. De-a lungul drumului forestier sunt zone unde arboriiși arbuștii lipsesc în totalitate.Ca urmare a îndepărtării vegetației lemnoase în perimetrul microhidrocentralei vacrește posibilitatea dezvoltării pronunțate a speciilor ruderale (Epilobiumangustifolium, Cirsium arvense, Urtica dioica, Tusilago farfara, Salix caprea, Rubus idaues).

Pentru suprafața de vegetație forestieră defrișată de pe marginea drumului în scopulexecutării proiectului, beneficiarul va împăduri o suprafață de 22 662 mp la Păltinișîn zona Vălari (suprafață aflată în afara siturilor Natura 2000), conform cerințeloradministrației Ocolului Silvic Cindel (fig. nr. 40). Coordonatele în sistem de proiecțienațională Stereo 70 ale surpafeței propuse pentru împădurire se regăsesc în anexa nr.6 atașată prezentului studiu.

93

Fig. nr. 40. Suprafața ce va fi împădurită și relația acesteia cu siturile Natura 2000

Având în vedere aspectele menționate mai sus putem consideram că nu va existaun impact negativ semnificativ asupra habitatelor de interes comunitar.

Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor/vegetației de peamplasament în timpul construcției și funcționării investiției:

- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimizadistrugerea suprafeţelor vegetale (ex: excavațiile vor fi executate cât maiaproape de dimensiunile și forma exactă a obiectivelor pentru care va finecesară excavarea, fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol,respectiv vegetație);

- se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada dedesfăşurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fostîntocmit prezentul studiu;

- se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afaraperimetrului organizărilor de şantier, pentru a nu afecta suprafețesuplimentare de vegetație/habitate;

- se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul

94

minimizării impactului de orice natură, asupra habitatelor pentru care a fostdeclarat SCI „Frumoasa”;

- indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie (în special pe traseul conductei de aducţiune), se vor respectamăsurile din prezentul studiu;

- eventualele neconcordanţe între proiectul tehnic (în special pe traseulconductei de aducţiune) şi situaţia din teren vor fi rezolvate prin identificareaaltor soluţii tehnice de execuţie, fără a se abate traseul conductei de pe traseulanalizat în prezentul studiu;

- pe o perioada de minim 3 ani se va verifica la începutul și sfârşitul perioadeide vegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate, cu obligaţiabeneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare;

- toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost afectat, după dezafectareainvestiției vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atentaîndrumare a unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de speciinoi în aria vizată de proiect;

- în perioada de funcționare a investiției în cazul lucrărilor de întreţinere aobiectivelor, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru apreveni/minimiza distrugerea habitatelor.

3.2.3. Impactul asupra speciilor de faună de interes comunitar din cadrul situluiROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa

Asupra faunei de interes conservativ din cadrul siturilor Natura 2000 în timpulconstrucției proiectului se vor genera următoarele impacturi:

- Impact asupra speciilore de pești din Râului Mare (Cottus cobio –zglăvoacă, Salmo trutta fario – păstrăv indigen )

- Impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și alucrărilor de construcție asupra speciilor de interes conservativ (Canislupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Dendrocopos leucotos, Ficedula parva, Ficedulaalbicollis)

- Impact asupra speciilor de interes conservativ prin distrugerea habitatuluide reproducere (Bombina variegata)

- Efectul de barieră al aducțiunii asupra speciilor de interes conservativ (șicele de interes cinegetic)

a) Impact asupra speciilor de pești din Râului Mare (Cottus cobio – zglăvoacă,Salmo trutta fario – păstrăv indigen )

Obiectivul nr. 1: pargul de captare și aducțiunea

95

Impactul asupra speciilor de pești din Râul Mare se va produce odată cu construireapragului de captare care va bara cursul pârâului și a face posibilă devierea cantitățiide apă care va fi utlizată pentru producerea energiei electrice.

După Bănărescu, 1991, aplicarea conceptului dezvoltării durabile a resurselorhidrologice implică respectarea următoarelor principii ecologice:

evitarea construcţilor hidrotehnice în bazinele râurilor care sunt populate despecii, subspecii sau asociaţii animale unice (endemite, specii rare sau relicte);

asigurarea supravieţuirii unor populaţii viabile din speciile consideratecomune. În concepţia actuală se consideră că dacă o specie este binereprezentată populaţional la nivelul ţării, implementarea unor proiectehidrotehnice nu poate prejudicia specia la nivel naţional. Părerea generală aecologilor şi biologilor este că deşi populaţiile anumitor specii sunt binereprezentate, dezvoltarea pe viitor a sistemelor hidrotehnice poate inducedeclinul treptat al acestora. În acest sens se recomandă interzicereaproiectelor hidrotehnice în anumite bazine hidrografice, în scopul prezervăriifondului genetic al acestora.

în cazul speciilor caracterizate prin variabilitate intraspecifică determinată dezonarea geografică, este recomandată asigurarea supravieţuirii populaţiilorextreme din punct de vedere morfologic, cât şi a unora intermediare, pentru aasigura şi menţine variabilitatea intraspecifică.

Unele amenajări hidroenergetice (cazul de faţă) implică modificarea curgeriinaturale şi a debitului râului prin realizarea de acumulări de apă cât şi transportulacesteia prin conducte la staţia de uzinare.

În general pentru menţinerea condiţiilor de dezvoltare a faunei și a florei la nivelulcondiţiilor anterioare amenajării hidrotehnice, se are în vedere ca in aval de captaresa fie lăsat sa se scurgă liber debitul minim de servitute. In acest sens, prin soluţiileconstructive preconizate trebuie asigurată posibilitatea evacuării permanente a unuidebit egal cu debitul cel mai mic întâlnit pe vale. După Bănărescu, 1991,supravieţuirea speciilor reofile este posibilă chiar şi în cazul în care este asiguratnumai debitul de servitute (exemplu relaţia dintre asprete - Romanichtys valsanicola şiamenajarea hidrotehnică a râului Vâlsan).Deşi supravieţuirea unor specii este posibilă, chiar dacă acestea au valenţe ecologiceînguste, nu înseamnă că per ansamblu populaţiile vor rămâne viabile. O dată cureducera debitului râului se constată deseori modificări biometrice la nivelindividual. Compoziţia genetică a unor specii se modifică rapid, astfel poate apăreananismul.

După cum am menționat în prezentul studiu în cursul campaniei de cercetaredesfășurate în cursul anului 2013 în potenţiala arie de implementare a proiectului

96

hidroenergetic au fost identificate 2 specii Cottus gobio și Salmo trutta fario,ecosistemul lotic respectiv corespunzând preferințelor de habitat ale acestor specii.

Cottus gobioS-a constat că sectorul Râului Mare populat de zglăvoacă este relativ scurt, de 2 - 2,5km, amonte de Stația hidrometrică Pisc.Este interesant faptul că până în prezent (în baza literaturii de specialitate exsitentă)specia Cottus gobio nu a fost semnalată în acest sector al Râului Mare. Astfel, amajuns la concluzia, că fluctuaţia nivelului apei din lacul Gura Râului, care poateinduce separarea sau unirea Râului Mare cu Râul Mic (care are o populaţie viabilăde Cottus gobio) la confluenţa acestora, pe perioade mai mari sau mai mici de timp (înfuncţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an în parte şi a managementuluiapelor lacului din anii respectivi), poate fi explicaţia pentru exsitența speciei Cottusgobio în prezent în Râul Mare, ca urmare a migrării de pe Râul Mic.

Fig. nr. 41. Zona de confluență a Râului Mare cu Râul Mic

Pentru a înțelege care sunt condițiile optime necesare pentru a asigura prezența șisupraviețuirea speciei Cottus gobio în continuare în Râul Mare prezentăm mai josinformații privind parametrii optimi caracteristici habitatului zglăvoacei (conformTomlinson M., L., Perrow M. R., 2003):

97

Calitatea apei: în acest sens au fost interprinse puține studii. Concluziile acestorasunt:

- limita inferioară tolerabilă a pH-lui apei este de 4,7, iar cea superioară poatedepăși 9.

- Având în vedere că în majoritatea cazurilor alături de zglăvoacă apare șipăstrăvul ce necesită o saturație de 40 % a concentrației de oxigen minimdizolvat în apă, este posibil ca un nivel similar să fie necesar acesteia. Cutoate acestea, se pare că zglăvoaca este mult mai tolerantă la poluare decât s-acrezut. Utziger (1998) a constatat prezența zglăvoacei în aval de o stație deepurare a apelor uzate, deși cu o densitate mai mică decât în amonte,constatând o toleranță mare a speciei la concentrații ridicate a compușilor cuazot.

- Concentrațiile de oxigen dizolvat sunt în strânsă legătură cu temperaturaapei, la care se pare că zglăvoaca este sensibilă. Elliot & Elliot (1995) auconstat că limitele critice termice pentru această speciei se încadrează între:-4,2 și 27,7 oC.

Adâncimea apei:Atunci când debitul apei este adecvat adâncimea apei nu este critică pentruspecie (peste 5 cm) (Utzinger et al. 1998). Dacă debitul apei este inadecvat,temperatura ridicată a apei sau concentrația scăzută de oxigen pot fi fatalepentru specie în apele puțin adânci, deoarece fluctuațiile de temperatură suntmai mari.Valorile caracteristice ale adâncimii apei au fost situate între 20 și 40 cm,conform lui Roussel & Bardonnet (1996) într-un studiu realizate pe un curs deapă într-o zonă depresionară din Franța, iar conform lui Prenda J.,Rossomanno S. & Armitage P.D (2000) adâncimea minimă pentru ca specia săfie activă este de 15 cm aceasta fiind în strânsă corelație cu intensitatealuminii. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că zglăvoaca poate fi prezentă șiîn unele lacuri (Jelić D., 2012), iar Crisp & Man, 1991 a descoperit prezențaspeciei în apele Rezrvorului Cow Green (> 20 adâncime maximă).

