Studiu de Evaluare Adecvată - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/2013/Iulie/26.07... · conducerii structural - funcţionale a pădurilor în conformitate

Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele EVALUARE ADECVATĂ

P.F.A Georgescu P. Lucian 1

Studiu de Evaluare Adecvată

Planul de amenajament silvic al Pădurii

Gârboavele

Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi

Elaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian

2013



Glosar de termeni:

UA - Unitate amenajistică;

STB – stejar brumăriu;

STP – stejar pufos;

SC – salcâm;

FR – frasin;

DT – diverse tari;

ARA – arabil;

TE – tei;

Ex. Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT: 30% stejar brumăriu; 30% stejar

pufos, 20 % tei, 20% tei.

SCI – sit de importanta comunitara;



Introducere

Amenajarea pădurilor sau amenajamentul este ştiinţa şi practica organizării şi

conducerii structural - funcţionale a pădurilor în conformitate cu sarcinile complexe social -

ecologice şi economice ale silviculturii.

Aceasta se bazează pe conceptul dezvoltării durabile, cu respectarea următoarelor

principii:

principiul continuităţii - potrivit acestui principiu, prin amenajament se asigură

condiţii necesare pentru o gestionare durabilă a pădurilor (adică administrarea şi utilizarea

ecosistemelor forestiere, astfel încât să li se menţină şi să amelioreze biodiversitatea,

productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se asigure pentru

prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţii multiple ecologice, economice şi sociale la

nivel local, regional şi mondial, fără a genera prejudicii altor sisteme), astfel încât acestea

să ofere societăţii, permanent produse lemnoase şi de altă natură, precum şi servicii de

protecţie şi sociale cât mai mari şi de calitate superioară. Acest principiu se referă, atât la

continuitatea în sens progresiv a funcţiilor de producţie, cât şi la permanenţa şi

ameliorarea funcţiilor de protecţie şi sociale vizând nu numai interesele generaţiei actuale,

dar şi pe cele de perspectivă ale societăţii. În condiţiile amenajării pădurilor ca sisteme

cibernetice, în care fiecare componentă depinde de toate celelalte, iar acestea de întregul

sistem, şi invers, principiul continuităţii primeşte o interpretare teoretică şi practică în

viziune sistemică, izvorâtă din principiul de funcționare a sistemelor cu conexiune inversă.

Ideea de continuitate este inclusă în însăşi noţiunea de sistem cibernetic, care, odată

creat, nu numai că se menţine, din principiu, permanent în funcţiune, dar este şi într-o

continuă adaptare, tinzând prin conexiunea inversă spre starea optimă. Astfel, principiul

continuităţii capătă mobilitatea necesară pentru a putea corespunde oricăror împrejurări.

El implică, aşadar, atât păstrarea neştirbită a pădurii ca întreg, cât şi cultivarea,

organizarea, modelarea şi conducerea ei într-o perspectivă a dezvoltării durabile şi fiabile.

principiul eficacităţii funcţionale - acest principiu exprimă preocuparea

permanentă pentru creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor, precum şi

pentru valorificarea optimă a produselor acestora. Se urmăreşte creşterea productivităţii

pădurilor şi a calităţii produselor, ameliorarea funcţiilor de protecţie ale arboretelor, vizând

realizarea unei eficienţe economice a gospodăririi pădurilor, precum şi asigurarea unui

echilibru corespunzător între aspectele de ordin ecologic, economic şi social, cu cele mai

mici costuri.



principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii - prin acest principiu se

urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia

(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor) în scopul maximizării stabilităţii

şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.

1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea planului: „Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele„ poziţionat pe

teritoriul comunei Tuluceşti, respectiv municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

Titularul planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat

Galaţi.

Elaborator: Studiul de evaluare adecvată, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P.

Lucian, înscris în Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.

Descrierea Planului:

Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea

Gârboavele amplasată la obârşia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de

Pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafeţele acestora sunt redate în tabelul de mai

jos:

Tabel nr. 1 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Nr. crt.

Denumirea trupului de

pădure (bazinetului)

Parcele componente

Suprafaţa (ha)

Comuna (oraşul) în raza căreia se află

Gara SNCFR de destinaţie

Distanţa medie până la (km)

Ocol/Comună/Gară

1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17

2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7

TOTAL 402.50

Faţă de amenajarea anterioară (realizată în 2000) unitatea studiată are în plus patru

parcele şi anume: parcela 13 (prin alipirea trupului Zătun) şi parcelele 14, 15 si 16 care

sunt drumuri.

În ceea ce priveşte mărimea parcelelor şi subparcelelor analizate în prezentul

amenajament, suprafața medie a parcelei este de 25,16 ha. Suprafaţa maximă a parcelei

este de 53,00 ha (parcela 5) iar cea minimă este de 0,40 ha (parcela 15). Suprafaţa

maximă a subparcelei este de 42,00 ha (5A) iar cea minimă este de 0,10 ha (8D).



Pădurile unității studiate sunt formate din foioase şi anume: stejar pedunculat şi

brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari. Ponderea pădurilor în cadrul

unității studiate este de 92%.

Tabel nr. 2 Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL MINISTERUL

MEDIULUI ALTI

F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) 402,5 402,5

S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10)

370 370

R A S I N O A S E 0 0

MOLID 0 0

- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 0 0

BRAD 0 0

DUGLAS 0 0

LARICE 0 0

PINI 0 0

F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) 370 370

FAG 0 0

STEJARI 251,45 251,45

- PEDUNCULAT 0 0

- GORUN 0 0

DIVERSE SPECII TARI 118,55 118,55

- SALCAM 99,38 99,38

- PALTIN 0 0

- FRASIN 9,23 9,23

- CIRES 0 0

- NUC 0 0

DIVERSE SPECII MOI 0 0

- TEI 0 0

- PLOPI 0 0

- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 0 0

- SALCII 0 0

- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 0 0

A L T E T E R E N U R I TOTAL 32,5 32,5

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

0 0

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

0 0

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM FORESTIERA

10,9 10,9

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 2,5 2,5

- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 2,5 2,5

TERENURI NEPRODUCTIVE 0 0

FASIE FRONTIERA 0 0

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

19,1 19,1



Obiectivele social - economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin

amenajament a modului de gospodărire a pădurilor s-au detaliat prin stabilirea ţelurilor de

protecţie, la nivelul unităţilor de amenajament. Ele se exprimă prin natura produselor şi a

serviciilor de protecţie sau social-culturale ale pădurii.

Din suprafaţa totala (399,70 ha) a Pădurii Gârboavele, 230 ha respectiv 219 ha a fost

declarată zonă protejată astfel:

aria naturală protejată Pădurea Gârboavele în suprafaţa de 230 ha este declarată

zonă naturală protejată de interes naţional şi monument al naturii conform Legii

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

III zone protejate, Pădurea Gârboavele, cod 2.403;

suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 prin Ordinul ministrului

mediului şi pădurilor nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă

comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, poziţia 151: denumire sit – Pădurea Gârboavele, unitatea administrativ-

teritoriala şi suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale cuprinsă în sit - comuna

Tuluceşti, judeţul Galaţi (4%), cod Sit Natura 2000 ROSCI0151.

Prin trasarea zonei protejate, se instituie în cadrul Pădurii Gârboavele două zone

despărţite de la nord la sud de drumul forestier FE001 (ce străbate Pădurea, de la sud-est

la nord, pe o lungime de 2,9 km): Zona protejată amplasata la vest de FE001 și

Zona de agrement amplasată la est de FE001.

Pădurile unității studiate (Gârboavele şi Zătun) sunt formate din foioase şi anume:

stejar pedunculat şi brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari.

Ponderea pădurilor în cadrul unității studiate este de 92% (370,00 ha), diferenţă de 8% o

reprezintă terenurile care servesc nevoilor de administraţie forestieră (3% - 10,90 ha),

respectiv terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite (5% - 19,10 ha)

Tabelul nr. 3 Evidenta suprafețelor din fondul forestier pe persoane fizice autorizate

Nr. crt.

Persoana juridica Folosința Suprafața (ha) UA Regimul juridic

1 Consiliul Județean Galați Pădure parc si

parc natural 383.40 1-16

Administrare operativă

2 APATERM S.A. Stație de

pompare şi puţ forat

0.10 7F Administrare

operativă

3 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 10F1 Administrare

operativă

4 S.C. Dunărea S.A. Galați Restaurantul Căprioara

Restaurant 0.50 10F2 concesiune



Nr. crt.

Persoana juridica Folosința Suprafața (ha) UA Regimul juridic

5 Consiliul Județean Galați Parcare auto 0.10 10F3 Administrare

operativă


operativă

7 Consiliul Județean Galați Muzeul satului 0.70 10F5 Administrare

operativă

8 Complexul muzeal de

științele naturii Parc zoologic 8.20 11F1



operativă

10 Administrația taberelor

școlare Tabără școlari 2.20 12F1


11 S.C. Pibuni Ltd Galați

Complex Pibuni Bar de zi 0.80 12F2 concesiune

12 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 12F3 Administrare

operativă

13 S.C. Steaua Dunării S.R.L. Galați – Complex Stejarul

Complex vile 3.60 12F4 concesiune

14 S.C. DUNASI S.R.L Galați

Restaurant Vânătorul Restaurant 2.30 12F5 concesiune

15 R.A. Cai de rasa -

Herghelia Tulucești Turn de apă 0.20 12F6 concesiune

Total 402.50

Figura nr. 1 Harta Generală a amenajamentului silvic Pădurea

Gârboavele – Unitati de productie UP.



Vegetația forestieră situată în incintele menționate mai sus, este supusă regimului

silvic în conformitate cu reglementările juridice existente la data întocmirii

amenajamentului.

Fondul forestier total existent în Pădurea Gârboavele, indiferent de agentul economic

care îl administrează, este supus regimului special de conservare. În aceste condiții sunt

interzise defrișările de pădure, indiferent de scopul urmărit, sau extinderea construcțiilor de

orice fel. Dezvoltarea dotărilor turistice şi de agrement (locuri de parcare, puncte

comerciale, etc.) se va limita la suprafețele fără pădure existente în zona pădurii parc

(Valea Gârboavele).

Importanţa social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în

mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului

funcţiilor exercitate de către pădure. Aceste funcţii se împart în două categorii importante,

respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.

Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul

economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după

destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de

funcţii, după cum urmează:

grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;

grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.

Conform amenajamentului silvic, zona analizată se încadrează în grupa I, respectiv

păduri cu rol de protecţie deosebit.

Tabel nr. 4 Funcţiile pădurii

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumirea ha %

Grupa I

1-4A Păduri cu intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de pădure parc situate în jurul municipiului Galați (TII)

134.10 33

1-4A5B

Păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de parc natural (TII)

238.40 59

Total Grupa I 372.50 92

Alte terenuri 30.00 8

Total U.P. 402.50 100

Funcţia exprimă acţiunea în care este angajat un arboret în raport cu obiectivele social

economice şi ecologice. Stabilirea funcţiilor pe arborete determină implicit ţelurile de

protecţie. Intensitatea funcțională foarte ridicată pentru întregul fond forestier din Pădurea

Gârboavele, determină încadrarea pădurilor în regim de conservare deosebită şi obligă

administratorul acestuia să nu modifice folosințele actuale prin defrișări de pădure



indiferent de obiectul economic sau social avut în vedere. Dezvoltarea dotărilor specifice

agrementului se va limita la suprafețele destinate în prezent acestui scop.

Subunități de protecție

Reglementarea gospodăririi arboretelor se realizează în cadrul unei subunităţi de

gospodărire de tip M – păduri supuse regimului de conservare deosebită.

În cadrul acesteia, conform elementelor expuse în Tabel nr. 2 Funcţiile pădurii se

disting doua zone cu obiective de gospodărire:

zona cu regim de pădure – parc, situată pe Valea Gârboavele, în care frecventa

vizitatorilor si dotările de agrement existente presupun măsuri de gospodărire

specifice acestui obiectiv;

zona cu regim de parc natural, situat în bazinul Valea Mare, cu acces al

vizitatorilor numai pietonal si limitat, în care treptat se vor reconstrui

ecosistemele forestiere de tip natural specifice zonei.

În ansamblu, structura actuală a arboretelor şi cea de perspectivă sunt şi vor fi

asemănătoare în cele două zone, diferența fiind determinată de frecvenţa vizitatorilor şi

dotările de agrement din pădurea parc.

Constituirea subunităţilor de producţie sau de protecţie

Aplicarea măsurilor de gospodărire impuse de ţelurile urmărite s-a făcut în cadrul unei

singure subunități de protecție prezentată în tabelul de mai jos

Tabel nr.5

Subunitatea indicativ şi denumire

Constituirea subunităţii de producţie sau

protecţie Suprafaţa (ha)

Grupa funcţională şi categoria funcţională

protecţie absolută

terenuri de reîmpădurit

alte terenuri

TOTAL

M-conservare deosebită

Grupa 1-4B 131.60 2.50 - 134.10

Grupa 1-4B, 5B 238.40 - - 238.40

Alte terenuri - - - 30.00 30.00

TOTAL U.P. - 370.00 2.50 30.00 402.50

Ținând cont că, prin Planul de Management al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele -

„Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia

arboretului matern, asigurându-se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii

uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea

arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al



biodiversităţii, ca „lemn mort” pe picior.” – s-a constituit o subunitate de protecție M –

conservare deosebită, ce permite atingerea obiectivelor de mai sus.

Tipuri de staţiuni în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

În cuprinsul unității studiate au fost identificate trei tipuri de staţiuni, una de

productivitate superioară şi două productivitate mijlocie. Cel mai bine reprezentat este tipul

de staţiune 9.3.1.0 Silvostepă, stejărete xerofile Bm, cernoziom moderat - puternic levigat,

întinsuri largi pe platouri şi versanți superiori.

Tabelul nr. 6 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

Nr. Crt

Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate (ha) Tipuri şi subtipuri de sol Codul Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară

Silvostepă, stejărete xerofile

1 9310

Silvostepă, stejărete xerofile B (i-m), cernoziom moderat-

puternic levigat, întinsuri largi pe platouri si versanți

superiori

316.80

78 - 316.80 - 1210 cernoziom

cambic

2 9320

Silvostepa mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu, Bm, cernoziom puternic levigat pe loess

52.90

13 - 52.90 - 1210 cernoziom

cambic

3 9614

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens

humifer, freatic umed, frecvent s rar scurt inundabil.

2.80 1 2.80 - - 0403 aluviosol

molic

4 Alte terenuri 30.0

0 8 30.00

TOTAL U.P. 402.50

100 2.80 399.70

1 99

Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii

Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate

individual, cât şi pădurea în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite condiţii de

structură. Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea

corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte şi se detaliază prin stabilirea

bazelor de amenajare: regimul, compoziţia ţel, tratamentul, exploatabilitatea (exprimată

prin vârsta medie a exploatabilităţii) şi ciclu.

Regimul

Regimul reprezintă modul general în care se asigură regenerarea unei păduri şi

defineşte structura pădurii sub raportul provenienţei arboretelor.



Pentru arborete, unității de protecție studiate s-a adoptat regimul codrului având în

vedere obiectivele social-ecologice generale şi necesitatea folosirii corespunzătoare a

capacităţii de protecție.

Compoziţia ţel

Compoziţia arboretelor sau proporţia speciilor este unul din factorii definitorii în

reglarea unei structuri corespunzătoare obiectivelor sociale şi ecologice adoptate pentru

subunitatea de protecție constituită.

Pentru fiecare arboret în descrierea parcelară este înscrisă compoziţia actuală şi

compoziţia ţel în raport cu funcţia lui principală ţinând seama de pădure, respectiv starea,

compoziţia actuală şi lucrările de îngrijire ce se vor executa.

Pentru subunitatea de protecție luată în studiu, compoziţia ţel este rezultanta mediilor

ponderate a compoziţiilor ţel ale tuturor unităţilor amenajistice din care este constituită

respectiva subunitate.

În tabelul de mai jos sunt redate compoziţia ţel pe S.U.P., tip de staţiune şi tip de

pădure.

Tabel nr.7

SUP Tip

staţiune Tip

pădure Compoziţia ţel

Suprafaţa (ha)

Suprafaţa pe specii (ha)

STP STB TE DT*

M

9310 8311 30STB 30STP 20TE 20 DT 319.60 95.88 95.88 63.92 63.92

9320 8111 30STB 30STP 20TE 20 DT 52.90 15.87 15.87 10.58 10.58

Total ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50

% 100 30 30 20 20

Compoziţia actuală S.U.P. M : 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA

Total UP ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50

% 100 30 30 20 20

Compoziţia actuală: 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA

*DT: MJ, MA,PAR, JU, VI, FR

Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT –

diverse tari, ARA – arabil; TE – tei;

Pentru subunitatea de protecție, compoziția tel s-a determinat ca o medie ponderată a

compoziţiilor ţel pentru fiecare tip de pădure stabilite conform cu lucrarea “Îndrumări

tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor” - 2000.

Tratamentul

Ca baza de amenajare tratamentul definește tipul optim de structură urmărit în raport

cu obiectivele sociale, economice şi cu însușirile ecologice ale speciilor. În perspectivă,

pornind de la structurile actuale de tip echien, se va urmări diversificarea structurii pe



vârste şi dimensiuni, astfel încât să se obțină ecosisteme forestiere ecologic stabile cu

valoare estetică mai ridicată.

Reglementările tehnice în vigoare prevăd, pentru pădurile supuse regimului de

conservare deosebită, gospodărirea prin aplicarea numai de lucrări de conservare.

Lucrările de conservare cuprind toată gama lucrărilor necesare pentru regenerarea

arborilor.

În cazul Pădurii Gârboavele sunt necesare tehnologii specifice pentru pădurile de

cvercinee şi pentru arboretele de salcâm.

În cazul arboretelor de cvercinee xerofile, deși au vârsta maximă de 65 ani, se

preconizează crearea nucleelor de regenerare în punctele de regenerare naturală. În jurul

acestora se vor deschide ochiuri de 1000 mp în care în prima etapă consistenţa se reduce

la 0,5 - 0.6, se înlătură subarboretul, se intervine cu completări prin plantații şi se execută

susținut lucrările de îngrijire a semințișului. Tehnologia este specifică tăierilor progresive

cu deosebirea că în acest caz perioada de regenerare va fi de 30-40 ani.

Pentru arboretele de salcâm tehnologia de regenerare este identică cu tehnologia

crângului de jos – prin căzănire, urmată de lucrări de împădurire cu specii adecvate tipului

de stațiune.

Exploatabilitatea

Exploatabilitatea reprezintă starea de maximă eficacitate funcţională în raport cu

ţelurile de gospodărire urmărite. Vârsta, exprimată în ani, la care un arboret atinge această

stare, este vârsta exploatabilităţii. Întrucât Pădurea Gârboavele este constituită din fond

forestier supus integral regimului de conservare deosebită, devine obligatorie adoptarea

exploatabilității de protecție. Însușirile ecosistemelor forestiere, structura şi obiectivele

socio-economice, impun adoptarea unor vârste ale exploatabilității de protecție în limite

foarte largi, cuprinse practic între vârsta actuală şi în unele cazuri, limita fiziologică a

arborilor.

Ciclul

Nu se stabilește ciclu de producție, întrucât Pădurea Gârboavele este supusă

regimului de conservare deosebită.



1.2. Obiective ale planului silvic ce se suprapun peste Arealul Ariei naturale

Protejate Pădurea Gârboavele ROSCI 0151

Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cuprinde următoarele unităţi

amenajistice: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5 A,B,C; 6 A,B,C; 7 A.

Suprafața inclusă în categoria 1.5B este mai mare decât cea inclusă în Legea 5/2000,

deoarece sunt incluse subparcele întregi în această categorie, iar limita rezervației nu este

pe limita acestora (ex. UA 6B unde limita rezervației trece prin interiorul acesteia).

În ceea ce priveşte suprapunerea UA cu situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele acestea sunt: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5

A,B,C; 6 A,B, C.

Fig. nr. 2 - Suprapunere Arii naturale protejate şi Rezervaţie naturală

peste Pădurea Gârboavele



Obiectivele planului – Amenajament silvic Pădurea Gârboavele (inclusiv trupul

Zătun)

Planul de amenajare silvică a Pădurii Gârboavele şi a trupului Zătun propune

realizarea următoarelor obiective concretizate prin:

1. Lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic

Pădurea Gârboavele.

2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic.

3. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri prin refacerea arboretelor

slab productive şi substituirea celor cu compoziţii necorespunzătoare.

Lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic

Pădurea Gârboavele

Ansamblul lucrărilor de conservare cuprind toată gama de lucrări necesare (tăieri de

conservare, ajutorarea regenerării naturale, împăduriri, completări şi îngrijirea semințișului)

pentru regenerarea arboretelor în vederea ameliorării structurii acestora.

În cazul Pădurii Gârboavele tehnologia lucrărilor de conservare este diferențiată în

funcție de structura actuală a arboretelor. Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri de

conservare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 8 Lucrări de conservare - Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

UA S (ha) V (mc) V+5cr (mc) V de extras (mc)

1B 5.90 124 134 112

2B 12.00 144 169 139

3B 5.40 64 79 65

4C 3.20 20 40 10

5C 2.70 86 86 39

7B 5.40 114 164 98

8C 1.60 296 296 21

8E 0.60 116 116 8

9B 2.00 24 29 20

9C 2.00 94 109 15

10C 5.60 324 344 85

10F 0.80 155 155 10

Total 47.20 1561 1721 622

În arboretele constituite din cvercinee xerofile din UA: 8C, 8E şi 10F lucrările de

conservare se vor executa după tehnologia tăierilor progresive.

Ochiurile vor fi amplasate în zonele cu semințiș instalat sau se vor deschide noi ochiuri

de regenerare iar suprafața acestora nu va depăși 1000 mp. La prima intervenție, în

ochiurile ce se vor crea, pentru evitarea insolației consistenţa se va reduce pană la 0.5, se



va extrage subarboretul şi se vor efectua lucrări de ajutorare a regenerării naturale.

Suprafața totală de parcurs cu lucrări de conservare în cvercinee este de 3,0 ha.

Lucrările de conservare în arboretele de salcâm din UA: 1B, 2B, 3B, 4C, 5C, 7B, 9B,

9C şi 10C se vor executa pe suprafaţa de 44,20 ha unde există o generație de arbori care

au ajuns sau depășit vârsta optimă de regenerare vegetativa (20 ani).

Tehnologia de executare a lucrărilor de conservare în aceste arborete este identică

tratamentului tăierilor în crâng - căzănire prin care vor fi extrase exemplarele mature de

salcâm. Pentru realizarea unei regenerări corespunzătoare, tăierea în crâng, care se

execută în perioada de repaus vegetativ, va fi urmată în primăvara imediat următoare cu

lucrări de împăduriri cu speciile prevăzute în compoziție pentru regenerare.



Figura nr. 3 Harta lucrărilor de conservare



Tabelul nr. 9 Planul lucrărilor de conservare propuse în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr

mc Denumire lucrări propuse

Volum de extras

mc %

1 B 0 0 0 SC 9 20 5 106 111 Tăieri de conservare 111 0

0 0 0 DT 1 20 5 18 23 Împăduriri (fără tăieri de

regenerare) 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0

2 5,9 0,3 5 0 20 5 124 134 112 84

Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 DT 1 20 3 12 32 Împăduriri (fără tăieri de

regenerare) 2 0


2 12 0,3 8 0 20 4 144 169 139 82


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 DT 1 20 3 5 15 Împăduriri (fără T de reg.) 1 0


2 5,4 0,3 9 0 20 4 64 79 65 82


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 C 0 0 0 SC 3 20 5 10 10 Tăieri de conservare 10 0

0 0 0 SC 7 6 4 10 30 Împăduriri (fără T de reg.) 0 0


2 3,2 0,3 1 0 6 5 20 40 10 25


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0




UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr


Volum de extras

mc %



2 2,7 0,5 3 0 20 4 86 86 39 45


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 SC 4 5 3 22 67 Ajutorarea reg. naturale 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea semințișului 0 0

2 5,4 0,6 2 0 20 3 114 164 98 60


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 C 0 0 0 STB 8 130 2 256 256 Tăieri de conservare 18 0

0 0 0 ARA 1 80 3 24 24 Ajutorarea reg. naturale 2 0

0 0 0 DT 1 80 3 16 16 1 0

2 1,6 0,6 6 0 130 3 296 296 21 7

Compoziție ţel 7STB 2DT 1TE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 E 0 0 0 STB 9 100 3 108 108 Tăieri de conservare 8 0

0 0 0 STB 1 55 2 8 8 Ajutorarea reg. naturale 0 0

2 0,6 0,6 1 0 100 3 116 116 8 7





2 2 0,3 1 0 15 3 24 29 20 69


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0




UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr


Volum de extras

mc %

0 0 0 DT 1 20 3 10 15 Ajutorarea reg. naturale 0 0

0 0 0 SC 2 10 4 8 18 0 0

2 2 0,7 4 0 22 4 94 109 15 14

Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 DT 1 20 3 50 65 Ajutorarea reg. naturale 1 0

2 5,6 0,7 1 0 20 4 324 344 85 25

Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 F 0 0 0 STB 9 100 3 144 144 Tăieri de conservare 10 0

0 0 0 STB 1 65 2 11 11 Ajutorarea reg. naturale 0 0

2 0,8 0,6 1 0 100 3 155 155 10 6


Total 47,2 0 0 0 0 0 1561 1721 622 0



Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor au avut ca scop realizarea sau

favorizarea unor structuri optime a arboretelor sub raport ecologic şi genetic, în

conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, în vederea

creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor.

Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor au

vizat păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creşterea gradului de

stabilitate şi rezistenţă a pădurilor la acţiunea agresivă a factorilor de mediu destabilizatori

(vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.), precum si creşterea eficacității funcționale a

arboretelor şi pădurii în ansamblul ei. Stabilirea lucrărilor de îngrijire şi conducere pentru

fiecare arboret în parte s-a făcut în funcţie de starea acestora, în conformitate cu

prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.

În ceea ce priveşte lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele, acestea vor consta în:

Curăţiri - au fost stabilite pentru UA 6D, 6E, 11C şi 13 (Trupul Zătun), arborete

tinere aflate în stadiul de nuieliş – prăjiniş. În parcela 13 (trupul Zătun) curățirile se vor

efectua doar pe 50% din suprafața, consistenta în acest UA fiind variabilă de la 0.8 la 0.9.

Suprafața efectivă de parcurs cu curățiri este de 2,40 (0,24 ha anual).

Curăţirile vor avea caracter de selecţie negativă, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii,

creşterii şi compoziţiei arboretelor prin extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi,

bolnavi, dispersaţi sau uscaţi, înghesuiţi şi copleşiţi sau aparţinând unor specii sau forme

genetice mai puţin valoroase şi care nu corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor

ecologice.

Prin curăţiri se vor continua lucrările de selecţie începute prin degajări, punându-se

accentul pe protejarea şi favorizarea cvercineelor, extrăgându-se parţial exemplarele

speciilor ajutătoare.

Periodicitatea medie adoptată este de 10 ani, aceasta fiind stabilită în funcţie de

starea arboretelor, condiţii staționare şi lucrări executate.

Prin curăţiri se va recolta un volum mediu anual de 1 m3/ha, intensitatea maximă a

intervenţiilor fiind de 3,7 m3/an/ha. Curăţirile se pot efectua tot timpul anului.



Figura nr. 4 Harta lucrărilor de îngrijire – curăţiri



Rărituri - au fost propuse în UA 8D, 11A şi 13 (Trupul Zătun) situate în afara ariei

naturale protejate şi a rezervaţiei peisagistice. Arboretele din aceste UA au consistenţe

mai mari de 0,8. În UA 11A şi 13 răriturile se vor efectua pe parte din suprafaţa: 0.7S

respectiv 0.5 S (gradul de acoperire) , deoarece consistenta în aceste arborete variază de

la 0.8 la 0.9. Suprafaţa arboretelor în cauză este de 7,80 ha, suprafaţa anuală de parcurs

fiind de 0,78 ha.

Aceste lucrări de îngrijire vor urmări reducerea prin selecţie pozitivă a numărului de

exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-se temporar consistenţa în scopul

ameliorării structurii creşterii şi calităţii arboretelor precum şi a eficacităţii funcţionale a

acestora.



Figura nr. 5 Harta lucrărilor de îngrijire – rărituri



În concordanţă cu tipurile de pădure şi starea arboretelor se va aplica răritura

combinată, care va urmări promovarea arborilor valoroşi pe biogrupe, intervenind atât în

plafonul superior cât şi în cel inferior.

Alegerea arborilor de extras este preferabil să se facă în timpul perioadei de vegetaţie,

pentru a se putea aprecia cât mai corect indicele de închidere a coronamentului.

Concomitent cu alegerea arborilor de extras se va face şi marcarea acestora, extragerea

acestora efectuându-se tot timpul anului. Intensitatea răriturilor a fost stabilită în raport de

consistenţa şi stadiul de dezvoltare al arboretelor, în concordanţă cu potenţialul staţional

(în funcţie de aceste considerente a fost stabilit şi numărul intervenţiilor în cadrul unui

arboret), respectându-se prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea

arboretelor”, nr. 2/2000.

Periodicitatea intervenţiilor este de 8 ani. Volumul de recoltat anual este 7 m3.

Intensitatea intervenţiei este de 9 m3/an/ha.

Tăieri de igienă - au fost prevăzute pentru toate arboretele care nu vor fi parcurse

cu tăieri de regenerare sau lucrări de îngrijire şi conducere, indiferent de vârstă,

consistenţă sau clasă de producţie, urmărindu-se asigurarea unei stări fitosanitare

corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare căzuţi, rupţi şi

doborâţi de vânt şi zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de

control folosiţi la protecţia pădurii.

Tăierile de igienă se pot efectua tot timpul anului, fără restricţii, ori de câte ori starea

fitosanitară a pădurii impune acest lucru.

Periodicitatea intervenţiilor se va stabili de personalul tehnic al ocolului în funcţie de

starea fitosanitară a pădurii. Se vor efectua tăieri de igienă şi în arborete în curs de

regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în

curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă. Suprafaţa anuală ce va fi parcursă

cu tăieri de igienă este de 299,9 ha, volumul corespunzător de recoltat fiind de 233 m3.

Intensitatea intervenţiei este de 0,8 m3/an/ha. Posibilitatea de produse secundare (curăţiri,

rărituri) este de 8 m3/an.

În tabelul de mai jos sunt redate lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor pe

tipuri funcţionale şi specii.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se va face conform “Normelor tehnice

pentru îngrijire şi conducerea arboretelor” - 2000.



Tabelul nr 10 Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor pe tipuri funcţionale şi specii

Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT – diverse tari, ARA – arţar.

Specificări Grupa

funcţională

Suprafaţa de parcurs

(ha)

Volumul de extras (m3)

Posibilitatea anuală pe specii (m3 )

Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA

Degajări

I

II

Total

Curăţiri

I 2.40 0.24 7 1 1

II

Total 2.40 0.24 7 1 1

Rărituri

I 7.80 0.78 69 7 5 1 1

II

Total 7.80 0.78 69 7 5 1 1

Total curăţiri +rărituri

I 10.20 1.02 76 8 5 2 1

II

Total 10.20 1.02 76 8 5 2 1

Tăieri de igienă

I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

Total U. P.

I 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1

II

I + II 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1



Figura nr. 6 - Harta lucrărilor de îngrijire – tăieri de igienă



Posibilitatea prevăzută la categoria produse secundare este orientativă dar este

obligatorie parcurgerea întregii suprafeţe prevăzute cu lucrări executate la timp şi cu o

intensitate corespunzătoare.

La executarea tăierilor de îngrijire se va urmări parcurgerea întregii suprafeţe a

respectivului arboret, intensitatea însă va fi definită de starea acestuia chiar dacă nu se

realizează volumul înscris în plan.

În ceea ce priveşte volumul total posibil de recoltat (conservare plus produse

secundare) sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr 11 Volumul total posibil de recoltat în cadrul amenajamentului

silvic Pădurea Gârboavele

Specificări Grupa

funcţională

Suprafaţa

de parcurs

(ha)

Volumul de extras

(m3)



Tăieri de

conservare

I 47.20 4.72 622 62 4 57 1

Total 47.20 4.72 622 62 4 57 1

Produse

secundare

I 10.20 1.02 76 8 6 1 1

II

Total 10.20 1.02 76 8 6 1 1

Tăieri de

igienă

I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

TOTAL U.P.

I 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1

II

I + II 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1



Tabelul nr 12 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Drum

R A R I T U R I C U R A T I R I D E G A J A R I I G I E N A Total vol. de

extras UA Suprf Vârsta

CNS

Vol. actual

Crest Nr. in.

SPR parcurs

Vol. de

extras UA

Supra-fata

Vârsta CNS

Volum actual Nr.

in.

SPR parcurs

Vol. de

extras UA Suprf Vârsta Suprf

Vol. de

extras

Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc

DP001 13 2,8 10 0,8 92 13 1 1,4 9 13 2,8 10 0,8 92 1 1,4 6 0 0 0 0 15

Total drum

2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15

Total cat.

drum 2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15

FE001 8 D 0,1 35 0,8 13 0 1 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323

Total drum

0,1 35 0,8 13 0 0 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323

FE002 11 A 9 18 0,8 594 47 1 6,3 58 6 D 0,5 4 0,9 6 1 0,5 1 0 0 104,3 788 847

0 0 0 0 0 0 0 0 6 E 0,3 5 0,9 3 1 0,3 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 11 C

0,2 5 0,8 3 1 0,2 0 0 0 0 0 0

Total drum

9 18 0,8 594 0 0 6,3 58 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 104,3 788 847

FE003 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219

Total drum

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219

Total cat.

drum 9,1 18 0,8 607 0 0 6,4 60 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 299,9 2328 2389

Total grupa

11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404

Total general

11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404



Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri

Lucrările de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri au rolul de a asigura

regenerarea la timp a fondului de protecţie cu speciile cele mai indicate din punct de

vedere ecologic şi cultural. Ele sunt grupate în planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri

(Tabel nr. 11 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire) care conţine indicaţii referitoare

la toate lucrările necesare pentru asigurarea procesului de instalare şi regenerare a

pădurii.

La întocmirea planului lucrărilor de regenerare şi împăduriri s-au avut în vedere

situaţia terenurilor goale din fondul forestier şi nevoile de regenerare ce decurg din

aplicarea planului cu lucrări de conservare, urmărindu-se împădurirea tuturor terenurilor

goale, regenerarea suprafeţelor din fondul forestier parcurse cu lucrări de conservare,

asigurarea densităţii optime a arboretelor şi promovarea cu precădere a regenerării

naturale şi a speciilor autohtone valoroase.

Pentru această unitate de protecție, planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri,

cuprinde următoarele categorii de lucrări:

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

B. Lucrări de regenerare

B1. Împăduriri în terenuri goale din fond forestier

B3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu lucrări de

conservare

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv

C1. Completări în arborete tinere existente

C2. Completări în arborete nou create

D. Îngrijirea culturilor tinere

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create

Lucrările de ajutorare a regenerării naturale se vor executa o dată cu primele lucrări de

conservare, pe întreaga suprafaţă de regenerat. Acestea constau din: mobilizarea solului,

extragerea subarboretului numai dacă acesta împiedică regenerarea, extragerea

seminţişului şi tineretului preexistent neutilizabil).

O atenţie deosebită se va acorda diagnosticării seminţişului (dacă este sau nu

utilizabil), pentru a se evita eventualele consecinţe silviculturale nedorite.



Lucrările de îngrijire a regenerării naturale se vor executa în arboretele care se vor

parcurge cu lucrări de conservare şi în care procesul de regenerare s-a declanșat sau

urmează să se declanşeze. Acestea constau din: receparea seminţişurilor sau a tineretului

vătămat, descopleşirea seminţişurilor şi înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile

şi drajonii şi se vor executa în anii următori parcurgerii cu lucrări de conservare a

arboretelor respective. Aceste lucrări se vor executa în intervalul 15 august - 15

septembrie prin tăierea pe cât posibil de sub colet a exemplarelor enumerate şi respectiv a

buruienilor din jurul puieţilor. Se va avea în vedere curăţirea de resturi de exploatare a

parchetelor în vederea asigurării dezvoltării seminţişului; în cazul în care se constată că

buruienile împiedică dezvoltarea în bune condiţii a acestuia, se va proceda la

descopleşirea lui de 1-2 ori pe an.

Lucrările de regenerare ce se vor executa în cuprinsul acestei unităţi se referă la

împăduriri în poieni şi goluri si împăduriri după lucrări de conservare.

Împăduriri în poieni şi goluri se vor executa pe o suprafaţă de 2,50 ha, în UA 3D, 4D,

6C şi 10E. Pe baza indicaţiilor din „Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi

tehnologii de regenerare” s-au stabilit pentru aceste unităţi amenajistice compoziţiile de

regenerare corespunzătoare.

Împăduririle se vor executa primăvara, urmând ca starea de masiv să se realizeze la

4-6 ani de la plantare. Anual se vor executa lucrări de îngrijire a culturilor (care vor consta

din îndepărtarea ierburilor din jurul puieţilor) şi completarea eventualelor goluri. În

executarea acestor lucrări se vor evita perioadele secetoase şi fierbinţi pentru a nu expune

puieţii brusc la acţiunea soarelui.

Împăduriri în suprafeţe parcurse cu lucrări de conservare se vor efectua în UA 1B, 2B,

3B, 4C, 5C, 7B, 9B, 9C, şi 10C pe o suprafaţă efectivă de 34,20 ha. Completări în arborete

tinere existente se vor efectua în UA 7C şi 10D pe o suprafață efectivă de 6,82 ha.

Completări au fost planificate pe 20% din suprafața efectivă de împădurit în arboretele

ce se vor crea în cursul deceniului. Pe durata executării acestor lucrări se vor respecta

normele cu privire la manipularea, transportul şi păstrarea materialului de plantat.

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere s-au planificat în arboretele ce se vor crea în

cursul deceniului şi constau în descopleşiri, mobilizarea solului din jurul puieţilor, revizuirea

puieţilor şi completarea golurilor neregenerate.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere este necesară pe toată perioada

premergătoare închiderii masivului, dar mai ales în faza de adaptare a puieţilor, când

aceştia sunt mai sensibili la acţiunea factorilor nefavorabili ai mediului înconjurător. De la



instalarea lor şi până la constituirea stării de masiv, culturile forestiere tinere sau nou

create vor fi ţinute sub observaţie, urmărindu-se atent evoluţia lor cu scopul de a stabili şi

aplica oportun măsurile de îngrijire necesare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate lucrările de ajutorare a regenerării naturale,

împăduriri şi completări ce se vor executa în cursul acestui deceniu în cuprinsul unității de

protecție studiată.

Tabel nr. 13 Lucrări de ajutorare a regenerării natural, împăduriri şi completări

Categorii de lucrări Suprafaţa efectivă

(ha)

Suprafața de împădurit pe specii ( ha)

Cod Denumire STP STB TE DT

A Lucrări necesare pentru asigurarea

regenerării naturale 3.00

A 1.4. Mobilizarea solului 1.20

A 2.1. Receparea semințișurilor sau tineretului

vătămat 0.90

A 2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90

B Lucrări de regenerare artificială 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31

B 1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B 2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

C Completări în arborete care nu au închis

starea de masiv 26.47 11.65 5.28 4.66 4.88

C1 Completări în arboret tiner existent 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C2 Completări în arboretele nou create

(B+C1*20%) 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49

D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create (B+C1) 52.49

D anual = (12D2)/10 62.99

Total de împădurit (B+C) 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19

Unităţile amenajistice în care se intervine cu lucrări de ajutorare şi împăduriri,

suprafeţele efective, formulele de împădurire, numărul de puieţi pe specii sunt înscrise în

“Planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri – Tabel nr. 14”. La adoptarea formulelor de

împădurire s-a ţinut cont de tipul natural fundamental de pădure, ţelul de gospodărire şi

compoziţia ţel.

