STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU …apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord...lichid usor. Sarcina termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si

imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș

Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1

2011

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ PENTRU

Centrala Termoelectrica pe biomasă,

anexe si imprejmuiri în comuna

Petova Județul Maramureș





2

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ PENTRU

Centrala Termoelectrica pe biomasă,

anexe si imprejmuiri în comuna Petova

Județul Maramureș

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Lista cu semnături:

DR. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA

Expert evaluator /auditor de mediu

Ing. POPESCU ILEANA

Expert evaluator /auditor de mediu





3

Cuprins

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ......................................................... 6

I.1.Informaţii privind proiectul propus: .................................................................. 6

I.1.a. Denumirea: ................................................................................................. 6

I.1.b. Descrierea: ................................................................................................. 7

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .......................................14

I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ...........................................................15

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo

70: .........................................................................................................................17

I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati .............................................................17

I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ ........................................................18

I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială .......................................................18

I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ....................................19

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: ...19

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .....19

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: ..........................................23

I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .............................23

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...........................................................24

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: ....30

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ..............................30

1.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ...................31

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................35

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA ................38

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:

..............................................................................................................................43





4

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ...........................................................43

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale speciale ........................................................................43

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP: ..........................................................................44

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus: ..................................................................................................................44

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ......................................47

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot

genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată: ................................................................................57

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie

specială avifaunistică afectată de implementarea PP: .............................................58

II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .......................................................58

II.1.a. Suprafaţa sitului Natura: .........................................................................58

II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate: ............................................................60

II.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate

a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

avifaunistic ........................................................................................................62

II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren ................................64

II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ........................................................69

II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ........69

II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): ...69

II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar ................................................................69





5

II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSCI 0124

Munţii Maramureşului, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

..............................................................................................................................70

III.Identificarea şi evaluarea impactului ..................................................................70

IV. Măsurile de reducere a impactului .....................................................................76

V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate ...................................................................78





6

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea:

Denumirea lucrării: Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri

în comuna Petova Județul Maramureș


-Adresa postala: STRADA CALEA FELDIOAREI NR. 9 AP. 9 PARTER; MUN.

BRASOV; JUD. BRASOV

-Numarul de telefon, de fax; 0240515168; fax 0240515197

-Numele persoanelor de contact:

-director/administrator/manager; VLADUREANU ADRIAN FLORIAN

-responsabil pentru protectia mediului; AURSULESEI GEORGE

Proiectant: S.C. ENERGOFOR SRL Str.I.L.Caragiale nr.1, Bacau, J04/140/2000,

R12826406 tel.0234.562410, fax 0234.545083e-mail:[email protected]

www.energofor.ro

Data întocmirii documentatiei: 2011

Autor atestat al raportului de mediu:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS,

EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr.

fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]





7

I.1.b. Descrierea:

Investiţia propusă a se realiza are drept scop construirea unei Centrale

electrice pe combustibil biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova, jud.

Maramureș.

Centrala este proiectată pentru o putere electrica bruta de 5,890 MW

respectiv 5,226 MW putere electrica neta furnizata in sistem

Cazanul de abur va fi cu functionare pe biomasa si pornire pe combustibil

lichid usor. Sarcina termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce

inseamna ca, la un randament minim acceptat de 88% la sarcina nominala, aburul

viu la iesirea din cazan va avea o putere de 25.189 kW.

Prin realizarea investiţiei se va furniza în reţeaua naţională de energie

electrică obţinută prin utilizarea de combustibil biomasă.

De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea

energiei electrice se va realiza o economie anuală de 18.900 t petrol respectiv

22.200.000 mc gaz natural .

In comuna Petrova, in imediata apropiere a terenului de amplasament ales,

functioneaza unitati de exploatare forestieră, care pot furniza cea mai mare parte a

biomasei necesare din deseurile de lemn rezultate și pentru care, depozitarea

acestora reprezintă în prezent o problemă reală în contextul respectării normelor

actuale de protecție a mediului. Companiile respective au de suportat costuri

suplimentare privind stocarea deșeurilor în condiții corespunzătoare, transportul și

depozitarea în spații reglementate, cu efect in scaderea profitului realizat.

Terenul pe care se va realiza investiţia ocupa o suprafata totala de S =

36752.0mp, teren extravilan inregistrat in cartea funciara a comunei Petrova , iar

beneficiarul investitiei are drepturi depline asupra utilizarii acestuia, ca urmare a

precontractului anexat la prezenta lucrare.

INDICI SPATIALI PROPUSI:

Steren = 36752.0mp

SC total propusa pentru construire = 7324.41 mp

S D total propusa pentru construire = 7737.80 mp





8

P.O.T. propus = 19.9%

C.U.T. propus = 0.19

De asemenea prin contract se asigura teren si pentru caile de acces si

instalatii in afara incintei, respectiv numerele de cadastru 50113 si 50114.

Terenul astfel definit, are urmatoarele vecinatati:

La Nord – FF Wind International SRL Bv

Est - Calea ferata Borsa-Valea Viseului

La Sud - pasune proprietate particulara

La Vest – Pasune proprietate particulara

Incadrarea in teritoriu

Descrierea instalatiei

Faza de constructie

In faza de realizare a proiectului, intervenţia va consta din:

lucrări de amenajare a terenului;

lucrări de construcții montaj a clădirilor şi halelor;





9

lucrări de montaj a echipamentelor și instalaţiilor.

Impactul activităţilor pe perioada realizării proiectului va fi minimizat prin

utilizarea structurilor prefabricate (hale şi birouri), drept pentru care lucrările vor fi

limitate la săpături şi amenajarea exterioară, precum şi la asamblările de clădiri şi

echipamente, prezentate mai jos.

Documentaţia de realizare a proiectului, aflată în etapa de Studiul de fezabilitate

elaborat de SC ENERGOFOR SRL Bacău, propune realizarea unei construcţii

industriale care cuprinde următoarele componente:

a) Sistem constructiv

buncăr alimentare cu biomasă - fundaţii continui şi radier general, structură

diafragme din beton armat la subsol şi metalică parter, sarpantă metalică,

învelitoare din tablă cutată emailată;

cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – fundaţii izolate din beton

armat, structură metalică de susţinere utilaj, pasarele şi scări metalice pentru

vizitare, avand in componenţă:

modul de producere abur (sistem fierbător) – fundaţii izolate din beton

armat, structură metalică de susţinere utilaj;

modul de separare a aburului (tambur) - fundaţii izolate din beton armat,

structură metalică de susţinere utilaj;

modul de supraîncălzire abur (supraîncalzitor)- fundaţii izolate din beton

armat, structură metalică de susţinere utilaj.

modul de încălzire aer - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică

de susţinere utilaj.

ciclon filtru fum - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică de

susţinere utilaj.

coş de fum – fundaţie continuă din beton armat, structură metalică de

susţinere utilaj.

clădire pentru turbină şi cameră de comandă - fundaţii izolate din beton

armat, structură metalică, şarpantă metalică, tâmplărie matalică, închideri

din panouri tablă cutată cu termoizolaţie, învelitoate din panouri din tablă

cutată cu termoizilaţie.

clădire pentru pompe - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică,

şarpantă metalică, tâmplărie metalică, închideri din panouri din tablă cutată

cu termoizolaţie, învelitoare din panouri din teblă cutată cu termoizolaţie.

turn de racire cu bazin de apă – fundaţii continui din beton armat, structură

din beton armat pentru susţinerea utilajelor.





10

bazin vidanjabil care se compune dintr-o cuvă de beton armat hidroizolat pe

diafragme cât şi sub planşeu cu volum de 3mc.

transformator de forţă – fundaţii continui în, structură metalică a utilajului

rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu sistem de pompă

de transvazare , prevăzut cu cuvă betonată pentru a preveni scurgerea

motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a eventualelor

scurgeri.Această facilitate este necesară pentru pornirea initială a centralei.

b) Finisaje exterioare:

buncăr alimentare cu biomasă – tencuieli fin drişcuite pentru diafragmele din

subsol, vopsele emailate pentru structura de metal, culoare albastră.

cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – vopsele emailate pentru

metal, culoare albastră.

modul de producere abur – vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

modul deconvertire a aburului – vopsele emailate pentru metal, culoare

albastră.

modul de recuparare abur - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

modul de încălzire aer - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

ciclon filtru fum - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

coş de fum – finisaj din tablă de aluminiu si inox.

clădire pentru turbină şi cameră de comandă – vopsele emailate pentru

metal, culoare albastră.

clădire pentru pompe - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

turn de racire apă industrială recirculabilă – vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.

fosă septică ecologică care se compune din două recipiente din fibră de

sticlă.

transformator de forţă - vopsele emailate pentru metal, culoare albastră.

depozite de biomasă – vopsele lavabile pentru zidarie, culoare gri si verde.

clădire administrativ - vopsele lavabile pentru zidarie, culoare gri si verde.

Obiectivul va funcţiona în sistem monobloc şi va dispune de:

cazan cu funcţionare pe biomasă (h=26m);

turnuri de răcire ( h=8m);

grătare cu racleţi de alimentare;

filtre de desprăfuire (h=18m);

sala de comandă P+1 (h=10m);

turbina şi condensatorul;





11

uscător biomasă;

instalţie de tratare a apei;

zona de circuite electrice;

coşul de fum al cazanului de biomasă (h=32m).

Construcţia depozitului de biomasă se va realiza ţinând cont de reglementarilor

specifice PSI privind respectarea distanţelor minime pentru prevenirea răspândirii

incendiilor în spaţiile de depozitare a materialelor combustibile.

A fost propusă construirea pe amplasamentul centralei a două tipuri de depozite de

biomasa:

tipul 1 – 3 buc, cu o amprenta la sol de 1000 m2 (20x50 m)

tipul 2 – 6 buc, cu o amprenta la sol de 1217 m2 (24,3x50 m).

Capacitatea de stocare a biomasei ar trebui să asigure funcţionarea integrală a

centralei electrice, la sarcina nominală, pe o perioada de 3 luni. Principalul factor

de influenţa în calculul volumului capacităţilor de stocare il reprezinta umiditatea

biomasei.

Pentru maximizarea capacităţii de stocare, este propus tipul de depozit (construcţie

uşoară) din figura de mai jos, cu următoarele caracteristici principale:

a. Inălţime de depozitare totală depozit: 7 m;

b. Inălţimea pereţilor de sprijin: 4 m.

Avantajul pereţilor betonaţi de sprijin constă în creşterea coeficientului de umplere

prin micşorarea influenţei unghiului de taluz natural al biomasei şi prin protejarea

biomasei la oxidarea naturală prin pătrunderea oxigenului (în special din direcţia

preponderentă a vantului) şi iniţierea autoaprinderii.

Schita de funcţionare a unui depozit de biomasa este prezentată în cele ce urmează





12

Punerea în operă a obiectivului se preconizează că va dura 24 luni si activitatile vor

fi impartite astfel: Lucrări de construcţii civile

şi industriale:

Săpături, fundaţii, elevaţie, drumuri interioare şi platforme,

finisaje

Lucrări mecanice Lucrări mecanice, instalaţii şi montarea utilajelor

Lucrări

electroinstrumentale

Montaj componente centrală, cabina electrică de lansare,

conexiune externă

Probe şi teste Pornire, testare şi punere în funcţiune la capacitatea proiectată,

legătura în reţea

Prin realizarea investiţiei se vor asigura locuri de muncă:

- 10 persoane în perioada de exploatare

- 20 în perioada de constricție

Investiţia s-a propus a se realiza în perioada 2011 - 2012.

Programul de lucru propus al obiectivului va fi de 8 ore x 3 schimburi/zi, 7

zile/săptămană. Societatea nu are în vedere modificări ale acestuia.

Proiectul prevede ca centrala să fie racordată la reţeaua natională de 20KV

direct de la transformatorul de ieşire al instalaţiei, cu legarea instalaţiei la cea mai

apropiată cabină primară, pentru a trece puterea generată în reţea.

Faza de functionare





13

Biomasa lemnoasă (deşeuri lemnoase netratate) va ajunge în depozitele

proiectate cu ajutorul camioanelor basculante. De la drumul de acces pe

amplasament, camionul intră pe poarta nr 1, va trece pe la cântar, unde este

controlată greutatea totală, inclusiv masa proprie. Camionul continuă drumul și

intră în hala deposit unde efectuează descărcarea şi urmează a fi cântărit gol,

completând tura spre drumul exterior, ieşind pe poarta din nr 2. Parcursul este

telecontrolat prin instalația TV.

In aceasta hala, pe timpul stocării, are loc o ulterioară uscare a biomasei;

uscarea este foarte importanta pentru ca este o funcţie a capacităţii calorice a

lemnului.

Din zona de depozitare, biomasa este transferată la maşina de mărunţit, care

mărunţeşte lemnul până la dimensiunile prescrise.

Grămezile de lemn mărunţit, încă parţial umede (circa 20%) sunt gata pentru

a fi trimise la pâlnia de încărcare a reactorului .

Transportul intern al biomasei se face cu încarcator frontal.

Zona de servicii din interiorul halei cuprinde:

- UTA (Unitatea de Tratament a Aerului) pentru uscarea biomasei in pâlnii

- atelierul de intretinere si zona de piese de schimb;

- pregatirea apei demineralizate (apa Demi).

- dispozitive de recirculare a fumurilor

- tablou de comanda si control modulat

- echipamente de masurare si control.

Sistemul include, de asemenea, organele de reducţie a presiunii în cazul în

care ar fi necesară pornirea intregii capacitati de aburi produsa la condensator.

Faza de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Considerând ca:

- durata de funcţionare a unei centrale electrice în parametri normali,

depăşeşte în mod normal 30 ani, efectuând toate operaţiunile normale programate

de întreţinere curentă şi extraordinară,

- societatea va prevede alocarea unor sume pentru reînnoirea instalaţiei la

sfârşitul vieţii şi, deci, instalaţia va putea fi reînnoită “ad libitum”;

- analiza economică a instalaţiei pune în evidenţa faptul că aceasta este

convenabilă din punct de vedere economic, chiar şi fără a apela la stimulentele

certificatelor verzi (primii 15 ani de funcţionare) deci, reînnoirea la sfârşitul vietii

este convenabilă şi necesară;





14

- dacă se ajunge la scoaterea din funcţiune a instalaţiei – utilajele ce vor

trebui eventual îndepărtate (turbine, motoare, generatoare, cabluri, structuri

metalice, masini de operare fixe, etc.) reprezintă, pe piaţa fierului vechi, valori ce

sigur depasesc costul de demontare şi îndepărtare;

- nu este vorba de restructurarea lotului, ci de o simpla demontare „la cost

compensat” a aparaturii de producţie şi activități minore pentru reamenajarea

terenului, deci, nu este necesar să se rezerve sume pentru aceasta;

Rezulta ca în acest caz nu se preconizează un impact major asupra factorilor

de mediu, deci nu trebuie să fie prevăzută nicio măsură deosebită pentru etapa de

dezafectare. Titularul va asigura reamenajarea terenului pentru a putea fi utilizat în

alte scopuri.

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:

Este foarte important de subliniat faptul că instalaţia va produce energie

termică şi electrică din deşeuri (biomasa), cu alte cuvinte este o valorificare a

deşeurilor produse în zonă, va produce beneficii economice şi de mediu în loc de

cheltuieli privind eliminarea acestor deşeuri în mediul ambiant. TABELUL Nr. 1.: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor

Energie electrică 48.750 MW/an Petrol/Păcură - -

- - Gaze naturale - -

- - Cărbune - -

- - Cocs de furnal - -

- - Gaze de rafinare - -

- - Benzină - -

- - Energie electrică 3.000 MWh/an Producţie proprie

- - Energie termică - -

- - Motorină 1.200 l Distribuitor

autorizat

- - Biogaz - -

- - Altele (biomasă) 67.500 t/an unităţi de

prelucrare a

lemnului din

zonă





15

I.1.e. Informaţii despre materiile prime:

Termenul de biomasă, traducere din engleza a termenului biomass, este

abrevierea pentru masa biologică şi prin aceasta se indică, de obicei, orice

substanţă organică, vie sau moarta, derivată direct sau indirect din fotosinteza

clorofilei.

Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indică combustibilul de

provenienţă organică, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformată în

alte forme de combustibil, datorită proceselor termo-chimice si bio-chimice.

Prin urmare, putem să distingem în ceea ce priveşte forma:

• Biomasa folosibilă în forma solidă: cherestea, aşchii, peleţi;

• Biomasa folosibilă în forma gazoasă: biogaz;

• Biomasa folosibilă în forma lichidă: biodiesel, bioetanol;

În cazul proiectului propus, biocombustibilul folosit pentru instalaţia de

producere a energiei va fi exclusiv lemno-celulozic, altfel spus biomasa de origine

vegetală, prin aceasta înţelegându-se toate materialele produse prin procesul de

fotosinteza a clorofilei, cu ajutorul energiei solare, al apei şi al diferitelor substanţe

nutritive.