Viteza apei:Zglăvoacă a fost găsită adesea în apă cu viteză de curgere moderată (Smyly1957; Crisp 1963; Gaudin % Caillere 1990). Spre exemplu Gubbles (1997) aidentificat cei mai multe exemplare de zglăvoacă la o viteză de curgere de 22cm/sec, mai jos de debitul mediu al pârâului analizat/cercetat (40 cm/sec). Înacest curs de râu nu a fost identificat nici un exemplar în zone cu debit maimic de 10 cm/sec sau mai mult de 38 cm/sec. În schimb, Roussele și Bardonnet(1996) a inregistrat exemplare de zglăvoacă în debite mai mari de 40 cm/sec,în timp ce A. Strevens sugerează că zglăvoaca preferă o viteză de curgere maimare de 80 cm/sec și le evită pe cele cu o curgere mai mică de 60 cm/sec.

98

Astfel de viteze de curgere sunt comune în porțiunile cu apă mică a multorcursurile de apă. Aceste porțiuni de apă tind să fie utilizate de juvenili, careocupă zonele dintre pietre și astfel nu sunt supuși direct la forța de curgere aapei. Zglăvoacă nu este un înotător puternic și este adaptat să caute refugii înspatele pietrilor mari, resturi lemnoase și vegetale (Perrow et al, 1997). Prinurmare, acolo unde aceste condiții sunt prezente, zglăvoaca poate toleraviteza considerabile de curgere.Astfel, în majoritatea apele lent curgătoare, în care se depun sedimente fine pesubstratul preferat de specie și are loc reducerea concentrației de oxigen șicreșterea temparaturii probabil există limite ale debitelor minime tolerate dezglăvoacă. Aceste praguri minime depind de caracteristicile cursului de apă șide sedimente din apă (Ecology of the Bullhead, Cottus gobio, ConservingNatura 2000 Rivers).

Pentru reducerea impactului microdirocentralei propuse pe Râul Mare asupraspeciei Cottus gobio (identificată pe un sector de aproximativ 2,5 km amonte de stațiahidrometrică Pisc) considerăm necesare respectarea unui set de măsări de reducere aimpactului. Aceste măsuri sunt propuse în baza studiului ihtiologic realizat, aliteraturii științifice de specialitate disponibilă și a analizei situației din teren.Aceste măsuri trebuie respectate cu strictețe alături de implementarea unui programde monitorizare a speciei pe o perioadă minimă de 3 ani de zile.

Alte aspecte ale posibilului impact al microhidrocentralei asupra speciilor de pești.Construcţia aducţiunii presupune devierea apei râului de pe patul de curgere.Această activitate împreună cu cea de construcţie a pragului de captare va genera petoată perioada de construcție eliberarea de sedimente în apa râului. Dacă cantitateaacestora este foarte mare există posibilitatea ca macronevertebratele bentonice să fiegrav afectate. Cunoscând faptul că aceste specii reprezintă baza trofică pentrupăstrăv se va evita pe cât posibil descărcarea acestor sedimente în albia râurilor.

Totodată în timpul construcției lucrările pot afecta migraţia exemplarelor de păstrăvîn cursul superior al râurilor, în perioada de depunere a icrelor.

Condsiderăm că dacă se vor implementa și respecta cu strictețe măsurile dereducere a impactului populația speciei Cottus gobio nu va fi afectată de cătreimpelementarea microhidrocentralei pe sectorul propus al Râului Mare

99

Măsuri de reducere a impactului asupra ihtiofaunei Râului Mare în perioada deconstrucției și funcționare a investiției:

- Preluarea debitelor lichide de către captare să se efectueze mai sus de sectorulpopulat de zglăvoacă (Cottus gobio), așa cum este menționat în datele tehniceale proiectului (2 -2,5 km amonte de stația hidrometrică Pisc);

- Să se respecte debitul de servitute impus prin studiu hidrologic, și anume 0,45m3/s, astfel încât să se asigure o viteza de cugere a râului optimă pentru speciaCottus gobio în porțiunea unde a fost identificată prezența acesteia.

- Să se asigure pe timpul secetei un debit de curgere optim pentru specia Cottusgobio, precum și o adâncime optimă ( între 15 și 40 cm).Considerăm că debitul de servitute impus de studiu hidrologic este suficientpentru supraviețuirea speciei Cottus gobio, având în vedere că aceasta a venitîn Râul Mare din Râul Mic, ultimul având un debit mediu situat sub 0,5m3/s,și un debit minim de 60 l/sec (conform datelor funrizate de Serviciul degospodărire a apelor Sibiu, Departamentul monitorizări).

- La fiecare 250 m pe lungime râului trebuie realizată o alveolă în albie cucircumferinţa de aproximativ 1,50 m şi cu o adâncime de 25-40 cm, în vedereacompensării efectelor negative asupra speciilor de pești, induse de preluareade debite în perioada de ape mici. Realizarea alveolelor trebuie urmărită deun specialist ihtiolog. Această măsură a fost propusă de către specialiștiiihtiologi (ecolog Răchită Răzvan, sub îndrumarea prof. Bănăduc D.) care aurealizat studiul de ihtiologie pentru porțiunea de pe Râului Mare unde estepropusă amplasarea microhidrocentralei. Conform specialștilor este o măsurăpretabilă pentru habitatul speciei Cottus gobio de pe Râul Mare.

- în timpul lucrărilor de construcție, pentru a evita distrugerea comunităţilor demacronevertebrate bentonice (bază trofică pentru ihtiofaună) de cătredepunerile de sedimente generate de lucrările de construcţie a captării de apărespectiv a deplasărilor accidentale în albia minoră a râului a arocamentelorrezultate ca urmare a construcției pilonilor necesari pentru montareaconductei de aducţiune, se vor stabilii şi aplica măsuri de retenţie a acestora înperimetrul lucrărilor;

- constructorul se va obliga să realizeze lucrările de construcție a prizei decaptare în afara perioadei de reproducere a păstrăvului Salmo trutta fario(octombrie – decembrie).

- pentru migrarea păstrăvălui Salmo trutta fario și îndepărtarea barierei createprin construcția prizei de captare se va instala o scară de pești. Scara de peştitrebuie să fie o scară pentru salmonidae, situată în partea opusă drumului şisă aibe o miră hidrometrică fixă încastrată în betonul scării. Această scarătrebuie să asigure un debit lichid permanent cu o adâncime de minim 15 cm şisă nu aibe o înclinaţie mai mare de 20º. Lăţimea (activă) a scării de peştitrebuie să fie de minim 1,50 m. Înălţimea treptelor scării nu trebuie să

100

depăşească 15 cm. Numărul de bazinete de pasaj al scării trebuie să asigureînclinaţia sugerată a scării şi înălţimea sugerată a treptelor.

- Constructorul se obligă să folosească utilaje curate în timpul construcție prizeide captare, pentru a evita poluarea apei Râului Mare, respectiv a apei dinlacul Gura Râului;

- indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie, se vor respecta măsurile din prezentul studiu;

Înainte, în timpul și 3 ani după terminarea lucrărilor de realizare a investiției se vaasigura programul de monitoring propus în prezentul studiu în vedereamonitorizării stării populațiilor speciei Cottus gobio în zonă. Datele pentru acestmonitoring vor fi obținute cu ajutorul unor metode de pescuit neagresive (sacul depescuit de munte) pentru indivizii speciei de interes comunitar.Sugerăm ca monitorizarea să se realizeze conform lucrării lui Cowx I.G & HarveyJ.P, 2003. Studiul de monitorizare va curpinde și sectorul situat în aval de Stațiahidrometrică Pisc, până după confluența Râului Mare cu Râul Mic. De asemenea,acest studiu va analiza și impactul fluctuației nivelului apei din lacul Gura Râuluiasupra populației de Cottus gobio. În paralel recomandăm monitorizarea populațieide Cottus gobio și pe cursul inferior al Râului Mic pentru a avea date comparabile aevoluției populațiilor de Cottus gobio de pe ambele râuri.

Obiectivul 2 – montare conductă aducțiune apăDatorită profilului longitudinal al văii conducta de aducţiune va urma acelaşi traseucu cel al râului fiind situată pe marginea drumului forestier. Proiectul tehnicpropune montarea conductei, pe piloni ce vor fi situați pe terenul aflat între drum şirâu. În acest caz există posibilitatea de eliminare în apă asedimentelor/bolovanilor/derocărilor, eliminarea acesta va fi localizată doar acolounde terenul dintre râu și drum este mai abrupt și îngust. În acest sens se vorimpune măsuri de prevenire a deplasărilor accidentale în albia minoră a râului aarocamentelor rezultate ca urmare a construcției pilonilor de susținere a aducțiunii,prin urmare putem concluziona că impactul va fi minim.

b) Impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și alucrărilor de construcție asupra speciilor de interes conservativ (Canislupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Lutra lutra, Dendrocopos leucotos, Ficedulaparva, Ficedula albicollis)

Referitor la speciile de carnivore mari Ursus arctos şi Canis lupus, listate printreobiectivele de conservare ale SCI “Frumoasa”, apreciem că proiectul nu va avea unpotenţial de disturbare semnificativ în perioada de construcţie deoarece aceste specii

101

au teritorii mari de hrănire, iar suprafața ocupată de investiție raportată la suprafațateritoriului fiecărei specii este foarte mică (detalii în tabelul nr. 12a).De asemenea, disturbarea fonică ce va fi creată pe termen limitat în perioada deconstrucție a investiției și va avea ca rezultat eventual evitarea zoneiamplasamentului. În plus, în imediata apropiere a amplasamentului există un drumde exploatare silvică intens tranzitat, care deja are un impact asupra speciilor deinteres conservativ indentificate în perimetrul și vecinătatea amplasamentului.