Tabel nr. 14 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

UA TS TP

Compoziţia ţel Formula de împădurire

Compoziţia seminţişului utilizabil

Indice de

acoperire/seminţiş

Supraf. efectivă

(ha)

Suprafaţa efectivă de împădurit (ha)

Nr.

Suprf (ha)

Specii

STB STP TE DT

A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE



A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A1.4. - Mobilizarea solului

În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă totală de 3,00 ha. Mobilizarea solului se va executa efectiv pe 40% din suprafaţa totală a arboretelor de mai sus, efectiv, pe 1.20 ha.

A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretului vătămat

În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.

A2.2. - Descopleşirea seminţişurilor naturale

În UA: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.

Facem precizarea că procentele de mai sus, indicate la fiecare categorie de lucrare sunt orientative, urmând ca ocolul silvic, înainte de elaborarea planurilor anuale să execute prin personalul de teren o recunoaştere în subparcelele respective şi să determine cu exactitate

suprafeţele efective ce urmează a fi parcurse cu lucrările respective.

B. LUCRĂRI DE REGENERARE

B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri

3D 0.80 9310 8311

4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT

- 0.80 0.32 0.24 0.08 0.16

4D 1.00 9310 8311


- 1.00 0.40 0.30 0.10 0.20

6C 0.40 9310 8311


- 0.40 0.16 0.12 0.04 0.08

10E 0.30 9310 8311


- 0.30 0.12 0.09 0.03 0.06

Tot. 2.50 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

Total B.1. 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

1B 5.90 9310 8311

3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT

0.3 -

5.90 1.77 1.77 1.18 1.18

2B 12.00 9310 8311


0.3 -

12.00 3.60 3.60 2.40 2.40

3B 5.40 9310 8311


0.3 -

5.40 1.62 1.62 1.08 1.08

4C 3.20 9310 8311


0.3 -

3.20 0.96 0.96 0.64 0.64

5C 2.70 9310 8311


0.5 -

0.81 0.24 0.24 0.16 0.16

7B 5.40 9310 8311


0.6 -

3.24 0.97 0.97 0.65 0.65

9B 2.00 9310 8311


0.3 -

1.60 0.48 0.48 0.32 0.32

9C 2.00 9310 8311


0.7 -

0.20 0.06 0.06 0.04 0.04



10C 5.60 9310 8311


0.7 -

1.68 0.50 0.50 0.34 0.34

Tot. 44.20 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

Total B 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31

C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU INCHIS STAREA DE MASIV

C.1. - Completări în arboret tânăr existent

2C 5.30 9320 8111

6SC 4FR 10STP

0.6 -

0.20 0.20

2D 0.50 9320 8111

10SC 10STP

0.7 -

0.15 0.15

3A 15.70 9310 8311

6STP 4STB 10STB

0.7 -

0.25 0.25

3C 4.40 9320 8111

7SC 3STB 7STB 2DT 1TE

0.7 -

0.40 0.28 0.04 0.08

4A 36.10 9310 8311

6STP 4STB 7STB 2DT 1TE

0.7 -

0.35 0.25 0.04 0.06

4B 3.70 9320 8111

6 SC 3FR 1STB 10STB

0.7 -

0.20 0.20

5A 42.00 9310 8311

6STP 4STB 10 TE

0.7 -

0.30 0.30

6B 13.70 9320 8111

8SC 2DT 7STB 2DT 1TE

0.6 -

5.48 3.84 0.55 1.09

8B 3.80 9320 8111

7SC 3AR 7STB 2DT 1TE

0.6 -

1.52 1.06 0.16 0.30

10A

22.70 9310 8311

7STP 3STB 10TE

0.8 -

0.30 0.30

7C 0.60 9310 8311

3STB 3STP 2TE 2DT 10STB

0.6 -

0.24 0.24

10D

9.40 9310 8311


0.30 -

6.58 1.97 1.97 1.32 1.32

Tot. 157.9 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C.2. - Completări în arboretele nou create (B+C1*20%)

10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D.ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (B+C2) pe suprafaţă totală de 52.49 ha.

R E C A P I T U L A T I E

A. Lucrări necesare pentru ajutorarea regenerării naturale

3.00

A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 1.20

A1.4. Mobilizarea solului 1.20

A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 1.80

A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretul vătămat 0.90

A2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90

B. Lucrări de regenerare 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31

B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

B2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv

26.47 11.65 5.28 4.66 4.88



C1. Completări în arborete tinere existente 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C2. Completări în arborete tinere nou create 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 52.49

D anual= (12D2)/10 62.99

TOTAL DE ÎMPĂDURIT 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19

Puieți necesari la hectar (mii buc.) 5 5 5 5

Total puieți necesari (mii buc.) 314.9 114.3 81.1 58.6 60.9



Figura nr. 7 - Harta lucrărilor de regenerare şi împădurire



În ceea ce priveşte lucrările de împădurire, în cadrul amenajamentului silvic Pădurea

Gârboavele, s-a optat pentru patru specii (stejar brumăriu, stejar pufos, tei şi diverse tari),

fiind corelate cu compoziţia ţel din interiorul UA.

Structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data întocmirii menajamentului,

este următoarea: 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA. Prin amenajamentul silvic Pădurea

Gârboavele se doreşte a se atinge următoarea compoziţie ţel:30STP30STB20TE20DT.

În unitatea studiată există 138,80 ha de pădure afectată de fenomenul de uscare.

Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte slaba (76% din suprafață). Apariția

fenomenului de uscare se datorează atât factorilor biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât

şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate, lipsa apei în sol, soluri sărace în

substanțe nutritive, slab aerate, tasate). Specia cea mai afectată de acest fenomen este

salcâmul.

Având în vedere istoricul zonelor afectate de fenomenul de uscare, precum şi factorii

destabilizatori evidenţiaţi cu precădere în rândul speciei de Robinia, prin prezentul

amenajament se urmăreşte eliminarea treptată a acestei specii, şi introducerea unei specii

care se pretează la climatul şi structura solului din arealul analizat, respectiv spp. Tilia

(tei).

Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi pufos)

şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin

invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a

acestei specii).

De asemeni plantația de salcâm existentă a ajuns la maturitatea de taiere (20-25 ani)

fapt ce constituie din punct de vedere forestier perioada propice de exploatare a masei

lemnoase.

Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări

introducerea teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în

prezent la 20%. De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este

în prezent la, 30%.

Tabelul nr.15 Dinamica dezvoltării 2000 - 2032

Anul amenajării

Denumirea (U.P.) (S.G.)

Suprafaţa[ha]

Proporţia speciilor Clasa de producţie

Vârsta medie [ani]

Totală Păduri Terenuri

de împădurit

Consistenţa medie



Alte terenuri

din fondul

forestier

0 1 2 3 4 5 6

2000 S.U.P. „M” conservare

399.70 364.80

9.40 41STP 29SC 27STB2FR

1DT 35

25.50 III2 0.70


402.50 370.00

2.50 41STP 27SC 27STB

2FR 2DT 1ARA 44

30.00 III2 0.66


402.50 372.50

- 40 STP 20SC 30STB

5TE 5DT III0

50

30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6

II6 II8 0.70


402.50 372.50

- 40STP 10SC 30STB

10TE 10DT 50

30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6

II6 II8 0.75

TEL S.U.P. „M” conservare

402.50 372.50 -

30STP 30STB 20TE 20DT

50

30.00 II5 0.75

În tabelul de mai jos, se va reda, compoziţia actual existentă în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele şi compoziţia ţel pe unităţi de producţie

propuse prin prezentul amenajament silvic, astfel:

Tabel nr. 16 compoziţia actuală şi compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic Pădurea

Gârboavele

UA Compoziţia actuală Suprafaţa

(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)

Compoziţia ţel

1A

7STP3STB

14.20 Tăieri de igienă

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

7STP3 STB

1B

9SC1DT

5.90

Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea

culturilor

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

1C 8FR2DT

1.00 Tăieri de igienă 40CO*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

8FR2DT





Compoziţia ţel

1D

10SC


40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) , Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

10SC

2A

4STB6STP


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,

Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

4STB6STP

2B

9SC1DT

12.00


culturilor

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament

silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

2C 3FR7SC

5.30 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat

forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.)

4FR6SC

2D 10SC

0.50 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 10SC

3A 4STB6STP

15.70 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 4STB6STP

3B

9SC1DT

5.40


culturilor

40CO*, 91AA* 3STB3STP2TE2DT

3C

3STB7SC


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament


3STB7SC

3D -

0.80 Împăduriri (poieni si

goluri), îngrijirea culturilor

- 3STB 3STP2TE2DT

4A

4STB6STP




4STB6STP

4B

6SC1STB3FR




6SC1STB3FR

4C

10SC

3.20


culturilor

91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

4D -

1.00 Împăduriri (poieni şi


- 3STB3STP2TE2DT

5A 4STB6STP

42.00 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat

forestier (amenajament 4STB6STP





Compoziţia ţel

silvic cu Fraxinus spp.) , Habitat forestier

(amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

5B

8SC2STP


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,

Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

8SC2STP

5C

10SC

2.70


culturilor

91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

6A 4STB6STP

16.70 Tăieri de igienă 91AA* 4STB6STP

6B

8SC1ARA1FR


91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament


8SC2DT

6C -



- 3STB3STP2TE2DT

6D 10SC

0.50 Curăţiri - 10SC

6E 10FR

0.30 Curăţiri - 10FR

6A1 - 0.20 - -

6A2 - 0.70 -

6C -

0.20 - - -

6R -

0.90 -

- - -

7A 4STB6STP

19.30 Tăieri de igienă 91AA* - rezervaţie 4STB6STP

7B

10SC

5.40

Tăieri de conservare, ajutorare regenerare naturale, îngrijirea

seminţişurilor

- 3STB3STP2TE2DT

7C 10SC

0.60 Îngrijirea culturilor,

completări -

8SC2DT

7D 4STB6STP

11.50 Tăieri de igienă - 4STB6STP

7F -

0.10 - - -

8A 4STB6STP

27.90 Tăieri de igienă - 4STP6STB

8B 7SC3ARA

3.80 Tăieri de igienă - 7SC3ARA





Compoziţia ţel

8C 8STB1ARA1DT

1.60 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare

naturale -

7STB2DT1TE

8D 10ARA

0.10 Rărituri - 10ARA

8E 10STB


naturale -

7STB2DT1TE

9A 4STB6STP


9B

10SC

2.00


culturilor

- 3STB3STP2TE2DT

9C 9SC1DT


naturale -

8SC2DT

10A 3STB7STP

22.70 Tăieri de igienă - 7STP 3STB

10B 8SC2DT

3.10 Tăieri de igienă - 8SC2DT

10C 9SC1DT


naturale -

8SC2DT

10D 8SC2DT

9.40 Împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea

culturilor -

5SC5DT

10E -



- 3STB3STP2TE2DT

10 F 10 STB


naturale -

7STB2DT1TE

10A1 -

2.30 - - -

10A2 -

2.80 - - -

10F1 -

0.10 - - -

10F2 -

0.50 - - -

10F3 -

0.10 - - -

10F4 -

0.10 - - -

10F5 -

0.70 - - -

11A 9SC1DT

9.00 Rărituri - 9SC1DT

11B 4STB6FR 2.30 Tăieri de igienă -





Compoziţia ţel

5STB5FR

11C 8FR2 DT

0.20 Curăţiri - 8FR2 DT

11F1 -

8.20 - - -

11F2 -

0.10 - - -

12A 8STP2STB


12B 8STP2STB


12C 8STP2STB


12A1 -

1.50 - -

12C -

0.20 - - -

12F1 -

2.20 - - -

12F2 -

0.80 - - -

12F3 -

0.10 - - -

12F4 -

3.60 - - -

12F5 -

2.30 - - -

12F6 -

0.20 - -

13 9FR1DT

2.80 Curăţări, rărituri - 9FR1DT

14D -

1.20 - - -

15D -

0.40 - -

Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare

În unele arborete slab productive din unitatea studiată a început regenerarea acestora

prin tăieri de conservare, iar celelalte arborete slab productive vor fi parcurse cu lucrări de

îngrijire şi conducere iar când vor ajunge la exploatabilitatea de protecție vor fi regenerate

prin tăieri de conservare.

Tabelul nr. 17 Evidenţierea zonelor slab productive



Caracterul actual al tipului de pădure

Suprafaţa (ha)

Arborete de tipul II (ha)

UA

Tăiere de conservare

Natural fundamental de productivitate mijlocie

0.10 0.10 8 D

Artificial de productivitate inferioară

97.60 97.60 1 B 1 D 2 B 2 D 3 B 4 B 4 C 5 B 5 C 6 B 8 B 9 C

10 B 10 C 10 D 11A

TOTAL ha 97.70 97.70

% 100 100

Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Aşa cum a fost prezentat mai sus în unitatea studiată există 138,80 ha de pădure

afectată de fenomenul de uscare. Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte

slaba (76% din suprafață). Apariția fenomenului de uscare se datorează atât factorilor

biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate,

lipsa apei în sol, soluri sărace în substanțe nutritive, slab aerate, tasate).

Reducerea acestui fenomen se poate face prin:

lucrările de îngrijire şi conducere, prin extragerea exemplarelor afectate de

uscare;

menținerea unei consistente pline în arborete;

menținerea şi introducerea acolo unde este cazul a subarboretului;

interzicerea pășunatului;

monitorizarea populațiilor de insecte (spp. Limantria, Tortrix) care produc

defolieri şi combaterea acestora prin metode care nu afectează mediul

înconjurător;

împădurirea golurilor pentru completarea consistenţei arboretelor;

crearea şi menţinerea unei structuri diversificate prin executarea de lucrări de

conservare;

parcurgerea cu tăieri de igienă, periodic, a arboretelor şi executarea de

completare a consistenţei ori de câte ori această necesitate apare;

asigurarea unei stări fito-sanitare corespunzătoare.



Tehnologii de exploatare

Realizarea obiectivelor majore privind buna gospodărire a pădurilor, impune ca toate

lucrările ce se execută în cadrul pădurii să fie intercondiţionate între ele, cuprinse într-un

plan larg, fundamentat din punct de vedere ecologic.

În acest sens, o importanţă deosebită prezintă tehnologiile de exploatare adoptate,

respectiv modul şi timpul în care se recoltează masa lemnoasă. Gospodărirea raţională,

judicioasă a fondului forestier impune adoptarea unor tehnologii moderne de exploatare a

lemnului, prin care daunele aduse solului, arborilor pe picior şi seminţişului să rămână sub

limitele toleranţelor ecologice şi silviculturale (sub 7% la seminţiş, sub 5% la arborii pe

picior şi sub 1% solului).

Referitor la modalităţile de exploatare a lemnului, acestea vor trebui să asigure în

aceeaşi măsură interesele de regenerare ale arboretelor şi nevoile de protejare în cele mai

bune condiţii a mediului ambiant.

În ce priveşte termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos, se fac

următoarele precizări (conform ordinului nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor

privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al

materialului lemnos).

Tabel nr. nr. 18 Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos

Lucrarea Epoca de execuţie

1. Tăieri de conservare

a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase

tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului

abundentă sau mijlocie

tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV

tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor 15. IX - 15. IV

2. Tăieri de îngrijire

a. curăţiri la foioase în tot cursul anului

b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului

3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului

a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului

b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)

15.IX-31.III

Se face menţiunea că perioadele prevăzute mai sus sunt maxime. În cazuri

excepţionale, în care sezonul de vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte, se vor

stabili epoci de recoltare mai scurte. Depăşirea acestor termene nu se poate face decât cu

aprobare specială şi numai în anumite condiţii bine justificate). Pentru prevenirea eroziunii



terenului, în Pădurea Gârboavele, colectarea materialului lemnos se va face în mod

deosebit cu atelaje uşoare de gabarit redus.

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

Pădurea Gârboavele este amplasată în limitele teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I

Mogoș, la 15 km spre nord de municipiul Galați şi la 1,5 km vest de comuna Tulucești,

fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La actuala amenajare alături de

pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun situat tot în raza orașului Galați.

Coordonatele geografice ale pădurii Gârboavele sunt 45,33 grade latitudine şi 24,33 grade

longitudine. Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului

Galaţi, conform Hotărârii de Guvern nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al

judeţului, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat este situat în sud-estul Podișului

Moldovenesc, la nord de orașul Galați. Principalele căi de acces sunt drumul județean

255B.

Coordonate geografice ale limitelor obiectivelor planului – Amenajament silvic

pădurea Gârboavele

Tabel nr. 19 Coordonate geografice ale Pădurii Gârboavele şi trupul Zătun

Nr. pct. X Y


1 455606,113 733651,721

2 456847,319 733636,273

3 458577,45 733549,772

4 458749,82 733730,097

5 458666,059 733803,526

6 458662,337 733984,377

7 458312,838 734345,27

8 457912,163 735389,199

9 457731,086 735356,11

10 457556,15 735395,694

11 456829,003 735433,771

12 456010,307 735108,945

13 455969,706 734275,969

Trupul Zătun

1 441398,849 747940,917

2 441496,451 747939,622

3 441581,902 748031,289

4 441537,989 748096,989

5 441554,635 748174,616

6 441497,594 748181,896

7 441482,459 748103,047

8 441396,744 748076,735



Vecinătăţi, limite, hotare

Pădurea Gârboavele este constituită dintr-un singur trup de pădure amplasat la

obârșia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele. Amenajamentul actual include şi un

trup mai mic de pădure Zătun cu suprafața de 2,80 ha. Suprafaţa totală a

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele este de 402,50 ha.

Tabel nr. 20 Limitele şi vecinătăţile pădurii Gârboavele şi a trupului Zătun

Trup de pădure

Puncte cardinale

Vecinătăţi Limite

Hotare Felul Denumirea

Gârboavele

Nord Terenuri agricole

artificială Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe

arborii de limită

Est Terenuri agricole

artificială Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe

arborii de limită

Sud Terenuri agricole

naturală Liziera pădurii Convențional vopsea roșie pe

arborii de limită

Vest Terenuri agricole


arborii de limită

Zătun

Nord Terenuri agricole


arborii de limită

Est Terenuri agricole


arborii de limită

Sud Terenuri agricole


arborii de limită

Vest Terenuri agricole


arborii de limită

Tabel nr. 21 Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu

Nr. Crt.

Puncte cardinale

Coordonate

X(N) Y(E)

Trupul Gârboavele

1 NV 458941.972 733547.831

2 NE 457918.424 736567.346

3 SE 455922.614 735143.286

4 SV 455840.235 733608.228

Trupul Zătun

1 NV 441596.201 747908.224

2 NE 441594.711 748193.157

3 SE 441368.224 748192.411

4 SV 441366.734 747905.240

Situaţia bornelor

În ceea ce priveşte situaţia bornelor, s-a păstrat numerotarea veche a bornelor,

conform tabelului de mai jos.



Tabel nr. 22 Situaţia bornelor existente în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Denumirea trupului de pădure

Numerotarea bornelor

Numărul bornelor

Felul bornelor Parcelele unde sunt

amplasate

Gârboavele 1-25 25 borne beton cu numere vopsite

1-12, 14-16

Zătun 26-30 5 borne beton cu numere vopsite

13

TOTAL

Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Reţeaua de transport din unitatea studiată este constituită dintr-un drum public şi trei

drumuri forestiere în lungime totală de 5,40 km. Drumurile forestiere existente necesită o

întreţinere permanentă. Densitatea instalaţiilor de transport este de 13,42 m/ha din care

35,71 m/ha pentru drumuri publice şi 13,26 m/ha pentru drumurile forestiere. Fondul

forestier studiat este accesibil în totalitate.

Pentru determinarea accesibilităţii s-a luat în considerare distanţa de colectare în

raport cu centrul unităţii amenajistice. Arboretele unității studiate s-au situat la o distanţă

de până la 1,2 km pe direcţia de scurgere a materialului lemnos până la drumul existent

cel mai apropiat.

În etapa actuală nu sunt necesare şi eficiente alte drumuri. În pădurea parc

staționarea autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2

cu suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor din

UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5.

Tabel nr. 23 Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Nr. crt.

Indicativul drumului

Denumirea drumului

Lungimea (km) Suprafaţa

deservită (ha) în pădure în afara pădurii

Total

1. DRUMURI EXISTENTE

DRUMURI PUBLICE

1 DP001 0.10 0.10 2.80

TOTAL 0.10 0.10 2.80

DRUMURI FORESTIERE

1 FE001 2.90 2.90 224.60

2 FE002 1.20 1.20 127.70

3 FE003 1.20 1.20 47.40

TOTAL 5.30 5.30 399.70

TOTAL DRUMURI EXISTENTE 5.40 5.40 402.50

2. DRUMURI NECESARE (nu sunt)

3. DRUMURI PROIECTATE (nu sunt)



Construcţii forestiere

Pe teritoriul unităţii studiate există două cantoane silvice.

Tabel nr. 24 Construcţii forestiere existente în amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele

Utilizarea construcției

Amplasarea Suprafața

clădită (mp)

Starea construcției

Observații

Canton pădurar 6C 199 satisfăcătoare Necesită reparații

Canton pădurar 12C 200 satisfăcătoare Necesită reparații

Figura nr. 8 Localizare amenajament silvic Pădurea Gârboavele

TOTAL GENERAL 5.40 5.40 402.50



1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare,

dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a

planului

În general, elaborarea unui proiect de amenajare presupune următoarele etape:

I Studiu staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;

II Definirea stării normale a pădurii;

III Planificarea lucrărilor de conducere a procesului de normalizare a pădurii;

I Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren şi al

celor de redactare a amenajamentului şi are ca scop determinarea şi valorificarea

informaţiilor care contribuie la:

a) cunoaşterea condiţiilor naturale de vegetaţie, a caracteristicilor arboretului actual, a

potenţialului productiv al staţiunii şi a capacităţii de producţie şi protecţie a arboretului;

b) stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condiţiile ecologice şi cu cerinţele

social-ecologice;

c) realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure în

ansamblu şi de către fiecare arboret în parte a funcţiilor ce i-au fost atribuite.

Amenajamentul conţine studii pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de

vegetaţie, cuprinzând evidenţe cu date statistice, caracterizări, diagnoze, precum şi măsuri

de gospodărire corespunzătoare condiţiilor respective.

II Conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală presupune:

- stabilirea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile (în funcţie de

obiectivele ecologice, economice şi sociale);

- stabilirea caracteristicilor fondului de producţie normal, adică a bazelor de

amenajare.

III Prin planificarea recoltelor se urmăresc două obiective: recoltarea produselor

pădurii şi îndrumarea fondului de producţie spre starea normală. Acest fapt face ca în

procesul de planificare a recoltelor să apară distinct următoarele preocupări:

- stabilirea posibilităţii;

- întocmirea planului de recoltare;

Ţinând cont de etapele întocmirii unui amenajament şi prezentate anterior, prin

implementarea planului nu se produc modificări fizice majore, ce decurg din plan.

Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu presupune realizarea de

modificări ale configurației actuale a terenului.



Rețeaua de drumuri forestiere are o lungime de 5.40 de km și o stare satisfăcătoare

care asigură o accesibilitate de 100%. Având în vedere accesibilitatea în zonă, nu vor fi

necesare amenajarea/crearea unor noi drumuri forestiere, fiind doar necesare lucrări de

întreținere a acestora, în cazul în care acestea se vor deteriora, lucrări care nu modifică

amplasamentul, din punct de vedere fizic.

În timpul realizării tratamentelor silvice propuse prin prezentul plan de amenajament

silvic, se vor produce modificări fizice ale terenului, de mica amploare, cauzate de

doborârea arborilor şi transportul acestora.

1.4 Resursele naturale necesare implementării planului

Pentru implementarea prevederilor amenajamentului silvic, cu excepția masei

lemnoase care va fi exploatata, nu se vor utiliza alte resurse naturale.

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Singurele resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar sunt:

masa lemnoasă rezultată în urma tăierilor de regenerare, a tăierilor de conservare,

a lucrărilor de îngrijire (curăţiri şi rărituri) şi a tăierilor de igienă;

vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, resurse melifere, plantele

medicinale.

Masa lemnoasă preconizată ce va fi exploatată pentru implementarea planului se

prezintă tabelar mai jos:

Tabel nr. 25 Volumul extras de masă lemnoasă în cadrul amenajamentului Silvic Pădurea Gârboavele

Specificări Grupa

funcţională

Suprafaţa de parcurs

(ha)

Volumul de extras (m3)



Degajări

I

II

Total

Curăţiri

I 2.40 0.24 7 1 1

II

Total 2.40 0.24 7 1 1

Rărituri I 7.80 0.78 69 7 5 1 1



1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Singurele emisii sunt provocate de utilajele de tăiere, recoltare, colectare şi transport

al materialului lemnos.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului analizat implică

utilizarea unui număr restrâns de utilaje, pe o perioadă scurtă de timp, precum şi o

concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de

poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere a amenajamentului silvic

Pădurea Gârboavele pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca

urmare a funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării

lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic (emisii de praf), însă aceste emisii vor

fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă

restrânsă de timp, mai exact pe perioada lucrărilor de întreţinere şi conservare prevăzute

în prezentul amenajament silvic.

De asemenea singurul deşeu generat prin implementarea planului este rumeguşul

rezultat în procesul de fasonare a materialului lemnos. Cantitatea rezultată este însă foarte

mică putând fi reintegrată în circuitul biologic al naturii fără a produce dezechilibre. Pe

lângă rumeguş mai pot apărea şi deşeuri menajere ori posibile scurgeri de produse

petroliere care pot apărea în cazul unui management defectuos al utilajelor ce deservesc

la implementarea obiectivelor propuse prin prezentul amenajament silvic.

II

Total 7.80 0.78 69 7 5 1 1

Total curăţiri +rărituri

I 10.20 1.02 76 8 5 2 1

II

Total 10.20 1.02 76 8 5 2 1

Tăieri de igienă

I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

Total U. P.

I 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1

II

I + II 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1



Managementul deşeurilor

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată:

deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,05 tone/an – provenite de la

lucrătorii angrenaţi în implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul

amenajament;

deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an

– PET-uri provenite de la apă îmbuteliată pentru personalul angrenat;

rumeguş, aşchii - 03 01 05 - rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir,

altele decât cele specificate la 03 01 04 – 1 tonă;

Tabel nr. 26 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generată

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Managementul deşeurilor kg/an

V E R

Municipale 0,05 SL 20 03 01 - - D1 -

Ambalaje 0,02 S 15 01 02 - R5 - -

Rumeguş, aşchii

1 S 03 01 04 -

Reintroducere în ciclul

natural al pădurii

- -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri

vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri

acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.



1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice,

ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea

Gârboavele amplasată la obârșia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de

pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafețele acestora sunt redate în tabelul de mai

jos:

Tabel nr. 27 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Nr. crt.

Denumirea trupului de

pădure (bazinetului)

Parcele componente

Suprafaţa (ha)

Comuna (oraşul) în raza căreia se află

Gara SNCFR de destinaţie

Distanţa medie până la (km)

Ocol/Comună/Gară

1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17

2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7

TOTAL 402.50

Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului Galaţi,

conform Hotărârii de Guvern nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului,

precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.

În tabelul de mai jos se prezintă modul de utilizare al fondului forestier în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele:

Tabel nr. 28 Categoria de folosinţă a terenului în cadrul amenajamentului silvic Pădurea

Gârboavele

Nr. crt.

Simbol Categoria de folosinţă

Suprafaţa

Totală Grupa I Grupa II

ha % ha ha

1 P Fond forestier total 402.50 100 - -

1.1 PD Terenuri acoperite cu pădure 370.00 92 370.00 -

1.2 PC Terenuri care servesc nevoilor de

cultura - - - -

1.3 PS Terenuri care servesc nevoilor de

producţie silvică - - - -

1.4 PA Terenuri care servesc nevoilor de

administraţie forestieră 10.90 3 - -

1.5 PI Terenuri afectate împăduririlor 2.50 - - -

1.6 PN Terenuri neproductive - - - -

1.7 PT Terenuri scoase temporar din fondul

forestier şi neprimite 19.10 5 - -



1.8 PO Ocupaţii şi litigii - - - -

Implementarea prevederilor amenajamentului silvic se va realiza fără modificări ale

suprafețelor destinate diferitelor categorii de folosință forestieră, incluse în situl Natura

2000.

Tabel nr. 29 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale

C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A Suprafaţa (Ha)

GRF. I GRF. II Total

A - Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 372,5 0 372,5

A1 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează

0 0 0

recoltarea de produse principale 0 0 0

A11 - Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă 0 0 0

A12 - Regenerări pe cale artificiala cu reuşita parțială 0 0 0

A13 - Regenerări pe cale naturala cu reuşita parțială 0 0 0

A14 - Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâtorilor de vânt

0 0 0

sau a altor cauze 0 0 0

A15 - Poieni sau goluri destinate împăduririi 0 0 0

A16 - Terenuri degradate prevăzute a se împădurii 0 0 0

A17 - Răchitarii naturale ori create prin culturi 0 0 0

A2 - Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează

372,5 0 372,5

recoltarea de produse principale 0 0 0

A21 - Păduri inclusiv plantații cu reușita definitivă 360 0 360

1 A 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 C 2 D 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 4 C 5 A 0 0 0

5 B 5 C 6 A 6 B 6 D 6 E 7 A 7 B 7 D 8 A 8 B 8 C 8 D 8 E 9 A 0 0 0

9 B 9 C 10 A 10 B 10 C 10 F 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 13 0 0 0

A22 - Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușita parțiala

10 0 10

7 C 10 D 0 0 0

A23 - Terenuri de reîmpădurit în urma doborâtorilor de vânt sau a altor cauze

0 0 0

A24 - Poieni sau goluri destinate împăduririi 2,5 0 2,5

3 D 4 D 6 C 10 E 0 0 0

A25 - Terenuri degradate destinate împăduririi 0 0 0

B - Terenuri afectate gospodăririi silvice 0 0 10,9

B1 - Linii parcelare principale 0 0 0

B2 - Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului 0 0 0

B3 - Instalații de transport forestier: drumuri, căi ferate 0 0 2,1

şi funiculare permanente 0 0 0

14D 15D 16D 0 0 0

B4 - Clădiri, curți şi depozite permanente 6C 12C 0 0 0,4

B5 - Pepiniere şi plantații semincere 0 0 0

B6 - Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale şi melifere, etc.

0 0 0

B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administrației 0 0 7,5



C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A Suprafaţa (Ha)

GRF. I GRF. II Total

6A1 6A2 10A1 10A2 12A 0 0 0

B8 - Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a 0 0 0

fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc. 0 0 0

B9 - Ape care fac parte din fondul forestier 0 0 0

B10 - Culoare pentru linii de înaltă tensiune 6R 0 0 0,9

B11- Fâșii de frontieră şi instalații aferente (G) 0 0 0

C - Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaștini, ravene, etc. 0 0 0

D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0 0 19,1

D1 - Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații pt.

0 0 19,1

instalații electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc.

0 0 0

7F 10F1 10F2 10F3 10F4 10F5 11F1 11F2 12F1 12F2 12F3 12F4 12F5 2F6

0 0 0

D2 - Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale 0 0 0

necesare, ocupații şi litigii 0 0 0

TOTAL : A + B + C + D 372,5 0 402,5

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare

poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru planul supus avizării nu s-au propus servicii suplimentare de construcţii de

drumuri forestiere şi construcţii noi, dezafectare/reamplasarea de linii de înaltă tensiune,

etc.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei

de implementare a planului

Amenajamentul Ocolului Silvic Pădurea Gârboavele a intrat în vigoare la 1 ianuarie

2012, având o durată de aplicare de 10 ani până la 31 decembrie 2021. Revizuirea

acestuia se va efectua în ultimul an de aplicare adică în 2021.

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Implementarea prevederilor amenajamentului silvic generează următoarele activități:

lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic

pădurea Gârboavele;

lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic;

lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri;



refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare;

măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori.

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria

naturală protejată de interes comunitar

Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele face parte din ocolul silvic Galați. Din punct

de vedere administrativ ocolul silvic Galaţi, se întinde pe raza municipiului Galați, a

orașului Tg. Bujor şi comunelor Vânători, Tulucești, Frumușița, Scânteiești, Rediu, Cuca,

Foltești, Măstăcani, Fârțănești, Băleni, Corni, Vârlezi, Jorăști, Smulți, Băneasa, Suceveni,

Oancea, Smârdan.

În cadrul Ocolului silvic Galați, situația ariilor protejate pe fiecare unitate de producție

în parte este următoarea:

în raza Unității de Producție I Mogoș exista situl de importanţă comunitară ROSCI

0163 Mogoş Mâţele, aflata în fond forestier proprietate privată;

în raza Unităţii de Producţie IV Suceveni există următoarele situri NATURA 2000:

ROSCI 0139 Pădurea Breana-Roșcani, parcelele 76 şi 77 (fond forestier de

stat);

ROSCI 0165 Pădurea Pogănești, parcelele 117,121 şi 123 (fond forestier

privat).

Suprafețele de fond forestier sunt gospodărite pe baza amenajamentelor silvice.

Având în vedere distanţele mari fată de unităţile amenajistice sus menţionate, precum şi

specificul activităţilor propuse prin amenajamentele silvice, având un regim special de

administrare, realizarea concomitentă a exploatării de masă lemnoasă în trupurile de

pădure învecinate nu conduc la efecte negative suplimentare asupra speciilor și

habitatelor, a mediului la modul general, în condițiile în care se ține cont de prevederile

amenajamentelor, respectiv, nu va exista/genera un impact cumulativ.

12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului

Nu este cazul.



2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

Caracterizarea biodiversităţii zonei

Pădurea Gârboavele are o suprafaţă totală de 399,70 din care 230,00 ha este

declarată zonă protejată de interes naţional conform Legii 5/2000 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a zone protejate, din care

219,00 ha a fost declarat sit de importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor 1964/2007 privind declararea siturilor de

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.

Tabel nr. 30 - Suprafaţa Arii Protejate din Pădurea Gârboavele

Zona Suprafaţa (ha) Total (ha)

Zonă protejată 230,00 230,00

din care ROSCI 0151 219 219

Suprafaţa Totală 230,00 230,00

Arealul desemnat reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt

stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi

stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti, specifice asociaţiilor de

silvostepă.

Comunităţile de plante identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

sunt specifice arealului de silvostepă, constituindu-se din câteva asociaţii specifice

arealelor silvice, cu arboret de consistenţă slabă, abundent invadată de flora stepică

înconjurătoare, având o putere redusă de regenerare din lăstari şi fiind evident modificată

prin introducerea a numeroase specii de arbori cultivaţi - frasin, mojdrean şi de salcâm

plantate.

Cele mai importante specii faunistice, sunt reprezentate de avifaună, herpetofaună şi

entomofaună.

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc.

Situl de importanţă comunitară Pădurea Gârboavele ROSCI 0151, este localizat în

zona stepică, fiind delimitat de următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 34' 36''

şi longitudine E 27º 59' 56'', având o suprafaţă totală de 219 ha.



Aria naturală este localizat în sud-estul Podișului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de

silvostepă la nord de orașul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de 65 -

80 m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte din

pădurea de agrement Gârboavele (proprietar - Consiliul Judeţean Galați).

Tipul dominant de vegetație sunt pădurile şi rariștile de stejar pufos (Quercus

pubescens) şi stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora).

Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache

în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri

mici şi făşii înguste la limita sitului. Limita exacta între habitatul 91AA edificat de stejarul

pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere

răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil.

Procentul de suprafață din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură (plopi sau arbori

exotici)”, reprezintă plantații de salcâm.

Aria naturala protejată ROSCI 0151 ocupă parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, D,

3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B conform amenajamentului

silvic al pădurii Gârboavele – vezi fig.nr.2 – Suprapunere amenajament silvic peste aria

naturala de interes comunitar.

Calitate şi importanță – situl de interes comunitar Pădurea Gârboavele se remarca prin

structura naturală foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii în etajul

arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porțiunilor de pădure închisa cu

rariști şi poieni. Trebuie menționată prezenta formelor „virescens” şi „atrichoclados” la

stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q.

pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar exemplare de Q.

virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai

apar jugastrul (Acer campestre) şi vișinul turcesc (Prunus mahaleb) iar în subarboret

măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa),

cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită subarboretului foarte dens

regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezenţa doar în ochiuri şi luminișuri). În

pătura erbacee trebuie menționata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin

amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcția specială de protecție fiind

supuse regimului de conservare deosebită. În plus, porțiunea de pădure inclusa în sit este

propusa ca rezervație.



Vulnerabilitate - pădurea este folosită de populația din zonă (în special municipiul

Galați) pentru turismul de weekend în perioada de vară. Pentru a reduce impactul,

administrația a blocat drumurile de pământ pentru a opri accesul auto în interiorul pădurii

(în poieni). Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi

pufos) şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente

prin invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă

a acestei specii).

Desemnarea sitului – Hotărârea Consiliului Județean Galați nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protecție oficială a unor zone de pe teritoriul județului Galați Legea

nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului National - Secțiunea a III-

a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, poziția 2.403. O.U. nr. 236/2000,

publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobata cu modificări şi completări prin

Legea nr.462/2001, publicata în M. Of. nr.433/2001 Legislația europeana şi internațională:

Directiva Păsări79/409/CEE, Directiva Habitate, Floră şi Fauna 92/43/CEE, convențiile

internaționale privind diversitatea biologica şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-

economice locale

Tip de proprietate - pădurea este în întregime în proprietatea Consiliului Județean

Galați.

Statutul de protecție al sitului și legătura cu biotopurile CORINE

Clasificare la nivel național şi regional

Cod Pondere %

RO04 - Rezervație naturală 97.26

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele sitului

RO04 - Rezervație naturală * 97.26 2.403.-Pădurea Gârboavele

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine Tip Suprapunere %

J057GL005 * 97.66

ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului



Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din

sit Influență

502 - Străzi, autostrăzi B

-

511 - Linii electrice C

0

609 - Alte complexe pentru sport, şi petrecerea timpului liber C

0

160 - Managementul silvic A 100.00 +

230 - Vânătoarea C 100.00 0

501 - Alei, poteci, drumuri, piste de biciclete C 5.00 -

620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

C 20.00 -

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din

sit Influență

140 - Păşunatul C

0

243 - Braconajul, otrăvirea, capcane C

0

502 - Străzi, autostrăzi B

0

710 - Poluare sonoră C

0

230 - Vânătoarea C

0

160 - Managementul silvic A

+

409 - Alte forme de aşezări C

0

430 - Construcţii agricole C

0

500 - Reţea de comunicaţie C

0

606 - Parc de atracţii C

0

620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

C

0

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Consiliul

Județean Galați în calitate de custode al ariei naturale protejate.

Planuri de management al sitului - Amenajamentul Pădurii Gârboavele (Consiliul

Județean Galați) şi Planul de management al ariei protejate Pădurea Gârboavele.

2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului,

menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, cu modificările

şi completările ulterioare, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista

siturilor de importanţă comunitară, sunt:



Tabel nr. 31 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește:

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

91AA - Vegetație forestieră ponto -

sarmatică cu stejar pufos

53.00 A C B B

91I0* - Vegetație de silvostepa

eurosiberiană cu Quercus spp. *

14.00 A C B B

40C0* - Tufărișuri de foioase ponto -

sarmatice * 3.00 A C B B

Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Tabel nr. 32 Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc

(Doniţă et al., 2005)

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a

habitatelor Valoare conservativă

conform HABITATELE DIN

ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire

40C0* Tufărișuri de foioase ponto-

sarmatice

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)

mare

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin

(Jasminum fruticans) (p.) mare

R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de

Caragana frutex mare

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

redusă

91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de

stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

foarte mare

R4162 Păduri vest – pontice mixte de

stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

foarte mare

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu

Echinops banaticus foarte mare

91I0* Vegetație de silvostepa

eurosiberiană cu Quercus spp.