Biomasele vegetale sunt constituite din toate produsele agricole si forestiere,

reziduurile lucrarilor agricole, ale lucrarilor silvice, ale curatirii albiilor, etc.

Biomasa reprezintă forma cea mai complexă a acumulării energiei solare

care, prin procesul de fotosinteză, permite plantelor să transforme CO2 din

atmosferă în substanţa organică complexă.

In arderea biomasei, dacă cantitatea de CO2 eliminată e aceeaşi cu cea

absorbită în timpul creşterii biomasei însăşi, nu există nici o contribuţie netă în

mărirea de CO2 în atmosferă şi nu se contribuie la efectul sera.

Plecând de la astfel de considerente, se poate afirma ca mărind cota de

energie produsă cu astfel de resursă, deoarece se limitează apelarea la combustibilii

fosili, au loc efecte pozitive asupra bilanţului energetic si se poate contribui în mod

semnificativ la limitarea emisiilor poluante in atmosferă.

Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi va fi

constituită din deşeuri care până în prezent nu puteau fi utilizate şi erau haldate

constituind un potenţial pericol pentru mediu şi oameni. Se elimină astfel si gradul

ridicat de ocupare a unor terenuri potenţial productive cu haldarea deşeurilor

lemnoase.





16

Biomasa va fi adusă la amplasament în camioane de mare capacitate,

cântărită şi apoi depozitată.

Materia prima are un mare procent de umiditate – pana la 20%, acest lucru

împiedică dispersia biomasei sub forma de rumeguş, aşchii sau particule ce pot fi

aspirate de către personalul lucrător sau care se pot dispersa în aer.

TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice Denumirea

materiei

prime, a

substanţei sau

preparatul

chimic

Cantitatea

anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice

Categorie

Periculoase/Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate Fraze de

risc

Biomasă

(deşeuri din

lemn)

67.500 t N OUG nr.

200/2000

art. 7 lit.

o din

OUG nr.

200/2000 Motorină 1.200 mc N

*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

Funcţionarea centralei pentru cogenerare biomasa nu utilizeaza substanţe sau

preparate chimice periculoase.

Pentru pornirea initială a centralei va fi necesară o cantitate de motorină de 2

mc stocată într-un rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu

sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu bazin betonat pentru a preveni

scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a eventualelor

scurgeri. Amplasamentul rezervorului de combustibil lichid pentru pornire se va

situa in aproprierea cazanului de abur, astfel ca distanta sa fie minim acceptata de

catre reglementarile PSI in vigoare referitor la acest subiect, si , in acelasi timp, se

va asigura accesul auto pentru alimentare periodica

Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto și utilajelor care lucreaza

doar pe amplasament se realizează cu ajutorul canistrelor aduse de la staţiile PECO

din zonă. In cadrul unităţii nu există depozite sau rezervoare de combustibil pentru





17

acestea. Depozitarea canistrelor de motorină pentru mijloacele auto din dotare se

realizează in cadrul unei magazii de materiale în care sunt amenajate rafturi pentru

materiale şi are pardoseală din beton, cantitatea fiind limitată, numai pentru situaţii

neprevăzute

Grupul electrogen va avea un rezervor metalic de motorină cu V =100 litrii,

parte integrantă a acestuia, îngropat în pământ cu sistem de pompă de transvazare,

prevăzut cu platformă betonată pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de

asemenea cu sondă de observare a eventualelor scurgeri.

Activitatea propusă a se desfăşura în cadrul obiectivului analizat nu va polua

fizic sau biologic mediul, deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot (valori peste

limitele admisibile), radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizată, poluare biologică

(microorganisme, viruşi).

Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,

alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de

injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente in gazele de

ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilor în limitele maxime

admise de legislaţia în vigoare.

Evacuarea gazelor arse în atmosferă, după filtrare, se va realiza printr-un coş

de fum cu înălţimea H = 24,982 m şi diametrul Φ = 1,70 m.

Se va instala un sistem de monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi în

atmosferă.

Prin funcţionarea centralei electrice nu vom avea o poluare chimică

semnificativă a aerului şi solului.

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor

Stereo 70:

I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati

Investiţia propusă a se realiza are drept scop construirea unei Centrale

electrice pe combustibil biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova, jud.

Maramureș.





18

I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ

Terenul pe care se va realiza investiţia ocupa o suprafata totala de S =

30990.0 m2 (~3,100 ha), respectiv numerele de cadastru 50115 si 50118 , teren

extravilan inregistrat in cartea funciara a comunei Petrova , iar beneficiarul

investitiei are drepturi depline asupra utilizarii acestuia, ca urmare a

precontractului anexat la prezenta lucrare.

De asemenea prin contract se asigura teren si pentru caile de acces si

instalatii in afara incintei, respectiv numerele de cadastru 50113 si 50114. Terenul

astfel definit, are urmatoarele vecinatati:

La Nord – FF Wind International SRL Bv

Est - Calea ferata Borsa-Valea Viseului

La Sud - pasune proprietate particulara

La Vest – Pasune proprietate particulara

I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială

Suprafata de teren pe care urmeaza a fi realizata lucrarea de investitii

totalizeaza 36.752 mp si face obiectul unui precontract incheiat intre proprietar si

S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. O copie a actelor ce demonstreaza aspectele

privitoare la dreptul de proprietate asupra terenului si extrasele de carte funciara

au fost anexata prezentului proiect.

Pentru amplasarea centralei cu biomasa , terenul trebuie sa corespunda

criteriilor privind asigurarea in mod optim a biomasei, a utilitatilor, racordului

electric (import/export), apei de adaos si identificarea unui potential consumator de

energie termica. Locatia terenului a fost identificata in comuna Petrova si aleasa pe

un teren viran, cu deschidere la drumul de acces aflat peste calea ferata, asa cum

poate fi vizualizat in cele ce urmeaza: Terenul de amplasament este marginit la

nord-est de calea ferata si drumul national DN18 care leaga Leordina de Petrova,

iar in rest de padurea Hora.

Avantajele terenului ales in vederea implementarii noii investitii sunt:

Deschidere de aproximativ 350...400 ml la drumul national DN 18 , cu

implicatii in asigurarea facila a transportului rutier, atat pe perioada investitiei

(transport facil al echipamentelor si al materialelor), cat si ulterior, in perioada de

exploatare efectiva a cantralei (transport al biomasei la centrala si a cenusei de la

centrala spre spatiile special destinate a fi depozitate).





19

Terenul este strabatut de LEA 20 kV si LEA 110 kV, cu avantaj net in

racordarea cu cheltuieli minime la reteaua electrica pentru importul, respectiv

exportul de energie.

Terenul este amplasat la un nivel de siguranta deasupra raului Viseu, ceea ce

exclude posibilitatea inundatiilor in perioadele ploioase.

I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor

Geografic, potrivit coordonatelor stabilite in 1933, localitatea se situaza intre 41

53’ 15’’ longitudine estica si 47 49 40” latitudine nordica, la 357,74 m deasupra

nivelului apei.

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare,

dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementare a proiectului:

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

Constructii, structuri de rezistenta.

Corpul administrativ

In acest spatiu isi vor desfasura activitatea personalul de zi si tot aici se va

face receptia cantitativa a biomasei, avandu-se in vedere amplasarea cantarului

auto in fata corpului administrativ.

Constructia adoptata are un regim de inaltime “P”, de forma rectangulara in

plan si este amplasata in legatura cu acesul principal in incinta.

Datorita functiunilor pe care le adaposteste asigura accesul controlat in

cadrul incintei.

Din punct de vedere functional aceasta poate cuprinde:

Vestibul;

Hol acces;

Birou receptie;





20

Birou administratie;

Spatiu odihna personal;

Vestiar personal;

Grup sanitar;

Sas;

Cabina dus .

Spatiile au fost apreciate in conformitate pentru un numar de personal in

schimbul de zi de 9 persoane.

Sistemul constructive

Fundatii continue, directe de mică adâncime beton simplu la partea

inferioara si centura continua din beton armat la partea superioara prevazuta cu

bare longitudinale şi etrieri pe toată lungimea.

Suprastructura se realizează din pereţi structurali de zidărie de cărămidă, cu

stâlpişori beton la intersecţia pereţilor de 25 cm si placaţi la exterior cu un placaj

termoizolant de polistiren de 10 cm .

Pereţii structurali din cărămida eficientă cu goluri verticale, perimetrali, şi

cei de interior realizează în plan o dispunere caracteristică structurilor portante.

Planşeele sunt realizate beton armat, prevăzut cu centuri, grinzi de beton armat şi

bordaje perimetrale de goluri cu carcase (armături) din oţel beton OB37 si PC52 ,

care în ansamblu joacă rolul de şaibă orizontală, capabilă să distribuie eforturile

orizontale (verticale) la pereţii structurali.

Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare

Inchiderile exterioare sunt realizate din pereti din caramida eficienta de 30

cm placat cu polistiren expandat de 10 cm.

Compartimentarile interioare se vor realiza din pereti de caramida eficienta de 7,5

cm

Tamplaria exterioara din profile PVC furniruit cu 5camere si geam

termoizolator 4-16-4 cu sticla LOWE soft + argon ( k =1,1W/mp K).

Ferestrele vor avea la exterior glaf din aluminiu, iar la interior glaf de

marmura.

Finisaje interioare:

Pardoseli:

gresie ceramica antiderapanta in zonele umede

parchet natur in zonele de birouri, spatiu de odihna

Pereti si tavane :





21

vopsea lavabila alba

faianta h=2.10m la, grup sanitar, vestiar ,dus.

Finisaje exterioare

Fatada va fi finisata cu tencuiala structurata cu rosturi verticale(alb si bej

accent). La soclu se va utiliza tencuiala rezistenta pentru exterior tip mozaic din

marmura naturala colorata

Acoperisul şi învelitoarea

Acoperişul va fi tip şarpantă din lemn ecarisat. Invelitoarea va fi din tablă

din otel multistrat, culoare verde inchis. Se vor prevedea jgheaburi şi burlane in din

tabla de otel multistrat, la aceeasi culoare cu invelitoarea.

Uscatoare primare de biomasa

Sistemul constructiv:

Uscator de biomasa „1” + uscator;

Dimensiunile maxime la teren: 42.60m/ 21.5m;

Regim de inaltime: P;

H min. streasina = +9.95m/+12.01m; (fata de cota +0.00);

H max. coama = +12.01m/13.71 (fata de cota +0.00);

A construita = 1106.0 mp;

A desfasurata = 1106.0 mp;

Cota ±0.00 = 500.60m ;

Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE

IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE

IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul III de rezistenta la foc.

Uscator de biomasa „2”;

Dimensiunile maxime la teren: : 87.0m/ 22.40m;

Regim de inaltime: P

H min. streasina +9.465m/+11.86m; (fata de cota +0.00);

H max. coama = +11.60m/12.83m (fata de cota +0.00);


A desfasurata = 1903.0mp;

Cota ±0.00 = 500.60m ;




Uscator de biomasa „3”;

Dimensiunile maxime la teren: : 87.0m/ 22.40m;





22

Regim de inaltime: P

H min. streasina +9.465m/+11.86m; (fata de cota +0.00);

H max. coama = +11.60m/12.83m (fata de cota +0.00);


A desfasurata = 1903.0mp;

Cota ±0.00 = 500.60m ;




Constructiile aferente centralei se recomanda a fi fundate pe fundatii directe

si continue sau fundatii isolate cu conditia incastrarii cu cel putin 20-30 cm in

terenul bun de fundare conform tabelului de mai sus.

Statia de transformare se recomanda a fi fundata prin blocuri de fundare pe

stratul de argila prafoasa nisipoasa cafenie cu rar pietris marunt , pl consistenta

luand in considerare un Pconv de calcul de 150-170 kPa respective fundatii

continue pentru cladirea de camuflaj.

Pentru proiectare se recomanda urmatorii coeficienti geotehnici de calcul

medii pentru stratul aluviondar:

-γv= 18,50 KN/cm3- greutate volumetrica in stare naturala;

-φ=30° - unghiul de frecare interna ;

-c= 0 kPa – coeziunea;

-E=25.000 kPa –modul de deformatie liniara ;

-Pconvcalcul=250 kPa-presiunea convetionala de calcul , pe baza PDU

-μ=o,40-coef. de frecare talpa fundatiei si roca

-γ=0,30-coef. deformare laterala (coef. lui Poisson)

Pe baza rezultatelor analizelor de laborator si a pentrarii dinamice, au

rezultat urmatorele valori medii alec caraceristicilor fizico-mecanice ale stratului

de argila prafoasa nisipoasa in zona active a fundatiilor:

-γv=19,50 kN/mc –greutatea volumetrica de calcul;

-φ=14° -unghi de frecare interna;

-c=28 kPa-modul de deformatie liniara,

-E=15,000 kPa-modul de deformatie liniara,

-Pconvcalcul=180-200 kPa- presiune conv. de calcul, pe baza PDU

-W%=14,00- umiditatea naturala;





23

-Ic=0,65- indice de consistenta,

-Ip= 21,00- indice de plasticitate.

-μ =0,25 –coef. de frecare talpa fundatiei si roca

-γ = 0,35 –coef. deformare laterala (coef. lui Poisson)

Corectiile de rigorare privind adancimea si latimea fundatiilor se vor aplica

conform STAS 3300/2-85.

La realizarea platformelor si acailor de acces, vafi indepartat patura

superficiala pan la cca. 30-50 cm adancime,se va aplica un strat de blocaj in baza,

dupa care strate successive de ballast de compactare controlata pana la obtinerea

unei suprafate netede cu un modul de deformatie liniara Emin=15.000 kPa.

Valorile de calcul ai parametrilor geotehnice ai stratelor interceptate sunt

redate in fisele forajelor.

Corectiile de rigoare privind adandcimea si latimea fundatiilor se vor aplica

conform STAS 3300/2-85.

Sapaturile pentru turnarea fundatiilor pot fi executate vertical.

In partea din amonte a construciilor se vor realize filtre cu drenuri pentru

eliminarea eventualelor infiltratii de ape superficiale. Ultimul strat, in grosime de

0,2m, nu va fi decapat decat inainte de turnarea fundatiilor.

Nu sunt indicii privind agresivitatea naturala al apelor freatice asupra

betoanelor si metalelor.

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:

In perioada de exploatare nu vor aparea alte modificari fizice fata de cele

care au avut loc in etapa de construire.

I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

In principiu, prin amplasament, construcţie şi destinaţie centrală de

cogenerare este prevăzută a fi doar bine întreţinută, eventual modernizată.

În situaţia în care va fi necesară dezafectarea se va întocmi un Plan de

Dezafectare în care vor fi descrise toate operaţiunile necesare cu termene precise

pe baza cărora se va obţine avizul de mediu pentru începerea dezafectării.

In fond s-ar dezmembra echipamentele, instalatiile, utilajele cu scopul de a fi

valorificate ca atare sau ca deşeuri (metalice).





24

Puţin probabil ca şi clădirile să se demoleze, mai degrabă s-ar face o

schimbare de destinaţie. Dacă acestea se demolează rezulta deşeuri specifice – din

demolari şi construcţii, care urmează a fi valorificate/eliminate, după caz.

Orice substanţe/deşeuri periculoase trebuie gestionate conform legislaţiei

specifice, operaţiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme

specializate şi autorizate în domeniu.

Este important de retinut faptul ca pe amplasament nu se va folosi azbest sau

PCB.

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă,

resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):

Sursa de biomasa – materia primă, provine din două parti: o parte este

furnizata de către unitatea vecina de prelucrare a lemnului pentru obtinerea

cherestelei, iar o a doua parte provine din tăierile proaspete şi curăţarea pădurile

din zonă . Cantitatea totală de biomasă disponibilă în zonă, care poate fi folosită ca

şi combustibil într-o centrală electrică este de aproximativ 150...200 t/h.

Din activitatea locală de prelucrare şi curăţare a fondului forestier rezultă

urmatoarele tipuri de deşeuri, în compoziţia procentuala specificata mai jos ;

Coaja de copac– aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din procesul

de curăţare a trunchiurilor de copaci, cu dimensiunea medie situată în intervalul

20...80 mm. Procentual, este acceptat ca 95% din conţinutul total de coajă are

dimensiuni sub 95 mm, iar dimensiunea maximă este de 350 mm;

Rumeguş – aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din procesul de

tăiere/ debitare a trunchiurilor de copaci; procentual este acceptat ca 98% din

continutul total de rumeguş are dimensiuni peste 1 mm si 95% are dimensiuni sub

25 mm;

Tocătură – aproximativ 40% din total biomasa - rezultate din procesul de

prelucrare a trunchiurilor de copaci, respectiv vârfuri, crengi, cioturi, rădăcini, cu

dimensiunea medie situate în intervalul 20...80 mm, iar dimensiunea maximă nu

depăşeşte 350 mm.