Tabel nr. 12a. Procentul de suprafață afectată din teritoriul speciilor de interescomunitar

Specie Teritoriulspeciei (km2) 1

Suprafața ocupată deinvestiție (km2)

% suprafeței afectatedin teritoriul speciei

Canis lupus 50 – 150 (230) 0,007554 0,015 – 0,005 (0,003)Ursus arctos 10 – 60 (100) 0,07 – 0,01 (0,007)Lynx lynx 40 – 55 (115) 0,018 – 0,14 (0,006)

Proiectul are capacitatea de a disturba populaţia de vidră (Lutra lutra) în perioadade construcţie. Cu toate acestea, având în vedere ecologia şi etologia speciei,proiectul nu va induce scăderea efectivului populaţional şi ca atare nu va avea unpotenţial semnificativ de modificare în sens negativ a stării de conservare a speciei lanivelul bazinului râului Lotrioara.În vederea reducerii la minim a disturbării în perioada de construcţie, în cadrulacestui studiu vor fi propuse măsuri specifice de diminuare a impactului asupraacestei specii. În perioada de operare specia va beneficia de pe urma creăriiacumulărilor cuprinse în propunerea tehnică a proiectului de investiţie.

Un factor ce este susceptibil de disturbarea speciilor de păsări este zgomotul produsde lucrările de construcţie. Zgomotul este un agent de disturbare care se disipeazămult în mediu, deşi este foarte greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful,acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Păsările par a fi foartesensibile la zgomot, deoarece acesta interferează în mod direct cu comunicareaintrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectează indirectcomportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii.Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări înzonele în care zgomotul este intens. Cu toate acestea particularităţile terenuluiprecum şi tipurile de habitate din zonă pot influenţa propagarea zgomotului şiimplicit densitatea populaţiilor de păsări.

1 Jędrezelewski W et all. 2009 – Animals and Roads. Methods of mitigating the negative impact of roads on wildlife, Mammal ResearchInsititute, Polish Academy of Sciences, Bialowieza;Paul Goriup, 2008 - Natura 2000 în Rpmania, Species fact sheets, Ministry of Environment and Sustainable Development

102

Dacă în apropierea zonei în care se construieşte se găsesc habitate rare care lipsescdin restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiardacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981,Warner, 1992, Meunier et al. 1999).S-a constatat că pe amplasamentul proiectului, nu sunt prezente habitate rare sauintens utilizate de către speciile de păsări de interes conservativ pentru care a fostdeclarat situl.În urma vizitelor în teren în perioada februarie – mai 2013 și a consultării literaturiide specialitate s-a constatat că în vecinătatea suprafeţei studiate există habitatefavorabile unora dintre speciile identificate ca fiind posibil afectate de proiect(Dendrocopos leucotos, Ficedula parva, Ficedula albicollis).Tinând cont de dimensiunea lucrărilor de construcţie putem concluziona căzgomotul generat nu va reprezenta un factor perturbator major asupra populaţiilorde păsări identificate în zona amplasamentului.Lucrarea de faţă propune măsuri de diminuare a impactului în perioada deconstrucţie în vederea reducerii disturbării acestor specii la minim.

Măsuri de reducere a impactului generat de zgomotul în perioada de construcțieasupra speciilor de interes conservativ (Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Lutralutra, Dendrocopos leucotos, Ficedula parva, Ficedula albicollis):

- se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopulminimizării impactului de orice natură, asupra speciilor de interesconservativ pentru care a fost declarat SPA/SCI „Frumoasa”;

- constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru aevita disturbarea speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă șivecinătate;

- pentru a evita disturbarea păsărilor și mamiferelor din zonă, esterecomandabil ca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte şi în intervale detimp ce nu se suprapun cu perioadele de împerechere/cuibărire;

- indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie se vor respecta măsurile din prezentul studiu;

- se recomandă ca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte (între 100m șimaxim 250m) pentru a reduce la minim impactul asupra speciilor.

- se vor corela activitățile de construcție a microhidrocentralei cu activitateade transport a lemnului forestier exploatat și transportat pe drumulforestier pentru reducerea nivelului de zgomot cumulat. În cazul în caretransportul lemnului forestier exploatat se va intensifica, în anumiteperioade, benificarul va stopa lucrările de construcție pentru aceleperioade;

103

a) Impact asupra speciilor de interes conservativ prin distrugerea habitatuluide reproducere (Bombina variegata)

Bombina variegata găsește condiții optime de reproducere de-a lungul drumuluiforestier unde se formeaza acvatorii (habitate temporare) corespunzătoare cerințelorecologice ale speciei (ochiuri de apă, preponderent bălți temporare fără vegetație,denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă). Este o specie cu activitateatât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şirezistentă. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Este rezistentă lacondiţii dificile de mediu şi longevivă. Se deplasează bine pe uscatputând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii deamfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane(defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare.

Având în vedere rezistența speciei și potențialul mare de regenerare, presupunemcă lucrările de construcție a microhidrocentralei vor avea un impact ușor negativasupra speciei în perioada de construcție prin distrugerea acvatoriilor.În perioada de funcționare a investiției specia și habitatul acesteia nu va fi afectat.

Măsuri de reducere a impactului în perioada de construcție asupra specieiBombina variegata:

- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a minimiza distrugereasuprafeţelor cu habitate propice speciei (ex: excavațiile vor fi executate câtmai aproape de dimensiunile și forma exactă a obiectivelor pentru care vafi necesară excavarea, fiind astfel afectat un volum minim se sol/subsol);

- se recomandă ca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte pentru aminimiza impactul asupra speciei;

- se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioadade construcție a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fostîntocmit prezentul studiu;

- se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor înafara perimetrului organizărilor de şantier;

- se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice);

b) Efectul de barieră al aducțiunii asupra speciilor de interes conservativ (șicele de interes cinegetic)

Animalele de interes cinegetic, respectiv speciile de mamifere de interes conservativpentru care a fost desemnat situl ROSCI0083 Frumoasa și asupra cărora s-a făcutreferire în cadrul studiului de evaluare adecvată au teritorii cu suprafețe foarte mari.

104

Analizând impactul investiției asupra acestor specii din punct de vedere alfragmentării habitatului și creării efectului de barieră s-a constat:

a) Suprafața ocupată de investiție raportată la suprafața teritoriului fiecăreispecii este foarte mică. Datele privind suprafața afectată din teritoriulmamiferelor de interes conservativ sunt redate în tabelul nr. 13.

Tabel 13. Procentul de suprafață afectată din teritoriul speciilor de interescomunitar

Specie Teritoriulspeciei (km2) 2

Suprafața ocupatăde investiție (km2)

% suprafeței afectatedin teritoriul speciei

Canis lupus 50 – 150 (230) 0,007554 0,015 – 0,005 (0,003)Ursus arctos 10 – 60 (100) 0,07 – 0,01 (0,007)Lynx lynx 40 – 55 (115) 0,018 – 0,14 (0,006)

Având în vedere rezultatele obținute în tabelul de mai sus considerăm că investițianu va provoca o fragmentare a teritoriului speciilor analizate, deaorece nu va devizaaceste teritorii în petice mici și izolate.

b) S-a analizat potențialul efect de barieră al aducțiunii microhidrocentraleiasupa mamiferelor de interes conservativ/respectiv cingetic. În acest senss-a luat în considerare următoarele carateristici/aspecte:

a. Înălțime aducțiuneb. Caracteristicile fizice ale mamiferelor de interes conservativ

(inclusiv a mamiferelor de interes cinegetic)c. Prezența acestora pe amplasamentul investițieid. Configurația terenului

În tabelul nr. 14 sunt redate datele analizate și concluziile privind potențialul impact,precum și dacă sunt sa nu necesare măsuri de reducere a impactului.

Tabel nr. 14. Analiza efectului de barieră asupra speciilor de mamifere deinteres conservativ

Specia Carateristici relevantespecie

Înălțimea aducțiunii față de cotaterenului având în vederecarateristicile terenului

Impact (efect debarieră aladucțiunii)

Măsuri dereducere aimpactului

piloni Inălțime totalăCanis lupus - Înălțime medie 55 cm- 1,82 – înălțime NU - considerăm că Nu este cazul.

2 Jędrezelewski W et all. 2009 – Animals and Roads. Methods of mitigating the negative impact of roads on wildlife, Mammal ResearchInsititute, Polish Academy of Sciences, Bialowieza;Paul Goriup, 2008 - Natura 2000 în Rpmania, Species fact sheets, Ministry of Environment and Sustainable Development

105

(greabăn) – 80 cm- Lungime – 1,5 m- Greutate – 30 – 45 kg

înălțimeminimă(Distanțadintreaducțiune siteren variazăîn funcție deconfigurațiaterenului)

maxim specia poatetraversa zonaamplasamentului.

Ursus arcots - Înălțime greabăn – 1m

- Lungime – 2- 2,2 m- Greutate – 200 kg

Impact pe odistanță de 1,5 km,în zona mediană aaducțiunii.

Construirea detraversări pesteconductă (detaliimai jos)

Lynx lynx - Înălțime la greabăn50 – 75 cm

- Greutate – 15 – 30 kg

NU Nu este cazul.

Analizând datele din Tabelul nr. 14 considerăm că aducțiunea microhidrocentraleinu va avea un impact negativ semnificativ (efect de barieră) asupra speciilor Canislupus și Lynx lynx, precum și asupra altor specii de mamifere de interes cinegeticprecum vulpea (Vulpes vulpes), mistreț (Sus scrofa) etc.

