MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUIapmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/... · se adaug% poluarea provocat% de pulberile cu con

2

AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI MARAMUREŞ

R A P O R T

privind starea mediului pe anul 2003

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a ţării, între paralelele

47020’00” şi 48000’15” latitudine nordică şi meridianele 22052’30” şi 25007’30”

longitudine estică, fiind învecinat cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa - Năsăud şi

Suceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând

graniţa naturală pe o lungime de 62 km.

Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de 160 km, iar

dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramureşului o formă

alungită în direcţie longitudinală. În limitele geografice judeţul Maramureş are o

suprafaţă de 630436 hectare (2,6% din suprafaţa României).

Relieful judeţului Maramureş este extrem de variat:

- zona montană - 43 %

- dealuri, podişuri şi piemonturi - 30 %,

- depresiuni - 27 %.

Părţile joase ale depresiunilor coboară până la 135m pe Someş la Seini şi 204m

pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303m) domină

Depresiunea Maramureşului cu peste 1600m, iar Ignişul (1307m) se ridică peste

Depresiunea Baia Mare cu peste 1000m.

JUD

EŢ

UL

MA

RA

MU

REŞ

Fig. 1.1.

3

4

1.1. Resursele naturale

1.1.1. Resursele naturale de materii prime neregenerabile

În judeţul Maramureş se găsesc acumulări de minerale cu compoziţii diferite,

constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere. Cele mai importante

resurse minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de:

- minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băita, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic,

Băiuţ, Poiana Botizii, Ţibleş, Baia Borşa (Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi

Vişeu (Măcârlău, Novicior).

- mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău şi

Catarama).

- mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior,

Băiţa.

- acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare

- depozitele de bentonită de la Răzoare şi Valea Chioarului

- acumulări de şisturi bituminoase în raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg. Lăpuş

- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră

spartă în diverse construcţii şi ca placaje decorative; pietriş şi nisipuri în albiile majore

ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

1.1.2. Resursele naturale regenerabile

Resursa de apă

Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea

hidrografică bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie

0,5-0,7 km/km2.

În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de

îngheţ (6-7 luni pe an), prezenţei circurilor şi văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţe

întinse se dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă,

unde se resimte lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă.

În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie

la o fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care

asigură alimentarea cu apă a râurilor mici.

Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în

regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.

5

Reţeaua hidrografică se înscrie în două bazine hidrografice distincte - Tisa si

Someş – separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibleş şi munţii Rodnei, care

formează o axă ce străbate judeţul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de

apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, Sighetu

Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apă

subterane.

Resursa de sol

Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând

caracterul complex al factorilor naturali, care condiţionează formarea sa. Se remarcă

printr-o întindere mai mare următoarele tipuri genetice:

- Soluri brune argilice - Soluri brune podzolice - Soluri podzolice argilo-iluviale - Soluri pseudogleice - Soluri brune acide - Andosoluri - Soluri gleice - Soluri humico-silicatice - Litosoluri - Aluviuni si soluri aluviale - Regosoluri

Din suprafaţa totală a judeţului de 6304,36 km2, 49,4% reprezintă suprafaţa

agricolă, 45,9% - pădurile, 0,9% - apele şi 3,8% - alte suprafeţe.

Flora şi fauna

Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o

mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis

nivalis şi Melampyrum Saxosum).

Pădurile reprezintă una din principalele bogăţii ale judeţului. Suprafaţa totală a

fondului forestier este de 263895 ha, din care 257385 ha pădure.

6

1.2. Elemente privind starea economică actuală a judeţului

Locul primordial in economia judeţului Maramureş este deţinut de industrie.

Metalurgia neferoasă, extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase deţin încă o

pondere însemnată pe ansamblul ţării la această ramură. Industria judeţului deţine

ponderi importante pe ţară în producţia de cupru, plumb, aur şi argint. De asemenea un

loc important îl deţine exploatarea şi prelucrarea lemnului, ramură tradiţională, precum

şi agricultura.

Principalele probleme legate de calitatea factorilor de mediu sunt determinate de

specificul activităţilor industriale: extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase şi

metalurgia neferoasă.

Aceste activităţi care se desfăşoară pe teritoriul judeţului de o lungă perioadă de

timp, au afectat cu poluanţi specifici (gaze şi pulberi cu conţinut de metale grele) factorii

de mediu în zonele Baia Mare şi perimetrele miniere limitrofe, Cavnic, Băiuţ, Borşa.

7

CAPITOLUL 2. AER

Zona cea mai afectată din judeţul Maramureş, în ce priveşte calitatea aerului

este Baia Mare, situaţie determinată de emisiile de poluanţi în atmosferă provenite în

special de la S.C. Romplumb S.A., unitate cu profil de metalurgie neferoasă (obţinerea

plumbului decuprat).

Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu

dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu, arsen şi alte metale. La acestea

se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la

iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum şi emisiile de poluanţi în atmosferă

provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice, de la centralele termice

pentru producerea căldurii şi apei calde menajere şi din traficul rutier.

În zona municipiului Sighetu Marmaţiei şi în celelalte localităţi din judeţ,

principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unităţile de producere a

energiei termice de mică capacitate, majoritatea locuinţelor utilizând surse individuale

de încălzire, de arderile combustibililor la agenţi economici şi populaţie, avându-se în

vedere tipurile de combustibili utilizaţi (păcură, CLU, lemn şi deşeuri de lemn).

Consumatori mai importanţi de combustibili în procesul tehnologic şi în centrale termice

din Sighetu Marmaţiei sunt S.C. Sigstrat (păcură, deşeuri de lemn), S.C. Sitel (deşeuri

lemn, rumeguş), S.C. Plimob (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. ITA (deşeuri lemn), S.C.

Xilobaia (deşeu de lemn).

În aceste zone evoluţia emisiilor de poluanţi este determinată de cantităţile de

combustibili consumaţi, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

Pe ansamblu, la nivelul judetului Maramureş, s-a estimat că în gospodăriile

populaţiei se ard aproximativ 500000 tone de lemn anual, proces din care rezultă

cantităţi importante de poluanţi atmosferici.

8

2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite

asupra schimbărilor climatice, România s-a angajat să respecte prevederile acestuia

referitoare la limitarea cantitativă şi reducerea emisiilor de gaze care determină efectul

de seră, în scopul promovării unei dezvoltări durabile.

În nivelul judeţului Maramureş, având în vedere reducerea activităţilor industriale

şi a consumurilor de combustibili din ultima perioadă de timp, se poate aprecia o

scădere semnificativă a volumului emisiilor de poluanţi în atmosferă.

2.2. Gaze cu efect de seră

Principalele gaze cu efect de seră sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) şi

protoxidul de azot (N2O). Sursele de poluare sunt diverse: arderea combustibililor fosili,

silvicultura, transportul rutier, activităţile agricole, transportul gazului natural,

fermentarea deşeurilor, procesele industriale.

Efectul global potenţial de seră (PGE) este exprimat în CO2 echivalent, CO2 având

prin definiţie PGE egal cu 1, CH4 multiplicându-se cu 21 şi N2O cu 310.

La nivelul judeţului Maramureş PGE-ul rezultat în urma inventarieii realizate pentru

anul 2003 a fost de 759144 tone CO2 echivalent.

Ponderea procentuală între cele trei principale gaze cu efect de seră, în CO2

echivalent, este: CO2 (75,6%), urmat de CH4 (22,3%) şi N2O (2,1%).

CO275,6%

N2O2,1%

CH422,3%

Fig. 2.2.1. Ponderea principalelor gaze cu efect de sera în CO2 echivalent

în judeţul Maramureş

9

Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de seră sunt sectorul industrial

cu o pondere de 36%, arderea combustibililor în sectorul rezidenţial – comercial -

instituţional 23,4%, traficul rutier 17,9%, agricultura 7,4% şi altele 15,3%.

Cele mai importante cantităţi de CO2 provin din industrie, combustie rezidenţial-

instituţională şi trafic, iar emisiile de CH4 provin în special de la reţelele de distribuţie a

gazelor naturale şi din agricultură.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon

Principalele substanţe care determină deteriorarea stratului de ozon din

stratosferă sunt clorofluorocarbonaţii (CFC), hidroclorofluorocarbonaţii (HCFC),

tetraclorura de carbon (CCl4), metilcloroformul (CH3CCl3) şi bromura de metil (CH3Br).

Din inventarierea surselor de emisii, la nivelul judetului Maramureş, nu s-au

identificat agenţi economici care să emită cantităţi semnificative de substanţe care

determină deteriorarea stratului de ozon.

Industrie36%

Trafic17,9%

Combustie rezidential institutio-nala 23,4%

Altele15,3%

Agricultura7,4%

Fig. 2.2.2. Ponderea CO2 echivalent pe sectoare de activitate

10

2.4. Acidifierea

2.4.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de poluanţi: oxizii de sulf (SOx),

oxizii de azot (NOx) şi amoniacul (NH3). Sursele principale sunt arderea combustibililor

pentru industrie şi populaţie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX), agricultura (NH3).

La nivelul judeţului Maramureş, în anul 2003, au rezultat conform calculelor, în baza

factorilor de emisie din CORINAIR şi AP-42, un total de 5944 tone de poluanţi

acidifianţi, din care 527 tone (9%) SOX, 1503 tone (25%) NOX şi 3914 tone (66%) NH3.

Ponderea provenienţei poluanţilor acidifianţi din diferite sectoare de activitate este

de 66% din agricultură (în totalitate NH3), 22% din traficul rutier, 2% din combustia

rezidenţial-instituţională, 10% din industrie.

NOx25%

SOx9%

NH366%

Fig. 2.4.1.1. Contribuţia poluanţilor acidifianţi în judeţul Maramureş

Agricultura 66%

Combustie rezidential institutio-

nala 2%

Industrie10%

Trafic22%

Fig. 2.4.1.2. Emisii de poluanţi acidifianţi pe sectoare de activitate

11

Evoluţia în timp a emisiilor de SO2 a fost determinată în special de modul de

funcţionare al S.C. RGB Phoenix Baia Mare (actual S.C. Cuprom Bucureşti - Sucursala

Baia Mare), care constituia principala sursă de emisie a acestui poluant şi care

începând cu luna iunie a anului 2000 şi-a oprit activitatea cu principalele linii

tehnologice. Începând cu anul 1995 când emisia de SO2 de la S.C. RGB Phoenix SA

Baia Marea fost de cca. 20000 tone, aceasta a scăzut în mod continuu ajungând în

anul 2000 (an în care a funcţionat doar 5 luni) la 3814 tone, în anul 2003 rezultând o

emisie de 36,3 tone, provenită din producţia de cupru secundar şi determinată pe baza

factorilor de emisie din CORINAIR, în funcţie de producţie. Menţionăm că până în anul

2000 inclusiv, cantităţile de dioxid de sulf emise au fost determinate pe baza

măsurătorilor proprii ale agentului economic.

2.4.2. Calitatea aerului ambiant - aciditate

Urmărirea nivelului concentraţiilor de dioxid de sulf s-a realizat în 6 puncte

situate pe raza municipiului Baia Mare, 1 punct fiind temporar scos din funcţiune.

Din 1 ianuarie 2003 a intrat în vigoare Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru

aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor

şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot,

pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi

ozonului în aerul înconjurător. Metoda de analiză a dioxidului de sulf este conform STAS 10194 - 89 (nu sunt

măsurători în sistem automat, ci măsurători indicative).

Raportat la valorile limită şi de prag prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002

pentru dioxid de sulf, în anul 2003 s-au înregistrat 3 depăşiri ale valorii limită pentru un

timp de mediere de 24 h (VL = 125 µg/mc), 75 de valori situându-se între pragul inferior

de evaluare (PI=50 µg/mc) şi pragul superior de evaluare (PS=75 µg/mc), 22 valori

situându-se între pragul superior de evaluare (PS) şi valoarea limită (VL).

Valorile maxime zilnice în punctele de măsură, au fost cuprinse între 19 µg/mc şi

180 µg/mc, mediile anuale situându-se între 4 µg/mc şi 33 µg/mc.

Concentraţia medie anuală, calculată pentru cele 6 puncte de măsură, a fost de

17 µg/mc.

Niv

Mare. De

mediere d

Ord

de toleran

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

180

170

160

150

140

130

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.4.2.1. CONCENTRAŢIILE DE SO2 ÎN AER

medii zilnice in punctul 36 Baia Mare - anul 2003

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

26

24

22

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.2. CONCENTRAŢIILE DE SO2 ÎN AER

medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2003

12

elele concentraţiilor de NO2 şi NH3 au fost urmărite într-un punct din Baia

terminările au fost efectuate prin măsurători indicative, pentru un timp de

e 24 ore.

inul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2 valori limită, de prag şi marjă

ţă pentru timpi de mediere de 1 h şi 1an.

13

Faţă de valoarea limită prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru un

timp de mediere de 1 an (VL=40 µg/mc), concentraţia medie în anul 2003 a fost de 11

µg/mc, valoarea maximă zilnică determinată fiind de 36 µg/mc.

La indicatorul amoniac valoarea maximă înregistrată a fost de 21µg/mc (57

µg/mc în anul 2002), media anuală fiind de 4 µg/mc (10 µg/mc în 2002).

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

18

17

16

15

1413

12

11

10

9

8

7

6

54

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.3. CONCENTRAŢIILE DE NO2 ÎN AER


12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.4. CONCENTRAŢIILE DE NH3 ÎN AER


14

2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Cantitatea totală de emisii de metale (Pb, Cd, Zn, Cu, Hg, Ni, Cr, Se, As)

rezultată în urma inventarierii realizată pe anul 2003, în baza factorilor de emisie din

CORINAIR şi AP-42, a fost de 17,545 tone.

Sursele principale de emisie sunt producţia de plumb primar, traficul rutier,

producţia de cupru secundar, arderea combustibililor.

Cele mai mari cantităţi au rezultat la Pb (8,7 tone), Zn (6,94 tone) şi Cu (1,56

tone). Emisiile calculate pentru mercur au fost de 0,0229 tone iar pentru cadmiu de

0,116 tone.

La plumb ponderea principală provine din producţia de plumb primar (4,764 tone

faţă de 2,337 tone din traficul rutier şi 1,568 tone din producţia de cupru secundar). La

zinc şi cupru ponderea principală provine din producţia de cupru secundar (6,312 tone

Zn şi 1,415 tone Cu).

2.5.2 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP)

Din inventarierea realizată în judetul Maramureş nu au rezultat domenii de

activitate din care se emit cantităţi semnificative de poluanţi organici persistenţi.

2.5.3 Calitatea aerului ambiant - metale grele (plumb, cadmiu)

Analiza nivelului de poluare cu plumb, în zona Baia Mare, are în vedere tipul

punctelor de control, raportat la poziţia lor faţă de sursele de poluare şi la caracterul

zonei supravegheate. Două din cele trei puncte de măsură, urmărite în cursul anului

2003, se află sub impactul direct al surselor de poluare, în zone industriale, fără

caracter preponderent rezidenţial. Al treilea punct de control se află în zonă

rezidenţială, nefiind considerat sub impactul direct al surselor de poluare.

Analizele de plumb sunt realizate din pulberi în suspensie totale (TSP) pentru un

timp de mediere de 24 h.

Raportat la CMA (24h)=0,7 µg/mc (STAS 12574-87), în cele două puncte situate

în zona de impact direct al surselor de poluare (punctul nr. 4 situat în apropierea S.C.

Romplumb SA şi punctul 16 situat în vecinătatea CUPROM Bucureşti - Sucursala Baia

15

Mare), nivelul de poluare cu plumb s-a menţinut ridicat şi în cursul anului 2003,

frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice fiind de 92%, respectiv 85%.

Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 17,163 µg/mc şi

respectiv 11,053 µg/mc, depăşind C.M.A. de 24,5 ori, respectiv 15,8 ori.

Mediile anuale au avut valorile de 3,61 µg/mc, respectiv 2,476 µg/mc, valoarea

maximă a mediilor depăşind C.M.A. zilnică de 5,2 ori.

În punctul de control situat în zona rezidenţială, (punct nr. 36 – sediu SGA Baia

Mare, punctul 31-sediu A.P.M. fiind temporar desfiinţat), frecvenţa anuală de depăşire a

C.M.A. zilnică a fost de 62%, valoarea maximă înregistrată fiind de 5,22 µg/mc (de 7,5

ori mai mare decât C.M.A. zilnică), iar media anuală de 1,139 µg/mc depăşind C.M.A.

zilnică de 1,6 ori.

Din analiza comparativă a nivelului de poluare cu plumb, raportat la tipul

punctelor de control, se constată o diferenţă semnificativă între nivelul de poluare din

zonele cu impact direct al surselor de poluare şi cel din zona rezidenţială.

Analizând statistic situaţia globală, în municipiul Baia Mare, pentru toate cele trei

puncte de control, în anul 2003 s-a înregistrat o frecvenţa anuală de depăşire la

indicatorul plumb de 79%, media anuală determinată fiind de 2,407 µg/mc.

Începând cu luna septembrie 2003 s-au efectuat în punctul 4 şi determinări de

plumb din PM10 pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în Ordinul MAPM

592/2002. În perioada analizată frecvenţa de depăşire a sumei valorii limită anuale

(VL=0,5 µg/mc) cu marja de toleranţă (MT=0,5µg/mc) a fost de 87%, valoarea maximă

determinată fiind de 16,137 µg/mc, iar media de 4,132 µg/mc.

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

17

16

15

14

13

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.1. CONCENTRAŢIILE DE Plumb ÎN AER


12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

CMA



16

01.200412.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

CMA



17

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.4. CONCENTRAŢIILE DE PLUMB ÎN AER


Evoluţia gradului de poluare la indicatorul cadmiu din TSP, (măsurat în

aceleaşi puncte cu plumbul), păstrează în general aceeaşi tendinţă cu cea a plumbului,

dar la nivele valorice mai scăzute, atât în ceea ce priveşte concentraţiile cât şi

frecvenţele de depăşire.

Raportat la CMA (24h)=0,02 µg/mc (STAS 12574-87), în cele două puncte

situate în zona de impact direct al surselor de poluare, în anul 2003, frecvenţele anuale

de depăşire ale C.M.A. zilnice au fost de 44%, respectiv 37%.

Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 0,183 µg/mc,

respectiv 0,125 µg/mc, depăşind C.M.A. zilnică de 9,1 ori, respectiv 6,2 ori.

Mediile anuale rezultate au avut valorile de 0,026 µg/mc şi 0,021 µg/mc,

valoarea maximă a mediilor depăşind C.M.A. zilnică de 1,3 ori.

În punctul de control situat în zona rezidenţială, (punct nr. 36 – sediu SGA Baia

Mare, punctul 31-sediu A.P.M. fiind temporar desfiinţat), frecvenţa anuală de depăşire a

C.M.A. zilnică a fost de 20%, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,085 µg/mc (de 4,2

ori mai mare decât C.M.A. zilnică), iar media anuală de 0,013 µg/mc (situată sub

C.M.A. zilnică).

Global, calculate pe cele trei puncte urmărite în municipiul Baia Mare, frecvenţa

anuală de depăşire a C.M.A. zilnică a fost de 33,3%, iar media anuală de 0,02 µg/mc.

Începând cu luna septembrie 2003 s-au efectuat în punctul 4 şi determinări de

cadmiu din PM10, valoarea maximă determinată fiind de 0,306 µg/mc, iar media de

0,040 µg/mc.

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

0,174

0,164

0,154

0,143

0,133

0,123

0,113

0,102

0,092

0,082

0,072

0,061

0,051

0,041

0,031

0,02

0,01

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.5.

CONCENTRAŢIILE DE Cadmiu ÎN AER medii zilnice in punctul 4 Baia Mare - anul 2003

18

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

0,1230,1180,1130,1080,1020,0970,0920,0870,0820,0770,0720,0670,0610,0560,0510,0460,0410,0360,0310,0260,02

0,0150,01

0,0050

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.6. CONCENTRAŢIILE DE Cadmiu ÎN AER


01.200412.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

0,082

0,077

0,072

0,067

0,061

0,056

0,051

0,046

0,041

0,036

0,031

0,026

0,02

0,015

0,01

0,005

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.7. CONCENTRAŢIILE DE Cadmiu ÎN AER


19

2.6. Ozo

E

L

organici

solvenţil

E

C

1503,2

(9,2%) ş

In

troposfe

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

0,038

0,036

0,033

0,031

0,028

0,026

0,023

0,02

0,018

0,015

0,013

0,01

0,008

0,005

0,003

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.8. CONCENTRAŢIILE DE CADMIU ÎN AER


20

n troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici

misii ale compuşilor organici volatili

a nivelul judeţului, în anul 2003, s-au inventariat 2163,8 tone de compuşi

volatili (COV), ponderea majoră provenind din traficul rutier (63%), utilizarea

or (15,8%), arderi industriale şi neindustriale (18,9%).

misii ale oxizilor de azot (NOX)

antitatea totală de NOX, rezultată din inventarierea pe anul 2003, a fost de

tone, provenită din traficul rutier (71,3%), combustia rezidenţial - instituţională

i industrie (19,5%).

judeţul Maramureş nu s-au efectuat determinări ale concentraţiilor ozonului

ric.

21

2.7. Calitatea aerului

2.7.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact

Supravegherea calităţii aerului în judeţul Maramureş se realizează sistematic,

efectuându-se determinări asupra unor indicatori specifici într-o reţea în zona Baia

Mare şi într-o reţea judeţeană.

În zona Baia Mare urmărirea calităţii aerului prin prelevări de probe şi analize de

laborator s-a realizat în 6 puncte pentru SO2, 1 punct pentru NO2 şi NH3, 3 puncte

pentru pulberi în suspensie (cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru,

mangan, zinc, fier), 7 puncte pentru precipitaţii (11 indicatori analizaţi), 7 puncte pentru

pulberi sedimentabile (cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan,

zinc, fier).

În reţeaua judeţeană se efectuează analize ale precipitaţiilor în 7 puncte şi

analize ale pulberilor sedimentabile în 12 puncte.

Pe ansamblu, exceptând două puncte din municipiul Baia Mare, toate punctele

se încadrează în criteriile de clasificare pentru staţii de fond urban.

Zona cea mai afectată în ce priveşte calitatea aerului este Baia Mare, situaţie

determinată de emisiile de poluanţi în atmosferă provenite în principal de la S.C.

Romplumb SA, unitate cu profil de metalurgie neferoasă (producţie plumb primar).


dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi alte metale. La acestea se

adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la


provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice şi de la centralele

termice pentru producerea căldurii şi apei calde menajere şi traficul rutier.

În zona municipiului Sighetu Marmaţiei şi în celelalte localităţi din judeţ,

principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unităţile de producere a

energiei termice de mică capacitate, majoritatea locuinţelor utilizând surse individuale

de încălzire, de arderile combustibililor la agenţi economici şi populaţie, avându-se în

vedere tipurile de combustibili utilizaţi (păcură, CLU, lemn şi deşeuri de lemn).

Consumatori mai importanţi de combustibili în procesul tehnologic şi în centrale termice

în Sighetu Marmaţiei sunt S.C. Sigstrat (păcură, deşeuri de lemn), S.C. Sitel (deşeuri

lemn, rumeguş), S.C. Plimob (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. ITA (deşeuri lemn), S.C.

Xilobaia (deşeu de lemn).

22


combustibili consumaţi, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

Pe ansamblu, la nivelul judeţului Maramureş, s-a estimat că în gospodăriile

populaţiei se ard aproximativ 500000 tone de lemn anual, proces din care rezultă

cantităţi importante de poluanţi atmosferici.

Poluarea de impact

Pentru urmărirea poluării de impact, 2 puncte de monitorizare din municipiul Baia

Mare sunt clasificate ca staţii industrial - urbane. Aceste puncte sunt considerate a fi

sub influenţa directă a emisiilor de la principalele surse de poluare ale aerului, S.C.

ROMPLUMB S.A. (punctul 4), respectiv S.C. CUPROM S.A. (fostă PHOENIX) (punctul

16), cu menţiunea că aceasta societate nu mai funcţionează cu principalele linii

tehnologice poluante din anul 2000.

În aceste puncte se urmăresc prin analize de laborator indicatorii SO2, pulberile

totale în suspensie (conţinut de metale grele), pulberile sedimentabile (conţinut de

metale grele) şi precipitaţiile.

23

JUD

EŢ

UL

MA

RA

MU

REŞ

Fig. 2.7.1.1. Reţea de de monitorizare a calităţii aerului inclusiv pulberi (sedimentabile)

MU

NIC

IPIU

LB

AIA

MA

RE

Fig. 2.7.1.2. Reţea de monitorizare a calităţii aerului ambiental

24

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

2.8.1. Poluări cu pulberi în suspensie

Inventarierea emisiilor s-a realizat, în baza factorilor de emisie CORINAIR şi

AP-42, atât pentru particule totale în suspensie TSP, cât şi pentru PM10.

Principalele surse de emisie în judeţul Maramureş, pentru PM10, provin din

centralele termice din industrie care utilizează ca şi combustibili păcura şi deşeurile de

lemn (98,5%). Emisiile cele mai importante de TSP au rezultat din industrie (arderea

deşeurilor de lemn şi a păcurii în centrale termice industriale, mixturi asfaltice) (87,1%),

traficul rutier (11,7%).

La nivelul anului 2003 s-au inventariat în total 1014,3 tone de emisii de pulberi în

suspensie (89% din industrie, 9,8% din trafic şi 1,2% din combustia rezidenţial -

instituţională), emisiile din arderea lemnului de foc în gospodăriile populaţiei nefiind

incluse în această situaţie.

Ca

Pu

pulberile

poluării p

La

2003, de

determin

înregistra

Combustie rezidential institutio-nala 1,2%

Industrie89%

Trafic9,8%

Fig. 2.8.1.1. Repartitia pe sectoare de activitate a emisiilor totale de particule

anul 2003

25

litatea aerului ambiant - pulberi în suspensie

lberile în suspensie (TSP) au fost urmărite în 3 puncte din Baia Mare. Din

în suspensie s-au determinat valorile concentraţiilor de metale grele specifice

rovenite din industria de metalurgie neferoasă.

indicatorul pulberi totale în suspensie nu s-au înregistrat, în cursul anului

păşiri ale C.M.A. zilnică (150 µg/mc - STAS 12574-87). Valoarea medie anuală

ată a fost de 57 µg/mc (mai mică decât C.M.A. anuală), maxima anuală

tă fiind de 149 µg/mc.

12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

140

130

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.8.1.2. CONCENTRAŢIILE DE Pulberi in suspensie ÎN AER


12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

130

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.8.1. 3. CONCENTRAŢIILE DE Pulberi in suspensie ÎN AER


26

01.200412.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

12011511010510095908580757065605550454035302520151050

A.P.M. Maramures



12.200311.200310.200309.200308.200307.200306.200305.200304.200303.200302.200301.2003

mic

rog/

m3

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

A.P.M. Maramures



27

28

2.8.2. Poluări cu pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile au fost urmărite în 7 puncte din zona Baia Mare şi 12

puncte din zonele Borşa, Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei, Seini, Bozânta Mare, Băiţa,

Ocoliş, Şomcuta Mare şi Valea Chioarului.

În zona Baia Mare, valorile cantitative anuale s-au situat între 30,83 to/kmp/an şi

100,89 to/kmp/an, neînregistrându-se depăşiri ale valorii lunare admise (17 g/mp lună -

STAS 12574-87).

În celelalte zone din judeţ supravegheate, valorile cantitative anuale înregistrate

au fost cuprinse între 21,17 to/kmp/an la Borşa şi 59,53 to/kmp/an la Bozânta Mare. Nu

s-au înregistrat depăşiri ale valorii lunare admise.

Atât la Baia Mare cât şi în celelalte zone analizate nu s-au înregistrat depăşiri ale

C.M.A. anuală (200 t/km2 /an).

Din pulberi sedimentabile se determină cantităţile de metale grele (Pb, Cu, Cd,

Fe, Zn şi Mn), concludent privind influenţa surselor de poluare fiind valorile semnificativ

mai ridicate înregistrate în zona Baia Mare faţă de celelalte zone analizate.

Zona Baia Mare Alte zone Indicator

minim maxim minim maxim

Pb 1,333 49,946 0,0 19,14

Cd 0,0 3,054 0,0 0,175

Cu 0,081 256,963 0,0 7,864

Tabel 2.8.2.1. Variaţia cantităţilor lunare de metale în pulberile sedimentabile (mg/m2 lună)

0,00

15,00

30,00

1 2 3 4 5 6 7 8

Baia Mare

Alte zone

Fig. 2.8.2.1. Cantităţile de Plumb din Pulberi sedimentabile

medii anuale pe anul 2003 în punctele de recoltare - comparativ Baia Mare cu alte zone -

0,00

0,70

1,40

1 2 3 4 5 6 7 8

Baia Mare

Alte zone

Fig. 2.8.2.2. Cantităţile de Cadmiu din Pulberi sedimentabile

medii anuale pe anul 2003 în punctele de recoltare - comparativ Baia Mare cu alte zone -

0,00

7,00

14,00

1 2 3 4 5 6 7 8

Baia Mare

Alte zone

345,160

Fig. 2.8.2.3.

Cantităţile de Zinc din Pulberi sedimentabile medii anuale pe anul 2003 în punctele de recoltare

- comparativ Baia Mare cu Alte zone -

29

30

2.9. Evoluţia calităţii aerului

Evoluţia calităţii aerului în perioada 1995-2003

Dioxid de sulf

Analiza evoluţiei indicatorului dioxid de sulf, în perioada 1995 - 2003, evidenţiază

o scădere semnificativă a nivelului de poluare cu dioxid de sulf, atât ca frecvenţe de

depăşire ale C.M.A. cât şi ca valori medii şi maxime înregistrate, această situaţie fiind

determinată atât de măsurile luate pentru reducerea nivelului de poluare cât şi de

regimul de funcţionare al S.C. Cuprom (fost RGB Phoenix Baia Mare), care începând

cu luna iunie 2000 şi-a încetat activitatea cu principalele linii tehnologice poluante.

Maxima mediei anuale (186 µg/mc) s-a înregistrat în anul 1995, iar minima (16

µg/mc) în anii 2001 şi 2002. Maximile zilnice anuale s-au situat între 5723 µg/mc în anul

1995 şi 146 µg/mc în anul 2002. Frecvenţa anuală de depăşire a C.M.A. zilnică a

scăzut de la maxima de 19%, în anul 1995, la 0% în anul 2002, primul an în care nu s-a

înregistrat nici o depăşire a C.M.A. zilnică. Menţionăm că analiza evoluţiei

concentraţiilor de dioxid de sulf în perioada 1995 - 2002 s-a efectuat raportat la valorile

de referinţă prevăzute în STAS 12574-87 (CMA-24h=250 µg/mc; CMA-an=60 µg/mc).

Analiza anului 2003 s-a realizat raportat la valorile limită şi de prag prevăzute în

Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru dioxid de sulf. În anul 2003 s-au înregistrat 3

depăşiri ale valorii limită pentru un timp de mediere de 24 h (VL = 125 µg/mc), 75 de

valori situându-se între pragul inferior de evaluare (PI=50 µg/mc) şi pragul superior de

evaluare (PS=75 µg/mc), 22 valori situându-se între pragul superior de evaluare (PS) şi

valoarea limită (VL).