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus

petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

mare

R4142

Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc

(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

foarte mare

R4146

Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer

tataricum

foarte mare



Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a

habitatelor Valoare conservativă

conform HABITATELE DIN

ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire

R4148 Păduri panonice psamofile de

stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

foarte mare

R4156

Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

mare

R4157

Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu

(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

mare

R4159

Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar

pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana

foarte mare

Tabel nr. 33 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Rezidenţă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

1088 Cerambyx

cerdo P - - - C A C B

1083 Lucanus cervus

P - - - C A C B

4033 Erannis

ankeraria R - - - B B A B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Tabel nr. 34 Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populație

Evaluarea sitului

Populație Conservare Izolare Evaluare globală

4097 Iris aphylla ssp.

hungarica R C C B B

4067 Echium russicum R C C B B

2093 Pulsatilla grandis V C C C C

4091 Crambe tataria V C C C C Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă



Tabel nr. 35 Alte specii importante de floră si faună

Cod Denumire științifică Populație

2361 Bufo bufo C D

1261 Lacerta agilis C D

1263 Lacerta viridis C D

2469 Natrix natrix C D

1197 Pelobates fuscus C A

1209 Rana dalmatina C D

1210 Rana esculenta P D

- Tomares nogelii - B

1056 Parnassius mnemosyne C A

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Funcțiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit

din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi

productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor

mixte (ecosisteme).

Pentru definirea funcțiilor ecologice se studiază în principal:

• relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor;

• raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;

• relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi;

Conform formularului standard situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi a Planului de

management pentru situl de importanţă comunitară mai sus amintit adăpostește 3 tipuri de

habitate din care 2 prioritare, 3 specii de nevertebrate, 4 specii de plante enumerate în

anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, precum şi alte specii importante de floră si

faună de interes comunitar/național.

Așa cum s-a menționat anterior, prevederile amenajamentului silvic propus, nu va

reduce suprafața habitatelor și nici efectivele populațiilor speciilor de interes comunitar

prezente în interiorul sitului NATURA 2000.



2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat ocupărilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.

Conform Planului de management pentru Pădurea Gârboavele habitatele şi asociaţiile

vegetale identificate sunt:

***

Asociaţii vegetale identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele:

a) asociaţii vegetale silvicole;

b) asociaţii vegetale stepice xerofile;

c) asociaţii vegetale sagetale şi ruderale.

asociaţii vegetale silvicole;

Quercetea pubescenti - clasa reprezintă pădurile termofile de stejari xerofili din

regiunea est-submediteraneană. Acestea sunt caracteristice în general silvostepei şi



formează mici insule în arealul pădurilor clasei Querco‐Fagetea, de aceea compoziţia

floristică a acestora reflectă interferenţa speciilor caracteristice celor două clase.

Specii caracteristice: Asyneuma canescens, Calamintha menthifolia, Carex humilis,

Centaurea indurata, Clematis recta, Dianthus trifasciculatus, Digitalis lanata, Echinops

banaticus, Euphorbia epithimoides, Fragaria viridis, Galium rubioides, Geranium

sanguineum, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Lychnis coronaria, Melittis

melissophyllum, Origanum vulgare, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha,

Quercus dalechampii, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Scutellaria

altissima, Sorbus domestica, Symphytum ottomanum, Tilia tomentosa, Veratrum nigrum,

Viola hirta, Crucianella angustifolia, Myrrhoides nodosa, Teucrium chamaedrys, Laser

trilobum, Ruscus aculeatus, Fraxinus ornus.

Subasociaţii prezente

Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937 - Syn.: Violo suavis‐

Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970; Centaureo stenolepi ‐

Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970

Subasociaţia a fost descrisă de Borza A. în 1937 pe teritoriul cuprins între Prut şi

Nistru. Stratul arborescent este dominat net de Quercuspedunculiflora, întâlnindu‐se mai

rar Q. robur ca element subdominant. Acestora li se adaugă Acer campestre, Q.

dalechampii, Q.virgiliana, Fraxinus ornus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia

cordata,Ulmus minor.

Stratul arbustiv prezintă o structură variată şi o acoperire de 15‐30%, fiind constituit

din Acer campaestre juvenili, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa,

Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, C. mas,Euonymus europaeus, E. verrucosus,

Viburnum lantana, Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina,

Amygdalusnana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.

În stratul ierbaceu se remarcă prezenţa următoarelor specii: Clinopodium vulgare,

Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa

angustifolia, Vinca herbacea,Dactylis glomerata.

Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932

Subasociaţie ce prezintă fitocenoze edificate de Quercus pubescens şi Lathyrus

lacteus se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de stejar mezofil, ceea ce se

reflectă în structura lor floristică, prin participarea multor elemente ale clasei



Querco‐Fagetea. Stratul arborescent dominat de Quercus pubescens are o acoperire

redusă, în general de 50‐70%, permiţând dezvoltarea stratului arbustiv şi mai ales

ierbaceu, în care predomină multe elemente ale clasei Festuco‐Brometea.

În structura floristică a asociaţiei sunt prezente frecvent speciile: Quercus dalechampii,

Ulmus procera, Tilia tomentosa, Acer tataricum,Crataegus monogyna, Cornus mas, Rosa

canina, Prunus spinosa,Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus

tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum

urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegifolium, Festuca

valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,

Xeranthemum annuum.

Aceri tatarici Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957

Subasociaţia este prezentă în Pădurea Gârboavele din judeţul Galaţi - Sârbu et al.

1997, unde se întâlneşte pe platou şi pe pantele cu expoziţie vestică.

Stratul arborilor este format din Quercus pedunculiflora şi Q. Pubescens care

realizează o acoperire medie de 60-70%.Stratul arbustiv este alcătuit din Crataegus

monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare,

Rhamnus cathartica, realizând o acoperire de 20%.

Sinuzia ierboasă este formată din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium

sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia

peregrina, şi altele asemenea.

Cotino‐Quercetum pubescentis - Soó din anul 1931; Syn.: Galio

dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970; Paeonio peregrinae‐ Carpinetum

orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum dalechampii - Doniţă 1978.

Subasociaţia intrazonală în cadrul silvostepei apare pe forme de relief pozitive, cu

pante domoale. Extrazonal se întâlneşte pe coaste însorite, repezi, din cuprinsul etajului

pădurilor xeroterme. Substratul este constituit întotdeauna din calcare. Solurile sunt de tip

rendzinic, superficiale, semischeletice, cu conţinut mare de humus şi troficitate ridicată.

Stratul arborescent, mai mult sau mai puţin poienit, este format dintr-un singur etaj

superior, în care constant şi abundent domină Quercuspubescens, cu rare amestecuri de

Pyrus pyraster, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis, Tilia tomentosa. Stratul arbustiv,

întotdeauna bine dezvoltat, se caracterizează în special prin Cotinus coggygria, care



acoperă de multe ori integral solul. Etajul arbuştilor, care în mod obişnuit se întâlneşte în

buchete, este dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Cornus mas.

Sinuzia vernală este reprezentată prin Paeonia peregrina, Veratrum nigrum, iar cea

estivală este alcătuită din Lithospermum purpurocaeruleum, Vincetoxicum hirundinaria,

Laser trilobum, Asparagus verticilatus, Galium dasypodium, Carex michelii, Thalictrum

minus, Bromus inermis, Filipendula vulgaris, Ajuga laxmanii, Agropyron intermedium,

Festuca rupicola, F. valesiaca.

Robinion pseudacaciae - M. Csűrös‐Káptalan 1968

Alianţa grupează plantaţiile de salcâm bogate în buruieni în stratul ierbaceu.Specii

caracteristice: Robinia pseudacacia, Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus

trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola.

Robinietum pseudocaciae - Arvat 1939

Plantaţii de salcâm ce se caracterizează printr‐o floră ierboasă foarte heterogenă, cu

multe buruieni ca: Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urticadioica, Physalis alkekengi,

Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria petiolata.

Prunetalia spinosae - R. Tüxen 1952

Tufărişurile marginilor de pădure şi ale poienilor din păduri, precum şi a unor versanţi

uscaţi. Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale alianţei Prunion spinosae.

Prunion spinosae - Soó 1951

Specii caracteristice: Acer campestre, Agropyron intermedium, Allium scorodoprasum,

Asparagus officinalis, Cornus sanguinea, Coronilla varia, Corylus avellana, Crataegus

calycina, C. oxyacantha, C. monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Prunus

spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa agrestis, R. canina, R. eliptica.

Pruno spinosae‐Crataegetum - Soó 1927; Hueck 1931; Syn.: Prunetum moldavicae

- Dihoru 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae - Raţiu et Gergely 1979

Tufărişurile de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa prezintă o largă răspândire,

instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre acestea şi poienile din

interior, în locurile defrişate şi pe pante cu expoziţie estică sau sud‐estică. Structura

floristică a acestora este bogată şi variată, drept rezultat al răspândirii fitocenozelor de la

câmpie până în Subcarpaţi. De aceea, fitocenozele din zona de câmpie şi colinară

prezintă numeroase specii ale claselor Quercetea pubescentis‐petraeae şi

Festuco‐Brometea, care imprimă acestor grupări un caracter xerofil‐termofil. Fitocenozele



din zona colinară înaltă şi din Subcarpaţi abundă în speciile claselor Querco‐Fagetea şi

Molinio‐Arrhenatheretea, de aceea caracterul acestora este preponderent mezofil. De

asemenea, sunt prezente numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea

mediae, drept efect al factorilor antropogeni. Dintre speciile mai frecvente ale acestor

fitocenoze amintim: Clinopodium vulgare, Viburnum lantana, Origanum vulgare,Cornus

sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina, Acer tataricum,Asparagus officinalis.

Prunetum tenellae - Soó 1951; Syn.: Prunetum nanae Borza 1931.

Fitocenozele edificate de Amygdalus nana se dezvoltă cu precădere pe coaste

însorite şi mai rar pe marginea pădurilor. Împreună cu specia dominantă, se dezvoltă un

nucleu de specii caracteristice alianţei şi ordinului: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare,

Acer campestre, Crataegusmonogyna, Rosa canina, Rhamnus cathartica, la care se

adaugă specii din clasele Quercetea pubescenti‐petraeae:Asparagus officinalis,

Cytisusnigricans, Hereochloë repens, Rosa gallica, Stachys recta, Thalictrum minus,Viola

hirta, Trifolio‐Geranietea, Agrimonia eupatoria, Dictamnus albus, Galium album, Solidago

virga‐aurea, Veronica austriaca, Festuco‐Brometea, Elymus hispidus, Festuca valesiaca,

Galium verum, Medicagofalcata, Poa angustifolia, Salvia nemorosa, Teucrium

chamaedrys, Molinio‐Arrhenatheretea, Dactylis glomerata, Elymus repens,

Stachysofficinalis şi altele asemenea.

asociaţii vegetale stepice xerofile

Botriochloetumischaemi - Kristiansen 1937; Pop 1977; Syn.: ass. Botriochloa

ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi moldavicum - Dobrescu 1971;

Taraxacoserotinae‐Botriochloetum ischaemi - Burduja et al. 1956, Sârbu, Coldea et Chifu

1999.

Prezintă o răspândire la limita pădurii în zona de nord şi sud,pe valea lui Manolache.

Se observă o dezvoltare a asociaţiei în special pe versanţii însoriţi cu soluri puţin evoluate.

În structura acestor fitocenoze predomină elementele eurasiatice. Fitocenozele acestor

suprafeţe au o fizionomie caracteristică.

Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei: Fragaria viridis, Dorycnium

herbaceum, Sanguisorba minor, Scabiosa ochroleuca, Plantagolanceolata, Eryngium

campestre, Festuca valesiaca, Euphorbia virgata, Hypericum perforatum, şi altele

asemenea se regăsesc şi altele din Sisymbrietalia: Carthamus lanatus, Verbena officinalis,

Lactuca serriola, Erigeron annuus ssp. strigosus, Cephalaria transylvanica, fapt ce

demonstrează că aceste pajişti suferă un intens proces de ruderalizare.



Solurile pe care este instalată asociaţia sunt reprezentate de cernoziomuri în diferite

stadii de levigare, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. Acoperirea cu vegetaţie variază între

50% şi 90 % pe zonele studiate.

Festucetum valesiacae - Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956, Sârbu et al. 1999;

Syn.: Festucetum valesiacae Răvăruţ et al. 1956; ass. Festuca valesiaca Burduja et al.

1956. Asociaţia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din zona de

pajişti instalate pe coastele din nordul şi sudul Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele, versanţi însoriţi cu înclinări variabile de o parte şi de cealaltă a Văii lui

Manolache şi cu expoziţii pe direcţia văii.

Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într-un stadiu avansat de degradare,

fenomen marcat şi prin pătrunderea în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele

Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi-au modificat compoziţia

cenotică a fâneţelor, creând astfel condiţii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni

secundari, cei mai frecvenţi fiind Taraxaco serotinae- Bothriocloetum ischaemişi Artemisio

austriacae-Poëtum bulbosae.

Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcţie de degradarea pajiştilor, are

o acoperire de 25-75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria

macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca,

Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia

austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla

argentea, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata.

Pe alocuri, dominaţia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o

serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt: Euphorbia cyparissias,

Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C.

nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus

orthoceras, Erysimum repandum. De asemenea, o specie relativ constantă este Poa

bulbosa, care apare frecvent în zonele ruderalizate.

Chrysopogonetum grylli - Soó 1939

Ecologic şi fizionomic, pajiştile de Chrysopogon gryllus sunt în bună parte

asemănătoare cu cele de Botriochloa ischaemum şi de Festuca arundinacea, cu care de

asemenea se asociază. Asociaţia este mai puţin răspândită în arealul Pădurii Gârboavele

fiind caracteristică arealelor mai puţin uscate, cu un regim de umezeală atmosferică mai



ridicată, fiind semnalată în poienile din zona amenajării de salcâm pe firul văii ceea ce se

reflectă şi compoziţia lor floristică mai bogată.

Specii reprezentative pentru aceste asociaţii:Achillea setacea;Agropyron

intermedium;Arenaria serpyllifolia;Asperula campanutala octonaria;Calamintha

clinopodium;Carduus hamulosus;Convorvolus arvensis;Coronilla varia;Euphorbia

nicacensis;Falcaria vulgaris;Festuca valesiaca;Fragaria viridis;Galium parisieneInula

oculus-christi;Kocleria macrantha;Malabaila garveolens;Poa augustifolia;Rosa

gallica;Salvia austriaca;Silene otites;Stachys recta;Teucrium chamaedrys;Thymus

pannonicus;Veronica spicata orchidaea; Veronica tryphyllos.

asociaţii vegetale sagetale şi ruderale

Sclerochloo-Polygonetum avicularis -Gams 1927, Soo 1940

Asociaţie ce s-a instalat pe drumurile din arie sau de pe marginea acesteia, în locuri

bătătorite şi uscate din timpul verii. Solul prezintă în stratul superficial un orizont cu humus

nu foarte profund. Gradul de acoperire a vegetaţiei în releveele unde este prezentă

asociaţia este de 70%.

Specii reprezentative pentru această asociaţie:Capsella bursa-pastoria;Chenopodium

album;Descurania sophia;Lolium perene;Polygonum aviculare;Sclerochloa dura.

Fauna

Fauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este caracteristică lumii animale

care populează pădurile de amestec - stejar, salcâm, frasin, mojdrean - din zona Câmpiei

Moldovei. Suprafaţa relativ redusă a acestei Arii Naturale Protejate de 230,00 ha nu

permite conturarea unor teritorii individuale ale unor specii faunistice de talie mare, dar

gradul mare de naturalitate şi lipsa activităţilor antropice în această zonă atribuie acestei

suprafeţe un rol foarte important ca zonă de refugiu, hrănire, reproducere, creştere a

puilor.

Cele mai importante specii faunistice, atât prin faptul că sunt prioritare pentru

desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi prin faptul că sunt

populaţii reprezentative sunt reprezentate de avifauna, herpetofauna şi entomofauna.

Importanţa populaţiilor faunistice este recunoscută şi prin desemnarea acestui areal ca

Sit de Importanţa Comunitară în cadrul reţelei ecologice Natura 2000, printre speciile de

faună sălbatică, în formularul standard al ariei de interes comunitar ROSCI 0151,

regăsindu-se şi acestea.



Mamifere

Mamiferele de talie mare sunt reprezentate prin 4 specii identificate:mistreţul - Sus

scrofa L.;căpriorul - Capreolus capreolus; iepurele de câmp - Lepus europaeus; vulpea -

Vulpes vulpes.

De menţionat că Aria Naturală Protejată –230,00 ha - cât şi întreaga suprafaţă a

Pădurii Gârboavele se află în interiorul Fondului de vânătoare 44 Tuluceşti.Gestionarea

faunei cinegetice se face în baza contractelor încheiate cu autoritatea statului, conform

Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.

În afară de aceste specii de talie relativ mare şi bine cunoscute, deosebit de

importante sunt o serie de mamifere de talie mică şi mijlocie.

Mamiferele mici rozătoare sunt slab reprezentate, prezenţa lor mai numeroasă fiind

semnalată la limita zonei forestiere cu terenurile agricole sau cu pajiştile xerofile stepice

situate în extremităţile sudice şi nordice. Unele specii de mici rozătoare sunt de o

deosebită importanţă, fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: popândăul -

Spermophilus citellus, dar şi specii cu conservare redusă precum şoarecele de câmp -

Microtus arvalis, şoarecele de pământ - M.Agrestis, şoarecele de câmp - Apodemus

agrarius şi hârciogul - Cricetus cricetus.

Herpetofauna

În urma monitorizării speciilor de amfibieni şi reptile s-au identificat 4 specii de

amfibieni şi 3 specii de reptile, distribuţia speciilor identificate în arealul Ariei Naturale

Protejate Pădurea Gârboavele.

În ceea ce priveşte amfibienii şi reptilele, cerinţele lor de habitat sunt foarte stricte,

fiind deosebit de importante în acest caz condiţiile de microhabitat prezente la faţa locului.

Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor

umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste

ecosisteme.

În studiile privind structura herpetofaunei la nivelul Ariei Naturale Pădurea Gârboavele,

s-a realizat lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate, specificând pentru fiecare

categorie în parte statutul acesteia.

Fenologia herpetofaunei – Pădurea Gârboavele:

a) Bufo bufo - Broasca râioasă brună. Date relevante despre specie:este o specie

relativ mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte



broaşte, pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă

în funcţie de mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape

mici şi scot nişte sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această

specie a fost întâlnită în zona pârăului Valea lui Manolache ce străbate Pădurea

Gârboavele de la nord la sud, şi în zona de est a ariei naturale - habitat de stejar pufos.

b) Lacerta agilis - Şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o

lungime totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-

17 cm, din care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele

adulte prezintă dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-

14 ouă albe-gălbui. Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă

temperatura nu este favorabilă. Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost

identificată prin pajişti, tufişuri, pe coastele ierboase ale pădurii, pe malurile ierboase ale

pârăului Valea lui Manolache preferând în special zone însorite.

c) Lacerta viridis – Guşter. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm,

din care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată,

formată din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru,

pe cap şi gât cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la

cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot

întâlni şi femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale,

ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Această specie a fost observată prin

luminişurile şi lizierele pădurii de stejar.

d) Natrix natrix - Şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos,

ochi şi nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul

dintre puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli

prădătorii. Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în zona pârâului Valea lui Manolache, cât şi

în zonele însorite, lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor

acumulări de apă permanente sau temporare - sau/şi terestră.

e) Pelobates fuscus - Broasca de pământ, cunoscută şi sub denumirea de broasca

gheboasă.Date relevante: aceasta specie este prezentă în habitate ce conţin pământ

nisipos sau lutos, afânate, în care să se poată îngropa uşor. Importantă este prezenţa unui

mediu acvatic - în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau temporare,unde

să îşi poată depune ponta şi unde să se poată dezvolta în primul stadiu de viaţa. În

România o găsim în zonele de şes şi de deal unde există condiţii favorabile. Specia este



prezentă şi în aria protejată în zonele umede create încă din primăvară pe zonele joase a

Văii lui Manolache.

f) Rana dalmatina - Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie

terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă

atât ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte.

Sexele iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din

octombrie până în februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie

în special în perioada de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere.

Această specie s-a evidenţiat în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale

habitatului de stejar - Quercus spp., unde stratul frunzelor moarte este consistent

asigurându-i habitate de iernare.

g) Rana esculenta - Broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are

6 - 9 cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-

albăstrui sau întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu

dungă pe şira spinării, mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit.

Ochii foarte proeminenţi sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până

la 5.000 de ouă, în grămezi mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp

ovoidal cu coada mai lungă decât corpul, care după două săptămâni devin mormoloci.

După 3 luni apar broscuţele. Această specie s-a evidenţiat pe întregul areal restrâns în

zona pârâului Valea lui Manolache şi în zonele cu umiditate mare, existenţa speciei fiind în

strânsă legătura cu nivelul precipitaţiilor şi existenţa cursului de apă a pârâului Valea lui

Manolache.

Tabel nr 36 Lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate în cadrul Ariei Naturale Protejate


Nr. crt

Specia Denumirea populară

IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în Cartea

Roşie a vertebratelor din

România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

1 Bufo bufo Broasca

râioasa bruna LC * - Anexa 4B

2 Lacerta agilis Şopârla cenuşie

LC - Anexa 4 Anexa 4A

3 Lacerta viridis Guşter LC - Anexa 4 Anexa 4A

4 Natrix natrix Şarpele de

casă NT - Anexa 4 -

5 Pelobates fuscus Broasca de

pământ, LC * Anexa 4 Anexa 3



Broasca gheboasă

6 Rana dalmatina Broasca de

pădure LC * Anexa 4 Anexa 4A

7 Rana esculenta Broasca verde

de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” – Periclitat, “NT” - Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat

Avifauna

Avifauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este reprezentate de 33 specii

de păsări, dintre care 13 specii se află cel puţin sub protecţia uneia din prevederile:

Directivei Păsări – Anexa 1, Convenţiei de la Berna – Anexa 2 - Specii de fauna strict

protejate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările

ulterioare, Anexa 3 - Specii de plante şi de animale a căror conservare a necesitat

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunisticǎ.



Tabel 37 – Specii de pǎsǎri protejate în ANP Pădurea Gârboavele

Nr. Crt

Specie Denumirea populară

IUCN RED LIST

Directiva păsări


Roşie a vertebratelor din România

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Regim trofic

1 Asio otus Ciuf de pădure LC - - - Non-SPEC MIXT

2 Caprimulgus europaeus Caprimulg LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

3 Carduelis carduelis Sticlete LC - - - Non-SPEC INS

4 Corvuscorax Corb LC - * Anexa 4B Non-SPEC ZOO

5 Corvuscorone Cioara grivă LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT

6 Corvus frugilegus Cioara de

semănătură LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT

7 Corvus monedula Stăncuţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC

E

MIXT

8 Coturnixcoturnix Prepeliţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT

9 Cuculuscanorus Cuc LC - - - Non-SPEC INS

10 Dendrocopos major Ciocănitoarea pestriţă mare

LC Anexa 1 - - Non-SPEC MIXT

11 Dendrocopos medius Ciocănitoare de

stejar LC Anexa 1 - Anexa 3

Non-SPECE

INS

12 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare

pestriţă de gradină LC Anexa 1 - Anexa 3

Non-SPECE

INS

13 Emberiza hortulana Presura de

gradină LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

14 Falcovespertinus Vânturel de seară NT - - Anexa 3 SPEC 3 ZOO

15 Fringilla coelebs Cinteză LC Anexa 1 - - Non-SPEC

E

INS

16 Hieraaetus pennatus Acvila mică LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 MIXT

17 Lanius collurio Sfrancioc roşiatic LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 INS

18 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

19 Lullula arborea Ciocârlie de

pădure LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

20 Luscinia megarhynchos Privighetoarea

roşcată LC - - -

Non-SPECE

INS

21 Oriolus oriolus Grangur LC - - Anexa 4B Non-SPEC INS



Nr. Crt

Specie Denumirea populară

IUCN RED LIST

Directiva păsări


Roşie a vertebratelor din România

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Regim trofic

22 Parusmajor Piţigoi mare LC - - - Non-SPEC INS

23 Parus palustris Piţigoi sur LC - - - - INS

24 Passer domesticus Vrabia de casă LC - - - SPEC 3 INS

25 Passermontanus Vrabie de câmp LC - - - SPEC 3 MIXT

26 Phasianus colchicus Fazan LC ANEXA II/1 - Anexa 5C Non-SPEC VEG

27 Phylloscopus collybita Pitulice mică LC - - - Non-SPEC INS

28 Pica pica Coţofană LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC ZOO

29 Picus canus Ghionoaie sură LC ANEXA I - Anexa 3 SPEC 3

30 Streptopeliadecaocto Guguştiuc LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC VEG

31 Sturnusvulgaris Graur LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT

32 Turdus merula Mierlă LC ANEXA II/2 - - Non-SPEC

E

INS

33 Upupa epops Pupăză LC - * Anexa 4B SPEC 3 INS

IUCN – International Union for Conservation of Nature - Lista roșie a speciilor protejate

“EN” – Periclitat, “NT” – Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat

4 categoriiSPEC – Species of European Concearn, în care se încadrează speciile din avifauna României:

În viziunea BirdLife International sunt desemnate următoarele categorii de specii de păsări, cu referire exclusivă la avifauna Europei, fiecare fiind indicată prin

literele „SPEC” (iniţialele de la „species of European concern”) şi o cifră:

SPEC 1 – Specii de interes de conservare la nivel global, ameninţate pe întreaga întindere a

arealelor lor, implicit dependente de conservare.

SPEC 2 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare nefavorabil.

SPEC 3 – Nu sunt concentrate în Europa şi au un statut de conservare nefavorabil.

SPEC 4 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se

află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite de conservare pentru protecţia lor;

Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivoră, VEG = specie vegetariană, ZOO = specii zoofage care se hrănesc cu nevertebrate, INS=

Specii insectivore.



În zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost semnalate specii comune

de păsări specifice zonei de silvostepă a pădurilor de foioase şi arbuşti, specii

cuibăritoare de pădure: Asio otus – ciuf de pădure, Caprimulgus europaeus- caprimulg

Cuculuscanorus - cuc, Dendrocopos major – ciocănitoarea pestriţă mare, Dendrocopos

medius – ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus – ciocănitoare pestriţă de grǎdină,

Emberiza hortulana – presura de grǎdină, Fringilla coelebs – cinteză, Lullula arborea –

ciocârlie de pădure, Luscinia megarhynchos – privighetoarea roşcată, Streptopelia

decaocto – guguştiuc, Phasianus colchicus – fazan, Upupa epops – pupăză, specii

cuibăritoare de tufărişuri: Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic, Lanius minor - sfrâncioc cu

frunte neagră, Coturnix coturnix - prepeliţa, Passer montanus – vrabie decâmp.

Păsările răpitoare sunt slab reprezentate fiind semnalate 2 specii: Hieraaetus

pennatus – acvila mică si Falco vespertinus – vânturel de seară, acesta din urmă fiind

semnalat la limita pădurii cu terenurile agricole. S-a evidenţiat faptul ca pădurea nu

funcţionează ca barieră, păsările răpitoare folosind teritorii de hrănire şi în afara pădurii.

Astfel, specia Hieraaetus pennatus utilizează şi zona pajiştii xerofile unde sunt semnalate

specii de rozătoare mici: popândăul – Spermophilus citellus, şoarecele de câmp –

Microtus arvalis, şoarecele de pământ – M. agrestis, şoarecele de câmp – Apodemus

agrarius şi hârciogul – Cricetus cricetus.

Au fost semnalate şi specii comune fără interes conservativ care nu cuibăresc în zona

Pădurii Gârboavele, specii aflate în căutare de hrană la limita pădurii sau pe terenurile

agricole, pajiştile xerofile, zone de tufărişuri – fam Passeriformae şi Corvidae.

Evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii asupra

locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului

implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe – marşrut – pe

transecte dispuse de-a lungul căilor de acces din Aria naturală Pădurea Gârboavele.

Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi

ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa

de observaţie pe baza datelor meteorologice, temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,

vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia, specia şi numărul de exemplare

observat. Monitorizarea speciilor de păsări s-a realizat începând cu luna aprilie până în

luna iulie 2011 fiind parte integrantă din obiectivul Planul de Management al ariei naturale

Protejate Pădurea Gârboavele.



Nevertebrate – Caracteristici entomologice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele

Entomofauna Pădurii Gârboavele este relativ cunoscută. Studii privind diversitatea

fluturilor în acest areal au fost realizate în 1964-1972 de către Vladimir Olaru în colaborare

cu A. Alexinschi, I. Nemeş, A. Popescu Gorj, I. Drăghia, aceştia publicând articole şi note

ştiinţifice în care sunt semnalate 574 de specii – Marcu Aurora & Laszlo Rakosy, 2002, ele

fiind păstrate în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Trebuie menţionat că 19,16% dintre speciile identificate în aceste studii, sunt ocrotite la

nivel naţional, fiind incluse în listele UICN şi Lista Roşie a fluturilor diurni din România –

Rákosy, L. 2003. Dintre speciile periclitate, cu risc mare de a deveni extincte, menţionăm:

Hyponephele lycaon – Khun, 1774, Pyrrhia purpurina- Esper, 1804, Mazaria incarnate-

Freyer, 1838, Conistra ragusae macedonica - Pinker, 1956, Cleoceris scoriacea – Esper,

1789, Hadula stigmosa – Cristoph, 1887, Aglia tau – Linnaeus, 1761, Apatura ilia – Denis

şi Schiffermüler, 1775, Eudia pavonia – Linnaeus, 1758, Papilio machaon – Linnaeus,

1758, Saturnia pyri – Denis şi Schiffermüler, 1775, iar dintre speciile critic periclitate, cu

risc extrem de mare de dispariţie, amintim: Tomares nogelii dobrogensis – Caradja, 1895,

şi Polyphaenis viridis – De Villers, 1789.

Dintre Lepidoptere – fluturi diurni şi nocturni este important de menţionat specia

prioritară Erannis ankeraria – Staudinger, 1861, din Anexa a II a Directivei Habitate,

conform formularului standard Natura 2000, pentru ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi,

de asemenea, speciile Parnassius mnemosyne – Linnaeus, 1758 şi Zerynthia polyxena-

Denis şi Schiffermüler, 1775, specii de interes comunitar ce necesită protecţie strictă,

incluse în Anexa IV a directivei Habitate.

Lepidopterele, în special speciile de interes comunitar, Parnassius Mnemosyne,

Zerynthia polyxen Erannis ankeraria au fost semnalate în Aria Naturală Protejată

identificându-se exemplare izolate în zona habitatelor de stejar pufos şi stejat

pedunculat. Dintre Speciile de interes naţional, specii care necesită o protecţie strictă,

conform Anexei 4, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi

completările ulterioare, există referiri la speciile de fluturi Hyponephele lycaon şi Apatura

metis,Freyer, 1829.

În ceea ce priveşte specia Tomares nogelii, menţionăm că aceasta este o specie cu

localizare strictă, fiind identificată pentru prima dată în România în anul 1866 de către

Mann în apropierea oraşului Tulcea – Dinca, V. & colab, 2009 -, şi apoi identificată şi în



Pădurea Gârboavele, V. Olaru care colectează în anii 1970 – 1972 aproximativ 80 de

exemplare ce se regăsesc în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele

Naturii Galaţi. La sfârşitul anilor `80 specia nu a mai fost găsită nici în Pădurea Gârboavele

dar nici în împrejurimile oraşului Tulcea. Pădurea Gârboavele reprezintă limita vestică a

arealului de răspândire a acestei specii în Europa. Caracterul strict localizat pentru

Tomares nogelii este dat de prezenţa speciei Astragalus ponticus Pall., Fabaceae, ce

reprezintă principala hrană a larvelor acestui fluture.

Dintre Coleoptere – gândaci, în urma observaţiilor efectuate PE PARCURSULANILOR

2010-2013 în Pădurea Gârboavele, se identifică speciile Cerambyx cerdo – Linnaeus,

1758, Lucanus cervus – Linnaeus, 1758, Morimus funereus – Mulsant, 1863 şi

Osmoderma eremita – Scopoli, 1763, ca fiind vulnerabile, ele regăsindu-se în Directiva

Habitate a Uniunii Europene – EU Directive 92/43/EEC, fiind incluse în speciile de interes

comunitar care necesită protecţie strictă şi pentru care este necesară stabilirea unor zone

speciale de protecţie. Lista Roşie a speciilor de floră şi faună sălbatică din zona de graniţă

România-Republica Moldova, menţionează pentru Pădurea Gârboavele, în urma studiilor

realizate în acest areal, speciileAromia moscata – Linnaeus, 1758, Calambus bipustulatus

– Linnaeus, 1767, Calosoma sycophanta – Linnaeus, 1758, Carabus Syn, Hydrocarabus

variolosus – Fabricus, 1787 şi Oryctes nasicornis – Linnaeus, 1758, ca fiind specii

periclitate, prezentând un risc foarte mare de a deveni extincte, şi include alături de

speciile de gândaci cuprinşi în Directiva Habitate, şi specia Bolbelasmus unicornis –

Schrank, 1798 ca fiind vulnerabilă. Aceeaşi listă include musca gigantică - Satanas gigas

– Eversmann, 1855, albina valga – Xylocopa valga – Gerstaeker, 1872, albina violacee –

Xylocopa violacea- Linnaeus, 1758, bondarul de argilă – Bombus argillaceus – Scopoli,

1763 şi bondarul de stepă – Bombus fragrands – Pallas, 1771 ca fiind specii periclitate, iar

viespea de stepă – Scolia hirta – Schrenck, 1781 şi viespea gigantică – Scolia maculata

Drury, 1773, le include în lista speciilor vulnerabile pentru Pădurea Gârboavele.

Fauna de heteroptere – ploşniţe din Pădurea Gârboavele reuneşte 39 de specii,

marea majoritate fiind larg răspândite în toate regiunile României, excepţie făcând însă

speciile: Carpocoris mediteraneus – Tamanini, 1958 din Familia Pentatomidae care a mai

fost găsită punctiform în judeţele Constanţa, Tulcea şi Caraş-Severin, Rhopalus rufus –

Schilling 1821, cunoscută prin două exemplare femele colectate în 1964 de Kis. B din

Craiova şi Dubova judeţul Dolj şi confirmată ca specie nouă pentru fauna României în

urma studiilor realizate în perioada 2004-2009 – Şerban C. 2009a, 2009b, 2010,



Stictopleurus pictus – Fieber, 1861, specie cunoscută doar din Judeţul Dolj, Bihor, Tulcea

şi Maccevethus errans caucasicus – Kolenati, 1845, o specie rară, întâlnită în regiunile de

câmpie.