Reziduuri rezultate din activitatea de tăiere a cherestelei– aproximativ 30%

din total biomasă; dimensiunea medie a acestora este cuprinsă în intervalul 20...80

mm, iar dimensiunea maxima nu depaseste 350 mm.

Centralizat bilanţul de materiale se prezintă astfel:





25

Nr.crt Denumire material UM Cantitate/an

Biomasă tone 67.500 t/an

Motorină l 1.200

Deşeuri rezultate de la centrala termică: cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an.

Valorile limită ale parametrilor relevaţi (consum de apă şi energie, poluanţi

in aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai

bune tehnici disponibile sunt prezentate in Tabel. Parametru (unitatea de

măsură)

Valori limită

Tehnici

alternative

propuse de

titular

Prin cele mai bune tehnici

disponibile

Conform celor mai

bune

practici de mediu

1 ..n

energie = 3.000 kW/an echipamente cu

randament optim

echipamente cu

randament optim

apă:

- consum menajer: 50

l/pers

Qzi max = 0,600 mc/zi

- consum tehnologic: 5,6

l/s

Qzi max = 580,608 mc/zi

instalaţii sanitare

moderne, in stare foarte

bună de funcţionare

instalaţii sanitare

moderne, in stare

foarte

bună de funcţionare

Combustibil:

- motorină = 1.200 l/an

alimentare carburanţi cu

canistrele de la staţii

PECO din zonă

alimentare

carburanţi cu

canistrele de la staţii

PECO din zonă

deşeu:

- menajere = 1,0 mc/lună

– cenuşă = 1.890 t/an

colectare selectivă şi

valorificare

colectare selectivă şi

valorificare

Alimentarea cu apa

Sursa de captare

Apa bruta se va asigura de Consiliul Local al comunei Petrova din reteaua de

apa disponibila in apropriere, conform adresei de instiintate semnate de catre

Consiliul Local.

Apa se va deduriza prin trecerea acesteia prin staţia de dedurizare, apoi prin

cele 2 trepte de osmoză şi se va stoca în rezervoarele de stocare special prevazute

in acest scop.





26

Din reteaua de alimentare cu apa, apa va fi pompată către rezervorul de

stocare de 250 m3, cu ajutorul unor pompe.

Apa de alimentare a instalaţiei este preîncălzită şi introdusă în degazor de

unde va trece prin cele trei trepte ale economizorului şi va ajunge la temperatura de

110ºC.

Instalatia de apa tehnologica si menajera. Debit necesar

Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor de sanitare ale

personalului angajat, în numar total de 43 de persoane, rezulta conform STAS

1343/1-2006 şi va fi asigurat de către societate , astfel:

Norma de apa menajera pentru un angajat este: qsp = 60 l/om/zi;

Numar angajati: Ni = 43 persoane;

Qzi.med = qsp N/1000 = 2,58 mc/zi

Alimentarea cu apă tehnologică şi menajeră se realizează prin pompare de la

rezervorul de 250 m3 prin intermediul unui grup de pompare cu urmatoarele

caraceristici:

Model tip 2K70/300

D=2,4 mc/h,

H=65mCA,

Dn80mm,

P=2x5,5kW,

U=400V,

Pmax=7.6 bar,

Pentru băut, unitatea se va aproviziona cu apă îmbuteliată. Pentru prepararea

apei calde menajere se vor monta boilere electrice in grupurile sanitare ale corpului

administrativ si al spatiului de exploatare (camera de comanda, laboratoare), dupa

ce apa va fi trecuta prin filtre cu carbune activ.

Apele pluviale: de pe acoperişul uscatoarelo de biomasă vor fi preluate de

reţeaua de ce va fi realizată din tuburi de beton Φ = 400 mm şi transportate in

vederea colectării intr-un bazin betonat, cu rol de bazin tampon (colectare ape

pluviale de pe suprafaţa uscatorului combustibil biomasă, recirculare apă

industrială, rezervă pentru stingerea incendiilor) şi bazin de apă cu rol de

schimbător de căldură. Bazinul are dimensiunile medii L x l x H = 25 x 10 x 3,4 m

(V = 850 mc). Apele pluviale de pe laterala sud-vestică a uscatorului de biomasă,

vor fi colectate in şanţul existent, apoi preluate de reţeaua de canalizare pluvială

propusă (PVC Dn 200), trecute printr-un separator de produse petroliere şi





27

transportate la bazinul tampon. Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a două

electropompe submersibile şi recirculate în instalaţie.

Surse si instalatii de pretratare a apei brute. Indici chimici

Necesarul de adaos de apa demineralizata pentru cazan este estimat la

aproximativ 1,8 m3/h, iar cel de apa dedurizata pentru instalatia de racire a

condensatorului, in cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire

clasice si se functioneaza la sarcina maxima in condensatie pura (caz in care

evaporarea este maxima) este de 24,1 m3/h. Pentru asigurarea acestor debite de

adaos este necesar un debit maxim de apa bruta de 30 m3/h. Sursa posibila de

apa bruta care sa poata sa fie utilizate in acest scop este la solicitarea

beneficiarului, Consiliul Local care poate furniza o cantitate de 20.000 litri/ ora;

Instalatia de preparare a apei de adaos pentru cazan. Indici chimici de

calitate

Instalaţia de demineralizare - este destinată reţinerii din apa declorinată a

cationilor şi anionilor prezenţi, obţinându-se astfel apa demineralizată, cu următorii

parametri:

- conductibilitate electrică: max.10 µS/cm ;

- conţinut SiO2: max.0,1 mg/l.

Parametri chimici ai apei de cazan ai cazanului de abur pentru presiunea de

64 bar urmăriţi sunt detaliati in cele ce urmeaza1:

Nr.crt Indici calitate Frecvenţă Metodă analitică Valoare admisă

1. Alcalinitate"P" -2 ori pe tura- STAS 7313 -82 2...5 mval/l

2. Conductivitate -2 ori pe tura- 2000...3000 µS/cm

3. Silice -2 ori pe tura- 10...50 ppm

4. Exces de fosfat -2 ori pe tura- 1...3 ppm

Debitul necesar de apa demineralizata este de aproximativ 1,8 m3/h si este

necesara ca apa de adaos a cazanului de abur. Aceasta cantitate se poate produce

intr-o instalatie cu osmoza inversa, avand la intrare apa limpezita rezultata din

tratarea apei brute.

Instalatia de preparare a apei dedurizate pentru adaos in circuitul apei de

racire





28

Instalaţia de dedurizare este destinată reţinerii din apa limpezită, a cationilor

de Ca2+

şi Mg2+

, obţinându-se apa dedurizată necesara ca adaos in circuitul de

racire. Pentru cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire la care

evaporarea este prezenta si centrala functioneaza in condensatie pura, debitul

maxim de adaos necesar este de 24,1 m3/h. In cazul in care se folosesc baterii de

racire cu aer, debitul de adaos se reduce mult, debitul maxim nedepasind 6,3 m3/h.

Apă dedurizată

Nr.crt Indici calitate Frecvenţă Metodă analiză Valoare admisă

1. Duritate totală (dT) t/4 STAS 7313 - 82 max 0,05

Dotatiile laboratorului de analize chimice. Certificare si omologare

Controlul regimului chimic prin asigurarea de:

- personal de deservire (laboranţi–operatori pentru tratarea apei), autorizat în

conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice sau contract de service

privind asigurarea regimului chimic cu agenţi economici autorizaţi de ISCIR-

INSPECT;

- laborator sau punct chimic dotat corespunzător;

- aparatură de măsurare şi control a indicilor de calitate ai fluidelor, după

caz;

- dispozitive pentru prelevarea probelor de apă tratată, apă de alimentare, apă

din cazan, abur saturat, abur supraîncălzit, condensat, apă din circuitul de apă caldă

sau de apă fierbinte, prevăzute de constructorul cazanului şi de proiectantul

centralei termice.

Resursele materiale necesare analizelor de laborator sunt date in cele ce

urmeaza:

- sticlărie şi materiale de laborator;

- aparatură de laborator:

conductometru de laborator;

spectrofotmetru;

aparat de analiza gaze de ardere;

oxigenometru de laborator;

vâscozimetru tip UBELOHDE;

centrifugă de laborator.

reactivi chimici;





29

- apă distilată preparării soluţiei.

Omologarea instalatiilor de tratare chimica a apei, precum si certificarea

personalului si al laboratorului de analize chimce se va face conform prescriptiilor

ISCIR – PTC2-2003 „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur,

de apa calda si de apa fierbinte”.

Regimul chimic al apei si aburului in centrala va respecta, deasemeni, PE

218/1998.

Rezerva pentru incendii

Rezerva pentru incendii este asigurată tot din captarea apei tehnologice, într-

un bazin tampon. In incintă va exista o reţea inelară de incendiu, realizată din

conductă metalică Dn 100 mm.

Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată cu un

sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:

• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită in 4

zone de supraveghere

• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de impulsuri cu

infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi receptor, izolate optic

intre ele

• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe

electromagnetice, umiditate şi coroziune

• detectoare de gaz

• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă

• panouri ”alarmă incendiu”.

Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu apă

proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din incintă.

Aparatura şi instalţiile de măsurare a debitelor de apă

Contorizarea consumului de apă aferent investiţiei se va realiza printr-

un cămin cu apometru amplasat pe conducta de distribuţie la începutul reţelei ( la

ieşirea din deznisipator).

În cămin se va monta un sistem de măsurare a debitului – contor cu Dn = 65.

Măsuri de prevenire a deversărilor accidentale

În procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversărilor accidentale de ape

impure.

Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electrică sunt trecute prin

staţia de tratare a apei industriale şi apoi recirculate.





30

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

planului/proiectului:

Din cadrul Aria de Protecţie Specială ROSCI0124- MUNTII

MARAMURESULUI aflata la o distanta de 500 – 800m, nu vor fi folosite resurse

naturale.

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde

sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:

Deşeurile rezultate din activitate sunt, în mare parte, derivate din camera de

ardere şi cenuşa provenită de la cazan şi de la instalaţiile de tratare fum.

Din activitatea personalului care deserveşte centrala rezultă deşeuri

municipale şi ape uzate menajere.

Toate deşeurile sunt clasificate şi gestionate conform legislaţiei specifice.

Societatea va introduce un plan de supraveghere pentru identificarea şi

stabilirea analitică a caracteristicilor chimico-fizice ale deşeurilor produse, în

scopul unei corecte clasificări a acestora.

Managementul deseurilor produse pe amplasament este prezentat sintetic în

următorul tabel:

Denumirea

deseului *)

Cantitatea

prevazuta

a fi

generata

Starea

fizica

(Solid-

S,

Lichid-

L,

Semisol

id-

SS)

Codul

deseului

*)

Codul

privind

principala

proprietat

e

periculoas

a

**)

Codul

clasifica

rii

statistic

e

***)

Managementul deseurilor

- cantitatea prevazuta a fi

generata

-

(t/an)

valorific

ata

elimina

ta

ramasa

in

stoc

Cenusi grele si

scorie, altele decat cele

de la pct. 19 01 11

0,3 S 19 01 12 0,3

Cenusi usoare

altele decat cele de la

pct. 19 01 13

0,1 S 19 01 14 0,1

Deseuri municipale 1,8 S 20 03 01 1,8





31

amestecate

Namoluri din fosele

septice

2,5 L 20 03 04 2,5

Deşeuri tehnologice

• cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an, care va fi colectată în recipienţi metalici

de dimensiunea unui container auto, respectiv în saci de plastic, apoi încărcată în

mijloace auto şi transportată la beneficiari (staţii de producere a mixturilor

asfaltice, respectiv fabrică de ciment, cu care unitatea va incheia acorduri).

Pentru funcţionarea centralei electrice se va utiliza drept combustibil

biomasa - deşeuri din lemn - procurată de la unităţile ce realizează prelucrarea

lemnului in zonă (in special de la prelucrarea primară, de unde rezultă deşeuri care

nu pot fi utilizate drept combustibil in majoritatea centralelor termice existente) şi

de la depozitele de rumeguş şi coajă care sunt haldate in prezent.

Deşeurile menajere, in cantitate de 1 mc/lună vor fi colectate selectiv in

pubele metalice sau de plastic, amplasate pe platformă betonată, urmand a fi

preluate de operatorul regional de gestionare a deseurilor din zonă cu care

societatea va avea un contract cu termene şi clauze clare.î

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Construirea şi funcţionarea Centralei Termoelectrice pe biomasa în zona

Petrova, Jud Maramures, nu generează deşeuri de natură toxică, iar activitatea nu

implică folosirea de substanţe toxice.

1.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Zona studiată aparţine climatului de munte, subtipul climatului de culoar sau

vale. Principala caracteristică este cantonarea permanentă a aerului în lungul

culoarului râului Vișeu.

Zona comunei Petrova se află, din punct de vedere climatic, sub influenţa

maselor de aer umed nord-vestice, dar şi a centurii muntoase ce o înconjoară, fapt

care determină sensibile variaţii climatice între vestul şi estul acestei regiuni. De

asemenea, diferenţierea de altitudine dintre vatra depresiunii şi crestele muntoase

duc la frecvente inversiuni de temperatură.

Temperatura medie anuală se situează între 6 - 8°C. Luna cea mai caldă este

iulie, cu valoarea medie de 18,1 °C, iar luna cea mai rece, februarie, are valori





32

medii situate între -6 şi -2,4 °C. Iernile sunt în general reci şi lungi, iar verile sunt

scurte şi răcoroase.

Precipitaţiile atmosferice se situează, pe teritoriul administrativ al oraşului,

între 800 şi 1400 mm. Cel mai ploios anotimp este vara, cu un maxim în luna iunie

(118,9 mm), perioadă în care cad 61 % din totalul precipitaţiilor, iar cel mai sărac

anotimp în precipitaţii este iarna, 17 % din total, cu un minim în luna februarie

(43,0 mm). Prima ninsoare apare de obicei către sfârşitul lunii noiembrie, iar

ultima se poate înregistra în ultima decadă a lunii martie. Grosimea stratului de

zăpadă este în medie de 35 cm şi se menţine circa 120 zile/an.

Vânturile predominante sunt cele aflate sub influenţa circulaţiei vestice,

oceanice, cu o frecvenţă medie anuală de 18 – 20 %, acestea fiind responsabile de

precipitaţiile abundente din zonă. Vânturile dinspre nord-est (crivăţul) bat cu

precădere iarna, cu o frecvenţă de 10 % şi aduc viscol şi temperaturi scăzute.

Sursele de poluare Sursele de poluare existente în cadrul investiţiei

analizate, după darea în funcţiune, vor fi:

• surse staţionare dirijate - centrala electrică;

• surse mobile - mijloace auto.

Nu s-au identificat surse de poluare nedirijate.

Unitatea va avea ca și componentă principală o centrală electrică dotată cu

un cazan ce funcţionează cu biomasă (deşeuri din lemn), utilizată pentru

producerea de energie electrică.

Evacuarea gazelor arse se realizează prin intermediul unui coş de fum cu

dimensiunile: Φ= 1,75 m, H = 24,982 m.

In conformitate cu prevederile Ord. 462/93, concentraţiile poluanţilor la

emisie admise şi calculate sunt: TABELUL Nr. 3: Surse stationare dirijate

Denumirea

sursei

Poluant Debit

masic(g/h)

Debit

gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

Concentratia

in

emisie

(mg/Nm3)

Prag de

alerta

(mg/Nm3))

Limita la

emisie =

prag

de

intervent

ie

(mg/Nm

3)

Conform

Ord.462/

1993

% din limita

admisă





33

Cos CT pulberi 25,22 100899 0,25 70 100 0,25%

Cos CT CO 1513,00 100899 15,00 175 250 6%

Cos CT SO2 200,00 100899 2,00 140 2000 0,1%

Cos CT NOx 5448,00 100899 54,00 350 500 10,8%

*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 6%.

Sursele de poluanţi atmosferici constituite în surse mobile aferente

obiectivului sunt reprezentate de vehiculele şi utilajele de mare putere cu

combustibil motorina care asigură functionarea centralei.

Mai jos sunt prezentate sintetic emisiile calculate de la aceste surse:

TABELUL Nr. 4. Surse mobile Nr.

crt.