În ceea ce privește specia Ursus arctos – ursul, aducțiunea microhidrocentralei poateavea un impact negativ pe unele tronsoane ale aducțiunii, producând un potențialefect de barieră ca urmare a dimensiunilor mari a aducțiunii.

Menționăm că în unele distanța dintre aducțiune și sol va fi de aproximativ de 1.30m(anexa 8), ca urmare a configurației terenului și nu va constitui o barieră în acerstezone pentru speciile de mamifere (inclusiv urs).

Măsuri de reducere a impactului/efectului de barieră al aducțiunii asupra speciilorde mamifere de interes conservativ/cinegetic:

Pentru a propune măsuri de reducere a impactului/ efectului de barieră pe carepoate să îl creeze aducțiunea s-au efectuat vizite în amplasament cu reprezentanțifondului de vânătoare ai Ocolului Silvic Rășinari pentru a constata care sunt zonelefrecvent traversate (de pe un versant pe altul) de către mamiferele de interes cingetic,în special urs.În urma vizitei în teren s-a constatat că:

a) în partea superioară a amplasamentului (pe o distanță de cca 2km)aducțiunea microhidrocentralei nu va produce un efect de barieră caurmare a existenței Cheilor Cibinului, care constituie un obstacol/barierănaturală pentru specii precum ursul, lupul, vulpea, mistrețul etc. Acestechei sunt formate din versanți ce depășesc 200 metri diferență de nivel,existând zone cu stâncării care apar la suprafață sub forma unor perețiverticali, piscuri, bolovani uriași, grohotișuri.Singura zonă din Chei care poate fi traversată de urs este situată aval dePârul Ursului.

106

b) În partea mediană a investiției, pe o distanță de cca 1,5 km sunt prezentecele mai frecvente treceri/traversări ale mamiferelor de interes cinegetic,inclusiv urs (conform informațiilor de la ocolul silvic). Acest aspect sedatorează faptului că în acest sector sunt prezente văi mai domoale carepermit/favorizează trecerea mamiferelor de pe un versant pe altul.În acest sector s-au constat prezența a cca 4 traversări ale mamiferelor deitneres cinegetic.

c) În partea inferioară a amplasamentului , pe un sector de aproximativ decca 1,5 km nu s-au constat traversări ale mamiferelor de interes cinegetic,conform datelor furnizate de către reprezentanții Ocolului Silvic Rășinari

Astfel considerăm că impactul (efectul de barieră) cel mai pronunțat va exista înporțiunea mediană a aducțiunii.Pentru a diminua impactul/efectul de barieră asupra ursului (și a celorlaltemamifere de interes cingetic recomandăm să se construiască un număr de 5traversări „naturale” în zonele menționate mai sus.Detalii privind traversările propuse a se construi, precum și coordonatele acestorasunt prezentate pe planul de tranzit al mamiferelor de interes cinegetic atașatprezentei adrese.Traversările „naturale” vor fi construite din materialele rezultate în urmaexcavărilor/săpăturilor (bolovănișuri, rocă, pământ) care în timp vor fi inundate devegetația ierboasă specifică zonei. Traversările se vor realiza conform schemelorindicate în anexa nr. 1. și acestea vor varia în funcție de configurația terenului.Lățimea acestora va fi de cca 3 - 4 m.Traversările „naturale” vor fi construite sub atenta supraveghere a unui reprezentatal Ocolului Silvic Rășinari.Menționăm că în datele din literatură în cazul construcțiilor care pot produce unefect de barieră pentru mamifere (drumuri, infrastructură se recomandă construireaunor pasaje de trecere pentru acestea la o distanță de 2-3 km în cazul siturilor Natura2000 și 4-6 km cazul zonelor forestiere.

Atfel, considerăm că prin construirea traversărilor „naturale„ descrise mai sus,impactul/efectul de barieră asupra ursului (și celorlalte specii de mamifere) va firedus la minim și va fi nesemnificativ.

3.3. Analiza impactului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar depe amplasamentul și vecintatea proiectului în faza de operare

Amenajarea cursurilor de apă, care de regulă cuprinde un ansamblu de lucrărihidrotehnice şi lacuri de acumulare, modifică substanţial regimul natural de curgerea râurilor. În acest sens, se remarcă procesul de regularizare a debitelor, cu efect de

107

atenuare a debitelor extreme, constând în diminuarea debitelor maxime până lalimite admisibile şi respectiv, sporirea debitelor minime. Totodată conţinutul înoxigen dizolvat se îmbogăţeşte în aval de uzinele hidroelectrice, datorită turbionariiapei, precum şi în lacuri, sub acţiunea microorganismelor fotosintetice; excesul deoxigen care se creează, favorizează oxidarea şi mineralizarea materiilor organice.

Efectul benefic al îmbogăţirii apei râului în oxigen dizolvat (ca urmare a uzinăriiacesteia) va fi resimţit în cazul râului Râul Mare, deoarece intreaga cantitate de apăcaptată va fi restituită în cursul natural, aval de microhidrocentrală.

Există posibilitatea că efectul potenţial negativ al scăderii debitului natural aval decaptările de apă să atragă după sine modificări în cadrul populaţiilor de pesti şiimplicit asupra vidrei. După Bănărescu, 1991, supravieţuirea speciilor reofile esteposibilă chiar şi în cazul în care este asigurat numai debitul de servitute. Speciile cuvalenţe ecologice largi precum cele de pe râurile în cauză nu vor avea de suferit înurma diminuării debitului.

Cunoscând etologia păstrăvului (capabil să sară praguri de peste 2 m) se poatededuce că amplasarea captării de apă (cu înălţime de 1,45 m) nu poate blocacirculaţia exemplarelor de păstrăv. Cu toate acestea pentru asigurarea migrării şi alocurilor de reproducere a păstrăvului, captările de apă au fost prevăzute cu zone detrecere a peştilor de tipul "scări de peşti".Scara de peşti trebuie să fie o scară pentru salmonidae, situată în partea opusădrumului şi să aibă o miră hidrometrică fixă încastrată în betonul scării. Aceastăscară trebuie să asigure un debit lichid permanent cu o adâncime de minim 15 cm şisă nu aibe o înclinaţie mai mare de 20º. Lăţimea (activă) a scării de peşti trebuie să fiede minim 1,50 m. Înălţimea treptelor scării nu trebuie să depăşească 15 cm. Numărulde bazinete de pasaj al scării trebuie să asigure înclinaţia sugerată a scării şiînălţimea sugerată a treptelor.

În ceea ce privește zglăvoacă se vor respecta cu strictețe măsurile de reducere aimpactului impuse la capitolul 3.6.

În faza de exploatare a obiectivelor propuse se va înregistra un impact pozitivasupra populaţiei de Lutra lutra (vidra) prin mica acumulare de apă ce se va formaîn urma construcţiei pragului de captare și va fi folosită de vidră ca habitat dehrănire.De asemenea scăderea debitului apei între captare și microhidrocentrală va avea unimpact ușor negativ asupra vidrei Lutra lutra, datorită reducerii cantității de hrană.Considerând că teritoriul unui individ este mult mai mare (în mod curent până la 25km,) decât lungime de râu (5 km) ce va fi afectată de către microhidrocentrală,putem spune că va exista un impact ușor negativ asupra speciei. Este posibil ca

108

animalele vor frecventa mai puțin această secțiune de râu atunci când debitele vor fiminime.

Măsuri de reducere a impactului asupra speciei Lutra lutra- Să se respecte debitul de servitute impus prin studiu hidrologic, și anume

0,45 m3/s, astfel încât să se asigure o viteza de cugere a râului optimăpentru ithiofaună, care reprezintă sursa de hrană a speciei.

- Să se asigure pe timpul secetei un debit de curgere optim pentru a nudiminua cantitatea de hrană a speciei. Considerăm că debitul de servituteimpus de studiu hidrologic este suficient pentru supraviețuirea speciei.

3.4. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte

Zona investiției microhidrocentralei se suprapune patrțial cu propunerea de proiecte„Modernizarea drumurilor forestiere„ beneficiar comuna Cristian. Nu cunoaștemdetaliile tehnice și nici perioada de derulare a acestui proiect.Titularul proiectul are obligația de a se interesa la beneficiarul proiectului„Modernizarea drumurilor forestiere„ când va avea loc derularea acestuia, în așa felîncât sa se coreleze activitățile pentru reducerea impactului la minim dacă va ficazul.În cazul în care cele două proiecte se vor derula în aceeași perioada impactulcumulat al celor două proiecte va consta în principal:

c) În zgomotele produse de lucrările de construcție/modernizared) Căderea accidentală de sedimente/bolovanilor în apa râului în zonele unde

drumul este îngust, iar panta către râu îngustă.