Tabel nr 38 Lista speciilor de nevertebrate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

Familia Lasiocampidae

1 Malacosoma neustriam,

Linnaeus, 1758 - * - -

2 Trichiura crataegi,

Linnaeus 1758 * - - -

3 Machrothylacia rubi,

Linnaeus, 1758 - * - -

4 Gastropacha quercifolia,

Linnaeus, 1758 - * - -

Familia Sphingidae

5 Acherontia atropos,

Linnaeus, 1758 * - - -

6 Sphinx ligustri,Linnaeus,

1758 - * - -

7 Marumba quercus, Denis

& Schiffermuller, 1775 - * - -

8 Hyles euphorbiae,

Linnaeus, 1758 - * - -

9 Hyles galii, Rottemburg,

1775 * - - -

10 Hyles livornica * - - -

11 Deilephila elpenor,

Linnaeus, 1758 - * - -

12 Dolbina elegans, Bang-

Haas 1912 * - - -

Familia Saturniidae

13 Saturnia pyri, Denis & Schiffermuller, 1775

* - - -

14 Aglia tau Linnaeus, 1761 - - - *

15 Eudia pavonia, Linnaeus,

1758 - - - *

Familia Papilionidae

16 Iphiclides podalirius,

Linnaeus, 1758 * - -

17 Papilio machaon, Linnaeus, 1758

- - - *

18 Parnasius mnemosyne,

Linnaeus, 1758 * - - -

19 Zerynthia polyxena, Denis

şi Schiffermüller, 1775 * - - -

Familia Pieridae

20 Aporia crataegi, Linnaeus, - * - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

1758

Familia Nymphalidae

21 Polygonia c-album,

Linnaeus, 1758 - * - -

22 Melitaea cinxia, Linnaeus,

1758 - - - -

23 Melitaea phoebe, Denis &

Schiffermuller, 1775 - * - -

24 Melitaea trivia, Denis &

Schiffermuller, 1775 - * -

25 Hyponephele lycaon,

Kuhn, 1774 - * - *

26 Apatura ilia, Denis şi Schiffermüller, 1775

- - - *

Familia Lycaenidae

27 Satyrium ilicis, Esper,

1789 * - - -

28 Satyrium spini, Denis &


29 Tomares nogelii

dobrogensis Caradja, 1895

- - * -

Familia Geometridae

30 Alsophila aceraria, Denis


31 Combiaena bajularia,

Denis & Schiffermuller, 1775

- * - -

32 Plaiogramma etruscaria,

Zellerm, 1849 - * - -

33 Jodis lactearia, Linnaeus,

1758 - * - -

34 Cyclophora puctaria,

Linnaeus, 1758 - * - -

35 Scopula tesselaria,

Boisduval, 1840 * - - -

36 Scopula decorate, Denis &


37 Idaea rufaria, Hubner,

1799 - * - -

38 Idaea muricata, Hufnagel,

1767 - * - -

39 Idaea rusticate, Denis &


40 Idaea obsoletaria, Ramburg, 1933

- * - -

41 Idaea trigeminata, Haworthm 1809

- * - -

42 Idaea moniliata, Denis &




Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

43 Idaea dilutaria, Hubner,

1799 - * - -

44 Idaea deversaria, Herrich-

Schaffer, 1847 - * - -

45 Lythria purpuraria,

Linaeus, 1758 - * - -

46 Catarhoe rubidata , Denis


47 Costaconvexa

polygrammataBorkhausen, 1794

- * - -

48 Pelurga comitata,

Linnaeus 1758 - * - -

49 Calostygia aptata, Hubner,

1813 - * - -

50 Philereme transversata,

Hufnagel, 1767 - * - -

51 Perizoma lugdunariam, Herrich-Schaffer, 1855

- * - -

52 Perizoma bifasciatam,

Haworth, 1809 - * - -

53 Abraxas grossulariatus,

Linnaeus, 1758 - * - -

54 Tephrina arenacearia, Denis & Schiffermuller,

1775 - * - -

55 Neognopharmia

stevenaria Boisduval, 1840

- * - -

56 Epione repandaria,

Hufnagel, 1767 - * - -

57 Therapis flavicaria, Denis


58 Ennomos erosaria, Denis


59 Ennomos quercaria,

Hubner, 1813 * - - -

60 Eilicrinia trinotata, Metzener, 1845

- * - -

61 Crocallis tusciaria, Borkhausen, 1793

- * - -

62 Calotois pennaria,

Linnaeus, 1761 - * - -

63 Lycia hirtariaClerck, 1759 - * - -

64 Agriopis bajaria, Denis &


65 Cleorodes lichenarias,

Hufnagel, 1767 - * - -

66 Odonthognophos

dumetatas, Treitschke, * - - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

1827

67 Chariaspilates formosaria,

Eversmann 1837 - * - -

68 Dyscia conspersaria,


- * - -

69 Eranis ankeraria, Staudinger 1861

* - - -

Familia Lymantriidae

70 Leucoma salicis, Linnaeus, 1758

- * - -

71 Ocneria rubea, Denis &

Schiffermuller, 1775 - - - -

Familia Arctiidae

72 Eilema caniola, Hubner,

1808 - * - -

73 Eilema palliatella, Scopoli,

1763 - * - -

74 Chelis maculosa

mannerheimi Duponchel, 1836

* - - -

75 Spilosoma urticae, Esper,

1789 - * - -

76 Arctia festiva, Hufnagel,

1766 * - - -

Familia Noctuidae

77 Herminia tenuialisRebel,

1899 - * - -

78 Catocala elocata, Esper

1787 - * - -

79 Catocala hymenaea,


- * - -

80 Catephia alchymista,


- * - -

81 Oxicesta geographica,

Fabricius, 1787 - * - -

82 Acronicta strigosa, Denis


83 Simyra albovenosa,

Goeze, 1781 - * - -

84 Cryphia raptricula, Denis &


85 Acontia titania, Esper,

1798 * - - -

86 Phyllophila abliterata,

Rambur, 1833 - * - -

87 Eutelia adulatrix, Huber,

1813 - * - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

88 Trichoplusia, Hubner,

1803 - * - -

89 Cucullia santonici, Hubner * - - -

90 Cucullia scrophulariae, Denis & Schiffermuller,

1775 - * - -

91 Cucullia thapsiphaga,

Treitschke, 1826 - - - -

92 Calophasia opalina Esper,

1794 * - - -

93 Pyrrhia purpurina, Esper,

1804 - - - *

94 Mazaria incarnate, Freyer,

1838 - - - *

95 Aegle kaekeritziana,

Hubner, 1799 - * - -

96 Platyperigea kadenii,

Freyer, 1836 - * - -

97 Athetis gluteosa, Treitschke, 1845

- * - -

98 Proxenus lepigone,

Moschler, 1860 - * - -

99 Polyphaenis viridis, de

Villers, 1789 - - * -

100 Dicycla oo , Linnaeus,

1758 - * - -

101 Cosnia diffinis, Linnaeus,

1786 - * - -

102 Conistra ligula, Esper,

1791 - * - -

103 Conistra ragusae

macedonica Pinker, 1956 - - - *

104 Episema tersa, Denis &

Schiffermuller, 1775 * - - -

105 Cleoceris scoriacea,

Esper, 1789 - - - *

106 Dryobotodes eremite,

Fabricius, 1775 - * - -

107 Nonagria typhae, Thunberg, 1784

- * - -

108 Hadula stigmosa,

Cristoph, 1887 - - - *

109 Lacanobia splendens,

Hubner, 1808 - * - -

110 Hadena luteago, Denis &


111 Hadena perplexa, Denis &


112 Hadena irregulais,

Hufnagel, 1766 * - - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

113 Orthosia miniosa, Denis &


114 Graphiphora augur,

Fabricius, 1775 - * - -

115 Euxoa distinguenda

rumelica Burosin, 1935 * - - -

116 Agrotis crassa, Hubner,

1803 * - - -

Tabel nr 39 Lista speciilor de heteroptere colectate din Pădurea Gârboavele în perioada

2005-2009

Nr. crt

Specie Răspândirea pe teritoriul României

Frecvenţa Zonă

Familia Plataspidae

1 Coptosoma scutellatum, Geoffroy, 1785 ++++ Toate regiunile

Famila Cydnidae

2 Cydnus aterrimus, Forster, 1771 +++ Toate regiunile

Familia Scutelleridae

3 Odontotarsus pupureolineatus, Rossi, 1790 +++ Reg. deluroase şi câmpie

Familia Pentatomidae

4 Ancyrosoma leocogrammes, Gmelin, 1781 +++ Reg. sudice

5 Graphosoma lineatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

6 Sciocoris sulcatus, Fieber, 185) +++ Regiuni sudice şi vestice

7 Aelia acuminata, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

8 Aelia rostrata, Boheman, 1852 +++ Toate regiunile

9 Neottiglossa leporina, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice

10 Eysarcoris ventralis, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice

11 Staria lunata, Hahn, 1834 ++++ Reg. sudice

12 Carpocoris purpureipennis, De Geer, 1775 ++++ Toate regiunile

13 Carpocoris mediteraneus, Tamanini, 1958 + Jud. Constaţa, Tulcea

Caraş-Severin

14 Carpocoris pudicus, Poda, 1761 +++ Toate regiunile

15 Dolycoris baccarum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

16 Palomena prasina, Linne, 1761 ++++ Toate regiunile

17 Euryderma ventrale, Kolenati, 1846 ++ Toate regiunile

18 Euryderma ornatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

19 Euryderma oleraceum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

Familia Coreidae

20 Gonocerus acuteangulatus, Goeze 1778 +++ Toate regiunile

21 Syromastus rhombeus, Linnaeus 1767 ++++ Toate regiunile

22 Coreus marginatus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

23 Ceraleptus gracilicornis, Herrich-Schaeffer

1835 ++++ Toate regiunile

24 Coriomeris denticulatus, Scopoli 1763 ++++ Toate regiunile



Familia Alydidae

25 Alydus calcaratus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

Familia Rhopalidae

26 Corizus hyoscyami, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

27 Rhopalus parumpunctatus Schilling 1829 ++++ Toate regiunile

28 Rhopalus subrufus, Gmelin 1790 ++++ Toate regiunile

29 Rhopalus rufus Schilling 1821 + Sudul Banatului: Craiova,

Dubova

30 Rhopalus maculatus, Fieber 1837 ++++ Toate regiunile

31 Rhopalus conspersus, Fieber 1833 +++ Toate regiunile

32 Brachycarenus tigrinus, Schilling 1829 +++ Toate regiunile

33 Stictopleurus punctatonervosus, Goeze 1778 ++++ Toate regiunile

34 Stictopleurus abutilon, Rossi 1790 ++++ Toate regiunile

35 Stictopleurus pictus, Fieber 1861 + Jud. Dolj, Bihor, Tulcea

36 Maccevethus errans caucasicus, Kolenati 1845 + Reg. de câmpie

37 Myrmus miriformis, Fallén 1807 +++ Toate regiunile

38 Chorosoma schillingi, Schilling 1829 +++ Dune nisipoase din regiune

de câmpie

Familia Stenocephalidae

39 Dicranocephalus albipes, Fabricius 1781 ++++ Toate regiunile

Total

+-rară, ++-sporadică, +++-frecventă, ++++- larg răspândită

Habitate şi ecosisteme

Habitatele identificate în arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt

specifice zonei de stepă, speciile edificatoare fiind specifice subzonei cu păduri şi rarişti de

stejari mezofili, rolul edificator îl au speciile Quercus spp. ca şi tufărişurile de Prunus

spinosa şi alţi arbuşti.

Descrierea habitatelor s-a realizat conform formularelor standard pentru descrierea sitului

de Interes Comunitar ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele.

Din analiza habitatelor existente pe întreaga suprafaţă a Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele au fost descrise după următoarea schemă:

a) cod şi denumire;

b) corespondenţa cu NATURA 2000, EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC

HABITATS, EUNIS;

c) suprafeţe aproximative;

d) compoziţia floristică;

e) valoarea de conservare.

Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele



Situl Natura 2000 ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele a fost instituit ca arie naturală

protejată în baza Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011. Situl se întinde pe

o suprafaţă de 219 ha, suprapunându-se complet peste Aria naturală de interes naţional în

suprafaţă de 230,00 ha.

Tipul dominant de vegetaţie al sitului Natura 2000 este reprezentat de pădurile şi

rariştile de stejar pufos Quercus pubescens şi stejar brumăriu Quercus pedunculiflora.

Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache în

timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici

şi fâşii înguste la limita sitului. Limita exactă între habitatul 91AA edificat de stejarul pufos

şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere

răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil.

Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură plopi sau arbori

exotici”, reprezintă plantaţii de salcâm. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D,

2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B conform

amenajamentului silvic al Pădurii Gârboavele.

Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea de

specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de

pădure închisă cu rarişti şi poieni.

Trebuie menţionată prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul

brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis - Q. pedunculiflora x Q. pubescens.

De asemenea este prezent Quercus virgiliana - chiar exemplare de Q. virgiliana forma

„pungens”. Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul -

Acer campestre şi vişinul turcesc - Prunus mahaleb iar în subarboret măceşul - Rosa

canina, păducelul - Crataegus monogyna, porumbarul - Prunus spinosa, cornul - Cornus

mas, scumpia - Cotinus coggygria. Datorită subarboretului foarte dens regenerarea

naturală a stejarilor este redusă - prezentă doar în ochiuri şi luminişuri. Prin

amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind

supuse regimului de conservare.

Habitate de interes comunitar stabilite conform Ordinului ministrului mediului şi pădurii

1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

Anexa 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost

declarat situl de importanţă comunitară ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele, habitatele şi



speciile care austat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

(vezi Tabel nr. 27 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le

privește).

Suprafeţele habitatelor prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele sunt date cu exactitate, pe baza informaţiilor existente din planurile

de amenajament dar corectate în urma deplasărilor în teren.

Suprafeţele habitatelor identificate în situl de importanţă comunitară Pădurea

Gârboavele în suprafaţă totală de 219 ha sunt:

Tabel nr. 40 – Suprafaţa habitatelor existente cartate în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

Cod Denumire habitat Suprafaţa - ha %

40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice 4,72 2,15

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

149,14 68,10

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.

15,08 6,9

Amenajament silviccu Robinia pseudacacia 45,18 20,63

Amenajament silviccu Fraxinus spp. 4,88 2,22

Conform fişei sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, au fost identificate 3 habitate,

respectiv 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, 91AA Vegetaţie forestieră ponto-

sarmatică cu stejar pufos, şi 40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice. În urma

deplasărilor în teren şi a cartării habitatelor au fost semnalate/identificate 5 habitate

forestiere, având următoare distributie:

- 40C0* Tufărişuricaducifoliate ponto-sarmatice –au fost semnalate în partea de V,

NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă

totală a sitului;

- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos –a fost semnalată cu

precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea centrală de la N-S, ocupând o

suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă totală a sitului;

- 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp –a fost identificat în

partea central - nordică a sitului, ocupând o suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din

suprafaţă totală a sitului;

- Amenajament silvic cu Robinia pseudacacia – localizată în partea vestică şi

centrală a sitului, având o orientare de la N la S, ocupând o suprafaţă de 45,18 ha,

reprezentând 20,63% din suprafaţă totală a sitului;



- Amenajament silvic cu Fraxinus spp. –a fost identificată în partea centrală a sitului,

ocupând o suprafaţă restrânsă 4,88 ha, reprezentând 2,22% din suprafaţă totală a sitului.

Descrierea habitatelor de interes comunitar identificate în Aria Protejată Pădurea

Gârboavele(Habitatele din România - Doniţă et al., 2005):

a) 40C0*Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice CLAS. PAL.: 31.8B7

Habitat prezent pe întreg arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele ce

prezintă o valoare conservativă mare ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.

Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile

pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită

estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar

tătăresc - 41.7A22 şi pădurilor stepice subeuxinice - 41.7A3, care fac parte din habitatul

91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Tufărişurile caducifoliate ponto-sarmatice cu o abundenţă a speciilor Crataegus

monogyna, Ligustrum Vulgare, Rosa canina, Prunus spinosa şiCotinus coggygriaprezintă

o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a sitului de interes comunitar ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele, instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre

acestea şi poienile din interior, în locurile de pantă cu expoziţie estică sau vestică. Se

poate evidenţia o delimitare a habitatului mai ales în zona vestică la limita pădurii cu

terenurile agricole. Structura floristică a acestui habitat este bogată şi variată, drept

rezultat al răspândirii fitocenozelor pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

Specii de plante: Crataegus monogyna Prunus spinosa, Rhamnus catharticus,

Asparagus verticillatus, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria, Rosa canina, Cornus

sanguinea, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Euonymus europaeus, Balota nigra,

Dactylis glomerata, Polygonatum latifolium, Bilderdykia convolvulus, Achillea ochroleuca,

Galium aparine, Physalis alkekengi, Sambuscus nigra, Silene alba, Ajuga reptans,

Chenopodium album, Euphorbia esula, Carex spicata, Viola alba, Fragaria vesca, Poa

silvicola, Melica ciliata, Taraxacum officinale , Vicia cracca, Carex michelii, Viola hirta,

Dictamnus albus, Phleum phleoides, Rubus caesius, Clamintha clinopodium, Allaria

petiolata, Urtica dioica, Lapsana communis, Leonurus cardiac, Actiunum tomentosum,

Erigeron Canadensis, Stellaria media, Artemisia vulgaris, Bromus sterilis, Chaerophyllum

temulentum, Torolis japonica, Cichorium intybus, Plantago major, Cannabis ruderalis,

Chenopodium hygridum, Fraxinus excelsior, Geranium pusilum, Morus alba, Cucumbalus



baccifer, Torolis arvensis, Mycelis muralis, Parthenocissus quinquefolia, Sonchus

arvensis, Anthriscus cerefolium, Agrostis stolonifera.

HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132, R3133;

As. Veg: Prunion spinosae - Soó 1951; Pruno spinosae‐Crataegetum- Soó 1927,

Hueck 1931 - Syn.: Prunetum moldavicae – Dihoru, 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae

- Raţiu et Gergely 1979; Prunetum tenellae - Soó 1951 - Syn.: Prunetum nanae - Borza

1931.

b) 91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp. –CLAS. PAL.: 41.7A

Păduri xerotermofile de stejar Quercus spp. Prezente în zonele cu climă continentală,

cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess - soluri de tip

cernoziom, Q. pubescens Q. pedunculiflora şi Quercus robur domină stratul arborescent al

acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri

tatarici-Quercion - Zólyomi 1957.

Se remarcă prezenţa speciilor reprezentative de Q. pubescens, Q. pedunculiflora Q.

robur,, Q. petraea, Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus

monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica.

Se remarcăde asemenea şi prezenţa stratului arbustiv prin speciile: Acer campestre

juvenil, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Cornus

sanguinea, C. mas,Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana,

Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalusnana,

Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.

Stratul ierbaceu este alcătuit din speciile: Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius,

Viola hirta, Geum urbanum,Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca

herbacea,Dactylis glomerata.

Acest habitat se întrepătrunde cu habitatul 91AA fiind o întrepătrundere mozaicată a

speciilor Quercus robur, Q. pedunculiflora şi Q. Pubescens. De asemenea în zona Văii lui

Manolache se constată o degradare a acestui habitat ca urmare a prezenţei speciei

Robinia.

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159

Valoare conservativă: mare.



As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932; Quercetum

pedunculifloraecerris - Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937;

c) 91AAPăduri est-europene de stejar pufosCLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372

Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând

enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale.

Include subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos

Speciile de stejar pufos - Quercus pubescens sunt însoţite şi de specii precum Q.

pedunculiflora şi Quercus robur., Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea,

Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus

cathartica şi alte elemente floristice. De asemenea se constată un habitat mozaicat şi prin

prezenţa celorlalte specii de stejar Q. pedunculiflora şi Quercus robur.

Specii de plante: se constată de asemenea prezenţa unui strat arbustiv cu speciile

Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Evonymus europaeus, Ligustrum

vulgare, Rhamnus cathartica.

Stratul ierbos este format din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium

sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia

peregrina, Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus

tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum

urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegiifolium, Festuca

valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,

Xeranthemum annuum.

Indivizi ai speciilor Echium russicum - Capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica -

Stânjenel, Paeonia peregrina - Bujorul românesc, au fost semnalaţi foarte rar, indivizi fiind

identificaţi în ochiurile unde nu s-a dezvoltat arboretele asigurând condiţii prielnice de

dezvoltare a unor specii iubitoare de lumină.

HdR R4158, R4161, R4162, R4163

Valoare conservativă: mare.

As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932 ; Aceri tatarici

Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957, Cotino‐Quercetum

pubescentis Soó - 1931- Syn.: Galio dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970;

Paeonio peregrinae‐ Carpinetum orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum

dalechampii - Doniţă 1978.



d) Habitate forestiere - amenajamente silvicecu Robinia pseudacacia şi Fraxinus

spp.

Asociaţii de tip Robinietum pseudacaciae – Arvat 1939. Este reprezentată prin

plantaţii de salcâm, situate în partea de sud şi vest a Pădurii şi pe conturul văii lui

Manolache.

Stratul arborilor cu înălţime de 12-14 m este format din speciile Robinia pseudacacia,

Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus excelsior şi Fraxinus ornus. În stratul

arbustiv se întâlnesc sporadic indivizi de Crataegus monogyma, Rosa canina, Prunus

spinosa şi Rhamnus catharctica. Stratul ierbos este foarte heterogen cu apartenenţă

cenotică, acoperind solul până la 30 %.

Valoare conservativă: redusă.

Stratul forestier este format din speciile: Robinia pseudacacia cu acoperire mare, dar

se semnalează şi prezenţa speciilor Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus

excelsior şi Fraxinus ornus, precum şi a speciilorarbustive Cornus sanguinea, Acer

campestre - juv., Gleditsia triacanthos juv., Crataegus monogyna, Rosa canina. Se

semnalează de asemenea şi arbori răzleţi de Quercus spp.

Stratul ierbos este format din speciile: Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus

trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola, Physalis

alkekengi, Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria

petiolata.

e) Vegetaţie de pajişti xerofile

Habitat instalat la marginea Ariei Naturale Protejate la limita sudică şi nordică în

prelungirea Văii lui Manolache.

R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

Corespondenţe: NATURA 2000:

EMERALD: 34.9 Continental steppes

CORINE: PAL.HAB: 34.951 Western Anatoliansteppes

EUNIS: E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes

Asociaţii vegetale: Botriochloetum ischaemi - Krist. 1937,Pop 1977.

Răspândire: reprezintă păşunile de şes din stepă şi silvostepă şi pe dealurile din zona

pădurilor de stejar, din Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei - Pădurea Gârboavele;

Staţiuni: Altitudini de 100–400 m;



Clima: T = 11–70C; P = 400– 800 mm;

Relief: teren plan, coaste uşor înclinate până la moderat înclinate cu expoziţie sudică,

sud-estică şi sud-vestică.

Structura: caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alcătuiesc etajul

superior de 50–65 cm şi cu acoperirea de 60–85%. Dintre aceste plante, nelipsite în cadrul

fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus,

Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata,

S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea

mollis. Plantele scunde alcătuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt:

Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium

arvense, Thymus zygoides, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta,

Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima.


Compoziţie floristică: specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum;

Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola.

Altespecii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum,

Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.

jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teucrium

polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Euphorbia

seguierana, Galium humifusum, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus

onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

As. Veg. Botriochloetum – Andropogonetum - ischaemi -Kristiansen 1937; Pop 1977

Syn.: ass. Botriochloa ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi

moldavicum - Dobrescu 1971; Taraxacoserotinae ‐ Botriochloetum ischaemi - Burduja et

al. 1956 - Sârbu, Coldea et Chifu 1999.

f) Comunităţi ruderale/sagetale

R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Loliumperenne, Sclerochloa

dura si Plantago major.

PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities

EUNIS: –

Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris - Linkola 1921; Berger 1950,

Sclerochloo – Polygonetum avicularis - Gams 1927; Soó 1940.



Habitat identificat de-a lungul drumurilor, locurile bătătorite, marginea vestică cu

terenurile agricole cultivate.

Structura: majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea

calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum

aviculare.


Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago

major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum

murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

*** text preluat din Planul de managament al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Corespunzător obiectivelor social-economice amenajamentul Pădurii Gârboavele

precizează funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile. Repartizarea arboretelor

pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale s-a realizat prin zonarea funcţională, ţinând

seama de funcţia prioritară, pe care o îndeplineşte fiecare arboret.

Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în mod direct de mărimea

efectivelor populaţionale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la

factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale

populaţionale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile

active de management care se impun sunt mai ample.

Arealul desemnat al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o

rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt stabilite măsurile de protecţie a

habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi stejar brumăriu din zona de

deal, dar şi specii de arbuşti specifice asociaţiilor de silvostepă.

Această pădure de tip natural a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI

0151 şi Arie Naturală Protejată, în flora inventariată fiind identificate un număr de 7specii



de importanţă naţională, respectiv Achillea ochroleuca, Crambe tataria, Echium russicum,

Iris aphylla ssp. hungarica, Linaria genistifolia, Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica,

Pulsatilla grandis, care necesită o conservare şi o atenţie deosebită.

Starea de conservare a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboaveleîn prezent este bună

conform Planului de Management. Consistenţa arboretului este însă slabă, fiind abundent

invadată de floră stepică înconjurătoare. Regenerarea naturală a speciilor lemnoase

dominante este redusă, efectuându-se mai cu seamă din lăstari, pe când regenerarea din

sămânţă este foarte slabă.

Conform legislaţiei în vigoare managementul forestier se face în baza prevederilor

amenajamentelor silvice, cu luarea în considerare a unei strategii pe termen lung, care

poate depăşi 60 ani, cât şi prin elaborarea unui plan pe termen scurt, mai detaliat, pentru o

perioadă de 10 ani.

Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este inclusă în Amenajamentul

silvic Gârboavele, cuprinzând următoarele unităţi amenajistice forestiere: U.A. 1ABCD,

2ABC, 3ABCD, 4ABCD, 5ABC, 6ABC. Actualmente, înfiinţarea şi îngrijirea pădurii se face

de Serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Galaţi în

colaborare cu Ocolul Silvic Galaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor pe baza planului

de amenajament silvic.

Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia

arboretului matern, asigurându-se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii

uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea

arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al

biodiversităţii, ca „lemn mort” pe picior.

Având în vedere regimul de conservare a arboretului din interiorul sitului Natura 2000

şi a ANP, intervenţiile vor fi efectuate prin lucrări speciale de conservare. Acestea

urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare

corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite.

Prin implementarea amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele se urmăreşte atât

menţinerea stării actuale de conservare a ariei natural Pădurea Gârboavele, cât şi

îmbunătăţirea acesteia.



2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,

procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe

termen lung)

Aşa cum reiese şi amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele, în fiecare caz în parte,

măsurile de gospodărire/conservare au fost direct corelate cu funcţia prioritară atribuită

pădurii. Bineînţeles, că acolo unde este cazul, acestea se vor adapta necesităţilor speciale

de conservare ale speciilor de interes comunitar pentru care siturile au fost desemnate. Ca

urmare, regimul de protecţie nu trebuie impus doar pentru simplul fapt că pădurea

respectivă a fost inclusă în Reţeaua Natura 2000.

În ceea ce priveşte habitatele, Amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele şi a trupului

Zătun urmăreşte o conservare (prin gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme

existente. Aşadar este vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de ecosistem natural

(menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor lui). Lipsa măsurilor de

gospodărire poate duce la declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de

habitate. Astfel, măsurile de gospodărire propuse vin în a dirija dinamica pădurilor în

sensul perpetuării acestora nu numai ca ca tip de ecosistem (ecosistem forestier) dar mai

ales ca ecosistem cu o anumită compoziţie şi structură.

Implementarea obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic analizat nu modifică

structura şi dinamica populaţiilor şi speciilor, nu modifică suprafaţa ariei protejate de

interes comunitar şi nici numărul de speciilor sau al exemplarelor din lista de interes

comunitar.

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Custodele (Consiliul Judeţului Galaţi) prin planul de management veghează pentru

menţinera integrităţii ariei naturale protejate.

În conformitate cu bunele practici europene şi naţionale de protecţie şi conservare a

valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând

strategiile economice şi sociale ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de

protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi

regionale.



Obiectivele asumate de amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele, susţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar şi conservarea pe termen lung a habitatelor

forestiere de interes comunitar din zona analizată. Lucrările prevăzute în amenajamentul

silvic se va realiza sub stricta supraveghere a cel puţin unui specialist cu informarea

periodic şi acceptul custodelui.

Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea planului este la scară restrânsă şi

nu va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile

propuse atât în Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele cât şi a recomandărilor propuse

prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv respectarea legislaţie în vigoare.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care

să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi

habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului

natural din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. Planul de management

urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de

interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea

patrimoniului ariei şi sitului Natura 2000 Pădurea Gârboavele.

Obiectivul general al Planului de management este îmbunătăţirea şi menţinerea într-o

stare de conservare favorabilă a habitatelor existente, dar şi a populaţiilor de specii rare şi

periclitate din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, conservarea şi

promovarea biodiversităţii şi a diversităţii culturale pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.

Obiectivele specifice din cadrul Planului de management al Ariei Naturale Protejate

Pădurea Gârboavele sunt:

a) Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi habitatelor din Aria Naturală

Protejată Pădurea Gârboavele;

b) Întărirea capacităţii administrative a custodelui prin stabilirea unor mecanisme

adecvate pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei

Naturale Protejate Pădurea Gârboavele;

c) Corecta informare a comunităţilor locale şi factorilor de decizie faţă de valorile naturale

ale Ariei protejate;



d) Educarea vizitatorilor şi formarea unui comportament în spiritul imperativelor de

conservare a patrimoniului natural, în contextul dezvoltării durabile locale şi regionale;

e) Asigurarea condiţiilor optime pentru ca activităţile de turism şi recreere din zonele

învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele să respecte regulile de

conservare a patrimoniului natural;

f) Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale

Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale cum ar fi:

baze de date privind biodiversitatea şi habitatele specifice, website în care publicul şi

specialiştii să poată sesiza probleme legate de calitatea managementului şi altele

asemenea.

În elaborarea prezentului Plan de management s-a ţinut cont de Planul Local de

Acţiune pentru Mediu, ediţia 2009, revizia II, redactat sub coordonarea Agenţiei Regionale

pentru Protecţia Mediului Galaţi, şi de majoritatea obiectivelor acestuia ce revin ariilor

protejate, cum ar fi: îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător prin intermediul menţinerii

suprafeţelor împădurite; reducerea impactului încălzirii globale ;conservarea diversităţii

biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică;

reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor; îmbunătăţirea calităţii mediului şi

asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii în zonele urbane şi rurale

De menţionat este faptul că amenajamentele silvice pentru fondurile forestiere incluse

în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planurilor de management.

Amenajamentul silvic nu influenţează negativ studiile şi proiectele elaborate anterior, chiar

le completează prin valorificarea eficientă a resurselor, în condiţiile dezvoltării durabile.

2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Conform Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, a

fost apreciată pe baza unei scări cu 5 trepte, ţinând cont de şansele speciilor ariei de a se

menţine pe termen scurt 1-10 ani, mediu 10-20 de ani şi lung peste 20 de ani, luând în

calcul efectivele populaţionale, de amploarea factorilor de risc - naturali sau/şi antropici; şi

de vulnerabilitatea acestor plante la ameninţări. Semnificaţia calificativelor este

următoarea:

a) foarte bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mari, aflate într-

o stare favorabilă de conservare, stare care se va menţine pe termen lung, în lipsa



unor factori de risc semnificativi naturali sau antropici care să afecteze habitatul/

habitatele sau populaţia speciei; este starea ideală de conservare a unei specii şi

nu necesită intervenţii active de management;

b) bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mici, aflate într-o stare

de conservare bună dar care se poate degrada pe termen mediu datorită unor

factori de risc /ameninţări naturali sau antropici la adresa habitatului/habitatelor sau

a populaţiei specie. Necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării

favorabile de conservare;

c) satisfăcătoare – specii de plante cu efective populaţionale mici sau foarte mici,

aflate într-o stare de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe

termen scurt la acţiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa

habitatului/habitatelor sau a populaţiei/populaţiilor speciei; necesită intervenţii de

management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

d) nesatisfăcătoare – specii de plante aflate într-o stare de conservare

nesatisfăcătoare, în prezent vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, în

pericol de dispariţie din zona investigată dacă nu se acţionează în scurt timp pentru

îndepărtarea factorilor de risc şi pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

e) proastă – specii de plante lipsite de protecţie, extrem de vulnerabile la factorii de

risc, naturali sau antropici, aflate în pericol iminent de dispariţie din zona investigată

dacă nu se acţionează imediat pentru îndepărtarea factorilor de risc şi pentru

restabilirea stării favorabile de conservare.

Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în mod direct de mărimea

efectivelor populaţionale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la

factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale

populaţionale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile

active de management care se impun sunt mai ample. Starea actuală de conservare a

plantelor de importanţă naţională şi comunitară din Pădurea Gârboavele, în raport cu

factorii de risc şi impactul acestora în lipsa unor intervenţii de management este

prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 41 Starea actuală de conservare a speciilor de floră importanţă naţională şi comunitară

din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele Efective populaţionale Starea actuală de conservare



Specii de floră

Iris aphylla ssp. hungarica* foarte mici nesatisfăcătoare

Echium russicum* foarte mici nesatisfăcătoare

Pulsatilla grandis* mici satisfăcătoare

Crambe tataria* mici satisfăcătoare

Pulsatilla pratensis ssp. hungarica** mici satisfăcătoare

Linaria genistifolia medii bună

Achillea ochroleuca medii bună

* specii menţionate în fişa sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele **specie propusă a fi introdusă în fişa Sitului de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, specie menţionată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu completările şi modificările ulterioare, Anexa 3 Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; - efective populaţionale mari - 100-1000 indivizi/m

2, medii - 10-100 indivizi/m

2, mici - 2-10 indivizi/m

2, foarte

mici - 1-2 indivizi/m2;

Tabel nr. 42 Starea actuală de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile de importanţă

naţională şi comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele



Specii de amfibieni şi reptile

Bufo bufo C nesatisfăcătoare

Lacerta agilis C foarte bună

Lacerta viridis C bună

Pelobates fuscus C satisfăcătoare

Rana dalmatina C nesatisfăcătoare

Rana esculenta P nesatisfăcătoare

Natrix natrix C bună

efective populaţionale C – specie comună, P – prezentă

Tabel nr. 43 Starea actuală de conservare a speciilor de faună de importanţă naţională şi

comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151Pădurea


Specii de faună

Caprimulgus europaeus D bună

Carduelis carduelis C satisfăcătoare

Dendrocopos medius C satisfăcătoare

Dendrocopos syriacus D satisfăcătoare

Emberiza hortulana D bună

Falcovespertinus D nesatisfăcătoare

Hieraaetus pennatus P satisfăcătoare

Lanius collurio D bună

Lanius minor D bună

Lullula arborea D satisfăcătoare

Oriolus oriolus P satisfăcătoare

Picus canus D satisfăcătoare efective populaţionale C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, P – prezentă;



Tabel nr. 44 Starea actuală de conservare a speciilor de insecte de importanţă naţională şi

comunitară din situl ROSCI 0151 Protejată Pădurea Gârboavele


Gârboavele

Efective populaţionale

Starea actuală de conservare

Specii de insecte

LEPIDOPTERE

Aglia tau Linnaeus, 1761 V nesatisfăcătoare

Eudia pavonia , Linnaeus, 1758 V nesatisfăcătoare

Iphiclides podalirius, Linnaeus, 1758 P satisfăcătoare

Papilio machaon, Linnaeus, 1758 V nesatisfăcătoare

Parnasius mnemosyne , Linnaeus, 1758 P bună

Zerynthia polyxena, Denis şi Schiffermüller, 1775

P bună

Aporia crataegi , Linnaeus, 1758 D satisfăcătoare

Polygonia c-album, Linnaeus, 1758 D satisfăcătoare

Hyponephele lycaon, Kuhn, 1774 P bună

Apatura ilia , Denis şi Schiffermüller, 1775 V nesatisfăcătoare

Satyrium ilicis , Esper, 1789 P satisfăcătoare

Eranis ankeraria, Staudinger 1861 P satisfăcătoare

Mazaria incarnate, Freyer, 1838 V nesatisfăcătoare

Polyphaenis viridis, de Villers, 1789 C bună

Conistra ragusae macedonica Pinker, 1956

V nesatisfăcătoare

Cleoceris scoriacea, Esper, 1789 V nesatisfăcătoare

Hadula stigmosa, Cristoph, 1887 V nesatisfăcătoare

COLEOPTERE

Cerambyx cerdo LINNAEUS, 1758 P satisfăcătoare

Lucanus cervus LINNAEUS, 1758 P satisfăcătoare

Morimus funereusMULSANT, 1863 P nesatisfăcătoare

Osmoderma eremita , SCOPOLI, 1763 P nesatisfăcătoare

Aromia moscata , LINNAEUS, 1758 D nesatisfăcătoare

Calambus bipustulatus , LINNAEUS, 1767, D nesatisfăcătoare

Calosoma sycophanta , LINNAEUS, 1758, D nesatisfăcătoare

Carabus variolosus, FABRICIUS, 1787 D nesatisfăcătoare

Oryctes nasicornis,LINNAEUS, 1758 D satisfăcătoare

Bolbelasmus unicornis,SCHRANK, 1798 D nesatisfăcătoare

HIMENOPTERE

Satanas gigas,EVERSMANN, 1855 D nesatisfăcătoare

Xylocopa valga,GERSTAECKER, 1872 D nesatisfăcătoare

Xylocopa violacea, LINNAEUS, 1758 D nesatisfăcătoare

Bombus argillaceus , SCOPOLI, 1763 D nesatisfăcătoare

Bombus fragrands , PALLAS, 1771 D nesatisfăcătoare

Scolia hirtaSCHRENCK, 1781 C bună

Scolia maculata , DRURY, 1773 C bună

HETEROPTERE

Carpocoris mediteraneus , TAMANINI, 1958 R bună

Rhopalus rufus SCHILLING 1821 V bună

Stictopleurus pictus , FIEBER 1861 R bună

Maccevethus errans caucasicus , KOLENATI 1845

R bună



efective populaţionale: C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, R – rară, P – specie prezentă, V

– foarte rară

Tabel nr. 45 Starea actuală de conservare a habitatelor din situl ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele şi ANP Pădurea Gârboavele

Habitate sit ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi ANP

Starea actuală de conservare

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

bună

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

bună

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.

bună

Vegetaţie forestieră cu Robinia pseudacacia

bună

Vegetaţie forestieră cu Fraxinus spp. bună

După cum se poate observa starea actuală a arboretelor din ariile naturale protejate

de interes comunitar este bună. Având în vedere că în cadrul amenajamentului silvic

studiat au fost semnalate masive fenomene de uscare în masă în special asupra speciilor

de Robinia, prin prezentul amenajament se doreşte înlocuirea acestuia cu specii de Tilia,

specii care se pretează la condiţiile climatic şi pedologice din cadrul Pădurii Gârboavele.

Pe lângă tei se vor planta şi specii de stejar brumăriu, stejar pufos precum şi diverse tari.

Astfel prin implementarea amenajamentului silvic actual se doreşte a se atinge

compoziţia ţel: 30STP30STB20TE20DT faţă de 1STP27SC27STB2FR2DT1AR cât este în

prezent, urmărindu-se a se realiza un echilibru ecologic şi natural între speciile dominante

ce formează habitatele prioritare din interiorul sitului NATURA 2000.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra

habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.

2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate

de interes comunitar

Nu este cazul.

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul

direct şi indirect a surselor asociate implementării planului analizat. Consecinţele asupra

mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.



3.1. Identificarea impactului

3.1.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării planului analizat este amplasată în limitele

teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I Mogoş, la 15 km spre nord de municipiul Galaţi şi la 1,5

km vest de comuna Tuluceşti, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La

actuala amenajare alături de pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun

situat tot în raza oraşului Galaţi. Coordonatele topografice ale pădurii Gârboavele sunt

45,33 grade latitudine şi 24,33 grade longitudine.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor desfășurate de

societăţile care îşi desfăşoară activităţile în interiorul Pădurii Gârboavele precum şi a

activităţilor agricole desfăşurate în imediata vecinătate a zonelor analizate, impact asupra

solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei datorat zonelor

de agrement din interiorul pădurii Gârboavele, precum şi utilizarea drumurilor forestiere şi

a drumului public DP001 ce traversează pădurea de la sud la nord.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului

analizat sunt următoarele:

Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

Impactul asupra biodiversităţii locale;

Impactul asupra mediului social şi economic.

Impactul asupra calităţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă.

Prin implementarea amenajamentului silvic propus, vor rezulta emisii de poluanţi în

aer în limite admisibile. Acestea vor fi:

emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi amenajamentului silvic.



Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță cu mijloacelor de transport folosite și

de durata de funcționare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament;


persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi activitatea din amenajamentului silvic;


persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite în activitatea de

exploatare a amenajamentului silvic;

pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităților de doborâre, curățare,

transport și încărcare masă lemnoasă. Emisiile de suspensii rezultate pe durata lucrărilor

în cadrul unui amenajament silvic sunt greu de cuantificat deoarece natura lucrărilor,

mijloacele auto folosite precum şi condiţiilor meteorologice din perioada de exploatare pot

influenţa cantitatea de pulberi (particule în suspensii) în zona de impact. Cantitatea de

particule în suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se desfăşoară lucrările.

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a planului este de tip:

direct negativ - emisii datorate activităţilor de implementare a amenajamentului

silvic Pădurea Gârboavele, care pot afecta speciile de floră şi faună a zonelor

învecinate datorită sedimentării acestora;

indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte

pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea

pulberilor.

Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite

maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din pădure.

Măsuri de diminuare a impactului

În activitatea de exploatare forestiera nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe

să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a animalelor

din zonă. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de

măsuri precum:

folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte

normele de poluare EURO 3 – EURO 5;

efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor

și a mijloacelor auto;



etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse (1

– 2 ha) de pădure;

folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei

activități și evitarea supradimensionarea acestora;

evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;

utilizarea strictă a căilor de acces existente din interiorul amenajamentului silvic.

Zgomot și vibrații

Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea motoarelor sculelor (drujbelor),

utilajelor și a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive

și al nivelului tehnic superior de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se

vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă

vegetație) va contribui direct la atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.

Consecinţe asupra calităţii solului prin implementarea proiectului

În activitățile de exploatare forestieră pot apare situații de poluare a solului datorită:

eroziunii de suprafață în urma transportului necorespunzător (prin târâire sau semi-

târâire) a buștenilor;

tasarea solului datorită deplasării utilajelor pe căile de acces;

alegerea inadecvată a traseelor căilor provizorii de acces;

pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră;

depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor.

Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra

factorului de mediu sol de tip:

Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor propuse prin amenajamentul

silvic. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile, ambele sunt

reversibile în aceeaşi măsură;

Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul amenajamentului silvic, însă după terminarea

lucrărilor zonele afectate se vor regenera rapid, având în vedere specificul

zonei.



Măsuri de diminuare a impactului

În vederea diminuării impactului lucrărilor de exploatare forestieră asupra solului se

recomandă luarea unor măsuri precum:

adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, cel puțin

acolo unde solul are compoziție de consistență ”moale” în vederea scoaterii

acesteia pe locurile de depozitare temporară;

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o

declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să evite,

pe cât posibil, coborâri pe pante de lungime și înclinație mari;

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să

parcurgă distanțe cât se poate de scurte;

dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră cu anvelope de

lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea

fenomenului de tasare;

refacerea portanței solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de

scoatere a masei lemnoase, dacă s-au format șanțuri sau șleauri;

platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone

care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate

situate limitrof în zonă, etc.);

drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi

selectate să fie în sistem impermeabil. În pădurea Gârboavele staţionarea

autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2 cu

suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor

din UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5;

pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat

prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat

temporar pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate

în decontaminare.

Consecinţe asupra calităţii surselor de apă



Pădurea Gârboavele este străbătută de la nord la sud de două pâraie Valea Mare şi

Valea Gârboavele. Din punct de vedere hidrografic aceste pârâuri au caracter temporar,

ele persistând în perioadele umede ale anului, în special toamna şi primăvara.

Vegetaţia forestieră existentă în păduri are un rol deosebit de important în protejarea

învelişului de sol şi în reglarea debitelor de apă de suprafață și subterane, în special în

perioadele când se înregistrează precipitaţii importante cantitativ.

În urma desfășurării activităților de exploatare forestieră și a activităților silvice poate

apare un nivel ridicat de perturbare a solului care are ca rezultat creșterea încărcării cu

sedimente a apelor de suprafață, mai ales în timpul precipitaţiilor abundente, având ca

rezultat direct creșterea concentraţiilor de materii în suspensie în receptorii de suprafață.

Având în vedere caracterul temporar al celor două pârâuri nu preconizăm un impact

negativ asupra factorului de mediu apă.

Totodată mai pot apare pierderi accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și

mijloacele auto care acționează în zona amenajamentului silvic analizat.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor/versanţilor în perioada

lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic

analizat, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri de

apă nepermanente ce traversează de la nord la sud zona analizată;

Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile

fiziologice ale personalului angrenat în implementarea obiectivelor prevăzute în

amenajamentul silvic analizat.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele

măsuri:

este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă ;

stabilirea căilor de acces provizorii la o distanță minimă de 1,5 m față de orice curs

de apă;

depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în

zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse



unor posibile viituri care pot apărea în urma unor precipitaţii abundente căzute într-

un interval scurt de timp;

eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de

carburanți și lubrifianți;

este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau

a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile

cursurilor de apă;

este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la

exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă;

evitarea traversării cursurilor de apă de către utilajele și mijloacele auto care

deservesc activitatea de exploatare;

3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi

integrităţii sitului

Reţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea

stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din

siturile NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale

specifice la nivel regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin

urmare această reţea ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a

speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.