Tip de mijloc

auto

Consum de

combustibil/buc

Debite totale de poluanti

g/h/tip utilaj

CO NOx SOx COV

Vehicule

grele - 4

8,10 l/h 89,1 202,5 45,36 98,82

Încărcător 10,8 l/h 118,8 270 60,48 131,76

Emisiile gazelor de eşapament nu sunt limitate în conformitate cu Ordinul

462/1993, astfel că nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în

prevederile acesteia. Vehiculele vor fi verificate periodic prin ITP – acele inspecţii

tehnice periodice prin care se verifică starea autovehiculului, inclusiv încadrarea în

normele de emisii specifice. TABELUL Nr. 5. SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati

si emisi Denumirea evacuate activitatii, sectorului, procesului tehnologic, codul activitatii *

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire Consum/

productie

Timp

de lucru

anual,

ore

Poluanti

generati

Cantitati de

poluanti generati

t/an

Denu

mire

Inaltime

m

Diametru

l interior la varf al

cosului

m

Viteza,

m/s

Temp

eratu ra,

°C

Debit

volumic / debit

masic

m3/s g/s

Cogenerare P<50 MW 01 01 03

Centrala 40000 t/an biomasa

8000 Pulberi CO SO2

NOx

0,25Mg/Nmc 15,00 2,00 54,00

Cos evacuare

25 m 1,70 m 18 m/s

88

ºC 28 mc/s 2 g/s

codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

Prognozarea poluarii aerului:

Faţa de valorile concentraţiilor poluanţilor din emisii:

Pulberi – de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25);





34

CO – de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15);

SO2 – de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2);

NOx – de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54);

În concluzie, se constată că poluarea aerului în zona va fi nesemnificativă .

Zgomot şi vibraţii

Sistemele de reducere a emisiilor sonore vor acţiona direct asupra surselor

prin intermediul unor boxe izolante fonic care pot elimina de la 15 la 20 dB(A)

pentru:

- aparate pentru linia fum aşezate în exterior

- pompe de alimentare

- ventilatoare extragere fum

- turbine

- filtru cu maneci

Din evaluările ce pot fi efectuate cu modelul numeric pentru estimarea

climatului acustic produs de punerea in functiune a instalatiei, valorile de presiune

acustică sunt mai mici decât nivelul admis ce va fi măsurat la receptorii stabiliţi.

Ţinând cont de tipul instalaţiilor montate şi de nivelul de zgomot prevăzut,

în zona de intervenţie şi lângă receptori, nu se prevede prezenţa componentelor

tonale sau impulsive.

Principalele emisii sonore sunt cele prezentate în tabelul următor unde este

corelată fiecare sursă de emisie la originea sa şi la nivelul sonor respectiv.

punct Sursă sonoră Nivel (*)

E1 Autocamioane si masini de operare 65

E2 Maşina de mărunţit 70

E3 Motoare si snec palnie 60

E4 Filtre cu maneci 85 (***)

E5 Ventiloconvectori 70

E6 Grup ventilatoare cos si ventilatoare de recirculare etc.

75 (**)

(*) nivel sonor masurat la 1 m distanta si la H=1,5m (**) valoare relevata la 20 m (***) trebuie dotat cu ecran acustic pentru eliminarea a < 70dB

Poluarea acustică, adică ansamblul perturbaţiilor sonore, dacă sunt în exces,

poate fi atenuată prin măsuri tehnice, elemente specifice normative şi acte de

planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustică a teritoriului care,





35

odată adoptată de Consiliile Locale ca parte integrantă şi condiţie pentru PUG, va

fi coordonată cu celelalte instrumente urbanistice.

Zona destinată activităţilor de producţie are ca limite de acceptabilitate 70

dB pentru orele de zi şi de noapte.

Valorile indicate mai sus ce depăşesc 70 dB admisibili în zona industrială

vor fi reduse încă de la faza de execuţie prin protecţii izolante acustic. In jurul

amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde cu caracteristici de

antifonare, alcătuită din arbori cu trunchi înalt – tuia, plop, salcie, în concordanţă

cu specificul vegetaţiei din zonă.

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL

Condiții geomorfologice şi pedogeografice locale

Solurile din zona studiată se încadrează în grupa solurilor montane,

caracterizate prin profiluri subţiri, cu predominanţă humusului brut, cu reacţii

acide.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se incadreaza la

Carpatii orientali, situandu-se in depresiunea Maramures care este drenata de vaile

principale Viseu si Iza.

Morfologia terenului este reprezentata de suprafata cvazi-orizontala a luncii

aluvionare a raului Viseu afluent de stanga al raului Tisa.

Consideratii geotehnice

Din punct de vedere geologic, peste formatiunile cretacice ale fosei

transilvanene s-au depus faciesurile de filis paleogen, cutate pana la sariaj pe latura

sudica (panza de Botiza), carora le urmeaza miocenul prins in aceste cute sudice

rasturnate si panonianul, dezvoltat mai ales in vestul depresiunii.

Formatiunea geologica de baza este reprezentata prin argile, argile marnoase

paleogene.

Depozitele aluvionare cuaternare in valea Viseulu sunt alcatuite dintr-un

amestec nesortat de pietrisuri si nisipuri . Depozitele aluvionare se intalnesc si sub

forma unor conuri de dejectie la gura afluentilor mai mari, fiind reprezentate prin

bolovanisuri si pietrisuri colmatate cu argila nisipoasa.





36

Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima de

munte.

Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-77, este de

100-110 cm.

Din punct de vedere seismic, potrivit Normativvului P 100-1-2006 se

situeaza in zona cu coeficient de acceleratie seismica ag= 0,08 si o periada de colt

Tc =0,7 sec.

Conform Normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se

incadreaza in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.

Surse de poluare a solurilor

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării

normale a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme

naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică

sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă

deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii bioproductive, atât din

punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ.

Sursele de poluare a solului de pe amplasament pot fi considerate :

- apele uzate menajere

- scurgeri de produse petroliere, alte substanţe

- depunerile de pulberi din emisiile pe cos

- depunerile de pulberi provenite de la materiile prime

Faţă de toate aceste surse au fost prevăzute dotări, tehnologii şi management

în vederea eliminării/reducerii posibilităţilor de poluare.

Cca 10% din suprafaţa terenului va reprezenta spaţii verzi amenajate.

Zonele cu construcţii şi cele de acces auto vor fi betonate, împiedicând astfel

pătrunderea în sol a oricăror poluanţi.

In acest context se poate concluziona ca impactul investiţiei asupra solului

va fi minor, atat pe amplasament cât şi în zona acestuia sau mai departe.

Solul fertil de pe zona afectată de lucrările de construire a obiectivului va fi

folosit în amenajarea zonelor verzi. Acţiunea fizică asupra solului va fi

nesemnificativă: se vor realiza săpături pentru realizarea fundaţiilor la construcţii,

fără a se introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul

acestuia.

Prin urmare în cadrul obiectivului analizat nu putem vorbi despre o poluare

fizică semnificativă a solului.





37

Poluarea chimică a solului se poate datora dispersiei poluanţilor în atmosferă

de la centrala electrică, precum şi a depunerii acestora pe sol.

Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,

alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de

injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente în gazele de

ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilorî limitele maxime

admise de legislaţia în vigoare. De asemenea se va instala un sistem de

monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Prin funcţionarea centralei electrice nu se va produce o poluare chimică

semnificativă a solului.

Poluarea chimică a solului, după punerea în funcţiune a obiectivului se poate

datora:

• rezervoare motorină de la grupul electrogen, canistre motorină;

• depozitării materiilor prime - biomasă;

• depozitării necorespunzătoare a deşeurilor;

• pierderi de uleiuri şi carburanţi de la mijloacele auto.

Grupul electrogen va avea un rezervor subteran cu motorină– îngropat în

pământ cu sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu cuvă betonată pentru a

preveni scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a

eventualelor scurgeri.

Depozitarea canistrelor de motorină, utilizate pentru alimentarea în caz de

necesitate a mijloacele auto din dotare, se realizează în cadrul magaziei de

materiale, în care sunt amenajate rafturi pentru materiale şi care are pardoseală din

beton, alimentarea mijloacelor auto se face în mod normal de la o staţie de

carburanţi din apropiere.

Biomasa utilizată drept combustibil la centrala electrică va fi depozitată în

cadrul depozitului aferent: închis perimetral, acoperit, cu pardoseală din beton. Din

depozit biomasa va fi transportată cu o volă la buncărul de alimentare al centralei

electrice, iar de acolo, prin intermediul unei benzi transportoare cu racleţi, este

trimisă în camera de ardere a cazanului instalaţiei.

Deşeurile menajere vor fi depozitate selectiv în pubele metalice sau plastic,

amplasate pe platformă betonată.

Cenuşa va fi colectată în recipienţi metalici închişi, de dimensiunea unui

container auto, respectiv în saci de plastic, apoi încărcată în mijloace auto şi

transportată la beneficiari (staţii de producere a mixturilor asfaltice, respectiv

fabrică de ciment, cu care unitatea va încheia acorduri).





38

Prin întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto ce vor deservi incinta se

evită pierderile accidentale de uleiuri sau carburanţi în sol.

Putem concluziona că poluarea chimică a solului este redusă la minim.

Analizând cele prezentate anterior se poate spune că realizarea investiţiei

analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.

Prognozarea poluării solului

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu

afectează solul din punct de vedere al poluării şi nu modifică structurii acestuia.

Pentru realizarea investiţiei se vor efectua săpături, dar nu se vor introduce

substanţe poluante in sol şi nu se va modifica structura sau tipul solului.

Analizând cele prezentate anterior se poate spune că realizarea investiţiei

analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

Din punct de vedere hidrologic, principala artera hidrografica este raul Viseu

care are la varsarea in Tisa un debit mediu de 33.9 m3/s.

Râul Vişeu, cu suprafaţă de 1581 km2 şi o lungime totală de 82 km,

izvorăşte din Munţii Maramureşului în zona pasului Prislop la o altitudine de

1535m, drenează versanţii de SV ai acestor munţi şi pe cei nordici ai Munţilor

Rodnei prin afluenţii săi de dreapta Cisla, Vaser, Ruscova, Frumuşeaua. Panta

medie a subbazinului este de 15‰, iar densitatea medie a reţelei hidrografice este

de 0,5-0,7 km/km2, ajungând la 0,9 km/km2 în bazinul superior..

Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima de

munte.

Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-77, este de

100-110 cm.

Datele înregistrate la stația hidro Bistra pun în evidență următoarele

caracteristici ale regimului hidrologic la râului Vișeu:

Q mediu multianual= 33,9 mc/s

Q80%=7,7 mc/s

Q90%=6,5 mc/s

Q95%=5,6 mc/s





39

Din punct de vedere regional, perimetrul se afla situat în zona de terasă

luncă a râului Vișeu, la aproximativ 12 km fata de confluenta acestuia cu râul Tisa.

Perioadele cu scurgere ridicată şi scăzută sunt exprimate de către

fenomenele de ape mari, viituri şi inundaţii, cât şi prin seceta hidrologică.

Perioadele cu ape mari sunt una din cele mai importante faze ale regimului

hidrologic al râurilor cu efecte directe asupra mediului, necesitând în acest sens o

atenţie specială în ceeea ce priveşte procesele de amenajare a bazinelor

hidrografice şi de organizare teritorială. Factorii genetici responsabili pentru

declanşarea creşterilor de debit sunt următorii: perioadele cu exces de precipitaţii,

cantitatea de apă cazută în 24 de ore, stratul de zăpadă acumulat, tipul circulaţiei

atmosferice, caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice şi gradul de

despădurire. Analiza şirului de date disponibile a scos în evidenţă că frecvenţa cea

mai ridicată a apelor mari se înregistrează primăvara, cu o medie de 53%, când

sunt prezente cele mai favorabile condiţii climatic pentru producerea lor. Astfel,

apele mari de primăvară sunt semnalate la începutul lunii martie, în partea vestică a

ariei studiate şi în a doua decadă a lunii martie, în partea estică, datorită

altitudinilor mai ridicate din această zonă.

Durata medie a apelor mari de primăvară este cuprinsă între 21 şi 54 de zile.

Cele mai lungi durate ale apelor mari au fost semnalate în 2001 şi 2005, când

condiţiile climatic (topirea lentă a zăpezii şi prezenţa precipitaţiilor frontale de

lungă durată) au dus la interval de timp care au totalizat 77, respetiv 85 de zile pe

râul Vişeu la staţia hidrometrică Bistra. De asemenea o perioadă lungă de ape mari

a fost înregistrată şi în anul 1983, când au fost cuantificate 97 de zile pe râul Vişeu

la staţia Poiana Borşa

Perioadele cu ape mici apar cu precădere în sezonul de vară, toamnă şi iarnă.

Apele mici de vară-toamnă sunt rezultatul cantităţilor mici de precipitaţii care cad

în lunile august şi septembrie şi procesului important de eveaporaţie generat de

temperaturile ridicate ale aerului din această perioadă. Lungimea perioadei apelor

mici de vară-toamnă este cuprinsă între 40 şi 50 de zile în abzinul Vişeului

Intercalarea viiturilor de vară şi toamnă în timpul perioadelor apelor mici

crează ca şi consecinţă o reducere a timpului cu debite scăzute între 15 şi 25 de zile

pe Vişeu.

Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Panza freatica, cu nivel liber, oscilant este cantonata in depozitele aluvionare

al raului Viseu , alcatuite din pietris cu bolovanis cu interspatii nisipoase.





40

Nivelul apelor a fost interceptat in foraje la adancimea de peste 7.00 m.

Corpul de apă subterană din zona bh Vișeu ROSO02 este, din punct de

vedere calitativ, în stare bună Acest corp de apă freatică se dezvoltă în depresiunea Maramureşului,

suprapunându-se în mare parte peste bazinul hidrografic al Vişeului şi parţial peste

bazinul superior al Izei.

Constituţia petrografică a acestui spaţiu, marcată de prezenţa dominantă a

gresiilor, conglomeratelor şi parţial al nisipurilor paleogene, cu permeabilitate

relativ ridicată, constituie suportul unei reţele fisurale întinse. Modulul mediu al

scurgerii subterane din sistemul acvifer fisural este de 7-10 l/s/km2 , ceea ce

înseamnă o rată de alimentare de circa 250 mm/an.

A fost pusă în evidenţă existenţa unor izvoare ale căror debite variază între

0,2 şi 1 l/s, cu un regim permanent.

Acviferul freatic din luncile si terasele râurilor Vişeu şi Iza, este constituit

din pietrişuri şi bolovănişuri groase de 4-6 m, cu niveluri piezometrice situate la

0,1 – 3,0 m şi cu debite la pompare foarte reduse (sub 0,1 l /s /foraj).

Singurele subzone în care au fost înregistrate debite mai importante,

cuprinse între 0,7 şi 7 l/s /foraj, pentru denivelări de 0,3 –1,3 m sunt cele situate la

Borşa şi Vişeul de Sus.

Mare parte din arealul Munţilor Lăpuş - Ţibleş, constituiţi din formaţiuni

paleogene (în special eocene), reprezentate prin gresii, conglomerate şi argile, care

aparţin flişului transcarpatic, cantonează în zona activă (superficială) acvifere

pentru care modulul mediu multianual al scurgerii subterane se apreciază la 5-7

l/s/km2.

Se poate concluziona că depresiunea Maramureşului este deficitară în ape

subterane cu nivel liber (freatice), astfel încât pentru asigurarea alimentărilor cu

apă potabilă este necesar să se recurgă la captarea surselor de suprafaţă prin

acumulări sau captarea izvoarelor mai importante existente în cadrul depresiunii.

În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat prin analizarea

probelor de apă recoltate din 2 foraje aparţinând Reţelei hidrogeologice naţionale ,

1 foraj şi un dren de exploatare, 2 fântâni domestice şi două





41

Managementul apelor uzate

BILANTUL apelor uzate

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale in acest obiectiv

catre alte obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Administr ativ

22,1 7433 22,1 7433 - - 7,3 2665 - - - -

Amplasamentul şi funcţionarea viitoarei investiţii nu va influenţa negativ

regimul de scurgere al apei freatice sau a apelor de suprafaţă. De asemenea, din

punct de vedere calitativ, nu vor exista puncte critice cu scurgeri de substanţe

poluante care să conduca la deteriorări ale calităţii apelor subterane sau de

suprafaţă.

Apele uzate de tip menajer vor fi colectate corespunzător într-un bazin etanş

vidanjabil.

Apele menajere vidanjate se vor încadra din punct de vedere calitativ în

limitele maxime admise prin HG. 352/2005 – NTPA 002.

Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate şi

evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în limitele

maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001

După punerea în funcţiune a investiţiei se va încheia un contract de vidanjare

cu societate specializată în acest sens, pentru curăţarea periodică a bazinului pentru

ape uzate menajere, vidanjarea şi transportul apelor uzate. Lipsa impactului

semnificativ asupra factorului de mediu apă exclude existenţa posibilităţii apariţiei

sinergiilor cu deţinătorii din zona adiacentă.