De asemenea, având în vedere prezența drumului forestier, utilizat pentrutransportarea lemnului rezultat în urma lucrărilor forestiere presupunem că înanumite perioade ale desfășurării lucrărilor de construcție a microhirdocentralei vacrește nivelul de zgomot cumulat al lucrărilor de construcți cu cel produs de cătreautovehiculele care transportă lemnul.Creșterea nivelului de zgomot va constitui un impact negativ produs asupa speciilorde faună de interes conservativ și nu numai prin deranjul provocat. Acest tip deimpact va avea loc pe termen scurt, adică în perioada de construcție amicrohidrocentralei. Prin corelarea activităților de construcție cu cele de expoaltareforestiere și aplicarea măsurilor unor măsuri de reducere se poate reduce nivelulde zgomot.

a. Analiza impactului cumulativ al microhidrocentralei cu barajul Gura RâuluiPrin analiza posibilului impact cumulativ al investiției microhidrocentraleuc cubarajul Gura Râului s-au constatat următoarele tipuri de impact:

109

- Impact asupra ihtiofaunei migratoare- Poluarea apei în timpul construcției investiției

Impact asupra ihtiofaunei migratoareConstruirea unui baraj pe un râu poate bloca sau întârzia migrația peștilor înamonte, în timpul anumitor faze ale ciclului lor de viață și, astfel, contribuie ladeclinul sau chiar dispariția unor specii de pești migratori. Conform studiuluiihtiologic realizat pe Râul Mare sigura specie de pește care migrează, prezentă înRâul Mare și lacul Gura Râului este păstrăvul Salmo trutta fario.Pentru a nu impiedica migrația păstrăvului în cazul investiției și pentru a reduceimpactul negativ asupra speciei recomandăm următoarele măsuri:- Lucrările de construcție a prizei de captare să se realizeze în afara perioadei

de migrație a păstrăvului (octombrie – decembrie);- Pentru asigurarea migrației păstăvului și îndepărtarea barierei create prin

construcția prizei de captare se va instala o scară de pești. Scara de peştitrebuie să fie o scară pentru salmonidae, situată în partea opusă drumului şisă aibe o miră hidrometrică fixă încastrată în betonul scării. Această scarătrebuie să asigure un debit lichid permanent cu o adâncime de minim 15 cm şisă nu aibe o înclinaţie mai mare de 20º. Lăţimea (activă) a scării de peştitrebuie să fie de minim 1,50 m. Înălţimea treptelor scării nu trebuie sădepăşească 15 cm. Numărul de bazinete de pasaj al scării trebuie să asigureînclinaţia sugerată a scării şi înălţimea sugerată a treptelor.

Poluarea apei în timpul construcției investițieiÎn timpul construcției obiectivelor se pot produce poluari ale apei cu substanțelefolosite de către utilaje folosite. Având în vedere că apa din lacul Gura Râului estefolosită pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Sibiu, recomandăm:

- Folosirea unor utilaje curate în timpul construcție prizei de captare;- Stabilirea unor măsuri de retenție a deplasărilor accidentale în albia minoră a

râului a arocamentelor rezultate ca urmare a construcției pilonilor necesaripentru montarea conductei de aducţiune.

b. Analiza impactului cumulativ al microhidrocentralei cu cu celelalteamenajări hidrotehnice existente în arie naturală protejată

În cadrul siturilor ROSCI0083 și ROSPA0043 Frumoasa au fost identificateurmătoarele amenajări hidroenegetice:

1. Amenajare hidroenergetică pe râul Vad este amplasată in comuna Boita, pecursul de apa al râului Vad, Bazinul hidrografic Olt - judetul Sibiu. Acordul

110

de mediu pentru această investiție a fost obținut în anul 2010 –Nr. SB04 din19.04.2010. Acesta a fost revizuit la datele de 02.12.2011 și 20.02.2013.Amenajrea presupune: scoatere temporara din fond forestier fara defrişare -6716,4 mp, drum forestier Căprăreţ (Vad), proprietate a comunei Boita,scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de 300 mp.

In urma concluziilor Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupramediului elaborat de SC KVB ECONOMIC SRL, rezulta ca investitia nu vaafecta negativ speciile de flora si fauna si habitatele, a căror prezenta in zona ajustificat instituirea SIT-urilor Natura 2000 (ROSPA 0043 Frumoasa si ROSCI0085 Frumoasa).

2. Amenajrea hidroenergetică Sadu V este amplasată pe teritoriul județuluiSibiu la 13 km amonte de localitatea Râul Sadului. Autorizația de mediu(176/08.05.2007) pentru investiție a fost obținută în anul 2007, înainte dedesemnarea siturilor Natura 2000 pe teritoriul României. În anul 2010 s-asolictat emiterea acordului de mediu pentru „Modernizarea stației 110kV,20KV și 0,4 KV la CHE Sadu V. Proiectul nu necesită parcurgerea celorlalteetape ale procedurii de evaluare adecvat conform Deciziei etapei de încadrarenr. 10 din 03.09.2010În data de 30.04.2013 beneficiarul a solicitat avizul administratului situluiNatura 2000 ROSCI0085 și ROSPA0043 Frumoasa

3. Amenajare hidroenergetică Lotru Ciunget (CHE Lotru-Ciunget, Baraj și lacde acumulare Vidra, MHC Latorița)- autorizație de mediu 1591/15.11.2002ractualizată prin Autoprizația nr. 442 din 30.11.2007. Autorizația de mediu afost obținută înainte desemnării siturilor Natura 2000.

4. Stația de pompaj Energetic Petrimanu (Stație de pompaj energetic, Baraj șilac de acumulare Petrimanu)- autorizație de mediu 1589/15.11.2002ractualizată prin Autoprizația nr. 441 din 30.11.2007 Autorizația de mediu afost obținută înainte desemnării siturilor Natura 2000.

5. Stația de pompaj Energetic Balindru (Stație de pompaj energetic, Baraj și lacde acumulare Balindru) – autorizație de mediu 1588/15.11.2002 ractualizatăprin Autoprizația nr. 444 din 30.11.2007. Autorizația de mediu a fost obținutăînainte desemnării siturilor Natura 2000.

6. Stația de pompaj Jidoaia (Stație de pompaj energetic, Baraj și lac deacumulare Jidoaia) – autorizație de mediu nr 1587 din 15.11.2002 actualizatăprin autorizația nr. 440 din 30.11.2007. Autorizația de mediu a fost obținutăînainte desemnării siturilor Natura 2000.

111

Analizând documentația disponibilă (site-ul APM Sibiu, informații solicitate de laAdministrația siturilor ROSCI și ROSPA Frumoasa) nu s-au găsit suficienteinformații pentru a se realiza o analiză a impactului cumulativ al amenajărilorhidroenergetice existente în sit asupra speciilor/ habitatelor de interes conservativ.Pentru o analiză corectă și completă a impactului cumulativ al microhidrocentraleide pe Râul Mare cu celelalte amenajări hidroenergetice (AHE) din cadrul sitului suntnecesare informații privind:

- Tipurile de habitate de interes comunitar prezente pe amplasamentul fiecăreiAHE în parte;

- Suprafață sau procentul din habitatele de interese 9110; 91V0; 9410; 9130afectate de către fiecare AHE in parte;

- Speciile de interes comunitar identificate/prezente pe amplasamentul fiecăreAHE în parte;

- Semnificația impactului fiecărei AHE asupra speciilor de interes comunitarCottus gobio, Dendrocopos leucotos, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Canis lupus,Ursos arctos, Lynx lynx, Lutra lutra.

Având în vedere că aceste informații nu sunt disponibile nu putem realiza o analizăa impactului cumulativ al amenajărilor hidroenergetice din perimetrul siturilorNatura 2000 Frumoasa. Prin urmare analiza impactului cumulativ s-a realizat doar lanivelul zonei unde se dorește amplasarea investiției, la limita siturilor Natura 2000ROSCI0083 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa

Evaluarea semnificaţiei impactului asupra speciilor și habitatelor de interescomunitar din cadrul ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 FrumoasA pe bazaindicatori-cheie cuantificabili înainte și după implementarea măsurilor dereducere a impactului

Evaluarea semnificației impactului asupra speciilor și habitatelor de interescomunitar este redată în tabelul de mai jos:

112

Indicator cheie nr. 1. Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere alespeciilor de interes comunitarSpecia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționării

Cottus gobio Impact temporar semnificativ, pe operioadă scurtă de timp prin descărcareaunor sedimente în albia rîului se poatereduce suprafața și calitatea habitatului dehrănire al speciei.Nu vor fi pierderi definitive din suprafațahabitatului speciei. Priza de captare a MHCva fi construita mai sus de zona unde a fostidentificată specia.

Impact semnificativ. Prinreducerea debitului apei habitatulspeciei poate fi redus semnificativ.

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsuriiM15 și M19

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsurilorM11, M12, M13, M14,M19

Dendrocoposleucotos, Ficedulaparva, Ficedulaalbicollis

Impact temporar, ușor negativ, pe operioadă scurtă prin reducerea temporară aposibilelor habitate de hrănire ca urmare azgomotului produs în perioada deconstrucție.

NU este cazul Impact nesemnificativ,redus prinimplementareamăsurilor M20, M21,M23, M24, M 24

NU este cazul

Canis lupus, Impact temporar nesemnificativ, pe operioadă scurtă prin diminuarea temporarăa habitatului ca urmare a zgomotuluiprodus în perioada de construcție.Specia are teritoriul mare raportat lasuprafața ce va fi ocupată de proiect.Zona proiectului constituie posibilă zonă detraversare și nu reprezintă zonă de hrănire,

Impact nesemnificativ. Se vapierdere o suprafața de 0, 015 –0,005(0,003) % din teritoriuluispeciei. Această suprafațăconstituie posibilă zonă detraversare.

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.

Impact nesemnificativ,având în vederedimensiunea proiectului,teritoriul mare al specieiși implementareamăsurii M30.

113

odihnă sau reproducere a speciei.Ursus arctos, Impact temporar nesemnificativ, pe o

perioadă scurtă prin diminuarea temporarăa habitatului ca urmare a zgomotuluiprodus în perioada de construcție.Specia are teritoriul mare raportat lasuprafașa ce va fi ocupată de proiect.Zona proiectului constituie posibilă zonă detraversare și nu reprezintă zonă de hrănire,odihnă sau reproducere a speciei.

Impact nesemnificativ.Se va pierdere o suprafața de 0,07 –0,01(0,007) % din teritoriuluispeciei.Această suprafață constituieposibilă zonă de traversare.

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.

Impact nesemnificativ,având în vederedimensiunea proiectului,teritoriul mare al specieiși implementareamăsurii M30.

Lynx lynx, Impact temporar nesemnificativ, pe operioadă scurtă prin diminuarea temporarăa habitatului ca urmare a zgomotuluiprodus în perioada de construcție. Acestaspect va fi prezent doar în porțiunea derâu care traversează Cheile Cibinului. Zonaproiectului constituie posibilă zonă detraversare și nu reprezintă zonă de hrănire,odihnă sau reproducere a speciei.