Valorile maxime zilnice în punctele de măsură, au fost cuprinse între 19 µg/mc şi

180 µg/mc, mediile anuale situându-se între 4 µg/mc şi 33 µg/mc.

Concentraţia medie anuală, calculată pentru cele 6 puncte de măsură, a fost de

17 µg/mc.

D An

2000. D

(conform

NH3-24h

înregistra

anul 200

16,5 µg/m

O

valori lim

Valorile

µg/mc şi

de anii a

Concentraţiile de SO2 în aer

0

50

100

150

200

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.1. Concentratiile de SO2 in aer

Medii anuale 1995 - 2003

Frecvenţa de depăşire a valorii admise la SO2

0

5

10

15

20

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Fig. 2.9.2. Frecventa anuala de depasire a valorii admise la SO2

Perioada 1995 - 2003

31

ioxid de azot şi amoniac

alize pe probe zilnice pentru aceşti indicatori s-au efectuat începând cu anul

acă în anul 2000 s-au înregistrat frecvenţe de depăşire ale C.M.A. zilnică

STAS 12574-87: CMA-NO2-24h=100 µg/mc; CMA-NO2-an=40 µg/mc; CMA-

=100 µg/mc) de 4% la NO2 şi 5% la NH3, în anii 2001 şi 2002 nu s-au mai

t depăşiri, valorile medii anuale situându-se la un nivel scăzut (20,6 µg/mc în

2 faţă de 25,5 µg/mc în anul 2001 la NO2, şi 10 µg/mc în anul 2002 faţă de

c în anul 2001 la NH3).

rdinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2, începând cu anul 2003,

ită, marje de toleranţă şi valori de prag pentru timpi de mediere de 1 h şi 1 an.

medii anuale determinate în anul 2003 au fost de 11 µg/mc la NO2 (VL-an=40

MT-an=20 µg/mc, conform Ord. 592/2002) şi 4 µg/mc la NH3, în scădere faţă

nteriori.

Pulb

Ana

87), în inte

diferenţe s

zilnică şi v

scădere im

depăşire a

maximă de

ca în anii 2

de depăşir

depăşiri) în

Concentraţiile de NO2 în aer

0,00

10,00

20,00

2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.3. Concentratiile de NO2 in aer


Concentraţiile de NH3 în aer

0,00

10,00

20,00

2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.4. Concentratiile de NH3 in aer


32

eri în suspensie (TSP)

lizând evoluţia concentraţiilor de pulberi în suspensie (conform STAS 12574-

rvalul 1995 – 2003, se poate evidenţia că, până în anul 1999, nu prezintă

emnificative în ceea ce priveşte frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A.

alorile medii anuale înregistrate. În intervalul 2000 - 2003 se înregistrează o

portantă atât a concentraţiilor medii anuale cât şi a frecvenţelor anuale de

CMA zilnică. Media anuală maximă (113 µg/mc), precum şi frecvenţa anuală

depăşire a C.M.A. zilnică (22%) s-au înregistrat în anii 1997 şi 1999, pentru

001 şi 2002 media anuală să ajungă la aprox. 61 µg/mc, frecvenţele anuale

e a C.M.A. zilnică fiind de 0,28% (trei depăşiri) în anul 2001 şi 0,73% (opt

anul 2002. În anul 2003 s-a înregistrat cea mai scăzută concentraţie medie

anuală (57 µg/mc), neînregistrându-se nici o depăşire a CMA zilnică (150 µg/mc), în

ultimii 3 ani valorile medii anuale situându-se sub CMA anuală (75 µg/mc).

Începând cu luna septembrie 2003 s-au efectuat într-un punct şi determinări de

PM10, pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în OMAPM 592/2002.

Valoarea maximă înregistrată în această perioadă, la PM10, a fost de 143 µg/mc

media fiind de 50 µg/mc. Frecvenţa de depăşire a valorii limită (VL) plus marja de

toleranţă (MT) (75 µg/mc), pe perioada de patru luni în care s-au efectuat determinări, a

fost de 14%,

Pl

Ev

de funcţi

S.

tehnolog

producţie

Concentraţiile de Pulberi în aer

0

50

100

150

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.5. Concentratiile de Pulberi in suspensie in aer


Frecvenţa de depăşire a valorii admise la Pulberi

0

5

10

15

20

25

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Fig. 2.9.6. Frecventa anuala de depasire a valorii admise la Pulberi in suspensie


33

umb (din TSP)

oluţia concentraţiilor de plumb este influenţată în mod determinant de modul

onare al S.C. Romplumb.

C. Romplumb se confruntă de o lungă perioadă de timp cu probleme

ice datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor utilizate în procesul de

.

Valorile concentraţiilor la plumb prezintă mari variaţii în intervale scurte de timp,

fiind influenţate în mod determinant de problemele tehnologice din procesul de

producţie, precum şi de factorii meteorologici.

Evoluţia concentraţiilor de plumb, în perioada anilor 1995 – 2003, nu a prezentat

diferenţe semnificative de la un an la altul, menţinându-se la un nivel ridicat.

Frecvenţele anuale globale de depăşire (calculate pentru cele trei puncte de

măsură), ale C.M.A. zilnice=0,7 µg/mc (STAS 12574-87), s-au situat între 49% (2001)

şi 78% (2003), mediile anuale globale înregistrând valori cuprinse între 1,601 µg/mc

(1995) şi 3,18 µg/mc (2002), în anul 2003 fiind de 2,407 µg/mc. Mediile globale anuale

s-au menţinut la nivele valorice relativ apropiate.

Nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre maximele zilnice înregistrate în cursul

unui an, acestea fiind determinate de regimul de funcţionare şi de disfuncţionalităţile

tehnologice de la S.C. Romplumb SA, precum şi de condiţiile meteorologice la un

moment dat.

În acest interval de timp, concentraţiile maxime zilnice anuale s-au situat între

13,921 µg/mc (1999) şi 51,58 µg/mc (2002), maxima înregistrată în anul 2003 fiind de

17,163 µg/mc.

Începând cu luna septembrie 2003 s-au efectuat, în punctul 4, determinări de

plumb din PM10 pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în OMAPM 592/2002. În

perioada analizată frecvenţa de depăşire a sumei valorii limită anuale (VL=0,5 µg/mc)

cu marja de toleranţă (MT=0,5µg/mc) a fost de 87%, valoarea maximă determinată fiind

de 16,137 µg/mc, iar media de 4,132 µg/mc.

Concentraţiile de Plumb în aer

0

2

4

6

8

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.7. Concentratiile de Plumb in aer


34

C

A

constat

aceasta

F

25%, în

aspect

0,016 µ

globală

0,02 µg

L

unui an

Î

µg/mc

µg/mc.

Î

nivel de

C.M.A.

Î

cadmiu

µg/mc

µg/mc,

Frecvenţa de depăşire a valorii admise la Plumb

0

25

50

75

100

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Fig. 2.9.8. Frecventa anuala de depasire a valorii admise la Plumb


35

admiu (din TSP)

nalizând evoluţia concentraţiilor de cadmiu, în perioada anilor 1995 – 2003, se

ă că, în ceea ce priveşte frecvenţa anuală globală de depăşire a C.M.A. zilnică,

s-a menţinut la un nivel comparabil.

recvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice s-au situat între minima de

anul 2001 şi maxima de 36% în anul 1997, în anul 2003 fiind de 33%. Acelaşi

prezintă şi evoluţia mediilor anuale, care au înregistrat valori cuprinse între

g/mc în anul 2001 (primul an din perioada analizată în care valoarea medie

s-a situat sub C.M.A. zilnică) şi 0,027 µg/mc în anul 1997, în anul 2003 fiind de

/mc.

a fel ca la plumb şi din aceleaşi motive, maxima zilnică înregistrată în cursul

prezintă diferenţe importante de la un an la altul.

n acest interval de timp, concentraţiile maxime zilnice s-au situat între 0,203

(2001) şi 1,640 µg/mc (1995), maxima înregistrată în anul 2003 fiind de 0,183

n anul 2001 comparativ cu ceilalţi ani analizaţi s-a consemnat cel mai scăzut

poluare cu cadmiu, atât în ceea ce priveşte frecvenţa anuală de depăşire a

zilnică, cât şi media şi maxima înregistrate.

ncepând cu luna septembrie 2003 s-au efectuat, în punctul 4, determinări de

din PM10. În perioada analizată frecvenţa de depăşire a C.M.A. zilnice=0,02

(STAS 12574-87) a fost de 65%, valoarea maximă determinată fiind de 0,306

iar media de 0,040 µg/mc.

Se constată o diferenţă semnificativă între nivelul de poluare cu plumb şi cadmiu

din zonele de impact direct al surselor de poluare, comparativ cu cel din zona

rezidenţială controlată.

Gradul de poluare cu plumb şi cadmiu se menţine în continuare ridicat, sursa

principală fiind S.C. Romplumb, cauzele fiind de natură tehnologică, precum şi de

natură meteorologică, condiţiile de dispersie din zona Baia Mare fiind total nefavorabile.

C

îmbu

conti

cons

arder

afect

Concentraţiile de Cadmiu în aer

0

0,01

0,02

0,03

0,04

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

µg/m

3

Fig. 2.9.9. Concentratiile de Cadmiu in aer


Frecvenţa de depăşire a valorii admise la Cadmiu

0

20

40

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Fig. 2.9.10. Frecventa anuala de depasire a valorii admise la Cadmiu


36

oncluzii Global, calitatea aerului în zona cea mai afectată (Baia Mare), a înregistrat o

nătăţire chiar dacă nivelul de poluare cu plumb şi cadmiu a rămas in

nuare ridicat. Cea mai semnificativă scădere a gradului de poluare s-a

emnat la dioxid de sulf.

În celelalte zone din judeţ calitatea aerului este afectată în special de

ea combustibililor la/pentru populaţie, neexistând procese tehnologice care să

eze în mod semnificativ gradul global de poluare.

37

CAPITOLUL 3. APA

Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea

hidrografică bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie

0,5-0,7 km/km2.

În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de

îngheţ (6-7 luni pe an), prezenţei circurilor si văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţe

întinse se dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă,

unde se resimte lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă.

În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie

la o fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care

asigură alimentarea cu apă a râurilor mici.

Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în

regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.

Reţeaua se înscrie în două bazine hidrografice distincte – Tisa si Someş –

separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibles şi munţii Rodnei, care formează o

axă ce străbate judeţul pe direcţia NV-SE, respectiv V-E.

Tisa Superioară drenează toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud vestici

ai munţilor Maramureş şi nordul munţilor Rodnei, precum şi numeroase pâraie care

provin din munţii Gutâi – Ţibleş. La ieşirea din munţi, Tisa primeşte din stânga râul

Vişeu. De la confluenţa acestor două râuri până dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de

62 km, Tisa formează graniţa naturală între România şi Ucraina.

Vişeul izvorăşte din apropierea pasului Prislop, având ca afluenţi mai importanţi:

Negoiescu, Repedea, Cisla, Izvorul Dragoş, Vaser, Ruscova, Frumuşaua şi Bistra.

Vaserul aduce Vişeului la vărsare aproximativ 27 % din debitul mediu (9 m3/s) şi

are ca afluenţi mai importanţi Catarama, Făina, Ştevioara, Botizu şi Novicioru.

Iza izvorăşte de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna.

Are ca afluenţi Rona, Ieud, Slătioara. La Vadu Izei primeşte pe cel mai important

afluent al său, Mara.

In aval de Iza, Tisa primeşte ca afluent mai important Săpânţa.

Someşul curge în judeţul Maramures între Benesat şi Seini pe 50 km. Aici

primeşte afluenţi mai importanţi: Lăpuşul unit cu râul Săsar, Sălajul, Bârsăul şi Băiţa.

38

Râurile judeţului Maramureş, datorită diversităţii reliefului şi regimului

precipitaţiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect

primar degradarea albiilor şi malurilor.

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Comparativ cu situaţia la nivelul ţării, resursele de apă utilizabile din bazinele

hidrografice Someş - Tisa se încadrează în categoria medie, ele cifrându-se la cca. 550

m3/loc./an, chiar dacă resursele totale de apă se ridică la valoarea de 3.200 m3/loc./an.

În ţară valoarea resurselor totale de apă este de 1.680 m3/loc./an, în Europa este de

2.700 m3/loc./an, iar în lume este de 3.000 m3/loc./an.

Resursele de apă tehnic utilizabile din B.H. Someş – Tisa:

a. B.H. Someş: apă de suprafaţă = 650 x 106 m3

apă din subteran = 150 x 106 m3

Total = 800 x 106 m3

b. B.H. Tisa: apă de suprafaţă = 250 x 106 m3

apă din subteran = 50 x 106 m3

Total = 300 x 106 m3

Suprafaţa totală a B.H. Someş este de 15.207 km2 din care 3.067 km2 sunt în

judeţul Maramureş (20,2 %).

Suprafaţa totală a B.H. Tisa (până la vărsarea acesteia în Dunăre) este de

157.220 km2, cei 3.237 km2 aferenţi judeţului Maramureş reprezentând cca. 2,1%.

Dacă ne raportăm la punctul Teceu (ieşirea din judeţul Maramureş) suprafaţa b.h. Tisa

este de 6.500 km2, cei 3.237 km2 reprezentând în acest caz 49,8 %.

Raportat la suprafaţa judeţului, bazinul hidrografic Tisa reprezintă 51,34%, cu o

scurgere de suprafaţă de 21,5 l/s/km2, iar bazinul hidrografic Someş 48,66%, cu o

scurgere de suprafaţă de 8,0 l/s/km2.

39

În judeţul Maramureş aproximativ 44% din locuitori sunt racordaţi la reţele

centralizate de apă, 32% se alimentează din puţuri (fântâni), iar 24% prin alte sisteme

(cişmele, sisteme locale).

Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de

apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, iar Sighetu

Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apă

subterane.

3.1.2. Prelevările de apă

În anul 2003 s-au prelevat următoarele volume de apă:

Total = 50.576,13 mii m3 din care: - din surse de suprafaţă = 45.035,357 mii m3

- din subteran = 5. 540,773 mii m3

Pe destinaţii situaţia se prezintă astfel:

- apă de suprafaţă pentru potabilizare = 26.724, 306 mii m3

- apă de suprafaţă pentru metalurgia

neferoasă şi minerit = 6.144,450 mii m3

- apă de suprafaţă pentru alţi agenţi economici = 12.166,601 mii m3

Total = 45.035,357 mii m3

- apă din subteran pentru populaţie = 4.636,398 mii m3

- apă din subteran pentru alţi agenţi economici = 904,375 mii m3

Precizăm că volumele de mai sus nu includ şi volumele de apă captate de

cetăţeni prin sisteme locale de alimentare cu apă sau din surse individuale.

Din cei 50576,13 mii mc de apă prelevaţi la nivelul judeţului, 31360,704 mii mc

au fost destinaţi pentru potabilizare şi 19215,426 mii mc pentru industrie din care

6144,450 mii mc pentru metalurgia neferoasă şi minerit.

Municipiul Baia Mare este alimentat cu apă potabilă şi industrială din acumularea

Strâmtori - Firiza. În anul 2003, pentru potabilizare, s-au prelevat din acumulare cca

26805,6 mii mc apă brută.

40

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr.

107/1996 prin care Administraţia Naţională “Apele Române “ este desemnată

administrator al apelor din domeniul public.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a

apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a

dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a

Administraţiei Naţionale “Apele Române “. Sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi

precum şi categoriile de produse şi servicii de gospodărire a apelor sunt stabilite prin

hotărâri ale Guvernului.

3.2. Starea apelor de suprafaţă

3.2.1. Starea râurilor interioare

Reţeaua hidrologică a judeţului Maramureş face parte din două bazine

hidrografice, SOMEŞ şi TISA.

Controlul calităţii apelor se realizează prin monitorizare în flux rapid şi lent

(analize fizico - chimice şi biologice) în cadrul S.G.A. Maramureş şi expertize fizico-

chimice şi biologice în cadrul A.P.M. Maramureş după metode standardizate.

In judetul Maramureş se urmaresc 329 km cursuri de apă in BH Tisa si 253 km

cursuri de apă in B.H. Someş.

Calitatea globală a apelor este urmărită prin analize de laborator în 6 secţiuni de

ordinul I şi 5 secţiuni de ordinul II în bazinul hidrografic Tisa, în 9 secţiuni de ordinul I şi

2 secţiuni de ordinul II în bazinul hidrografic Someş.

Secţiunile de ordinul I în B.H. Tisa:

- r. Tisa la Valea Vişeului şi Teceu;

- r. Iza la Săcel şi Vadu Izei;

- r. Vişeu la Poiana Borşa şi Bistra.

Secţiunile de ordinul II în B.H. Tisa:

- r. Vişeu la Moisei;

- r. Mara la Vadu Izei;

- r. Cisla amonte Baia Borşa şi aval Baia Borşa;

- r. Vaser amonte confluenţa cu r. Vişeu.

41

Secţiunile de ordinul I în B.H. Someş sunt:

- r. Someş la Ulmeni şi Cicârlău;

- r. Lăpuş la Răzoare, Lăpuşel şi Buşag;

- r. Cavnic la Cavnic (amonte) şi Copalnic;

- r. Săsar la Baia Sprie (amonte) şi Baia Mare (aval).

Secţiunile de ordinul II în B.H. Someş:

- r. Someş la Seini;

- r. Valea Sălajului la Sălsig.

Caracterizarea globală a calităţii apelor se efectuează în conformitate cu

prevederile "Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă" aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002, care înlocuieşte STAS

4706/1988.

Conform normativului clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de

calitate, indicatorii fiind grupaţi după tipul determinărilor astfel:

A. Determinări fizico-chimice

A1. Indicatori fizici

A2. Regimul oxigenului

A3. Nutrienţi

A4. Ioni generali, salinitate

A5. Metale

A6. Substanţe toxice organice

B. Determinări fizico-chimice la sedimente

C. Analize biologice

D. Analize microbiologice

42

Clasa de calitate (Ordin nr. 1146/2002) B.H. Curs

apa Tronson Lung.km ind. fiz. regim

oxigen nutrienţi ioni gen. metale ind. biol.

Someş Ulmeni-Cicârlău 38 I I III V V II Someş Cicârlău-Seini 14 I I III III V II

Sălaj av. Cehu

Silvaniei-confl. r. Someş

14 I I III IV V -

Lăpuş izvoare-confl.r. Săsar 112 I I II IV V II

Lăpuş confl. r. Săsar-confl.r. Someş 7 I I III V V -

Cavnic izvoare.-E.M. Cavnic 12 I I II IV V II

Cavnic E.M. Cavnic-confl.r. Lăpuş 25 I I III V V II

Săsar izvoare-E.M. Baia Ssprie 12 I I III II V I

Someş

Săsar E.M. Baia

Sprie-confl.r. Lăpuş

19 I I III V V -

Tisa V. Vişeului-Frontieră 61 I I II II V I

Vişeu Izvoare-confl.r. Cisla 19 I I III II V II

Vişeu confl.r. Cisla-Bistra 53 I I III III V -

Vişeu Bistra-confl.r. Tisa 10 I I III II V I

Cisla Izvoare-EM Baia Borşa 10 I I III III V II

Cisla EM Baia Borşa-confl.r. Vişeu 20 I I III V V -

Vaser Izvoare-confl.r. Vişeu 48 I I III III V I

Iza Izvoare-Săcel 11 I I I III IV I

Iza Săcel-confl.r. Vişeu 70 I I III III V III

Tisa

Mara Izvoare-confl.r. Iza 38 I I III II V I

Tabel 3.2.1.1. Încadrarea în clase de calitate a cursurilor de apă urmărite

Zonele critice din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă sunt cursurile

de apă Cisla – aval Baia Borşa, Cavnic – aval E.M. Cavnic, Săsar – aval Baia Sprie.

Menţionăm că pe aceste cursuri de apă nu sunt prize de apă sau folosinţe afectate.

Poluarea râurilor Săsar, Cavnic, Lăpuş, din bazinul hidrografic Someş, este

determinată de activităţile miniere ce aparţin de Sucursala Minieră Baia Mare, in

principal de neexploatarea staţiilor de epurare a apelor de mină la parametrii proiectaţi.

În bazinul hidrografic Tisa poluarea râului Cisla este cauzată de activitatea

minieră a Sucursalei Miniere Borşa.

43

S-a constatat de asemenea că unele tronsoane de cursuri de apă (Săsar, Vişeu)

au chiar de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul

natural.

Evoluţia principalilor indicatori monitorizaţi în flux rapid:

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

mg

/l

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC

Cla

saa

V-a

deca

litat

e

Fig. 3.2.1.1. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare concentraţiile de Cupru - anul 2003

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00


mg

/l


Cla

saa

V-a

deca

litat

e

Fig. 3.2.1.2. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare concentraţiile de Mangan - anul 2003

44

3.2.2. Starea lacurilor

În judeţul Maramureş sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone

montane şi depresionare, prezentând interes turistic, precum şi 14 acumulări care,

exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol.

Amintim lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistriţei

Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura, Morărenilor, precum şi lacurile de

dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la

Ocna Şugatag şi Coştiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentraţii aproape de

saturaţie (30 g/l) şi are proprietăţi terapeutice, la care se adaugă fenomenul de

heliotermie.

Lacul Albastru, în apropiere de oraşul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m

şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prăbuşirea într-o galerie de

mină) şi chimismul apei.

Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel

mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurând alimentarea cu apă potabilă şi

industrială în zona Baia Mare - Baia - Sprie, având ca roluri secundare atenuarea

undelor de viitură şi producerea de energie electrică. Se află în execuţie sistemul de

amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane

m3 apă în final).

Urmărirea calităţii apei lacurilor şi a gradului de troficitate s-a făcut prin campanii

de recoltare, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice la lacurile

Firiza, Mogoşa şi Buhăescu.

5,50

6,50

7,50

8,50


unităţi

pH


Fig. 3.2.1.3. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare

Evoluţia pH-ului - anul 2003

45

LACUL FIRIZA

Urmărirea calităţii apei lacului Firiza şi a gradului de troficitate s-a realizat prin

intermediul a 4 campanii de recoltare, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice si

bacteriologice.

S-au efectuat campanii de recoltare în lunile: mai, iulie, septembrie si octombrie,

din 5 puncte de recoltare, la diferite adâncimi, după cum urmează :

- râu Firiza la intrare în lac

- coada lacului la suprafaţă

- mijlocul lacului la suprafaţă, la 5 m adâncime şi la 10 m adâncime

- spre baraj la suprafaţă, la 5 m adâncime, la 10 m adâncime

- lac Berdu

Transparenţa apei măsurată cu discul Secchi a fost de maxim 210 cm în luna

iulie, culoarea fiind albastru-verzui, fără miros deosebit.

În urma analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice efectuate în cursul

anului 2003, s-au constatat urmatoarele:

- Reacţia apei (pH-ul) variază între 6,60-8,11.

- Saturaţia cu oxigen este de peste 75%, înregistrându-se o suprasaturaţie

(102,72%) la campania din luna septembrie.

- Concentraţia de oxigen are valorile cuprinse între 7,2-13,2 mg/l, înregistrându-

se un deficit mediu de oxigen ce variază între 0 - 2,20 mg/l, excepţie făcând luna

septembrie când s-a înregistrat excedent de oxigen (0,26 mg/l).

- Valorile obţinute la CBO5 sunt cuprinse între 1,0-4,2 mg/l (val. minimă în iulie,

val. maximă în septembrie), iar la CCOMn între 1,6-4,8 mg/l (minima în octombrie,

maxima în septembrie).

- Media raportului CCOMn/Conc.O2 este de 0,24 (valorile fiind cuprinse între 0,12

si 0,46) iar media raportului CBO5/Conc.O2 este de 0,22 (valorile maxime şi minime fiind

de 0,10 respectiv 0,40 ).

- În ceea ce priveşte regimul nutrienţilor, la N mineral total valoarea minimă

înregistrată a fost de 0,337 mg N/l, iar cea maximă de 1,66 mg N/l.

- La P total valorile obţinute sunt cuprinse între 0,0042-0,2049 mg P/l, valoarea

medie fiind de 0,0464 mg/l P.

- Biomasa fitoplanctonică înregistrează valori cuprinse între 0,76-15 mg/l,

valoarea medie a biomasei pe cele 4 campanii fiind de 4,6 mg/l.

46

Speciile intalnite frecvent in cele 4 campanii de recoltare sunt:

-Cyanophyta: Chroococcus limneticus, Oscillatoria brevis,

Aphanizomenon flos-aquae, Trachelomonas sp.;

-Diatomea: Asterionella formosa, Fragilaria crotonensis, Synedra acus,

Ceratoneis arcus, Melosira granulata, etc.;

-Peridineae: Peridinium cinctum, P. bipes, Sphaerodinium cinctum

-Chlorophyta: Scenedesmus sp., Cosmarium formulosum, Coelastrum

microporum, Staurastrum commutatum, Crucigenia rectangularis;

-Rotatoria: Keratella cochlearis, K. ticinensis, Trichocerca stylata,

Polyarthra remata, Synchaeta longipes, Cephalodella sp., Brachionus quadridentatus;

-Cladocera: Daphnia longispina, Bosmina sp.;

-Copepoda: Eucyclops serrulatus, Cyclops strenuus;

-Hirudinea: Glossiphonia complanata, Helobdella stagnalis;

-Mollusca: Planorbis corneus, Lymnaea stagnalis, Anodonta cygnaea;

-Ephemeroptera: Caenis horaria;

-Diptera: Chironomus thummi;

In lunile iulie si august, pe fondul temperaturilor foarte ridicate (canicula) s-au

inregistrat fenomene de inflorire a lacului. Aspectul apei era modificat, apa lacului

avand o culoare inchisa (verde-maro), cu transparenta redusa, maxim 1m.

Lacul Stamtori-Firiza se încadrează în categoria mezotrof.

Conform analizelor fizico-chimice efectuate, apa lacului are o saturaţie in O2 de

peste 75% - categoria lacului – oligotrof.

La regimul nutrienţilor prezintă depăşiri ale valorilor optime la N mineral total si la

P total, ceea ce încadrează lacul in categoriile mezotrof respectiv eutrof (după valorile

medii pe cele 4 campanii ).

Valoarea medie a biomasei obţinută este de 4,60 mg/l, ceea ce încadrează lacul

în categoria mezotrof.

Indexul saprob planctonic mediu are valoarea de 1,60.

Indexul mezosaprobic mediu pe 2003 este de 2,03 ceea ce încadrează apa

lacului în clasa a II-a de calitate.

Analizele bacteriologice arată că starea igienico-sanitară a lacului este bună, apa

încadrându-se în clasa I şi II de calitate.

47

În ceea ce priveşte regimul ionilor generali, în toate campaniile de recoltare şi

pentru toate secţiunile de prelevare, se încadrează în clasa II – III de calitate, cu o

singură exceptie în campania de prelevare din luna octombrie, din secţiunea de

monitorizare -spre baraj, la 20 m adâncime, când s-au înregistrat valori mai ridicate atât

la ionii generali ( Fe -0,875 mg/l ; Mn- 0, 71 mg/l ) cât şi la regimul de metale (Cu-0,025

mg/l Zn-0, 80 mg/l ; Pb-0.019 mg/l ; Ni- 0,019 mg/l). Acest lucru s-ar putea să fie

determinat de regimul ploios din această perioadă şi a funcţionării turbinei, determinând

curenţi mai puternici la adâncime şi antrenând o cantitate mai mare de sedimente de

pe fundul lacului. În toate celelalte campanii de recoltare şi în toate secţiunile de

prelevare, la regimul de metale, conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002, calitatea apei

din lacul Firiza este de clasa V, datorită valorilor concentraţiilor de Cu, Zn, Pb.

LACUL MOGOŞA

În urma analizelor fizico-chimice şi biologice efectuate, lacul Mogoşa se

încadrează în categoria oligotrof din punct de vedere al regimului de oxigen şi al

biomasei şi în categoria mezotrof din punct de vedere al regimului nutrienţilor.

Indexul saprobic planctonic are valoarea 1,5 iar indexul saprobic la

macrozoobentos are valoarea 1,63, încadrând lacul în clasa I-a de calitate.

Dintre speciile identificate enumeram:

- Gasteropoda: Physa sp.

- Ephemeroptera: Caenis horaria

- Odonata: Enallagma sp.

- Trichoptera: Anabolia nervosa, Hydropsyche sp.

- Diatomee: Cyclotella comta, Fragillaria crotonensis, Cymbella sp.

- Peridinee: Ceratium hirudinella

48

LACUL BUHĂESCU

Majoritatea indicatorilor analizaţi încadrează apa lacului în categoria oligotrof.

Fitoplanctonul este sărac, valorile biomasei corespund categoriei ultraoligotrof,

iar indexul saprobic planctonic are valoarea 1,5.

Speciile fitoplanctonice identificate în microfitobentos sunt:

- Pinnularia microstauron, Diatoma hiemale, D. vulgare, Tabellaria sp.,

Gomphonema constrictum, Navicula gracilis.

Speciile bentonice identificate sunt:

- Plecoptera: Amphinemura sulcicollis,

- Trichoptera: Stenophylax sp.

- Diptera: Chironomus thummi.

Valoarea 1,75 a indexului saprobic încadrează apa lacului în clasa I-a de

calitate.

La regimul nutrienţilor apa se încadreaza în categoriile ultra şi oligotrof, iar

saturaţia de oxigen este optimă.

Lacul Bodi - Mogoşa Lacul Morărenilor

49

3.3. Starea apelor subterane

Calitatea apelor subterane freatice, la nivelul judeţului Maramureş, a fost

urmărită prin laboratorul S.G.A. Baia Mare. Probele se prelevează şi se analizează

semestrial.

În B.H. Someş sunt 8 foraje de observaţie care au următoarea localizare:

- 2 în localitatea Pomi, F3 şi F5 ;

- 2 în Baia Mare, F6 şi F8R ;

- 2 în Arieşul de Câmpie, F3 şi F4 ;

- 1 în Sălsig, F3 ;

- 1 în Copalnic, F2 ;

În B.H. Tisa sunt urmărite 4 foraje:

- 1 foraj de exploatare la frontul de captare pentru municipiul Sighetu

Marmaţiei (Crăciuneşti);

- 2 fântâni domestice în Borşa pe Cisla, respectiv în Vişeul de Sus pe râul

Vişeu;

- 1 foraj de observaţie F1 în localitatea Bârsana, pe râul Iza ;

Caracterizarea calităţii apelor subterane se realizează în conformitate cu Legea

458/202 privind calitatea apei potabile. În anul 2003, în forajele analizate, cu excepţia

forajului de exploatre de la Crăciunesti - Sighetu Marmaţiei şi fântânilor domestice, s-au

înregistrat depăşiri la indicatorul Mn, sporadic la Fe şi amoniu. Menţionăm că nivelul

concentraţiilor de Fe si Mn se datorează fondului natural iar amoniul este influenţat de

pânza freatică sau de apele de suprafaţă, întrucât forajele prezentate la care sunt

depăşiri nu au perimentru de regim sever.