Prognozarea impactului

Apele uzate menajere colectate în bazinul etanş vidanjabil se vor încadra în

limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002 iar apele meteorice

(convenţional curate şi epurate mecanic) se vor încadra în limitele maxime

calitative prevăzute de H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.





42

Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de

suprafaţa şi nu va contribui la degradarea calităţii acestora şi a apelor subterane.

Măsuri de prevenire a deversărilor accidentale

În procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversărilor accidentale de ape

impure.

Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electrică sunt trecute prin

staţia de tratare a apei industriale şi apoi recirculate.

Măsuri de diminuare a impactului Limitele de emisie

Apele uzate de tip menajer colectate în bazinul etanş vidanjabil vor respecta

limitele de calitate impuse prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002.

Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate şi

evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în limitele

maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.

Mentiuni şi concluzii

Apele uzate menajere colectate în bazinul etanş vidanjabil se vor încadra în

limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002 iar apele meteorice

(convenţional curate şi epurate mecanic) se vor încadra în limitele maxime

calitative prevăzute de H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.

Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de

suprafaţa şi nu va contribui la degradarea calităţii acestora şi a apelor subterane.

In vederea evitării unor poluări accidentale reţeaua de canalizare menajeră,

bazinul etanş vidanjabil şi separatorul de hidrocarburi vor fi întreţinute şi

exploatate conform regulamentului de întreţinere.

De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curăţate periodic

pentru a preveni colmatarea lor.

Nu vor exista surse de poluare a apelor pluviale în incintă.

Pe durata realizării investiţiei şi după punerea acesteia în funcţiune vor fi

respectate prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 completată şi modificată cu

Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006 privind modul de gospodărire a apelor.

In zona de amplasare a centralei de cogenerare biomasa nu există folosinţe

de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrările proiectate, cum

sunt: prize de apa sau fronturi de captare ( altele decât cele incluse în proiect),





43

evacuări de ape uzate, poduri şi alte traversări, platforme industriale, incinte

îndiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.

În concluzie impactul generat de implementarea proiectului de investiţii -

Centrale Termoelectrice pe biomasa in comuna Petrova Jud Maramureș – va

avea impact 0 asupra factorului de mediu apă.

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia

proiectului:

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:

Regimul juridic Suprafata de teren pe care urmeaza a fi realizata lucrarea

de investitii totalizeaza 36752 mp si face obiectul unui precontract incheiat intre

proprietar si SC SPORT STIL WEAR SRL BRASOV. O copie a actelor ce

demonstreaza aspectele privitoare la dreptul de proprietate asupra terenului si

extrasele de carte funciara au fost anexata prezentului proiect.

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului

propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii

suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru ca proiectul de investitii se

realizeaza inafara ariei de protectie Aria de Protecţie Specială ROSCI0124-

MUNTII MARAMURESULUI





44

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi

eşalonarea perioadei de implementare a PP:

Durata etapei de funcţionare este nelimitată, activitatea fiind rentabilă din

punct de vedere economic, propunându-se doar reînnoirea utilajelor.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării

proiectului propus:

Corpul administrativ se propune a fi o constructie parter pe structura din

pereti de zidarie portanta comfinata (ZC). Constructia va avea o forma poligonala

in plan.

Structura de rezistenta a constructiei poate fi fi alcatuita din pereti portanti

de zidarie din caramida de 30 cm grosime la exterior si pereti portanti din

caramida de 25 cm grosime la interior, stalpisori de beton armat (minim 25x25

cm), centuri de beton armat de 25x25 cm, grinzi de 25x35 cm. Peretii exteriori vor

fi placati cu polistiren de 10 cm grosime.

Zidurile portante se pot executa din zidărie de caramida calitatea I-a, grupa a

II-a, arsa, cu goluri verticale tip GV 290 x 240 x 138 mm, cu volumul golurilor

≤50% din volumul total; (te≥15mm, ti≥10mm); marca M100 (fb>7.5N/mm2),

mortar M100. Mortarul se va realiza conform SR EN 998-2-2004, mortar de

utilizare generala (G).

Compartimentarile interioare se vor realiza cu pereti din caramida si pereti

din ghips-carton.

Se propune ca planseul peste parter se fie realizat din beton armat C12/15 de

13 cm grosime. Placa suport a pardoselii de la parter -0.08 va fi realizata din beton

C8/10, slab armat cu plase sudate Φ5/100 si va avea o grosime de 10 cm. Sub placa

suport a pardoselei se va aseza un strat de termoizolatie din polostiren extrudat de

5 cm.

Toate elementele de beton armat exterioare: stalpisori, centuri, buiandrugi,

plansee se vor termoizola dupa caz cu b.c.a si/sau polistiren pentru a evita formarea

puntilor termice. Scara interioara de acces la parter se va realiza din beton armat.

Acoperisul va fi de tip sarpanta cu invelitoare din tigla. Lemnul folosit la

elementele structurale ale sarpantei va fi conform NP 005-96 de calitatea I-a de





45

rasinoase. Elementele structurale ale sarpantei (popi, pane, capriori) se vor trata

impotriva factorilor nocivi prin ignifugare, si impotriva ciupercilor cu solutii

speciale.

Infrastructura va fi alcatuita din fundatii continue din beton simplu situate

sub elevatii din beton armat monolit de 25 cm grosime, grinzi de fundare (25x50

cm).

Fundatia continua din beton simplu va avea latimi de 60 cm. Sapatura pentru

fundatii se va face in taluz vertical cu sprijinirea malurilor sau in taluz natural cu

panta de 1/1.25 respectandu-se precizarile din C169-88..

C.T.A. = -0.45 m fata de cota ±0.00 (cota finita a pardoselii de la parter).

Cota de fundare a cladirii este la -2.60 m fata de cota ±0,00. In cazul

variatiei stratului de umplutura se va sapa pana la interceptarea stratului bun de

fundare conform studiului geologic. Variatia cotei de fundare se va realiza prin

trepte ale talpii de fundatie.

Clasele de beton utilizate la realizarea infrastructurii vor fi C8/10 -

pardoseala slab armata si C12/15-P8-T3-I32,5/0-31 in elevatii, stalpisori si stalpi.

- clasa de expunere - normala;

- gradul de impermeabilitate – P8;

- gradul de gelivitate – G100, conform STAS 3622 - 86;

- tipul de ciment - Portland;

- valoarea maximă a raportului A/C – 0.5.

Cantarul se va realiza pe o rampa din beton armat C12/15, infrastructura

fiind realizata dintr-o dala de beton armat.

Cladirea principala a salii turbinei este o constructie P+1 cu si se poate

realiza pe structura metalica din stalpi si grinzi din profile IPE. Imbinarile

nodurilor stalpi - grinzi principale si grinzi secundare se vor realiza cu suruburi de

inalta rezistenta.

Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate sub stalpi tip bloc si cuzinet

din beton armat legate pe ambele directii cu grinzi de fundatii din beton armat.

Structurile metalice principale şi secundare (grinzi principale şi secundare,

grinzi de susţinere care corespund cu susţinerea maşinilor, în afara structurilor de

susţinere ale maşinilor, structura de susţinere a scărilor externe) vor fi sablate SA

21/2 şi zincate la cald. Căile de parcurs de către podurile mobile, vor fi sablate

SA1/2, zincate şi vopsite cu un strat de vopsea. In serviciul prestat sunt incluse

tăierea, găurirea, pierderile, strunjirea, fasonarea, îndoirea şi sudarea pieselor.





46

Buloanele vor fi de înaltă rezistenţă, şi se vor folosi buloane zincate de

masura corespunzatoare.

Toate materialele trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.

Cladirea de pompe industriale se propune a fi o constructie cu subsol tehnic

in forma de cuva din beton armat in care se va ancora structura metalica alcatuita

din stalpi rigle principale si secundare din profile laminate.

Stalpii se vor ancora cu buloane de ancoraj si placi metalice de baza

inglobate in peretii din beton armat ai cuvei subsolului. Se va acorda o atentie

deosebita pozitionarii buloanelor de ancoraj.

Buncarul de alimentare este o constructie de tip subsol deschis cu

dimensiuni in plan de 22.00x6.30 si adncimea de 3.00m, realizat din pereti si radier

din beton armat

Utilajele centralei (cazan abur, ciclon filtru fum) propriu zise sunt realizate

pe structuri din cadre metalice cu diferite deschideri compuse din stalpi metalici de

dimensiuni maxime I30 si rigle metalice cu dimensiuni maxime I36 contravantuite

cu contrvantuiri verticale si orizontale din profile metalice cornier L.

Toate piesele metalice vor fi grunduite la atelier si vopsite dupa montaj.

Bazinul de colectare a apelor pluviale reprezinta cuva din beton armat

alcatuite din pereti si radier din beton armat.

Conform SR 11100/1-1993, amplasamentul este situat in zona de grad VIII

(opt) seismic (MSK), iar conform P100-1/2006, are urmatoarele caracteristici

seismice (IMR–100 ani):

Tc = 0,7 sec,

ag = 0.24

Sistem anti-incendiu

Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată cu un

sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:

• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită in 4

zone de supraveghere

• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de impulsuri cu

infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi receptor, izolate optic

intre ele

• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe

electromagnetice, umiditate şi coroziune

• detectoare de gaz

• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă





47

• panouri ”alarmă incendiu”.

Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu apă

proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din incintă.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:

a. Circuitul apei de adaos, din faza de prelevare şi până in stadiul

introducerii in degazor, in vederea completarii pierderilor tehnologice.

Necesarul de adaos de apa demineralizata pentru cazan este estimat la

aproximativ 1,8 m3/h, iar cel de apa dedurizata pentru instalatia de racire a

condensatorului, in cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire

clasice si se functioneaza la sarcina maxima in condensatie pura (caz in care

evaporarea este maxima) este de 24,1 m3/h. Pentru asigurarea acestor debite de

adaos este necesar un debit maxim de apa bruta de 30 m3/h. Sursa posibila de

apa bruta care sa poata sa fie utilizate in acest scop este la solicitarea

beneficiarului, Consiliul Local care poate furniza o cantitate de 20.000 litri/ ora;

Apa bruta captata parcurge deznisipatorul,staţia de dedurizare , prin care

parametrii chimici sunt finisati pana la obtinerea apei dedurizate utilizate in

circuitul de racire si a apei demineralizate utilizate in cazan. Stocarea se face in

rezervoare speciale destinate – apa dedurizata si apa demineralizata, separat, din

care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos in circuitele mai

sus mentionate, in vederea completarii pierderilor tehnologice specifice acestui

proces (purje continui si periodice, neetanseitati, nerecuperarea condensului

agentului termic de incalzire furnizat, etc).

b. Circuitul combustibilului (in acest caz- biomasa), din faza de

descarcare din camion si pana in momentul introducerii in stadiul uscat in cazan si

a initierii fazei de combustie. Biomasa urmeaza sa fie adusa in camioane si

descarcata in spatiile special amenajate in acest sens – depozitul de combustibil. In

aceasta faza umiditatea biomasei depaseste valoarea maxima admisa pentru

introducere in cazan, , este necesar un proces de uscare primara sau chiar initierea

unui proces de uscare fortata, activitate care poate fi desfasurat atat intern sau

externalizata catre o companie terta, specializata in acest sens . Deasemeni,

biomasa va suferi si un proces de macinare in urma caruia dimensiunile finale vor

fi sub cele maxime stipulate de catre producatorul cazanului de abur, la intrarea in





48

boiler. Odata introdusa in cazan, se initiaza procesul de ardere a biomasei, in urma

caruia are loc degajarea de caldura si preluarea acesteia de catre fluidul principal,

in vederea cresterii potentialului termic (presiune, temperatura).

c. Circuitul apa-abur (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe

baza tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul

pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in urma

parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor,

vaporizator si supraincalzitor. La iesirea din cazan, pe baza caldurii transferate din

arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu cu parametrii inalti, care se

destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape de saturatie, corespunzator

presiunii din condensator. In urma acestui proces,

energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este

transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului

electric. In mod normal, in turbina de abur are loc extragerea unui flux de abur (de

parametri termici redusi) pentru alimentarea cu energie termica si utilizarea intr-un

mod superior a potentialului termic (producerea in cogenerare a energiei electrice

si termice, cu efect in cresterea eficientei termice). La iesirea din turbina cu abur,

aburul saturat este condensat in condensatorul de abur prin interventia agentului de

racire, iar condensul principal parcurge traseul retur, pentru intregirea circuitului,

dintre condensator si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal.

d. Circuitul energiei electrice produse de generatorul electric:

O parte din energie este consumata intern, in vederea asigurarii serviciilor

electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, parte este

exportata in Sistemul Energetic National, dupa cresterea nivelului tensiunii in

transformatorul ridicator.

e. Circuitul de evacuare al deseurilor rezultate in urma arderii

In urma procesului de ardere rezulta cenusa in diferite stadii

granulometrice; cea grosiera este colectata in partea de jos si stocata in containere

speciale, iar cea mai fina (cenusa zburatoare) este separata din gazele de ardere

prin sisteme speciale de curatare si colectata in vederea transportului. Gazele de

ardere curate sunt evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatoarele de

gaze de ardere.





49

f. Circuitul de tratare si evacuare a apelor uzate – apele uzate, rezultate

in procesul tehnologic (purjare continua si/sau intermitenta a cazanului de abur in

vederea mentinerii in limitele admisibile a parametrilor chimici, spalarile

acide/bazice ale filtrelor din statia de tratare a apei apei realizate in cadrul

proceselor de regenerare, canalizarile pluviale, menajere, etc) trebuiesc colectate si

supuse unui proces de epurare inainte de a fi deversate in emisar, in vederea

prevenirii poluarii mediului ambiant. Principalele procese se refera la decantarea

apei, separare si filtrare mecanica, respectiv neutralizare din punct de vedere

chimic

g. Descrierea schemei termomecanice de principiu. Bilant termic

Schema termomecanica de functionare este una clasica, in circuit inchis.

Din silozul de biomasa din limita cazanului, combustibilul este preluat de un

sistem hidraulic prin impingere de banda de alimentare cu biomasa (care poate fi

de tip cu racleti, prin rostogolore, etc). Viteza benzii este in corelatie cu sistemul

automat de dozare al biomasei in cazanul de abur, ambele utilaje facand parte din

bucla de automatizare a sarcinii termice a cazanului. Puterea termica a biomasei

arse in cazan, raportata la puterea calorifica inferioara, este de 28624 kWt.

In general, toate cazanele cu ardere pe biomasa functioneaza si cu un

combustibil auxiliar care initiaza arderea biomasei in cazan in faza de pornire. In

cazul concret al centralei de la Petrova, nu exista disponibilitatea gazului natural in

zona, de aceea se va considera ca pornirea cazanului de abur va fi facuta cu

combustibil lichid usor.

Cazanul de abur este cu circulatie naturala a sistemului vaporizator si

tambur, la care s-au considerat (numai pentru realizarea bilantului termic, nu se

considera de referinta si pentru contractarea echipamentului) urmatorii parametri

de intrare: taa=105˚C, paa=74 bar, Daa=27,6 t/h (unde apa – apa de alimentare) si

parametri de iesire a aburului viu: tab=485 ˚C, pab=64 bar, Dab=26,8 t/h (unde ab –

abur viu la iesire din cazan). S-a luat in considerare un debit al purjei continue a

apei din tambur (pentru mentinerea in limite a parametrilor chimici ai cazanului)

de 3% din debitul nominal.

Cenusa rezultata din procesul de ardere al biomasei va fi colectata in

containere speciale care vor preveni procesul de spulberare si vor asigura

transportul acestui tip de deseu in locatii special amenajate, care sa fie in

concordanta cu normativele de mediu.

Gazele de ardere vor fi deasemeni supuse unui proces de curatare prin

trecerea acestora prin instalatii special destinate acestui proces (cicloane,





50

electrofiltre, etc), cenusa antrenata va fi deasemeni captata si colectata in

containere, astfel ca gazele de ardere eliberate in atmosfera sa indeplineasca

specificatiile de mediu actuale in ceea ce priveste cuantumul emisiilor poluante

pentru pulberi, CO2, SO2, NOx.

Aburul supraincalzit, la parametri nominali ai cazanului, va fi introdus intr-

o turbina de abur cu condensatie cu priza reglabile de 1,2 bar. Se accepta o scadere

de temperatura dintre iesirea cazanului si intrarea in turbina de 1 ˚C si o diferenta

de presiune de 0,3 bar. Din priza de 1,2 bar va fi furnizat aburul pentru degazare

termica din degazor si pentru uscatorul de biomasa, atunci cand umiditatea

combustibilului depaseste valoarea maxima precizata de catre producator la

intrarea in cazan. Tot odata, aburul de 1,2 bar ar putea fi folosit pe viitor in

furnizarea agentului termic pentru incalzire a institutiilor si locuintelor invecinate,

la solicitatea autoritatilor publice locale.