Însăşi existenţa unor specii şi habitate într-o stare bună de conservare, chiar în zone

cu management activ aşa cum sunt habitatele din situl de importanţă comunitară ROSCI

0151 Pădurea Gârboavele, atestă faptul că gestionarea durabilă a resurselor naturale nu

este incompatibilă cu obiectivele NATURA 2000.

De menţionat este faptul că amenajamentele silvice pentru fondurile forestiere incluse

în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planurilor de management.

În ceea ce priveşte habitatele, Amenajamentul silvic al analizat urmăreşte o

conservare (prin gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme existente. Aşadar este

vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de ecosistem natural (menţinerea, refacerea sau

îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor lui). Lipsa măsurilor de gospodărire poate duce la

declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de habitate. Astfel, măsurile de

gospodărire propuse vin în a dirija dinamica pădurilor în sensul perpetuării acestora nu



numai ca tip de ecosistem (ecosistem forestier) dar mai ales ca ecosistem cu o anumită

compoziţie şi structură.

Amenajamentul Silvic al Pădurii Gârboavele prin măsurile de gospodărire propuse

menţine sau reface starea de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin

gospodărirea durabilă a pădurilor.

Amenajamentul Silvic a avut ca bază următoarele principii:

principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii;

principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori

protecţie;

principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii;

principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;

principiul estetic, etc.

Având în vedere cele expuse/prezentate mai sus, putem concluziona că, măsurile de

gospodărire a pădurilor, prescrise de Amenajamentul Silvic propus, sunt în spiritul

administrării durabile a acestor resurse, fiind acoperitoare pentru asigurarea unei stări

favorabile de conservare atât a habitatelor forestiere luate în studiu, cât şi a speciilor de

interes comunitar ce se regăsesc în suprafaţa cuprinsă de el.

Impactul direct este manifestat asupra habitatelor forestiere identificate pe suprafața

de aplicare a Amenajamentelor Silvice din cadrul sitului ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele. Asupra speciilor de interes comunitar din cadrul sitului se va exercita un efect

redus si indirect. Impactul lucrărilor silvice asupra habitatelor s-a realizat prin analiza

efectelor acestora asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare pentru

fiecare tip de habitat identificat în cadrul Pădurii Gârboavele.



Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. prin analiza

efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării

Măsuri de management (lucrări silvice) prevăzute în amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele

Lucrări de conservare Lucrări de îngrijire şi conducere a

arboretelor Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi

împăduriri

tăieri de conservare

ajutorarea regenerării

naturale împăduriri

completări si

îngrijirea semințișul

ui

curăţiri rărituri tăieri de igienă

lucrări necesare

pentru asigurarea regenerării

naturale

lucrări de regenerare

completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv

îngrijirea culturilor

tinere

a. suprafaţa

a1. suprafaţa minimă

fără schimbări fără schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

a2. dinamica suprafeţei


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia


schimbări fără

schimbări

Se ameliorează compoziţia

arboretului, în concordanţă cu tipul

natural de pădure Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice tipul natural de pădure

Îmbunătă-ţirea

calitativă a

arborete-lui sub raportul

compoziţi-ei

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări

Se înlătură parţial sau integral a speciile sau exemplarele

copleşitoare care intervin negativ în reglarea echilibrului habitatului.

Impact pozitiv datorat ameliorarii compoziţiei arboretului existent în

habitatul 91I0*

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

b3. mod de regenerare


schimbări fără

schimbări Impact pozitiv dator ţinerii în frâu a

speciilor nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, precum şi ameliorarea

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

compoziţiei arboretului, etc

b4. Consistenţa

- cu excepţia arboretelor în curs de regenerare


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat prin reducerea desimea arboretelor pentru permite regularizarea creşterii în grosime şi în înălţime, precum şi a configuraţiei

coroanei

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat ameliorării stării de desime, a compoziţiei şi

calităţii arboretului, rărirea şi selecţia în masă prin extragerea exemplarelor

necorespunzătoare ca specie şi conformare, etc

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

b6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)


schimbări fără

schimbări Se reduce numărul arborilor aflați în curs de descompunere, valorificarea

masei lemnoase rezultate, etc

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

c. Seminţişul (doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare)

c1. compoziţia

fără schimbări fără schimbări fără fără

Creează condiţii corespunzătoare favorizării instalării seminţişului

fără fără fără fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

schimbări schimbări natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de

pădure

schimbări schimbări schimbări

c2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări Impact pozitiv generat prin selectarea

puieţi corespunzători tipului natural de pădure

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

c3. mod de regenerare


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat promovării prin regenerarea generativă precum şi

ameliorarea stării de desime, a compoziţiei şi calităţii arboretului

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

c4. grad de acoperire


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d. Subarboretul (doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani)

d1. Compoziția floristică


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d2. Specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

e. Stratul ierbos

e1. compoziția floristică


schimbări fără

schimbări

Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

subarboretului. Favorabil instalării speciilor ierboase

e2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări

Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil instalării speciilor ierboase

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Evaluare impact pe categorii de lucrări

Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos prin analiza

efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

a. suprafaţa

a1. suprafaţa


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

minimă



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia

Impact pozitiv datorat regenerării naturale a speciilor caracteristice habitatului precum şi promovarea seminţişului natural în mai multe etape

fără schimbări

Impact pozitiv generat prin completarea zonelor din care puieţii s-au uscat, au dispărut sau au fost afectaţi de diverşi factori dăunători. În ceea ce priveşte speciile alese pentru împădurirea/completarea vor fi doar specii de Quercus spp.

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datort îmbunătăţirii calitative a arboretelui

sub raportul

compoziţiei, precum şi

ameliorarea stării de

desime, a compoziţiei

şi calităţii

arboretului

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat ţinerii

în frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor

, precum şi ameliorarea compoziţiei

arboretuluişi a condiţiilor de creştere etc.

b2. specii alohtone

Impact pozitiv

datorat

conservării

speciilor de

fără schimbări

Impact pozitiv datorat

împădurii

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Impact pozitiv

generat prin ţinerea în



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

interes

comunitar

91AA în

detrimentul

speciilor

alohtone/invazi

ve

zonelor prin puieţi

corespunzători

tipului natural de

pădure (Quercus

spp)

selectarea

puieţi corespun

zători tipului

natural de pădure

frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor, precum

şi menţinerea

şi promovarea romovarea

exemplarelor valoroase (Quercus

spp)


Favorizează instalarea

semințișului în zonele greu regenerabile

naturale

fără schimbări


ameliorării condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a speciilor ce

vor fi plantate

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


ameliorării prin

extragerea

arborilor uscaţi, rupţi şi

doborâţi, vătămaţi

etc

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări


ameliorării compoziţiei arboretului precum şi

ameliorarea condiţiilor de creştere etc

b4. Consistenţa

Impact pozitiv fără schimbări Impact fără

fără schimbări

fără schimbări

Impact pozitiv

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Crează condiţii



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere


datorat

selectării

speciilor cu

valoare

conservativă

mare (Quercus

spp)

pozitiv

datorat

alegerii

speciei

dominante

din habitatul

91AA

(Quercus

spp)

schimbări datorat ameliorării calitative

a arboretelui

sub raportul

distribuţiei lor

spaţiale, activând creșterea

în grosime a arborilor valoroși

corespunzătoare

favorizării instalării

seminţişului natural, format

din specii proprii

compoziţiei tipului

natural de pădure


Se extrag arbori

uscaţi sau în curs de uscare,

căzuţi, rupţi sau

doborâţi de vânt sau zăpadă, puternic

atacaţi de insect, etc

fără schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Se extrag arbori

uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi sau

doborâţi de

vânt sau zăpadă, puternic


fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Se înlătură arborii

uscaţi sau în curs de

uscare



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere



controlării şi gestionării durabile a

speciilor de arbori aflaţi în

curs de descompunere

pe sol


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Se extrag arbori

uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi sau

doborâţi de

vânt sau zăpadă, puternic


fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări



uscare


c1. compoziţia

Impact pozitiv prin urmărirea şi obținerea de seminţiş natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure

fără schimbări

Impact pozitiv datorat atât alegerii speciilor caracterisitice habitatului 91AA (Quercus spp.) cât şi creării condiţiilor corespunzăto are favorizării instalării seminţişului

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Creează condiţii

corespunzătoare


seminţişului

natural, format din

specii proprii


natural de

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin ameliorarea calitativă a arboretelui

sub raportul

compoziţiei



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure

pădure

c2. specii alohtone

Impact pozitiv datorat aelectării puieţilor şi a speciilor dominante din cadrul habitatului 91AA corespunzători tipului natural de pădure

fără schimbări

Impact pozitiv datorat utilizării

puieților autohtoni specifici

habitatului 91AA, în

detrimentul altor specii

invazive (Robinia spp)

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin

selectarea

puieţi corespun

zători tipului

natural de pădure

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

urmărit prin obținerea de

seminţiş natural, format

din specii proprii

compoziţiei tipului natural

de pădure (91AA)


Impact pozitiv datorării

condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a arborilor

valoroşi cât şi pregătirea arboretului

pentru regenerare

fără schimbări

Impact pozitiv datorat folosirii puieților

obținuți pe cale

generativă din surse controlate

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


promovării prin

regenerarea

generativă precum

şi ameliorar

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


ameliorării compoziţiei arboretului; creşterea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

specifice

tipului natural

de pădure

ea stării de

desime, a compoziţi

ei şi calităţii

arboretului

vătămători precum şi

ameliorarea condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a arborilor şi arboretului;


Impact pozitiv

generat prin

promovarea

exemplarelor

valoroase,

ameliorarea

compoziţiei

arboretului

precum şi prin

ameliorarea

condiţiilor de

creştere etc.

fără schimbări

Impac pozitiv datorat

ameliorării prin

completare a golurilor din care

puieţii s-au uscat, au dispărut

sau au fost afectaţi de

diverşi factori

dăunători

fără

schimbări fără schimbări

fără schimbări

Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv


frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţil

or etc.;




schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără


fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d2. Specii alohtone

Impact pozitiv nesemnificativ

fără schimbări Impact pozitiv datorat utilizării

fără fără fără Impact pozitiv

fără fără fără Impact pozitiv



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor

puieților

autohtoni

specifici

habitatului

91AA, în

detrimentul

altor specii

invazive

(Robinia spp)

schimbări schimbări schimbări generat prin

selectarea

puieţi

corespun

zători

tipului

natural de

pădure

schimbări schimbări schimbări nesemnificativ datorat lucrărilor de îngrijire prevăzute precum şi extragerea exemplarelor de subarboret din porţiunile de arboret unde se apreciază că ar afecta instalarea şi dezvoltarea seminţişului de viitor

e. Stratul ierbos


Impact neutru. Amenajamentul silvic nu prevede schimbări la nivelul stratului ierbos/compoziţia floristică ci doar la nivelul arboretului şi subarboretului. Favorabil

instalării speciilor ierboase

e2. specii alohtone






Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice prin analiza efectelor asupra

criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

a. suprafaţa



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia

Impact pozitiv datorat regenerării naturale a speciilor caracteristice habitatului precum şi promovarea seminţişului natural în mai multe etape

fără schimbări

fără schimbări – în cadrul habitatului 40C0* nu se vor realiza împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datort îmbunătăţirii calitative a arboretelui

sub raportul

compoziţiei, precum şi

ameliorarea stării de

desime, a compoziţiei

şi calităţii

arboretului

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv datorat ţinerii

în frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţilor

, precum şi ameliorarea compoziţiei

arboretuluişi a condiţiilor de creştere etc.

b2. specii alohtone

Impact pozitiv

datorat

conservării

speciilor de

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Impact pozitiv




Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

interes

comunitar

40C0* în

detrimentul

speciilor

alohtone/invazi

ve

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

selectarea

puieţi corespun

zători tipului

natural de pădure

frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare,

a lăstarilor, a

preexistenţil

or, precum

şi

menţinerea

şi

promovarea

exemplarelo

r valoroase

(C.

monogyna,

L. vulgare,

R. canina,

P.s spinosa

şi C.

coggygria)


Favorizează instalarea

semințișului în zonele greu regenerabile

naturale

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


ameliorării prin

extragerea

subarbuşt

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări


ameliorării compoziţiei

subarbuştilor specifici

habitatului



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

împăduriri iloror uscaţi, rupţi,

vătămaţi etc

precum şi ameliorarea condiţiilor de creştere etc

b4. Consistenţa


Impact pozitiv

datorat

selectării

speciilor cu

valoare

conservativă

mare (C.

monogyna, L.

vulgare, R.

canina, P.s

spinosa şi C.

coggygria)

specific

habitatului

40C0*

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


ameliorării calitative

a subasrbuşt

ilori sub

raportul distribuţiei lor spaţiale

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Crează condiţii

corespunzătoare


seminţişului natural, format

din specii proprii


natural de pădure –

40C0*

b5. Numărul de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia

fără schimbări fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat de

degajarea şi

îngrijirea

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

Se înlătură subarbuştii uscaţi sau în curs de

uscare



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

arboretelor sub 20 ani)

împăduriri arbuştilor ce

formează habitatul 40C0*



controlării şi gestionării durabile a

speciilor de subarbuşti

aflaţi în curs de

descompunere pe sol

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat de

degajarea şi

îngrijirea arbuştilor

ce formează habitatul 40C0*

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări



uscare


c1. compoziţia

Impact pozitiv prin urmărirea şi obținerea de seminţiş natural, format din specii proprii compoziţiei tipului natural de pădure – 40C0*

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Creează condiţii

corespunzătoare


seminţişului

natural, format din

specii proprii

compoziţi

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin ameliorarea calitativă a

subarbuştilor sub

raportul compoziţiei



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

ei tipului natural de pădure –

40C0*

c2. specii alohtone

Impact pozitiv datorat selectării puieţilor şi a speciilor dominante din cadrul habitatului 40C0* corespunzători tipului natural de pădure

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin

selectarea

puieţi corespun

zători tipului

natural de pădure

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

urmărit prin obținerea de

seminţiş natural, format

din specii proprii

compoziţiei tipului natural

de pădure (40C0*)


Impact pozitiv datorării

condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a arborilor

valoroşi cât şi pregătirea arboretului

pentru regenerare

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


promovării prin

regenerarea

generativă precum

şi ameliorarea stării

de

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


ameliorării compoziţiei

subarbuştilor;

creşterea rezistenţei

subarbuştilor la acţiunea factorilor

vătămători



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

desime, a compoziţi

ei şi calităţii

subarbuştilor

precum şi ameliorarea condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a subarbuştilor

şi subarboretul

ui;


Impact pozitiv

generat prin

promovarea

exemplarelor

valoroase,

ameliorarea

compoziţiei

subarbuştilor

precum şi prin

ameliorarea

condiţiilor de

creştere etc.

fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri

fără


fără schimbări

Impact pozitiv datorat asigurării dezvoltării seminţişului existent utilizabil deja instalat, fie instalarea unuia nou, acolo unde încă nu există

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv


frâu a speciilor

nevaloroase, copleşitoare, a lăstarilor, a preexistenţil

or etc.;




schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără


fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

d2. Specii alohtone


fără schimbări

fără

schimbări –

în cadrul

habitatului

40C0* nu se

vor realiza

împăduriri)

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv

generat prin

selectarea

puieţi

corespun

zători

tipului

natural de

pădure –

40C0*

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


e. Stratul ierbos




e2. specii alohtone



Evaluare impact pe



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

categorii de lucrări

Legendă matrice impact

Impact negativ semnificativ

Impact negativ nesemnificativ

Neutru/fără schimbări


Impact pozitiv semnificativ



În ceea ce priveşte impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetaţie de

silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., prin analiza efectelor asupra criteriilor ce

definesc starea favorabilă de conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin

prezentul amenajament silvic - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (curăţiri,

rărituri, tăieri de igienă) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul 91I0* a fost identificat în partea central - nordică a sitului, ocupând o

suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din suprafaţă totală a sitului fiind prezent sub

forma unei insule înconjurat de habitate precum habitat forestier (amenajament silvic cu

Robinia pseudacacia), habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) şi vegetație

forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. Această situaţie se datorează în mod deosebit

managementului forestier defectuos prin înlocuirii tipurilor naturale de pădure cu plantaţii,

de cele mai multe ori de specii exotice (în special salcâm – Robinia pseudacacia). La

acestea, într-o mai mică măsură, se poate adăuga şi dirijarea defectuoasă a amestecurilor

(în arboretele exploatabile în curs de regenerare şi în seminţişurile şi arboretele tinere

parcurse cu lucrări de îngrijire).

Prin lucrările prevăzute în prezentul amenajament silvic pentru habitatul 91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp., şi prin toate operaţiunile culturale

se vor promova speciile de cvercinee caracteristice tipului natural fundamental de pădure,

şi anume spp cu Quercus.

Pentru habitatul de interes comunitar 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu

stejar pufos prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de

conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin prezentul amenajament silvic –

lucrări de consercare (tăieri de conservare şi împaduriri), lucrări de îngrijire şi conducere a

arboretelor (tăieri de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri

(îngrijirea culturilor tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul a fost semnalată cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea

centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă

totală a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.

În ceea ce priveşte lucrările de împădurire în cadrul habitatului analizat (91AA

Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos) se vor efectua numai cu specii

corespunzătoare şi cu provenienţe controlate, respectiv specii de Quercus, fiind interzise

introducere altor specii invazive, etc.



Analizând impactul lucrărilor silvice asupra Habitatul 40C0* - Tufărișuri de foioase

ponto-sarmatice, asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, în urmă

realizării matricii de impact a lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic - lucrări

de consercare (tăieri de conservare), lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (tăieri

de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri (îngrijirea culturilor

tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul este semnalat în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de

4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă totală a sitului,ce prezintă o valoare

conservativă mare, ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.

Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile

pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită

estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar

tătăresc, care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Având în vedere structura habitatului, suprafaţa acestuia şi măsurie de management

prevăzute în amenajamentul silvic, care este parte componentă a planului de management

pentru Aria Natruală Protejată Pădurea Gârboavele, considerăm că starea de conservare

a habitatului 40C0* va creşte semnificativ.

Suprafaţa păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare se împarte astfel : 3%

regenerare din sămânţă, 5% din plantaţii şi 92% din lăstari. Modul de regenerare,

nesatisfacator în prezent, se va îmbunătăţi în viitor prin promovarea regenerării naturale,

adoptându-se tratamentele adecvate şi ajutorându-se regenerarea naturală.

Cele mai valoroase specii din cuprinsul U.P. în studiu, sunt cvercineele (stejar pufos si

brumăriu), specii de valoare şi care contribuie decisiv la stabilitatea arboretelor şi sunt

reprezentate la nivel optim solicitat de etajele de vegetaţie şi tipurile de pădure din unitatea

de protectie.

Prezenţa plantaţiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor - brumăriu şi pufos,

şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin

invadarea acestora, având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a

acestei specii.

Ţinând cont că în prezent structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data

întocmirii menajamentului, este 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA, prin amenajamentul

silvic Pădurea Gârboavele se doreşte a se atinge compoziţie ţel 30STP30STB20TE20DT.



După cum se poate observa plantaţiile de salcâm existente în Pădurea Gârbavele este

egal cu suprafaţa ocupată de stejarul brumăriu. Având în vedere gradul ridicat de

înţelenire a acestei specii, un management inadecvat poate duce la o invazie

necontrolabilă a speciei de Robinia asupra habitatelor de Quercus din interiorul pădurii.

Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări

introducerea teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în

prezent la 20%. De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este

în prezent la, 30%.

În ceea ce priveşte lucrările de împădurire, în cadrul amenajamentului silvic Pădurea

Gârboavele, s-a optat pentru patru specii (stejar brumăriu, stejar pufos, tei şi diverse tari),

fiind corelate cu compoziţia ţel din interiorul UA.

De menţionat este faptul că în cadrul habitatelor de interes comunitar prezente

în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele (91AA şi 91I0*) nu se vor

planta specii de Tilia ci doar specii de Quercus.

Pentru UA în care sunt prezente habitate de Quercus precum 1A, 2A, 3A, 3C, 4C,

5, 6A, 7A, s-au prevăzut lucrări de împăduriri (integrale şi completări) doar cu specii

de stejar brumăriu (16,23 ha) şi stejar pufos (22,85). De asemenea se vor realiza

lucrări de împădurire cu specii de Quercus şi în afara UA menţionate anterior.

Un alt aspect important o constituie şi durata de implemtare a prezentului

amenajament silvic, trecerea de la structura actuală (41STP27SC27STB2FR2DT1ARA) la

compoziţia ţel (30STP30STB20TE20DT) se va realiza în decursul a peste 20 de ani,

realizându-se astfel o trecere aproape nesesizabilă la nivelul speciilor.



Tabel Lucrări de împădurire

Specia STP STB TE DT TOTAL

hectare

Integrale 11.20 10.95 7.06 7.31 36.52

Completări 11.65 5.28 4.66 4.88 26.47

Total 22.85 16.23 11.72 12.19 62.99

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de

conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene mediu şi lung.

Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele

de interes comunitar. Anumite lucrări precum degajări, curățirile, răriturile au un caracter

ajutător în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare.

Prin lucrările propuse prin prezentul amenajament silvic, se doreşte atât menţinerea

stării de conservare actuale cât şi îmbunătăţirea acesteia.

3.2.1 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale

Prin realizarea lucrărilor de exploatare propuse prin prezentul amenajament silicic,

impactul asupra asociaţiilor vegetale, precum şi impactul asupra populaţiile de plante nu

vor suferi modificări esenţiale. Având în vedere natura lucrărilor, starea de conservare a

speciilor din interiorul sitului NATURA 2000, precum şi gradul ridicat de regenerare a

speciilor din interiorul ariei naturale protejate, impactul va fi de scurtă durată, pe suprafeţe

restrânse, fără a modifica/diminua asociaţiile vegetale prezente respectiv a speciilor de

interes comunitar/naţional semnalate în situl de importanţa comunitară ROSCI 0151 –




Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de interes comunitar - Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla

grandis, Crambe tataria, prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

a. suprafaţa



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b4. Consistenţ

a - cu excepţia arboretelor în curs de regenerare


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b5. Numărul

fără schimbări fără schimbări fără fără fără fără fără

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

de arbori uscaţi pe picior (cu excepţia arboretelor sub 20 ani)

schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


c1. compoziţia


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

c2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


fără schimbări fără schimbări fără fără fără fără fără fără fără fără

fără schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări




schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d2. Specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

e. Stratul ierbos


Impact pozitiv datorat inspectării zonelor în care se vor implementa lucrările prezentului amenajamet silvic de către o persoană specializată (biolog) cu

indicarea, protejarea şi conservarea speciilor de interes comunitar precum Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla grandis, Crambe tataria

e2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări










Lista speciilor de plante prezente în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele cuprinde 4

specii de plante de interes comunitar, enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE, respectiv Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla grandis,

Crambe tataria. Aceste specii, desi sunt prezente la nivelul sitului de interes comunitar

analizat, au o prezenta rara în habitatele forestiere care au facut obiectul analizei.

Speciilor analizate sunt caracteristice unor ecosisteme deschise de tip faneaţă, goluri cu o

vegetaţie arboricolă redusă.

Planurile de amenajare a padurilor nu vor avea ca şi consercinţă degradarea statutului

de conservare al speciilor, deoarece obiectul acestor planuri îl constituie suprafetele de

pădure şi nu vegetatia din fânețuri/ goluri cu o vegetaţie arboricolă redusă.

Cu toate acestea, pentru mentinerea statutului de conservare este necesara protejare

habitatelor în care trăiesc specile de plante. În actele de reglementare pentru exploatarea

masei lemnoase vor fi cuprinse masuri stricte de mentinere a biotopului prin interzicerea

depozitarii de masa lemnoasa şi amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier,

etc pe suprafețe unde speciile au fost identificate de către persoane specializate (biologi).

3.2.2 Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

Considerăm că prin măsurile de gospodărie propuse habitatelor forestiere din

cadrul amenajamentului silvic conduce la menținerea sau chiar îmbunătăţirea stării de

conservare favorabile atât a speciilor menţionate în situl NATURA 2000, cât şi a celorlalte

specii identificate în interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele. Având în

vedere mobilitatea foarte mare a speciilor de nevertebrate semnalate nu preconizăm nici

un impact negativ asupra acestora datorat implementării obiectivelor prevăzute în

amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele.



Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de interes comunitar - Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria, prin

analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

a. suprafaţa



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia

Impact pozitiv prin păstrarea/

menţinerea unor arbori uscaţi (3-5

exemplare pe ha)


schimbări fără

schimbări

Impact pozitiv generat pri nerecoltarea în totalitate a

trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor exemplare de arbori

bătrâni şi scorburoşi

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b4. Consistenţ

a - cu excepţia arboretelor


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

în curs de regenerare




exemplare pe ha)


schimbări fără

schimbări




fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări




exemplare pe ha)


schimbări fără

schimbări




fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări

fără schimbări


c1. compoziţia


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

c2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări




schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d2. Specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

e. Stratul ierbos


Impact pozitiv datorat interzicerii cositului, păşunatului, în interiorul sitului de interes comunitar, factori ce pot perurba starea de conservare a speciilor de

nevertebrate

e2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări












Gradul impactării unui habitat forestier utilizat de insecte variaza în functie de diferitele

tipuri de activităţi care au loc în cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de

intesitatea şi extinderea activitatii generatoare de impact, cât şi de tipul de impact ce are

loc în habitatul respectiv.

Impactul planurilor de amenajare a pădurilor asupra habitatelor utilizate de cele trei

specii de nevertebrate Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria care fac

obiectul conservarii în situl de interes comunitar ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, se pot

incadra in patru mari categorii potentiale şi anume: distrugerea habitatului, fragmentarea

habitatului, simplificarea habitatului şi degradarea habitatului.

Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatului.

De exemplu, activităţile incluse în amenajamentul silvic analizat include înlaturarea

arborilor, uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si

sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si

activitate umana.

Simplificarea habitatelor forestiere ca urmare a taierii arborilor include disparitia din

acesta a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a buştenilor (lemnul

mort), dispariţia microhabitatelor (cum ar fi cuiburile sau vizuinile) sau care au fost facute

de neutilizat de catre interventia antropica. În mod normal, alterarea structurii verticale a

habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului

ofera mai multe microhabitate şi permite interactiuni mult mai complexe între specii.

In timp ce taierile intr-o padure nu sunt obligatoriu o forma de modificare a habitatului,

taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a

habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba, dar

taierile creeaza mai mule microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci,

mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturale.

Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra insectelor depinde de

vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si

interactive. Sensibilitatea populatiilor celor trei specii de insecte este determinata de

rezistenta acestora la schimbari (capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate

(capacitatea de a restabili populatii viabile in conditiile schimbate).

Aplicarea planului de amenajare al padurilor nu va avea un impact negativ semnificativ

asupra populatiei de Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria deoarece se



propune conservarea arborilor batrani, precum şi menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi

şi/sau în picioare), până la 3-5 exemplare la hectar. De asemenea se vor semnala şi

menţine diversele forme genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proporţia

arboretelor), a speciilor arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate într-o singură zona ori dependente de un habitat anume nu

estimăm un impact negativ direct.

Impactul negativ indirect – nu este cazul.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

3.2.3 Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

Amfibieni şi reptile

Ecosistemele existente în acest sit ne îndreptăţesc să afirmăm că în cazul speciilor de

amfibieni şi reptile există o reţea foarte densă de habitate disponibile pentru aceste specii.

Numeroasele zone umede temporare evidenţiate în lungul celor două pârâuri atât din

interiorul ariei naturale protejate cât şi în afara ei, creează premise pentru înmulţirea,

creşterea şi dezvoltarea, a populaţiilor acestor specii.



Tabel Impactul lucrărilor silvice asupra speciilor de amfibieni şi reptile Bufo bufo, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana esculenta, Natrix natrix, prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare

Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

a. suprafaţa



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b. etajul arborilor

b1. compoziţia


fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

b4. Consistenţ

a - cu excepţia arboretelor în curs de


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere

regenerare



fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


fără schimbări

fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări


c1. compoziţia


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

c2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări



Indicatorul supus

evaluării




împăduriri




completări si


ui


lucrări necesare


naturale


completări în

arborete care nu au

închis starea de

masiv


tinere



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări




schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

d2. Specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

e. Stratul ierbos



schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări

e2. specii alohtone


schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări fără

schimbări










Aşa cum se poate observa din matricea de impact, în urma cuantificării impactului

propuse prin amenajamentul silvic al pădurii Gârboavele populaţiile speciilor de amfibieni

şi reptile existente în zona sitului ROSCI0151 Pădurea Gârboavele nu vor fi influenţate în

mod negativ. Ca urmare efectul eventualelor lucrări silvotehnice asupra populaţiilor

acestor specii este aproape nul, acestea reuşind să se păstreze la nivelul siturilor Natura

2000 din zonă într-o stare bună de conservare.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalată vegetaţia prezentă în zona de

studiu sunt strâns legate de zona analizată. Aceste specii se vor refugia odată cu

începerea lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic din

zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi

diminuându-se.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”

cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu

efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă

condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor

prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de

hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.

Păsări

În cea ce priveşte populaţiile speciilor de păsări existente în situl de importanţă

comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele precum şi în afara lui, acestea nu vor fi

influenţate în nici un fel de lucrările silvo-tehnice propuse prin prezentul amenajament

silvic. Având o mobilitate foarte mare, impactul asupra acestora va fi aproape nul.

Impactul negativ direct – implementarea planului analizat nu preconizează un

impact negativ indirect asupra avifaunei din pădurea Gârboavele.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”

cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu

efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai

bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.



Impact pozitiv - Speciile de păsări se vor refugia odată cu începerea lucrărilor

prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de

hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.

Mamifere

Suprafața pentru care a fost realizat amenajamentul forestier conține habitate

favorabile pentru speciile de mamifere semnalate în zona analizată. Având în vedere

mobilitatea foarte mare a speciilor de mamifere semnalate atât în aria naturală protejată

cât şi în vecinătatea acesteia, impactul prevederilor amenajamentului silvic asupra

speciilor este nesemnificativ , mai ales în contextul respectării măsurilor de reducere a

impactului recomandate.

Impact negativ direct - mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o

mobilitate mare şi vor părăsi zona de influenţă a planului stabilindu-se în zonele din jurul

amplasamentului.

Impactul negativ indirect – nu se preconizează un impact negativ indirect asupra

mamiferelor din cadrul ori vecinătatea ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Concluzii Generale privind impactul planului analizat asupra factorilor de mediu

Prin măsurile propuse de Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele, se realizează

gospodăria durabilă a pădurilor, în concordanţă cu principiile ştiinţifice moderne, cu

regimul silvic şi legislaţia actuală în vigoare, asigurând conservarea şi ameliorarea

ecosistemelor forestiere.

Prin implementarea prezentului amenajament silvic nu se fragmentează nici un

habitat de interes comunitar şi nu se realizează un impact negativ asupra ariei naturale

protejate din cadrul Pădurii Gârboavele ori a trupului Zătun. Dimpotrivă măsurile propuse

conduc la realizarea permanenţei pădurii prin conservarea habitatelor de interes comunitar

şi a speciilor de floră şi faună existente.

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia

(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor ) este una din legităţile care

stau la baza întocmirii proiectului de amenajare a pădurilor.

Impactul amenajamentului silvic analizat, asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată Pădurea Gârboavele poate avea unele componente negative, dar ele



sunt nesemnificative. Odată cu aplicarea tratamentelor, a lucrărilor de îngrijire a

arboretelor, împăduri şi a tăierilor de igienă are loc extragerea totală (cazul tăierilor de

racordare din cadrul tratamentului tăierilor progresive şi a tăierilor în crâng) sau parţială a

arborilor din cuprinsul arboretelor prevăzute cu astfel de lucrări.

Aceste procese, deşi par în realitate că ar avea un impact negativ asupra ariei

naturale protejate de interes comunitar, în realitate, efectele pe termen mediu şi lung

asupra pădurii în ansamblu sunt pozitive. Așa cum s-a menţionat în capitolele anterioare

ansamblu de măsuri silviculturale propuse prin prezentul amenajament silvic, au rolul şi

scopul de a îndruma şi conduce structura actuală a pădurilor spre o structură optimă din

punct de vedere al eficacităţii funcţionale, al conservării şi ameliorării biodiversităţii.

Ca urmare a aplicării măsurilor silviculturale menţionate, speciile de interes

comunitar nu vor fi perturbate decât într-o mică măsură şi pentru scurtă durată. În

activitatea de exploatare se vor evita terenurile de hrană pentru vânat, culcuşurile

acestora, căile de trecere, astfel încât suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere a speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate şi nici nu se

vor diminua. Nu vor fi schimbări nici în densitatea populaţiilor speciilor de interes

comunitar ori naţional.

Nu se va reduce suprafaţă habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă

şi reproducere a speciilor de interes comunitar. Având în vedere faptul că, prin aplicarea

tratamentelor, vor fi înlocuite arboretele mature, ori cele uscate cu arborete tinere cu

structuri apropiate cât mai apropiate de pădurea normală ori arborete care se pretează la

condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată (ex: înlocuirea treptată a salcâmului

din compoziţia actuală a pădurii Gârboavele în detrimentul teiului, specie care se pretează

mai bine la condiţiile climatice şi pedologice din zonă), nu poate fi vorba de înlocuirea unor

specii sau habitate. Dimpotrivă arboretele tinere pot oferi mai multe surse de hrană şi

locuri de adăpost decât cele mature.

În concluzie, amenajamentul şi implementarea lui nu au un impact negativ care să

afecteze semnificativ negativ aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0151


Menţionăm faptul că în documentul elaborat de Comisia Europeană şi anume

„Ghidul de interpretare – Natura 2000 şi pădurile – Provocări şi oportunităţi” indicaţiile

trasate pentru gospodărirea siturilor se bazează pe promovarea gospodăririi durabile şi



multifuncționale a pădurilor, principi care stau la baza activităţii de amenajare a pădurilor

(amenajamentelor silvice) încă de la începuturile sale, ele fiind esenţă amenajamentelor.

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau

aprobate

Zona studiată este amplasată în sudul judeţului Galaţi, într-o zonă puternic

antropizată. Principalele activităţi existente în vecinătatea planului sunt reprezentate de

activităţile agricole şi silvice. Activităţile silvice se desfăşoară pe baza unor planuri de

amenajament, dezvoltate pe aceleaşi principii ca şi amenajamentul silvic ce face obiectul

acestui studiu. Conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe baza

unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc

funcţiile pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc

de asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care

amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu

normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul

cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea

nesemnificativ.

3.2.5 Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

În cazul habitatelor de interes comunitar impactul rezidual este minim şi este datorat în

principal modificărilor ce au loc la nivel de microclimat local, respectiv al condiţiilor de

biotop, ca urmare a modificărilor ce apar în structura orizontală şi verticală a arboretelor

(modificarea regimului de retenţie a apei pluviale, modificarea cantităţii de lumină ce

ajunge la suprafaţa solului, circulaţie diferită a aerului). Readucerea arboretelor la o

structură normală va elimina acest inconvenient.

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor

cheie

3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

În urma implementării prevederilor amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele,

ținând cont de natura lucrărilor și de recomandările din prezentul studiu, nu se va pierde

nici un procent din suprafața habitatelor de interes comunitar existente în aria naturală

protejată Pădurea Gârboavele. Amenajamentele silvice menţin sau refac starea de



conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin gospodărie durabilă, astfel nu se poate

vorbi de pierderea unei suprafețe din habitatele identificate.

3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Implementarea amenajamentului silvic, nu va conduce la pierderea din suprafeţele

habitatelor de interes comunitar semnalate în zona de impact, folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar ori naţional.

3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)

Prin activităţile propuse atât în faza de implementare a obiectivelor menționate în

cadrul amenajamentului silvic cât şi în perioada de exploatare nu vor avea ca efect

fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.

3.3.4 Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul - neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista nici o durată a

fragmentării.

3.3.5 Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă

de aria naturală protejată de interes comunitar

Perturbarea speciilor va avea o durată minimă, pe perioada lucrărilor propuse în

prezentul amenajament silvic. Aceste perturbări vor fi reduse la minimum, ținând cont și de

recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată. Nu va exista un impact de

durată sau persistent la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.

3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în

etapa de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic ce se va

realiza etapizat. Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei

bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate. Exemplarele de faună care

se vor retrage din zona propusă nu vor modifica semnificativ densitatea populaţiilor în

zonele adiacente. În urma implementării prevederilor amenajamentului propus, nu se vor

produce schimbări în densitatea populaţiilor speciilor de interes comunitar.



3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea PP

Având în vedere compoziţia habitatelor observate şi speciile identificate prognozăm

o refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente, chiar

şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul

nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv

a ecosistemelor din zonă. Ţinând cont că amenajamentul silvic este parte integrantă în

cadrul planului de management, acesta a fost întocmit conform legislaţiei naţionale şi

europene în vigoare, neinfluenţând în mod negativ aria naturală protejată Pădurea

Gârboavele.

3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de

apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice

ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări majore habitatelor, asociațiilor vegetale precum şi asupra

populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a

unor specii cu regenerare dificilă.

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului

Nu a fost identificat un impact negativ rezidual al implementării prevederilor

amenajamentului propus asupra habitatelor si speciilor pentru care a fost declarata aria

naturală protejată ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru planul propus.



3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte

fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Nu este cazul - conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe

baza unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc

funcţiile pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc

de asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care

amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu

normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul

cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea

nesemnificativ.

3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a

acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact

rezidual datorat implementării obiectivelor prevăzute în cadrul amenajamentului silvic


4. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea

vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes

comunitar

Aplicarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire şi a tratamentelor este condiţionată

de efectuarea tăierilor în perioade (epoci) favorabile, perioade în care intervenţiile

respective se fac cu influenţe ecologice negative minime asupra arboretelor.

În domeniul forestier, pentru o bună adoptare a lucrărilor silvotehnice la necesităţile

de gospodărire a pădurii, se utilizează anul forestier, an care este cuprins între 1

septembrie şi 31 august şi care se suprapune de fapt peste un sezon de repaus vegetativ

şi un sezon de vegetaţie.

Extragerea masei lemnoase de pe cuprinsul unui parchet, corespunzătoare anului an

de producţie, se poate face în perioada cuprinsă între data de începere a anului forestier



(1 septembrie anterior începerii anului de producţie) şi ultima zi a anului de producţie în

care este prevăzută a se face exploatarea (31 decembrie).

Tabel nr. nr. 46 Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos

Lucrarea Epoca de execuţie

1. Tăieri de conservare

a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase

tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului

abundentă sau mijlocie

tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV

tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor 15. IX - 15. IV

2. Tăieri de îngrijire

a. curăţiri la foioase în tot cursul anului

b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului

3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului

a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului

b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)

15.IX-31.III

Perioadele prevăzute sunt maxime, în cazuri excepţionale, în care sezonul de

vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte toamna, se vor stabili epoci de recoltare

adecvate.

Dar este cunoscut faptul că influenţele negative ale activităţii de exploatare sunt cu

atât mai mari cu cât acestea se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp. De aceea, în

cadrul perioadelor (epocilor) în care este permisă desfăşurarea activităţilor de exploatare

se acordă durate de timp în care acestea trebuie să fie încheiate. Aceste durate se referă

la aceleaşi procese de recoltare şi colectare şi sunt diferenţiate în funcţie de zona

geografică în care se găseşte amplasat parchetul şi de volumul de masă lemnoasă de

exploatat.