Impact nesemnificativ.Se va pierderea 0,018 – 0,014(0,006)% din suprafața teritoriului speciei.Această suprafață constituieposibilă zonă de traversare.

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.

Impact nesemnificativ,având în vederedimensiunea proiectului,teritoriul mare al specieiși etologia acesteia.

Lutra lutra, Impact negativ temporar prin diminuareahabitatului speciei cu aproximativ 20 %(procentul este calculat în cazul în carelucrările se vor desfășura simultan pe toatăsuprafața proiectului – 5km).

Impact temporar ușor negativDin suprafața teritoriului vidrei seva pierde definitv 270 m2 , adică0,006 % din lungimea totală ateritoriului speciei.De asemenea în perioada seceteiscăderea debitului apei întrecaptare și microhidrocentrală vaavea un impact ușor negativtemporar asupra vidrei Lutra lutra,

Impact temporar ușornegativ prin diminureahabitatuilui speciei cu1% prin implementareamăsurii M31.

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M32 și M33.Considerăm că pierderade 0,006% din teritoriulunui individ (în modcurent până la 25 km,) vafi nesemnificativă.

114

datorită reducerii cantității dehrană/teritoriului de hrană. Esteposibil ca animalele vor frecventamai puțin această secțiune de râuatunci când debitele vor fi minime.

Indicator cheie 2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente)

Specia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționării9110; 91V0; 9410;9130

Impact nesemnificativ pentru că nu se vaproduce o fragmentare a habitatelor deinteres comunitar deoarece:- investiția va amplasată de-a lungul

drumului forestier existent în zonă caredeja fragmentează habitatele;

- Investiția este amplasată la limitaexterioară a siturilor Natura 2000;

- Se vor defrișa definitiv 0,00084 % dinsuprafața totală a habitatelor de interescomunitar din cadrul sitului Natura2000;

- vegetaţia lemnoasă de pe amplasamentnu formează o structură forestierăcompactă. De-a lungul drumuluiforestier sunt zone unde arborii șiarbuștii lipsesc în totalitate.

Impact nesemnificativ.În perioada de funcționare nu sevor afecta suprafețe suplimentaredin habitatele de interescomunitar, iar funcțiile ecologice șistatutul de conservare alehabitatelor nu vor fi afectate.

Impact nesemnificativ.Nu for fi afectatefuncțiile ecologice alehabitatelor și nicistatutul lor deconservare.Se vor respectamăsurile M1, M2, M3,M4, M5, M6, M7, M8,M10 pentru a nu seafecta suprafețesuplimentare alehabitatelor de interescomunitar

Impact nesemnificativ.În perioada defuncționare nu se vorafecta suprafețesuplimentare dinhabitatele de interescomunitar, iar funcțiileecologice și statutul deconservare alehabitatelor nu vor fiafectate.În cazul lucrărilor deintreținere se vaimplementa măsuri M9.După dezafectareainvestiției se vaimplementa măsura M5

115

- Nu for fi afectate funcțiile ecologice alehabitatelor și nici statutul lor deconservare.

și M10.

Indicator cheie 3. Durata sau persistenta fragmentarii

Specia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționării9110; 91V0; 9410;9130

NU este cazulNu for fi afectate funcțiile ecologice alehabitatelor și nici statutul lor deconservare.

NU este cazul NU este cazul NU este cazul

Indicator cheie 4. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interescomunitar

Specia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționăriiCottus gobio Impact temporar semnificativ, pe o

perioadă scurtă de timp prin descărcareaunor sedimente în albia rîului.

Impact semnificativ. Prinreducerea debitului apeipopulația speciei poate fi redussemnificativ

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsuriiM15 și M19

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsurilorM11, M12, M13, M14,M19

Dendrocopos Impact temporar nesemnificativ, pe o NU este cazul Impact nesemnificativ, NU este cazul

116

leucotos, Ficedulaparva, Ficedulaalbicollis

perioadă scurtă ca urmare a zgomotuluiprodus în perioada de construcție. Tinândcont de dimensiunea lucrărilor deconstrucţie consideră, că zgomotul generatnu va reprezenta un factor perturbatormajor asupra populaţiilor de păsăriidentificate în zona amplasamentului.

redus prinimplementareamăsurilor M20, M21,M23, M24, M 24

Canis lupus, Impact temporar nesemnificativ, ca urmarea lucrărilor și zgomotului produs înperioada de construcție.Specia are teritoriul mare raportat lasuprafața ce va fi ocupată de proiect.

NU este cazul Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.Specia are teritoriulmare raportat lasuprafața ce va fiocupată de proiect.

Nu este cazul

Ursus arctos, Impact temporar nesemnificativ, ca urmarea lucrărilor și zgomotului produs înperioada de construcție.Specia are teritoriul mare raportat lasuprafața ce va fi ocupată de proiect.

Impact ușor semnificativ, caurmare a efectului de barieră aladucțiunii pe unele tronsoane aleinvestiției

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.

Impact nesemnificativ,având în vederedimensiunea proiectului,teritoriul mare al specieiși implementareamăsurii M30.

Lynx lynx, Impact temporar nesemnificativ, ca urmarea lucrărilor și zgomotului produs înperioada de construcție.Acest aspect va fi prezent doar în porțiuneade râu care traversează Cheile Cibinului.Specia are teritoriul mare raportat lasuprafața ce va fi ocupată de proiect.

NU este cazul Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M20, M21,M22, M23, M24.

Nu este cazul

117

Lutra lutra, Impact negativ temporar ca urmare alucrărilor și zgomotului produs în perioadade construcție (în cazul în care lucrările sevor desfășura simultan pe toată suprafațaproiectului – 5km).

Impact ușor negativ temporar.În perioada secetei scădereadebitului apei între captare șimicrohidrocentrală poate reduceriicantității de hrană a speciei,aceasta constuituind și un factorperturbator. Este posibil caanimalele vor frecventa mai puținaceastă secțiune de râu atunci cânddebitele vor fi minime.

Impact nesemnificativ(temporar) prinimplementarea măsuriiM31.

Impact nesemnificativprin implementareamăsurilor M32 și M33.

Indicator cheie 5. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)Specia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționăriiCottus gobio Impact posibil temporar, pe o perioadă

scurtă de timp prin descărcarea unorsedimente în albia rîului.Este dificil de apreciat nr. deindivizi/suprafață care vor fi afectați.

Impact negativ semnificativ. Prinreducerea debitului apei subdebitul de servitute recomandat înstudiul hidrologic populațiaspeciei poate fi redus semnificativ.

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsuriiM15 și M19 și reduceriiimpactului la minim

Impact nesemnificativca urmare aimplementării măsurilorM11, M12, M13, M14,M19

Dendrocoposleucotos, Ficedulaparva, Ficedulaalbicollis

NU este cazul NU este cazul Nu este cazul NU este cazul

Canis lupus, NU este cazul NU este cazul NU este cazul Nu este cazul

118

Ursus arctos, NU este cazul NU este cazul NU este cazul NU este cazulLynx lynx, NU este cazul NU este cazul NU este cazul NU este cazul

Lutra lutra, Impact negativ temporar ca urmare alucrărilor și zgomotului produs în perioadade construcție (în cazul în care lucrările sevor desfășura simultan pe toată suprafațaproiectului – 5km).

Impact ușor negativ temporar.În perioada secetei scădereadebitului apei între captare șimicrohidrocentrală poate reduceriicantității de hrană a speciei,aceasta constuituind și un factorperturbator. Este posibil caanimalele vor frecventa mai puținaceastă secțiune de râu atunci cânddebitele vor fi minime.

Impact nesemnificativ(temporar) prinimplementarea măsuriiM31.

Impact nesemnificativ.Prin implementareamăsurilor M32 și M33 nuse vor producemodificări în densitateapopulației.

Indicator cheie 6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PlanuluiSpecia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactuluiIn timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționării

Cottus gobio,Dendrocoposleucotos, Ficedulaparva, Ficedulaalbicollis, Canislupus, Ursusarctos, Lynx lynx,Lutra lutra.

NU este cazul NU este cazul NU este cazul NU este cazul

Indicator cheie 7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina

119

modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitarSpecia/habitatulposibil a fiafectat

Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în considerare măsurile dereducere a impactului

Evaluarea impactului proiectului propus, culuarea în considerare a măsurilor de reducere aimpactului

In timpul construcției În timpul funcționării In timpul construcției În timpul funcționăriiROSCI/ROSPAFrumoasa

NU este cazulNu sunt prevăzute schimbări în modificareaunor indicatori chimici care să afectezeresursele naturale acvatice sau terestre

NU este cazul NU este cazul NU este cazul

120

3.6. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor de interesconservativ în perioada de construcţie, respectiv operare

Nr. măsurii Măsura propusăMăsurile de reducere a impactului asupra habitatelor de interes conservativ /vegetației de peamplasament:

M1 antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugereasuprafeţelor vegetale (ex: excavațiile vor fi executate cât mai aproape dedimensiunile și forma exactă a obiectivelor pentru care va fi necesarăexcavarea, fiind astfel afectat un volum minim se sol/subsol, respectivvegetație).

M2 se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada dedesfăşurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmitprezentul studiu.

M3 organizarea generală de şantier va fi localizată pe suprafaţa destinată, confromdatelor furnizate de investitor, fără a ocupa suprafețe suplimentare.

M4 se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afaraperimetrului organizărilor de şantier.

M5 toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost afectat, după dezafectareainvestiției vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atentaîndrumare a unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noiîn aria vizată de proiect.