Aburul destins in turbina , cu potential termic redus (pmax=0,057 bara) intra

in condensatorul de abur; racirea este realizata de un sistem auxiliar de racire, in

circuit inchis sau mixt , care poate fi, din punct de vedere constructiv, cu turnuri de

racire clasice, cu aer sau apa-aer. Constructiv, se recomanda solutia care sa

necesite un debit minim de adaos in circuitul de racire al condensatorului de abur.

Pentru mentinerea nivelului constant, in condensator va fi introdusa apa de

adaos, in vederea compensarii pierderilor prin purja cazanului si a altor pierderi

programate (condensul nereturnat in cazul furnizarii de agent termic) si

accidentale. Apa de adaos va fi demineralizata, cu parametri chimici precizati de

producatorul cazanului de abur si va fi anterior produsa intr-o statie chimica

special destinata acestui scop si stocata in rezervoare speciale.

Condensul obtinut este circulat de catre pompele de condens principal catre

degazorul termic, unde sufera o crestere de temperatura pana la 105˚C, pe baza

aburului de 1,2 bar admis pentru degazare termica, in vederea reducerii cantitatii

de O2 in apa de alimentare. Tot in degazor va fi recuperat condensul de la uscatorul

de biomasa, in caz ca se utilizeaza.

Din degazor, apa de alimentare este introdusa din nou in cazan prin

intermediul pompelor de alimentare, in vederea reluarii ciclului termic.

Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate de

biomasă consumată de 67.500 t/an biomasă cu puterea calorică de

3.000 Kcal/Kg.

Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămană, 12 luni/an.





51

Cantitatea de aproximativ 200 t/zi se va aproviziona prin intermediul

transportului auto (autovehicule basculante) de la furnizorul de combustibil;

accesul in centrala va fi precedat de activitatea de evaluare cantitativa si calitativa a

combustibilului primit. Centrala va avea in dotare un cantar auto, care va masura

greutatea vehiculului plin si gol, dupa descarcare in depozit. Diferenta dintre cele

doua masuratori va insemna cantitatea masica de biomasa aprovizionata. Etapele

aprovizionarii pot fi rezumate in urmatorii pasi:

Acces in centrala;

Cantarire masina plina;

Descarcare biomasa in uscatoare

Cantarire masina goala;

Parasirea centralei.

Monitorizarea calitativa a combustibilului va presupune respectarea unei

proceduri elaborate pe baza prevederilor contractului de furnizare biomasa, care se

recomanda fi incheiat intre cele doua parti – S.C. Energy HI-TECH S.R.L. si

compania furnizoare de biomasa- prin care se vor efectua urmatoarele operatiuni

de corectie a calitatii efective a biomasei fata de analiza standard prevazuta in

contract, si anume:

Prelevarea probei reprezentative de biomasa;

Analiza de laborator in vederea determinarilor privind puterea calorifica,

umiditatea si cenusa combustibilului;

Corectie privind valoarea livrarii de energie a biomasei;

Aceste operatiuni vor fi realizate de personal autorizat in laboratorul chimic

propriu, dotat corespunzator pentru astfel de activitati si certificat de autoritati in

domeniu (TUV, SRAC, etc).

Este recomandabil a se avea in vedere depozitarea biomasei ca o rezerva de

functionare a centralei electrice pentru perioadele de alimentare discontinua cu

combustibil ca urmare a conditiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile. Acestea

vor trebui acoperite, pentru evitarea cresterii umiditatii biomasei in perioadele

ploiase.

Este apoi obligatoriu a fi respectate prevederile legale in domeniu in ceea

ce priveste modul si conditiile de depozitare, normele de securitate cu privire la

prevenirea si lupta impotriva incendiilor, precum si a normativelor specifice a

calitatii in constructii. Vor indeplini urmatoarele conditii :





52

depozitele vor trebui sa fie betonate iar depozitarea biomasei se va face pe

sorturi , asa cum este prevazut in HG 2293/09.12.2004 – privind gestionarea

deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a deseurilor lemnoase;

se vor asigura caile de acces si transport, conform Ordinului nr.

606/30.09.2008 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si

perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos;

se vor respecta prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*)

privind apărarea împotriva incendiilor;

se vor respecta prevederile Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995

(*actualizată*) privind calitatea în construcţii;

se vor respecta instructiunile Hotararii nr. 1.739 din 6 decembrie 2006

pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării

şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu ;

Centrala va fi prevazuta cu instalatii de manipulare si depozitare. In general,

descarcarea biomasei in depozit se va face direct din autobasculata, dar sunt

necesare echipamente si utilaje suplimentare pentru organizarea judicioasa a

spatiului de depozitare si organizare a stivelor pe inaltime, pana la inaltimea

maxima, in vederea optimizarii depozitarii. Astfel vor fi prevazute incarcatoare

frontale cu cupa, care sa efectueze urmatoarele operatiuni:

sa ridice si sa stivuiasca pe inaltime biomasa descarcata din auto basculante

in vederea cresterii capacitatii de depozitare a spatiului afectat in acest scop;

sa alimentaze periodic silozul de alimentare al cazanului de abur;

Centrala electrica va fi prevazuta cu uscator de biomasa pentru cazurile

cand biomasa va fi livrata cu umiditatea peste valoarea maxima a umiditatii

combustibilului precizata de producatorul cazanului. De regula, valoarea maxima a

umiditatii biomasei la intrarea in cazanul de abur este de 55%, pentru majoritatea

tipurilor de cazane care functioneaza pe biomasa. Peste aceasta valoare, deseurile

lemnoase trebuiesc uscate pentru reducerea umiditatii in consecinta.

Agentul primar de uscare este aburul extras din priza de 1,2 bar a turbinei,

cu urmatoarele caracteristici:

Temperatura abur: 105 ˚C;

Presiune abur: 1,2 bar;

Debit de abur care poate fi extras: maxim tehnic posibil;

Reducerea de umiditate a biomasei la debitul maxim de abur considerat mai

sus (la un consum specific de abur pentru uscare – 2,24 kW/kg): 28%, de la 63% la

35% ;





53

Ca si constructie, uscatorul poate fi de tip abur – aer (agent primar de uscare

- abur, agent secundar de uscare –aer).

Amplasamentul acestuia a fost prevazut in imediata apropriere a cantarului

auto, pentru optimizarea manipularii biomasei, astfel ca, dupa receptia calitativa a

biomasei si evaluarea umiditatii, sa se poata imediat trece la faza de uscare, daca

este cazul.

Pentru eficientizarea acestei activitati, uscatorul trebuie prevazut cu o cuva

de descarcare cu capacitatea unei autobasculante, iar la iesire din uscator sa existe

o banda transportoare mobila de reincarcare a biomasei si transport in locul

destinat stocarii.

Ca alternativa, se poate prevedea uscarea biomasei prin producerea

agentului primar (apei calde sau a aburului) intr-un boiler auxiliar, cu ardere pe

biomasa. Acest lucru va avea ca urmare scaderea sarcinii electrice produse de

centrala prin arderea unei parti din biomasa necesara in cazanul de producere a

agentului primar si presupune probleme auxiliare privind autorizarea cazanului

suplimentar, monitorizarea noxelor emise in atmosfera, etc.

Biomasa destinata uscarii nu trebuie sa contina impuritati ca, de exemplu,

materiale nelemnoase, metale, pietre, pamant, sticla, plastic, etc. Materialul

granular lemnos ce urmeaza a fi uscat trebuie sa fie transportat, dozat si introdus pe

gura de alimentare a uscatorului, in mod continuu , prin mijloace specifice ale

utilizatorului. Optional se pot prevedea diferite sisteme de stocare si dozare pentru

materialul umed ce urmeaza a fi uscat precum si sisteme de transport si alimentare

automata a uscatorului de rumegus. De asemenea se pot avea in vedere si

echipamentele pentru sortarea dimensionala si indepartarea deseurilor nelemnoase

sau a eventualelor materiale metalice.

Sistemul poate fi complet automatizat printr-un sistem de masurare

continua a umiditatii materialului uscat , imediat la iesirea din uscator, compus

dintr-un spatiu de retinere si un sensor ceramic cu masurare prin microunde.

Valorile masurate pot fi citite pe sistemul digital de afisaj electronic si preluate ca

semnal de intrare in bucla de automatizare al tabloului de comanda si automatizare

al uscatorului. Cresterea/scaderea debitului de agent primar poate fi astfel

comandata automat prin incarcarea/ descarcarea cazanului (in cazul in care se

foloseste solutia de ardere a biomasei) sau deschiderea/inchiderea ventilului de

reglaj a aburului de 1,2 bar, in cazul in care se utilizeaza abur din priza de 1,2 a

turbinei de abur.





54

Instalatiile de alimentare cu biomasa ale cazanului sunt, in general,

compuse din:

Depozitul (buncarul) alimentare, care se constituie ca un depozit de scurta

durata pentru alimentarea cu combustibil. In mod uzual, alimentarea acestui siloz

se face nu mai des de odata pe zi, astfel ca silozul trebuie dimensionat pentru o

functionare continua de cel putin 24 de ore la sarcina nominala. Depozitul zilnic va

trebui prevazut cu indicatie de nivel (maxim, normal, minim), cu transmitere in

camera de comanda, precum si cu conversia acestuia in ore de functionare efective.

Unitate de alimentare, care asigura transferul biomasei din siloz catre banda

de alimentare. Acest sistem este, de regula, de tip hidraulic de mare putere, si

alimenteaza banda de alimentare prin impingere

Banda transportoare, care realizeaza alimentarea focarului cazanului cu

biomasa din silozul intermediar. Viteza benzii trebuie sa fie variabila, in functie de

sarcina cazanului si necesarul de biomasa cerut pentru aportul termic necesar

(echipament inclus in bucla de automatizare a sarcinii cazanului). Viteza maxima a

benzii trebuie sa fie superioara alimentarii cazanului la sarcina nominala, pentru

perioadele in care calitatea biomasei este mai slaba si trebuie compensata prin

cantitate sporita de combustibil.

Grupurile de antrenare ale benzii de alimentare vor fi protejate

corespunzator prin protectii specifice pentru situatiile de blocaj datorate

dimensiunilor necorespunzatoare ale biomasei, a materialelor de natura

nelemnoasa care pot fi prezente in biomasa, precum si a aglomerarilor tehnologice

la intrarea in cazan.

Cazanul de abur va fi cu functionare pe biomasa (structura si compozitia

sunt cele prezentate la punctul 2.1.3.) si pornire pe combustibil lichid usor. Sarcina

termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna ca, la un

randament minim acceptat de 88% la sarcina nominala, aburul viu la iesirea din

cazan va avea o putere de 25.189 kW. Cazanul va fi dimensionat astfel sa poata

functiona cu combustibilul a carei compozitie elementara este detaliata la punctul

2.1.3. si cu o umiditate a biomasei cuprinsa intre 25...55%.

Cazanul de abur va fi cu circulatie naturala cu tambur cu cicloane pentru

separarea fractiei gazoase de cea lichida si va contine urmatoarele suprafete de

schimb termic:

Preincalzitor de aer;

Economizor;

Vaporizator;





55

Supraincalzitor.

Pentru curatarea aglomerarilor de cenusa care adera in timp pe suprafetele

de schimb de caldura si mentinerea astfel al unui coeficient optim de schimb de

caldura, vor fi prevazute suflatoare de funingine. Suprafetele exterioare precum si

toate conductele de abur si apa vor fi izolate termic pentru micsorarea la minimum

a pierderilor termice spre exterior si protejarea personalului de exploatare

impotriva arsurilor. Deasemeni, cazanul va fi prevazut cu urmatoarele sisteme;

sistem de drenare a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a

conductelor de abur si apa, in vederea golirii cazanului si prevenirii la inghet,

precum si a eliminarii condensului format in faza de pornire pe spatiul de abur.

Drenajele cazanului de abur vor fi conduse in expandorul de purja si/sau in

rezervorul de purja, in functie de parametrii (presiune, temperatura) agentului

termic.

sistem de aerisire a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a

conductelor de abur si apa, in vederea prevenirii loviturilor de berbec, ca urmare a

umplerii incomplete si existenta aerului in instalatie;

sistem de siguranta contra suprapresiunilor (supape de siguranta) pe cazan,

cat si pe conductele de abur viu, cu deschidere in trepte de presiune pentru

protejarea impotriva spargerilor de tevi la cresterile accidentale de presiune ale

cazanului de abur;

sistem de esapare controlata, pentru evacuarea aburului in regim de pornire,

inainte de intrarea cazanului de abur la parametrii nominali;

sistem de transport si colectare a cenusei rezultate in urma arderii biomasei.

Acest sistem trebuie sa previna spulberarea cenusei de vant si sa permita golirea

periodica facila a containerelor de cenusa in vederea transportului catre spatii

special amenajate;

sistem de izolare pe parte de abur si apa de alimentare a cazanului de abur;

Intretinerea arderii prin alimentarea cu oxigen a focarului cazanului se va

face cu ajutorul ventilatoarelor de aer si a canalelor de transport al aerului (primar,

secundar, tertiar, in functie de solutia constructiva) din mediul ambiant catre

spatiul de ardere al biomasei. In vederea arderii cat mai complete a combustibilului

si a reducerii pierderilor de caldura prin ardere incompleta, admisia aerului va fi

controlata prin sistemul de reglare cu clapeti de aer in functie de sarcina cazanului

si debitul de biomasa. Se va avea in vedere monitorizarea oxigenului O2 si a mono

oxidului de carbon CO in gazele de ardere si calculul coeficientului de excess de

aer in vederea optimizarii arderii, astfel incat suma pierderilor de caldura prin





56

gazele de ardere evacuate la cos si a pierderilor de caldura prin ardere chimic

incompleta sa fie minima.

Deasemeni, evacuarea gazelor de ardere din cazan va fi facut prin

intermediul canalelor de gaze de ardere si a cosului de evacuare, trecute in

prealabil prin sistemul specific de curatare. Circulatia gazelor de ardere se va face

datorita presiunii in focar (daca cazanul de abur va functiona cu presiune in camera

focara) sau prin intermediului depresiunii realizata de un exhaustor situat , de

regula intre sistemele de curatare a gazelor de ardere si cosul de fum ( in cazul

functionarii cazanului de abur cu depresiune in focar).

Coşul de fum va fi echipat cu sistem de balizaj, folosind corpuri de iluminat

etanşe, pentru semnalizarea lui pe perioada de noapte. Închiderea şi deschiderea lui

se face automat prin intermediul unui dispozitiv electronic cu fotocelulă. Toate

tuburile de protecţie ce protejează cablurile de lumină vor fi legate la priza de

pământ naturală şi capetele vor fi etansate.

Pentru evitarea conditiilor formarii NOx de inalta temperatura si a

incadrarii in normele de mediu actuale, se pot prevedea ventilatoare de gaze de

ardere recirculate, care iau gazele de ardere cu temperatura joasa din zona

economizorului si le recircula in focar, avand ca efect scaderea temperaturii de

ardere.

Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la iesire din cazan trebuie sa

fie cat mai mica, pentru utilizarea cat mai judicioasa a caldurii combustibilului si

scaderii pierderilor termice la cos. Totusi, se va avea in vedere ca temperatura

gazelor de ardere la evacuare sa fie superioara temperaturii condensarii vaporilor

de apa din gazele de ardere, pentru evitarea formarii condensului pe partile

metalice ale echipamentelor terminale ale cazanului si corodarea lor in timp.

Cu toate ca, la aceasta putere a centralei electrice, legislatia nu prevede

existenta unui sistem de monitorizare continua a gazelor de ardere la cos (CEMS-

Continuous Emission Monitoring System), este recomandabil ca acest sistem sa

existe si sa afiseze urmatoarele componente din gazele de ardere:

oxigen - O2;

dioxid de carbon - CO2;

monooxid de carbon - CO;

dioxid de sulf - SO2;

oxizi de azot – NO, NO2 - NOx;

particule solide





57

Deasemeni, cazanul de abur va respecta reglementarile prevazute in

regulamentele si legislatia specifica echipamentelor sub presiune, respectiv

prescriptiile tehnice ISCIR PTC-1 si cele cu referire la protectia muncii.

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau

aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de

evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată:

In continuarea amplasamentului pe care se va instala si functiona Centrala

Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul

Maramureș a carei titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. si avand o

suprafata totala de 36.752 mp se va amplasa o adoua Centrala Termoelectrica pe

biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a carei

titular este S.C.ENERGY HI-TECH S.R.L.. pe o suprafata de 36752 mp.