În anul 2003 s-a monitorizat în continuare calitatea apelor subterane prin foraje

de control a poluării la următorii agenţi economici: S.C. Cuprom S.A. Bucureşti -

Sucursala Baia Mare - 15 foraje, S.C. Transgold S.A. Baia Mare - 12 foraje, U.P.

Flotaţia Centrală - 4 foraje, E.M. Baia Sprie - 2 foraje, S.C. Romplumb S.A. Baia Mare -

4 foraje, SNP Petrom - Sucursala Maramureş - 13 foraje, E.M. Cavnic - 1 foraj şi un

dren. La unele unităţi numărul de foraje a fost mai mic sau unele s-au deteriorat sau nu

au avut apă.

Aceste zone sunt critice din punct de vedere al apelor subterane, în aceste zone

şi în apropierea lor nefiind utilizatori de apă care ar putea fi afectaţi de calitatea

necorespunzătoare a apelor subterane.

50

Precizăm că în anul 2003 poluările accidentale care au avut loc au fost de mică

amploare şi nu au influenţat calitatea apelor subterane.

3.4. Situaţia apelor uzate – surse majore şi grad de epurare

Ponderea majoră a apelor uzate, în judeţul Maramureş, provine din activităţile

unităţilor cu profil de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi metalurgia

neferoasă, precum şi din apele menajere orăşeneşti.

În bazinul hidrografic Someş sursele principale de poluare a apelor sunt

unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei

Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic,

Flotaţia Centrală), S.C. Cuprom (fostă Phoenix), S.C. Romplumb, S.C. Transgold (fostă

S.C. Aurul Baia Mare), precum şi unităţile de gospodărire comunală care deţin staţiile

de epurare a apelor menajere orăşeneşti (Baia Mare, Tg. Lăpuş, Cavnic).

În bazinul hidrografic Tisa principalele surse de poluare provin din activitatea

de extracţie şi prelucrare minereuri neferoase de la Sucursala Minieră Baia Borşa.

În anul 2003 s-a evacuat în emisari un volum total de 38.197,516 m3 ape uzate,

distribuite după provenienţă astfel:

- ape uzate orăşeneşti = 26.159,212 mii m3

- ape de mină + ape uzate evacuate

din iazurile de decantare = 9.977, 83 mii m3

- ape uzate din metalurgia neferoasă = 1.352,468 mii m3

- alţi agenţi economici = 708,0 mii m3

Exceptând apele de mină de la Sucursala Minieră Borşa, în marea lor majoritate

apele uzate provenite atât de la agenţi economici cât şi de la populaţie sunt colectate în

staţii de epurare fiind supuse diferitelor faze de epurare (mecanică, biologică, chimică).

La apele evacuate din industria minieră, datorită uzurii fizice a instalaţiilor,

nefuncţionării la capacitate a staţiilor de epurare şi evacuării unor volume de apă

neepurate s-au înregistrat, în diferite cazuri, depăşiri ale valorilor reglementate la

suspensii, sulfaţi şi ioni de metale grele (Zn, Mn, Cu).

La apele menajere orăşeneşti s-au depăşit sporadic valorile reglementate pentru

suspensii, CBO5, CCO-Mn.

În judeţul Maramureş, 5 localităţi (Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Tg. Lăpuş,

Borşa şi Vişeu de Sus) dispun de staţii de epurare ape uzate orăşeneşti, având în

componenţă trepte mecanice şi biologice, cu o capacitate totală de 1738 l/s.

51

Nr. Crt Localitate Total

populatie Populatie racordata

Tipul statiei

de epurare

Capacit. proiectata

l/s

Capacit. existenta

l/s

Eficienta procesului de

epurare

1 Baia Mare 142651 96774 M + B 1350 1350 Susp. 82,9% CBO5 79%

CCOMn 77,9%

2 Sighetu Marmatiei 42418 23069 M + B 300 300 Susp.18-79%

CBO5 14-81%

3 Tirgu Lapus 13605 3650 M + B 27 27 Susp. 50-80%

CBO5 45-60%

4 Borsa 27675 6000 M + B 26 26 Susp. 0-49% CBO5 0-72%

5 Viseu de Sus 17065 3350 M + B 70 35 Susp. 0-32%

CBO5 52-80%

Tabel 3.4.1. Localitati care dispun de statii de epurare

În ceea ceea ce priveşte epurarea apelor uzate orăşeneşti, se poate aprecia că

pe parcursul anului 2003, aceasta s-a desfăşurat în mod satisfăcător.

Concluzii

Alimentarea cu apă a populaţiei este deficitară, atât ca grad de racordare la

reţele centralizate, cât şi cantitativ şi calitativ în unele zone din judeţ.

Consumul de apă industrială a suferit o scădere importantă în timp, atât din

cauza reducerii activităţilor economice, cât şi a măsurilor de economisire impuse

de preţurile din ce în ce mai ridicate ale apei.

Calitatea apelor de suprafaţă nu a suferit modificări semnificative faţă de

anul precedent, menţinându-se în continuare degradate, la regimul toxicitate

(metale grele), pe aceleaşi tronsoane de cursuri de râu şi din aceleaşi motive.

52

CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI 5.1. Calitatea solurilor

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze

naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activităţile de metalurgie

neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafaţă

de cca. 30200 ha de terenuri poluate cu metale grele. Având în vedere specificul

poluării chimice a solului se poate evidenţia caracterul cumulativ şi remanent al poluării

acestui factor de mediu.

5.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Judeţul Maramureş are o suprafaţă de 630436 hectare (2,6% din suprafaţa

României).

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă are următoarea structură:

- Teren agricol: 311183 ha (49.36 %)

- arabil: 83824 ha

- păşuni: 101072 ha

- fâneţe: 119900 ha

- vii: 230 ha

- livezi: 6157 ha

- Teren neagricol: 319253 ha (50,64%)

- păduri: 289179 ha

- suprafata totală a curţilor si construcţiilor: 11352 ha

- ape de suprafaţă: 5650 ha

- căi de comunicaţie: 6287 ha

- altele: 6785 ha

5.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

La nivel de judeţ nu există studii complete cu privire la pretabilitatea terenurilor

agricole pentru categoriile de folosinţă: arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe.

53

Conform Ord. 223/2002 al MAAP, pretabilitatea terenurilor se stabileşte numai

pentru folosinţa efectivă a acestora în momentul cartării. Pentru altă folosinţă

pretabilitatea se stabileşte la cererea beneficiarului de sol, în cazul schimbării folosinţei.

Repartiţia terenurilor arabile pe clase de calitate

Clasa I-a - calitate foarte bună

Clasa II-a - calitate bună

Clasa III-a - calitate mijlocie

Clasa IV-a - calitate slabă

Clasa V-a - calitate foarte slabă

I II III IV V Total S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) %

7100 8,5 34200 40,8 39600 47,2 2924 3,5 83824 100

Tabel 5.1.2.1. Repartiţia terenurilor arabile pe clase de calitate

Clase de producţie a pajiştilor şi livezilor

Clasa A - producţii bune sau foarte bune

Clasa B - producţii satisfăcătoare

Clasa C - producţii slabe şi foarte slabe

Pajişti (păşuni şi fâneţe) Livezi

A B C Total A B C Total S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) %

18100 8,2 39100 17,7 163772 74,1 220972 100 700 11,4 2700 43,8 2757 44,8 6157 100

Tabel 5.1.2.2. Clase de producţie a pajiştilor şi livezilor

5.1.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

La nivelul judeţului Maramureş sunt inventariate următoarele suprafeţe cu

restricţii ale calităţii solurilor:

- terenuri poluate – 30200 ha

- terenuri cu exces de umiditate - 64800 ha

- terenuri acide (pH < 5,8) - 213200 ha

- terenuri sărăturate - 125 ha

- erodate de apă - 170000 ha

54

- cu eroziuni de suprafaţă semnificative - 170000 ha

- cu eroziuni de adâncime - 37000 ha

- altele - 2100 ha

Menţionăm că există situaţii în care aceeaşi suprafaţă de teren este afectată din

mai multe cauze.

Terenuri pe grupe de pantă

Teren arabil 0-10% - 44400 ha

> 10% - 39426 ha

Pajişti naturale 0-10% - 32000 ha

> 10% - 188947 ha

Livezi 0-10% - 500 ha

> 10% - 5671ha

Terenuri cu eroziuni şi alunecări

Teren arabil - 44500 ha

Pajişti naturale - 108500 ha

Livezi - 5500 ha

Terenuri cu exces de umiditate



Livezi - 800 ha

Soluri acide



Livezi - 3500 ha

Terenuri cu pietriş, bolovăniş, stâncării



Livezi - 1400 ha

Terenuri nisipoase



55

Poluarea chimică a solului

Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanţi al solului A.P.M. Maramureş

analizează următorii indicatori fizico-chimici: pH – ul extractului apos, substanţele

organice şi metale grele în formă totală (Pb, Cd, Cu, Zn, Cr).

Dispunerea în teren a punctelor de prelevare a probelor de sol a fost realizată

astfel încât să permită obţinerea de informaţii asupra calităţii solului pe o suprafaţă cât

mai întinsă din teritoriul judeţului.

Probele de sol au fost recoltate de la adâncimile de 0-10 cm, respectiv 20-40

cm.

Principalele surse de poluare a solului, având un caracter istoric, din zona Baia

Mare sunt S.C. Romplumb SA, S.C. Cuprom SA (fostă Phoenix S.A.) (care şi-a

întrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice în luna iunie 2000), iazurile de

decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de

mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, apele de mină care se

evacuează din galeriile existente în zonă.

Rezultatele obţinute la analizele efectuate în anul 2003 au relevat, ca şi în anii

precedenţi, concentraţiile semnificativ mai ridicate ale unor metale grele în sol, în

zonele aflate sub impactul surselor de poluare. Se diferenţiază în continuare zonele

aflate sub influenţa surselor de poluare, unde se înregistrează frecvenţe de depăşire

ale valorilor de referinţă, la metale grele, mult mai ridicate, comparativ cu zonele situate

în afara influenţei surselor de poluare.

Trebuie menţionat că evaluarea corectă a nivelului de încărcare a solului cu

metale grele, datorită poluării, nu se poate realiza decât raportat la valorile fondului

natural.

Zona cu valorile cele mai ridicate ale concentraţiilor metalelor din sol este Baia

Mare inclusiv perimetrele limitrofe municipiului, în cadrul acestei zone ieşind în evidenţă

probele de sol din vecinătatea S.C. Cuprom şi S.C. Romplumb, cu valorile cele mai

mari, ceea ce conduce la concluzia influenţei, în timp, a surselor de poluare asupra

calităţii solului.

Pentru a prezenta procentual situaţia depăşirii nivelelor de referinţă, s-au grupat

perimetrele analizate în două zone reprezentative: zona Baia Mare cuprinzând şi

perimetrele limitrofe pe o rază de cca. 20 km şi celelalte zone din judeţ analizate.

56

Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă la cele două adâncimi de recoltare (%)

Soluri de folosinţă sensibilă

Număr probe pentru fiecare adâncime - Baia Mare - 41 - Alte zone - 35

Zona Pct. Nivel de referinţă Cu Pb Zn Cd Mn

Alertă 43,9 90,2 51,2 34,1 12,2 AD 1 Intervenţie 4,9 80,5 19,5 12,2 0,0 Alertă 19,5 87,8 39,0 21,9 12,2 Baia Mare

AD 2 Intervenţie 7,3 78,0 17,0 7,3 0,0 Alertă 20,0 48,6 20,0 14,3 11,4 AD 1 Intervenţie 2,9 22,9 5,7 8,6 0,0 Alertă 20,0 48,6 14,3 11,4 11,4 Alte zone

AD 2 Intervenţie 2,9 20,0 2,9 2,9 2,9

Tabel 5.1.3.1. Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă

la cele două adâncimi de recoltare (%) Soluri de folosinţă sensibilă

Valorile pH-ului extractului apos s-au situat în proporţie de 85%, în zona Baia

Mare şi 51% în alte zone, sub valoarea de 6,5.

Soluri de folosinţă mai puţin sensibilă

Număr probe pentru fiecare adâncime - Baia Mare - 9 - Alte zone - 2

Zona Pct. Nivel de referinţă Cu Pb Zn Cd Mn

Alertă - 77,8 - 22,2 22,2 AD 1 Intervenţie 22,2 22,2 22,2 11,1 0,0 Alertă - 77,8 - 11,1 22,2 Baia Mare

AD 2 Intervenţie 22,2 22,2 22,2 0,0 0,0 Alertă - 50,0 - 0,0 0,0 AD 1 Intervenţie 50,0 0,0 50,0 - - Alertă 0,0 50,0 - 0,0 0,0 Alte zone

AD 2 Intervenţie - 0,0 50,0 - -

Tabel 5.1.3.2. Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă

la cele două adâncimi de recoltare (%) Soluri de folosinţă mai puţin sensibilă

Valorile pH-ului extractului apos s-au situat în proporţie de cca. 89%, în zona

Baia Mare şi 100% în alte zone sub 6,5.

57

Din datele prezentate rezultă influenţa categorică a surselor de poluare în

degradarea calităţii solului în timp, dar o evaluare cât mai aproape de realitate asupra

ponderii acesteia nu se poate efectua decât cunoscând compoziţia fondului natural.

Având în vedere specificul influenţei surselor de poluare asupra factorului de

mediu sol, se poate concluziona existenţa poluării remanente a solului în zonele aflate

sub impactul surselor de poluare.

Concluziile reieşite din analiza rezultatelor determinărilor de laborator sunt

confirmate de studiile privind calitatea solului realizate în rapoartele la bilanţurile de

mediu de la principalele surse de poluare (SC RGB Phoenix S.A. şi S.C. Romplumb

SA).

Aceste studii au analizat un perimetru din 166 kmp, de pe raza municipiului Baia

Mare şi o parte din localităţile limitrofe.

Conform studiilor, pentru probarea realizată la adâncimea de 30 cm, în zona

studiată, se conturează 5 zone compacte, degradate, după cum urmează:

Nr. crt. Sursa de poluare Zona afectata

Suprafaţa de sol afectată peste limitele admise

(km2)

Suprafaţade sol

degradată(km2)

1 Iazul Meda Zona Meda-Săsar 34,50 12,28 2 Poluare istorică Zona Valea Roşie 7,22 2,24 3 SC RGB PHOENIX SA Zona uzinei 9,07 1,97 4 SC ROMPLUMB SA Zona uzinei 4,12 0,94

5 E.M. HERJA Zona de confluenţă a râului Firiza cu pârâul Herja

2,19 1,06

Tabel 5.1.3.3. Zone afectate soluri

Din punct de vedere al agresivităţii poluatorilor se face o ierarhizare foarte clară

a surselor de poluare prezente în perimetrul investigat, pe baza analizei de penetrare în

profunzime a poluanţilor, care au condus la degradarea solului prin depăşirea limitelor

de intervenţie la adâncimi de 100 cm.

58

Nr. crt. Sursa de poluare Zona afectata

Suprafaţa de sol afectată peste limitele admise

(km2)

Suprafaţade sol

degradată(km2)

1 SC RGB PHOENIX SA Zona din jurul uzinei 5,18 2,38

2 SC ROMPLUMB SA Zona din jurul uzinei 3,11 0,91

3 E.M. HERJA Zona de confluenţă a râului Firiza cu pârâul Herja

1,83 0,62

Tabel 5.1.3.4. Surse de poluare sol

59

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor de Cupru în sol

adâncimea 1 anul 2003 zona Baia Mare

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.


adâncimea 1 anul 2003 alte zone

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor de Plumb în sol


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



60

Fig. 5.1.3.1. Frecvenţe de depăşire ale concentraţiilor de metale în sol – comparativ zona Baia Mare - alte zone

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor de Zinc în sol


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor de Cadmiu în sol


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



61

5.1.4. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

În urma prelucrării sterilului din iazul de decantare Meda – Baia Mare, în anul

2002 s-a eliberat o suprafaţă de 21,4 ha, demarându-se activităţile de reconstrucţie

ecologică. În anul 2003 S.C. Transgold SA Baia Mare a continuat lucrările în acest

amplasament, valoarea acestora fiind de 16027,124 milioane lei, lucrările executate

având ca scop îmbunătăţirea calităţii solului şi a pânzei freatice.

În judeţul Maramureş din suprafaţa de 311183 ha teren agricol, aproximativ 68%

sunt terenuri moderat şi puternic acide (aproximativ 213.000 ha cu pH sub 5,8 unităţi).

Terenurile moderat şi puternic acide cu pH<5,8 îşi corectează reacţia prin

amendare. În anul 2003 s-au aplicat 4,4 mii tone amendamente calcaroase pe o

suprafaţă de aprox. 1000 ha, numai terenuri arabile cultivate.

Conform H.G. nr. 786/1994 se constituie în perimetre de ameliorare terenurile

degradate sau neproductive din punct de vedere agricol, indiferent de proprietar, a

căror punere în valoare este necesară din punct de vedere al protecţiei solului,

regimului apelor, îmbunătăţirii condiţiilor de mediu. S-au efectuat studii pedologice

pentru cele două perimetre propuse în anul 2002 (234 ha Şomcuta Mare-Păşunea

Caicana şi Hovrila şi 160 ha Giuleşti-Păşune Şipote). Urmare acestor studii se vor

executa după necesitate lucrări antierozionale, desecări, etc.

Au fost aprobate pentru ameliorare alte 6 perimetre cu o suprafaţă totală de 535 ha.

5.1.5. Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării

Judeţul Maramureş nu dispune de terenuri amenajate pentru irigat în sistem.

5.2. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

5.2.1. Îngrăşăminte

Îngrăşămintele chimice folosite în general au fost complexe, cu cel puţin 2

elemente chimice, astfel că reacţia neutră a lor nu a influenţat creşterea acidităţii

solului. De asemenea, cantităţile mici de substanţă activă utilizată la hectar de cultură,

nu au determinat modificări în complexul coloidal al solului, elementele chimice folosite

fiind uşor asimilate de plante.

Folosirea în cantităţi normale şi pe o suprafaţă mare a gunoiului de grajd a avut

efect benefic asupra refacerii structurii solurilor şi microorganismelor, precum şi la

descompunerea erbicidelor atrazinice folosite la erbicidarea porumbului.

62

Îngrăşăminte utilizate

Nr. crt.

Tip îngrăşământ Suprafaţafertilizatã

(ha)

Cantitate (t/an)

% din suprafaţaarabilã*

Observaţii

1. Organice 36401 787825 43 2. Amendamente 968 4082 1 3. Chimice total

-azotoase -fosfatice -potasice

47213 47213 32918 6673

3294 2143 978 155

56 56 39 8

Tabel 5.2.1.1. Îngrăşăminte utilizate

5.2.2. Produse fitosanitare

Ierbicidarea culturilor s-a făcut atât la sol cât şi pe vegetaţie, în general cu

remanenţă scăzută şi uşor descompuse.

În cazul insectofungicidelor, administrarea lor s-a făcut cu cele mai diverse

mijloace, nereuşindu-se un control riguros al cantităţii aplicate.

Tratamente de protecţie a culturilor

Nr. crt. Tip produs Suprafaţa

(ha) Cantitate

(kg/an) Observaţii

1. Ierbicide 7712 4831 În substanţă activă

2. Fungicide 16297 13591 În substanţă activă

3. Insecticide şi acaricide 29058 14569 În substanţă activă

Tabel 5.2.2.1. Produse fitosanitare

63

5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Nu s-au identificat suprafeţe semnificative afectate de reziduurile zootehnice.

5.2.4. Irigaţii - nu e cazul

5.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul

5.3.1. Evoluţia utilizării solului de către agricultură

În judetul Maramureş terenurile arabile au fost folosite în proporţie de 100%.

Suprafaţa (ha) Nr. crt. Categoria de folosinţã 2002 2003 %

1. Arabil 83824 83824 2. Păşuni 101072 101072 3. Fâneţe şi pajişti naturale 119900 119900 4. Vii 230 230 5. Livezi 6157 6157

TOTAL AGRICOL 3111183 311183 100

Tabel 5.3.1.1. Evoluţia utilizării solului de către agricultură

5.3.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Nu s-au retras terenuri din circuitul agricol.

5.3.3. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Efective (nr. de capete) Nr. crt. Categorii de animale 2002 2003 Evoluţie%

1. Bovine total 109389 104774 96 2. Vaci lapte 66250 63218 95 3. Alte bovine (bubaline) 43139 41556 96 4. Ovine total 170540 152705 89 5. Caprine 7960 9892 124 6. Porcine 113700 109660 96 7. Păsări total 1401570 1184369 84 8. Găini ouătoare 788500 834700 106 9. Cabaline 16860 18164 108

10. Animale blanã 550 500 91

Tabel 5.3.3.1. Evoluţia şeptelului

64

5.4. Răspunsuri

5.4.1. Măsuri de mediu legate de agricultură

S-a urmărit permanent folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice şi a

pesticidelor.

S-a urmărit transportul şi depozitarea în siguranţă a substanţelor chimice de

orice fel care se utilizează în agricultură.

Specialiştii agricoli şi medicii veterinari supraveghează utilizarea oricăror

substanţe chimice, atât pentru sol cât şi pentru animale, precum şi utilizarea gunoiului

de grajd pentru detoxificarea solurilor supuse presiunii substanţelor chimice.

S-a folosit gunoi de grajd pentru detoxificarea solurilor supuse presiunii

substanţelor chimice.

5.4.2. Impactul sectorului agricol asupra mediului

Datorită amplasării geografice a judeţului Maramureş şi activităţilor tradiţionale

preponderente – extragerea şi prelucrarea minereurilor, agricultura şi zootehnia sunt

mai puţin dezvoltate.

Deşi în judeţ au existat ferme zootehnice pentru creşterea în sistem industrial a

păsărilor şi animalelor, în prezent efectivul de animale a fost redus foarte mult.

Cantităţile de dejecţii animaliere produse au scăzut, dar ele reprezintă, alături de

cadavrele de animale, prin lipsa puţurilor seci, o problemă de mediu a judeţului.

Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate corespunzător

de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor

agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până la

îimprăştierea acestora pe câmp, poate constitui o potenţială sursă de poluare a apei

freatice, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă.

În zonele deluroase se practică viticultura şi în special horticultura. Din

prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare

organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru

animale. Există totuşi o tendinţă de deversare a borhotului direct în cursuri de apă de

munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei,

florei şi faunei acvatice.

5.4.3. Utilizarea solului

La nivelului judeţului Maramureş, din datele obţinute, nu se evidenţiază

schimbări semnificative în utilizarea solului.

65

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE

6.1. Biodiversitatea

6.1.1. Habitatele naturale

Habitatele naturale caracteristice spaţiului biogeografic al judeţului sunt:

CATEGORIA 2. Habitate de ape dulci

1. Ape dure, oligomezotrofe, cu vegetaţie bentonică de Chara sp. (codul Natura 2000 al habitatului: 3140)

2. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition (codul Natura 2000 al habitatului: 3150)

4. Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee (codul Natura 2000 al habitatului: 3220)

5. Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica

(codul Natura 2000 al habitatului: 3230)

6. Cursuri de apă din zona de câmpie până în zona montană cu vegetaţie de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion


7. Râuri cu bancuri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention p.p.


Vf.Farcau M-tii Maramuresului
Lacul Albastru

66

CATEGORIA 3. Habitate de pajişti şi tufărişuri

1. Pajişti alpine (codul Natura 2000 al habitatului: 4060)

2. Pajişti uscate (codul Natura 2000 al habitatului: 4030)

3.Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) (codul Natura 2000 al habitatului: *4070)

4. Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase


6. Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile (codul Natura 2000 al habitatului: *6110)

7. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine (codul Natura 2000 al habitatului: 4030)

8. Pajişti cu Nardus bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase

(codul Natura 2000 al habitatului: *6230)

9. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şialpin


10. Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii


11. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis) coada vulpii, (Sanguisorba officinalis)


12. Fânaţe montane (codul Natura 2000 al habitatului: 6520)

13. Fânaţe împădurite


CATEGORIA 4. Habitate din turbării şi mlaştini

1. Turbării active (codul Natura 2000 al habitatului: *7110)

2. Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală(codul Natura 2000 al habitatului: 7120)

3. Turbării de acoperire (de interes conservativ prioritar dacă este activă turbăria) (codul Natura 2000 al habitatului: 7130)

4. Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) (codul Natura 2000 al habitatului: *7220)

1. Grote n

1. Păduri

2. Păduri

3. Păduri

Turbarii si mlastini

67

CATEGORIA 5. Habitate de stâncării şi peşteri

eexploatate turistic (codul Natura 2000 al habitatului: 8310)

CATEGORIA 6. Habitate de pădure

tip Luzulo-Fagetum (codul Natura 2000 al habitatului: 9110).

tip Asperulo-Fagetum (codul Natura 2000 al habitatului: 9130)

subalpine medioeuropene cu Acer (codul Natura 2000 al habitatului: 9140)

4. Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli

(codul Natura 2000 al habitatului: 9160)5. Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia

(codul Natura 2000 al habitatului: 91B0)(codul Natura 2000 al habitatului: *91H0)

6. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane (codul Natura 2000 al habitatului: 9410)

7. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra (codul Natura 2000 al habitatului: 9420)

8. Păduri cu Castanea sativa (codul Natura 2000 al habitatului: 9260)

Habitat reprezentat de păduri supra-mediteraneene şi submediteraneene

dominate de Castanea sativa (castan comestibil) şi plantaţii vechi de castan cu strat de

subarbuşti semi-natural.

În Legea nr.5/12.aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional, Secţiunea a-III-a - zone protejate, pe teritoriul judeţului Maramureş

au fost nominalizate următoarele arii naturale protejate:

Muntii Gutai

68

Padurea Bavna

69

Arii naturale protejate

Nr. Crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

1 Peştera Izei Moisei 0.50

2 Pietrosul Rodnei Borşa - Moisei 3.300

3 Lacul Albastru Baia Sprie 0.50

4Rezervaţia fosiliferă

"Răzvan Givulescu" - Chiuzbaia Baia Sprie - Chiuzbaia 50.00

5 Peştera Vălenii Şomcutei Şomcuta Mare 5.00

6 Peştera cu Oase Băiuţ - Poiana Botizii 0.50

7 Lacul Morărenilor Ocna Şugatag, Breb 20.00

8 Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele Borşa 5.00

9 Mlaştina Poiana Brazilor Giuleşti 3.00

10 Mlaştina Vlăscinecu Baia Mare 3.00

11 Tăul lui Dumitru Baia Mare - Firiza 3.00

12 Pădurea Ronişoara Rona de Sus 62.00

13 Pădurea Crăiască Ocna Şugatag 44.00

14 Pădurea Bavna Mireşu Mare - Fersig 26.00

15 Pădurea de larice Coştiui Rona de Sus 0.70

16 Creasta Cocoşului Deseşti - Mara 50.00

17 Cheile Tătarului Deseşti - Mara 15.00

18 Cheile Babei Coroieni - Baba 15.00

19 Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii Borşa 800.00

20 Arboretul de castan comestibil de

la Baia Mare

Baia Mare - Baia Sprie -

Tăuţii Măgherăuş500.00

21 Izbucul Izvorul Albastru al Izei Săcel 100.00

22 Cheile Lăpuşului (între Groapele şi

Împreunături) Munţii Preluca 25 km

23 Pădurea cu pini Comja Seini 0.50

24 Arcer-Ţibleş-Bran Groşii Ţibleşului –

Dragomireşti Ţibleş150.00

25 Vârful Farcău-lacul Vinderel -

Vârful Mihailecu Repedea 100.00

Nr. Crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

26 Peştera Boiu Mare Boiu Mare 0.50

27 Poiana cu narcise-Tomnatec-

Sehleanu Repedea 100.00

28 Piatra Rea Borşa 50.00

29 Mlaştina Iezeru Mare Deseşti 5.00

30 Coloanele de la Limpedea Baia Mare - Ferneziu 3.00

31 Rozeta de piatră Ilba Cicârlău -Ilba 0.50

32 Dealul Solovan Sighetu Marmaţiei 1.02

33 Mlaştina Tăul Negru Băiuţ 1.00

Tabel 6.1.1.1. Arii naturale protejate

Munţii Rodnei

70

Munţii Maramureşului

Bulbuci de munte
Tisa

71

Lista monumentelor naturii (cuprinde arborii seculari ocrotiţi):

- Taxus baccata 5 exemplare - Quercus sessi liflora 1 exemplar - Quercus ceris 1 exemplar - Quercus robur 3 exemplare - Castanea sativa 6 exemplare - Cornus mas 1 exemplar - Populus nigra 1 exemplar - Taxodium distichum 3 exemplare - Ginkgo bilobo 1 exemplar -Platanus occidentalis 1exemplar - Pinus nigra 1exemplar - Acer pseudoplatanus 1 exemplar - Seqoia gigantea 1 exemplar - Tilia tomentoasa argentea 9 exemplare - Acer negundo grup - Thuja orientalis 2 exemplare - Sorbus aucuparia 1 exemplar - Fagus silvatica grup

- Acseulus hyppocas-tanum grup - Castanea sativa grup - Sorbus terminalis grup - Gleditsia triacanthos grup - Plopus alba grup - Liliodendron tulipifera grup - Robinia pseudacacia grup - Carpinus betulus grup - Pinus excelas grup - Pinus sylvestris grup - Pseudotsug mensiesii grup - Albies alba grup - Chamaecyparis lawsoniana grup - Platanus occidentalis grup - Aesculus hypocas grup - Juglans nigra grup - Fraxinus excelsior grup

Tabel 6.1.1.2. Lista monumentelor naturii

Agentia de Protecţie a Mediului Maramureş a făcut propuneri de modificare

privind numărul şi suprafeţele ariilor naturale protejate. Aceste propuneri au fost

înaintate catre M.A.P.M., Direcţia Controlul Poluarii, Protectia Atmosferei, Solului,

Naturii si Conservarii Biodiversitatii.

6.1.2. Flora şi fauna sălbatică

Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o

mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis

nivalis şi Melampyrum Saxosum).

72

Fauna sălbatică a suferit, în ultimii ani, mari pierderi în efective datorită condiţiilor

meteorologice nefavorabile (ierni foarte grele, viituri mari pe cursurile de apă) şi

braconajului. Ihtiofauna a fost afectată cel mai mult pe râurile Vaser, Ruscova (cu

afluenţii săi) Vişeu, Tisa şi pe cursurile inferioare a râurilor Lăpuş şi Someş. Conform

informaţiilor din teren efectivele de capre negre (Rupicapra rupicapra carpatica) din

Rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei au scăzut drastic. În prezent sunt estimate un

număr de circa 50 de exemplare. Situaţia fiind alarmantă, se impun măsuri urgente şi

eficace pentru stoparea şi refacerea efectivelor.

Specii ocrotite prin Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş :1. Rupicapra rupicapra 2. Marmota marmota 3. Lynx lynx 4. Tetrao urogallus 5. Lyrurus tetrix 6. Aquila crysaetos 7. Aquila pomarina 8. Corvus corax 9. Bubo bubo 10. Tyto alba guttata 11. Athene noctua 12. Asio otus 13. Strix uralensis 14. Accipiter gentilis 15. Accipiter nisus 16. Hucho hucho Specii de faună strict protejate pe ţară prezente în Maramureş(conform Legii nr. 13/1993): Mamifere :

- Zapodidae - Sicista betulina - Canidae - Canis lupus

- Ursidae - Ursus arctos - Mustelidae - Lutreola lutreole şi Lutra lutra Păsări : - Gaviidae : - toate speciile

- Larus argentatus, Columba palumbus, Passer domesticus, Sturnus vulgaris, Garrulus

glandarius, Pica pica, Corvus monedula, C.frugilegus, C.c.cornix Reptile: - toate speciile care nu sunt menţionate în anexa II Amfibieni: - toate speciile care nu au fost menţionate în anexa II Peşti : - Petromyzidae : - Eudontomyzon danfordi - Acipenseridae : - Acipenser ruthenus - Thymallidae : - Thymallus thymalus - Salmonidae : - Hucho hucho

- Ciprinidae : -Alburnoides bipunctatus, Aspius aspius, Chondrostoma nasus, Barbus peloponensis

Melci

73

Lista roşie a vertebratelor din zonă:Pisces - Eudontomyzon danfordi - Acipenser ruthenus - Hucho hucho - Thymallus thymallus - Lota lota - Zingel streber - Zingel zingel Podicipedicidae - Podiceps griseigena, P.auritus, P.ruficollis, P.nigricolis Ardeidae - Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Ixobrychus

minutus, Botaurus stellaris Ciconiidae - toate speciile Anatidae - Anser erythropus, Branta ruficollis Falconiformes - toate speciile Gruidae - toate speciile inclusiv Grus grus Rallidae - Porzana porzana, P.pusilla, P.parva,Crex crex Charadriidae - Charadrius dubius,C.alexandrinus, Eudromias morinellus Scolopacidae - Tringa ochropus, T.glareola, T.hypoleucos, Calidris minuta Laridae - Chlidonias niger, Sterna hirundo Strigiformes - toate speciile Caprimulgidae - Caprimlgus europaeus Alcedinidae - Alcedo athis Coraciidae - Coracias garrulus Upupidae - Upupa epops Piciformes - toate speciile Alaudidae - Eremophila alpestris Hirundinidae - toate speciile Motacillidae - toate speciile Lanidae - toate speciile

Bombycillidae - Bombycilla garrulus Cinclidae - Cinclus cinclus Troglodytidae - Troglodytes troglodytes Prunellidae - toate speciile Muscicapidae - toate speciile Turtidae - Saxicola rubetra, S. torquata,Oenanthe oenanthe Specii de faună protejate pe ţară prezente în MaramureşMamifere : - Erinaceidae - Erinaceus concolor - Soricidae - toate speciile - Microtidae - Microtus nivalis - Bovidae - Rupicapra rupicapra carpatica

74

Păsări : - toate speciile, cu excepţia următoarelor specii : Amphibia - Hyla arborea

- Rana arvalis Reptilia - Emyis orbicularis - Coronella austriaca

- Elaphe longissima Aves - Podiceps nigricollis (cuibăritoare) - Ixobrychus minutus

- Hieraetus pennatus - Aquila pomarina - Aquila chrysaetos - Falco peregrinus - Lyrurus tetrix - Porzana parva - Crex crex - Tyto alba guttata - Bubo bubo - Otus scops - Monticola saxatilis

- Lanius excabitur - Emberiza cia Mammalia - Microtus nivalis - Sicista betulina - Mustela lutreola - Lynx lynx - Felis silvestris

Starea speciilor din fauna sălbatică de interes cinegetic

Conform evaluării Direcţiei Silvice Maramureş situaţia actuală a faunei de interes

cinegetic este următoarea:

Nr. crt Specia Nr.

exemplare 1 cerb carpatin (Cervus elaphus) 1214 2 căprior(Capreolus caprelous) 2372 3 capra neagră (Rupricapra

rupricapra)109

4 mistreţ (Sus scrofa) 1255 5 iepure (Lepus europheus) 3761 6 fazan (Phasianus colchicus) 2892 7 urs (Ursus arctos) 207 8 cocoş de munte (Tetrao urogalus) 379 9 lup (Canis lupus) 158

10 râs (Lynx lynx ) 66

Tabel 6.1.2.1. Starea speciilor din fauna sălbatică de interes cinegetic

75

Situaţia speciilor de plante şi animale sălbatice ameninţate cu dispariţia de

pe teritoriul judeţului Maramureş

Datorită faptului că unele specii din flora spontană sunt periclitate cu dispariţia,

au fost trecute pe lista speciilor ocrotite. Acestea sunt: Cochlearia

pyrenaica,var.barzeana, Campanula alpina var ciblesii, Leontopodium alpinum,

Gentiana lutea, Gentiana punctata, Fritilaria meleagris, Trollius europeans,

Rhododendron kotscyi, Lychnis nivalis, Nigritela rubra, Cypripedium calceolus, Pinus

cembra.

Speciile din fauna sălbatică incluse pe lista celor ocrotite sunt: Rupicapra

rupicapra carpatica, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetras urogallus, Lyrums tetrix,

Aquila chysaltos, Aquila pomarina, Corvus corax, Bubo bubo, Tyto alba gutata, Athene

noctua, Asio otus, Stryx uralensis, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Hucho hucho.

6.1.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice

Emiterea de autorizaţii firmelor în vederea achiziţionării de resurse biologice din

flora şi fauna spontană s-a făcut în baza procedurii elaborate de Ministerul Apelor si

Protecţiei Mediului privind activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi

comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna

sălbatică, precum şi a importului acestora. Cantităţile solicitate s-au aprobat pe baza

studiului de evaluare şi impact privind recoltarea şi achiziţionarea de hribi, gălbiori şi

ghebe, elaborat de Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca.

În anul 2003 au fost aprobate pentru recoltare următoarele cantităţi din flora

spontană:

Hribi - Boletus edulis 782 tone

Galbiori -Cantharellus cibarius 268 tone

Ghebe - Armilaria mellea 95 tone

Alte specii 54 tone

În anul 2003, din cauza conditiilor climatice, un an foarte secetos, productia de

ciuperci a fost foarte scazută, fiind diminuată cu circa 30-40%, faţă de studiile de

evaluare.

76

Nr. crt.

Specia de plante/animale care se recoltează/ se capturează/

se achiziţionează/ se comercializeză

Cantitatea (kg sau nr. de

exemplare) 1. Flori soc (Sambucus nigrae) 5000 kg 2. Frunze afin (Vaccinum myrthillum) 3000 kg 3. Frunze patlagina (Plantago species) 8000 kg 4. Frunze merisor (Vaccinum vitis idaei) 1200 kg 5. Iarba tintaura (Centarium umbelatum) 400 kg 6. Iarba sunatoare (Hypericum perforatum) 8800 kg 7. Iarba urzica moarta (Lamium plbum) 3000 kg 8. Iarba sovirf (Origanum vulgare) 300 kg 9. Iarba trei frati (Violae species) 600 kg

10. Radacina brusture (Arctium lappa) 21200 kg 11. Radacina pir (Agropyrus repens) 300 kg 12. Radacina mutulica (Scopolia carniolica) 2000 kg 13. Radacina urzica (Urtica dioica) 400 kg 14. Radacina osul iepurelui (Ononis spinose) 400 kg 15. Radacina stirigoaie (Veratrum album) 2500 kg 16. Fructe ienupar (Juniperi comunis) 300 kg 17. Cozi cirese (Cerasum avium) 400 kg 18. Cozi crusin (Rhamnus frangullae) 21000 19. Luste (Leucojum vernum) 5000 buc. 20. Bulbi (Allium ursinum) 5000 buc. 21. Bulbi (Crocus heuffelianus) 15000 buc. 22. Bulbi (Leucojum vernum) 90000 buc. 23. Fructe (Castanea sativa) 7000 kg 24. Hypnum cupressiforme 7000 kg 25. Pleurozium schreberi 6000 kg 26 Coaja-Frangula alnus 4500 kg 27 Radacini -Genttiana asclepiadea 1300 kg 28 Flori- Arnica montana 9000 kg 29 Flori- Primula officinalis 6000 kg 30 Flori - Sambucus nigra 12000 kg 31 Flori -Hypericum perforatum 15000 kg 32 Flori -Crtaegus monogina 5000 kg 33 Flori- Achillea millefolium 8000 kg 34 Frunze -Betula pendula 21000 kg 35 Frunze- Tussilago farfara 7000 kg 36 Frunze - Taraxacum oficinales 10000 kg 37 Frunze - Urtica doica 10000 kg 38 Frunze - Allium ursinum 26000 kg 39 Iarba - Vinca minor 4000 kg 40 Iarba -Viscum album 3000 kg

77

Nr. crt.

Specia de plante/animale care se recoltează/ se capturează/

se achiziţionează/ se comercializeză

Cantitatea (kg sau nr. de

exemplare) 41 Iarba -Geranium robertanum 5000 kg 42 Iarba -Taraxacum officinale 15000 kg 43 Iarba - Ranunculus ficaria 1000 kg 44 Radacini - Driopteris flix mas 15000 kg 45 Radacini - Petasites hybridus 15000 kg 46 Fructe - Rosa canina 35000 kg 47 Fructe - Crataegus monogina 20000 kg 48 Fructe - Prunus spinosa 95000 kg 49 Fructe -Vaccinium myrtillus 230000 kg 50 Fructe -Hyppophae rhamnoides 45000 kg 51 Fructe -Vaccinium vitis-idaea 75000 kg 52 Fructe - Sambucus nigra 20000 kg 53 Samanta-Colchicum autumnale 50000 kg 54 Muguri- Plopus nigra 6000 kg 54 Muguri-Pinus silvestris 6000 kg 55 Coaja- Frangula alnus 3800 kg 55 Coaja - Vviburnum oxacelus 2000 kg 56 Coaja - Betula pendula 5000 kg 57 Coaja - Salix alba 4000 kg 58 Licheni - Cetraria islandica 4000 kg 59 Frunze - Rubus idaeus 2000 kg 60 Muschi- Hypnum cupressiforme 5000 kg 61 Muschi -Pleurozium schreberi 3000 kg 62 Fragi - Fragaria vesca 28000 kg 63 Scoruse - Sorbus aucuparia 20000 kg 64 Zmeura Rubus idaeus 45000 kg

Tabel 6.1.3.1. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice

În sezonul de vânătoare 2003 a fost admisă la vânat si capturat următoarea

faună sălbatică: Melci - Helix pomatia 9300 kg

Nr crt

1. U2. L3. R

4. Ps

5. C6. C7. M8. I9. V10. V11. J12. D13. N14. B

Arnica montana

78

Specii de mamifere de interes vânătoresc AJVP

(nr. ex.)rs (Ursus arctos) 1up (Canis lupus) 2âs (Lynx lynx) 1isicã sãlbaticã (Felis ilvestris) 3

erb (Cervus elaphus) 2ăprior (Capreolus capreolus) -istreţ (Sus scrofa) 110

epure (Lepus europaeus) 200 ulpe (Vulpes vulpes) 500 iezure (Meles meles) -der de copac (Martes martes) 5ihor (Putoris putoris) 20 evăstuicã (Mustela nivalis) -izam (Ondrata zibethica) 30

Tabel 6.1.3.2Specii de mamifere de inte

Branduse de primavara

Titulari autorizaţii

DS.

(nr.ex.) Total

(nr.ex.) 11 12 15 17 8 9

15 18

39 41 39 39 94 204

150 350 302 802 14 14 15 20 84 104 90 90 10 40

. res vânătoresc

Titulari autorizaţii

Nr. crt.

Specii de păsări de interes vânătoresc

AJVP Maramur

eş(nr. ex.)

DS. (nr.ex.)

Total (nr.ex.)

1. Cocoş de munte (Tetrao urogallus) - 11 11

2. Fazan (Phasianus colchicus) 370 75 445 3. Potârniche (Perdix perdix) 10 - 10 4. Prepeliţă (Coturnix coturnix) 50 100 150

5. Gâscã de varã (Anser anser rubirostris) - 30 30

6. Raţă (Anas plathyrhyncos) 300 100 400

7. Sitar de pãdure (Scolopax rusticola) 10 100 110

8. Porumbel sălbatic (Columba palumbus) 70 100 170

9. Guguştiuc (Streptopelia decaocto) 20 50 70

10. Cioară grivă (Corvus corone cornix) 2500 1000 3500

11. Gaiţă (Garrullus glandarius) 50 - 50

Tabel 6.1.3.3. Specii de păsări de interes vânătoresc

Muntii Rodnei

79

80

6.1.4. Starea ariilor naturale protejate

Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei, este principalul obiectiv

de patrimoniu natural din judeţ, având o suprafaţă de 47227 ha, din care în judeţul

Maramureş se află 9798 ha, care adăposteşte o bogată şi variată floră şi faună

sălbatică, unele specii fiind de interes comunitar. Cuprinzând o mare parte din fondul

forestier, rezervaţia este în administrarea Direcţiei Silvice Maramureş – O.S.B., care

asigură supravegherea şi paza.

În ultimii ani acest obiectiv natural, de o importanţă deosebită, este supus unor

presiuni antropice fără precedent, unele chiar scăpate de sub control, ca demararea

unor lucrări fără a fi obţinute în prealabil avizele necesare, extragerea de masă

lemnoasă şi braconajul.

In luna iunie, o comisie formată din consilieri judeţeni, proiectanţi, primăria

Borşa şi dl Dan Munteanu, preşedintele Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul

Academiei Române, s-a intalnit in Parcul Naţional Munţii Rodnei, la lacul glaciar Izv.

Bistriţei Aurii, în vederea găsirii de soluţii pentru diminuarea impactului negativ asupra

zonei, generate de acţiunile demarate de către primăria Borşa.

În luna august a avut loc la Borşa dezbaterea publică privind impactul asupra

mediului a proiectului „Dezvoltarea zonelor turistice Luna Ses - Borşa, cu participarea

tuturor factorilor implicaţi inclusiv comunitatea locală. În luările de cuvânt, s-a subliniat

importanţa acestei investiţii pentru dezvoltarea zonei, ca o alternativă pentru locuitorii

acestor meleaguri în urma închiderii activităţilor legate de minerit. Reprezentanţii

agenţiei la această dezbatere au pledat pentru respectarea legislaţiei din domeniul

protecţiei si conservării habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, componenta

ecologică sa fie tratată pe picior de egalitate cu cea economică, socială şi durabilă.

Începând din luna septembrie s-a demarat acţiunea de evaluare a caprelor

negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei, în această perioadă au avut loc întâlniri cu

responsabilii de vânătoare din Direcţia Silvică şi, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic

şi Cinegetic-Satu Mare, în vederea stabilirii datei şi a detaliilor tehnice pentru reuşita

acţiunii. Cu toate acestea acţiunea n-a fost o reusită, punându-se vina pe condiţiile

meteorologice nefavorabile. În urma acestei acţiuni comune, la care a participat şi

societatea civilă în premieră, a fost intocmit un proces verbal, care a fost dat publicităţii.

Concluzia finală a fost unanimă, aceea că populaţia de capre negre a scăzut alarmant

şi se impun măsuri urgente de stopare a fenomenului. Acţiunea de salvare a caprei

negre din Munţii Rodnei continuă cu activităţi de sensibilizare şi conştientizare a

81

comunităţilor locale privind importanţa estetică şi ştiinţifică a acestui mamifer numit şi

antilopa Carpatilor.

Rezervaţiile naturale Lacul Morărenilor, mlaştinile Poiana Brazilor, Iezeru Mare,

Tăul Negru şi Pădurea Ronişoara se află într-o stare foarte bună, nefiind afectate de

nici o activitate, în afară de cele tradiţionale, care nu le afectează în nici o măsură

starea naturală.

Ariile naturale: Lacul Albastru, Rezervaţia Fosiliferă Chiuzbaia, peşterile Vălenii

Şomcutei, Peştera cu Oase, mlaştinile Vlăscinescu, Tăul lui Dumitru, Pădurea

Crăiasca, Pădurea Bavna, Laricetu de la Coştiui, Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului,

Cheile Babei, Peştera şi Izbucul Izei, Defileul Lăpuşului, Poiana cu narcise Tomnatec –

Sehleanu, Coloanele de la Limpedea şi Rozeta de piatră de la Ilba sunt supuse unor

presiuni din partea turismului, prin abandonarea resturilor menajere în zonă.

Arboretul de castani comestibili din zona Baia Mare este afectat într-o mare

măsură de fenomenul de uscare datorită unei ciuperci, cancerul scoarţei castanului-

Cryphonectria parasitica. .

În anul 2004 a inceput demararea proiectului „Să Salvăm Castanul Comestibil”

lansat în luna decembrie 2003 şi finanţat prin Phare 2001, Programul Societate Civilă,

componenta 4 Access- Acquis comunitar în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltării

socio-economice.

Pentru ariile naturale protejate Creasta Cocoşului si Parcul Naţional Munţii

Rodnei, în anul 2003 au fost montate panouri de avertizare, s-au amenajat locuri de

campare şi au fost reabilitate marcajele turistice.

6.1.5. Proiecte internaţionale

Proiectul „Să salvăm castanul comestibil - specie emblematică pentru Ţara

Maramureşului” (nr. de referinţă RO 0104.03/4.2) - derulat în cadrul Programul

Societate Civilă, Componenta 4 ACCES, 4.2 Acquis comunitar în domeniul protecţiei

mediului şi al dezvoltării socio-economice de către Fundaţia Turism în Maramureş în

parteneriat cu Asociaţia Heidenroslein, Centrul de Afaceri Transilvania, Primaria

Municipiului Baia Mare, APM Maramureş, Romsilva Maramureş, Centrul de Cercetări

Pomicole Baia Mare, instituţii de învăţământ din Baia Mare şi Baia Sprie, precum şi

cetăţeni proprietari ai unor importante suprafeţe de păduri de castani comestibili, îşi

propune elaborarea unei strategii şi a unui plan de măsuri concrete în vederea salvării

rezervaţiei de castani din zona Baia Mare-Baia Sprie-Seini, aflată în proporţie de 80%

în proces de uscare.

82

6.2. Starea pădurilor

Judeţul Maramureş situat în partea de nord a României, are o suprafaţă de

6304,36 kmp, cu un relief variat, zona montană reprezentând 43% din teritoriu, cu

înălţimi mijlocii, exceptând zona înaltă a Munţilor Rodnei, cu Vârful Pietrosul (2303 m);

zona de dealuri şi podişuri reprezintă 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci, terase -

27%.

Fondul forestier aflat în administrarea Direcţiei Silvice Baia Mare ocupă o

suprafaţă de 263895 ha (41,8%) din care 257385 ha (40,8%) păduri.

Pe raza judeţului sunt declarate 33 de arii naturale protejate de diverse tipuri şi

categorii, având o suprafaţă totală de 5414,22 ha şi Parcul Naţional Munţii Rodnei-

Rrezervaţie a biosferei, în suprafaţă totală de 47227 ha, din care cca 10000 ha pe

teritoriul jud. Maramureş.

6.2.1. Funcţia economică a pădurilor

Suprafaţa fondului forestier a judeţului Maramureş, aflată în administrarea

Direcţiei Silvice Baia Mare, este de 263895 ha din care 257385 ha pădure. Din

suprafaţa totală de pădure, 104851 ha reprezintă păduri de protecţie în grupa I, iar

152534 ha sunt păduri de producţie şi protecţie incluse în grupa II-a funcţională.

6.2.2. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

În anul 2003 volumul total de masă lemnoasă

recoltat a fost de 476,6 mii mc.

Depozitare de masa lemnoasa in cursuri de apa

83

6.2.3. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Repartiţia suprafeţelor de pădure după formele de relief este următoarea:

- 20943 ha la câmpie

- 106193 ha la deal

- 130249 ha la munte

6.2.4. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring

forestier

Din total suprafaţă, 3175 ha sunt afectate de poluare şi uscare, din care pe

grade de vătămare: 975 ha slab şi 1157 ha mediu.

6.2.5. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieturi

În cursul anului 2003 s-au executat tăieri de îngrijire pe o suprafaţă de 6799 ha,

din care: degajări 1486 ha, curăţiri 2634 ha, rărituri 2601 ha şi elagaj artificial pe 78 ha.

6.2.6. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Procentul de împădurire pe judeţ depăşeşte media pe ţară, Maramureşul nefiind

inclus între judeţele cu deficit.

6.2.7. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Din total fond forestier în cursul anului 2003 s-a scos o suprafaţă de 3,5 ha.

6.2.8. Sensibilizarea publicului

Prin acţiunile organizate în cadrul „Lunii pădurii” s-a sensibilizat publicul privind

grija faţă de pădure, păstrarea integrităţii fondului forestier, extinderea suprafeţelor

împădurite.

6.2.9. Suprafeţe de pădure regenerate în anul 2003

În fondul forestier de stat s-au împădurit 479 ha integrale şi 77 ha completări

curente, iar la alţi deţinători 10 ha.

84

6.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

În anul 2003 s-a finalizat execuţia Proiectului de reconstrucţie ecologică a

terenurilor forestiere afectate de poluare în zona Limpedea-Ferneziu şi Corectarea

torenţilor pe halda de la Şuior.

A continuat acţiunea de retrocedare a suprafeţelor de pădure către vechii

proprietari.

Prin tăieri ilegale de arbori s-au sustras din pădure un volum de 4541 mc.

Fauna evaluată în număr de exemplare:

- cerb - 1214 - căprior - 2372 - urs - 207 - mistreţ - 1255 - capră neagră - 109 - iepure - 3761 - fazan -2892 - cocoş de munte - 379 - lup - 158 - vulpe - 1146 - pisica sălbatică - 211 Speciile de floră şi faună sălbatică valorificate economic de Direcţia Silvică Baia

Mare: Fructe de pădure - 323,3 to, din care: - afine - 54 to - zmeură - 37,6 to - mure - 141,9 to - porumbe - 80 to - măceşe - 18,8 to - ciuperci - 84 tone (77 to hribi, 7 to gălbiori) Faună - 39 to păstrăv de consum (din păstrăvării); 3,1 to carne de vânat

85

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

7.1. Calitatea aerului şi a apei în aşezările urbane

Judeţul Maramureş are în structura administrativă 2 municipii şi 6 oraşe cu o

populaţie totală de 274876 locuitori. Reşedinţa de judeţ, Baia Mare, cu o populaţie de

142651 locuitori se întinde pe o suprafaţă de 23247 ha, din care 17861 ha sunt

acoperite cu vegetaţie forestieră. Suprafaţa intravilan este de 2063 ha.

Zona cea mai afectată, din judeţul Maramureş, în ce priveşte calitatea aerului,

este municipiul Baia Mare, situaţie determinată de emisiile de poluanţi în atmosferă

provenite în principal de la S.C. Romplumb SA, unitate cu profil de metalurgie

neferoasă.


oxizi de sulf şi pulberi cu conţinut ridicat de plumb, cadmiu şi alte metale. La acestea se

adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la


provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice şi de la centralele

termice pentru producerea căldurii şi apei calde menajere şi din traficul rutier. In

condiţiile unei poluări istorice, starea de curăţenie a municipiului conduce de asemenea

la modificări ale calităţii aerului.

În zonele municipiului Sighetu Marmaţiei şi a celorlalte oraşe, principalele surse

de emisii poluante sunt costituite din centralele termice ale agenţilor economici şi

arderile combustibililor în gospodăriile populaţiei, avându-se în vedere tipurile de

combustibili utilizaţi (păcură, CLU, lemn şi deşeuri de lemn).


combustibili consumaţi pentru producerea de energie termică, neexistând surse majore

de emisii din procese tehnologice.

În ceea ce priveşte calitatea apei potabile, în luna martie 2003, în judeţul

Maramureş s-a efectuat o reactualizare a datelor referitoare la producătorii de apă

potabilă, staţiile de tratare aferente şi teritoriul de distribuţie.

Astfel, din datele furnizate rezultă un număr total de 49 producători de apă

potabilă din judeţ, din care 44 aprovizionează un număr de persoane între 50-5000 şi 5

86

producători aprovizionează peste 5000 de persoane, numărul total de populaţie

deservită de aceşti producători fiind de 210455.

La nivel de judeţ din numărul total de 35 staţii de tratare a apei, un număr de 30

staţii aprovizionează înte 50-5000 persoane, iar 5 staţii aprovizionează peste 5000

persoane.

S-au înregistrat un număr de 40 de producători de produse alimentare cu sursă

proprie de apă potabilă.

S-au întocmit programele de monitorizare, de control pentru producătorii de apă

potabilă şi de monitorizare de audit pentru DSP Maramureş, având la bază prevederile

Legii 458/2002 şi metodologia aferentă legii.

În cursul anului 2003 din totalul probelor recoltate şi analizate un procent de

90,33% au fost corespunzătoare din punct de vedere bacteriologic şi 83,50%

corespunzătoare din punct de vedere chimic.

Din datele furnizate de producătorii de apă din mediul urban, unde se află

52,96% din populaţia judeţului Maramureş, se constată că numai 61,50% din totalul

populaţiei urbane beneficiază de apă potabilă prin racord al imobilului, prin cişmele

amplasate în curte sau stradale, ceilalţi consumatori de apă – 38,50% deţin fântâni

particulare sau sunt racordaţi la izvoare captate.

Consumul de apă în mediu urban oscilează între 113 l/om/zi în Târgu Lăpuş şi

325 l/om/zi în Vişeu de Sus. Costurile cele mai ridicate se înregistrează în localităţile

Vişeu de Sus, Baia Sprie, Seini şi Baia Mare, cel mai scăzut fiind la Borşa.

Procentul mai scăzut al probelor corespunzătoare la indicatorii fizico-chimici se

datorează în special neîncadrării în valorile admise a indicatorului clor rezidual liber

(valori sub sau peste limita admisă), situaţie întâlnită în toate localităţile urbane, ca

urmare a utilizării fie a unor cantităţi insuficiente de substanţe clorigene, fie a unor

substanţe clorigene de calitate necorespunzătoare.

De asemenea, s-au înregistrat creşteri la indicatorul turbiditate pentru perioade

scurte de furnizare (1-3 zile), în special în reţeaua de distribuţie a oraşului Baia Mare.

Referitor la Municipiul Baia Mare absenţa treptei de decantare la nivelul uzinei

de apă are ca urmare o eficienţă mai redusă a treptelor de tratare şi utilizarea unor

doze mai mari de clor pentru potabilizare, mai ales în lunile de primăvară şi toamnă,

când turbiditatea apei este mai crescută, reflectându-se prin turbiditatea ridicată şi în

apa de reţea.

87

Din cauza secetei din anul 2003 distribuţia apei potabile în reţea nu a fost în

regim continuu în 4 localităţi urbane : Baia Sprie, Cavnic, Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de

Sus, cu întreruperi între 3-6 ore/zi.

7.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Spaţiile verzi din mediul urban a judeţului Maramureş:

Nr.

crt. Oraş

Suprafaţă

totală (ha)

Zonă verde/ cap

de locuitor

m2/loc.

Suprafaţa spaţiilor

verzi raportată la

suprafaţa totală a

localităţii (%)

1. Baia Mare 280 18,7 0,14

2. Târgu Lăpuş 8,85 6,3 1,25

3. Baia Sprie 16,01 10,1 5,30

4. Sighetu

Marmaţiei 11,16 2,5 0,71

5. Cavnic 3,1 5,7 0,20

6. Seini 21 22,2 28,60

7. Vişeu de Sus 1,41 0,8 0,075

8. Borşa 4,05 1,5 0,01

Tabel 7.2.1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi în municipiul Baia Mare ce aparţin domeniului

public însumează circa 80 ha. Suprafaţa totală alocată pe locuitor este de circa 5,8 mp.

Valoarea medie obţinută este inferioară valorii medii urbane la nivel naţional (circa 7,5

mp) şi mult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 – 40

mp/loc. În prezent normele naţionale prevăd 2-2,2 m2/loc. (excluzând parcurile publice)

prin regulamentele urbanistice şi de 1,3 m2/loc. echivalent spaţii de joacă conform

Ordinului nr.536/1997 al Ministerului Sănătăţii.

Repartiţia spaţiilor verzi în municipiul Baia Mare este următoarea: 6 parcuri

publice (22 ha), 13 scuaruri (20 ha), 15 aliniamente stradale (38 ha).

În ceea ce priveşte datele existente privind zonele de agrement pe cursuri

naturale de apă – pod Cătălina, pod Lăpuşel, lacul Nistru, etc. – acestea nu dispun de

88

amenajări conform cerinţelor legislaţiei sanitare (H.G. 459/2002) nefiind administrate de

primăriile locale sau alţi agenţi economici, situaţie de fapt valabilă pentru tot judeţul

Maramureş.

Ştrandurile şi bazinele de înot din Baia Mare utilizează apă de reţea, iar

staţiunea Ocna Şugatag utilizează apă de reţea şi apă salină, aceste fiind autorizate

sanitar.

Alte puncte utilizaze în scopuri de agrement sunt: Văile Firiza, valea Neagră,

Usturoiu şi lacurile artificiale Bodi, Ferneziu şi Strîmtori-Firiza.

Din sondajele realizate privind ponderea vizitării locurilor amenajate în scop

recreaţional sau a zonelor de agrement rezultă: 23% - Parcul Municipal, 13% - muzee,

obiective culturale, 3% - zone de agrement.

7.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de

calitate a mediului în zonele locuite

Referitor la starea de sănătate a populaţiei, Direcţia de Sănătate Publică ne-a

furnizat date numai în raport cu calitatea consumului de apă, menţionând că în anul

2003 nu s-au înregistrat epidemii hidrice (precum şi în ultimii 13 ani). În raport cu

calitatea apelor de îmbăiere, în anul 2003 în judeţul Maramureş nu au fost semnalate

focare de îmbolnăviri.

Din datele obţinute de la populaţie pentru aprecierea nivelului de satisfacţie oferit

de zona în care locuieşte se evidenţiază ca şi cauze frecvente de disconfort

următoarele surse : transport (rutier, feroviar), activităţi comerciale (zgomote de

producţie, reparaţii, instalaţii de condiţionare a aerului, restaurante, baruri, comerţ şi

distribuţie), vecini (instalaţii casnice, câini, instalaţii de încălzire), şantiere de construcţii

(unelte pneumatice, buldozăre, maşini), alte surse.

7.4. Aşezările umane

7.4.1. Extinderea mediului urban

Repartiţia populaţiei judeţului Maramureş între urban şi rural în ultimii 5 ani este:

Anul Zona Total populaţie % comparativ cu totalul Urban 53,56 1999 Rural 531786 46,63 Urban 53,61 2001 Rural 530600 46,38 Urban 53,64 2002 Rural 531253 46,35 Urban 52,95 2003 Rural 519057 47,04

Tabel 7.4.1.1. Extinderea mediului urban

În afavoarea z

7.4.

Proc

ireversibil,

industriei, e

În j

continuă a

imediata ve

EXTINDEREA POPULATIEI URBANE SI RURALE IN PROCENTE FATA DE TOTAL

4244464850525456

1999 2001 2002 2003

%

urbanrural

Fig. 7.4.1.1. Extinderea mediului urban

89

nul 2003 se observă o uşoară scădere a populaţei din zona urbană în onei rurale.

2. Procesul de urbanizare

esul de urbanizare a devenit în ziua de azi un fenomen general, specific şi

fiind rezultatul unor factori obiectivi (dezvoltarea comerţului, a transportului, a

tc.).

udeţul Maramureş procesul de urbanizare se realizează prin dezvoltarea

oraşelor existente, printr-o tendinţă de înglobare a localităţilor rurale aflate în

cinătate a oraşelor şi crearea de noi oraşe.

90

În anul 2003, comunităţile locale din Şomcuta Mare, Ulmeni, Sălişte şi Tăuţi

Măgherăuş au aprobat să devină oraşe, urmând ca în cursul anul 2004 să apară şi

documentele legislative în acest sens.

7.4.3. Extinderea pe orizontală a oraselor

Extinderea pe orizontală a oraşului Baia Mare realizată prin modificarea

intravilanului – aprobată prin PUG – s-a mărit de la 22,60 km2 la 32,18 km2.

Oportunitatea majoră o constituie amplasamentul de circa 0,24 km2 de la iazul

Meda, care oferă posibilitatea de extindere a zonei urbane în direcţia vestică. Una din

variantele posibile de ocupare a terenului este aceea de cartier rezidenţial cu 800

gospodării pentru 2700 locuitori.

Gradul de ocupare a terenului:

- locuinţe – 67%

- căi de acces – 12%

- spaţii verzi – 7%

- echipamente publice şi servicii – 12%

- comerţ – 2%

7.4.4. Concentrările urbane

Concentrarea populaţiei judeţului Maramureş pe municipii şi oraşe este:

Concentrarea populaţiei judeţului Maramureş pe municipii şi oraşe între anii

1999 - 2003:

Localitatea 1999 2001 2003

BAIA MARE 150130 149989 142651 SIGHETU MARMAŢIEI

44258 44441 42418

BAIA SPRIE 15795 15848 15984 BORŞA 27275 27166 27675 CAVNIC 5518 5483 5373 SEINI 9416 9453 10105 TÂRGU LĂPUŞ 14087 13948 13605 VIŞEU DE SUS 18346 18140 17065

Tabel 7.4.4.1. Concentrările urbane

91

020000400006000080000

100000120000140000160000

1999 2001 2003

BAIA M ARESIGHETU M ARM ATIEIBAIA SPRIEBORSACAVNICSEINITÂRGU LĂPUŞVIŞEU DE SUS

Fig. 7.4.4.1. Concentrările urbane

7.4.5. Poluarea aerului în oraşe

Problematica a fost tratată în subcapitolul 7.1.

7.4.6. Locuri contaminate

Activităţile industriale din Baia Mare, extracţia minereurilor neferoase şi

metalurgia neferoasă, activităţi care se desfăşoară de o lungă perioadă de timp au

afectat cu poluanţi specifici (gaze şi metale neferoase) toţi factorii de mediu în zonele

Baia Mare şi perimetrele miniere limitrofe. O problemă deosebită o reprezintă poluarea

istorică a solului cu Pb şi Cd, precum şi degradarea calităţii râului Săsar, în aval de

confluenţa cu râul Firiza. O problematică aparte o reprezintă depozitul neamenajat de

concentrat de pirită din cadrul UP Flotaţia Centrală, pentru a cărui prelucrare CNMPN

Remin este în căutare de soluţii.

De asemenea, prezenţa iazurilor de decantare - Plopiş Răchiţele, Vrănicioara,

Mălăini în zona oraşului Cavnic cu o suprafaţă totală de 34,6 ha şi a iazurilor D1, D2,

D3, Colbu1, Colbu2, Novăţ cu o suprafaţă de cca 40 ha în zona oraşului Borşa au

afectat calitatea factorilor de mediu prin contaminarea cu metale grele.

O sursă continuă şi comună de contaminare a factorilor de mediu în mediul

urban o constituie rampele de deşeuri menajere a căror funcţionare nu este conformă

legislaţiei şi cerinţelor actuale: Depozit Baia Mare – Satu Nou de Jos (11 ha), Depozit

Sighetu Marmaţiei (6,5 ha), Depozit Vişeu de Sus (2,0 ha), Depozit Borşa (1,5 ha),

Depozit Cavnic (0,75 ha ), Depozit Baia Sprie (0,48 ha), Depozit Tg. Lăpuş (1,30 ha),

Depozit Seini (2,5 ha).

92

7.4.7. Zgomot

Din datele existente, în ceea ce priveşte poluarea sonoră, se evidenţiază două

perioade de maxim zilnic, în intervalele orare 700 - 900 şi 1500 - 1800, cu depăşiri

frecvente ale nivelului de zgomot echivalent şi a nivelului de zgomot de vârf şi un

interval de minim zilnic cuprins între orele 100 - 500.

Principala sursă de zgomot urban este traficul rutier, nivelele maxime de zgomot

datorându-se în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii

suprafeţei de rulare (starea drumurilor). În intersecţii de artere principale, în orele de

vârf, se înregistrează depăşiri ale valorii reglementate cu peste 10 dB. În zonele

rezidenţiale, din aceleaşi cauze, se înregistrează depăşiri ale nivelelor de zgomot

admise, provocând disconfort populaţiei.

Datele se referă la zona Baia Mare.

7.4.8. Natura urbană şi spaţiile verzi

Natura urbană fiind alcătuită din ecosisteme antropizate cuprinde în general

specii antropofile şi antropotolerante. Aici se întâlnesc în principal numai păsări şi

mamifere. Apariţia celorlalte vertebrate este mai rară şi chiar întâmplătoare. În localităţi,

sunt prezente în primul rând speciile de păsări puternic antropizate, indiferent de

aşezarea geografică şi de altitudinea zonei. Dintre acestea amintim: între păsări

Hirundo rustica (rîndunica), Streptopelia decaocto (guguştiuc), Passer domesticus

(vrabia), Tyto alba guttata (striga), Delichon urbica (lăstunul mic), Ciconia ciconia (barza

albă), iar dintre mamifere Rattus norvegicus (şobolanul cenuşiu) şi Mus musculus

(şoarecele de casă).

În echiparea tehnico-edilitară a oraşelor sunt incluse spaţiile verzi, care cuprind:

parcuri, scuaruri, benzi plantate în lungul arterelor de circulaţie, spaţii de faţadă, spaţiile

verzi dintre blocuri, etc.

Suprafaţa spaţiilor verzi urbane administrate de către autorităţile publice locale

din judeţul Maramureş este de 341,04 ha. Materialul dendro-floricol este produs integral

în serele şi pepinierele ce aparţin Serviciului Ambient Urban.

Cea mai însemnată categorie de spaţii verzi din zona urbană a judeţului

Maramureş sunt parcurile.

93

În municipiul Baia Mare se găsesc următoarele parcuri:

Nr. crt. Denumire Suprafaţă

1 Parc Municipal Baia Mare 6,5 ha 2 Parc Cinematograf Dacia 2,0 ha 3 Parc Complex Mara 4,0 ha 4 Parc Monumentul Ostaşului Român 1,5 ha 5 Grădina „Colonia Artiştilor Plastici” 2,0 ha 6 Câmpul Tineretului 6,0 ha

TOTAL 22 ha

Tabel 7.4.8.1. Parcuri Baia Mare

Alte parcuri se găsesc în municipiul Sighetu Marmaţiei – parcul Grădina Morii,

parcul Central din Piaţa Libertăţii, parcul Dendrologic, parcul Tepliţa şi Plaja Grădina

Morii cu o suprafaţă de 15,8 ha; în Vişeul de Sus – parcul Dendrologic; în Seini – parcul

Central.

Aceste parcuri cuprind plantaţii de arbori şi arbuşti în proporţie de 40-60 % din

teritoriu, spaţii gazonate 40-50% şi flori 5-10%. Aleile sunt mai puţin numeroase dacă le

raportăm la suprafaţa totală. Parcurile găzduiesc specii de arbori seculari ocrotiţi din

care amintim: Tilia tomentosa argentea, Thuja orientalis, Quercus robur, Pinus nigra,

etc.

O altă categorie de spaţii verzi sunt scuarurile. În municipiul Baia Mare acestea

ocupă o suprafaţă de 20 ha. Din datele deţinute de noi, acestea sunt în număr de 13.

Cele mai importante se situează în: zona Buclă, RFN, Semilună, zona Monumetului

Ostaşului Român, pe str. Transilvaniei (scuarul Constructorului), etc.

Sighetu Marmaţiei deţine o suprafaţă de 0,45 ha ocupată de scuaruri. Cele mai

importante sunt localizate în Piaţa Libertăţii, străzile Mihaly de Apşa şi Dragoş Vodă.

Scuaruri de dimensiuni mici se găsesc în zona blocurilor, acestea facilitând

trecerea de pe o stradă pe alta. Aleile sunt în general pavate cu pietriş, iar vegetaţia

este dispusă de o parte şi de alta a lor, fiind alcătită din arbuşti de mărimea a-3-a şi

plante decorative ca Viola wittrockiana (pansela), Hidrangea macrophylla (hortenzia),

Viola arvenisis (trei fraţi pătaţi), Sobus aucuparia (scoruş), etc.

În anul 2003 s-a înfiinţat un aliniament stradal prin plantaţii de talie înaltă pe

strada Colonia Topitorilor. S-au completat principalele aliniamente stradale, s-au plantat

1112 arbori şi 12715 arbuşti de diferite specii, înfiinţîndu-se garduri vii şi diversificându-

se materialul dendrologic astfel:Rhus hirta (oţetarul), Magnolia obovata (magnolia),

94

Robinia pseudoacacia (salcâm), Prunus pissardii (corcoduş roşu), Sorbus

aucuparia (scoruş), Acer pseudoplatanus (paltin), Sophora japonica (salcâm japonez),

Jasminum frutincans (iasomie).

În ultimii 5 ani, s-a evidenţiat o tendinţă de diminuare a suprafeţelor alocate

zonelor verzi, datorită extinderii perimetrului construibil cât şi a construcţiilor existente,

în special la parterul blocurilor. Accesul la aceste spaţii care au cu preponderenţă o

destinaţie comercială, diminuează de asemenea suprafaţa verde a oraşului.

7.4.9. Dezvoltarea zonelor comerciale

În anul 2003 în municipiul Baia Mare s-au dezvoltat noi centre comerciale:

Artima, Profi, Supermarket Hofer. Pe strada Republicii s-a amenajat piaţa S.C. Sălăjan.

7.5. Mediul urban – obiective şi masuri

Datele din acest capitol se referă la Municipiul Baia Mare, care în cadrul Agendei

locale 21 a elaborat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltare Durabilă şi Strategia de

Dezvoltare Durabilă, care au stat la baza elaborării capitolului.

7.5.1. Dezvoltarea durabilă

Obiectivele principale ale dezvoltării Municipiului Baia Mare, nominalizate în

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, (http://www.baiamarecity.ro/al21/cap11.htm)

sunt:

I. Dezvoltarea infrastructurii de baza şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi

consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze,

căi de transport, infrastructuri de comunicaţii moderne, informaţii publice).

II. Protecţia mediului prin asigurarea unui management eficient al deşeurilor urbane,

reducerea emisiilor de noxe în atmosferă şi apele de suprafaţă, reabilitarea habitatului

urban şi natural.

III. Regenerare urbană (regenerarea capitalului natural în special al terenurilor, florei şi

faunei specifice, a resurselor de apă contaminate, precum şi reabilitarea urbană prin

refacerea şi dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului

istoric delimitat, precum şi redezvoltarea clădirilor prin faţadism şi a funcţiunilor sale de

95

bază sau redefinirea acestor funcţiuni). Zone de dezvoltare-concentrare economică,

parcuri ştiinţifice şi tehnologice precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi

centre tehnologice, centre de excelenţă în afaceri, centre de cercetare şi inovare.

IV. Întărirea coeziunii sociale, a solidarităţii comunitare, reducerea sărăciei.

Dezvoltarea Municipiului Baia Mare se va întemeia pe: comunicare, transparenţa

actului de conducere publică, precum şi pe un proces de învăţare continuă, care sa

conducă la întărirea solidarităţii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială.

7.5.2. Zgomotul

In acest domeniu este definit următorul obiectiv strategic:

Obiectiv strategic: Diminuarea poluării fonice şi vibraţii în zonele rezidenţiale şi spaţii de

locuit

Obiective specifice:

- realizarea studiilor de impact a traficului urban asupra sănătăţii şi a clădirilor

- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea reţelelor de monitorizare a poluării sonore şi prin vibraţii.

Acţiuni posibile:

- asigurarea transportului industrial cu mijloace nepoluante fonic;

- încadrarea în normele şi standardele de poluare fonică şi vibraţii a 70% din

sectoarele stradale intens circulate;

- stimularea comunităţii pentru investiţii în reabilitarea construcţiilor civile şi

creşterea gradului de izolaţie fonică;

- elaborarea unor broşuri şi a unor materiale informative referitoare la poluarea

fonică, vibraţii şi afectarea stării de sănătate a populaţiei;

- elaborarea unui studiu anual de evaluare a degradării clădirilor din cauza

vibraţiilor

- identificarea tronsoanelor intens circulate în mediu urban, care depăşesc limita

maximă admisă în zonele rezidenţiale d.p.d.v. al poluării fonice în relaţie cu starea

drumurilor şi tipul autovehiculelor de tranzit

- implementarea reţelei de monitorizare a poluării sonore şi analiza degradării

construcţiilor din vibraţii

7.5.3. Poluarea aerului

In acest domeniu sunt definite mai multe obiective strategice, astfel:

96

A. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane

şi a mediului prin reducerea poluării industriale metalurgice

Obiectiv specific:

- reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de SOx, NOx, metale grele de la

S.C.ROMPLUMB

Acţiuni posibile:

- reducerea cu minimum 30% a emisiilor de SOx şi NOx la Romplumb

reducerea cu minimum 70% a emisiilor de metale grele la Romplumb

B. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane

şi a mediului prin reducerea poluării staţiilor de preparare a mixturilor asfaltice


- reducerea poluării atmosferei asociată compuşilor organici volatili

- reducerea emisiilor de particule cu 95%

- reducerea emisiilor de CO, SO2 şi compuşi organici volatili cu minimum 30%

Acţiuni posibile:

- retehnologizarea actualelor staţii de preparare a mixturilor asfaltice, cu

focalizarea pe: instalarea de sisteme eficiente pentru reţinerea particulelor de la

uscătorul de nisip şi de la buncărele de filer şi agregate, instalarea de sisteme pentru

captarea şi epurarea gazelor de la malaxor, înlocuirea încălzitoarelor de ulei cu sisteme

electrice

- aplicarea penalităţilor pentru neconformare cu legislaţia de mediu

- introducerea programelor de conştientizare a rezidenţilor din zonele de

influenţă privind poluarea atmosferei generată de staţiile mixturi asfaltice şi prin

atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de remediere;

- respectarea procesului tehnologic şi a regulamentelor de exploatarea a

instalaţiilor.

C. Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin

poluarea din surse de ardere urbane şi staţii distribuire carburanţi


- reducerea emisiilor de COV cu 80% de la depozitele şi staţiile de distribuţie

carburanţi;

97

reducerea emisiilor de NOx cu 20% de la sursele de ardere a gazelor naturale.

Acţiuni posibile:

- montarea la fiecare depozit/staţie de carburanţi de sisteme eficiente pentru

recuperarea COV;

- creşterea randamentelor la producerea şi la distribuirea agentului termic,

controlul automat al arderii, camere de ardere cu reducerea NOx;

- aplicarea fermă a penalităţilor în caz de nerespectare a programelor de

conformare;

- introducerea programelor de conştientizare a rezidenţilor şi a agenţilor

economici privind poluarea atmosferei generată de depozitele/staţiile de carburanţi şi

de arderea gazelor naturale şi de atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de

remediere;

- iniţierea unui studiu de soluţii pentru reducerea emisiilor de NOx de la sursele

staţionare de ardere de tip urban;

- iniţierea unui studiu de evaluare a poluării aerului în municipiul Baia Mare,

generate de sursele urbane staţionare focalizat pe: cuantificarea emisiilor şi a

impactului acestora în situaţia actuală şi pentru diferite soluţii de reducere a emisiilor,

precum şi după implementarea soluţiilor adoptate;

- iniţierea unor studii de fezabilitate privind utilizarea surselor alternative de

energie;

- utilizarea surselor de producere a energiei termice omologate şi respectarea

termenelor de verificare periodică a parametrilor de combustie.

D. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane

şi a mediului prin reducerea poluării din transport


- reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu şi traficului de

tranzit pe tronsoanele drumurilor naţionale care străbat municipiul Baia Mare (E58 şi

DN18);

- reducerea cu minim 30% a emisiilor de NOx, CO, metale grele şi respectiv, a

vârfurilor de poluare asociate, de pe tronsoanele urbane ale municipiului Baia Mare.

Acţiuni posibile:

- refacerea rutei ocolitoare a municipiului Baia Mare care să preia traficul rutier

de tranzit de pe E58 şi DN18;

- dezvoltarea transportului în comun şi în special prin utilizarea transportului

electrificat;

98

- iniţierea unui studiu de evaluare a impactului asupra calităţii mediului asociat

traficului rutier pe DN18, E58 şi pe alte artere importante ale Municipiului Baia Mare în

vederea cuantificării relaţiei cauză-efect şi stabilirii valorilor indicatorilor de monitorizare;

- adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi

de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE;

- aplicarea unui program ferm de penalităţi la persoanele fizice şi juridice în cazul

depăşirii normelor legale privind emisiile de la autovehiculele rutiere;

- elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru educarea

publicului şi factorilor de decizie din unităţile care deţin şi utilizează autovehicule rutiere

în legătură cu problemele de poluare a atmosferei generate de traficul rutier şi cu

responsabilităţile pe care le au fiecare, atât din punct de vedere legal, cât şi pentru

comunitate;

- sprijin în implementarea de reţele de monitorizare locală a poluării din

transporturi;

achiziţionarea de aparatură necesară pentru măsurarea emisiilor de la autovehicule;

- formarea unor echipe mixte responsabile de desfăşurarea programului

comunitar de verificare a emisiilor de la autovehicule;

- elaborarea, implementarea şi actualizarea permanentă a programului de

fluidizare a traficului;

- iniţierea şi elaborarea unui studiu de poluare din trafic rutier pentru Municipiul

Baia Mare.

7.5.4. Transportul

Municipiul Baia Mare este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Pe

infrastructura urbană existentă, traficul rutier a înregistrat o creştere spectaculoasă,

tendinţa fiind în continuare de creştere.

Obiective strategice de dezvoltare a transportului local de călători:

- extinderea liniilor de troleibuz (pentru reducerea poluării) – în anul 2004 va fi pus în

funcţiune tronsonul Gara CFR – str. Gării - bd. Bucureşti – Pecomar – str. Iazului şi

retur (circa 2 km de reţea, cale dublă);

- achiziţia de noi mijloace de transport care să asigure confort sporit şi siguranţa

călătorilor, precum şi achiziţia unor autobuze şi troleibuze cu rampă special amenajată

99

care să poată fi utilizată şi de către persoanele cu disabilităţi la urcarea şi coborârea

acestora;

- punerea la dispoziţia populaţiei a unui sistem informativ modern în principalele staţii;

- monitorizarea principalelor noduri şi staţii din reţeaua de transport;

- mărirea numărului de staţii acoperite prin concesionarea condiţionată a terenului

aferent şi modernizarea celor existente;

- modernizarea sistemului de taxare a călătoriei (tichete magnetice)

Acţiuni posibile pentru a conferi transportului un aspect modern şi civilizat:

- devierea transportului greu pe rute ocolitoare, care să asigure o mai bună fluenţă a

traficului în zonele centrale. Drumul de centură al oraşului va deveni strada Europa. Un

alt drum de centură trebuie construit la limita dintre intravilan şi extravilan prin

extinderea intravilanului;

- modernizarea infrastructurii urbane, în special străzi şi artere principale;

- modernizarea intersecţiilor prin amenajarea sensurilor giratorii şi a semafoarelor;

- căi de transport rutier moderne: drumuri rapide care să acopere municipiul Baia Mare

şi Judeţul Maramureş

- extinderea transportului local de călători prin curse regulate pe trasee urbane, spe şi

dinspre comunele periurbane.

7.5.5. Spaţiile verzi

In acest domeniu este definit următorul obiectiv strategic:

Obiectiv strategic: Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi

periurbane


- analiza suprafeţelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi

monitorizarea acestora;

- conservarea suprafeţei spaţiilor verzi;

- dezvoltarea vegetaţiei în standarde 3D în zonele rezidenţiale puternic afectate;

- reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate.

100

Acţiuni posibile:

- elaborarea raportului anual de evaluare şi monitorizare a suprafeţelor verzi

urbane;

- elaborarea HCL Baia Mare în domeniul conservării spaţiilor verzi;

- eliminarea a 60% din construcţiile ilegale intraurbane şi redarea în circuitul

spaţiilor verzi recreative sau de joacă;

- integrarea analizelor secvenţiale de alocare geografică a spaţiilor verzi şi

introducerea lor în analizele Planului de Dezvoltare Socio-Economică a Municipiului

Baia Mare.

- realizarea unui Plan de Dezvoltare 3D, care să propună şi să implementeze per

locuitor o limită minimă de 4,5 m3 vegetativi;

- reabilitarea şi reconstrucţia a 60% din spaţiile verzi existente, inclusiv cu

cedarea în administrare a acestora sistemului privat sau comunitar (ONG-uri, agenţi

economici, persoane fizice, consorţii).

7.5.6. Agenda 21 la nivel local până la Conferinţa de la Rio

La finele anului 2000, Primăria Municipiului Baia Mare a început implementarea

unui nou proiect, AGENDA LOCALĂ 21, care se constituie într-un cadru de lucru ce

oferă posibilitatea de a ne imagina cum va arata comunitatea băimăreana în viitor.

In cursul anului 2002, Primăria Municipiului Baia Mare a elaborat Strategia

Locală de Dezvoltare Durabilă. Pentru realizarea obiectivelor generale fixate în această

Strategie, Primăria a elaborat de asemenea Planul Local de Acţiune pentru perioada

2002-2004.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare

Durabila (SLDD) a comunităţii municipiului Baia Mare reprezintă un pachet de masuri si

proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri

specifici societăţii moderne, astfel încât Durabilitatea sa devină punctul tare al

comunităţii locale.

101

CAPITOLUL 8. DEŞEURI

Dezvoltarea durabilă, opţiune strategică globală pentru secolul XXI, are intenţia

de a reflecta politica şi strategia pentru dezvoltarea economică şi socială continuă fără

deteriorarea calităţii mediului şi fără epuizarea resurselor naturale de care depinde

activitatea umană în viitor şi prin aceasta dezvoltarea continuă.

Managementul deşeurilor ocupă un rol important, având în vedere faptul că

deşeurile nu sunt numai o potenţială sursă de poluare, ele pot constitui şi o sursă de

materii prime secundare.

Tendinţele actuale privind elaborarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont

de următoarele aspecte:

o micşorarea cantităţii de deşeuri şi

o evitarea poluării mediului.

Strategia modernă a managementului deşeurilor a pus bazele unei ierarhizări a

acţiunilor şi anume:

o Prevenirea apariţiei deşeurilor

o Tratarea deşeurilor la sursa de generare

o Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost

o Optimizarea metodelor de eliminare finală (depozitare în rampe de deşeuri,

incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de deşeuri pentru care nu există

tehnologii de valorificare.

O atenţie deosebită necesită deşeurile periculoase, speciale şi anume

prevenirea apariţiei lor, promovarea la maximum a reciclării şi dezvoltarea unei structuri

bine organizate de eliminare a lor în siguranţă.

Cantitatea de deşeuri menajere solide provenite de la populaţie şi din activităţile

comerciale a atins asemenea nivele încât creează probleme unui sistem de

management corect al teritoriului.

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat prin schimbarea

mentalităţii populaţiei, printr-o educaţie susţinută, prin proiecte pilot, prin implementarea

colectării selective, încă de la sursă, a unor tipuri de deşeuri reciclabile. Deşeurile

menajere de tipul hârtie-carton, PET-uri, sticlă, textile, deşeuri metalice, materie

organică, ce se regăsesc în containere în cantităţi considerabile, constituie surse

importante de materii prime secundare.

102

Pentru a răspunde fiecărui deziderat al strategiei moderne privind

managementul deşeurilor menajere solide, se impune organizarea unor programe

complementare pe diferite planuri :

o Prevenirea apariţiei deşeurilor:

1. La nivelul proiectării prin aplicarea unor concepte care să permită realizarea

unor produse cu timp mai îndelungat de utilizare, uşor demontabile în vederea

reparaţiei diferitelor părţi componente.

2. La nivelul execuţiei produselor prin

- prevenirea pierderilor prin utilizarea unor metode de transport şi depozitare a

materialelor mai performante, întreţinerii preventivă, realizarea unor cursuri de

pregătire adecvate şi creşterea motivaţiei operatorilor;

- implementarea tehnologiilor curate, creşterea interesului pentru produsele şi

fluxurile secundare, transformarea structurii lineare de producţie spre una ciclică

sau chiar integrată ;

3. La nivelul consumatorului, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat

o Tratarea deşeurilor la sursa de generare:

Găsirea unor soluţii de tratare a anumitor tipuri de deşeuri la sursa de generare în

vederea reducerii cantităţii celor ce urmează a fi eliminate. (ex. compostarea

deşeurilor organice la locul generării lor).

o Reciclarea şi refolosirea diferitelor tipuri de deşeuri:

Programul de reciclare are succesul scontat dacă este analizat întregul circuit :

� Asigurarea „resursei” de materiale ce urmează a fi reciclate:

o locul de provenienţă: de la locuinţele individuale, din activităţi comerciale,

instituţii publice, activităţi industriale

o tipurile de materiale şi cantităţile care rezultă din diferite locuri,

o calitatea materialelor ce vor fi reciclate (hârtie curată, sticlă fără capacele

de metal etc. )

103

� Utilizarea metodei optime de colectare a deşeurilor prin:

o colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri ( sticlă, metal, hârtie-carton,

materiale organice, mase plastice, PET-uri, textile)

o colectarea selectivă mixtă la sursa de generare ( colectarea combinată a

două-trei tipuri de deşeuri într-un recipient urmată de separarea lor

ulterioară)

o colectarea selectivă în containere amplasate în zone de mare trafic

� Funcţionarea unor centre de stocare intermediară a deşeurilor cu posibilitatea de

pre-procesare a acestora (triere în cazul colectării selective mixte, triere „fina” a

deşeurilor, presare, balotare, etc.)

� Realizarea unui transport coerent al deşeurilor de la sursă la centrele de stocare

intermediară şi ulterior la valorificatori

� Asigurarea facilităţilor de procesare a deşeurilor ce vor fi reciclate:

o în întreprinderile care produc iniţial bunurile în urma cărora rezultă

diferitele tipuri de deşeuri (ex. fabrici de sticlă, hârtie, carton, mase

plastice)

o în facilităţi special amenajate pentru reciclarea diferitelor tipuri de deşeuri;

� utilizarea tehnologiei şi echipamentelor necesare pentru reciclarea deşeurilor în

diferitele facilităţi de procesare existente,

� Corelarea capacităţilor de reciclare existente cu totalul cantităţii de deşeuri

rezultate într-o anumită zonă (estimarea corectă a ritmului de aprovizionare, a

cantităţilor de materiale ce urmează a fi reciclate);

� Asigurarea calităţii necesare a produselor obţinute prin reciclare, compostare,

pentru a fi competitive pe piaţă cu cele obţinute din materia primă;

� Crearea unei pieţe de desfacere pentru produsele obţinute prin reciclare,

compostare;

� Existenţa unui sistem eficient de informare şi educare a populaţiei în zona unde

se realizează programul de reciclare;

� Diseminarea rezultatelor obţinute în urma derulării programului de reciclare.

104

8.1. DEŞEURI URBANE

Deşeurile urbane sunt constituite din:

• deşeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile

cu acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care pot fi

preluate cu sistemele de precolectare sau colectare aplicate în localităţi)

• deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – provenite din industrie, comerţ,

sectorul public sau administrativ, care au compoziţie şi proprietăţi similare cu

deşeurile menajere din sectorul casnic, existând posibilitatea de a fi

colectate, trasportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

• deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pieţe, spaţii

verzi, deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, din depunerea de

substanţe solide din atmosferă

Cantităţile de deşeuri municipale generate în judeţul Maramureş, în anul 2002,

pe tipuri de deşeuri şi origine sunt prezentate în tabelul 8.1.1

Tipuri principale de deşeuri Produs, tone

Valorificat, tone

Eliminat, tone

1. Deşeuri municipale – Total din care : 127545.2 30.0 127515.2 1.A.Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie

92268.0 0.0 92268.0

1.B.Deşeuri menajere de la agenţieconomici (agricultură, industrie, comerţ,turism, instituţii publice)

35277.2 30.0 35247.2

2.Deşeuri din servicii municipale - Total, din care:

57255 327.0 56928

2.A. Deşeuri stradale 41027.0 0.0 41027.0 2.B. Deşeuri din pieţe 6800.0 0.0 6800.0 2.C Deşeuri din grădini, parcuri, spaţii verzi

3390.0 45.0 3345.0

2.D.Nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

6038.0 282.0 5756.0

3. Deşeuri din construcţii şi demolări 1808.0 0.0 1808.0 4. Deşeuri spitaliceşti 192.6 0.0 192.6 5. Alte deşeuri nespecificate 5666.0 0.0 5666.0 6. Total deşeuri municipale 192466,8 357 192109,8

Tabelul 8.1.1 Tipuri principale de deşeuri

105

Evoluţia cantităţilor de deşeuri urbane (în mc) pe tipuri de provenienţă în

perioada 1995-2002 se prezintă în figura 8.1.1 Transformarea cantităţilor de deşeuri de

diferite tipuri, din tone în mc sau invers, s-a realizat luând în considerare indicaţiile de

transformare existente pe chestionarele tipizate GD-MUN, elaborate de ICIM Bucureşti

şi Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice în vederea realizării cercetărilor

statistice anuale privind cantităţile de deşeuri generate. Astfel, în cazul deşeurilor

menajere relaţia de transformare este 0,5 tone / mc iar pentru deşeurile provenite din

servicii municipale s-a utilizat relaţia de transformare 0,3 tone / mc deşeu.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Ani

Can

titat

ede

seur

imc

Colectate de la populatie Colectate de la agenti economici Din servicii municipale

Figura 8.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri urbane (în mc) pe tipuri de provenienţă

în perioada 1995-2002

Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%) Compoziţia deşeurilor

%

Hârtie, carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastic

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

28 5 4 22 6 30 5 100

Tabelul 8.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%)

106

Compozitia medie a deseurilor menajere

28%

5%4%

22%6%

30%

5%

Hirtie, carton Sticla Metale Plastic Textile Materiale organice Altele

Figura 8.1.2 Compoziţia medie a deşeurilor menaje

În municipiul Baia Mare activitatea de salubrizare a fost concesionată de

societatea comercială SC Drusal SA, firmă care asigură colectarea şi transportul

deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici şi pentru oraşul Baia Sprie. În

localităţile Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus activitatea de salubrizare a fost

concesionată de către firma SC Herodot Grup SRL, iar în Borşa de către firma SC

Herodot SRL.

Având în vedere faptul că pe teritoriul judeţului Maramureş deocamdată nu se

realizează o colectare selectivă a deşeurilor menajere de la populaţie, nu există lanţuri

de colectare diferenţiată şi deci posibilitatea de valorificare a celor recuperabile şi

refolosibile, aceste firme întreprind demersurile necesare pentru implementarea unui

sistem de colectare diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice şi PET-uri

de la populaţie.

Fiecare centru urban respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru

colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici. Un aspect

important, care trebuie semnalat, îl reprezintă faptul că încă nu există la nivelul fiecărui

centru urban puncte de colectare selectivă a deşeurilor industriale reciclabile. Astfel,

dacă în oraşele Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Baia Sprie, există agenţi

economici care au deschise puncte de colectare a deşeurilor reciclabile atât de la

populaţie cât şi de la agenţi economici, în oraşele Vişeu de Sus, Borşa, Cavnic, Tg.

Lăpuş nu funcţionează astfel de centre de colectare.

107

În mediul rural, situaţia este dificilă deoarece, aşa cum este cunoscut,

salubrizarea localităţilor se realizează cu precădere la nivelul aşezărilor urbane. În

foarte puţine localităţi din mediul rural este organizată activitatea de colectare şi de

transport centralizat a deşeurilor menajere (ex. Şomcuta Mare, Fărcaşa, Groşi). Există

încă încetăţenită practica de a se elimina deşeurile, în principal mase plastice, fier

vechi, anvelope uzate, prin aruncarea acestora în albia râurilor sau la marginea satului.

Ar fi de un real folos, pentru reducerea cantităţilor de deşeuri – mase plastice, sticlă,

deşeuri metalice, existenţa unui sistem organizat de colectare a deşeurilor industriale

reciclabile şi la nivelul comunelor, măcar prin amplasarea unor containere pentru

anumite tipuri de deşeuri.

Organele administraţiei publice locale care au, prin lege, răspunderea asigurării

curăţeniei localităţilor au elaborat doar în mică măsură strategiile şi planurile de

management prevăzute de legislaţie.

În cadrul parteneriatului public – privat încheiat între Consiliul Local al

Municipiului Baia Mare, APM Maramureş, SC DRUSAL SA şi SC REMAT Maramureş

SA pentru programul de colectare selectivă a deşeurilor menajere reciclabile – hârtie,

carton, PET-uri, mase plastice, sticlă, în municipiul Baia Mare, SC Drusal SA lansează

o acţiune de colectare selectivă a deşeurilor refolosibile în cartierul Săsar – zonă pilot.

Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni au fost pregătiţi recipienţi şi un mijloc de

transport special . De asemenea, firma a contactat un număr de 40 de agenţi

Figura 8.1.3. Depozit neorganizat de deşeuri industriale (rumeguş)

– Vişeu de Sus –

108

economici producători de deşeuri refolosibile care vor fi incluse într-un program special

de colectare a deşeurilor de hârtie.

Frecvenţa colectării deşeurilor de la populaţie se realizează diferenţiat de la un

oraş la altul, respectând prevederile contractuale încheiate între asociaţiile de locatari şi

operatorii serviciilor de salubritate. În cazul gospodăriilor individuale, colectarea se

realizează săptămânal, planificarea fiind realizată pe cartiere şi străzi, iar în cazul

blocurilor de locuinţe de 2-3/săptămână, în funcţie de capacitatea pubelelor,

containerelor amplasate de operatori. De la agenţii economici colectarea se realizează

în baza frecvenţei menţionate în prevederile contractuale încheiate sau la solicitare.

Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere este prezentată

în tabelul 8.1.3

Utilaje pentru colectarea deşeurilor (număr , capacitate - litri) Pubele

metalice Pubele plastic Containere Altele Denumire agent de

salubritate Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit

2100 120 450 1100 SC Drusal SA Baia Mare

- -1100 240 145 4000

- -

120 1100 SC Herodot Grup SRL (Sighet)

120 80 250 120 130 4000

300 50

220 120 60 4000 SC Herodot Grup SRL (Vişeu de Sus)

- -43 240 186 1100

- -

160 1100 SC Herodot SRL (Borşa)

- - 10 240 50 5000

- -

SP Tg. Lăpuş 1100

80 20 100 28 4000 50 50

SGDP Cavnic 150 5 - - 16 4500 - - SP Seini 450 60 20 60 3 2000 1480 50

150 5 20 60 916 1100 1830 50 450 60 20 100 363 4000 122

080 2570 120 3 2000

1153 240 16 4500

TOTAL

50 5000

Tabelul 8.1.3 Utilaje pentru colectarea deşeurilor

Transportul acestor recipiente la rampele organizate de deşeuri menajere se

realizează cu utilaje de transport specifice: autogunoiere compactoare, transportoare

containere, tractoare cu remorcă, autobasculante, autocamioane. În tabelul 8.1.4 se

prezintă dotarea existentă pentru transportul deşeurilor.

109

Utilaje pentru transportul deşeurilor (număr, capacitate – m3)Auto-

gunoiere compactoare

Transpor-tor

containere

Tractor cu remorcă

Auto- basculantă Camion IFRON Agent de

salubrit.

Nr. Capac. Nr. Capac Nr Capac Nr. Capac Nr. Cap Nr. Cap. 6 10 1 20 1 5 1 6 - - 1 1 1 16 4 4 1 3

SC Drusal SA Baia Mare 5 12

2 4 4 4 2 4 - - - - 1 12 18

SC Herodot Grup SRL (Sighet)

1 8

1 14 2 4 1 6 - - 1 3,5 1 1 SC Herodot Grup SRL (Vişeu )

1 18 1 6 1 buldoz.

1 16 1 5 1 0,5 - - - - 1 1,8 SC Herodot SRL (Borşa)

1 13

SP Tg. Lăpuş

1 8 1 4 1 2 1 6 1 4 - -

SGDP Cavnic

- - 1 4,5 - - - - - - - -

SP Seini - - - - 1 3 - - 1 5 1 buldoz. 4 4 11 4 1 0,5 1 3 1 4 3 1 1 14 1 4,5 1 2 2 6 1 5 2 buldoz 2 8 1 5 1 3 1 3,5 1 1,8 6 10 1 20 2 4 1 6 5 12 1 6 2 16 1 5

TOTAL

3 18

Tabelul 8.1.4. Utilaje pentru transportul deşeurilor

110

8.2. DEŞEURI INDUSTRIALE

Activităţile economice de bază la nivelul judeţului Maramureş sunt extracţia şi

prepararea minereurilor, metalurgia neferoasă prelucrătoare şi prelucrarea lemnului.

Specificul activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ determină generarea

unor deşeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de la exploatarea minereurilor

metalifere şi sterilele de flotaţie, deşeurile urbane şi deşeurile de la exploatarea şi

prelucrarea lemnului. Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora,

metodele de eliminare şi tratare în vederea depozitării diferă în funcţie de activitatea

generatoare.

Tipurile de deşeuri industriale generate şi gestionate în anul 2002 la nivelul

judeţului Maramureş sunt prezentate în tabelul 8.2.1 :

Tip deşeu Cod deşeu

Cantitate produsă

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate depozitată

(tone) Deşeuri de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimicăa mineralelor

010000 4.5 0.0 4.5

Deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere 010101 137676.7 0.0 137676.7

Deşeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere 010102 17324.0 1175.0 16149.0

Deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizică şi chimicăa minereurilor

010307 1480312.0 0.0 1480312.0

Deşeuri de la tăierea şişlefuirea pietrei 010413 782.0 101.5 680.5

Deşeuri de ţesuturi de natură animală 020102 135.0 135.0 0.0

Deşeuri de ţesuturi de natură vegetală 020103 26.0 26.0 0.0

Dejecţii animaliere 020106 4866.0 4828.0 38.0 Deşeuri de ţesuturi de natură animală 020202 3813.45 3813.45 0.0

Materiale care nu se pretează consumului sau procesării

020203 8521.0 140.0 8381.0

Alte deşeuri nespecificate 020299 121.0 121.0 0.0 Materiale care nu se pretează consumului sau procesării

020304 200.0 200.0 0.0

111


Cantitate produsă

(tone)


(tone)


(tone) Deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice 020702 12858.0 12858.0 0.0

Materiale care nu se pretează consumului sau procesării

020704 7.7 7.7 0.0

Alte deşeuri nespecificate 020799 13.8 13.8 0.0 Deşeuri de scoarţă şi de plută 030101 465.9 290.4 175.5

Talaş, aşchii, resturi de cherestea, rumeguş, cuconţinut de substanţepericuloase

030104 1825.0 1825.0 0.0

Talaş, aşchii, resturi de cherestea, rumeguş, fărăconţinut de substanţepericuloase

030105 70697.377 60952.931 9744.446

Deşeuri nespecificate de la prelucrarea lemnului 030199 17104.02 17099.42 4.6

Deşeuri de la materiale compozite 040209 883.8141 175.8141 708.0

Deşeuri de fibre textile neprocesate 040221 71.8 7.4 64.4

Deşeuri de fibre textile procesate 040222 198.1153 196.5303 1.585

Săruri solide şi soluţii cu conţinut de metale grele 060313 42.99 42.99 0.0

Deşeuri solide, altele decât cele specificate la 070513 070514 41.2 25.0 16.2

Cenuşă din vatră, zgură şipraf de cazan 100101 28.85 28.85 0.0

Cenuşă zburătoare de la arderea turbinei şi lemnului netratat

100103 6.0 6.0 0.0

Cenuşă de vatră, zgură şipraf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri

100115 6.1 6.1 0.0

Zgură neprocesată 100202 7.0 7.0 0.0 Cruste de ţunder 100210 11.02 8.02 3.0 Zguri din metalurgia termicăa plumbului 100401 37577.502 28204.07 9373.432

Deşeuri solide de la epurarea gazelor 100406 2317.13 2317.13 0.0

Miezuri şi forme de turnare 100908 946.7 0.0 946.7 Alte deşeuri nespecificate 100999 112.4 112.4 0.0 Zgură de topitorie 101003 0.7 0.0 0.7 Deşeuri din sticlă 101112 51.0 51.0 0.0

112


Cantitate produsă

(tone)


(tone)


(tone) Deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice

101201 12.0 12.0 0.0

Forme şi mulaje uzate 101206 1163.22 0.0 1163.22 Deşeuri ceramice, de cărămizi, ţigle sau materiale de construcţie

101208 1955.0 1548.0 407

Deşeuri de la smălţuire cu conţinut de metale grele 101211 0.5 0.0 0.5

Deşeuri de la smălţuire, altele decât cele specificate la 101211

101212 3.6 0.0 3.6

Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 101213 14.5 0.0 14.5

Alte deşeuri nespecificate 101299 12.0 12.0 0.0 Soluţii de decapare acide 110105 10.0 0.0 10.0 Baze nespecificate în catalogul european al deşeurilor

110107 5.0 0.0 5.0

Nămoluri cu conţinut de fosfaţi 110108 5.0 0.0 5.0

Nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţepericuloase

110109 3.0 0.0 3.0

Deşeuri de degresare cu conţinut de substanţepericuloase

110113 7.0 0.0 7.0

Lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţepericuloase

110111 6.0 0.0 6.0

Deşeuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliza in soluţie

110203 1324.096 1324.096 0.0

Alte deşeuri nespecificate 110302 1.8 0.0 1.8 Zinc dur 110501 15.0 15.0 0.0 Cenuşă de zinc 110502 52.0 52.0 0.0 Pilitură şi şpan feros 120101 851.947 851.947 0.0 Praf şi suspensii de metale feroase 120102 158.7 158.7 0.0

Pilitură şi şpan de neferoase 120103 9.439 9.439 0.0

Şpan de materiale plastice 120105 60.17 60.17 0.0 Uleiuri minerale de ungere uzate fără halogeni 120107 0.22 0.22 0.0

Deşeuri de la sudură 120113 0.46 0.46 0.0 Alte deşeuri nespecificate 120199 146.435 146.435 0.0 Uleiuri minerale hidraulice neclorinate 130110 0.885 0.885 0.0

113


Cantitate produsă

(tone)


(tone)


(tone) Alte uleiuri hidraulice 130113 5.63 5.63 0.0 Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şide gresare

130204 3.6 3.6 0.0

Uleiuri de motor, de transmisie şi de gresare 130205 8.274 8.274 0.0

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie, de ungere 130206 5.6 5.6 0.0

Alte uleiuri de motor, de transmisie, de ungere 130208 31.797 31.797 0.0

Nămoluri din separatoare ulei/apă 130502 0.75 0.0 0.75

Ulei de la separatoare ulei/apă 130506 5.82 4.32 1.5

Ape uleioase de la separatoare ulei/apă 130507 0.1 0.1 0.0

Ambalaje de hârtie şi carton 150101 139.28 137.51 1.77 Ambalaje de materiale plastice 150102 5.889 5.189 0.7

Ambalaje de lemn 150103 17.379 17.379 0.0 Ambalaje metalice 150104 9.99 9.99 0.0 Ambalaje amestecate 150106 7.0 0.0 7.0 Ambalaje de sticlă 150107 17.8 0.0 17.8 Absorbanţi, materiale filtrante 150203 1.701 1.5 0.201

Anvelope scoase din uz 160103 154.035 151.035 3.0 Vehicule scoase din uz 160106 155.2 155.2 0.0 Filtre de ulei 160107 0.205 0.196 0.009 Plăcuţe de frâna cu conţinut de azbest 160111 0.15 0.15 0.0

Metale feroase 160117 267.6 267.6 0.0 Materiale plastice 160119 3.4 3.4 0.0 Echipamente casate 160214 610.95 609.45 1.5 Componente demontate din echipamente casate 160216 2.404 2.404 0.0

Baterii cu plumb 160601 13.32 13.32 0.0 Beton 170101 11.5 11.5 0.0 Cărămizi 170102 4.7 4.7 0.0 Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle, materiale ceramice

170107 50.35 0.0 50.35

Lemn 170201 10.55 10.55 0.0 Cupru, bronz, alamă 170401 2.608 2.608 0.0 Aluminiu 170402 0.475 0.475 0.0 Fier şi oţel 170405 1761.119 1761.119 0.0 Amestecuri metalice 170407 1.813 1.813 0.0 Pământ şi pietre 170504 200.4 200.0 0.4

114


Cantitate produsă

(tone)


(tone)


(tone) Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări 170904 224.3 180.0 44.3

Chimicale constând din sau conţinând substanţepericuloase

180106 0.2 0.0 0.2

Medicamente 180109 0.078 0.0 0.078 Nămoluri de la tratarea fizico-chimică fără conţinut de substanţe chimice periculoase

190206 607.9 0.0 607.9

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 190805 30.0 30.0 0.0

Nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale

190812 6.0 3.5 2.5

Nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale

190814 168.0 0.0 168.0

Deşeuri solide de la filtrarea primară şi separarea cu site 190901 1.0 0.0 1.0

Metale feroase 191202 11.52 11.52 0.0 Materiale plastice şi de cauciuc 191204 50.8 50.8 0.0

Hârtie şi carton 200101 2.0 2.0 0.0 Sticlă 200102 98.9 1.9 97.0 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur

200121 0.0024 0.0024 0.0

Deşeuri biodegradabile 200201 4.0 0.0 4.0 Deşeuri municipale amestecate 200301 6509.732 0.0 6509.732

Nămoluri din fosele septice 200304 80.0 0.0 80.0 Deşeuri de la curăţarea canalizării 200306 22.0 0.0 22.0

Total 1815206.86 142672.98 1672533.87

Tabelul 8.2.1. Deşeuri industriale

(codurile înscrise cu caractere aldine corespund deşeurilor clasificate ca periculoase în

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, prezintă una sau mai multe dintre

proprietăţile periculoase din anexa I.E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

78/2000, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001).

115

Cantitatea totală de deşeuri industriale produsă este de 1815206,86 tone, din

care 142672,98 tone sunt valorificate iar 1672533,87 tone sunt eliminate prin

depozitare finală.

Deşeurile de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi

chimică a mineralelor reprezintă 90,1 % din totalul deşeurilor industriale generate în

2002. Doar 0,1 % din deşeurile specifice activităţii miniere au fost valorificate restul fiind

eliminate prin depozitare în halde de steril minier, respectiv în iazuri de flotaţie.

Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate

redusă determină apariţia a zeci şi zeci depozitări necontrolate de rumeguş pe malurile

cursurilor de ape, constituind o potenţială sursă de afectare a calităţii apelor de

suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Au fost inventariate peste 500 de astfel de

instalaţii, la care se adaugă agenţii economici mari, cu activitate in acest domeniu.

Există în judeţul Maramureş 13 instalaţii de brichetare a rumeguşului, de capacitate

relativ mică, astfel că nu este posibilă rezolvarea decât într-o oarecare masura a

problemelor generate de depozitarile necontrolate. Se impune ca o necesitate

achiziţionarea de noi astfel de instalaţii. Există, de asemenea, cca 40 de firme care

utilizează deşeurile de tip rumeguş ca material combustibil, în centrale termice. Din

centralizarea cantităţilor de deşeuri povenite de la procesarea lemnului şi producerea

plăcilor şi a mobilei (deşeuri de scoarţă şi plută, rumeguş, talaş, aşchii, resturi de

scândură şi furnir, deşeuri nespecificate) inventariate in anul 2002 a rezultat o cantitate

totală de 90092,297 tone ( 4, 96% din totalul cantităţii produse) din care valorificate

80167,751 tone restul de 9924,546 tone fiind eliminate prin depozitare. Valorificarea s-

a realizat prin utilizarea deşeurilor lemnoase ca material combustibil, în instalaţiile

proprii sau prin vânzare către populaţie, obţinere de tocătură care se livrează la

societăţi producătoare de PAL . În realitate această cantitate este mai mare, având în

vedere că au fost inventariaţi doar agenţii economici care prelucrează cantităţi

însemnate de material lemnos.

Prin amplasarea geografică a judeţului Maramureş şi prin activităţile tradiţionale

preponderente – extragerea şi prelucrarea minereurilor, diferite de cele legate de

cultivarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor, agricultura şi zootehnia sunt mai

puţin dezvoltate.

în zonele deluroase se practică viticultura şi în special horticultura. Din

prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare

organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru

animale. Există totuşi o tendinţă de deversare a borhotului direct în cursuri de apă de

116

munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei,

florei şi faunei acvatice.

Deşi în judeţ au existat ferme zootehnice pentru creşterea în sistem industrial a

păsărilor şi animalelor, în prezent efectivul de animale a fost redus foarte mult.

Cantităţile de dejecţii animaliere produse au scăzut, dar ele reprezintă, alături de

cadavrele de animale, prin lipsa puţurilor seci, o problemă de mediu a judeţului.

Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate corespunzător

de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor

agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până laîimprăştierea

acestora pe câmp, poate constitui o potenţială sursă de poluare a apei freatice, utilizată

în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă. În categoria deşeurilor agricole sunt

incluse:

o deşeuri de ţesuturi de natură animală,

o deşeuri de ţesuturi de natură vegeta,

o dejecţii animaliere

o materiale care nu se preteaza consumului sau procesării,

o deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

Cantitatea totală generată în anul 2002 a fost de 30561,95 tone (1,68 % din

totalul cantităţii generale de deseuri produse) din care au fost valorificate 22142,95

tone, restul de 8419 tone fiind eliminate prin depozitare finală.

In ultimii ani România se confruntă cu problema volumelor mari de deşeuri de

ambalaje care trebuie eliminate. O problemă majoră o reprezintă epuizarea resurselor

naturale, ceea ce determină necesitatea încurajării refolosirii ambalajelor ca primă

prioritate, recuperarea şi reciclarea acestei categorii de deşeuri în vederea reducerii

consumului de energie şi materii prime, a cantităţilor de deşeuri de ambalaje eliminate

prin depozitare finală.

Această situaţie a determinat apariţia H.G. nr. 349 / 2002 care face referire la

toate ambalajele introduse pe piaţă şi deşeurile de ambalaje, folosite respectiv

generate, în activităţile economice, administrative, în sectorul serviciilor, în gospodării

sau la orice alt nivel, indiferent de materialul utilizat. Implementarea acestui act

normativ impune o serie de responsabilităţi care revin agenţilor economici, primăriilor şi

consiliilor locale şi consumatorilor.

In anul 2002 s-a realizat pentru prima dată baza de date pentru analiza statistică

anuală privind modalitatea de gestiune a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către

producători de ambalaje, importatori de ambalaje, producători de produse ambalate,

117

importatori de produse ambalate, consilii locale, în conformitate cu Ordinul ministrului

Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor

referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

Datele statistice pentru judeţul Maramureş se prezintă astfel :

• 6959,47 tone cantitatea de ambalaje goale utilizate, din care :

o 6460,98 tone ambalaje goale achiziţionate de pe piaţa internă

o 487,85 tone ambalaje goale importate

o 10,64 tone ambalaje goale de producţie proprie

• 6909,2 tone cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse

pe piaţă, din care :

o 3526,84 tone ambalaje reutilizabile

o 3382,36 tone ambalaje de unică folosinţă

• 2284,83 tone ambalaje corespunzatoare produselor ambalate exportate

8.2.1. Deşeuri periculoase

Pentru definirea deşeurile periculoase, cele mai multe ţări au reglementări

naţionale, dar aceasta se poate face şi pe baza prevederilor Convenţiei de la Basel,

care cuprinde 45 de tipuri de deşeuri toxice şi periculoase.

Pentru România, aceste categorii de deşeuri toxice şi periculoase nu sunt

reglementate prin legislaţie proprie, existând doar recomandări la nivel naţional şi local

privind tipurile de surse, precum şi tipurile de substanţe chimice periculoase care pot fi

conţinute in deşeuri.

Din activităţile industriale şi de prestări servicii desfăşurate in judeţul Maramureş,

rezultă o gamă largă de deşeuri, care se încadrează atât in categoria deşeurilor

valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie etc.),

cat şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnatorie, slamuri minerale sau

organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şi uleiuri).

In judeţul Maramureş au fost estimate 27380 kg pesticide (2560 l şi 24820 kg)

degradate sau cu termen de valabilitate depăşit, depozitate după cum urmează :

1. 11 tone pesticide, intr-o magazie la Şomcuta Mare aparţinând Direcţiei

Fitosanitare Maramureş.

2. 4,68 tone pesticide la SC MECANOCHIM AGRO SRL Lăpuşel

3. 2,5 tone pesticide la SC AGROFOR SRL Ţicău

4. 9,2 tone persticide la SC AGROINDUSTRIALA SA, ferma Seini

118

Tipurile de deşeuri periculoase generate şi gestionate in anul 2002 sunt:

prezentate în tabelul 8.2.1.1


Cantitate produsă

(tone)


(tone)


(tone) Deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizica şi chimica a minereurilor

010307 1480312.0 0.0 1480312.0

Talaş, aşchii, resturi de cherestea, rumeguş, cuconţinut de substanţepericuloase

030104 1825.0 1825.0 0.0

Săruri solide şi soluţii cu conţinut de metale grele 060313 42.99 42.99 0.0

Zguri din metalurgia termica a plumbului 100401 15897 6778 9119

Deşeuri solide de la epurarea gazelor 100406 2637 2637 0.0

Deşeuri de la smăltuire cu conţinut de metale grele 101211 0.5 0.0 0.5

Soluţii de decapare acide 110105 10.0 0.0 10.0 Baze nespecificate in catalogul european al deşeurilor

110107 5.0 0.0 5.0


Nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţepericuloase

110109 3.0 0.0 3.0

Deşeuri de degresare cu conţinut de substanţepericuloase

110113 7.0 0.0 7.0

Lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţepericuloase

110111 6.0 0.0 6.0

Alte deşeuri 110302 1.8 0.0 1.8 Uleiuri minerale de ungere uzate fără halogeni 120107 0.22 0.22 0.0

Uleiuri minerale hidraulice neclorinate 130110 0.885 0.885 0.0

Alte uleiuri hidraulice 130113 5.63 5.63 0.0 Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şide gresare

130204 3.6 3.6 0.0

Uleiuri de motor, de transmisie şi de gresare 130205 8.274 8.274 0.0

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie, de ungere 130206 5.6 5.6 0.0

119

Alte uleiuri de motor, de transmisie, de ungere 130208 31.797 31.797 0.0

Nămoluri din separatoare ulei/apa 130502 0.75 0.0 0.75

Ulei de la separatoare ulei/apa 130506 5.82 4.32 1.5

Ape uleioase de la separatoare ulei/apa 130507 0.1 0.1 0.0

Filtre de ulei 160107 0.205 0.196 0.009 Plăcute de frâna cu conţinut de azbest 160111 0.15 0.15 0.0

Baterii cu plumb 160601 13.32 13.32 0.0 Chimicale constând din sau conţinând substanţepericuloase

180106 0.2 0.0 0.2

Total 1500828,8 11357.082 1489471.76

Tabelul 8.2.1.1. Deşeuri periculoase

În vederea implementării HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului

special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari,

s-a realizat şi actualizat inventarul PCB-urilor, SC Electrica SA Sucursala Baia Mare

elaborând Planul de eliminare a PCB-urilor. Inventarul actualizat este prezentat în

tabelul 8.2.1.2.

Deşeurile spitaliceşti se constituie într-o categorie aparte de deşeuri toxice şi

periculoase, pentru care însă, la nivelul judeţului, nu există deocamdată un sistem

corespunzător de gestionare separată. S-a reactualizat şi extins baza de date privind

gestiunea acestei categorii de deşeuri. Unităţile spitaliceşti, laboratoarele raportează

lunar iar cabinetele medicale trimestrial cantităţile de deşeuri rezultate din activitate.

Tipurile de deşeuri generate în unităţile spitaliceşti, care sunt eliminate prin

incinerare, sunt constituite din: obiecte ascutiţe, fragmente şi organe umane, inclusiv

recipienţi de sânge şi sânge conservat, deşeuri a căror colectare şi eliminare fac

obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (ex. seringi, mănuşi

chirurgicale). Deşeurile spitaliceşti de la cabinete medicale (medicină generală,

stomatologice), laboratoare de analize medicale, sunt preluate, trasportate şi predate

de firmele AF Dragoş Stana şi SC BIO-PAK SRL pentru incinerare, pe baza de

contract, unităţilor spitaliceşti. Incinerarea acestor tipuri de deşeuri se realizează în

incineratoare neomologate.

120

Eliminarea deşeurilor provenite din activitatea medicală se realizează prin

incinerare în instalaţii de ardere fără echipamente de reducere şi neomologate,

amplasate la:

o Spitalul de Urgenţă Baia Mare, care dispune de un crematoriu pentru

eliminarea deşeurilor constituite din fragmente şi organe umane şi de un

incinerator neechipat utilizat pentru eliminarea celorlalte tipuri de deşeuri

spitaliceşti

o Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare

o Spitalul de boli infecţioase, dermato-venerice şi psihiatrie Baia Mare

o Spitalul municipal Sighetu Marmaţiei

o Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus

o Spitalul orăşenesc Borşa

o Spitalul orăşenesc Tg. Lăpuş

La nivelul anului 2002 a rezultat o cantitate de aproximativ 116 tone deseuri

spitaliceşti. Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale

privind prevenirea infecţiilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece,

îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele

existente.

Este demarată realizarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul « Sterilizator

pentru deşeuri contaminate » care urmează să deservească judeţele Maramureş, Satu

Mare, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, ce va asigura neutralizarea deşeurilor contaminate

rezultate din activitatea medicală umană şi veterinară. Studiul de fezabilitate este

aprobat şi finanţat de Guvernul Regatului Belgian.

APM Cluj a transmis APM-urilor informarea potrivit căreia a fost depusă

documentaţia tehnică în vederea realizării unui incinerator privat de deşeuri spitaliceşti

şi industriale, în concordanţă cu prevederile HG nr. 123/2003 pentru aprobarea Planului

National de Gestiune a deşeurilor.

121

8.3 NĂMOLURI Tipurile şi cantităţile de nămoluri produse din diferitele activităţi sunt prezentate

în tabelul 8.3.1

Tip deşeu

Cod deşeu

Cantitate produsa

(t)

Cantitate valorificata

(t)

Cantitate depozitata

(t) Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 101213 14.5 0.0 14.5


Nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţe periculoase

110109 3.0 0.0 3.0

Nămoluri din separatoare ulei/apa 130502 0.75 0.0 0.75

Nămoluri de la tratarea fizico-chimica fărăconţinut de substanţechimice periculoase

190206 607.9 0.0 607.9

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 190805 30.0 30.0 0.0

Nămoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale

190812 6.0 3.5 2.5

Nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale

190814 168.0 0.0 168.0

Nămoluri din fosele septice 200304 80.0 0.0 80.0

TOTAL 915.15 33.5 881.65

Tabelul 8.3.1. Nămoluri

Pentru respectarea prevederilor cuprinse în Normele tehnice privind protecţia

mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură,

s-a realizat un inventar al celor mai importante staţii de epurare existente pe terioriul

judeţului. Chestionarele completate de agenţii economici care deţin staţii de epurare au

generat o imagine de ansamblu asupra cantităţilor de nămoluri care rezultă anual la

nivelul staţiilor de epurare, nămoluri provenite atât de la epurarea apelor uzate

municipale cîât şi de la epurarea apelor uzate industriale. Compoziţia complexă din

punct de vedere chimic al acestor nămoluri implică realizarea unor serii de analize

chimice atât asupra nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor ca

122

fertilizant, în scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare.

Utilizarea nămolurilor trebuie să ia în considerare toate aspectele privind prevenirea şi

reducerea efectelor nocive aupra solurilor, apelor, vegetaţiei şi omului.

8.4. DEPOZITE DE DEŞEURI

În judeţul Maramureş au fost inventariate depozite de deşeuri nepericuloase,

depozite de deşeuri inerte şi depozite de deşeuri periculoase, de următoarele tipuri:

• iazuri de decantare,

• halde de steril minier

• depozite de deşeuri menajere în mediul urban respectiv rural

• depozit de deşeuri industriale în amestec

• haldă de zgură

• paturi de uscare

Tipurile de deşeuri depozitate pentru eliminare finală în aceste amplasamente se

regăsesc pe listele cuprinse în Ordinul nr. 867/2002 al ministrului apelor şi protecţiei

mediului privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi

pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă

de depozit de deşeuri

8.4.1. DEPOZITE DE DEŞEURI URBANE

In judeţul Maramureş există un număr de 8 depozite de deşeuri menajere care

deservesc locuitorii celor 8 centre urbane şi localităţile limitrofe acestora. Din datele

furnizate de operatorii serviciilor de salubritate pentru cercetarea statistică privind

gestiunea deşeurilor generate în anul 2002, suprafaţa ocupată de aceste depozite este

de ~ 26 ha. Gropile de gunoi din mediul rural ocupă o suprafaţă de ~ 18 ha. Suprafaţa

ocupată de depozitele de deşeuri menajere din mediul urban sunt prezentate în tabelul

8.4.1.1, dispunerea lor pe teritoriul judeţului fiind redată pe harta.

123

Nr. crt Nume depozit Suprafaţa

1 Depozit Baia Mare-Satu Nou de Jos (IPPC) 11,0 2 Depozit Sighetu Marmaţiei (IPPC) 6,5 3 Depozit Vişeu de Sus (IPPC) 2,0 4 Depozit Borşa 1,5 5 Depozit Cavnic 0,75 6 Depozit Baia Sprie 0,48 7 Depozit Tg. Lăpuş 1,30 8 Depozit Seini 2,5

Tabel 8.4.1.1. Depozite de deşeuri urbane

8.4.2. DEPOZITE DE DEŞEURI INDUSTRIALE

La nivelul judeţului Maramureş au fost inventariate următoarele depozite

industriale:

• 18 iazuri de decantare, din care 7 sunt în exploatare, 11 se află în conservare;

16 iazuri sunt cuprinse în inventarul IPPC al judeţului, conform prevederilor OUG

nr. 34/2003;

• 292 halde de steril minier, din care 19 active şi 273 inactive;

• 1 depozit de deşeuri industriale în amestec

• 1 haldă de zgură

• 17 paturi de uscare

Amplasamentul fostului iaz de decantare Meda, (S = 21.4 ha) este în curs de

ecologizare conform proiectului elaborat la S.C. Trans Gold S.A Baia Mare, pentru care

APM Maramureş a emis acord de mediu. Lucrările au început in semestrul doi al anului

2002, termenul de finalizare fiind prevăzut pentru anul 2004.

Pe teritoriul judeţului Maramureş există 292 halde de steril de mina aparţinând

următorilor agenţi economici : 115 – C.N. REMIN S.A. Baia Mare; 158 – S.C. CUART

S.A.; 16 – predate la R.A. ROMSILVA. 3 – aparţinând C.N. Uraniului. Suprafaţa totală

ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de

91,46 ha. ( 28,34 ha ocupate de haldele aparţinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate

de haldele de steril ale C.N. REMIN şi 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A.

ROMSILVA şi 0,4 ha ocupate de halde de steril aparţinând de Compania Naţională a

Uraniului).

124

Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de

Închideri Miniere, aparţinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare este de 47,

repartizate astfel:

7 – Toroioaga; 9 – 9 Mai – 11 Iunie; 1 – Anton II –Băiţa; 4 – Ţibleş - Tomnatec;

4 – Valea Băii Nord; 4 – Nucuţ; 3 – Aluniş Fata Mare – Valea Colbului; 1 – Tyuzoşa

9 – Venera Firizan – Valea Roşie; 5 – Novăţ – Novicior.

În municipiul Baia Mare există 1 depozit de deşeuri industriale (rampa

SASAR), situat in zona vest limitrof la drumul de centura şi drumul naţional Satu Mare –

Baia Mare, la aproximativ 1.5 km de zona locuita, gestionat de S.C.Drusal S.A. având o

suprafaţă de 3ha; capacitate totală 350.000 – 400.000 mc, capacitate ocupata a rampei

~190000 mc, adâncimea rampei - suprateran. Pe acest depozit se elimină deşeuri

inerte.

Datele tehnice privind capacitatea, suprafaţa ocupată, înălţimea depozitului,

pentru cele 18 iazuri de decantare, active sau în conservare sunt prezentate în tabelul

8.4.2.1.

Capacitate [mc]

Inaltime depozit, m

Suprafata ocupata ha Denumire depozit

Proiectat Realizat Proiectat Realizat Proiectat Realizat Iaz Bozanta REMIN 53.0 mil 42.04 mil 40 27 105 71

Iaz decantare Trans Gold 15 mil 4.3 mil 17 9.5 93 67

Iaz decantare Plopis-Rachitele EM Cavnic

6.2 mil 3.37 mil 37 26 31.8 26

Iaz decantare Vranicioara EM Cavnic

3.06 mil 3.06 mil 39.2 39.2 7 7

Iaz decantare Malaini EM Cavnic

0.785 mil 0.45 mil 12.8 12.8 1 1.6

Iaz decantare Tautii de Sus EM Baia Sprie

Nu exista date 13.493 mil Nu exista

date 37.3 48.6 25.5

Iaz decantare Leorda EM Baiut

1.1 mil 1.027 mil 29 29 12.7 12.7

Iaz decantare Bloaja EM Baiut

4 mil 4.065 mil 42 46.56 8.832 15.342

Iaz decantare Bloaja vechi EM Baiut

0.152 mil 0.1512 mil 10 10 5.2 5.2

Iaz decantare D1 SM Borsa

Nu exista date 2.8556 mil 32 51.72 7 7

125

Capacitate [mc]

Inaltime depozit, m

Suprafata ocupata ha Denumire depozit

Proiectat Realizat Proiectat Realizat Proiectat Realizat Iaz decantare D2 SM Borsa

Nu exista date 6.6867 mil 41 27.67 7.78 7.78

Iaz decantare D3 SM Borsa

Nu exista date 3.9716 mil 32 29.32 6.61 6.61

Iaz decantare Colbu 1 SM Borsa

3.48 mil 2.98 mil 52 47.9 5.1 5.1

Iaz decantare Colbu 2 SM Borsa

1.5 mil 0.9 mil 84 57 5.1 2.25

Iaz decantare Novat SM Borsa

24.5 mil 2.446 mil 67 20 23 11.23

Iaz vechi Sasar 8.56 mil 28 33 Iaz vechi de decantare Tautii de Sus

13.1 mil 34-38 34-38 48.6 48.6

Iaz Nistru 0.05 mil 8 0.4

Tabel 8.4.2.1. Iazuri de decantare

În tabelul 8.4.2.2 se prezintă situaţia centralizată a haldelor de steril de mină din

punct de vedere al localizării, suprafeţelor ocupate şi a stadiului lor privind

funcţionalitatea (active/inactive)

Există 1 haldă de zgură aparţinând societăţii comerciale S.C. ROMPLUMB S.A,

ocupând o suprafaţă de 1,2 ha.

Nr. Crt. Localizarea haldei de steril Suprafaţa, ha

Situaţia haldei în momentul

inventarierii 1 ZONA ILBA – CICÂRLĂU

– 55 halde de steril,

10,06 date detinute pentru

29 de halde

6 active 49 inactive

2 ZONA NISTRU – BĂIŢA

- 29 halde de steril

11,18 date deţinute pentru

23 de halde


3 ZONA SĂSAR

- 18 halde de steril

7,72 date deţinute pentru toate cele 18 halde


4 ZONA HERJA - 7 halde de steril


1 activă6 inactive

5 ZONA BAIA SPRIE - 3 halde de steril


3 inactive

6 ZONA ŞUIOR 6,04 2 active

126

Nr. Crt. Localizarea haldei de steril Suprafaţa, ha

Situaţia haldei în momentul

inventarierii

- 9 halde de steril date deţinute pentru toate cele 9 halde

7 inactive

7 ZONA CAVNIC - 17 halde de steril


14 halde

1 activă16 inactive

8 ZONA BĂIUŢ- 30 halde de steril


25 de halde

30 inactive

9 ZONA BORŞA- 88 halde de steril


37 de halde

1 activă87 inactive

10 ZONA REPEDEA - 3 halde de steril

0,4 date deţinute pentru toate cele 3 de halde

3 inactive

11 ZONA STEJERA - 7 halde de steril


5 halde

7 inactive

12 ZONA MĂGURENI - 6 halde de steril


4 halde

6 inactive

13 ZONA RĂZOARE - 9 halde de steril


5 halde

1 activă8 inactive

14 ZONA ŢIBLEŞ- 11 halde de steril


11 inactive

Tabelul 8.4.2.2. Halde de steril de mină

• Rampa de deşeuri industriale Săsar – suprafaţa 3 ha

• SC Romplumb SA – Halda de zgură – 1,2 ha, amplasat în incinta societăţii

Există în incinta UP Flotaţia Centrală o haldă de zgură cu o suprafaţă de 1,2 ha,

unde se realizează o stocare temporară de zgură ce constituie materie primă

secundară.

Amplasamentul fermelor zootehnice de pe teritoriul judeţului Maramureş este

prezentat în tabelul 8.4.2.3

127

Ferme zootehnice în judeţul Maramureş

Nr. crt

Denumire combinat (fermă zootehnică)

Situaţia privind dotarea cu platforme de dejecţii animaliere

1 SC AVIMAR SA BAIA MARE Paturi betonate, suprafaţa 0,6 ha 2 SC AVISTAR SA BAIA MARE Platformă de depozitare 0,36 ha

3 SC COMBIMAR SA BAIA MARE Platformă comună cuSC AVISTAR SA

4 SC VALAH SRL BORŞA Platformă 0,036 ha

5 SC AGROINDUSTRIALA SA BAIA MARE

Platforme betonate 0, 096 ha

6 SC SEMTESC GENETICA SA Platforme betonate 0,16 ha

7 SCPCB SIGHETU MARMAŢIEI Bazine de stocare de 400 şi 600 mc

8 SC LIMIT SRL SĂCĂLĂŞENI 2 platforme betonate fiecare cu o suprafaţă de 0,24 ha

Tabelul 8.4.2.3. Ferme zootehnice în judeţul Maramureş

8.4.3. Depozite de deşeuri periculoase

Sunt inventariate 18 iazuri de flotaţie, din care 7 sunt în exploatare, 11 se află în

conservare; 16 iazuri sunt cuprinse în inventarul IPPC al judeţului, conform prevederilor

OUG nr. 34/2003; deşeurile depozitate în aceste amplasamente se regăsesc în OM nr.

867/2002 pe lista deşeurilor periculoase.

În judeţul Maramureş sunt aproximativ 27380 kg pesticide ( 2560 l şi 24820 kg)

degradate sau cu termen de valabilitate depăşit, depozitate în următoarele locaţii:

- 11 tone pesticide depozitate intr-o magazie la Şomcuta Mare aparţinând

Direcţiei Fitosanitare Maramureş.

- 4,68 tone pesticide depozitate la SC MECANOCHIM AGRO SRL Lăpuşel

- 2,5 tone pesticide depozitate la SC AGROFOR SRL Ţicău

- 9,2 tone persticide depozitate la SC AGROINDUSTRIALA SA, ferma Seini

Este prezentată amplasarea acestor depozite pe hartă. Eliminarea deşeurilor

constituite din pesticide degradate se constituie într-o propunere de proiect cu finanţare

ISPA.

8.4.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă

afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

128

• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-

silvic

• distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate

• pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a

provoca alunecări de teren

• distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de

artă

• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile

datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in

contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii

şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi

turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă o

regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri

artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din ele depuse pe sol sunt foarte greu

şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre

deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se

produce imediat şi ireversibil.

Zona influenţată de conul de surpare depăşeşte limitele lui, au loc fenomene de

perturbare a echilibrului fizic, hidrologic şi hidrogeologic in zonele învecinate.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora

bacteriana şi fauna solului.

Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori

importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o

gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni, care răspândesc

boli infecţioase. În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat

(zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică,

putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor

condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca

purtătoare de boli infecţioase. Poluarea solului, a apelor subterane şi de suprafaţă sunt

aspecte tot mai des semnalate.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind

spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel

suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii

129

poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă

din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriile

individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul

înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea

necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei.

Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de

degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şi

mişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera.

Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete

a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte

mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al

depozitelor de deşeuri.

Rampele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de folie geosintetică

de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cu densitate mare, sisteme de captare şi

monitorizare a levigatului, sistem de captare şi pompare a biogazului.

8.4.5. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra

mediului

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt

transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de

decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele

de mină şi o epurare chimică. Pentru funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă au

fost identificate o serie de soluţii de către Compania Naţională « REMIN » SA Baia

Mare. Conductele care compun sistemele de transport hidraulic, ca şi staţiile de

pompare, având diferite grade de uzură, reprezintă o sursă potenţială de poluare a

diferiţilor factori de mediu. Au fost stabilite o serie de soluţii pentru a se asigura

funcţionarea acestor sisteme de transport în condiţii de siguranţă. Cererile de finanţare

rambursabile, respectiv nerambursabile din Fondul de mediu, depuse de diferiţi agenţi

economici şi autorităţi locale din judeţ s-au dorit a fi paşi semnificativi în vederea

reducerii impactului generat de deşeuri asupra mediului. Astfel, în cursul anului 2003 au

fost depuse spre finanţate cereri pentru :

• « Ecologizarea zonei afectate de rampa de gunoi şi realizarea unui depozit de

deşeuri menajere în oraşul Vişeu de Sus » depusă de Primăria Vişeu de Sus

• « Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor» Asociaţia Heidenroeslein

130

• « Amenajare depozit pentru colectarea acumulatorilor uzaţi - SC REMAT SA

• « Măsuri active pentru implementarea managementului integrat al deşeurilor în

zona Baia Mare – Centrul regional de protecţia mediului pentru Europa Centrală

şi de Est-Biroul local România în parteneriat cu Primăria Baia Mare

• « Program pilot de colectare selectivă a deşeurilor de la persoane fizice şi

juridice » - SC Drusal SA

În tabelul 8.4.5.1 se prezintă lista lucrărilor de investiţii în curs de derulare sau

finalizate în cursul anului 2003 în domeniul gestiunii deşeurilor precum şi sumele

alocate.

Denumire agent economic Denumirea lucrării de investiţie

Valoarea investiţiei

mil. lei

Termen de finalizare

Construirea spaţiilor de depozitare a dejecţiilor animaliere astfel încât săse asigure protecţia solului, subsolului şi a apelor subterane. Capacitatea spaţiilor de depozitare va fi corelată cu cantitatea de dejecţii rezultată.

1200

31.08.2004 SC AVIMAR SA Ferma 3,4,5 Baia Mare

Montarea unei staţii de epurare prin care să fie trecută întreaga cantitate de apă evacuată la şanţul de asecare

831

30.11.2004

Amenajare paturi de deshidratare pentru depozitarea a 150 tone de dejecţii

200

1.07.2004

SC AVISTAR SA Baia Mare

Construirea staţiei de epurare ape uzate care să asigure încadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele admise de normativele în vigoare la calitatea apelor

2000

1.07.2007

Achiziţionarea şi montarea filtrelor cu recirculare aer pentru rumeguş şipraf în sectoarele de prelucrări mecanice

907

31.12.2003

Refacerea instalaţiei de exhaustare în cele 2 secţii de producţie, amplasarea de filtre cu recircularea aerului pentru reţinerea prafului şiexpedierea pneumatică arumeguşului

535

Finalizat

SC MOBAM SA Baia Mare

Comandarea şi întocmirea documentaţiei tehnice de execuţie pentru dimensionarea instalaţiilor de exhaustare

200

31.12.2004

131



mil. lei


Construcţii speciale aferente montării filtrului, reţele exterioare de transport pneumatic în circuit închis între filtre şi silozul de stocare

1477

31.12.2006

Elaborarea unui proiect pentru adaptarea actualei staţii de epurare la cerinţele de calitate pentru apele evacuate în reţeaua de canalizare, sau pentru construirea unei noi staţii de epurare

150

31.01.2003 SC TEXEUROKOCK SRL Baia Mare

Punerea în funcţiune a staţiei de epurare pentru ape uzate tehnologice

1000 1.12.2006

Finalizare dezafectare construcţii şiinstalaţii , nivelare platformă iaz, realizare drenuri interioare, crearea stocului de sol vegetal, barierăverticală impermeabilă 1336 m, dren collector vest 120 m, acoperire cu sol vegetal 17 ha, lucrări de însămânţare – 9 ha

16027

2003

SC TRANSGOLD SA – Halda MEDA

Realizare de barieră verticalăimpermeabilă 512 m, dren colector vest 307 m, acoperire cu sol vegetal 6 ha, lucrări de însămânţare pe 14 ha, executarea barierei reactive pentru reţinerea metalelor

11900

2004

SC TRANSGOLD

SA Uzina, iaz Aurul

Instalaţie de decianurare a sterilului pompat de la uzină la iazul Aurul Realizare staţie de epurare chimicăpentru evacuarea independentă aapelor din iazul Aurul

47600

2004-2005

SC ROMPLUMB SA Baia Mare

Încadrarea emisiilor de poluanţi în normele legislaţiei de mediu şiecologizarea platformei industriale aparţinând de SC Romplumb SA

6577

2007

„Stabilizarea durabilă a iazurilor de decantare în regiunea minieră Baia Mare, judeţul Maramureş”,

16800

în derulare

Lucrări de conservare şi ecologizare la iazurile D 2-3 , EM Borşa

2000

Compania Stabilizarea şi ecologizarea taluzelor la iazurile Vrănicioara, respectiv Mălăini (EM Cavnic)

2030,7

132



mil. lei


Lucrări conservare şi protecţia vegetală a taluzelor la iazul Săsar-Bozânta (EM Aurum), iazul Tăuţii vechi (UP Flotaţia centrală), iazurile Bloaja vechi, Leurda (EM Băiuţ)

2500

In derulare

Reconstrucţia ecologică a carierelor Răzoare (EM Răzoare), şi Baia Sprie (EM Baia Sprie)

4700 realizat

Stabilizarea şi reconstrucţia ecologică a haldelor de steril minier aparţinând EM Aurum, EM Baia Sprie, EM Herja, EM Şuior, EM Cavnic, EM Băiuţ, EM Borşa

19800 Realizate parţial, în derulare

Naţională« REMIN » SA

Baia Mare

Reabilitare conducte de hidrotransport la iazul Răchiţele(UP Cavnic), iaz Bloaja (UP Băiuţ), iaz Tăuţii de Sus (UP Baia Sprie) înlocuire fir conductă, extindere staţie de repompare a sterilului la iazul Bozânta (UP Flotaţia centrală), reabilitare conductă hidrotransport sterile la iazul Novăţ (EM Borşa)

74998

Realizate parţial, în derulare

Primăria Baia Mare

Sistem de management al deşeurilor în zona Baia Mare - asistenţă tehnicăa guvernului francez pentru realizarea aplicaţiei tehnice privind accesarea fondului ISPA, privind implementarea sistemului integrat al deşeurilor în municipiul Baia Mare-consultanţă oferită de firmă franceză- Primăria municipiului Baia Mare în colaborare cu o firmă de consultanţă din Franţa - Beture-Environment, Groupe Electrowatt-Ekono

12000

S.C. CUPROM S.A. Baia Mare

Valorificarea deşeurilor de cupru provenite din secţiile de electrorafinare Ecologizarea terenurilor în incinta.- S.C. CUPROM S.A. Baia Mare

2600

3000

2005

2003

Primăria Seini Centru experimental pilot de igienăurbană (rampă gunoi) - Primăria oraşului Seini în parteneriat cu SC COPAL SRL Buşag şi SC PELLICANO VERDE (Italia)

32000

2004

Tabelul 8.4.5.1. Lucrări de investiţii - deşeuri

133

Reconstrucţia ecologică a haldei de steril de minăAnton II - Băiţa

Reconstrucţia ecologică a haldei de steril de mină Nistru

134

8.4.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor

Activităţile economice desfăşurate în judeţ determină producerea unor tipuri de

deşeuri specifice, în care predomină sterilele de mină şi de flotaţie, deşeurile urbane şi

deşeurile de materiale lemnoase. Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea

acestora, modul de eliminare şi tratare pentru depozitarea finală sunt diferite în funcţie

de activitatea economică generatoare. Reducerea continuă a activităţilor din sectorul

explorării şi exploatării miniere a însemat şi scăderea semnificativă a cantităţilor de

deşeuri generate.

De asemenea, există anumite tipuri de deşeuri care nu se mai regăsesc pe lista

celor generate de la un an la altul ca urmare a încetării activităţii unor secţii de

producţie de la anumiţi agenţi economici.

Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, introducerea

colectării selective a unor categorii de deşeuri (ex. Mase plastice, hârtie, carton, PET-

uri, deşeuri metalice) care ocupă volume considerabile, determină implicit volume

reduse ocupate pe rampe de deşeuri. Elaborarea şi implementarea unor programe cu

referire la managementul integrat a deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri ce

urmează a fi depozitate în depozite necontrolate, elaborarea documentaţiilor, a

bilanţurilor de mediu nivel II pentru autorizarea depozitelor existente , deschiderea unor

depozite zonale de deşeuri, deservite de 2-3 staţii de transfer, extinderea sistemului de

precolectare selectivă, transport, acţiuni ferme şi concrete de educare a populaţiei,

implicarea mass-mediei, constituie pârghii de care autorităţile administraţiei publice

locale ar trebui să se folosească în scopul realizării prevederilor şi obligaţiilor în

domeniul gestiunii deşeurilor.

8.4.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

La haldele de steril minier au fost executate lucrări de stabilizare în perimetrele

miniere, iazurile de decantare au programe de înierbare, stabilizare taluze şi s-au

realizat lucrările planificate pe 2003.

O cantitate considerabilă din deşeurile lemnoase rezultate din activitatea de

exploatare şi prelucrare a lemnului a fost valorificată prin utilizarea ca material

combustibil, în instalaţiile proprii sau prin vânzare către populaţie, obţinere de tocătură

care se livrează la societăţi producătoare de PAL . O parte din rumeguşul rezultat din

activitatea de prelucrare a lemnului este brichetat în cele 13 instalaţii de brichetare

existente în judeţ, utilizat ulterior în centrale termice care funcţionează pe rumeguş.

Instalatie de brichetat rumegus SC PLIMOB SA Sighetu Marmatiei

Instalatie de brichetat rumegus SC PLIMOB SA Sighetu Marmatiei

135

Există 19 firme care deţin autorizaţie de mediu pentru activitatea de colectare

şi/sau valorificare deşeuri industriale reciclabile. Astfel, există firme care realizează

compactare de caroserii de maşini uzate (ex. SC Metran SRL Baia Mare), compactare

de deşeuri de hârtie şi carton (ex. SC Remat SA Baia Mare, SC Metcolia SRL Baia

Mare), colectare şi valorificare deşeuri de mase plastice, PET-uri (SC Calex SRL Baia

Mare).

Instalatie de compostat hârtie şi carton SC REMAT MARAMURES SA

136

Colectare deşeuri PET şi alte mase plastice SC CALEX SRL BAIA MARE

137

În anul 2003 au fost colectate 27,42 tone deşeuri de PET din care au fost

predate spre valorificare firmei SC Green Tech Sa Buzău 15,05 tone, existând un stoc

de 12,36 tone deşeuri PET la firma Calex la sfârşitul anului 2003. De asemenea, au

fost colectate 2101,21 tone hârtie şi carton din care au fost valorificate 2007,17 tone

restul existând în stoc. Au fost colectate 81,66 tone deşeuri de ambalaje din material

plastic, valorificate 103,743 tone. Societăţile comerciale SC Serad SRL şi SC Tenet

SRL realizează activităţi de colectare şi transport a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi de

la autovehicule, în anul 2002 fiind colectate 562,3 tone şi predate spre valorificare la

SC Rombat SA Bistriţa 509,5 tone.

Deşeurile rezultate din activitatea medicală desfăşurată în cabinete de medicină

generală, stomatologii, cabinete de tehnică dentară, laboratoare sunt colectate de AF

„Dragoş Stana” şi SC „Bio Pack” SRL, autorizate pentru colectare şi transport de

deşeuri spitaliceşti, în baza contractelor încheiate, predate ulterior spre eliminare

unităţilor spitaliceşti.

Cantităţile de deşeuri reciclate în anul 2002 prin utilizarea ca materii prime

secundare în procesul de producţie se prezintă în tabelul 8.4.7.1

Denumire deşeu Cod deşeu

Stoc la începutul

anului 2002, tone

Cantitatea colectată

în anul 2002,

tone

Cantitate prelucrată în

anul 2002, tone

Stoc la sfârşitul anului

2002, tone

Cenuşă, oxizi de cupru şi zinc

060313 15,703 110,649 89,744 36,608

Deşeu de fier 170405 948,479 23650,426 23356,605 1242,3 Deşeu de fontă 170405 14,3 302,9 292,2 25 Deşeu de cupru, bronz, alamă

170401 31,078 128,413 138,701 20,79

Anozi epuizaţi 110266 135,91 2863,316 2930,111 69,115 Cupru reciclabil 100699 252,36 6717,573 6809,053 160,880 Deşeu de aluminiu

170402 4,256 72,434 73,749 2,941

Deşeu de plumb 170403 1,6 17,966 18,566 1,0 Deşeu de hârtie 200101 28,0 990,2 1001,6 16,6 Deşeu de mase plastice

200139 16,6 15,7 13,7 18,6

Tabelul 8.4.7.1. Deşeuri reciclate

138

Principalii agenţi economici care au utilizat în procesul de producţie materii prime

secundare constituite din deşeuri sunt: SC CUPROM SA Baia Mare (fosta SC RBG

PHOENIX SA), SC REMAT MARAMUREŞ SA, SC CHIMSULFAT SRL, Baia Mare, SC

METRAN SRL Baia Mare, SC COZMIRCOM SA Baia Mare, SC Brânduşa SRL Baia

Mare.

Pentru o mai bună mediatizare şi informare a agenţilor economici şi a populaţiei,

pe site-ul propriu al Agenţiei de Protecţie a Mediului Maramureş sunt prezentate extrase

din principalele acte legislative din domeniul gestiunii deşeurilor speciale de tip uleiuri

uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, anvelope uzate. De asemenea sunt prezentate listele

cuprinzând firmele care sunt autorizate să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau

valorificare a deşeurilor industriale reciclabile, societăţile comerciale care desfăşoară

activităţi de valorificare a deşeurilor de cauciuc.

139

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

9.1. Reţeaua judeţeană de supraveghere a radioactivităţii mediului

Staţia de Radioactivitate Baia Mare din cadrul APM Maramureş işi desfăşoară

activitatea sub coordonarea ştiinţifica şi metodologică asigurată de Laboratorul Naţional

de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul ICIM - Bucureşti.

Staţia funcţionează cu un program standard de supraveghere a radioactivităţii

mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi masurători asigură

supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de

radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie.

In prezent se efectuează masurători de radioactivitate β-globală pentru toţi

factorii de mediu, se calculează concentraţiile radioizotopilor naturali Radon şi Toron şi

supravegherea dozelor gamma absorbite în aer .

De asemenea se desfăşoară operaţiunea de colectare şi pregătire preliminară a

probelor de precipitaţii atmosferice şi expedierea lor către Laboratorul de

Radioactivitate a Mediului de la ICIM - Bucureşti în vederea analizei de gamma

spectrometrie.

In cadrul Staţiei sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice şi lunare pentru situaţii

normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul

de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare/avertizare/alarmare.

Plasarea Staţiei în Baia Mare nu a fost întâmplătoare cunoscându-se gradul

intens de poluare a factorilor de mediu din municipiu cât şi din judeţ, datorită activităţii

de minerit şi prelucrarea minereurilor extrase. Astfel, Staţiei i-a revenit ca sarcină,

urmărirea continuă a nivelului de radioactivitate a factorilor de mediu din zonă în

vederea depistării unor surse potenţiale de poluare radioactivă pe teritoriul judeţului

Maramureş. Situaţia municipiului Baia Mare este cu atât mai deosebită cu cât

amplasamentul municipiului ca şi condiţiile atmosferice din zonă nu sunt favorabile unei

bune dispersii a poluanţilor.

Astfel, s-a pus un deosebit accent pe corelarea valorilor obţinute în urma

masurătorilor, cu datele meteo ce caracterizează zona.

140

Reţeaua cuprinde urmatoarele puncte de prelevare:

Tip determinare Nr. puncte Localizare

Aerosoli 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Depuneri atmosferice 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Precipitaţii 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Apă potabilă 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Apă de suprafaţă 4 Lac Firiza, râu Săsar, Someş, Tisa

Ape de adâncime 2 Foraj Hideaga ; sat Săsar

Sol 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Vegetaţie 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Tabel 9.1.1. Puncte de prelevare radioactivitate

9.2. Situaţia radioactivităţii mediului în anul 2003

Nivelul radioactivităţii factorilor de mediu din judeţul Maramureş rezultă din

măsuratorile β - globale efectuate pentru aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi

precipitaţii, ape, sol şi vegetaţie.

S-au efectuat un număr de 1986 prelevări, probe care au fost supuse

masurătorilor β - globale, poderea acestora fiind redată în graficul următor:

Sol1,6%

Aerosoli36,7%

Ape41,7%

Depuneri atmosferice18,4%

Vegetatie1,6%

Ape

Vegetatie

Depuneri atmosferice

Sol

Aerosoli

Fig. 9.2.1. Ponderea prelevărilor de probe pe factor de mediu

Numărul de măsuratori efectuate la Staţia de Radioactivitate Baia Mare în anul

2003 a fost de 8540 din care 4174 sunt măsuratori β - globale, iar 4366 numărul de

citiri orare de dozimetrie gamma. Ponderea acestora este reflectată în graficul de mai

jos:

ab

sc

m

lim

Ae

atm

cu

Aeros oli25,6%

Vegetatie0,4%

Dozim etrie gam m a51,1%

Sol0,4%

Depuneri atm os ferice8,5%

Ape14,0%

Sol

Ape

Depuneri atmosferice

Aerosoli

Vegetatie

Dozimetrie gamma

Fig. 9.2.2. Ponderea măsurătorior de radioactivitate

141

Activităţile specifice β - globale determinate au înregistrat valori care nu au

ateri semnificative faţă de mediile anilor anteriori, observându-se totuşi o uşoară

ădere.

Redăm evoluţia lunară a activităţii specifice β - globale pentru fiecare factor de

ediu monitorizat; valorile medii lunare ale masurătorilor imediate comparându-le cu

itele de atenţionare .

AER

rosoli atmosferici

Variaţia mediilor lunare a activitaţii specifice β- globale pentru aerosoli

osferici (măsurători imediate) este prezentată în graficul de mai jos fiind comparată

limita de atenţionare (10 Bq/m3).

M

2003 d

lunilor a

cu o uş

C

în limite

pentru

Depun

P

β-globa

masură

AEROSOLI ATMOSFERICI - Activita tea specifică beta globa lă [Bq/m 3] - măsură tori im edia te -

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

3]

A er im Media anuala Limita de atentionare

Fig. 9.2.3. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – aerosoli –

142

edia anuală a fost de 1.93 Bq/m3, iar valoarea maximă înregistrată în anul

e 8.15 Bq/m3 în data de 11.09.2003. Mediile lunare cele mai ridicate corespund

ugust, septembrie şi octombrie. Situaţia este comparativă cu cea din anul 2002

oară tendinţă de scădere.

oncentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron, calculate, s-au situat

le specifice zonei: media anuală fiind de 5.88 Bq/m3 pentru Rn şi de 0,77 Bq/m3

Tn.

eri atmosferice

entru depuneri atmosferice uscate şi umede variaţia lunară a activităţii specifice

le este prezentată mai jos. Limita de atenţionare fiind de 200 Bq/m2zi (pentru

tori imediate).

143

Media anuală s-a ridicat la valoarea de 2.29 Bq/m2zi. Valoarea maximă

înregistrată a fost de 81.6 Bq/m2zi în data de 28.04.2003 (precipitaţii 33.3 l/m2). Cu

toate acestea media lunară cea mai ridicată s-a înregistrat în luna octombrie când

precipitaţiile au atins valoarea lunară de 192.1 l/m2.

Dozimetrie gamma

Valorile orare de dozimetrie gamma nu au prezentat depăşiri ale limitelor de

avertizare. Media anuală s-a situat la valoarea de 0.083 µGy/h, valoarea maximă

înregistrată fiind de 0,128 µGy/h în data de 4.10.2003.

Trebuie de remarcat faptul că valori de peste 120 µGy/h s-au înregistrat şi în

zilele de: 28.07.2003(126 µGy/h); 17.11.2003 (0.121 µGy/h ); 6.12.2003 (121 µGy/h ).

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activita tea specifică beta globa lă [Bq/m 2*zi] - măsură tori im edia te -

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

2*zi

]

Depuneri atmosferice Media anuala

Fig. 9.2.4. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – depuneri atmosferice –

AP

În

acumular

Hideaga

situat sub

Pre

Someş ş

adâncime

Râu Săsa

Dozim etrie gam ma2003

0

0,05

0,1

0,15


Luna

Do

zag

amm

a[

mic

roG

y/h

]

Doza gamma Media anuala

Fig. 9.2.5. Dozimetrie gamma

144

E

atenţia Staţiei a stat supravegherea apei potabile, a apelor de suprafaţă (Lac

e Firiza, râu Someş, râu Tisa, râu Săsar) şi a celor de adâncime (foraj

şi sat Săsar). Toate valorile obţinute în urma măsurătorilor β - globale s-au

limita de atenţionare.

zentăm evoluţia lunară a activităţii β-globale (Bq/m3) pentru râurile Săsar,

i Tisa - ape brute de suprafaţă, precum şi foraj Sat Săsar - ape brute de

.

r Activitatea be ta globală a ape i brute

Râu Săsar 2003măsurători imediate

0

50

100

150

200


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

3]

Râu Săsar Media anuala

Fig. 9.2.6. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – ape de suprafaţă –

Media anuală este de 139.1 Bq/m3, iar valoarea maximă înregistrată a fost de

447.7 Bq/m3 în data de 11.10.2003. In comparaţie cu anul 2002 s-a observat o uşoară

scădere a valorilor.

Valorile ridicate s-au datorat turbidităţii mari a râului în perioadele cu precipitaţii

abundente (10 -30 l/m2).

Râu Someş

Me

Bq/m3 s-a

anul 2002

Râu Tisa

Me

luna augu

scăzute fa

Activitatea be ta globală a ape i bruteRâu Som eş 2003

măsurători retardate

0

100

200

300

400


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

3]

Râu Somes Media anuala


145

dia anuală a activităţii a fost de 167,1 Bq/m3. Valoarea maximă de 293,6

înregistrat în 17.03.2003. Valorile înregistrate au semnalat o scădere faţă de

.

dia anuală a fost de 71,9 Bq/m3, iar cele mai mari valori s-au înregistrat în

st.Trebuie să precizăm faptul că şi pentru râul Tisa s-au înregistrat valori mai

ţă de anul 2002.

F

M

înregistr

faţă de a

Activita te a spe cifică be ta globa lăRâ u Tisa 2003

0

100

200

300

400

500


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

3]

Râu Tisa Media anuala


oraj - Sat Săsar

Activita tea be ta globa lă a ape i bruteFora j F6 - sa t Săsar 2003

măsurători retardate

0

50

100

150

200


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/m

3]

Foraj - sat Sasar Media anuala

Fig. 9.2.9. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – ape de adâncime –

146

edia anuală a fost de 132,3 Bq/m3, iar valoarea maximă de 211,0 Bq/m3 s-a

at în data de 06.11.2003. Şi în acest caz valorile au urmat un curs descendent

nul 2002.

VEGETAŢIE

Me

maximă î

SOL

Me

Bq/kg în

Activita tea be ta globalăVege ta ţie 2003

0

100

200

300

400


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifi

că[B

q/k

g]

Vegetaţie Media anuala

Fig. 9.2.10. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – vegetaţie –

dia anuală de 312,3 Bq/kg a fost mai scăzută faţă de anul 2002. Valoarea

nregistrată fiind de 473,4 Bq/kg în data de 2.10.2003.

Activita tea specifică beta globalăSOL 2003

0

100

200

300

400

500


Luna

Act

ivit

ate

as

pe

cifică

[Bq

/kg

]

Sol-Medii lunare Media anuala

Fig. 9.2.11. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – sol –

147

dia anuală a fost de 329,0 Bq/kg, iar valoarea maximă înregistrată de 329,0

data de 8.08.2003.

148

CAPITOLUL 10. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

În anul 2003 nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluări accidentale

cu impact major asupra mediului. S-au semnalat 5 avertizări de poluări accidentale pe

ape, dintre care 2 neconfirmate. În cursul lunii iulie s-au semnalat 2 avertizări de poluări accidentale, ambele pe

râul Lăpuş la Bozânta Mare. Pe fondul temperaturilor ridicate şi a debitului scăzut, râul

a fost poluat cu rezidii organice având ca efect mortalitate piscicolă. Comisariatul

Judeşean al Gărzii Naţionale de Mediu şi SGA Maramureş au demarat o acţiune de

inventariere a tuturor depozitelor de rezidii şi a evacuărilor în albiile râurilor Firiza, Săsar

şi confluenţa râurilor Săsar şi Lăpuş în vederea aplicării măsurilor necesare stopării

fenomenului.

Concluzii În anul 2003 nu s-au înregistrat evenimente deosebite

care să afecteze în mod major starea factorilor de mediu.

149

CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDEŢULUI SUB ASPECTUL

DETERIORĂRII STĂRII DE CALITATE A MEDIULUI

11.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Zona Baia Mare şi perimetrele limitrofe - datorită activităţii de metalurgie

neferoasă şi iazurilor de decantare ( pulberi, metale grele).

11.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Râurile Săsar, Lăpuş, Cavnic şi Cisla - datorită activităţilor miniere, metalurgie

neferoasă, prepararea minereurilor neferoase (metale grele, cianuri).

Apele subterane din zona Baia Mare şi perimetrele iazurilor de decantare -

datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi preparare a minereurilor neferoase

(metale grele) şi de depozitare a deşeurilor industriale ale acestora.

11.3. Zone critice sub aspectul poluării solurilor

Zona Baia Mare, zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere (Cavnic,

Băiuţ, Borşa), luncile râurilor Cavnic, Vişeu şi a văilor Băiţa şi Nistru - datorită activităţii

de metalurgie neferoasă şi de preparare a minereurilor neferoase, haldelor de steril de

mină şi iazuri de decantare (metale grele).

Concluzii

În judeţul Maramureş se menţin aceleaşi zone critice în ceea ce priveşte

calitatea factorilor de mediu. Calitatea atmosferei în zona Baia Mare s-a

îmbunătăţit considerabil în ceea ce priveşte nivelul de poluare cu dioxd de sulf,

menţinându-se critică la indicatorii metale grele (plumb, cadmiu).

Calitatea apelor se menţine critică pe aceleaşi tronsoane ca şi în anii

precedenţi şi din aceleaşi motive.

Calitatea solurilor în zonele critice este determinată de poluarea istorică

precum şi de încărcarea naturală cu metale grele. Având în vedere caracterul

specific al poluării solului (cumulativ şi remanent) nu se poate întrevedea o

îmbunătăţire semnificativă a caltăţii solului pe termen scurt sau mediu.

150

CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului

Situaţia investiţiilor din programele de etapizare şi pentru conformare este

prezentată în continuare:

- 22 agenţi economici - 156054,6 mil. lei

- MIR - Direcţia Conservare capacităţi programe

ecologice în sectorul minier - 3332 mil. lei

- Consiliile Judeţene - Studiu complex privind zonele expuse la riscuri naturale in

judetul Maramures - 150 mil. lei

- Consilile Locale - 15734,5 mil. lei

TOTAL INVESTIŢII - 175271,1 MIL. LEI

INVESTIŢII SEMNIFICATIVE PRIVIND PROTECŢIA APELOR, AERULUI ŞI

SOLULUI DERULATE ÎN ANUL 2003, ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ

1. Reecologizare perimetru Iaz Meda

Lucrare executată de SC Transgold SA Baia Mare pe fostul amplasament al

Iazului Meda din surse proprii.

Valoarea lucrărilor realizate în anul 2003 - 16 027, 124 milioane lei

Efecte produse:

- Îmbunătăţirea calităţii solului şi a pânzei de apă freatice în perimetrul fostului

Iaz Meda

2. Construirea unui coş metalic şi racordarea traseelor de gaze la SC Romplumb SA Baia Mare

Lucrare executată de SC Romplumb SA Baia Mare în incinta unităţii cu fonduri

de la bugetul de stat.

Valoarea lucrărilor realizate în anul 2003 - 30 000, 000 milioane lei

Efecte produse:

- Lucrarea este în derulare, finalizarea lucrării fiind prevăzută în anul 2004.

151

3. Închiderea şi ecologizarea minei Catarama Ivăşcoaia

Lucrare realizată de SC Mons Medius SRL în perimetrul Catarama Ivăşcoaia cu

fonduri de la bugetul de stat.

Valoarea lucrărilor realizate în anul 2003 - 3 332,000 milioane lei

Efecte produse:

- Consolidarea haldelor de steril, prevenirea poluării apelor de suprafaţă din

perimetrul Catarama Ivăşcoaia

4. Dirijarea evacuării apei de mină de la E.M Baia Sprie

Lucrare realizată de E M Baia Sprie pe traseul Baia Sprie, Iaz Tăuţii de Sus cu

fonduri de la bugetul de stat şi fonduri proprii (10%)

Valoarea lucrărilor realizate în anul 2003 - 4 945,463 milioane lei

Efecte produse:

- Prevenirea poluărilor accidentale şi poluarea cu ioni de metale a rîului Săsar

Coş de dispersie vechi SC ROMPLUMB SA Baia Mare

Coş de dispersie nou SC ROMPLUMB SA Baia Mare

152

12.2. Fondul pentru Mediu

In anii 2002 şi 2003, în judeţul Maramureş s-au înregistrat 82 agenţi economici

direct plătitori, care au constituit un fond cumulat de 3617,3 milioane lei (din care

2614,4 milioane lei în anul 2003). Valoarea fondului constituit prin procedura de

reglementare (prin CCI Maramureş), în anul 2003, a fost de 223,8 milioane lei.

Valoarea totală a Fondului de Mediu cumulat la 31.12.2003 a fost de 4006,6 milioane

lei.

Activităţile pentru care s-au efectuat plăţi la fondul de mediu, în anul 2003, sunt:

- recuperare deşeuri (99 plăţi în valoare de 1074,030 milioane lei);

- emisii de poluanţi (79 plăţi în valoare de 50,605 milioane lei);

- ocuparea de noi terenuri cu deşeuri reciclabile (11 plăţi în valoare de

15,100milioane lei);

- comercializare de ambalaje (43 plăţi în valoare de 414,874 milioane lei);

- substanţe chimice comercializate (20 plăţi în valoare de 39,996 milioane lei);

- exploatarea masei lemnoase (37 plăţi în valoare de 988,041 milioane lei)

- comercializare produse finite din tutun (58 plăţi în valoare 31,815 milioane lei)

12.3. Programul ISPA

In judeţul Maramureş sunt mai multe programe ISPA, în diferite stadii de derulare, astfel:

„Sistemul de management al deşeurilor în zona Baia Mare” - asistenţă

tehnică a guvernului francez pentru realizarea aplicaţiei tehnice privind accesarea

fondului ISPA, privind implementarea sistemului integrat al deşeurilor. Elaborarea

Studiului de fezabilitate pentru „Sistemul de management al deşeurilor în zona Baia

Mare” - Primăria Municipiului Baia Mare în colaborare cu o firmă de consultanţă din

Franţa - Beture-Environment, are ca şi principale obiective: crearea unui centru de

îngropare tehnică, în conformitate cu reglementările în vigoare; reabilitarea

amplasamentelor existente (Săsar şi Satu Nou); realizarea unui centru de compostare,

crearea unui centru ce triaj, complementar celui de compostare şi destinat trierii şi

valorificării ambalajelor menajere şi hârtiilor/cartoanelor colectate în vrac.

153

De asemenea în curs de derulare este şi Proiectul „Sisteme de alimentare cu

apă potabilă şi canalizare” al S.C. VITAL S.A. Baia Mare pentru care s-a ratificat

Memorandumul de finanţare dintre Comisia Europeană şi Guvernul României pentru

Măsura ISPA nr. 2001/RO/16/P/PA/003 de asistenţă tehnică pentru pregătirea

proiectului, etapa urmând a se finaliza în anul 2004.

12.4. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judetului Maramures a fost elaborat în

baza proiectului PHARE RO9804.04.01.001 “Intarirea capacitatii institutionale si

administrative pentru gestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis

Communautaire”, anul elaborarii planului fiind anul 2000. Compania care a asigurat

consultanta este EPTISA Proyectos Internacionales SA – Madrid Spania.

Metodologia care a stat la baza elaborării şi structurării PLAM Maramureş este

“Guide to Implementing Local Environmental Action Programs in Central and Eastern

Europe”, realizată de Institutul pentru Comunităţi Durabile Motpelier, Vermont, USA, în

cooperare cu Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi Estică.

PLAM Maramureş este structurat pe probleme de mediu, în cadrul fiecărei

probleme fiind abordate obiectivele, ţintele, măsurile şi acţiunile de realizare.

In cadrul Componentei 3 a Programului PHARE RO 0006.14.03 „Implementarea

Acquis-ului de Mediu”, se derulează în prezent proiectul European

Aid/112526/SV/RO/2, ce se ocupă cu elaborarea Planul Regional de Acţiune pentru

Mediu la nivelul Regiunii de Dezvoltare 6 Nord-Vest. Agenţia de Protecţie a Mediului

Maramureş este membră în Grupul Regional de Lucru pentru elaborarea Planului

Regional de Acţiune pentru Mediu, precum şi în Comitetul de Coordonare a Planului

Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea de Dezvoltare 6 Nord Vest.

În cursul anului 2003, Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş, prin Grupul

de Lucru PLAM Maramureş existent la nivelul judeţului nostru, a evaluat stadiului

realizării măsurilor cuprinse în PLAM Maramureş şi a realizat o revizuire şi actualizare a

problematicii de mediu existente în judeţul Maramureş, în vederea includerii în Planul

Regional de Acţiune pentru Mediu.

În vederea includerii în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului -

PNAM, APM Maramureş a transmis 2 propuneri de proiecte existente la nivelul judeţului

Maramureş, proiecte care au fost incluse în planul naţional, astfel:

154

1. Proiectul „Modernizarea şi extinderea sistemului de management al apei în

municipiul Baia Mare şi a localităţilor învecinate” (cod P1403) având valoarea de

600000 Euro - inclus în PNAM la Domeniul PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR (prioritate

4 din 37).

Obiectivele proiectului:

- Asigurarea serviciilor de alimentare cu apa continuu (24 de ore din 24 de ore) la

debitele si presiunile necesare consumatorului, dar si a calitatii apei potabile se poate

realiza numai daca componentele sistemului sunt performante si fiabile.

- Modernizarea si reabilitarea sistemului de canalizare, la fel ca si in cazul

sistemului de alimentare cu apa, nu se poate face fara utilizarea celor mai recomandate

materiale capabile sa reziste la actiunea distructiva a fluidului transportat si fara

utilizarea unui personal de exploatare constiincios si bine pregatit.

- Conductele utilizate pentru inlocuirea celor distruse, subdimensionateneetanse

sau strapunse de radacini trebuie alese luandu-se in considerare calitatea apelor uzate,

caracteristicile hidraulice si aspectele economice.

- Punerea in opera a noilor tronsoane de conducte poate fi realizata in functie de

conditiile tehnice si economice specifice fiecarui tronson, fie utilizand sapatura

deschisa, fie utilizand metoda fara sapatura, cu sau fara utilizarea conductelor ce

trebuie reabilitate.

2 Proiectul „Gestionarea integrata a deşeurilor urbane in zona Baia Mare si

vecinătăţi” (cod P0404) având valoarea de 8500000 Euro - inclus în PNAM la Domeniul

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI CHIMICALELOR (prioritate 9 din 22).

În conformitate cu Agenda Locală 21 şi Planul Judeţean de Acţiune pentru

Mediu Maramureş, una din principalele probleme ale municipiului Baia Mare şi nu

numai, este reprezentată de sistemul actual de gestiune a deşeurilor urbane.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

� Închiderea şi punerea în siguranţă a actualelor depozite de deşeuri urbane

(menajer, nepericulos)

� Realizarea depozitelor ecologice regionale de deşeuri urbane (menajere,

nepericuloase)

� Optimizarea sistemului actual de colectare a deşeurilor menajere şi industriale

� Implementarea sistemului de incinerare a deşeurilor toxice şi periculoase

� Implementarea sistemului de valorificare a deşeurilor organice prin compostare

� Implementarea sistemului de selectare a deşeurilor reciclabile

155

� Înfiinţarea Centrului Euroregional de Recycling şi Conservarea Resurselor Naturale.

Rezultatele scontate a fi atinse sunt :

� Eliminarea impactului actual asupra mediului a gestiunii deşeurilor urbane

� Eficientizarea energetică a sistemului de colectare a deşeurilor urbane

� Protecţia sănătăţii umane

� Reducerea cantităţilor de deşeuri finale depozitate

� Crearea sistemelor de valorificare a deşeurilor reciclabile

� Realizarea unui sistem regional de gestiune a deşeurilor

� Dezvoltarea capacităţii de analiză, transfer informaţional şi marketing în domeniul

conservării resurselor naturale şi a recycling-ului

Activităţile propuse pentru realizarea acestui proiect sunt:

� Identificarea unui sistem optim de management integrat al deşeurilor municipale

pentru Baia Mare şi împrejurimi, bazat pe resursele financiare existente sau propuse

a fi atrase şi utilizând cele mai bune tehnologii existente, pentru cele două etape

propuse.

� Elaborarea studiilor de fezabilitate pentru necesarul de infrastructură (o nouă rampă

ecologică, incinerator pentru deşeurile spitaliceşti, instalaţii pentru compostarea

deşeurilor, închiderea şi securizarea actualei rampe, facilităţi pentru reciclarea

deşeurilor, etc.)

� Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului.

� Implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor solide în zona

Baia Mare ( logistic, instituţional, servicii publice), prin construcţia următoarelor

obiective:

- Depozite ecologice regionale de deşeuri;

- Incinerator pentru deşeuri periculoase, toxice şi spitaliceşti;

- Utilităţi pentru reciclarea şi refolosirea deşeurilor;

- Instalaţii de compostarea deşeurilor organice;

- Echipamente pentru selectarea tipurilor de deşeuri reciclabile şi nereciclabile;

- Închiderea actualelor depozite de deşeuri urbane.

- Înfiinţarea Centrului EuroRegional de Recycling şi Conservare a Resurselor

Naturale.

156

CAPITOLUL 13. ENERGIA

13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

In judeţul Maramureş nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru

producerea energiei termice. Pentru producerea energiei electrice există 8

microhidrocentrale cu o funcţionare sezonieră, funcţie de debitele râurilor pe care sunt

instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia şi 2

pe pârâul Vişeuţ şi Fântâna).

Instalaţiile electrice aflate în gestiunea SDFEE Baia Mare sunt compuse din:

• staţii electrice de transformare (18 de 110 kV/medie tensiune; 5 staţii de medie

tensiune/medie tensiune), posturi de transformare aeriene, în clădire zidită sau

în construcţie metalică (1120 buc);

• linii electrice aeriene de 110 (503,8 km), 35, 20, 10, 6 şi 0,4 kV şi linii electrice

subterane de 20, 10, 6 şi 0,4 kV (total linii electrice de medie tensiune = 2109,9

km; total linii electrice de 0,4 kV = 4035,6 km).

Deşi nu sunt surse de poluare, liniile şi staţiile prezintă totuşi unele impacturi

negative asupra mediului înconjurător, ca de exemplu:

a - asupra terenului pe care sunt amplasate:

- posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale

de ulei mineral sau policlorbifenili;

- ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele

staţiilor de transformare;

- defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al

liniilor electrice aeriene;

- obstacole în calea zborului păsărilor;

- generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice

nefavorabile).

b - asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi:

- interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective;

- perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune;

- influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice

la încrucişările şi apropierile de acestea.

157

c - asupra urbanismului:

- impact vizual.

d - altele: - pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii

accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;

- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări;

- pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în

apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc.

13.2. Consumul brut de energie

Consumul brut de energie electrică în judeţul Maramureş în anul 2003 a fost de

674575 MWh, iar energia vîndută a fost de 582622 MWh, din care:

- mari consumatori: 319644 MWh

- mici consumatori: 81882 MWh

- iluminat public: 15047 MWh

- consum casnic: 166049 MWh

13.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

La nivelul unităţilor administrative au fost desfiinţate sistemele centralizate de

producere şi distribuţie a energiei termice. Incălzirea se realizează în general prin

sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament) care utilizează combustibil

gazos (Baia Mare, Seini, Târgu-Lăpuş) sau combustibil lichid şi solid (Sighetu

Marmaţiei).

Volumul total de gaze distribuite în judeţ în anul 2003 a fost de 155207 mii mc,

repartizat astfel:

- consum industrial: 43858 mii mc

- comerţ, instituţii: 28491 mii mc

- consumatori vasnici, încălzire CT (case, vile, scară, apartament): 82858 mii mc

În centralele termice ale agenţilor economici s-au consumat pentru producerea

de energie termică 2068,45 tone păcură, 1883,024 tone CLU şi 36096,12 tone deşeuri

de lemn.

158

13.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Folosirea energiei în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu

direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă

desfăşurată.

13.5 Impactul producerii de ţiţei şi gaz natural asupra mediului

In judeţul Maramureş se extrage ţiţei în localitatea Săcel. Producţia celor 7

sonde active este de 4 tone/zi. Lungimea traseului de conducte cu potenţial impact

negativ asupra solului este de 6,8 km. Activitatea de extracţie a afectat de-a lungul

timpului 1,09 ha de teren, din care 1 ha a fost refăcut, rămânând afectată o suprafaţă

de 0,9 ha de fâneţe. Gazul de zăcământ separat este folosit parţial pentru activităţi

desfăşurate la baza Săcel, o parte este eliminat în atmosferă, cu posibile efecte de

seră.

13.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2003 si tendintele generale de mediu in urmatorii ani

Evoluţia energiei electrice vehiculată prin reţelele electrice din judeţul Maramureş

este următoarea:

Anul

Contur net

[Mwh] En.vandutatotal [Mwh]

Mari consumat.

[Mwh]

Mici consumat.

[Mwh]

Iluminat public [Mwh]

Casnic[Mwh]

CPT [Mwh]

1995 730206 658711 469094 54529 7232 127856 68471 1996 774467 707376 487495 66964 7697 145220 62513 1997 715897 650450 426285 68123 10108 145934 61089 1998 668732 588231 352083 73041 10127 152980 76005 1999 668304 591276 352165 78508 10522 150081 74909 2000 641852 551939 323968 70990 12872 144109 88332 2001 655665 559303 320829 76225 13410 148839 93129 2002 657427 567075 315738 81911 13178 156248 87278 2003 674575 582622 319644 81882 15047 166049 88427

Nota: en. = energieCPT = consum propriu tehnologic

Tabel 13.6.1.

Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2003

159

Fig. 13.6.1. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2003

En. electrica vehiculata in jud. Maramures

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1995

1997

1999

2001

2003

Anul

Ener

gie

elec

tric

a[M

wh]

Anul

Contur net[Mwh]

En.vandutatotal [Mwh]

Mari consumatori[Mwh]Mici consumatori[Mwh]Iluminat public[Mwh]C i

160

CAPITOLUL 14. DIVERSE

14.1. Presiuni exercitate de aglomerările urbane

Judeţul Maramureş are în structura administrativă 2 municipii si 6 oraşe cu o

populaţie totală în zona urbană de 274876 locuitori, din care reşedinţa de judeţ,

municipiul Baia Mare, are o populaţie de 142651 locuitori. Aria totală urbană este de

1661,9 km2.

Nu se înregistrează presiuni deosebite exercitate de aglomerările urbane.

14.2. Turismul

Înzestrat cu un ridicat potenţial extravilan natural de agrement şi turism, Baia

Mare deţine zone de agrement şi în intravilan, localizate îndeosebi în partea de Nord şi

Nord - Est a intravilanului, respectiv în arealul zonei forestiere. Punctele vizate în

scopuri de agrement sunt reprezentate de lacurile artificale Bodi Ferneziu şi Strâmtori –

Firiza precum şi de văile: Firiza, Blidari, Valea Neagră, Usturoiu.

Potrivit sondajelor realizate, turismul şi agrementul sunt considerate ca fiind unul

din domeniile foarte importante în dezvoltarea durabilă a municipiului (60,9%),

investiţiile în dezvoltarea acestuia constituind o prioritate a comunităţii (35,2%) alături

de infrastructura urbană (11,1%). În acest sens este prognozată o creştere a presiunii

exercitată de turism şi agrement pentru următorii ani, existând o potenţială reflectare în

evoluţia factorior de mediu.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea agrementului sunt determinaţi de

poluarea rezultată din transport (56% se deplasează cu mijloc auto propriu iar 44% cu

mijloc de transport în comun), managementul deşeurilor şi educaţia ecologică.

O problemă deosebită este practicarea agrementului în zona lacului de

acumulare Strâmtori - Firiza, prin nerespectarea normelor şi zonei de protecţie igienico-

sanitară, funcţia principală a acumulării fiind alimentarea cu apă potabilă.

Turismul practicat este specific aglomerărilor urbane şi exercită presiuni prin

lipsa unor spaţii organizate şi administrate cu destinaţie specifică activităţilor de turism,

absenţei facilităţilor turistice de nivel ridicat şi practicării unui turism neecologic.

Datele se referă la zona Baia Mare.

161

În mediul rural pe o linie ascendentă se situează dezvoltarea agroturismului.

Traseele montane precum şi practicarea sporturilor de iarnă în staţiunea Borşa

reprezintă atracţii deosebite, având un mare potenţial de dezvoltare.

14. 3. Presiuni exercitate de zgomot

Din analizele existente, pentru zona Baia Mare, în ceea ce priveşte poluarea

sonoră, se evidenţiază două perioade de maxim zilnic, în intervalele orare 700 - 900 şi

1500 - 1800, cu depăşiri frecvente ale nivelului de zgomot echivalent şi a nivelului de

zgomot de vârf şi un interval de minim zilnic cuprins între orele 100 - 500.

Principala sursă de zgomot urban este traficul rutier, nivelele maxime de zgomot

datorându-se în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii

suprafeţei de rulare (starea drumurilor). În intersecţii de artere principale, în orele de

vârf, se înregistrează depăşiri ale valorii reglementate cu peste 10 dB. În zonele

rezidenţiale, din aceleaşi cauze, se înregistrează depăşiri ale nivelelor de zgomot

admise, provocând disconfort populaţiei.

14.4. Presiuni exercitate de traficul urban

În municipiul Baia Mare activitatea de transport persoane ale SC Transport

Local “URBIS” SA se desfăşoară pe 12 linii de autobuz , 1 linie de troleibuz şi 17 linii

speciale (spre unităţile economice), iar spre comunele limitrofe şi oraşul Baia Sprie pe 9

linii exterioare.

Autobuzele URBIS efectuează zilnic (în zilele lucrătoare) circa 550 de curse

din care 475 de curse traversează oraşul, restul de 75 de curse efectuându-se de la

periferie spre comunele limitrofe.

Troleibuzele efectuează de asemenea, zilnic, 142 de curse, traversând oraşul pe

direcţia est-vest.

Nodurile de trafic intens de mijloace din reţeaua de transport local în comun

a municipiului Baia Mare sunt: Gara CFR, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Libertăţii şi IMMUM.

Nivelul de zgomot emis de un autobuz se situează între 68-80 dB iar pentru troleibuze

se situează în jurul valorii de 65 dB, valori mai mici de 90 dB limita maximă admisibilă.

Activitatea de transport în comun exercită o presiune poluantă intensă în special în

nodurile de trafic . Raportat însă la numărul mare de călători deserviţi de către aceste

mijloace de transport - 90.000 zilnic - , care în lipsa transportului în comun ar trebui să

se deplaseze cu circa 20.000 de autoturisme, rezultă că totuşi presiunea poluantă nu

este aşa accentuată.

162

Pentru fluidizarea traficului urban, respectiv de reducere a poluării în zonele

intens circulate, o soluţie – aplicată deja în diverse oraşe din vestul Europei - constă în

interzicerea accesului autoturismelor în zonele supraaglomerate, zone în care să

circule numai mijloacele de transport în comun. În acest fel un autobuz (troleibuz) poate

să preia 70-80 de călători la fel cât 30-40 de autoturisme.

Referitor la investiţiile realizate pentru modernizarea sistemului de transport în

comun, se evidenţiază realizarea primei linii de troleibuz dată în folosinţă în anul 1996

şi demararea extinderii acestei linii, prin achiziţionarea:

- în anul 2000 a 7 autobuze Mercedes 305G mai silenţioase şi mai puţin poluante

chimic;

- în anul 2001 a 6 autobuze Karosa cu motor EURO 2;

- în anul 2002 a 5 autobze Mercedes 305G;

- şi în anul 2003 a 12 autobuze RENAULT,

înlocuindu-se astfel mijloacele care nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic şi

care constituiau o sursă de poluare a mediului.

Transportul terestru de mărfuri:

Baia Mare reprezintă un centru comercial important al regiunii, fiind pol al

traficului marfă de penetraţie, superior celui urban de călători şi de asemenea o

legătură prin DN 1C şi DN 18 pentru traficul de tranzit.

Lipsa centurii de tranzit a oraşului influenţează relativ puţin presiunile exercitate

de trafic (3% din total) din punct de vedere al numărului de vehicule, fiind totuşi un pol

al traficului de marfă de penetraţie şi de asemenea o legătură prin DN 1C şi DN 18

pentru traficul de tranzit. Principalele zone rezidenţiale afectate de traficul de tranzit şi

penetraţie sunt cartierele: Gării, Decebal şi Vasile Alecsandri.

Din analiza traficului interior pe macrozone, se remarcă 8 centre de trafic interior,

cele mai importante fiind: Gara CFR, centrul Vechi, Centrul Nou (intersecţia B-dul

Bucureşti - B-dul Unirii, Zona Industrială (intersecţia Str. Vasile Luciu - Str. 8 Martie) cu

peste 60% din traficul total între macrozone

163

14.5. Presiunui exercitate de transporturile aeriene

Transporturile aeriene se desfăşoară prin Aeroportul Baia Mare (la cca 9 km de

centrul municipiului). Datorită amplasamentului acestuia, precum şi a culoarelor aeriene

ale zonei, zona rezidenţială a municipiului nu este afectată.

DIRECTOR EXECUTIV M.I.F.M.

GHEORGHE VOINESCU ANICĂI ŞTEFAN

BIODIVERSITATE

POP IOAN

G.D.S.C.P.

MARTON ENIKO

Documents

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUIapmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/... · se adaug% poluarea provocat% de pulberile cu con