M6 se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopulminimizării impactului de orice natură, asupra habitatelor pentru care a fostdeclaratSCI „Frumoasa”.

M7 indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie (în special pe traseul conductei de aducţiune), se vor respectamăsurile din prezentul studiu.

M8 eventualele neconcordanţe între proiectul tehnic (în special pe traseul conducteide aducţiune) şi situaţia din teren vor fi rezolvate prin identificarea altor soluţiitehnice de execuţie, fără a se abate traseul conductei de pe traseul analizat înprezentul studiu.

M9 în perioada de funcționare a investiției în cazul lucrărilor de întreţinere aobiectivelor, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru apreveni/minimiza distrugerea habitatelor.

M10 pe o perioada de minim 3 ani se va verifica la începutul și sfârşitul perioadei devegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate, cu obligaţia beneficiarului dea interveni cu lucrările necesare de corectare.

Măsuri de reducere a impactului asupra ihtiofaunei Râului Mare în perioada de construcțieiși funcționare a investiției:

M11 Preluarea debitelor lichide de către captare să se efectueze mai sus de sectorulpopulat de zglăvoacă (Cottus gobio), așa cum este menționat în datele tehniceale proiectului (2 -2,5 km amonte de stația hidrometrică Pisc).

121

M12 Să se respecte debitul de servitute impus prin studiu hidrologic, și anume 0,45m3/s, astfel încât să se asigure o viteza de cugere a râului optimă pentru speciaCottus gobio în porțiunea unde a fost identificată prezența acesteia.

M13 Să se asigure pe timpul secetei un debit de curgere optim pentru specia Cottusgobio, precum și o adâncime optimă ( între 15 și 40 cm).Considerăm că debitul de servitute impus de studiu hidrologic este suficientpentru supraviețuirea speciei Cottus gobio, având în vedere că aceasta a venit înRâul Mare din Râul Mic, ultimul având un debit mediu situat sub 0,5m3/s, și undebit minim de 60 l/sec (conform datelor funrizate de Serviciul de gospodărirea apelor Sibiu, Departamentul monitorizări).

M14 La fiecare 250 m pe lungime râului trebuie realizată o alveolă în albie cucircumferinţa de aproximativ 1,50 m şi cu o adâncime de 25-40 cm, în vedereacompensării efectelor negative asupra speciilor de pești, induse de preluarea dedebite în perioada de ape mici. Realizarea alveolelor trebuie urmărită de unspecialist ihtiolog. Această măsură a fost propusă de către specialiștii ihtiologi(ecolog Răchită Răzvan, prof. Bănăduc D.) care au realizat studiul de ihtiologiepentru porțiunea de pe Râului Mare unde este propusă amplasareamicrohidrocentralei. Conform specialștilor este o măsură pretabilă pentruhabitatul sepeciei Cottus gobio de pe Râul Mare.

M15 În timpul lucrărilor de construcție, pentru a evita distrugerea comunităţilor demacronevertebrate bentonice (bază trofică pentru ihtiofaună) de cătredepunerile de sedimente generate de lucrările de construcţie a captării de apărespectiv a deplasărilor accidentale în albia minoră a râului a arocamentelorrezultate ca urmare a construcției pilonilor necesari pentru montarea conducteide aducţiune, se vor stabili şi aplica măsuri de retenţie a acestora în perimetrullucrărilor.

M16 constructorul se va obliga să realizeze lucrările de construcție a prizei decaptare în afara perioadei de reproducere a păstrăvului Salmo trutta fario(octombrie – decembrie).

M17 pentru migrarea păstrăvălui Salmo trutta fario și îndepărtarea barierei createprin construcția prizei de captare se va instala o scară de pești. Scara de peştitrebuie să fie o scară pentru salmonidae, situată în partea opusă drumului şi săaibe o miră hidrometrică fixă încastrată în betonul scării. Această scară trebuiesă asigure un debit lichid permanent cu o adâncime de minim 15 cm şi să nuaibe o înclinaţie mai mare de 20º. Lăţimea (activă) a scării de peşti trebuie să fiede minim 1,50 m. Înălţimea treptelor scării nu trebuie să depăşească 15 cm.Numărul de bazinete de pasaj al scării trebuie să asigure înclinaţia sugerată ascării şi înălţimea sugerată a treptelor.

M18 Constructorul se obligă să folosească utilaje curate în timpul construcție prizeide captare, pentru a evita poluarea apei Râului Mare, respectiv a apei din laculGura Râului .

122

M19 Indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie, se vor respecta măsurile din prezentul studiu.

Măsuri de reducere a impactului generat de zgomotul în perioada de construcție asupraspeciilor de interes conservativ (Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Lutra lutra,Dendrocopos leucotos, Ficedula parva, Ficedula albicollis)

M20 se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopulminimizării impactului de orice natură, asupra speciilor de interes conservativpentru care a fost declarat SPA/SCI „Frumoasa”.

M21 constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evitadisturbarea speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă și vecinătate.

M22 pentru a evita disturbarea păsărilor și mamiferelor din zonă, este recomandabilca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte şi în intervale de timp ce nu sesuprapun cu perioadele de împerechere/cuibărire.

M23 indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor deconstrucţie se vor respecta măsurile din prezentul studiu.

M24 se vor corela activitățile de construcție a microhidrocentralei cu activitatea detransport a lemnului forestier exploatat și transportat pe drumul forestierpentru reducerea nivelului de zgomot cumulat. În cazul în care transportullemnului forestier exploatat se va intensifica, în anumite perioade, benificarulva stopa lucrările de construcție pentru acele perioade.

Măsuri de reducere a impactului în perioada de construcție asupra speciei Bombina variegataM25 antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a minimiza distrugerea

suprafeţelor cu habitate propice speciei (ex: excavațiile vor fi executate cât maiaproape de dimensiunile și forma exactă a obiectivelor pentru care va finecesară excavarea, fiind astfel afectat un volum minim se sol/subsol).

M26 se recomandă ca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte pentru a minimizaimpactul asupra speciei.

M27 se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada deconstrucție a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmitprezentul studiu.

M28 se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afaraperimetrului organizărilor de şantier.

M29 se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentrufuncţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice).

Măsuri de reducere a impactului/efectului de barieră asupra speciilor de mamifere de interesconservativ/cingetic

M30 Pentru a diminua impactul/efectul de barieră asupra ursului (și a celorlaltemamifere de interes cingetic recomandăm să se construiască un număr de 5traversări „naturale” conform coordonatelor indicate în anexa 9. Traversările„naturale” vor fi construite din materialele rezultate în urmaexcavărilor/săpăturilor (bolovănișuri, rocă, pământ) care în timp vor fi inundatede vegetația ierboasă specifică zonei. Traversările se vor realiza conformschemelor indicate în anexa nr. 7 și acestea vor varia în funcție de configurațiaterenului. Lățimea acestora va fi de cca 3 - 4 m. Traversările „naturale” vor fi

123

construite sub atenta supraveghere a unui reprezentat al Ocolului SilvicRășinari.

Măsuri de reducere a impactului asupra speciei Lutra lutraM31 se recomandă ca lucrările se efectueze pe tronsoane scurte (de aproximativ

250m) pentru a reduce la minim impactul asupra speciei.M 32 Să se respecte debitul de servitute impus prin studiu hidrologic, și anume 0,45

m3/s, astfel încât să se asigure o viteza de cugere a râului optimă pentruithiofaună, care reprezintă sursa de hrană a speciei.

M33 Să se asigure pe timpul secetei un debit de curgere optim pentru a nu diminuacantitatea de hrană a speciei. Considerăm că debitul de servitute impus destudiu hidrologic este suficient pentru supraviețuirea speciei.

Monitorizarea implementării măsurilor propuse în prezentul studiu și abiodiversității

M01. activităţile de construcţie vor fi monitorizate permanent de către un specialistbiolog care se va asigura că măsurile propuse pentru minimizarea impactuluiproiectului asupra habitatelor şi speciilor vor fi corect şi complet aplicateM02. beneficiarul este obligat ca în termen de 60 de zile de la finalizarea proiectuluisă transmită către autoritatea competentă raportul activităţilor de monitorizareîntreprinse de specialistul biolog.

Datorită faptului că amenajarea se propune la limita siturilor Natura 2000 ROSCI șiROSPA Frumoasa, se recomadă monitorizarea biodiversității din zonă atât înperioada de construcție cât și pe o perioadă de 3 ani din momentul punerii înfuncțiune a microhidrocentralei.

Recomandăm monitorizarea următoarelor componente:1) Habitate ripariene – pe două secțiuni ale investiției: una amonte de captare și

a doua pe parcursul conductei de aducțiune;2) Monitorizare macrovertebrate bentonice (hrana peștilor și în același timp

indicatori calitativi ai apei) –pe 4 secțiuni ale investiției: două cuprinse întrecaptare și MHC, una amonte de captare și una aval;

3) Monitorizare mamifere mari (de interes conservative și cinegetic) – pelungimea întregii investiții (5 km)

4) Monitorizare ihtiofaună – conform monitorizării efectuate pentru evaluareaadecvată, adică pe 6 sectoare ale Râului Mare în zona investiției, de 500 mfiecare, un sector aval de central, precum și pe sectorul inferior al Râului Mic.Recomdaăm această monitorizare pentru a avea date comparative

124

Monitorizarea se va face conform planului de mai jos:

Tabel nr. 15. Perioadele optime pentru monitorizărea biodiversității de pe amplasamentîn perioada de construcție și după construcția invesitiției

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIMonitorizare habitate riparianeÎn timpul construcțieiAnul IAnul IIAnul IIIMonitorizare macronevertebrate bentoniceÎn timpul construcțieiAnul IAnul IIAnul IIIMonitorizare mamifere mari (de interes conservativ și cinegetic)În timpul construcțieiAnul IAnul IIAnul IIIMonitorizare speciei Cotus gobioObiectivul monitorizării speciei este de a detecta schimbările în cadrul populației dezglăvoacă și de a permite aplicarea unor măsuri de management corespunzătoaredacă va fi cazul.Monitorizarea se va realiza pe toată suprafața investiției, precum și în aval deaceasta până la confluența Râului Mare cu Râul Mic. De asemenea, pentru a constatadacă prezența populației de Cottus gobio în cursul inferior al Râului Mare sedatorează ca urmare a prezenței speciei în Râul Mic și a fluctuațiilor nivelului apeide la confluența celor două râuri recomandăm monitorizarea populației și pe cursulinferior al Râului Mic pe o distanță de cel puțin 3 km.Recomandăm ca monitorizarea să se realizeze conform lui Cowx I.G & Harvey J.P,2003. Programul de monitorizare se va realiza conform planificării.