In total suprafata ocupata de cele doua centrale termoelectrice este de 67752

mp.

Ambele centrale se afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă de limita

sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m de

limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.

Din punct de vedere a impactului cumulative generat de cele doua activitati,

va exista un impact redus asupra ariei de protective aflata in vecinatate , in

perioada de construire datorita lucrarilor de fundare. In perioada de functionare nu

va exista impact asupra ariei de protective deoarece echipamentele folosite sunt de

utima generatie, filtrele sunt deasemenea de utima generare si au o capacitate mare

de retinere, iar prin programul de monitaorizare se urmari constant nivelul

emisiilor si al imisii.





58

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:

II.1. Date generale privind situl Natura 2000

II.1.a. Suprafaţa sitului Natura:

Aria de Protecţie Specială ROSCI0124- MUNTII MARAMURESULUI LOCALIZAREA

SITULUI

Coordonatele sitului

Latitudine N 47º 46' 60''

Longitudine E 24º 33' 53''

2.2.

Suprafaţa

sitului (ha)

2.3.

Lungimea

sitului (km)

Altitudine (m)

Min. Max. Med. Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică

103.391 330 1951 1146 X X

Regiunile administrative NUTS Numele judeţului

RO064 Maramureş 100 %

ROSCI0124 - Muntii Maramuresului se afla pe teritoriul Parcului Natural

Muntii Maramuresului.

Situat în nordul judetului Maramures, în zona localitatilor Borsa, Moisei,

Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte,

Petrova si Bistra, incluzând masivul Muntilor Maramuresului pâna la frontiera

româno-ucraineana.

Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.

Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, între paralele de

47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si între meridianele de 24°8'12" si

25°2'38" longitudine vestica. Se întind spre nord de valea Viseului si a Bistritei

Aurii pe o lungime de peste 100 km, însumând o suprafata de circa 1500 de

kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-





59

Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan,

Districtul Muntii Maramuresului.

Limite Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural

Muntii Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate

în judetul Maramures, respectiv în Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si

Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au în vedere borne silvice,

unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din

structura geografica si infrastructura zonei.

Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii

Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pâna

la frontiera de stat cu Ucraina. în continuare, limita nordica este data de frontiera

de stat, care trece prin vârfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu,

Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe pârâul Narita în localitatea

Valea Viseului. De aici limita parcului natural este râul Tisa pâna la borna silvica

284.

Limita estica urca pe pârâul Sesuri pâna în Pasul Magura, coboara pe valea

Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluzând rezervatia Stâncariile Salhoi si

micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca în vârful

Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna

silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pâna la borna silvica 237.

De aici urca pe muchie în Culmea Sarata la borna silvica 236.

Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzând perimetrele localitatilor

Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si

Borsa pâna în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pâna la Sesuri, borna

silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei).

Limita vestica porneste din borna silvics 284 (Unitatea de Productie I Bistra)

aflata pe malul stâng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa

coboara spre sud, trece prin vârful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre

localitatile Bistra si Valea Viseului.





60

II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate:

In urma centralizării informaţiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia că

flora investigată în PNMM prezintă 1521 taxoni. Ştiind că flora României cuprinde

un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane

(Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate în Parcul Natural Munţii Maramureşului

reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la

nivel naţional, rezultînd astfel importanţa conservării speciilor din Parcl Natural

Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea biogeografică

alpină.

Conform Formularului Standard Natura 2000 ROSCI0124 Muntii

Maramuresului.

Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate

N09 9 321 Pajişti naturale, stepe

N14 5 231 Păşuni

N16 12 311 Păduri de foioase

N17 43 312 Păduri de conifere

N19 25 313 Păduri de amestec

N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat

4030 Tufărişuri uscate europene

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

4070 *Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

6230 *Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la

cel montan şi

alpin

6520 Fâneţe montane

8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni





61

pe stâncării silicioase

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

7110 *Turbării active

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie

1303 Rhinolophus hipposideros – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna

1304 Rhinolophus ferrumequinum – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna

1307 Myotis blythii – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna

1324 Myotis myotis – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna

1352 Canis lupus

1354 Ursus arctos

1361 Lynx lynx

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie

1193 Bombina variegata

2001 Triturus montandoni

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1105 Hucho hucho

1122 Gobio uranoscopus

1131 Leuciscus souffia

1138 Barbus meridionalis

1146 Sabanejewia aurata

1163 Cottus gobio

9903 Eudontomyzon danfordi





62

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

1087 Rosalia alpina

4024 Pseudogaurotina excellens

4054 Pholidoptera transsylvanica

1060 Lycaena dispar

4012 Carabus hampei

4015 Carabus zawadszkii

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1381 Dicranum viride

1758 Ligularia sibirica

1898 Eleocharis carniolica

1902 Cypripedium calceolus

1903 Liparis loeselii

1939 Agrimonia pilosa

4070 Campanula serrata

4116 Tozzia carpathica

II.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes avifaunistic

Amplasamentul centralei de cogenerare se afla la o distanta de aproximativ

500 m faţă de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi

aproximativ 550 m de limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.

Conform hartii de zonare a Parcului Natural Muntii Macinului, zona

parcului aflat in vecinatatea amplasamentului se incadreaza in zona de dezvoltare

durabila a activitatilor umane.





63

Conform Hartilor de cartare a vegetatiei din Parcul Natural Muntii

Maramuresului (informatie publica prezenta pe situl parcului) se observa ca zona

de amplasare a centralei de cogenerare se afla in zona cu specificatia de terenuri

agricole/pasunat.





64

II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren

Speciile de plante si habitatele

In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari in perimetrul de

referinta in perioada iunie – august si inventarieri floristice in habitatele zonei,

pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante,

identificarea asociatiilor vegetale si a habitatelor.

A fost aplicata metoda releveului fitosociologic, urmata de prelucrari

statistice ale esantioanelor inregistrate.

Perimetrul destinat amplsamentului centralei de cogenerare este ocupat de o

vegetatie puternic ruderalizata.

Pe fondul unor formatiuni de zavoi edificate de salcii si anin negru (Salix

alba, Salix fragilis si arin Aegopodium glutinosa) s-au instalat specii alogene in

cantitate mare inducand un grad avansat de deteriorare a ecosistemului.





65

Fitocenozele intalnite apartin asociatiilor vegetale – Alnetum glutinosae

Kárpáti et Jurkó 1961

In zona de referinta, a portiunii destinata lucrarilor de amplasare a centralei

de cogenerare, arinisele sunt prezente doar ca si raristi de arini, puternic

ruderalizate. In forma lor tipica, ele sunt prezente mai mult in afara arealului de

interes, ca formatiuni compacte.

Fitocenozele edificate sunt reprezentate prin specii de Robinia pseudacacia,

Amorpha fruticosa, Reynoutria japonica, Medicago falcata, Erigeron annuus

precum si a speciilor ruderale: Arctium minus, Arctium lappa, Poa annua,

Chelidonium majus, Humulus lupulus, Equisetum palustre, Juncus conglomerates,

Scutellaria hastifolia, Agrostis stolonifera, Ranunculus acris, Daucus carota,

Rumex acetosa, Leontodon autumnalis.

Analizându-se compozitia floristica s-a constatat ca este cu o eterogenitate

scazuta, in special in releveele din perimetrul analizat inregistrandu-se un numar

mai mic de specii autohtone si o abundenta dominant ridicata a speciilor invazive.

Stratul arborilor este saracacios, cu coronamentul slab si exemplare

pipernicite. Este dominat de arinul negru, alaturi de care vegeteaza salcia, plopul,

si salcamul etc. În stratul arbustiv se gasesc specii precum: paducelul, murul,

lemnul cainesc.

Stratul ierbos prezinta diferite grade de acoperire, în functie de coronamentul

arborilor, de gradul de aprovizionare cu apa al solului. În general, numarul de

specii ierboase este mai redus multe provenind din formatiunile vegetale

învecinate.

Alaturi de arinul negru, specia caracteristica asociatiei este Aegopodium

podagraria, însotitoare fidela a acestor fitocenoze.

Atat analiza floristica a releveelor, cat si cea cantitativa (indicele de AD) a

fiecarei specii evidentiaza gradul avansat de ruderalizare a zavoiului din perimetrul

destinat investitiei.

Salcamul in stratul arborescent atinge o abundenta dominanta comparabila

cu cea a specie edificatoare, arinul negru indicand un potential invaziv crescut in

zona.

Prin urmare fitocenoza de referinta se gaseste intr-un stadiu succesional

regresiv, caracterizat prin reducerea biodiversitatii, simplificarea structurala si

implicit, diminuarea functiilor ecologice si a gradului de conservativitate a

diversitatii biologice. Din pacate, cunoscand comportamentul invaziv agresiv al

celor trei specii patrunse datorita influentelor antropice, consideram ca pe termen





66

scurt si mediu, fitocenoza lasata fara orice tip de interventie va suferi o accelerare a

procesului de degradare prin simplificarea tot mai accentuata a compozitiei sale

floristice pana la posibila anulare a asociatiei vegetale prin inlocuirea sa cu un palc

de salcam sau de iulisca.

Situatia ar accentua fenomenul antierozional, concomitant cu crearea unui

nucleu de specii alogene capabile sa se raspandeasca si sa infesteze zonele cu

vegetatie naturala.





67

Imagini de pe amplasament

Nevertebrate

In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin

observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii

apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si

coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de

lucrarile ce se vor efectua in zona.

Pesti:

Dupa datele literaturii (Ardelean-Beres, 2000) in raul Viseu au fost

identificate 36 de specii de pesti. Sunt specii cu interes deosebit, de interes stiintific

si comunitar, dintre care vom mentiona doar cateva (dupa Directive 92/43EEC

Traty of accesion 2003 Anexa II –Animale si plante de interes comunitar, care au

conservare speciale cu arealelor lor: chiar (Eudontomyson danfordi), lostrita (Huco





68

huco), mreana vanata (Barbus meridionalis), porcusor de nisip (Gobio kessleri),

porcusor de vad (Gobio uranoscopus), zglavoaca (Cottus gobio), fusai (Zingel

zinel, Zingel strebel), mai rar pastrav.

In perioada realizarii studiului, prin observatie directa pe teren si respective,

din discutiile cu localnicii, care practica pescuitului, s-a constat prezenta de

efective de mrean si clean in raul Viseu aflat in vecinatatea amplasamentului .

Amplasarea centralei de cogenerare si functionarea acestei nu va avea nici un

impact asupra faunei pisicole din raul Viseu.

Pasari

In zonele invecinate au fost observate urmatoarele specii de pasari: soimul

randunelelor Falco subbuteo, pupaza Upupa epops, specii de motacila Motacilla

alba, barza alba Cyconia cyconia, cotofana Pica pica, mierla Turdus merula,

pitigoi mare Parus major, florinte Carduelischloris, sticlete Carduelis carduelis,

vrabie de camp Passer montanus, sorecar comun Buteo buteo.

Consideram ca amplasarea centralei de cogenerare, nu va afecta in mod

direct populatiile ornitofaunei.

Mamifere

In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul,

ursul, capriorul, vulpea, jderul. Mamiferele mici (insectivore, rozatoare) sunt

prezente dar fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zonele invecinate, cu toate ca

sunt frecventate de mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul

(Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), specii pe care nu le putem include în

fauna teritoriilor de interes intravilan datorita suprafetei reduse a acestora si mai

ales datorita faptului ca aceste terenuri sunt deja puternic antropizate.

Suprafata de impact prevazuta a fi amenajata hidrotehnic, nu constituie

habitatul nici unuia dintre mamiferele de interes comunitar.

Nu au fost observate mamifere salbatice în zona de impact.

Consideram ca amplasarea centralei de cogenerare nu va avea un impact negativ

Asupra florei si faunei specificata in Formularul Standard ROSCI0124 –

Muntii Maramuresului aflat in imediata vecinatate – 500m de zona in care se va

amplasa centrala de cogenerare.





69

II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

Habitatele si speciile prezente pe teritoriul vizat nu constituie elemente

naturale rare sau cu areale restrânse.

De asemenea, prin construirea centralei nu se va fragmenta arealul nici unei

specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se

vor retrage în zonele învecinate.

II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar:

In zona de amplasare a centralei, arinisurile sunt prezente doar ca si raristi de

arini, puternic ruderalizate. In forma lor tipica, ele sunt prezente mai mult in afara

arealului de interes, ca formatiuni compacte, datorita infiltrarii speciilor de plante

alogene invazive nu adapostesc specii de interes comunitar. Practic zona este

lipsita de interes conservativ.

II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar):

Evolutia numerica a speciilor de plante si habitatele descries in Formularul

Standard a ROSCI 0124 Munţii Maramureşului nu vor fi afectate deoarece aceste a

nu se afla pe amplasament dar nici in zona comunei Petrova.

Impactul asupra pasarilor va fi minim. Pasarile din habitatele invecinate au

spatiu suficient de retragere astfel incat sa nu fie afectate de activitatea de pe

santier. Eventualele exemplare de amfibieni si reptile ajunse accidental in zona

santierului pot fi relocate ceea ce nu va afecta populatiile acestora.

II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Consideram ca, pe de o parte suprafata este restransa, pe de alta parte

asociatiile vegetale si habitatele actuale sunt intr-un stadiu avansat de degradare, de

succesiune regresiva, neadapostind specii de plante si animale de interes





70

comunitar, fiind deja cu un grad ridicat de ruderalizare, prin urmare amenajarea nu

va afecta resursele de biodiversitate, deoarece ele nu sunt cantonate in acest

perimetru.

Prin urmare, activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor

nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau

functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora. Echilibrul

siturilor este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate

stationala.

II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

ROSCI 0124 Munţii Maramureşului, acolo unde au fost stabilite prin

planuri de management

Pentru siturile Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului, nu exista

pâna în present un plan de management, aprobat, cu obiective de conservare

definite precis. Dar, prin evaluarile de teren asupra teritoriului de interes economic

pentru care se întocmeste acest studiu, consideram ca activitatea economica, ce se

va desfasura pe o suprafata foarte restrânsa si nu poate sa contravina obiectivelor

de conservare ale ariei naturale sau a viitoarelor planuri de management.

III.Identificarea şi evaluarea impactului

Integritatea ariei naturale protejate

de interes comunitar este afectată dacă PP

poate:

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

Amplasamentul centralei de cogenerare se

afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă

de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124

Munţii Maramureşului şi aproximativ 550

m de limita Parcului Natural Munţii

Maramureşului

- Nu se va reduce suprafata habitatelor

si /sau numarul de specii de interes

comunitar

- Impact prognozat 0





71

să ducă la fragmentarea habitatelor

de interes comunitar; Amplasamentul centralei de cogenerare se





Maramureşului

- Nu va fragmenta habitatele de interes

comunitar

Impact prognozat 0

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar;






Maramureşului

- Nu se va determina un impact

negative asupra factorilor biotic si

abiotici ce mentin integritatea ariei

- Impact prognozat 0

să producă modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate de interes

comunitar.






Maramureşului

- Nu se vor adduce modificari ale

dinamicii si relatiilor structural si

functionale din cadrul ariei protejate

Impact prognozat 0

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova

Județul Maramureș



72

Identificarea

impactului

Evaluarea impactului Amplasamentul centralei de cogenerare se afla la o distanta

de aproximativ 500 m faţă de limita sitului Natura 2000

ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m

de limita Parcului Natural Munţii Maramureşului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi

la evaluarea impactului produs prin

implenenatre planului

Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului

care va fi pierdut;

Nu se va pierde din suprafata ariei

0% pierdere de habitat

Impact prognozat 0

2. procentul ce va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de interes

comunitar;



Impact prognozat 0

3. fragmentarea habitatelor de interes

comunitar (exprimată în procente); Nu se va pierde din suprafata ariei


Impact prognozat 0

4. durata sau persistenţa fragmentării; Ne existand fragmentare nu va exista nici persistent

fragmentarii


Impact prognozat 0

5. durata sau persistenţa perturbării Nu se va perturba activitatea speciilor de interes comunitar


Județul Maramureș



73

speciilor de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar;


Impact prognozat 0

6. schimbări în densitatea populaţiilor

(nr. de indivizi/suprafaţă); Nu vor exista schimbari in densitatea populatiilor


Impact prognozat 0

7. scara de timp pentru înlocuirea

speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului



Impact prognozat 0

8. indicatorii chimici-cheie care pot

determina modificări legate de

resursele de apă sau de alte resurse

naturale, care pot determina

modificarea funcţiilor ecologice ale

unei ariinaturale protejate de interes

comunitar.