Măsuri de reducere a impactului cu caracter general propuse pentru amenajamentul

silvic Pădurea Gârboavele

Conform Comisiei Europene, Directoratul General pentru Mediu, Unitatea Natură şi

Biodiversitate, Secţia Păduri şi Agricultură, 2003, Natura 2000 şi Pădurile – Provocări şi

oportunităţi, se disting următoarele măsuri conform obiectivelor următoare:

menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor de pădure – practicile de

gospodărie a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele naturale şi

să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil. Existenţa unei



diversităţi genetice, specifice şi structurale adecvate întăreşte stabilitatea, vitalitatea şi

rezistenţa pădurilor la factorii de mediu adverşi şi aduce la întărirea mecanismelor naturale

de reglare. Se vor utila practici de gospodărie a pădurilor corespunzătoare ca

reîmpădurirea şi împădurirea cu specii şi provenienţe de arbori adaptate sitului precum şi

tratamente, tehnici de recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor

şi/sau a solului. Scurgerile de ulei în cursul operaţiunilor forestiere sau depozitarea

nereglementară a deşeurilor trebuie stric interzise.

menţinerea şi încurajarea funcţiilor productive ale pădurilor (lemnoase şi

nelemnoase) – operaţiunile de regenerare, îngrijire şi recoltare trebuie executate la timp şi

în așa fel încât să nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea

degradării arboretului şi arborilor rămaşi, ca şi a solului şi prin utilizarea sistemelor

corespunzătoare. Recoltarea produselor, atât lemnoase cât şi nelemnoase, nu trebuie să

depăşească nivelul durabil pe termen lung iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod

optim, urmărindu-se rata de reciclare a nutrienţilor;

menţinerea, conservarea şi extinderea diversităţii biologice în ecosistemele de

pădure – planificarea gospodăriei pădurilor trebuie să urmărească menţinerea,

conservarea şi sporirea biodiversităţii ecosistemice, specifice şi genetice, ca şi menţinerea

diversităţii peisajului. Amenajamentele silvice, inventarierea terestră şi cartarea resurselor

pădurii trebuie să includă biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic şi

să ţină seama de ecosistemele forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative ca

suprafeţele ripariene şi zonele umede, arii ce conţin specii endemice şi habitate ale

speciilor amenințate ca şi resursele genetice în siturile periclitate sau protejate. Se va

prefera regenerarea naturală cu condiţia existenţei unor condiţii adecvate care să asigure

cantitatea şi calitatea resurselor pădurii şi ca soiurile indigene existente să aibă calitatea

necesară sitului. Pentru împăduriri şi reîmpăduriri vor fi preferate specii indigene şi

provenienţe locale bine adaptate la condiţiile sitului. Practicile de management forestier

trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea structurilor, atât orizontale cât şi

verticale, ca de exemplu arboretul de vârste inegale, şi diversitatea speciilor, arboret mixt,

de pildă. Unele este posibil, aceste practici vor urmări menţinerea şi refacerea diversităţii

peisajului. Arborii uscaţi, căzuţi sau în picioare, arbori scorburoşi, pâlcuri de arbori bătrâni

şi specii deosebit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea şi distribuţia necesare

protejării biodiversităţii luându-se în calcul efectul posibil asupra sănătăţii şi stabilităţii

pădurii şi ecosistemelor înconjurătoare;



menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie prin gospodărirea pădurii (mai

ales solul şi apa) - se va acorda o atenţie sporită operaţiunilor silvice desfăşurate pe soluri

sensibile/instabile sau zone predispuse la eroziune ca şi celor efectuate în zone în care se

poate provoca o eroziune excesivă a solului în cursurile de apă. Se va acorda o atenţie

deosebită practicilor forestiere din zonele forestiere cu funcţie de protecţie a apei, pentru

evitarea efectelor adverse asupra calităţii şi cantităţii surselor de apă. Se va evita de

asemenea utilizarea necorespunzătoare a chimicalelor sau a altor substanțe dăunătoare

ori a practicilor silviculturale neadecvate ce pot influenţa negativ calitatea apei.

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele, recomandăm ca măsuri de

reducere a impactului următoarele:

măsuri propuse pentru gospodărirea durabilă a habitatelor și speciilor de interes

comunitar din perimetrul amenajamentului

Pentru menţinerea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar la

nivelul unităţii administrate recomandăm următoarele:

păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către

păsări şi mamifere mici - în toate unităţile amenajistice;

arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau

parţial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse

pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii

pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate

diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în

toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;

compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura

compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări,

împăduriri sau promovarea regenerării naturale;

păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,

pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte – în toate

unităţile amenajistice;

adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite

interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul

de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile

amenajistice;



menţinerea celor două pâraie din interiorul pădurii Gârboavele, într-un stadiu

care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al amfibienilor, insectelor

etc.;

menţinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la

stadiul actual evitându-se împădurirea/degradarea acestora;

reconstrucția terenurilor a căror suprafața a fost afectată (învelișul vegetal) la

finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosințelor inițiale;

valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;

conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus

(codru);

executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în

care nu s-a intervenit de mult timp, să de aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai

frecvente;

evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei

lemnoase;

folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material

seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona

analizată;

respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a

rănirii arborilor remanenţi;

eliminarea tăierilor în delict;

evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de

animale prin arborete;

respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor

principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil

pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor

fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării

agenţilor fitopatogeni;

evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia

de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie

forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în

cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;



se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul

arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea

biodiversităţii;

în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea

lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor să se realizeze manual;

o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie,

prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;

conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor

forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie

prin puncte de informare;

educarea celor care intra în pădure în zona de agrement asupra posibilităţii

declanşării unor incendii şi întocmirea unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu

în interiorul ariei naturale protejate pădurea Gârboavele;

menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea

creării unor noi căi de acces;

pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu

excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes

comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse

în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt

interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va

amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul

acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru fauna din zonă.

În vederea prevenirii proceselor de degradare a solului (care ar putea fi generate în

perioada tehnologiei de exploatare impusă prin prezentul amenajament silvic) și asigurării



instalării și dezvoltării semințișurilor utile, se impune luarea unor măsuri corespunzătoare

în ce privește menținerea integrității ecosistemului forestier . În acest sens, în toate

cazurile, vor fi respectate întocmai termenele și restricțiile silviculturale privind recoltarea

materialului lemnos, așa cum sunt ele înscrise în “Ordinul nr. 1540/2011 Instrucțiunile

privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transportul lemnului”.

Pentru realizarea în condiții bune a acestei tehnologii este necesară respectarea

următoarelor reguli:

exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să

asigure protecția semințișului;

durata de recoltare și scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să

nu fie mai mare de două luni și jumătate;

tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălțimea cioatelor să nu

depășească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groși să nu depășească 20 cm;

doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare,

iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.



Măsuri particulare referitoare la habitatele forestiere de interes comunitar existente în cadrul Pădurii Gârboavele

Indicatori ai stării de consevare

91I0* 91AA 40C0*

La nivel de arboret: Compoziţia

- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91I0*;

- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91AA; - promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii

- interzicerea substituirii speciilor de subarbuşti (C. monogyna, L. vulgare, R. canina, P. sspinosa şi C. coggygria) ce formează habitatul 40C0*; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - eliminarea speciilor invazive din cadrul habitatului 40C0*; - interzicerea păşunatului;




91I0* 91AA 40C0*

- promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate

de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate

Modul de regenerare

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91I0* se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91AA se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul subarboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental – 40C0*; - realizarea la timp a lucrărilor de curăţire/îngrijire pentru evitarea fenomenelor de uscare;




91I0* 91AA 40C0*

acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;

Consistenţă

- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91I0*; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;

- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91AA; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul subarboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; - evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase ori a lucrărilor de conservare prevăzute în amenajamentul silvic; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;




91I0* 91AA 40C0*

- evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

La nivel de seminţiş

Compoziţia

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91I0* - Vegetaţtie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91AA se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - păstrarea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 40C0*;

Modul de regenerare

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi subarbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui subarboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea




91I0* 91AA 40C0*

lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat

existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat

masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;




91I0* 91AA 40C0*

Gradul de acoperire

- executarea plantaţiilor la momentul optim de vegetaţie; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91I0* se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.

- executarea plantaţiilor la momentul optim; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91AA se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.

La nivel de subarboret Gradul de acoperire - -

- gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.

La nivel de strat ierbos Gradul de acoperire

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată, înainte de începerea unor

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,




91I0* 91AA 40C0*

înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91I0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91AA, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 40C0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

Factori destabilizatori de intensitate ridicată - folosirea la plantare a unor -folosirea la plantare a unor scheme - neexecutarea la timp a




91I0* 91AA 40C0*

scheme greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

Măsuri particulare referitoare la factori cu potenţial perturbator care trebuie avute în vedere pentru evitarea deteriorării stării de conservare a habitatelor forestiere

Măsura necesară

- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi; - folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală, specifice fondului natural de pădure. În cadrul habitatului analizat se vor utiliza doar specii de Quercus; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de

- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor




91I0* 91AA 40C0*

animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate; - perioada de regenerare a fiecărui arboret va fi de minim 20 ani, cu 3 – 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Ochiurile vor avea diametrul de 1.0 – 1.5 (2.0) înălţimi de arbore. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică şi cu axa mare pe direcţia est-vest (caracteristic pentru staţiunile cu deficit de umiditate cum este cazul pădurii Gârboavele); - în staţiunile cu uscăciune ridicată, pentru diminuarea evapotranspiraţiei produse de vânturile calde şi uscate, se recomandă menţinerea unor liziere bogate în subarboret şi specii arborescente secundare; - în arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive. Este de dorit ca pentru arboretele de stejar brumăriu de productivitate superioară şi mijlocie să se adopte vârste ale exploatabilităţii tehnice. Pentru stejarul pufos, faţă de prevederile normativelor în vigoare, se recomandă majorarea acestor vârste cu 10 – 20 ani; - în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, până la începutul tşierilor de produse principale, se vor aplica numai tăieri de igienă, cu recomandarea de a menţine arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), pentru conservarea biodiversităţii (pânã la 5 exemplare la hectar); - periodicitatea lucrărilor va fi adaptată caracteristicilor structurale ale fiecărui arboret (de la 7 – 8 ani la arboretele tinere, amestecate şi de

forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor




91I0* 91AA 40C0*

productivitate mijlocie/superioară şi pânã la 12 ani în cele mature, pure şi de productivitate inferioară); - promovarea fenotipurilor valoroase din speciile principale (în primul rând sub raport biologic, dar şi economic); - proporţionarea optimă a compoziţiei (promovarea stejarului brumăriu, şi stejarilor pufoşi fiind mereu obiectivul prioritar de realizat); - pentru eficientizarea lucrărilor de rărituri, acestea se pot limita doar la promovarea unui anumit număr de arbori din speciile principale, răspândiþi pe cât posibil uniform pe suprafaţa întregului arboret. Astfel, în funcţie de numărul de exemplare care se doresc a fi obţinute la vârsta exploatabilităţii pe hectar şi de stadiul de dezvoltare în care se află arboretul în momentul aplicării lucrşrii, arborii de viitor pot fi însemnaţi (cel puţin în arboretele de productivitate superioară şi mijlocie) şi lucrările se pot aplica doar în jurul lor;

înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;



măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum sa menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile

amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi

speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în situl de importanţă

comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi care utilizează pădurea analizată ca zone

de cuibărire, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a

acestor specii, se propun câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de

către beneficiarul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării

de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii

semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

Ca şi măsuri generale pentru conservarea speciilor de floră şi faună asupra ariei

naturale protejate Pădurea Gârboavele recomandăm:

să se respecte prevederilor amenajamentelor silvice;

respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului;

asigurarea condiţiilor tehnice şi organizatorice pentru activităţile efectuate,

astfel încât să se prevină riscurile pentru persoane, bunuri sau mediul

înconjurător;

întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare se va realiza în ateliere mecanice

specializate;

La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor

în albiile pârâurilor din cadrul pădurii Gârboavele;

se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);

exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea

solului;

în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care

platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul

de orice fel;

se vor nivela căile de scos - apropiat folosite la colectarea lemnului, după

terminarea lucrărilor;

se vor utiliza tehnologii de exploatare adecvate condiţiilor de teren, în funcţie de

felul tăierii;

se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate



arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de

dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite

degradarea solului, arborilor şi seminţişului;

arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos – apropiat, vor fi protejaţi

obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;

doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală

sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv

pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;

la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu

seminţiş, respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin

semitârâre sau suspendare, în lipsa acesteia;

se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, varianta

arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos – apropiat se

realizează cu funiculare sau suspendat;

la tăierile de produse principale cu restricţii, resturile de exploatare se strâng pe

cioate, în grămezi cât mai înalte, în afara ochiurilor sau zonelor cu seminţiş

natural, fără a ocupa mai mult de 10% din suprafaţa parchetului;

la terminarea exploatării parchetului se interzice abandonarea resturilor de

exploatare pe văile şi pâraiele din interiorul parchetelor;

tăierea arborilor se realizează cât mai jos, astfel încât înălţimea cioatei,

măsurată în amonte să nu depăşească 1/3 din diametrul secţiunii acesteia, iar

la arborii groşi de 30 cm să nu depăşească 10 cm;

doborârea arborilor începe cu cei aninaţi şi uscaţi;

se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea

ochiurilor de apă;

tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete care este diferenţiată

în funcţie de tratamentul aplicat şi de felul tăierii, nu trebuie să producă

prejudicierea peste limitele admise de reglementările specifice, a arborilor

nemarcaţi, degradarea solului şi a malurilor de ape;

este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau

în locuri expuse viiturilor;



instalarea de funiculare, punctele de încărcare şi descărcare se amplasează

în afara suprafeţelor de seminţiş, iar arbori folosiţi pentru ancorare se vor

proteja cu manşoane;

nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea cursurilor

de apă;

nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a

uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;

se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe

sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;

este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;

se interzice folosirea utilajelor cu şenile la operaţiunea de scosul – apropiatul

materialului lemnos;

se vor utiliza numai căile de acces şi cele de transport forestier aprobate şi

prevăzute în planul de situaţie;

în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul

producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile

OUG. nr.68/2007. În termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei

ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului

Galaţi şi GNM Galaţi;

să instruiască personalul de exploatare asupra măsurilor de protecţie a

mediului, a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin, precum şi a condiţiilor

impuse prin prezentul sudiu de evaluare adecvată;

să ia toate măsurile de: prevenire şi stingere a incendiilor, iar în caz de

incendiu să intervină la stingerea incendiilor cu utilaje proprii şi personalul

muncitor existent până la intervenţia altor autorităţi;

prevenirea apariţiei focarelor de infestare a lemnului şi a pădurii în parchetele

de exploatare şi în platformele primare.

măsuri de reducere impactului asupra speciilor de mamifere semnalate în aria

naturală protejată Pădurea Gârboavele

recomandăm conservarea unor arbori cu scorburi, care pot fi utilizaţi de

mamifere mici pentru vizuini;



menţinerea condiţiilor de habitat pentru speciile de mamifere existente în

cadrul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele;

beneficiarul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a

evita disturbarea speciilor mamifere prezente în zonă;

pentru a evita disturbarea mamiferelor din zona lucrarile se vor efectua pe

arii cât mai restrânse, evitându-se astfel un posibil deranj asupra speciilor;

organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei

habitatelor asestor specii în perioadele de reproducere;

interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;

interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;

interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente

chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii

Gârboavele;

creşterea capacităţii biogenice a habitatelor forestiere pentru mamiferele de

interes cinegetic;

interzicerea/limitarea încendiilor la nivelul pădurii, respectiv arderii vegetaţiei;

interzicerea cositului şi a păşunatului în interiorul ariei naturale protejate;

interzicerea drenării/obturării zonelor umede existente la nivelul pădurii;

interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma

implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;

respectarea căilor de acces existente din interiorul zonelor de impact;

să asigure existenţa unor populaţii viabile;

să protejeze adăposturile acestora (ex. locurile cu vizuini pentru speciile de

mamifere mici), locurile de concentrare temporară;

interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau

vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului

lor biologic;

interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de mamifere

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;



măsuri de reducere impactului asupra speciilor de amfibieni şi reptile semnalate

în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de amfibieni şi reptile

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil

următoarea:

recomandăm ca înainte de derularea unei lucrări prevăzute prin prezentul

amenajament silvic, inspectarea unităţii amenajistice de către o persoană

abilitată/specializată pentru indicarea, eventual relocarea unor posibile specii de

amfibieni şi reptile care ar putea fi afectate de lucrările de conservare prevăzute;

interzicerea depozitării rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zonele

umede;

interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente

chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii

Gârboavele;

interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;

interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;

interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma

implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;

degradarea cursurilor de apă ale celor două pârâuri ce străbat arealul

analizat de la nord la sud;

respectarea căilor de acces existente din interiorul ariei naturale protejate;

interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau


lor biologic;

interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare;

interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de amfibieni şi

reptile semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă.



măsuri de reducere impactului asupra speciilor de nevertebrate semnalate în aria


Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de nevertebrate

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil

următoarea:

nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea

cursurilor de apă;

nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a

uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;

se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea

pe sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;

este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;

interzicerea arderii vegetaţiei din cadrul pădurii Gârboavele

menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), până la 3-5

exemplare la hectar. De asemenea se vor semnala şi menţine diversele forme

genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proporţia arboretelor), a speciilor

arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc;

nerecoltarea în totalitate a trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor

exemplare de arbori bătrâni şi scorburoşi;

evitarea cositului în interiorul ariei naturale protejate precum şi evitarea

păşunatului;

în cazul unor aplicări de tratamente fitosanitare, recomandă consultarea unui

specialist în domeniu;

respectarea căilor de acces existente la nivelul unităţii studiate.

măsuri de reducere impactului asupra avifaunei semnalate în aria naturală

protejată Pădurea Gârboavele

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în

aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil următoarea:

păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă

de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale

protejate;



păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,

pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, etc – în toate

unităţile amenajistice;

adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se

evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de

primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile

amenajistice;

este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau


lor biologic;

interzicea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a

cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de

odihnă;

este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda

utilizată;

sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau

culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă

sunt goale;

Protecţia fondului forestier

Desfăşurarea normală a rolului de protecţie a acestei subunități este frecvent

perturbată de acţiunea unui complex de factori naturali şi antropici nocivi, cum sunt: vântul,

zăpada, bolile, insectele dăunătoare, păşunatul, etc. Datorită structurii ecosistemelor

forestiere şi condițiilor climatice, producerea doborâturilor şi rupturilor de vânt si zăpadă

este neglijabilă.

Potențialul termo-hidric al ecosistemelor forestiere din Pădurea Gârboavele este

relativ favorabil pentru insecte defoliatoare (Tortrix v. Limantria D Melacosoman) care pot

produce daune vegetației forestiere. Combaterea acestor dăunători se face prin urmărirea



atentă a dezvoltării populațiilor de insecte si măsuri profilactice în vederea frânării realizării

gradației maxime.

Recunoaşterea factorilor menţionaţi, evaluarea efectelor şi mai ales stabilirea

măsurilor ce pot fi luate pentru prevenirea, diminuarea şi înlăturarea consecinţelor

provocate de aceşti factori, trebuie să reprezinte o preocupare importantă a personalului

silvic, cu atât mai oportună cu cât, în ultimul timp sunt tot mai frecvente daunele aduse

pădurii de factorii enumeraţi.

Având în vedere cele mai sus menţionate s-a considerat oportună elaborarea unor

soluţii privind protecţia fondului forestier, pornind de la ipoteza, verificată în foarte multe

situaţii, potrivit căreia ecosistemele naturale şi cele cvasinaturale au cele mai mari şanse

de reuşită în condiţiile acţiunii factorilor dereglatori.

Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă

În ultimele decenii nu s-au semnalat doborâtori şi rupturi de vânt şi zăpadă în

arboretele din cuprinsul acestei unităţi. Având în vedere că pagubele produse în cazul

unor asemenea calamităţi sunt însemnate, cu consecinţe în plan economic şi silvicultural,

se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor. Acestea se referă la realizarea

de arborete optim amestecate, în aşa fel încât proporţia speciilor rezistente în compoziţia

arboretelor să fie de cel puţin 30%.

asigurarea unei diversităţi genetice avansate, după modelul structurii

genetice a arboretelor naturale, ceea ce se poate realiza prin promovarea regenerării

naturale;

la împăduriri se recomandă folosirea de material de provenienţă strict locală,

aplicând scheme de plantare largi;

parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire, puternice în tinereţe, apoi

moderate şi slabe la vârste mai mari;

formarea de liziere rezistente, pe o distanţă egală cu 1-2 înălţimi de arbore.

Această bandă va fi rărită în mod intens încă din tinereţe, pentru ca arborii să-şi

formeze o înrădăcinare puternică şi coroane bine dezvoltate;

se recomandă măsuri de igienizare a pădurilor, de protejare a seminţişurilor

şi a arboretelor de posibile degradări cauzate de exploatare, de menţinere a unor

consistenţe pline, ceea ce favorizează realizarea de arborete sănătoase, cu



capacitate sporită de rezistenţă la solicitări cauzate de vânturi puternice sau zăpezi

abundente.

Protecţia împotriva incendiilor

În ultimele decenii, nu s-au semnalat incendii în arboretele din această unitate de

protecție, dar în condițiile unei păduri de agrement, cu frecventă mare a vizitatorilor

prezintă un grad ridicat de risc la incendii. Având în vedere că pagubele produse în cazul

unor asemenea calamităţi sunt foarte mari atât din punct de vedere economic, silvicultural

cât şi ecologic, se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor, măsuri ce se

referă la:

interzicerea focului în locuri neamenajate şi nesupravegheate;

accesul mijloacelor de transport auto factor important de risc pentru poluarea

pădurii şi în consecință pentru degradarea rapidă a acesteia trebuie limitat strict la

capacitatea locurilor special amenajate pentru parcare si supravegheat atent în

scopul deversării de rezidiuri în pădure.

dotarea zonelor de agrement cu pichete de incendiu, corespunzător

echipate;

efectuarea de controale periodice pentru a verifica starea acestor pichete şi

modul în care personalul silvic de teren cunoaşte atribuţiile ce-i revin în caz de

incendiu;

crearea unor poteci sau drumuri de pământ pe culmile principale ale acestei

unităţi, acolo unde nu există poteci de acces în vecinătatea şi interiorul zonelor

predispuse la incendii, în caz de secetă prelungită;

supravegherea de către personalul silvic de teren a lucrărilor de cultură şi

exploatare, sub aspectul respectării normelor P.S.I.;

amplasarea de panouri de avertizare în zonele frecventate de muncitori

forestieri, precum şi în apropierea cantoanelor;

instruirea şi supravegherea muncitorilor care lucrează în pădure, sub

aspectul respectării normelor P.S.I.

Faptul că în ultimele decenii nu s-au semnalat incendii în arboretele din această

unitate, se datorează în primul rând administraţiei, care a acordat importanţa cuvenită

problemelor de pază şi protecţie împotriva incendiilor. Grija avută până în prezent pe



această temă, trebuie să constituie ca şi până acum, o preocupare permanentă pentru

ocol.

Protecţia împotriva poluării industriale

Având în vedere faptul că pe raza Pădurii Gârboavele nu există unităţi industriale

producătoare de noxe care să afecteze arboretele din zonă, nu sunt necesare măsuri

speciale de protecţie a arboretelor în acest scop.

Totuşi, pentru prevenirea unor astfel de fenomene se vor avea în vedere:

prevenirea deversărilor în ape (izvoare, pâraie) a unor substanţe chimice sau

petroliere, care ar putea rezulta în urma executării lucrărilor de conservare;

promovarea structurilor naturale ale arboretelor, respectiv conservarea şi

realizarea de arborete rezistente la poluare, care prin propriile lor mijloace de reglaj,

trebuie să facă faţă cât mai mult cu putinţă la forţele dereglatoare ale noxelor;

evitarea creării de arborete simplificate structural (de tipul monoculturilor),

care contribuie la formarea de păduri foarte vulnerabile în viitor la acţiunea noxelor

industriale;

evitarea fertilizării, în anumite condiţii a solurilor forestiere cu fertilizanţi

chimici;

renunţarea la substituirea speciilor locale prin culturi instabile cu alte specii

care sunt mai sensibile la poluare, având în vedere că la acţiunea acestui factor

cedează mai repede arboretele artificiale, simplificate structural.

Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători

În raza acestei U.P., în ultimele decenii nu s-au semnalat atacuri provocate de insecte

şi ciuperci. Totuşi, pentru întărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea bolilor şi dăunătorilor,

se impun unele măsuri şi anume:

optimizarea structurii ecologice şi genetice a arboretelor prin promovarea

arboretelor cu structuri naturale, amestecate, care sunt în general mult mai

rezistente, comparativ cu arboretele pure, echiene, această constatare fiind

justificată şi sub raport ecologic;

reconstrucţia ecologică a tuturor arboretelor cu structuri deteriorate şi

formarea de noi arborete cu structuri apropiate de cele naturale, optim structurate



sub raport ecologic şi genetic, amestecate, cu subarboret bogat, promovând

provenienţele locale, rezistente la boli şi dăunători;

protejarea şi reintroducerea faunei entomofage corespunzătoare pădurilor

naturale (păsări entomofage, furnici, etc.);

evitarea acţiunilor antropice care afectează rezistenţa arboretelor la boli şi

dăunători (păşunat, tehnologii de exploatare neecologice, etc.);

când sunt necesare, se vor planifica numai combateri biologice şi integrate

prin care să nu fie deteriorată structura faunei de pădure şi calitatea altor factori de

mediu sau a resurselor alimentare şi medicinale din fondul forestier.

Personalul de teren de la ocolul silvic va executa lucrări de depistare şi control,

conform instrucţiunilor în vigoare. Prin controlul fitosanitar al arboretelor, se vor identifica

dăunătorii, suprafaţa pe care s-au răspândit, precum şi intensitatea atacului, întocmindu-

se o evidenţă a unităţilor amenajistice afectate de dăunători.

În cazul apariţiei dăunătorilor sau a bolilor, acestea fiind insecte xilofage şi defoliatoare

sau ciuperci xilofage, se vor lua măsurile necesare pentru preîntâmpinarea răspândirii

acestora, localizarea şi combaterea eficientă a lor.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară, în cuprinsul acestei unităţi au fost

identificate arborete cu fenomene de uscare anormală pe o suprafață de 138,80 ha. Având

în vedere cele menţionate, este necesară adoptarea unor măsuri de prevenire si

combatere, ce constau în:

extragerea la timp a exemplarelor uscate;

menţinerea în arborete a unor consistenţe pline;

cultivarea speciilor din ecotipul local corespunzătoare tipurilor naturale

fundamentale de pădure indicate de staţiune;

evitarea pe cât posibil a tăierilor rase, favorizându-se regenerarea naturală la

adăpostul arboretului rămas; acolo unde este cazul, regenerarea naturală va fi

ajutată prin executarea de plantaţii cu specii din ecotipul local, astfel încât desimea

arboretului să nu scadă sub cea optimă;

combaterea dăunătorilor şi bolilor în astfel de arborete (dacă este cazul) se

va face prin metode biologice şi integrate, excluzându-se în totalitate intervenţiile cu

substanţe chimice (pesticide) care afectează echilibrul ecologic.



Măsuri de gospodărire a arboretelor cu fenomene de alunecare

În raza acestei unităţi de protecție nu a fost semnalată prezenţa fenomenelor de

alunecare.

4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului;

Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale

implementării amenajamentelor silvice, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi

emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.

Pentru monitorizarea obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic

beneficiarul a prevăzut o suma de ~5.000 euro pentru eventualele măsurile de reducere

care ar putea exista în urma implementării obiectivelor. Beneficiarul va

împuternici/subcontracta o persoana abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme

specializate/persoane fizice cu cunoştinţe vaste atât în biologie cât şi în silvicltură pentru

implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.

Tabel nr. 47 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Factor monitorizat Parametri

monitorizaţi Perimetrul analizat Scop

Succesiunea vegetaţiei în ariile

exploatate Tipuri de vegetaţie

Unitatea amenajistică cuprinsă în

amenajamentul silvic

Respectarea planurilor de exploatare conform

cu prevederile amenajamentului silvic

Metoda de exploatare Tipul de exploatare

aplicat



Respectarea metodei de exploatare conform

cu prevederile amenajamentului silvic

Floră/habitate

Starea de conservare Unitatea amenajistică

cuprinsă în amenajamentul silvic

Respectarea condiţiilor şi măsurilor impuse

atât prin amenajamentul silvic

analizat cât şi prin măsurile de reducere

a impactului prevăzute în evaluarea adecvată întocmită pentru aria


Faună

Deşeuri Cantităţi de deşeuri generate, mod de

eliminare/valorificare



Minimizarea cantităţilor de deşeuri

rezultate în urma implementării



obiectivelor prevăzute în amenajamentul

silvic analizat



4.3 Programul de monitorizare

Monitorizarea Amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele se va realiza conform

următorului program de monitorizare.

Obligaţia monitorizării revine titularului planului.

Obiective Indicatori de monitorizare Frecvenţa de monitorizare

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a regenerărilor

naturale

1.Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale

anual

Monitorizarea suprafeţelor regenerate

1.Suprafaţa regenerată anual, din care: - Regenerări naturale - Regenerări artificiale (împăduriri+completări)

anual

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare şi conducere a

arboretelor tinere

1. Suprafaţa anuală parcursă cu degajări 2. Suprafaţa anuală parcursă cu curăţiri 3. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curăţirilor 4. Suprafaţa anuală parcursă cu rărituri 5. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor.

anual

Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare

1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de conservare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare.

anual

Monitorizarea aplicării tratamentelor silvice

1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de produse principale 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de produse principale.

anual

Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor

1. Suprafaţa anuală parcursă cu tăieri de igienizare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de igienizare.

anual

Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor

1. Suprafeţe infestate cu dăunători. anual

Monitorizarea impactului presiunii antropice asupra

arboretelor 1. Volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal. anual



5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

5.1 Descrierea metodelor de studiu

Metode de cercetare a habitatelor

Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului s-a folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza

aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale. Habitatele distribuite

pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul. Orice suspiciune de suprafaţa

alterata sau de habitat incert, generat de analiza amintita şi neclarificata de către aceasta,

a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor respective.

Inventarierea speciilor de flora din zonele vizate s-a făcut pe transecte itinerante.

Monitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate

periodic (circa 5 zile/ luna în perioada de vegetaţie) astfel încât sa fie surprinse toate

stadiile de vegetaţie şi cele mai multe specii existente. Datele colectate din teren au fost

completate cu date bibliografice. Au fost verificate unele localizări menţionate anterior în

literatura de specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi

în vederea identificării lor ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în

concordanta cu Flora Ilustrata a României – Ciocârlan 2009.

Identificarea habitatelor/comunitarilor vegetale s-a făcut pe baza speciilor

caracteristice (de recunoaştere) conform Lucrării – Habitatele în Romania - Nicolae Doniţa

şi Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta

& John Owen Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate,

astfel încât ele sa poată fi transpuse pe hărţi. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa

permită localizarea, dar şi recunoaşterea tipului de habitat.

Aprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor şi a speciilor de plante strict

protejate ţine seama de recomandările Directivei Habitate şi ghidului Metodologic

„Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din

România”.

Metoda de monitorizare a Nevertebratelor



Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale

speciilor de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup

sistematic şi s-au calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite. S-a acordat o atenţie

deosebită populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de bioindicatori, dar şi altor grupe de

nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de vedere (trichoptere, plecoptere,

efemeroptere, chironomide, odonate, etc.). Metoda de colectare a informaţiilor pentru

entomofauna este reprezentată prin observaţia directă (marşrut) în perimetrul destinat

implementării proiectului.

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marşrut) pe relevee de dispuse de-a lungul unor

transecte pe lungimea perimetrului implicat. Principiul acestei metode constă în faptul că,

în ecosisteme deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o

lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii

mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui

biotop.

Metodele de lucru recomandate pentru evaluarea densităţii păsărilor

Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în doua categorii distincte: metode

calitative, care au scopul stabilirea diversităţii specifice, şi metode ecologice cantitative,

care urmăresc determinarea rolului păsărilor în echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S.

Frontier & D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007). Alegerea

metodelor de cercetare privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie de scopul

urmărit şi de tipul şi caracteristicile habitatelor pe care populațiile de păsări în studiu le

frecventează.

Metode de cercetare spaţiale (de suprafeţe)

Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe

suprafeţe cunoscute ca mărime.

Metoda fâşiilor

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai

uniforma, dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se număra din



mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se afla în pasaj pe

zona de observaţie.

Aceasta metoda este apta pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,

culturi agricole, păşuni, fâneţe, tufărişuri, etc.

Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. În habitatele uniforme

din punct de vedere al covorului vegetal (păduri, culturi agricole, pajişti etc.), sunt de

preferat fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20 m. Acest lucru este important

pentru calcularea datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi

mărime.

Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri, lungimea

şi lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele biotopuri din

Europa Centrala, practica de pana acum recomanda:

pentru păduri de foioase fâşii de cate 200 x 40m atunci când se estimează

populaţiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40 m în alte cazuri;

pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine

dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.

pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de cate 1000 x100m.

pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1000 m lungime, lăţimea

putând varia în funcţie de tipul de habitat.

La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile

trebuind astfel stabilite, încât ele sa reprezinte variaţiile cele mai semnificative ale

peisajului din teren. După ce s-a fixat poziţia în teren, se trece la întocmirea unei schiţe a

terenului, lucru care este important pentru faptul ca, notând direct pe schiţe pasările

observate, se obţin şi date valoroase privind dispersia pasărilor în interiorul zonei

analizate.

Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora estimărilor,

datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii care ar putea

influenta numărul pasărilor din habitatul respectiv.

Estimarea densităţii pasărilor folosind metoda transectelor

Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unul din punctele de

referinţa al evaluării distantei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia

păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii



ale unui ecosistem de acelaşi tip. Transectele pot fi dispuse sub forma de reţea, care este

orientata în funcţie de contur sau de o anume trăsătura a terenului. Folosirea unei astfel

de reţele poate uşura identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea

populaţiilor de păsări. Ea se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung,

atunci când se monitorizează evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.

Lungimea totala a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cat timp este nevoie

pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiata şi de numărul ecosistemelor

care trebuie cercetate.

La sfârşitul studiului ar trebui sa se poată prevedea timpul necesar pentru a culege

suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile

ecosistemului pot fi astfel legate de prezenta anumitor specii în anumite sectoare ale

transectului. Estimarea distantei şi numărarea pasărilor la fiecare observaţie sunt tot ceea

ce trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele elemente:

tipul de observaţie (ex. pasarea a fost văzută stand sau în zbor sau s-a auzit

cântecul);

momentul zilei pentru fiecare observaţie;

înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).

Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi în faza de

analiza şi interpretare a rezultatelor.

Prezentul raport este rezultatul a etapelor de observaţii, reflectând activităţile păsărilor

în zona analizată şi vecinătate.

Înregistrarea datelor colectate prin toate metodele s-a făcut pe fise de observaţie

precum şi pe harţi acolo unde a fost cazul. S-au folosit:

Fise de observaţii pentru transecte;

Fise de observaţii pentru puncte fixe.

Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, fauna întâlnită în

zona studiata, a fost clasificata conform următoarelor categorii:

1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,

2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,

3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila;

4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată;

5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare;

6. Data deficient(DD)- date deficitare;



7. Non evaluated (NE)- Fără date.

Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii. Pentru analiza

rezultatelor s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta, dominanta, constanta,

indicele de semnificaţie ecologica şi diferişi indici de diversitate şi similaritate.



Bibliografie:

Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Plan de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele Amenajament silvic Pădurea Gârboavele; Studiu Fezabilitate reabilitare drumuri şi spaţii parcare, Gârboavele comuna

Tuluceşti, judeţul Galaţii 2003; Studiu Fezabilitate zona de agrement Gârboavele – 2003; Studiu de Fezabilitate pentru amenajarea turistică a Pădurii Gârboavele; Studiul de Fezabilitate pentru Aria Protejată Pădurea Gârboavele, 2008; Proiect Plan Urbanistic Zonal Pădurea Gârboavele 2003; Proiect reabilitare parc Pădurea Gârboavele drumuri, parcări şi amenajări terenuri

sport 2003; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a-III-a – zone protejate; Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de

protecţie oficială a unor zone de pe teritoriul judeţului Galaţi Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;



PUZ Pădurea Gârboavele, 2011 Ciocia V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciocârlan V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta,

Edititura Ceres, Bucureşti; Combroux I. & Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic Editura Balcanic, Timişoara:;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Mititelu, D.; Gociu, Z,; Patrasc, A.; Gheorghiu. V.;1968. Flora şi vegetaţia pădurii-

parcGârboavele, judeţul Galaţi, An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 14, 1, s. II a. Biol.: 163 – 173

Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea naturii”19,2, Bucureşti;

Oancea Dimitrie I., Swizewski Cazimir, Judeţul Galaţi: -monografie, Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1979

Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. Al.I.Cuza, Iaşi;

Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România, Cluj;

Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

Dinca V., Cuvelier S., Szekely L., Vila R.2009: New data on the Rhopalocera - Lepidoptera - of Dobrogea - south-eastern Romania - Phegea 37;

Oprea, A. 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. — Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, 668 p.;

Marcu, A. & Rákosy, L. 2002. Catalogul colecţiei de lepidoptere "Dr. Vladimir Olaru" din Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. — Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 172 p.;

Marcu Aurora, 1982 – Heteroptere din sud-estul Moldovei aflate în colecţiile Muzeului de ştiinţele naturii Galaţi, Revista Muzeelor şi Monumentelor, nr.2:68-72.;

Rákosy, L. 2003. Lista roşie pentru fluturii diurni din România. — Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13: 9–26.;

Rákosy, L. 2006. U.E şi legislaţia pentru protecţia lepidopterelor din România. — Bul. inf. Soc. lepid.rom. 16 - 2005: 89–96;

Şerban Cecilia, 2009a - The biodiversity of the coreoid fauna of the Gârboavele forest reservation - Galaţi County, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXV, 2009, p. 75-77, ISSN: 1454-6914;

Şerban Cecilia, 2009b - Preliminary data on coreoide fauna - Insecta, Heteroptera, Coreoidea, of the lower basin of the Siret River, Buletin ştiinţific, Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău,p.102-108, ISBN: 9975-940-84-6;



Şerban Cecilia, 2010 - Contributions to the study of coreoids fauna in the lower basin of the Siret river, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXXVI fasc. 2 pg. 101-107, ISSN: 1454-6914;

*** Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova - Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 „Mutual management Romania – Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries”, Iaşi 2008;

*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.

***Anexele Directivei Europene Habitate 92/93/EEC+AA2003/ACT; *** Formular standard Natura 2000.

Specialiștii implicați in elaborarea lucrării

- Prof dr. ing Georgescu P. Lucian

- Biolog Aurelia Căldăraru;

- Ecolog. Trif Cătălin Răzvan;

CV-urile specialiştilor implicaţi în elaborarea studiului de evaluare adecvată pentru

amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele sunt relatate în ANEXA nr. 1.



6. ALTERNATIVELE PROIECTULUI

Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic al României cu modificările şi completările

ulterioare, amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea şi

gospodăria pădurilor, cu conţinut tehnico – organizatoric şi economic, fundamentat

ecologic, iar amenajarea pădurilor este ansamblul preocupării şi măsurii menite să asigure

aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punct de vedere al funcţiilor

ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc.

Având în vedere că amenajamentul silvic este parte integrantă din Planul de

management, acesta a fost întocmit şi consultat cu prevederile/rigorile şi măsurile impuse

atât prin Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cât şi în

concordanţa legislaţiei naţionale şi comunitare.

În cadrul acestui capitol vom face o analiză comparativă a situației în care se află

sau s-ar afla zona studiată în trei cazuri distincte și anume:

Alternativa zero – varianta în care nu s-ar aplica prevederile Amenajamentului

Silvic;

Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără

a se ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;

Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic

ținându-se cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;

Alternativa zero – nu se aplică prevederile Amenajamentului Silvic

Atât din studiile silvice cât și din cercetările care au stat la baza întocmirii prezentei

evaluări de mediu a rezultat faptul că neaplicarea unor lucrări silvice cuprinse într-o lucrare

de specialitate (respectiv un Amenajament Silvic) ar genera efecte negative asupra

dezvoltării atât a pădurii (arbori și celelalte speciilor de plante) cât și a speciilor de animale

și păsări care trăiesc și se dezvoltă acolo.

Prin neaplicarea prevederilor amenajamentului silvic si menținerea consistentei

arboretului la valorile actuale, cu o singura clasa de vârsta a arborilor (de obicei mai mare

de 50 de ani), conduc la imposibilitatea dezvoltării subarboretului şi păturii erbacee reduce

puternic abundenţa numerică a indivizilor şi numărul de specii.

În situaţia alternativei 0, neexecutarea lucrărilor de îngrijire poate avea următoarele

efecte: menţinerea în arboret a unor specii nereprezentative, menţinerea unei structuri

orizontale şi verticale atipice situaţii în care starea de conservare rămâne nefavorabilă sau

parţial favorabilă.



Neimplementarea prevederilor amenajamentului silvic, poate duce la următoarele

fenomene negative cu implicaţii puternice în viitor:

simplificarea compoziţiei arboretelor, în sensul încurajării ocupării terenului de

către specii cu putere mare de regenerare;

dezechilibre ale structuri pe clase de vârstă care afectează continuitatea pădurii;

degradarea stării fitosanitare a acestor arborete precum şi a celor învecinate;

menţinerea unei structuri simplificate, monotone, de tip continuu;

scăderea calitativi lemnului si a resurselor genetice a viitoarelor generații de

pădure, datorita neefectuării lucrărilor silvice;

anularea competiţiei interspecifice, forţarea regenerărilor artificiale în dauna celor

naturale cu repercusiuni negative în ceea ce priveşte caracterul natural al arboretului;

dificultatea accesului în zonă şi presiunea antropica asupra arboretelor accesibile

din punctul de vedere al posibilităţilor de exploatare în condiţiile inexistenţei unor surse

alternative.

Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără a

se ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată

În cazul alternativei A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic

fără a se ține cont de recomandările prevăzute în prezenta evaluare adecvată s-ar atinge

doar obiective care țin cont de prevederile codului silvic cu rezultate directe asupra

dezvoltării habitatelor forestiere bazate strict pe criterii forestiere și criterii economice.

Această abordare nu ține cont însă de criteriile de dezvoltarea armonioasă din punct

de vedere al biodiversității, al conservării unor habitate valoroase sau al creării premizelor

conservării și dezvoltării unor habitate rare sau valoroase, cu asigurarea unui echilibru

corect între specii forestiere, precum şi ignorarea măsurilor impuse prin Planul de

Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic ținându-

se cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată

Alternativa propusă prin prezentul amenajament silvic a fost analizată şi adoptată la

condiţiile actuale şi viitoare care s-au preconizat asupra ariei naturale protejate Pădurea

Gârboavele şi adoptarea unor lucrări/măsuri care să nu afecteze starea actuală de

conservare, ba mai mult prin lucrările propuse estimăm o îmbunătăţire a stării actuale de

conservare din interiorul Pădurii Gârboavele.



Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul amenajament silvic cât şi prin

respectarea măsurilor/condiţiilor trasate în Planul de Management al Ariei Naturale

Protejate Pădurea Gârboavele, nu estimăm un impact negativ asupra zonei analizate.



Cuprins

1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS .............................................................................. 4

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind

producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate ............................................................................................................................................ 4

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ............... 44

1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care

vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului .............................................. 48

1.4 Resursele naturale necesare implementării planului ................................................................ 49

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar

pentru a fi utilizate la implementarea planului ................................................................................ 49

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)

şi modalitatea de eliminare a acestora .......................................................................................... 50

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de

folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de

exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de

drenaj etc.) .................................................................................................................................... 52

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/ reamplasarea de

conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în

care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes

comunitar ...................................................................................................................................... 54

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului ................................................................................................................ 54

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................................ 54

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP

care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes

comunitar ...................................................................................................................................... 55

12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului .................. 55

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .......................................................................... 56

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri

de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc. ................................... 56

2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în formularul standard al

ariei naturale protejate de interes comunitar; ................................................................................. 59



2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........................................................................ 62

2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat ............. 63

2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ...................................... 93

2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei

în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii

afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura

menţinerea speciei pe termen lung)............................................................................................... 95

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de

interes comunitar ........................................................................................................................... 95

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost

stabilite prin planuri de management ............................................................................................. 96

2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv

evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .............................................................................. 97

2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar..... 101

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................... 101

3.1. Identificarea impactului ................................................................................................ 102

3.1.1. Impactul actual .................................................................................................................. 102

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ...................... 102

3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi integrităţii sitului 107

3.2.1 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale ............................................... 131

3.2.2 Impactul prognozat în asupra nevertebratelor ..................................................................... 135

3.2.3 Impactul prognozat în asupra vertebratelor......................................................................... 141

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate ............ 148

3.2.5 Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar .................. 148

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ................... 148

3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut ................................................ 148

3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar .................................................. 149

3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) ................... 149

3.3.4 Durata sau persistenta fragmentarii .................................................................................... 149

3.3.5 Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria

naturală protejată de interes comunitar ....................................................................................... 149

3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) ............................................ 149

3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP 150



3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte

resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate

de interes comunitar .................................................................................................................... 150

3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a

impactului .................................................................................................................................... 150

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a

impactului .................................................................................................................................... 150

3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în

considerare măsurile de reducere a impactului ........................................................................... 151

3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a

impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte ........................................................... 151

4. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ......................................................................... 151

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare

specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul

negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................ 151

4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului; 179

4.3 Programul de monitorizare .................................................................................................... 181

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ............................................................. 182

5.1 Descrierea metodelor de studiu ............................................................................................. 182

Bibliografie: ............................................................................................................................... 187

6. ALTERNATIVELE PROIECTULUI .......................................................................................... 190



ANEXA nr. 1 – lista CV experţi



Curriculum vitae

Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Georgescu Puiu Lucian

Adresă(e) Str. Muzicii nr. 32

Telefon(oane) 0236 319 329 Mobil: 0721 100 503

Fax(uri) 0236 319 329 E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.05.1960, Galați, Jud. Galati, Romania

Sex M

Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional

Coordonator echipă de experţi

Experienţa profesională Perioada 2004-prezent

Funcţia sau postul ocupat Profesor universitar

Activităţi şi responsabilităţi principale

Predare, Cercetare, Diseminare, Coordonare proiecte/activităţi studenţi, masteranzi,

doctoranzi

Principalele cursuri de predare: Managementul mediului şi Dezvoltare Durabilă,

Managementul ariilor protejate,

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Str. Domnească nr. 47, 800008, Galaţi

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Învăţământ superior

Educaţie şi formare

Perioada 1997-1998

Funcţia sau postul ocupat Post doctorat

Studii de nutritie, toxicologie, mediu şi analize instrumentale

Numele şi adresa

angajatorului

Universitatea “François Rabelais” Tours şi Institutul de Nutritie Tours, Franta

(burse: Tempus, Soros, Ministerul Educatiei Nationale din Romania)

Perioada 1993-1997

Calificarea / diploma obţinută Teza de doctorat in domeniul “Stiintele vietii si sanatatii”, Universitatea



“François Rabelais” Tours, Franta. Teza a fost apreciata cu mentiunea “Très

honorable avec les felicitations du jury”, cea mai mare distinctie in sistemul

framncez de doctorat. Pe data de 29 septembrie 1998 Ministerul Educatiei

Nationale din Romania a emis Atestatul de Confirmare a doctoratului in

domeniul Chimiei alimentelor

Perioada 1990-1997

Calificarea / diploma obţinută doctor

Teza de doctorat in Chimia alimentelor

conducător științific: Profesor universitar dr. Mircea Leonte

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Perioada 1980-1985

Calificarea / diploma obţinută Inginer chimist

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Chimie si Tehnologie Chimica,

Departamentul de Chimie organica

Aptitudini şi competenţe

personale

Limba(i) maternă(e) română

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie

Discurs oral Exprimare

scrisă

engleză C1

Utilizator experimentat

C2

Utilizator

experimenta

t

C1 Utilizator

experimentat C1


C1 Utilizator

experimentat

franceză C1


C2

Utilizator

experimenta

t

C1 Utilizator

experimentat C1


C1 Utilizator

experimentat

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi

sociale

Spirit de echipă: am experienţa muncii în echipe multidisciplinare împreună

cu experţi de renume internaţional

Competenţe şi aptitudini

organizatorice şi tehnice martie 2012 – prezent Presedintele Senatului Universitatii Dunarea de Jos

din Galati

decembrie 2007 – martie 2012 Decan al Facultatii de Stiinte, membru al

Senatului Universitatii Dunarea de Jos, Galati

iulie 2006 - prezent Conducator doctorat, Domeniul Inginerie Industriala;

Specializarea: Ingineria Mediului

2007 – Expert, Agentia Universitatilor Francofone, evaluator for Mediu si

Stiintele Vietii

2007 – Expert, United Nations for Development Program/Global

Environmental Fund (UNDP/GEF), Environmental management

http://europass.cedefop.europa.eu/LanguageSelfAssessmentGrid/ro



2007 - 2008, expert, FWC request Nr 2007/145237 “Pre-feasibility studies of

implementing biohazardous waste management schemes in BiH and

development of programmes for introduction of biohazardous waste

management under IPA programme“

august 2005 – iunie 2007 – Visiting Professor, Appalachian State

University, Boone – Carolina de Nord, S.U.A.

februarie 2004 – prezent Profesor universitar, catedra de Chimie,

Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati, Disciplinele: Stiintele si Ingineria

Mediului, Dezvoltare durabila, Managementul ariilor protejate;

1999 – 2004 Conferentiar, catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de

Jos“ din Galati, Disciplinele: Stiintele si Ingineria Mediului, Dezvoltare

durabila

1994 - 1999 Lector, Chimie generala, Chimie organica si Chimia mediului,

catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati

1994-1998 – “Chargé de cours”, Departamentul de Chimie, Universitatea

“François Rabelais” Tours, Franta, disciplinele: Chimie organica, generala si

anorganica; Chimia mediului, cursuri predate la Facultatea de Stiinte si la

Facultatea de Medicina din universitatea respectiva

1990 - 1994 Lector - Chimie generala si Chimie analitica, Catedra de

Chimie, Universitatea “Dunarea de Jos“ din Galati.

1988-1990 – Asistent asociat, catedra de Chimie, Universitatea “Dunarea de

Jos“ din Galati, discipline: Chimie generala si Chimie organică

Competenţe şi aptitudini de

utilizare a calculatorului

MS OFFICE: editare cu macro-uri si template-uri,

POWERPOINT cu multimedia, EXCEL, ACCESS;

utilizare mesagerie electonică cu fişiere encriptate şi ataşate;

lucrul cu calculatoarele în reţea si resurse partajate;

utilizare baze de date informaţionale existente pe Internet;

Alte competenţe şi aptitudini Apartenenta la organizatii stiintifice

2007-prezent – expert evaluator de mediu înregistrat în Registrul Naţional al

Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului şi

Schimbărilor climatice, la poziţia 152;

2005 – prezent Membru al Corpului de Experti Seniori in Cercetare

Dezvoltare, Graduate School, Appalachian State University, Carolina de

Nord, SUA

2005 – Membru in Comitetul Stiintific al “2nd International Conference on

coastal lagoons: "European lagoons and their watersheds: function and

biodiversity” Klaipeda, Lituania, 4-9 octombrie 2005.

2001 –Membru fondator al Asociatiei Romane pentru Studii Europene

- prezent consultant stiintific national pentru manualele de Chimie aprobate

de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania:

1999 - prezent Profesor invitat la universitatile din: Tours, Bordeaux II

(Franta), Twente, Wageningen (Olanda), Lecce (Italia)

1998 – prezent Membru al Societatii Romane de Chimie, Domeniu Mediu si

Ingineria Mediului

1997 – prezent Membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania

1995 – prezent – membru al Societatii Franceze de Chimie, Domeniul

Ingineria si Stiintele Mediului, la recomandarea filialei acesteia din Poitou-

Touraine. (ID nr. 13464)



Permis(e) de conducere Permis conducere categoria B

Informaţii suplimentare -

Anexe Anexa 1 – Lista publicaţii;

Anexa 2 – Lista Expertiza si management in cercetare si învățământ;

Anexa 3 - Participare Personala in Retele Internationale

Anexa 4 - Invitat ca Lector International

Anexa 5 - Proiecte nationale si internationale in curs si finalizate

Anexa 1 – Lista publicaţii;

Books

Soil Contamination & remediation technologies Handbook

Lucian P. Georgescu

Edition Pixell, 210 pag., ISBN: 2 9526367 0 2, EAN: 9782952636704, France, 2006

Glossary on Soil Pollution (English, French, Italian, Romanian)

Lucian P. Georgescu, Rodica Stanescu

Editor ECOZONE Iasi, 214 pages, ISBN 973-7645-04-9, 2006

Appreciating&Understanding Wine

Lucian P. Georgescu, Grant P. Holder

(The book has Cross disciplinary and Multicultural designators approved by the Core Curriculum

Council). Editor Appalachian State University, Hubbard Center, NC, USA, 210 pages, 2006.

Inhibiting the free radical degradation in model systems by using natural substances

Lucian P. Georgescu

Ed. “Dunarea de Jos”, Galati, Romania, 180 pages, ISBN 973-627-242-7, 2005

Atmosphere and Pollution

Lucian P. Georgescu

Editura Didactica si Pedagogica, Bucharest, ISBN 973-30-2166-0, CIP 9711/19.11.2003 Romanian

National Library, 2003.

The impact of transposing EU Environment Protection Standards on Selected Romanian Industries

D. Manoleli, V. Platon, R. Stanescu, P. Prisecaru, L. P. Georgescu, J. Tilly,

European Institute of Romania, ISBN 973-86222-7-1, 2002

General Chemistry Problems,

Lucian P. Georgescu; A. Antemir, Ed. “Dunarea de Jos” Galati, ISBN: 973-8352-07-X, 2001

EMS in Factories. The introduction of Environmental Management Systems in the Metal

Processing and Ceramic Industry in Romania and the Netherlands. Chemiwinkel Report

C94.Netherlands, ISBN 90-367-1-1343-9, 2000

General Chemistry,

Lucian P. Georgescu

210 pages, Evrika Publishing House, Braila, ISBN 973-9499-87-2, 1999



Chemistry for non-chemical specializations,

Lucian P. Georgescu

The University of Galati, 217 pages, 1998

ISI publications

21.Specific Diffusion using the Monte Carlo stimulation

G. Murariu; L. Georgescu; C. Iticescu; M. Dobre; V. Gogoncea; Journal of Environmental

Protection and Ecology (ISI), 13, No 3A, p 2007–2012 (2012)

20.Abiotic filtering of benthic invertebrate guilds in the Margherita di Savoia salt pan, Italy

Enrico Barbone, Ilaria Rosati, Aurelia Caldararu, Alberto Basset, Lucian P. Georgescu, Catalina

Iticescu,

Environmental Engineering and Management Journal (ISI), April/2012, Vol. 11, Nr. 4, ISSN: 1843

- 3707, p. 717 – 723

19. Contaminated sites in ROMANIA’S south-east region. Methods of risk identification and

management

Lucian P. Georgescu, Daniel Ciobanu, Carmen Elena Sandu; Journal of Environmental Protection

and Ecology (ISI), 13, No 3, 1527–1534 (2012)

18.Potential Effects of pH Variation Depending on the Temperature in the Drinking Water Supply

System;

C. Iticescu; L.P. Georgescu; G. Murariu

Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 3, 1324–1331 (2012)

17.Imprint of Road Vehicles Dynamics on Atmospheric Pollution. Case Study: Bucharest City

2007–2010

D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakoliosb, A. Mamoukaris, K.

Xipolitos

Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 2A, 837–843 (2012) Air pollution

16.Analysis of stability and continuity of pollution datasets,

M. Voiculescu, L. P. Georgescu, C. Dragomir,

Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), nr. 2/2011, 401 - 406, 2011

15.Estimating Annual CO2 Flux for Lutjewad Station Using Three Different Gap-Filling

Techniques,

Carmelia M. Dragomir, Wim Klaassen, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu, and Sander van

der Laan

The Scientific world Journal (ISI), Volume 2012 (2012), Article ID 842893, 10 pages,

doi:10.1100/2012/842893, ISSN 1537-744X

14.Study of spatial and temporal variations of some physic-chemical parameters of Lower Siret

River

Georgescu,P.L.; Voiculescu,M.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A.

The Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, book 3, Pages: 837-844 vol 11,

ref 1549B/07.07.09, ISSN 1311-5065

13.Implementing European Water Framework Directive uncertainity degree of metrics for

macoinvertebrates in transitional waters

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21&volum=54

http://www.ecozone.ro/reviste.php?revista=21&volum=54&numar=125

http://www.ecozone.ro/carti.php?cmd=&RID=25939

http://www.ecozone.ro/carti.php?cmd=&RID=25939

http://www.hindawi.com/journals/tswj/2012/842893/

http://www.hindawi.com/journals/tswj/2012/842893/



Aurelia Caldararu, Ilaria Rosati, Enrico Barbone, Lucian P. Georgescu, Catalina Iticescu, Alberto

Basset

Environmental Engineering and Management Journal (ISI), September 2010, Vol.9, No. 9, 1259-

1266

12.Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River

Voiculescu,M.; Georgescu,P.L.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A.

The Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, ref 1551B/07.07.09

11.Integrated management and control system for water resources

Olaru,V.; Voiculescu,M.; Georgescu P.L.; Caldararu,A

Environmental Engineering and Management Journal (ISI), Volume 9, No.3/2010, 423 – 428, ISSN

1582-9596

10.Determination of heavy metals in soils using XRF technique

Ene, A.; Bosneaga A.; Georgescu L.P; Rom. Journ. Phys., Vol. 55, Nos. 7–8, P. 815–820,

Bucharest, 2010 . (ISI),

9.Are some clouds obscured in satellite view?

Voiculescu,M.; Usoskin,I.; Georgescu P.L.

Rom. Journ. Phys. (ISI), Vol. 54, Nos. 1-2, P. 225-229, Bucharest, 2009

8.Clinical and paraclinical aspects in mental retardation and autism spectrum disorders

Dobre M., Popa P., Nechita A., Georgescu L.P.,

Revista Română de Medicină de Laborator (ISI), 2009, 16(3):59-69, ISSN 1841-6624.

7.Implementing a sea pollution and safety management system in the navigation companies

Gasparotti, C; Georgescu P.L.; Voiculescu, M.

Environmental Engineering and Management Journal November/December 2008, Vol.7, No.6, 725-

729, (ISI)

6.Biodiversity conservation in Mediterranean and Black Sea lagoons: a trait-oriented approach to

benthic invertebrate guilds

A.Basset; L.Sabetta; F.Sangiorgio; M.Pinna; D.Migoni; F.Fanizzi; E.Barbone; N.Galuppo; S.Fonda

Umani; S.Reizopoulou; A.Nicolaidou; C.Arvanitidis; S.Moncheva; A.Trajanova; L.P.Georgescu;

S.Beqiraj

Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S4–S15 (2008) (ISI) Published online in Wiley

InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613

5.Quality assessment of Mediterranean and Black Sea transitional waters: comparing responses of

benthic biotic indices

M.Ponti; M.Pinna; A.Basset; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu; S.Beqiraj; S.Orfanidis;

M.Abbiati



4.Environmental factors affecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean and

Black Sea transitional waters



F.Sangiorgio; A.Basset; M.Pinna; L.Sabetta; M.Abbiati; M.Ponti; M.Minocci; S.Orfanidis;

A.Nicolaidou; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu; S.Dragan; S.Beqiraj; D.Koutsoubasi;

AEvangelopoulos; S.Reizopoulou



3. Phenols Toxicity Prediction by Neuro-Fuzzy Method

Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Popescu F.

Environmental Engineering and Management Journal (ISI), ICEEM/01 Iasi, 26-28 September 2002,

ISSN: 1582 - 9596.

2.Evaluation of radical products from the β-alanine/sugar mixtures by use of GC-MS with

galvinoxyl radical

Georgescu P. L.; Georgescu E.M.; Leonte M.

Journal of Agricultural and Food Chemistry (ISI) USA, vol. 47, no. 4/1999, pp. 1427-1430, ISSN

0021-8561

1.Cycloaddition 1,3 –dipolare des 1-methylphthalazinium ylures sur les olefins nonsymetriques en

phase solide sous microondes”

Dima S.; Mangalagiu I.; Caprosu M., Georgescu P. L., Petrovanu M.

Revue Roumaine de Chimie (ISI), 2000, 45(6), 555-560, ISSN 0035-3930

Scientific publications abroad and Communications in international conferences and

seminars

Small launcher enabled by Hybrid rocket motor technology

Lucian P Georgescu, Gabriel Murariu,, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu (2012), 63rd

International

Astronautical Congress, Naples, Italy, October (2012) Copyright ©2012 by the International

Astronautical Federation, IAC-12-C4.5.4

Charge Density Evaluation for a Bosonic System in a Curved Space‐Time

Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Mirela Voiculescu, Gheorghe Puscasu, and Bogdan Codres

AIP Conf. Proc. 1387, pp. 111-116; doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.3647061 (6 pages) PHYSICS

CONFERENCE TIM‐10, 25–27 November 2010, AIP Conf. Proc. 1387, 111 (2011)

(http://proceedings.aip.org/resource/2/apcpcs/1387/1/111_1?bypassSSO=1)

Ramjet thruster using ozonedissociation energy for high altitude

Lucian P Georgescu, Gabriel Murariu,, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu (2012)

63rd

International Astronautical Congress, Naples, Italy, October 2012 Copyright ©2012 by the

International Astronautical Federation. IAC-12-C4.5.

Investigation of Water Parameters in a River System with a Two‐Dimensional Regression Analysis

Model Gabriel Murariu, Aurelia Caldararu, Lucian Georgescu, Mirela Voiculescu, Gheorghe

Puscasu and Alberto Basset

AIP Conf. Proc. 1387, pp. 259-264; doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.3647084 (6 pages) PHYSICS

CONFERENCE TIM‐10, 25–27 November 2010

http://proceedings.aip.org/resource/2/apcpcs/1387/1/259_1?bypassSSO=1

Possible sources of errors in atmospheric pollution monitoring

Mirela VOICULESCU, Lucian P. GEORGESCU, Carmelia DRAGOMIR

Balkan Conference of Applied Physics, 5-7 July 2009





Direct and indirect sources of water pollution within the Lower Siret hydrographic basin

Mirela VOICULESCU, Lucian P. GEORGESCU, Silvia DRAGAN and Catalin TRIF

Balkan Conference of Applied Physics, 5-7 July 2009

Evaluation of soils pollution with heavy metals using XRF technique

Antoaneta Ene, Alina Bosneaga, Lucian Georgescu

International U.A.B B.E/N.A Workshop: Management and sustainable protection of environment,

Alba Iulia, Romania, May 6 – 7th

, 2009

The Neural Network Approaching for Non-Linear Heat Transfer Processes Assessments

Gabriel Murariu, Mirela Voiculescu and Lucian Georgescu,

Proceedings of the 7th

International Conference of the Balkan Physical Union (BDI),

Alexandroupolis, Greece, 9-13, September 2009

Analysis of stability and continuity of pollution datasets

Voiculescu,M.;Georgescu,P.L.; Dragomir,C.M.,



, 2009

Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater in Danube river

Georgescu,P.L.;Voiculescu,M.; Dragan,S.; Caldararu,A.



, 2009

Dispersion study on some pollutants in Danube river, taking into account the affluents in Lower

Danube Area

Georgescu,P.L.;Voiculescu,M.; Dragan,S.;Caldararu,A.



, 2009

The Voltammetric investigation of CP*RU+6-salicylidene-p-N, N-dimethylamonoaniline) and

similar systems

Grant N. Holder, Dale E. Wheeler, Nicholas W. Baetz, Jill Tierney, Lucian P. Georgescu

Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics,

Fascicle II, Year I(XXXII), 2009, p 7 - 16

Numerical study of pollutant gases yield from combustion of residual steel gases

Ion, I.V.; Popescu, F; Georgescu, L.

Conference: WSEAS International Conference on Renewable Energy Sources/Energy Planning,

Energy Saving, Environmental Education/Waste Management, Water Pollution, Air Pollution,

Indoor Climate, OCT 14-16, 2007 Arcachon France, Lecture notes on energy and environment,

196-201 Published: 2007, ISSN 1790-5095, ISBN 978-960-6766-10-7 (ISI)

Prediction of the pollutants generation in natural gas/residual steel gases co-combustion,

Ion V. Ion, Florin Popescu, Lucian Georgescu,

International Journal of Energy and Environment, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 1, pag. 79-84,

2008.

Prediction of pollutants generation in natural gas/residual gases co-combustion

Ion V. Ion, Florin Popescu, Lucian Georgescu



International Journal of energy and Environment, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 1, 2007,

editor NAUN

Science Shops in Central and Eastern Europe: Challenges and Opportunities

Worthington, Richard; Balasz, Balint; Cupsa, Diana; Georgescu, Lucian; Holas, Jiri; Holasova,

Vlasta; Telcean, Ilie

Living Knowledge - International Journal of Community Based Research, no, 8 - January 2008,

ISSN 1613-2270, pp. 7-10.

Ecosystem processes: litter breakdown patterns in Mediterranean and Black Sea transitional waters

Sangiorgio, F. - Basset, A. - Pinna, M. - Sabetta, L. - Abbiati, M. - Ponti, M. - Minocci, M. -

Orfanidis, S. - Nicolaidou, A. - Moncheva, S. - Trayanova, A. - Georgescu, L. - Dragan, S. -

Beqiraj, S. - Koutsoubas,D. - Evagelopoulos, A. - Reizopoulou, S. Transitional Waters Bulletin, e-

ISSN (ISI): 1825-229X, Vol 1. No. 3, 2007, pp. 51-55

Assessment of Electrical Properties of Carbon Based Polymer Composites for Aircraft Structures

G. Andrei, A. Circiumaru, D. Dima, L. Andrei, I.G. Birsan, Lucian .P. Georgescu,

The 2007 International Conference "New research trends in material science ARM-5", 5 – 7 sept

2007, Sibiu Romania

Numerical Study of Pollutant Gases yield from Combustion of Residual Steel Gases

ION V.I., POPESCU F., LUCIAN P. GEORGESCU

Proceedings of the WSEAS International Conference on Waste managemenrt, water pollution, air

pollution, indoor climate (WWAI '07) Arcachon, France, October 14-16, 2007, Published by World

Scientific and Engineering Academy and Society Press ISSN: 1790-5095 ISBN: 978-960-6766-09-

1

2000Sustainable treatment of slag from the iron and steel industry in Eastern Europe using

carbon dioxide emissions

Lucian P. Georgescu

2nd

International Symposium on Environment, Athens, Greece on 2-5 August 2007

Reducing emission, or fixing the excess, or both?

Lucian P. Georgescu

Oxford International Round Table “Global Warming and Sustainable Development: Governing A

Crisis”, 11-18 august 2007, Oxford, UK

Sustainable development, a common construction University engagement with communities

Lucian P. Georgescu,

COMMUNITIES BUILDING KNOWLEDGE:, Innovation through citizens' science and university

engagement, August 30 - September 1, 2007- Paris, France

S12.6 - Large-scale patterns of reed litter breakdown rates in Mediterranean and Black Sea

transitional waters

Sangiorgio Franca, Basset Alberto, Pinna Maurizio, Sabetta Letizia, Abbiati Marco, Ponti Massimo,

Fonda Umani Serena, Orfanidis Sotiris, Moncheva Snejana, Trayanova Antoaneta, Georgescu

Lucian, Dragan Silvia, Beqiraj Saimir, Koutsoubas Drosos, Thanasis Evagelopoulos;

Societa Italiana di Ecologia, XVI Congresso Internationle, Universita degli Studi della Tuscia, 19 -

22 sept 2006

http://siba2.unile.it/ese/search/details.php?pubcat=&recid=5177&recs=10&single_pub=1&pub_type=j&pub_id=55&id=694&n_campo=contents



Properties of sterically-crowded Re(NAr)C13(L)2 and [Re(NAr)Cl(L)2]2+

anthryl-indo complexes

Grant N. Holder, David M. Gooden, Laurel L. McClure, David G, Fraser, Stephen D. Williams and

P. Lucian Georgescu

The Annals of the University Dunarea de Jos of Galati, Fascicle VI - Food Technology, No. 2/2005,

pp. 35-46, ISSN, 1221-4574

Model Discovery and Validation for the QSAR Problem using Association Rule Mining

L. Dumitriu, C. Segal, M. Craciun, A. Cocu, and L. P. Georgescu

International Conference on Knowledge Mining, ICKM 2006, Prague, Czech Republic, February.

24-26, 2006, Volume 11, Pag 1-5, 2006, ISBN 975-00803-0-0

Study on natural ecological systems for inhibiting the degradation of agricultural products.

L.P. Georgescu, A. Antemir, G. Carac, P. Popa, G. Cioacata

2nd

International Symposium on Recent Advances in Food Analysis November 2–4, 2005 Masaryk

College Conference Center Prague, Czech Republic

Management of Contaminated Land (Module in Building knowledge and skills to face the challenge

of the land remediation. Remediation of Contaminated Land in Europe)

Lucian P. Georgescu (Oral presentation)

ConSoil 2005, October, 3–7, 2005, Bordeaux 9th

France, International FZK/TNO Conference on

Contaminated Soil (cooperation with BRGN)

Land – ocean interactions in the coastal zone. A proposal of a Typology for Mediterranean

transitional waters

A. Basset, L. Sabetta, G.C. Carrada, G.F. Russo, G. Casazza, C. Silvestri, P. Viaroli, G. Giordani,

M.Abbiati, A. Bergamasco, P. Breber, C. Caroppo, M. Cabrini, L. Georgescu, T. Laugier, D.

Mouillot, M. Murenu, N. Murray, A. Occhipinti, S. Reizopoulou, C. Solidoro, Tagliapietra, A. Volpi,

S. Bahri

Published in the Netherlands, 2005 by: LOICZ International Project Office, Royal Netherlands

Institute for Sea Research, ISSN: 1383-4304, page 152 - 156

Free Radical Scavenger Activity determined by GC/MS method

Antemir A., Georgescu P.L.

IUPAC Congress, 10-15 August, 2003, Ottawa, Canada

“Dunarea de Jos” University in a long-lasting development framework

Constantin,E.; Iordachescu,M.; Georgescu,P.L.; Scutelnicu,E.

UNIversité dans la Société, Ed. Paideia, Bucharest 2003, ISBN 973-596-201-2, page 200 – 208

GC/MS and UV-Vis method for quantification of antiradical action of some plants from Romanian

flora”

Georgescu P.L, Antemir A.

Boletín Oficial de la Corporación para la Investigación Multidisciplinaria y el Desarrollo

Sustentable de la Flora Nacional Santiago de Chile, 2002, ISSN 0717- 6783

Compliance Costs for the Approximation of EU Legislation in Romanian Steel Industry

Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Popescu F.; Antemir A.

1st International Conference in Environmental Engineering and Management, ICEEM/01 Iasi, 26-

28 September 2002, ISSN: 1582 - 9596.



Dosage of S2- in the presence of oxidisable substances from industrial residual water

Carac G..; Popa P.; Georgescu P.L.

3rd International Conference of the Chemical Societies of the South-Eastern European Countries,

September 22 – 25, 2002, Bucharest

Symphytum officinalis, Equisetum arvense L.,Urtica dioica, Thymus vulgaris four plants from

Romanian flora with antiradical action

Georgescu P.L.; Antemir A.

The CPS Organic Chemistry, 30 July 2002,

Neuro-Fuzzy Method for Toxicity Prediction of Pollutant Organic Compounds

Georgescu P.L.; Neagu C.D.

8th

International Conference on Renewable Resources and Plant Biotechnology NAROSSA 2002,

May 10 – 11, Magdeburg, Germany

Analysis of a neuro-fuzzy approach of air pollution: building a case study

Neagu C.D.; Neagu D.; Georgescu P.L.; Palade V.

Annals of “Dunarea de Jos” University, vol. III, 2000, ISSN 1221-454X

Danube water quality assessment network

Georgescu E.M.; Georgescu P.L.

IFAC Workshop on Modeling and Control in Environmental Issues, August 22-23, 2001,

Yokohama, Japan, ISBN 0080439098

Study on the Interdependence between Human Activities and Soil Quality on the Nearby Zone of

Danube River

Georgescu P.L.; Carac G.

Second International Conference and Industrial Exhibition “Field Screening Europe 2001”,

Karlsruhe, Germany, ISBN 1-4020-0739-6, May 14 – May 16, 2001, pag 21-26

Modern Network Systems for Environmental Education

Georgescu P. L.

International Conference of Black Sea Club “InfoBlas”, July 10-16, 2000, Nicolaev-Sevatopol,

Ukraine

The Concept of European Centres of Excellence

Georgescu P. L.

International Management Seminar on Co-operation and Networking, Phare RO 9706.01.02/

Component B, Busteni, Romania, September 26-27, 2000

Study on the Volatile Products from the Maillard Reaction

Elisei Alina; Georgescu P. L.

Ovidius University Annals of Chemistry, 2000, ISSN –1223-7221, vol. 11, no.1, pag 25-27.

South Eastern Network for Environmental and Development Sustainability

Georgescu P. L.

ConSoil 2000, Seventh International FZK/TNO Conference on Contaminated Soil, Leipzig,

Germany, September 18-22, 2000

Inhibition des réactions de Maillard par les composés polyphénoliques

Georgescu P.L.; Leonte M.



“Industries Alimentaires et Agricoles”, France ISSN 0019-9311, 1998, no 4, pp. 27-32

Durable Materials for Electrochemical Stoking of Energy

Georgescu P. L.

The International Scientific Session TEHNOMUS ed. May 28-29 1999, Suceava, Vol I, pp. 176-

180, ISBN 973-9408-27-3

Testing the Tribological Properties of Rape Seed Oil

Stefanescu I.I.; Georgescu P. L., Tomescu L.

Balcan Trib 99 International Conference, June 2-5,1999, vol. L I, No 5 pp. 323-328, ISSN 1221-

9371

CG-SM Analysis of a mixture β- alanine/ glucose

Georgescu P. L.; Leonte M.

The 9th

Conference on Physical Chemistry September 23-25, 1998, Galati

The Use of Chromatography at Gas Stage Associated with Masse Spectrometry for the Study of

the Mechanism of Inhibition of the Maillard Reaction by Certain Natural Products

Georgescu P. L.; Leonte M.

The 9th

Conference on Physical Chemistry September 23-25, 1998, Galati

A Gas-Chromatographic Study Associated with Masse Spectrometry of the Mechanism of

Inhibition of the Maillard Reaction by polyphenols

Georgescu P. L.; Leonte M

The International Symposium “50 Years of Higher Education in Food Industry”, Galati, October

16-18, 1998, pp. 15-16 ISBN 973-9499-41-4

Etude de la formation des pyranones dans les produits alimentaires

Georgescu P. L.; Rougereau A.;Georgescu E.M.; Rougereau-Person O. ; Leonte M.

The Session of University Scientific Communications “Information biologique., Environnement et

Sante”, p. 11, The University “Francois Rabelais” of Tours, France, May the 6th 1997

Implication de l’utilisation des derives du soufre (IV) comme conservateurs- poster

Georgescu P. L.; Rougereau A.;Georgescu E.M.; Rougereau-Person O. ; Leonte M.

The Session of University Scientific Communications “Information biologique., Environnement et

Sante”, p. XII, The University “Francois Rabelais” of Tours, France, May the 6th 1997

Effets inhibiteurs des extraits du vin sur la formation des produits glycatés de la réaction de

Maillard

Georgescu P.L., Rougereau A.

“Médecine et nutrition” France ISSN 0398-7582-1996-T.32.-NO pag.117-119

Les polyphénols et les problèmes de santé et de nutrition

Georgescu P. L.; Rougereau ARougereau-Person O.; Leonte M.

The Session of University Scientific Communications poster “Journee affiches”, p. K, Tours,

France, May the 22nd, 1996

Les polyphénols piegeurs de radicaux libres

Georgescu P. L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.; Leonte M.



The Session of University Scientific Communications “Journee affiches”, p. L, Tours, France, May

the 22nd, 1996

L’inhibition de la reaction de Maillard

Georgescu P. L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.

Scientific Conference “Information biologique., Environnement et Santé”, Tours, France, May the

23rd

1995

Articles Published at National Level. Participation in National Conferences

Using UAVs in cadastral application research program. Case-study - Garboavele Forest protected

area (Romania), 2012

Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Florin Mingireanu, Ionut Mocanu

(http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php)

Study of correlations between environmental parameters in water lagoon systems. Case Study–

Sinoe, Leahova (Romania) and Candelaro (Italy), 2012

Gabriel Murariu, Lucian Georgescu, Catalina Iticescu, Catalina Topa

(http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php)

Toward a new software tool for flood assessment GIS system

Aurelia Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu,

The annals of the “Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle II - Mathematics, Physics,

Chemistry, informatics Fascicle II, supplement, year III (XXXII) 2009,

2D numerical simulation for specific diffusion processes

Aurelia Caldararu, G. Murariu, L. P. Georgescu,

The annals of the “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle II - Mathematics, Physics,

Chemistry, informatics fascicle II, supplement, year III (XXXII) 2009,

Using physics model for optimisation the waste collecting

G. Murariu, V. Gogoncea, L. Georgescu, M. Dobrea,

Physics Conference TIM – 09, 27 – 28 November 2009, poster presentation

Cloud cover modulation by solar proxies: could solar activity partly account for the observed

climate variability?

Mirela Voiculescu, Ilya Usoskin, Gena Kovaltsov, Lucian Georgescu

National Conference of Physics, Bucharest September 10th

– 13th

, 2008

Environmental impact studies and Romanian strategy for sustainable development

Lucian P. Georgescu; Dumitru Dima, Mirela Voiculescu

International conference: Diaspora in Romanian scientific research; Workshop: Environment,

energy for advanced materials and electrical products.

National Authority for Scientific Research and Romanian Academy, Bucharest August 17th

- 19th

,

2008

Descriptive mining for the QSAR problem

L. Dumitriu, M Craciun, C Segal, L Georgescu, 2005,

Annals of Dunarea de Jos University, Fascicle III - Electrotechnics, Electronics, Automatic Control,

Informatics, (2005) 18-24, ISSN 1221-454X.

http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php

http://wwwold.univ-ovidius.ro/bpunpconferences2012/BPU_1.php



Acidity Constants for Organic Acids

G. Carac, P.Popa, C. Iticescu and Lucian P.Georgescu

International Symposium Euro-Aliment, 2005, 29-30 September 2005, Galati, Romania, Ed.

Academica 2005, ISBN 973-8316-87-1, 115-119.

Modellisation of radical phenomena in food emulsions

Georgescu P.L., Antemir A., Florea, T.

EU aliment RO, 23-25 October 2003, Galati, RomaniaISBN 973-8316-68-5

Port – Town Connection in Sustainable Development Context

Georgescu P.L

Workshop on inland port development.

Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) DG Enlargement, European

Commission, The Ports Administration on the Maritime Danube Galati (APDM), 11-12

September 2003, Galati, Romania

2001Environmental Issues in the Co-operation between the Countries on the Basin of the

Danube

Constantin E, Georgescu P. L., Iordachescu M.

Danube Region Business Conference 4, 8 –10 October 2003, Bucharest, Romania

Regional Cooperation and Harmonisation Brings Local Growth

The Ministry of Foreign Affairs, The Chamber of Commerce and Industry of Romania, The

Austrian Organizing Committee, Bank Austria Creditanstalt, ROMEXPO

Prediction of Toxicity of Aromatic compounds by neuro fuzzy method

Neagu C.D.; Georgescu P.L.; Antemir A.

International Conference on material science and engineering BRAMAT 2003, 13-14

March, Brasov, Romania ISBN: 973-635-122-X

Implications of using of S(IV) derivatives like food additives

Georgescu P.L.; Leonte M.; Antemir A.

Scientific conference: Food and Health at the beginning of IIIrd millenium

University of Galati, Romania, 1-2 November, 2001, ISSN 1221-4574, November 2001, pag 1-5

Natural products with antiradical and antioxidant properties

Apetrei C.; Georgescu P.L.

Ovidius University Annals of Chemistry, vol. 11, no.1, 2000.

Contributions to the study of the inhibition mechanism of the Maillard reaction with polyphenols

Georgescu P. L. Leonte M

Jubilee Scientific Session “50 Years of Higher Education in Galati”, October 23-24, 1998, Galati

Quantifying the inhibition of the Maillard reaction

Georgescu P. L.

Jubilee Scientific Session “50 Years of Higher Education in Galati”, October 23-24, 1998, Galati

Determination by the furosyne method of the quantity of metabolising lisyne after milk processing

Georgescu P.L.

Informative Bulletin for Milk Industry, ISSN 1224-3655, vol 13, no.4/1998, pp. 221-226



Influence of the pH on the progress of the Maillard reaction

Georgescu P.L., Leonte M.

Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1997, pp.5-14

The kinetic of the accelerated Maillard system

Georgescu P.L.

Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1997, pp. 15-19

Polyphenols and Health Problems – Conference

Georgescu P.L.; Rougereau A. ; Rougereau-Person O. ; Leonte M.

National Symposium of Chemistry “Synthesis and Analysis of New Chemical Compounds” Galati,

November 22-23, 1996

The evaluation of the Maillard Systems according to temperature

Georgescu P.L., Leonte M.

Dunarea de Jos University Annals, Galati, ISSN 1121-4574, Fasc. VI, 1994, pp. 5-17

Research on the determination of allying elements and their influence on the physical-chemical

properties of aluminum alloys

Herinean I.; Sahlean D.; Georgescu P.L.

National Session of University Scientific Communications, Galati, May 24-26, 1991, vol. I, pp. 3-8

Observations on Maillard reaction. A spectro-photometric study of the Maillard reaction in the

presence of anti-oxidants

Leonte M. ; Georgescu P.L.

National Session of University Scientific Communications, Galati, May 24-26, 1991, vol. I, pp. 57-

66

Observations on the mechanism of the Maillard reaction. The importance of antioxidants.

Georgescu P.L.

National Session of University Scientific Communications “40 Years from the Inauguration of the

Mechanic-Naval Institute of Galati” Galati, October 25-26, 1991, pp. 173-174

The Polyphenols, free radical collectors

Georgescu P.L.; Rougereau A.; Rougereau-Person O.; Leonte M.

National Symposium of Chemistry “Synthesis and Analysis of New Chemical Compounds” Galati,

November 22-23, 1996

Contributions to clearing up the mechanism of the Maillard reaction

Georgescu P. L. ; Leonte M.

The Session of University Scientific Communications, Galati, October 28-29, 1993

Perspectives in hydrogen stocking

Calu N.; Sandu I ; Berdan I.; Georgescu P.L.

Scientific Symposium of the Romanian Academy, Iasi, December 16-17, 1983, pp. 79-86

Anexa 2 - Expertiza si management in cercetare si invatamant

2007 – prezent Expert evaluator Agentia Universitara a Fracofoniei, Stiintele vietii



2007 – prezent Expert, United Nations for Development Program/Global Environmental Fund

(UNDP/GEF), Environmental management

2003 – prezent Comisia Europeana. Directia Generala Cercetare – Evaluator proiecte FP6

(Probleme de mediu)

2006 – prezent - Evaluator ARACIS (Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul

Superior)

2005 – prezent - Senior Developer pentru proiecte de Cercetare&Dezvoltare, in cadrul Appalachian

State University, Carolina de Nord, SUA

2000 – prezent Expert independent EU INTAS, ID 6029 (International Association for the

promotion of co-operation with scientists from the New Independent States of the former

Soviet Union), Probleme de mediu

2005 – prezent - Expert evaluator CEEX, Stiintele si ingineria mediului

2003 – prezent Expert Evaluator (Mediu) CNCSIS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din

Invatamantul Superior)

2005 – prezent - expert evaluator principal – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor –

domeniul de expertiza: Bilanturi de Mediu, Evaluare Adecvata, Rapoarte de amplasament,

Rapoarte privind Impactul asupra mediului, Rapoarte de mediu, Rapoarte de securitate

2005 – prezent - Expert pe probleme de mediu in echipa internationala pentru: Instruire Initiala in

Afaceri Europene pentru Functionarii Publici Superior din Administratia Centrala din

Romania/ Initial Training in European Affairs for Civil Servants from the Central Public

Administration in Romania (PHARE RO-2002/000-586.03.01.04.02)

2003 – 2005 Manager al Programului de Masterat Managementul si monitorizarea mediului,

Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

2002 – prezent Expert national – Studiu de Fezabilitate pentru Managementul integrat al deseurilor

si materialelor reciclabile din muncipiile Galati si Braila / Study for the MSW Integrated

Management and Recycling in the Municipalities of Galati and Braila (Proiect ISPA, IDOM

Spania)

2000 – prezent Manager al Centrului European de Excelenta pe Probleme de Mediu/ The European

Excellence Center for the Environment (Calificat PHARE RO 9706.01.02)

1999 – prezent Manager al Departamentului Inter-Mediu / Inter-Mediu Department, finantat de

Guvernul Olandei dupa modelul Science Shops din Olanda)

2000 – 2001 Expert Independent PHARE Proiect PHARE RO 9907-02-01, Studii de impact pre-

aderare/ Pre-Accession Impact Studies, Mediu

2001 – prezent Secretar Executiv IBSC-LoDES (International Black Sea Club – Long Distance

post graduate Education System), Membri: Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Italia, Turcia

si Grecia

2000 – prezent Manager al Echipei de Mediu, Agenda 21, Consiliul municipiului Galati, Romania

(finantat de Guvernul Marii Britanii – Departamentul pentru Dezvoltare Internationala

(DFID) si de Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite (UNDP) Proiect Rom. 98/012,

martie 2000),

2000 – 2002 Manager al Laboratorului Central pentru Mediu si Calitatea produselor alimentare

(Finantat de Ambasada Frantei in cadrul Universitatii din Galati in anul 2000)

2001 – 2002 Coordonator al programului postuniversitar de Calitate in Industrie (finantat de

Ministerul Francez al Afacerilor Externe, august 2001)

Anexa 3 - Participare Personala in Retele Internationale

TRASP Coordonatorul pentru Romania a Retelei Europene pentru dezvoltarea stiintifica si

educationala in domeniul tratamentului solurilor poluate si deseurilor industriale.

Participanti: Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Universitatea Le Havre, Franta;

Universitatea Rotterdam, Olanda; Universitatea Greenwich, Marea Britanie;

Universitatea Murcia, Spania; Universitatea Bari, Italia; Camere de Comert, Autoritati



de Protectie a mediului, companii din: Romania, Franta, Olanda, Marea Britanie,

Italia, Spania

SYFED Sistemul Francofon de Editare si de Difuzare (Système Francophone d’Edition et de

Diffusion) din Universitatile de Expresie Partial sau Integral Franceza (Universités

Partiellement ou Entièrement de langue Française AUPELF) si in retelele

universitatilor francofone (Université des Reseaux d’Expression Française UREF)

IBSC Clubul International al Marii Negre (International Black Sea Club) Comisia pentru

Implementarea si Dezvoltarea Tehnologiilor de Informatie si Comunicatie in

Zona Marii Negre, Secretar Executiv

INRO Association (Inter-mediu Romania) – Reteaua Science Shop-urilor cu membri din

Romania si Olanda

Membru in Scientific board:

- Transitional Waters Monographs, e-ISSN: 1825-2273, Member of editorial board Editor: SIBA,

Italy, Edificio "Studium 2000"

- Transitional Waters Bulletin in the CADSES area, e-ISSN: 1825-2281, Member of editorial board,

Editor: SIBA, Italy, Edificio "Studium 2000"

- 3rd

International Conference on Costal Lagoons, Naples Italy, Nov 19 - 23 2007, Member of

Scientific Committee

Anexa 4 - Invitat ca Lector International

Conferinta: Sustainable development, a common construction University engagement with

communities, COMMUNITIES BUILDING KNOWLEDGE:, Innovation through citizens' science

and university engagement, August 30 - September 1, 2007- Paris, France

2002Conferinta Sustainable treatment of slag from the iron and steel industry in Eastern

Europe using carbon dioxide emissions, 2nd

International Symposium on Environment,

Athens, Greece on 2-5 August 2007 Conferinta: Reducing emission, or fixing the excess, or both? Oxford Round Table “Global

Warming and Sustainable Development: Governing A Crisis”, 11-18 august 2007, Oxford, Marea

Britanie

Conferinta: Natural systems with anticancer effect. Mechanism and efficiency.Febr 6th

, 2007,

Appalachian State University, NC, SUA

Conferinta: Grape and Wine extracts as natural free radical scavengers.April 10th

, 2007, State

Grower annual conference, Greensboro, NC, SUA

Conferinta: Protective Role of Natural Systems, Appalachian state Institute for senior Scholars,

Office of Conferences and Institutes, Oct 14th

2005, Boone, North Carolina, SUA

Conferinta: Inhibition of Free Radical degradation by Natural scavenger Systems, Sept 16th

, 2005,

Appalachian State University, NC, SUA

Conferinta: Sustainable development in a transitional society

NATO Advanced Study Institute, Galati, Romania, 9-19 octombrie 2004

Conferinta: Danube Delta and Sustainable Development

Program de doctorat in Ecologie fundamentala, Universitatea din Lecce, Italia, 28 mai 2003

Conferinta: Strategy in conservation of Transitional Ecosystems – a case study for Danube

Delta

Reservation Torre Guaceto, Brindisi, Italia, 1 iunie 2003

Conferinta: Participarea Romaniei in Programul-Cadru 6 al Uniunii Europene

Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania, Iasi, Romania, 20-21 iunie 2003

Anexa 5 - Proiecte nationale si internationale in curs si finalizate

Proiecte avand ca scop conservarea biodiversităţii:



2013-2014 - Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaţurile

de la Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională

prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea

sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie -

Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei

Natura 2000/ Autoritate contractantă: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui/ rol: coordonator

echipă de experţi;

2012-2013 - Proiectul „Protejarea Pădurilor – conservarea biodiversităţii şi conştientizarea

publicului” cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare

Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 -

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de

intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea

biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ Autoritate contractantă: Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi Galaţi / coordonator echipă experţi;

2010-2011 - Proiectul SALVAŢI aria protejată Pădurea Gârboavele cod SMIS-CSNR 17227,

co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de

Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de

management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000 - Solicitarea de proiecte nr.

3/2009/ Autoritate contractantă: Consiliul Judeţului Galaţi /rol: coordonator echipă specialişti;

Proiecte internationale

28. Tempus

511044-TEMPUS-1-2010-1-UK-TEMPUS-JPCR

Modernisation of Post-Graduate Studies in Chemistry and Chemistry Related Programmes,

MCHEM

27. Retina

„Revitalizarea zonelor industriale tradiţionale din Sud – Estul Europei (ReTInA)”

Programul de Cooperare Teritorială Europeană Sud-Estul Europei, Axa prioritare 4 „Dezvoltarea

sinergiilor transnaţionale pentru zonele de creştere durabilă”, Domeniul de intervenţie 4.1

„Abordarea problemelor cruciale care afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de

localităţi”,

Lider este Municipalitatea Budapesta – Districtul 21 – Csepel (Ungaria), ceilalţi parteneri fiind:

Municipalitatea Iaşi (România), Municipalitatea Galaţi (România), Provincia Ferrara (Italia),

SOPRIP – Agenţia de Dezvoltare Regională Parma şi Piacenza (Italia), Municipalitatea Pernik

(Bulgaria), Agenţia de Dezvoltare Locală Komotini (Grecia), Municipalitatea Tavros (Grecia),

Universitatea Maribor (Slovenia), Municipalitatea Kosice (Slovacia).

26. Sustainable management of brownfields, monitoring and ecological remediation

Parteneri: Universitatea Dunarea de Jos Galati, (ECEE), Universitatea de Stat din Chisinau,

Republica Moldova, Universitatea Tehnica Iasi

Responsabilitate: Expert

25. Proiect bilateral Italia - Romania



Conservazione e gestione degli ecosistemi acquatici di Transizione: Potenziamento di

iniziative congiunte per la formazione di giovani ricercatori in Italia e in Romania (2008 –

2013)

Parteneri: Universitatea Lecce (Italia), Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Romania

Responsabilitate: director pentru partea romana

24. European Science Foundation, ESF Exploratory Workshops

Long Term Socio-Ecological Research of an European Watershed – Towards an

Environmental History of the Danube’s Riverine Landscapes (2007 – 2008)

Acronim: ENVIRDANUBE

Coordonator: Institute of Social Ecology, IFF - University of Klagenfurt, Vienna, Austria

Responsabilitate: expert

Parteneri: Institute of Social Ecology IFF - University of Klagenfurt, Vienna Austria; Institute of

Hydrobiology and Aquatic Ecosystem Management, University of Natural Resources and Applied

Life Sciences Vienna, Austria, Lehrstuhl für Neuere Geschichte, Universität Regensburg, Germany

23. EU/US Cooperation Programme in higher education and vocational training and training,

Policy Oriented measures

Transatlantic Curricula In Agricultural Principles applied to Oenology, Viticulture, Natural

Products. (2006 - 2007)

Acronim: TAPVO

Responsabilitate: Coordonator stiintific

Partners: Università degli Studi di Udine (University of Udine), Université Victor Segalen

Bordeaux 2, Technical University of Lisboa, Appalachian State University (US).

22. FP6

SMEs Virtual Platform on Agro-Food Sector to Access the Sixth and Seventh Framework

Programme (2005 - 2007)

Acronim: SPAS

Coordonator: BESEL SA (Spania)

Responsabilitate: Coordonator National

Parteneri institutionali din: Spania, Austria, Olanda, Norvegia, Italia, Portugalia, Germania,

Ungaria, Romania

21. GoldenLEAF Foundation (SUA)

WISELAB Mobile Laboratory Platform (2005 – 2007)


Proiect stiintific (300.000 USD) finantat de fundatia Golden Leaf

20. Leonardon da Vinci

Vocational Education and Training in the Eco-management field (2005)

Acronim: VETEM

Responsabilitate: Coordonator national

Promotor: Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Parteneri: Cleaner Production Center Austria Informationszentrum für umweltgerechte Produktion

GmbH, Duisburg (Germania), ARÖW GmbH Gesellschaft für Arbeits-, Reorganisations- und

Ökologische Wirtschaftsberatung GmbH, Graz (Austria), EduCare, Enschede (Olanda)

Proiect finantat de Uniunea Europeana

19. United States Department of Agriculture, Natural byproducts (2005 – 2006)




Proiect finantat de guvernul SUA, United States Department of Agriculture

18. UNC system

Appalachian State University Research Grant 1.000.000 USD (2005 – 2007)


Proiect finantat de Guvernul SUA

17. Teaching Enhancement Grant (2005-2006)

Responsibilitate: Coordonator

Faculty and Academic Development grant, Appalachian State University, North Carolina, SUA

16. Feasibility Study for PSM in Wine Science at Appalachian State University (2005)

Responsibilitate: Expert

Project finantat de UNC Office of the President, SUA

15. Textbook grant (2005)

Responsibilitate: Coordonator

Proiect finantat de: Hubbard Center for Faculty and Staff Support, Oct 11th

2005, Appalachian State

University, North Carolina, SUA

14. NATO Scientific Division

Conservation and Sustainable Development of River Mouth Ecosystems Wetlands and Lagoons

(2004)

Responsabilitate: Co- director

Proiect finantat de Divizia Stiintifica a NATO, code 981157; Sub-program ST in cooperare,

Institutul de Studii Avansate/ Advanced Study Institute. Partener: University of Lecce

(Italia),

13. American Research Grant

Natural systems free radical scavenging capacity (2005 – 2006)

Responsabilitate: coordonator

Proiect finantat de Appalachian State University, SUA

12. Bilateral Romania Germania

Romanian Centre of Environmental Management (ROCEM) 2005

Parteneri: AROEW Germania, Centrul European de Excelenta pe Probleme de Mediu ECEE,

Universitatea "Dunarea de Jos" Galati, Agentia Regionala de ProtectiaMediului Galati, cofinantat

de InWEnt – Internationale Weiterbildung und Entwicklung GmbH

Responsabilitate: coordonator institutional

Proiect finantat de Guvernul Germaniei

11. Minerva

e-FORMINFO Programme européen de formations en ligne en informatique et en multimédia

(2004 - 2006) 11 parteneri din 5 tari europene: Romania, Franta, Spania, Marea Britanie, Polonia

Responsabilitate: Coordonator pentru echipa Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Proiect finantat de Uniunea Europeana, 116530-CP-1-2004-1-FR-MINERVA-MPP

10. INTERREG



Managementul si valorificarea apelor de tranzitie protejate/ Management and valorisation of

protected transitional waters (2004 - 2006) TWReferenceNET

Proiect CADSES (Initiativa Comunitara UE Program de Cooperare Transnationala in

Dezvoltare INTERREG III B), Al doilea apel. Coordonator: University of Lecce – Dept. of

Biological and Environmental Sciences and Technologies, tari partenere: Romania, Grecia,

Bulgaria, Albania. Responsabilitate: Coordonator national

Proiect finantat de Uniunea Europeana, INTERREG 3B073


Harmonization of professional formation offer and demand though the development of the

partnership between Universities and SMEs (2003 – 2005)


Proiect finantat de Uniunea europeana, RO /2003/9155/EX.

8. NATO Scientific Division

The Keys to Rapid and Cost Effective Hazardous Waste Site Investigation and Cleanup (2002-

2003)

Responsabilitate: Co-Director.

Proiect finantat de Divizia Stiintifica si pe Probleme de Mediu a NATO Proiect NATO

EST.ASI.979474. Cooperative Science and Technology sub-Program Advanced Study.


Tratamentul solurilor uzate/ Treatment of Brownfields (2002-2005) TRASP

Proiect “Leonardo da Vinci”, Obiectiv 3, Masura 2; Prioritatea 4, Parteneriat cu institutii

din: Franta, Olanda, Spania, Italia, Marea Britanie, Romania

Responsabilitate: Coordonator national

Proiect finantat de Uniunea europeana, F/02/B/P/PP-118003

6. Bilateral Romania Olanda: Problem-based learning through science shops in Romania, 2002-2005

Responsabilitate: Coordonator pentru Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati,

Proiect finantat de Guvernul Olandei, (DZO-UM/1299/2002)

5. Bilateral Romania Belgia: Tribocorrosion of engineering materials in view of their industrial use

as sliding parts (pumps, shafts, motors) in water-lubricated conditions (2001 – 2002)


Cooperarare stiintifica bilaterala cu Katholieke Universiteit Leuven

4. VALUERTECH Proiect Leonardo da Vinci: “Valorisation de la carte de qualité des stages

internationaux” (2001 - 2003)

Responsabilitate: Expert (34 parteneri din Europa)

Proiect finantat de Uniunea Europeana, F/01/B/P/PP/118084

20033. Bilateral Romania Elvetia

2004SCOPES Dezvoltarea unui Sistem pentru educatia la distanta asistat de calculator/

Development of European Long Distance Learning System Assisted by Computer (2000 - 2002)


Proiect finantat de Fondul Elvetian pentru Stiinta (SCOPES DANU CH/DC). Parteneri:

EPFL Lausanne, universitati din Galati si Cahul (Moldova)



2. Bilateral Romania Olanda

Centre de cercetare si informare din Romania/ Research and Information Centers in Romania (1999

- 2001)

Responsabilitate: Coordonator pentru Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Proiect finantat de Ministerul pentru Afaceri Externe al Olandei, Proiect Matra RO/97/04

1. Banca Mondiala

Interactive system for Educational communication. (1999 – 2002)


Grant finantat de Banca Mondiala Project No. 41898/1999

Proiecte Nationale

28. POS – DRU Burse doctorale

Calitatea si continuitatea formarii in cadrul ciclului de studii doctorale- TOP ACADEMIC

(2010 – 2013) POSDRU/107/1.5/S/76822

Acronim: Top Academic


Proiect fonduri structurale (valoare 18.7 milioane RON)

27. ISPA

Asistenta tehnica si supervizarea contractelor ISPA de apa uzata din Galati”, cu numarul de

identificare EuropeAid/121882/D/SV/RO POS Mediu, Axa 1

Responsabilitate: expert mediu

Valoare proiect 30 708 614 euro, valoare expertiza mediu 92000 euro


Eficientizarea activitatii studentilor din cadrul ciclului de studii doctorale (2009 – 2012)

Acronim: EFICIENT (ID 61445)



25. PN II – Parteneriate

Titlu: Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica a solurilor contaminate in zona,

Depozitelor de deseuri urbane si industriale (2008 – 2011)

Acronim: ECORES

Coordonator: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti

Parteneri: Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Dunarea de Jos Galati, Societatea

Comerciala pentru Cercetare, Proiectare si Productie de Echipamente si Instalatii de

Automatizare, Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologii, Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului –

ICPA Bucureşti

Responsabilitate: Responsabil stiintific

Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

24. PN II – Parteneriate

Cercetari privind determinarea proceselor si parametrilor optimi pentru imbunatatirea

gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi (2008 – 2011)

Acronim: TERESOL

Coordonator: Universitatea Politehnica Bucuresti



Parteneri: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, Universitatea

Dunarea de Jos Galati, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectrica, Institutul

National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului – ICPA

Bucureşti

Responsabilitate: Responsabil stiintific

23. Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare

Stiintifica

Structuri de sarcina si straturi frontiera in plasmele circumplanetare (2007 – 2010)

Acronim: SAFIR

Coordonator: Institutul de Stiinte Spatiale Bucuresti

Parteneri: Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea Al I Cuza Iasi

Responsabilitate: expert

Proiect PN II – Parteneriate, finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica


Sistem de management al burselor doctorale (2008 – 2011)

Acronim: SIMBAD (ID 6853)



21. CEEX (Modul IV)

Centru regional de cercetare si monitorizare a calitatii mediului (2006 - 2007)

Acronim: CREDENTIAL

Responsabilitate: Coordonator

Proiect CEEX (Modulul IV) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

prin RENAR

20. CEEX (Modul III)

Promovarea participarii romanesti la proiecte europene FP7 in domeniu imunogeneticii

diabetului zaharat si al medicinei regenerative cu celulele beta pancreatice

Acronim DIABTER

Coordonator: Institutul Clinic Fundeni

Parteneri: Centrul European de Excelenta din Universitatea „Dunarea de Jos” Galati; Institutul de

Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „N. Paulescu”, Bucuresti

Responsabilitate: Coordonator echipa Universitatea Dunarea de Jos, Galati

Proiect CEEX (Modulul III) finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica


Oportunitati europene pentru cercetarea nationala activa in domeniul nanotehnologiilor:

Conferinta si workshop pentru promovarea transferului tehnologic

Acronim: FON-CW

Coordonator : Institutul National pentru Cercetare si dezvoltare in Microtehnologii, Bucuresti

Parteneri: Universitatea „Dunarea de Jos” Galati; AROV SRL

Responsabilitate: Coordonator echipa Universitatea Dunarea de Jos, Galati



Retea europeana pentru promovarea unui model socio-economic de dezvoltare locala si

regionala



Acronim: EURO_NET_DEVELOP

Coordonator: Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

Partener: Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj



17. CNCSIS

Sisteme naturale ecologice pentru inhibarea si degradarea produselor agricole/ Natural ecological

systems for inhibition of the degradation of agricultural products (2004 - 2006)


Finantat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din Romania (CNCSIS 442/14.01.2004)

16. CNCSIS

Predictia toxicologica a poluantilor organici folosind inteligenta artificiala/ Toxicological

prediction for organic pollutants using Artificial Intelligence (2004 – 2005)


Finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii - CNCSIS, cod 4281

15. MENER

Predicţia caracteristicilor toxicologice ale poluanţilor organici (acronim PRETOX) (2004 – 2006)

Responsabilitate: coordinator proiect

Proiect finantat de Ministerul Educatiei si cercetarii, Programul PNCDI, MENER – Mediu,

Energie, Resurse, subprogram A. Mediu si factori climatici. 2.9 miliarde ROL

14. PHARE

European Training and Accreditation in IT (FORINFO) (2004 – 2005)

PHARE RO 2002/000-586.05.02.02.102 Dezvoltarea resurselor umane


Grant finantat de Ministerul integrarii europene

13. PHARE

Dezvoltarea si implementarea unui sistem de initiere si consiliere pentru inceperea unei

afaceri/ Developing and implementing of a system on initiation and counselling for the start of

a business (CISICA) 2004 - 2005

Responsabilitate: Coordonator tehnic

PHARE RO 2002/000-586.05.02.02.103 Dezvoltarea resurselor umane

12. PHARE

Program Local de Actiune/ Local Action Plan (PLAM) (2003 - 2005)

PHARE 2000 – “Implementation of European Environmental Acquis in Romania”

Responsabilitate: Coordonator regional (Galati) Membru in Comitetul de coordonare

11. ISPA

Feasibility Study for the MSW Integrated Management and Recycling in the Municipalities of

Galati and Braila (ISPA Project, IDOM Spania (2002 – 2003)

Responsabilitate: Expert national

Proiect finantat de Guvernul Spaniei)

10. PHARE



The impact of transposing in Romania the EU environment protection standards concerning

pollution (2001 – 2002)

Responsabilitate: Expert national,

Proiect PHARE RO 9907-02-01), Studiul nr.5

9. Cercetare aplicata contractuala

Analiza chimica pentru CS2 din containerele industriale/ Chemical Analysis for the CS2 from

Industrial Containers. (2001)

Responsabilitate: Expert.

Contract DC 4785/24.01.2002 (pentru Dunacor SA Braila)

8. Cercetare aplicata contractuala

Analiza in situ si de laborator a gazelor din industria chimica (2001)


Contract 14891/23/10/2001

7. CNCSIS

Sistem neuro-fuzyy pentru predictia pe termen scurt a calitatii aerului din mediul urban si industrial/

Neuro-fuzzy system for the short term prediction of air quality in urban and industrial environment

(2001- 2002)

Responsabilitate: Colaborator

Finantat de CNCSIS (Grant nr. 34976/30.07.2001)

6. CNCSIS

Tratamentul erorilor informationale in diagnoza abductiva. Sistem expert pentru diagnoza calitatii

apei Dunarii/ Treatment of information errors in adductive diagnosis. Expert system for diagnosis

of Danube water quality (2001 - 2002)

Responsabilitate: Colaborator

Contract Agentia Romana de Cercetare, CG 24/12.09.2001

5. ANSTI

Studiu asupra radicalilor liberi din sisteme model/ Study on free radicals in model systems (2000 -

2001)


Finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania (Grant 6217, 2000-2001)

4. PNUD

Managementul deseurilor din regiunea Galati-Braila/ Waste management in Galati-Braila

Region. Local Agenda 21 (2000 - 2001) Responsabilitate: Coordonator regional

Finantat de PNUD si Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii, WS

Atkins Consultants Ltd., Proiect ROM/98/012).

3. Ministerul Invatamantului

Studii asupra substantelor de sinteza utilizate pentru imbunatatirea calitatii alimentelor.

Continuarea testelor de stabilitate si igienico-sanitare de aditivi de gust si aroma cu ajutorul

sintezelor chimice (1994 – 1995)

Responsabilitate: membru in echipa Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati

Contract de cercetare nr.3007/1994, Ministerul Invatamantului, Bucuresti

2. Ministerul Cercetarii si Tehnologiei



Influenta proceselor neenzimatice asupra stabilitatii si conservarii produselor alimentare

(1993 – 1995)


Contract de cercetare nr. 1083/1993 cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Bucuresti

1. Ministerul Invatamantului

Izolarea si caracterizarea structurala si fizico-chimica a unor compusi de aroma in timpul

tratamentului termic al materiilor prime (1991)


Contract de cercetare nr. 28/1991, Ministerul Invatamantului, Bucuresti



Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume TRIF Cătălin Răzvan

Adresă Str. Nufărului nr.3 , Bl S13 ap 66 , Galați, ROMANIA

Telefon Mobil: 0749150224

Fax

E-mail(uri) [email protected] , [email protected]

Naţionalitate Romana

Data naşterii 1 noiembrie 1979

Sex Masculin

Locul de muncă vizat/Domeniul ocupațional

Specialist GIS

Experienţa profesională

Perioada 2006 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia mediului

Numele şi adresa angajatorului SC Mediu Consulting SRL, Galaţi


Evaluare de mediu. Servicii de consultanta pentru autorităţi şi industrie Elaborare de documentaţii pentru obţinere avize, acorduri şi autorizaţii de mediu; Evaluarea impactelor sociale, Studii de audit social in cazul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu Elaborare politici de mediu, dezvoltarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Elaborarea Planurilor de Management pentru conservarea ariilor protejate, realizarea de studii ştiinţifice cu privire la analiza si monitorizarea florei (asociatii / habitate), faunei (entomofauna, malacofauna, herpetofauna, ornitofauna, mamofauna, chiroptere, fauna acvatica);

Perioada 2008 - 2012

Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare

Numele şi adresa angajatorului Centrul Regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi




Monitorizarea si asigurarea calităţii mediului Studii de reabilitare/reconstrucţie ecologica pentru soluri degradate şi ape infestate; Coordonarea grupelor de studenţi – secţia Ştiinţa Mediului, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, în perioada de practică, seminarii la disciplinele: Conservarea resurselor, Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu.

Educaţie şi formare

Perioada Oct 2009 – 2012

Calificarea / diploma obţinută Doctor Metode moderne de valorificare a determinărilor experimentale utilizate în cuantificarea gradului de poluare a solului, utilizând sisteme GIS.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu

Perioada 2008-2010

Calificarea / diploma obţinută Diplomă de master

Management şi Monitorizarea Mediului


Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu

Perioada Oct. 2004 – iulie 2008

Calificarea / diploma obţinută Licenţiat în fizică şi chimie


Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe şi Mediu

Membru al asociațiilor profesionale

2009 - prezent Membru Asociaţia Română de Mediu (ARM)

2009 - prezent Membru Societatea Ornitologică Română (SOR)

2008 – prezent Membru in cadrul Centrului Regional de Cercetare si Monitorizare a Calității Mediului - CREDENTIAL.

2007 – prezent Membru in cadrul ECEE (European Centre of Excellence for the Environment).

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă romana

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere



Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba engleza

C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2

Nivel bun

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Abilităţi de comunicare excelente, bun orator, bun organizator, spirit de echipă Coordonare activități profesionale in echipă, activități cercetare Competente în organizare şi coordonarea activităţilor de cercetare (2008-prezent) Experienţă in managementul proiectelor de mediu (membru în echipe de cercetare şi evaluare a impactului de mediu, peste 100 proiecte).

Competenţe şi aptitudini tehnice Operarea echipamentelor de laborator, Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu; Evaluare de mediu pentru planuri şi programe, proiecte cu impact asupra infrastructurii de mediu; Analiza riscului: Integrated Risk Information System (IRIS), RMP*Comp. Estimarea si disperia emisiilor de poluanti atmosferici: Tanks, OLMi Multi pollutants dispersion, Meti-LIS Model. Evaluarea riscului:Hazard, incendii şi explozii: Areal Locations of Hazardous Atmospheres ALOHA, MARPLOT - Mapping Applications for Response, Planning, and Local Operational Tasks GIS (Geographic Information System)- Global Mapper, ArcGis; Cunoștințe avansate în crearea şi operarea bazelor de date tip geodatabase (GDB) si metadatabase.(MDB) In conformitate cu Directiva INSPIRE

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Sisteme operare Windows, LINUX. Aplicatii Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), ChemDraw, GIS. Aplicații grafice:, Macromedia Flash , Dreamweaver, Adobe PhotoShop;

Permis(e) de conducere Permis conducere cat B



Participare personala in rețele internaționale si naționale

2012 - Training privind utilizarea sistemelor GPS GNSS – South 82V – Syscad Solution Bucureşti; 2012 – Utilizarea ridicărilor topografice în cadrul aplicațiilor de tip GIS Open-Source - Syscad Solution Bucureşti; 2011- Soluții open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale - 2011, București Facultatea de Geografie – Universitatea din București 2009 - Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii - Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International; 2009 - Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii - POS MEDIU Galaţi; 2008 - „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi” – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor - Filippo Vivareli ETA Renewable Energies; 2008 - Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu – ECOBusiness Romania; 2008 - Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice - Reinertsen AS – Norvegia, APM Galati; 2007 - Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, MEDIU Consulting, AROV;

Anexa 1 Anexa 2

Lista de publicaţii şi participări proiecte de cercetare aplicate; Participare în proiecte de cercetare aplicata;

Anexa 1

PUBLICAŢII

A. Lucrări publicate - (articole)

Nr. crt.

Categoria articol

Autorii /titlul lucrării ştiinţifice. data – anul

1. Articol

ISI

D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakolios, A. Mamoukaris, K. Xipolitos. – „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution. case study”: Bucharest city 2007-2010, Journal Of Environmental Protection and Ecology 13, 837-843 (2012);

2. Articol

ISI

Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Drăgan, Cătălin Trif, Lucian P. Georgescu – „Study of psysico-chemical characteristics of wastewater in a urban agglomeration in Romania”, The Scientific World Journal, article id 549028, 10 PAGES 2012.

3. ISI G. Murariu; M.Voiculescu; L. Georgescu; C. Iticescu; V.Gogoncea; C. Trif – „Specific diffusion using the Monte Carlo simulation”; Journal of Environmental Protection and Ecology, accepted October 2012

4. ISI C Trif, M. Voiculescu, L. Georgescu, S. Drăgan – „Study and statistic prognosis on soil pollution in Moldova region” - Journal of Environmental Management – propus spre publicare septembrie 2012.



5. Articol BDI

Vlad Gogoncea, Catalin Trif, Lucian Georgescu, Gabriel Murariu – „Numerical aproaching în waste disposal assessment”, Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle IX Metalurgy and Material Science , pag 123 – 128. May 2011.

6. Articol BDI

Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu – „Ecological study on soil quality” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics, fascicle II, year II (XXXIII) 2010, no. 2.

7. Articol BDI

Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu - “Study of soil contamination with petroleum products” -.annals of “dunarea de jos” university of galati,mathematics, physics, theoretical mechanics - fascicle II, year III (xxxiv) 2011.

8. Articol BDI

Cătălina M. Ţopa, A. Căldăraru, L. P. Georgescu, C. Trif, G. Murariu. - „Human impact on benthic biocenosis structure on a sector of the lower Danube” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics - Fascicle II, year III (XXXIV) 2011.

9. Articol BDI

Daniel Ciobanu, Lucian p. Georgescu, Cătălin Trif – „Contaminated sites în Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis”, „Annals of University “Dunărea de Jos”, Fascicle IX – Metallurgy and Materials

B. Lucrări comunicate (susţinute la conferinţe)

Nr. crt.

Tipul lucrării Categoria

Autorii /titlul lucrării ştiinţifice.sau a referatului/ data – anul Tip

prezentare

1.

Lucrare comunicata poster

Conf. internationala

C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, D.E. Constantin, G. Murariu, L. Georgescu „Map of flood hazard for small river basins using ARCGIS FLOOD Model” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011

Prezentare

2.



C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, L. Georgescu „Comparison of environmental quality soils from different geographical areas” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011

Prezentare orala

3.



V. Gogoncea, G. Murariu, L. Georgescu, F. Mingireanu, I. Mocanu, V. Gogoncea, C. Trif „Optimization procedure for waste disposal management using GIS software„ „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011

Prezentare

4.



D.E. Constantin, M. Voiculescu, I. Balin, L. Georgescu, C. Trif „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution case study: Bucharest city 2007-2010” „ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest 11th -13th November 2011

Prezentare

5. Lucrare

comunicata poster Conf. nationala

C. Trif, L. Georgescu, G. Murariu, D.E. Constantin, C.M. Topa „Comparison between two fluid models results in water flood assessment” Simpozionul PhD Student 7-8 dec. 2011 – Universitatea

Prezentare

http://www.phys.ugal.ro/Annals_Fascicle_2/Year2010/index2.htm#L28



Dunarea de Jos , Galati

6. Lucrare

comunicata poster Conf. naţionala

Daniel CIOBANU, Lucian P. GEORGESCU, Catalin TRIF - Contaminated sites in Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis, „CASTING, FROM RIGOR OF TECHNIQUE TO ART”- 6 th edition -May 18-19, 2012 , Galaţi - ROMANIA

Prezentare

Anexa 2

Participare în proiecte de cercetare aplicată

Nr. crt.

Contractant Denumirea/descriere proiect

1.

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Vaslui 2013-2014

Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaţurile de la Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ expert elaborare baze de date;

2.

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi Galaţi

2012-2013

Proiectul „Protejarea Pădurilor – conservarea biodiversităţii şi conştientizarea publicului” cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000/ expert elaborare Planuri de management;

3. Consiliul Judeţului

Galaţi 2010-2011

Proiectul SALVAŢI aria protejată Pădurea Gârboavele cod SMIS-CSNR 17227, co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000 - Solicitarea de proiecte nr. 3/2009/ expert elaborare planuri de management;

4.

WPD Romania SRL prin

SC MEDIU Consulting SRL

2012-2013

Monitorizare floră şi faună pe amplasament viitor parc eolian în UAT Bărăganul –/rol expert inventarierea habitate în conform Directivei Consiliului 92/43/CEE;

5.

SC Townplan Consult SRL prin

SC MEDIU Consulting SRL

Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian 34 MW în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a



2012-2013 impactului;

6.

SC AC/DC POWER FUSION Constanta

Prin PFA Georgescu V. Puiu Lucian

2011-2013

Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSCI 0201 – Podisul Nord Dobrogean şi ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu (raport de mediu, studiu de impact asupra mediului, memorii de prezentare)– Parc eolian 75 MW, proiect iniţiat de către SC AC/DC POWER FUSION SRL Constanţa/ rol coordonare echipă de experţi monitorizare şi evaluare impact si ameninţări;

7.

SC Kirazoglu Corporation SRL

prin SC MEDIU Consulting

SRL 2010-2011

Monitorizarea biodiversităţii în interiorul şi vecinătatea Zonei Libere Galaţi – PROIECT „Construire Cheu Mixt tip cornier din BA pentru acostare nave fluvial maritime cu pescaj de maxim 6,5 m pe mal stâng Dunăre, Galaţi parcela R Zona liberă Galaţi” evaluat de către SC MEDIU Consulting SRL Galaţi SRL/ rol expert inventarierea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor;

8.

SC Scorpions Construct SRL

prin SC MEDIU Consulting

SRL 2010-2011

Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSCI0201 - PODISUL NORD-DOBROGEAN, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Carieră Somova proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări;

9.

SC Kelavent Alfa SRL prin

SC MEDIU Consulting SRL 2011

Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian 40 MW în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;

10.

SC Pechea Eolian SRL prin


Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi elaborare lucrări de mediu – Parc eolian în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;

11.

SC Ferme de vânt SRL prin


Proiect – Monitorizarea biodiversităţii din arealul ROSPA 0070 “Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, Realizare Studiu de evaluare adecvată şi studiu de impact asupra mediului – Parc eolian în vecinătate Lunca Siretului, proiect derulat de către SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări şi propunere măsuri de diminuare a impactului;

12. Consiliul Local al

Comunei Braniştea 2009-2010

Proiect „Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG Braniştea, propunere de măsuri compensatorii ” proiect derulat de către Societatea Ornitologică Română şi SC Mediu Consulting SRL, /rol expert evaluare ameninţări;

Documents

Studiu de Evaluare Adecvată - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/2013/Iulie/26.07... · conducerii structural - funcţionale a pădurilor în conformitate