În timpul construcțieiAnul IAnul IIAnul III

CONCLUCZIILucrările proiectate a fi construite modifică într-o măsură foarte redusăsuprafața situată la limita siturilor Natura 2000. Nu vor fi modificatesuprafețe din cadrul sitului. În urma evaluării posibilelor impacte ale

125

proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ și a relațiilordintre acestea se constată că integritatea sitului nu va fi afectată;Tipurile de impact identificate nu au ca rezultat modificarea statutului deconservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ, din cadrul siturilorNatura 2000În ceea ce privește populația de Cottus gobio identificată în sectorul inferior alRâului Mare aceasta este o populație situată la limita sitului SCI Frumoasa.Prin respectarea măsurii de reducere a impactului propuse pentru aceastăspecie considerăm că nu se va afecta populația sa.Pentru eliminarea impacturilor identificate, ce pot să apară pe perioada deconstrucție, respectiv operare a obiectivelor proiectelui se impune respectareamăsurilor de reducere a impactului identificate în prezentul studiu;Bazinul Râului Mare nu este populat de comunități de plante și animaleunice;Capacitatea de redistribuire a materiei organice şi anorganice, caracteristică aflorei ripariene, va fi influenţată sensibil, astfel efectul asupra macrofauneireofile va fi minor;Regimul curgerii apei, ce determină procesele ecologice şi evoluţiacomunităţilor ripariene de plante, nu va fi modificat substanţial prinimplementarea proiectului;Reducerea debitului râului pe sectoarele din aval de captarea de apă se vaface conform studiului hidrologic realizat în acest scop și nu va ficonsiderabilă, efectul asupra comunităţilor de plante ripariene va fi minim şiimplicit efectul asupra macrofaunei reofile va fi redus;lucrările hidrotehnice analizate nu modifică heterogenitatea condiţiilor debiotop, astfel stadiile succesionale naturale ale vegetaţiei nu vor fi modificatelucrările hidrotehnice nu modifică fundamental calitatea regimului hidrological râurilor (nu prezintă efectele negative ale unei regularizări a albiei râului).

Bibliografie

Battes K şi colab. – 2003 – Producţia şi productivitatea ecosistemelor acvatice;Ed. Ion Borea, Bacău

Battes K şi colab. 2005 – Determinarea stării ihtiocenozelor native şi antropizatedin ecosistemele acvatice; A VI – a Sesiune de Comunicări ştiinţifice “Ecologia şiprotecţia ecosistemelor”; Universitatea din Bacău

Bănăduc D., 2000 – Ichthyofaunistic criteria for Cibin River (Transylvania,România) human impact assessment, Trav. Mus. Nat d’Histoire Naturelle „Gr.Antipa”, Vol. XLII, pp. 365 – 372.

126

Bănărescu P, Tatole V., 1991 – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr.35, pag. 5-13, Amenajările hidrotehnice şi protecţia faunei rofile în România

Bănărescu P. – 1964 – Fauna Republicii Populare Române Pisces – Osteichthyes(Peşti ganoizi şi osoşi); Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti

Băntoiu A., Gogoanță A., Stan M. A., - Menagementul speciilor Lucanus cervus,Cordulegaster heros, Rosalia alpina în Parcul Natural Porțile de Fier, Univ.București, Fac. de Biologie

Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti

Ciochia, V., 2002 – Dicționarul Păsărilor, Ed. Pelecanus, Brașov

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000 – “Amfibienii din România”.Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114

Cowx I.G. & Harvey J.P. (2003). Monitoring the Bullhead, Cottus gobio.Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 4, English Nature,Peterborough.

Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti

Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, EdituraTehnicã Agricolã, Bucureşti, 390 pag

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005– “Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006– “Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria laDirectiva Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 p. (ISBN973-96001-4-X)

Drăgulescu, C, 2003 – “Cormoflora Judeţului Sibiu“, Edit. Pelecanus, Braşov

Elwood, J. W., J. D. Newbold, R. V. O'Neill, and W. Van Winkle. 1983.Resource spiraling: An operational paradigm for analyzing lotic ecosystems. Pp.3–27 in Thomas D. Fontaine III and Steven M. Bartell, eds., Dynamics of LoticEcosystems. Ann Arbor Science Publishers, Ann Arbor, Mich. 494 pp

Fuhn, I., 1960 – “Amphibia. Fauna Republicii Populare Române”. Vol. 14, fasc. 1.Editura Academiei RPR

Fântână C., Bugariu S., Prundurel P., Budulici C. A., Matis A., 2012 – Ghidulpăsărilor din Defileul Oltului și Parcul Național Cozia, R.N.P. Romsilva

Jelic D (2012) – New data on the distribution of Cottus gobio (Scorpeniformes;Cottidae) in Croatia with special overview of the Adriatic basin, Ribarstvo, 70,1-8;

127

Luca Ecaterina, 2011 – Studiu privind migrarea faunei piscicole prin lacurile deacumulare cu baraje cuprinse ăîntre 15 – 50m, Institutul național de hidrologie șigospodărire a Apelor, București

Mills, C.A. and Mann, R.H.K. (1983) The bullhead Cottus gobio , a versatile andsuccessful fish. In: Fifty-first annual report for the year ended 31st March 1983.Ambleside, UK, Freshwater Biological Association, pp. 76-88. (Annual Report,Freshwater Biological Association, Ambleside)

Naiman, R. J., H. De´camps, and M. Pollock. 1993 - The role of ripariancorridors in maintaining regional biodiversity. Ecological Applications 3:209–212

Naiman, R. J., and H. De´camps. 1997 - The ecology of interfaces: Riparianzones. Annual Review of Ecology and Systematics 28:621–658

Nilsson, C. 1992 - Conservation management of riparian communities.Pages352–372 in L. Hansson (ed.) Ecological principles of nature conservation.Elsevier, London.

Oprea L., Stăncioiu S. – 2004 – Ihtiologie – curs; Universitatea “Dunărea de Jos”Galaţi

Papp, T., Fântână, C., 2008 – Ariile de Importanță Avifaunistică din România –publicație comună a Societății Ornitologice Române și Asociației „GrupulMilvus”, Ed. Tg. Mureș

Prenda J., Rossomanno, S.,, Armitage P.D., 2000, Changes in depth distributionand activity in small benthic riverine fishes under gradually changing lightintesities, Limnetica 18, 75-80

Poff, N. L., J. D. Allan, M. B. Bain, J. R. Karr, K. L. Prestegaard, B. D. Richter,R. E. Sparks, and J. C. Stromberg. 1997. The natural flow regime. BioScience47:769–784

Pollock, M. M. 1998 - Biodiversity. Pages 430–452 in R. J. Naiman and R. E. Bilby(eds.), River ecology and management. Springer-Verlag, New York

Sîrbu, I., Benedek, A. M., 2004 – “Ecologie practică”, Ed. Univ. Lucian Blaga,Sibiu

Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti

Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca

Tomlinson M., L., Perrow M. R., 2003 – Ecology of Bullhead Cottud gobio,Conserving Natrua 2000 Rivers Ecology Series No.4, European Comissions’s LifeNatura programme, Life in UK Rivers.

Vasiliu G.D. – 1959 – Peştii apelor noastre; Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

128

***Natura 2000 în România, Species fact sheets, 2008, Ministerul Mediului șiDezvoltării Sustenabile

*** O.M 19/2010 pentru aprobarean Ghidului metodologic privind evaluareaefectelor potențiale ale planurilor și proiectelor asupra ariilor protejate de interescomunitar

*** HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice șiprivate asupra mediului

*** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completărileulterioare.

*** Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluăriiimpactului asupra mediului pentru proiectele publice și private.

*** Memoriul tehnic al proiectului ”Amenajare Hidrotehnică de mică putere peRâul Mare, Județul Sibiu.

*** Raportul de Mediu elaborat de EPC, privind Strategia Energetică a României,actualizată pentru perioada 2011 – 2020, rev. 05

*** Strategia Energetică a României, actualizată pentru perioada 2011 – 2020, rev.05

*** Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile(PNAER)

www.n2000.biodiversity.ro

Documente anexate:Anexa 1 Coordonate Stero 70 – amplasare centralăAnexa 2 Coordonate Stero 70 – captareAnexa 3 Coordonate Stereo 70 - piloniAnexa 4 Cantități de lucrări – Captare Râul MareAnexa 5 Cantități de lucrări – Aducțiune Râul MareAnexa 6 Coordonate Stereo 70 – pășune propusă pentru împădurireAnexa 7 Traversări propuse pentru pasajele speciilor de mamifere de interes conservativ/cinegeticAnexa 8 Traversări naturale care vor permite animalelor sa treaca ca urmare a configurațieiterenurilorAnexa 9 Plan tranzit mamifere de interes conservativ/cinegeticCV Drugă MarianaCV Răchită RăzvanCV Drugă MariusCertificat înregistrare Cazacu (casătorită Drugă) Mariana