Indicatorii chimici care vor fi urmariti pentru factorii de mediu

apa, aer au fost analizati in subcapitolele 1.6

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără

a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

Impact pronozat 0

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără

a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

Pe termen scurt va exista un impact redus in perioada de

construire datorita lucrarilor de fundare

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul

propus fără a lua în considerare

măsurile de reducere a impactului;

Datorita instalatiilor performante de ultima generatie nu va

exista un impact pe termen lung

În faza de

constructie

evaluarea impactului cauzat de planul



Impact redus in perioada lucrarilor de fundare

În faza de operare evaluarea impactului cauzat de planul Impact 0


Județul Maramureș



74



Rezidual evaluarea impactului rezidual care

rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului pentru planul

propus şi pentru alte PP.

Impact 0

cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP

propus cu alte PP: In continuarea amplasamentului pe care se va instala

si functiona Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si

imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a carei

titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. si avand o

suprafata totala de 36.752 mp se va amplasa o adoua

Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si

imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a

carei titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.. pe o

suprafata de 36752 mp.

In total suprafata ocupata de cele doua centrale

termoelectrice este de 67752 mp.

Ambele centrale se afla la o distanta de aproximativ

500 m faţă de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124

Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m de limita

Parcului Natural Munţii Maramureşului.

Din punct de vedere a impactului cumulative generat

de cele doua activitati, va exista un impact redus asupra

ariei de protective aflata in vecinatate , in perioada de

construire datorita lucrarilor de fundare. In perioada de

evaluarea impactului cumulativ al PP

cu alte PP fără a lua în considerare

măsurile de reducere a impactului


Județul Maramureș



75

functionare nu va exista impact asupra ariei de protective

deoarece echipamentele folosite sunt de utima generatie,

filtrele sunt deasemenea de utima generare si au o

capacitate mare de retinere, iar prin programul de

monitaorizare se urmari constant nivelul emisiilor si al

imisii.





76

IV. Măsurile de reducere a impactului

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de

elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de

impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este

dată în tabelul de mai jos

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de

lucru, utilizarea unor amortizoare de

zgomot pentru echipamente,

furnizarea de informaţii pentru

public, pentru a se respecta SR

10009/1998

Constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri tip

portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care vor

trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Distrugerea

vegetatiei

Se va proceda la refacerea

vegetaţiei prin reconstrucţia

ecologica în zona de execuție a

proiectului folosindu-se solul

decopertat la initierea proiectului

Constructor

Titular

Deranjarea

faunei

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării

exemplarelorspeciilor importante.

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

Constructor Titular





77

Problema de

mediu


impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne

de depoluare în cazul poluării cu

hidrocarburi

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât

posibil, a materialului inert excavat, in

aceeaşi zona pentru refacerea

habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces,

după examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile

adiacente

Furnizarea de informaţii către

public; solicitarea accesului

temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al

resurselor corect executat. Elaborarea

planului de intervenţie în caz de

poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de

impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare este dată

în tabelul de mai jos: Problema de

mediu


impactului

Resp.

Implementare

Supraveghere

Impact vizual Alegerea unor materiale care se

armonizează cu împrejurimile

Utilizarea de elemente naturale

pentru ecranare

Păstrarea construcţiilor în stare

tehnică bună

Titular/Proiectan

t

Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin Titular Titular





78

Problema de

mediu


impactului

Resp.

Implementare

Supraveghere

reconstrucţia ecologica în zona de

impact.

Faună Protejarea faunei și avifaunei

întâlnită local.

Titular Titular

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de

iluminat şi semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia trebuie

avertizată şi anunţată de acţiunile

desfăşurate in timpul exploatării

care o pot afecta accidental.

Titular Titular

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi

transportul deşeurilor de către

servicii specializate

Titular Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea factorilor de mediu

posibil a fi afectaţi

Titular

Titular

V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Ornitologie

Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.

Observaţiile orientative.

Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi

ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea

observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele

orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic

al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,

1963).





79

Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic,

perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea

anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din

perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea

unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.

Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi

determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.

Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai

mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe

între diferite aspecte notate.

Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante

momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat

direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi

nebulozitatea, precipitaţii etc.

Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele

mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să

aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice

mai amănunţite.

Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai

multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa

acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.

Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970,

MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o

lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.

Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a

traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.

Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului,

trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua

numărătoare.

Se consideră un cuplu depistarea în traseu a masculilor cântători, a cuiburilor

sau familiilor, iar 0,5 este socotit cuplu pentru păsări izolate văzute.

Este de dorit ca numărătorile să fie repetate de mai multe ori, reţinându-se

sistematic pentru fiecare, indicele cel mai mare obţinut la oricare dintre traseele -

numărătoare, deoarece acesta cel mai apropiat de numărul maxim de cupluri

cuibăritoare.





80

Împărţind numărul total de cupluri de la o specie la lungimea traiectului se

va obţine "Indicele Kilometric de Abundenţă" (IKA).

km

cupluriNIKA

)(

Dintre problemele de tehnică ce se impun la aplicarea acestei metode

amintim:

– alegerea unei zone reprezentativă a ecosistemului în care să beneficiem

de trasee de cca. 1000 m;

– trebuie ţinut cont de fenomenul de ecoton ce trebuie evitat pe cât posibil,

fapt foarte dificil de realizat;

– numărătorile trebuiesc realizate în condiţiile cele mai bune, adică:

se vor alege întotdeauna orele de dimineaţă când există un maximum de activitate

al păsărilor; înainte de orele 800

-900

- în lunile martie - aprilie şi înainte de orele 600

- 700

în lunile mai - iunie;

– trebuie ţinut cont ca observaţiile să se facă în condiţii meteorologice

favorabile excluzând, pe cât posibil, zilele de ploaie şi mai ales de vânt;

– în practică se cunosc două epoci de cântec intens determinate de decalajul

fenologic existent între speciile sedentare care vor avea maximul în

perioada dintre sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii aprilie şi speciile

oaspeţi de vară, care vor cânta cu intensitate maximă între începutul lunii

mai şi jumătatea lunii iunie. Aşadar pentru a obţine o imagine cât mai

apropiată de adevăr în privinţa speciilor cuibăritoare din zonele cercetate

sunt necesare sondaje efectuate în intervalele determinate de cele două

perioade.

Metoda pătratelor. Metoda pătratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960,

1969) este utilizată tot în determinarea avifaunelor cuibăritoare într-un ecosistem

sau o zonă stabilită.

În linii mari această metodă se aplică prin împărţirea teritoriului cercetat în

pătrate ale căror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea

100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine

însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi

dimensiune. Cercetătorul străbate întâi laturile pătratului ales iar pentru a efectua

numărătoarea se notează masculii cântători existenţi în interiorul pătratului. Apoi

se străbate pătratul în diferite direcţii notând pe o schiţă masculii cântători depistaţi

de fiecare dată precum şi amplasarea lor.





81

După câteva asemenea numărători se poate face o idee generală asupra

perechilor cuibăritoare în pătratul respectiv, deoarece cu mici schimbări de loc,

masculii vor păstra totuşi un teritoriu bine determinat.

Raportând numărul de perechi depistate la suprafaţa pătratului vom obţine

densitatea speciei respective care se exprimă la Passeriformes în număr de perechi

la 10 ha, la speciile cu arie mai largă (ex. Piciformes) în număr de perechi la 100

ha, iar pentru marile răpitoare în număr de perechi la 1.000 ha.

ha

NperechiD

10 sau

ha

Nperechi

100 sau

ha

Nperechi

000.1

În mod normal trebuiesc efectuate cercetările în mai multe pătrate,

obţinându-se o densitate medie rezultată din densităţile obţinute la fiecare specie în

toate pătratele.

în care:

D1, D2, ... Dn sunt densităţile în fiecare pătrat;

n = numărul de pătrate cercetate

Acestă medodă va fi aplicată doar în cazul în care vom evidenţia cuiburi de

păsări care să fie incluse în vreo listă specială de protecţie.

Metoda punctelor de observaţie.

Observaţii de zi

Dacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele

obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de

realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste

metode sunt aproape inaplicabile.

Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care

vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi

observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile

migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie

(SCHILDMACHER, 1965).

Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de

obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu

mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales

încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să

se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de

observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor,

altitudinea etc.





82

Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc

de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la

dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a

unui sezon etc.

Observaţii de noapte

Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze

sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în

acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul

comunităţilor.

Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi

ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie,

observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de

exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de

a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un

singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare,

printr-un număr mai mare de observaţii.

Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate

mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în

vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.

Astfel sunetul de imitare a ţipatului de iepure rănit, care se aude pe o rază de

cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea ţâţâitului de şoarece, care se

aude până la cca. 250 m depărtare şi care atrag de obicei toate răpitoarele ce

vânează pe raza respectivă sunt o modalitate preţioasă şi eficace în determinarea

calitativă şi cantitativă a răpitoarelor de noapte într-un ecosistem.

Rezultatele obţinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul

zilei şi astfel se poate obţine o imagine mult mai fidelă a unei comunităţi de păsări

dintr-un ecosistem.

Amfibieni şi reptile

Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:

Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie

să urmeze o rigoare deosebită.

În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică

acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care

trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau





83

sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum

şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.

Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii

abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili

aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,

dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,

apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)

în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se

datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data

şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei

(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a

animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca

aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda

capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin

însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe

acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom

putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia

numărului de indivizi, şi anume:

natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,

înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din

efectivul total al populaţiei);

natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-

o pontă (în natură şi în laborator);

compoziţia pe vârste şi dinamica ei;

compoziţia pe sexe şi dinamica ei;

creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii

ciclice ale efectivului populaţiei;

migraţiile individuale.

O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un

anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi

indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.

Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu

mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra

cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a

duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în





84

care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de

ea.

METODE FOLOSITE ÎN STUDIUL DE DINAMICĂ AL POPULAŢIILOR DE

AMFIBIENI ŞI REPTILE

Estimarea efectivului populaţiei

Efectivul (numărul de indivizi, respectiv biomasa într-un moment dat al

timpului) este o mărime relativă şi empirică. Relativitatea efectivului ca mărime

exprimată prin cifre decurge şi din metoda prin care apreciem numărul de indivizi,

numită estimare.

Prin metoda estimării, se urmăreşte de fapt efectuarea unui recensământ al

indivizilor populaţiei. Rareori avem însă posibilitatea de a executa un recensământ

complet al unei populaţii dintr-un ecosistem, adică să apreciem numărul de indivizi

prin numărătoare directă. Recensământul complet este posibil numai atunci când

populaţia ocupă o arie restrânsă şi este alcătuită dintr-un număr relativ redus de

indivizi care pot fi înregistraţi în decursul unei zile.

Densitatea populaţiei

Efectivul este o mărime raportată la timp, mai exact la un moment al

timpului şi la întregul spaţiu ocupat de populaţie. În practică interesează însă

raportul dintre unitate spaţială (unitate de volum al apei sau al substratului, unitate

de suprafaţă a substratului) şi numărul de indivizi (biomasa) pe care o suportă.

Densitatea este numărul de indivizi (biomasa) dintr-o unitate spaţială.

Fiind o mărime variabilă, densitatea are o valoare relativă. Din acest motiv,

în practică se întrebuinţează densitatea corectată cu abundenţa relativă.

Densitatea optimă este numărul de indivizi într-o unitate spaţială care

asigură cea mai mare eficienţă a populaţiei în utilizarea resurselor mediului, lupta

pentru existenţă şi supravieţuire. Densitatea optimă nu coincide nici cu densitatea

minimă, nici cu densitatea maximă posibilă a populaţiei. Supravieţuirea este

posibilă numai atunci când densitatea nu depăşeşte limita inferioară a variaţiei

valorii optime.

Distribuţia claselor de vârstă

Efectivul populaţiei este alcătuit din indivizi biologici neechivalenţi între ei

în primul rând prin vârstă. În raport cu reproducerea, deosebim trei vârste

ecologice:





85

1. vârsta dezvoltării sau prereproductivă, de la fecundarea oului până la prima

reproducere realizată de individ;

2. vârsta reproducerii, de la prima până la ultima reproducere realizată de individ;

3. vârsta postreproductivă, de la ultima reproducere a individului până la moarte.

Celor trei vârste ecologice le corespund trei clase de vârstă: juvenilii, adulţii,

bătrânii.

Distribuţia claselor de vârstă în populaţie reflectă vitalitatea acesteia,

capacitatea sa intrinsecă de creştere numerică. La multe populaţii, distribuţia

claselor de vârstă este reînnoită anual.

Raportul dintre ponderile claselor de vârstă caracterizează structura de vârstă

a populaţiei şi arată sensul evolutiv al populaţiei şi poate fi redat prin câteva

modele.

Atunci când ponderea juvenililor este precumpănitoare în populaţie, aceasta

se află în creştere numerică. Dimpotrivă, precumpănirea ponderii bătrânilor

caracterizează declinul numeric al populaţiei. Atunci când cele trei clase de vârstă

ocupă ponderi aproximativ egale, populaţia este staţionară.

Natalitatea şi mortalitatea

Populaţia se caracterizează în orice moment al timpului prin apariţia şi

dispariţia indivizilor. Ne referim în acest sens, pentru simplificare, nu la o

populaţie în care are loc imigrarea şi emigrarea de indivizi, ci numai la apariţia prin

reproducere şi dispariţia prin moarte. Numărul de indivizi care apar în populaţie

într-o unitate de timp prin reproducere caracterizează natalitatea populaţiei şi se

notează cu n. Numărul de indivizi care dispar din populaţie în aceeaşi unitate de

timp, prin moarte, caracterizează mortalitatea populaţiei şi se notează cu m.

Natalitatea maximă sau absolută sau fiziologică a populaţiei este exprimată

prin numărul de indivizi care pot fi produşi în populaţie în condiţii optime de

existenţă. Asemenea cazuri nu există în natură din cauza abaterii factorilor

ecologici limitanţi de la concentraţia optimă. Tendinţei organismelor de a se

înmulţi în progresie geometrică i se opun diverse cauze care frânează înmulţirea:

fluctuaţiile în cantitatea hranei, duşmanii naturali, clima etc. Dacă natalitatea

ecologică ar fi o realitate, în lumea animală ar apărea fenomene de densităţi

excepţionale. În natură există numai natalitatea ecologică sau realizată, dată de

numărul de indivizi care pot fi produşi de populaţie în condiţii concrete de

existenţă.





86

Durata de viaţă a indivizilor reflectă capacitatea lor de supravieţuire,

longevitatea. Longevitatea fiziologică este longevitatea medie a indivizilor

populaţiei în condiţii optime de existenţă, durata de viaţă fiind limitată numai de

factori fiziologici. Nici acest fenomen nu este posibil în natură, din cauza abaterii

factorilor limitanţi de la optim. Există numai longevitatea ecologică, longevitatea

medie a indivizilor populaţiei în condiţii concrete de existenţă. Longevităţii

fiziologice îi corespunde mortalitatea fiziologică, longevităţii ecologice –

mortalitatea ecologică.

Schimbarea numărului şi biomasei

Într-o populaţie, schimbarea efectivului, a densităţii, a distribuţiei claselor de

vârstă, natalităţii şi mortalităţii caracterizează dinamica populaţiei. Aceste

schimbări cantitative reflectă schimbările fluxului energetic care se scurge prin

populaţie şi, în ultimă instanţă, producţia de energie şi substanţă organică.

Cunoaşterea legilor schimbării numărului în populaţii are o importanţă

practică excepţională.

Numim fluctuaţie orice schimbare numerică a populaţiei, indiferent dacă are

loc o creştere sau o reducere a indivizilor (biomasei); fluctuaţiile depăşesc limitele

inferioară şi superioară de supravieţuire. Dimpotrivă, oscilaţia este schimbarea

numărului de indivizi (a biomasei), care se repetă într-o unitate de timp în jurul

unei densităţi medii, menţinându-se valori care se abat de la densitatea medie.

Habitate şi plante

Metode de cercetare a florei

Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de

laborator.

În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale

anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit

conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.

Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura

Florei României.

Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la

bioforma la care aparţine specia respectivă.

Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă

teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În





87

funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc

speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte

restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-

anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu

factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,

geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.

Braun-Blanquet1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor

faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,

hidrofite.

Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui

BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală

are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu

fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.

Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă

o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură

caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu

au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.

În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului

vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este

cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.

Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.

Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor

din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)

şi frecvenţa locală.





88

Bibliografie:

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

http://www.birdlife.org/





89

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii

mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.

Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,

Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les

associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est

(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques

for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a

review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.

Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora

României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările

Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de

România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,

Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind

farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,

Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant

and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.





90

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.

Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,

pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu

geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica

2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.

ANEXE





91





92





93

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU …apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord...lichid usor. Sarcina termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna