STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ - ddbra.ro€¦ · Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei- 230 D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

PUZ– “INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ȘI LOTIZARE

TEREN ÎN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINȚE

PERMANENTE, SEZONIERE, SPAȚII CAZARE ȘI

ALIMENTAȚIE, CONSTRUCȚII AFERENTE

ECHIPĂRII TEHNICO EDILITARE ȘI

AMENAJĂRI AFERENTE”

COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA

AMPLASAMENTUL INVESTIȚIEI – JUD. CONSTANȚA, COMUNA CORBU

BENEFICIAR: PRIMĂRIA CORBU

ELABORATORI: ing. Mavrodin Tudora; dr. ing. Viorel Paul Costache.

Perioada evaluarii: 26. 09. 2012 – 10. 02. 2014

PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fără acordul scris al autorilor

2

CUPRINS

A. I Informatii privind planul supus aprobarii 4

I.1. Informaţii privind PUZ – ul 5

I.2. Necesitatea si oportunitatea planului 14

I.3. Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a acestuia 15

I.4. Resursele naturale necesare implementarii planului 15

I.5. Resursele naturale exploatate din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a fi utilizate la implementarea planului 15

I.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora 15

I.7. Cerințele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția planului 16

I. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului 16

I.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării planului și eșalonarea perioadei de implementare a planului. 16

I.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 16

I. 12. Caracteristicile planurilor 17

I. 13. Alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului 17

II. Descrierea succintă a PUZ-ului 17

II.1. Alimentarea cu apă potabila a obiectivului 17

II.2. Canalizarea menajeră 18

II.3. Canalizarea pluvială 18

II.5. Rețea de termoficare și gaze naturale 19

II.6. Alimentare cu energie electrică 20

II. 7. Telecomunicații 21

II.8. Scopul investiţiei şi elementele de coordonare 21

II.9. Zonificarea funcțională 23

II. 10. Continutul si obiectivele planului de urbanism 29

II.11. Relatia planului analizat cu alte planuri si programe,obiective de mediu 29

B.Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea planului 32

B.1.1. Descrierea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 32

B.1.1.1. Ecosistemele naturale partial modificate de om 38

B.1.2.Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunării 47

B.1.2.1. Tipuri de habitate prezente în Situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării 49

B.1.2.2. Lista speciilor de floră de interes - ROSCI 0065 Delta Dunării 70

B.1.2.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 72

B.1.2.4.Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 74

B.1.2.5. Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 77

B.1.2.6.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 78

B.1.3. Date privind aria naturala protejata ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină 82

B.1.3.1.Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea acestora- descriere 83

3

B.13.2.Specii de mamifere– descriere 84

B.1.3.3.Specii de pești a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare 86

B.1.3.4. Specii de floră a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare 86

B.1.4. Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră 87

B.1.4.1. Specii de păsări enumerate în anexa I a D. 79/409/CEE 88

B.1.4.2. Specii de păsări importante doar în migraţie ROSPA 0076-Marea Neagră 89

B.1.5. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe 94

B.1.5.1. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE 94

B.1.5.2. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la D.79/409/CEE 97

B.1.5.3. Speciile de păsări cuibăritoare in situl ROSPA Delta Dunării și Complex Razim Sinoie 101

B.1.5.4. Speciile de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie 110

B.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar prezente

pe suprafața și în imediata vecinătate a PUZ-ului, menționate în formularul standard al ariei naturale protejate de

interes comunitar

114

B.2.1. Descrierea amplasamentului,habitate identificate pe amplasament și în vecinătatea a acestuia 114

B.2.1.1. Habitate identificate in perimetrul planului analizat si vecinatati 117

B.2.1.1.1. Vegetatia existenta pe amplasament si vecinatati 119

B.2.2. Fauna pe amplasament 131

B.2. 2. 1.-Fauna terestră 131

B.2. 2. 1.1.- Amfibieni și reptile 132

B.2.2.1.2.Specii de mamifere 134

B.2.2.1.3.Fauna de nevertebrate 135

B.2.2.2. Avifauna 136

B.2.2.2.1.Specii de păsări identificate pe amplasament 137

B.2.2.2.2.Specii de păsări identificate pe amplasament și menționate în Anexa nr 1 la Directiva 140

B.2.2.2.3. Analizarea tabloului avifaunistic 141

B.2.2.2.4.Stabilirea perimetrului de monitorizare 150

B.2.2.2.5.Migrația păsărilor 152

B.2.2.2.6. Date privind ecologia speciilor de păsări identificate pe amplasament 159

B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu

ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

178

B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar 181

B. 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 187

B.6. Relațiile structurale și funcționale care creeaza și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 194

B. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin

planuri de management

195

B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări

care se pot produce în viitor

196

B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile

schimbări în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

197

4

B.10. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile

schimbări în evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

197

C. Identificarea si evaluarea impactului 198

C.1. Impactul direct şi indirect 198

C.1.1.Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu 199

C.1.1.1. Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung) 200

C.1.2. Impactul estimat asupra ariilor naturale protejate si integrităţii siturilor : Rezervatia Biosfera Delta

Dunarii,ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA0076 Marea

Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina 0031

202

C.1. 3. Impactul pe termen scurt sau lung 208

C.1. 4. Impactul rezidual 209

C.1.5. Impact cumulativ 212

C.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului 219

C.1.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

221

C.1.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 223

C.1.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor 223

C.1.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului 223

C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale,

care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

224

C.1.8. Evaluarea impactului proiectului propus 224

C.1.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 224

C.1.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 224

D. Masuri de reducere a impactului 227

D.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului- 228

D.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane 229

D.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmospheric- 229

D.4. Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii- 230

D.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei- 230

D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate- 231

E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE-237

237

F. ALTERNATIVELE PROIECTULUI-238

238

5

A. I. INFORMAȚII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII

INTRODUCERE

Studiul de evaluare adecvată este elaborat în conformitate cu prevederile legislației române în vigoare în domeniul protectiei

mediului:

Ordonanța de Urgențăa Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului aprobată cu Legea nr.265/2006, modificată cu O.U.G.

nr.57/2007, O.U.G. nr.114/2007 si O.U.G. nr.164/2008;

Ordin nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor

umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiata la Ramsar;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică,adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994;

Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa , Berna,

19.07.1979;

Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național – Secțiunea a III-a, zone protejate;

Ordinul nr.207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului;

Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare;

Lege nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 modificată cu Legea nr.329/2009;

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu

modificările și completările ulterioare;

O.U.G. nr. 12/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției

mediului adoptat prin Legea nr.161/2007;

Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și inființarea administrațiilor

acestora modificat cu H.G. 1529/2006;

H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturalș protejatș pentru noi zone;

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturalș protejata pentru noi zone;

H.G. nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

Hotarârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr.1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție

specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

H.G. nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene

Natura 2000 în România;

Ordin nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al

necesității de conservare a diversității biologice;

Ordin nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate;

Ordin nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredințare a administrării și de atribuire în custodie a ariilor naturale

protejate;

Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a

rețelei ecologice Natura 2000 în România modificat cu Ordinul nr.2387/2011;

Ordin nr. 1369/2007 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și fauna salbatică;

Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Legea nr.319/2006 – securității și sănătății în munca;

H.G. nr.856/2002 -evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori;

Hotarârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificată și completată prin

Hotarârea Guvernului 247/2011;

Hotarârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

Hotarârea Guvernului nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat cu H.G.

nr.352/2005 si H.G. 210/2007;

Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor;

Hotarârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;

H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, modificată și completată cu H.G. nr. 674/2007.

6

I.1. Informaţii privind PUZ – ul: Obiectivul - PLAN URBANISTIC ZONAL “INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI

LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII CAZARE SI

ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA

CORBU, JUDETUL CONSTANTA, care face obiectul prezentei documentaţii, este situat în extravilanul Comunei Corbu, are o

suprafata de 92,82 ha, este amplasat la est de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.

I. 1.1. Denumirea PUZ - ului:

Denumirea lucrarii: “Elaborare PUZ – Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente,

sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”.

I.1.2. Date generale şi amplasamentul obiectivului:

Amplasament obiectiv: Terenul aflat în studiu are o suprafață de 92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata

apropiere a Mării Negre, în extravilanul Comunei Corbu.

Inițiatorii Planului Urbanistic Zonal: Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza

Bogdan, SC BLACK SEA MAG SRL, SC ARASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan

Ioana, Matei Nicolae,Tuica Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia, Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler

Iancu, Poteleanu Ioana, Ion Laurentiu, Sotir Constantin, Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu

Virgil, Marin Emil.

Forma de deținere a terenului:contracte de vânzare cumpărare - titlu de proprietate.

Suprafața de teren = 92.822 ha.

Funcțiunea actuală = teren arabil.

Funcțiunea propusă = teren curți construcții.

Prezenta documentație a fost întocmită în baza HCL 65/15.05.2009, la solicitarea beneficiarului, în urma cererilor depuse de

inițiatorii studiului, pentru determinarea condițiilor din punct de vedere funcțional, tehnic și juridic în care este posibilă

introducerea în intravilanul construibil al Comunei Corbu a suprafeței de 92,822 ha identificat conform planului de situatie anexat.

Terenul studiat se afla în extravilanul Comunei Corbu și are funcțiunea de teren arabil.

In cadrul prezentei documentații se preiau prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate

conform legii aferente zonei de amplasament, adică Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al Comunei

Corbu.

Având în vedere poziția în teritoriul administrat în comuna Corbu, documentația îsi propune urmatoarele obiective:

- stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;

- reorganizarea și dezvoltarea căilor de comunicație; organizarea rețelei stradale;

- stabilirea și delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea și delimitarea zonelor funcționale; zonarea funcționala a terenurilor;

- stabilirea și delimitarea zonelor protejate;

- delimitarea suprafețelor pe care se intenționeaza realizarea obiectivelor de utilitate publică;

- valorificarea potențialului natural, economic și uman;

- organizarea urbanistic arhitecturală în funcție de caracteristicile urbane;

- Indici și indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de înălțime, POT,CUT,etc);

7

- Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- Statutul juridic și circulația terenurilor;

- Delimitarea și protejarea fondului arhitectural-urbanistic cu valoare deosebita,dacă există în zonă;

- Măsuri de delimitare până la eliminarea efectelor unor riscuri naturale, dacă acestea există;

- Măsuri de protecție a mediului;

- Reglementări specifice detaliate (permisiuni și restricții) incluse în Regulamentul local de urbanim, aferent PUZ-ului.

Figura nr. 1. Plan de incadrare in zona

PUZ CORBU

PARCELELE: A 575, 577, 579 SI 610, PS 596, NM 594

S = 928219.06 mp; P = 7075.457 m

Coordonatele Stereo 1970 sunt următoarele:

Nr

punct X (m)

128 326439.808 794645.944 33.762

2 326465.236 794668.154 15.303

3 326476.762 794678.221 55.683

4 326518.699 794714.852 17.588

5 326531.945 794726.422 25.98

6 326551.512 794743.513 23.85

129 326569.464 794759.215 23.855

8 326587.419 794774.921 28.731

9 326609.08 794793.796 41.138

10 326640.063 794820.858 22.294

11 326656.854 794835.524 31.86

12 326680.849 794856.483 22.43

13 326697.742 794871.238 33.551

14 326723.01 794893.31 22.747

15 326738.403 794910.058 26.084

16 326756.054 794929.262 26.667

17 326729.422 794930.627 25.835

18 326703.621 794931.949 1.652

8

19 326701.971 794932.033 27.177

20 326674.83 794933.424 22.088

21 326652.771 794934.555 21.648

22 326631.151 794935.662 11.495

23 326619.671 794936.251 22.285

24 326597.415 794937.388 35.45

25 326562.012 794939.205 19.443

26 326542.594 794940.2 31.11

27 326511.525 794941.79 27.116

28 326484.445 794943.18 26.239

29 326458.24 794944.523 44.314

30 326460.919 794988.756 22.001

31 326462.25 795010.717 11.856

32 326462.967 795022.551 14.298

33 326463.831 795036.823 19.993

34 326465.04 795056.779 35.115

35 326467.163 795091.83 17.141

36 326468.2 795108.94 9.336

37 326468.764 795118.259 24.43

38 326470.241 795142.644 28.16

39 326471.944 795170.752 64.131

40 326475.822 795234.766 17.767

41 326476.896 795252.501 42.948

42 326479.493 795295.37 38.636

43 326518.078 795293.393 555.765

44 327073.115 795264.95 42.224

45 327079.219 795306.73 39.61

46 327084.947 795345.924 24.602

47 327088.504 795370.267 19.793

48 327091.366 795389.852 28.096

49 327095.429 795417.653 29.508

50 327099.696 795446.851 31.24

51 327104.212 795477.763 15.19

52 327106.408 795492.793 33.626

53 327111.271 795526.065 34.668

54 327116.283 795560.369 33.876

55 327105.446 795592.465 25.257

56 327089.09 795611.711 9.572

57 327079.603 795612.982 15.959

58 327063.785 795615.102 26.58

59 327037.354 795612.292 23.421

60 327014.064 795609.816 46.521

61 326973.445 795587.138 29.998

62 326947.253 795572.515 4.293

63 326943.505 795570.422 30.159

64 326915.241 795559.899 55.649

65 326863.089 795540.483 70.058

66 326797.433 795516.041 84.725

67 326713.523 795527.762 13.18

68 326700.47 795529.585 26.923

69 326674.424 795522.768 62.85

70 326613.622 795506.854 81.958

71 326534.335 795486.102 12.144

72 326522.587 795483.027 5.798

73 326519.716 795477.99 20.428

74 326509.602 795460.242 26.148

75 326488.54 795444.746 4.229

76 326484.463 795443.623 57.439

77 326435.037 795414.361 25.602

78 326416.688 795396.506 7.394

9

79 326411.388 795391.35 24.657

130 326396.951 795371.362 17.064

81 326391.416 795355.221 55.669

82 326370.764 795303.524 32.31

83 326353.206 795276.401 18.391

84 326343.212 795260.962 18.352

85 326331.089 795247.184 12.418

86 326321.86 795238.876 13.888

87 326313.378 795227.582 34.596

88 326303.517 795194.543 27.475

89 326289.906 795170.676 20.852

158 326274.436 795156.695 5.36

131 326269.076 795156.743 91.552

92 326245.643 795245.245 40.046

93 326231.718 795282.792 77.106

94 326156.481 795265.917 36.325

95 326158.924 795229.674 90.06

96 326171.23 795140.459 55.198

132 326116.288 795135.148 47.658

133 326123.508 795182.256 43.476

134 326080.299 795177.446 42.984

135 326037.857 795170.643 29.483

136 326009.178 795163.804 16.519

137 325993.265 795159.371 12.425

138 325980.901 795158.146 13.677

139 325968.777 795151.817 24.307

140 325945.505 795144.799 153.018

141 325793.871 795124.262 46.125

142 325748.77 795133.925 39.485

143 325709.368 795131.362 43.312

144 325669.688 795148.723 130.886

145 325547.349 795195.244 33.325

146 325516.085 795206.781 34.64

147 325484.485 795220.972 24.307

148 325461.809 795229.726 59.403

149 325416.403 795268.028 32.662

150 325389.146 795286.025 53.595

151 325335.515 795296.239 49.853

152 325286.021 795290.266 67.385

153 325221.124 795272.042 27.135

154 325196.517 795260.654 27.091

155 325174.637 795244.68 169.036

156 325251.618 795094.19 87.373

110 325170.319 795062.181 101.392

111 325104.138 795138.995 40.267

112 325064.626 795131.233 25.36

113 325042.175 795119.44 127.43

131 324929.363 795060.179 38.245

114 324936.332 795022.574 12.011

372 324938.342 79.5010.732 7.356

116 324939.861 795003.535 16.942

117 324942.948 794986.877 169.164

118 324973.829 794820.556 42.051

119 324991.99 794858.483 21.809

120 325004.418 794876.404 220.899

121 325224.925 794863.242 183.262

122 325218.285 794680.1 565.869

123 325783.15 794646.399 64.848

124 325804.265 794707.51 635.142

125 326439.359 794699.154 21.958

10

159 326438.044 794677.235 16.541

157 326437.044 794660.724 6.498

126 326436.658 794654.338 5.582

127 326437.318 794648.795 3.785

Figura nr. 2. Delimitarea PUZ –ului Corbu

Legenda

Linie galbena-shape (contur): PUZ Corbu 92,822 ha

Linie Mov- shape (contur): Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Linie rosie- shape (contur): ROSCI 0065,ROSCI 0066

Linie verde inchis: ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe ,ROSPA 0076 Marea Neagra

Obiectul lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.

Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realizate. Terenul aflat în studiu este liber de

construcții, fiind teren arabil – pășune, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.

In functie de noua politica de dezvoltare urbana a administratiei locale, se considera necesar a se rezolva in cadrul Planului

Urbanistic Zonal urmatoarele obiective principale:

- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,

exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea zonei nou create;

- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;

- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;

- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu sub zonele

funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;

11

- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilități;

- condiţiile de construibilitate a terenurilor;

- funcţiunea urbană;

- regimul de înălţime;

- alinierea;

- procentul de ocupare a terenului;

- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;

- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la nivel urban sau teritorial;

- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;

- stabilirea de măsuri pentru protecția și conservarea mediului înconjurator;

- necesitatea și oportunitatea planului;

- dorința autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la extinderea

localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:

o extinderea intravilanului Localității Corbu de Jos;

o lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;

o amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;

o echiparea edilitară completă a terenului;

o realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiată.

Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realizate. Terenul aflat în studiu are o suprafata de

92,822 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de

nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m

Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pasuni “.

I.1.3. Localizarea geografică şi administrativă:

Localitatea Corbu este amplasată în zona nord-estică a județului Constanța și este traversată de la nord la sud de drumul județean

DJ226, drum ce asigura legătura localității cu reședința de județ și localitățile învecinate.

Terenul studiat în suprafața de 92,822 ha se afla la est de localitatea Corbu, în apropiere de malul Mării Negre. Terenul este limitat

pe latura de vest și nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m.

Localizarea obiectivului:

Localitatea Corbu este amplasata in zona nord-estica a judetului Constanta si este traversata de la nord la sud de drumul judetean

DJ226, drum ce asigura legatura localitatii cu resedinta de judet si localitatile invecinate.

Terenul studiat in suprafata de 92,822 ha se afla la est de localitatea Corbu, in apropiere de malul Marii Negre. Terenul este

limitat pe latura de vest si nord de un drum de beton cu o latime de 4 m.

Terenul se desfasoara pe o suprafata relativ plana, cu o panta lina spre mare de 1%; in zona studiata s-au mai realizat constructii

cu destinatii de anexe agricole sau constructii de agrement sau turistice. Terenul are o forma neregulata cu orientare de la nord la

sud.

Accesul la aceste loturi se face prin:

- amenajarea (latirea la 12,00 m si asfaltarea) De 576, De 578, De 580, De 608 ( latirea drumurilor care au actualmente latime

variabila, de cca. 4,5 m, se va face simetric fata de ax);

12

- amenajarea (latirea la 18 m si reasfaltarea) drumurilor Dc 574 si De 547 (latirea acestor drumuri, actualmente betonate, dar

avand o ampriza redusa, se va face simetric fata de ax);

- amenajarea de noi drumuri, in interiorul zonei studiate, cu latimea de 12 m;

Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor si a drumurilor noi amenajate vor fi trecute in domeniul public de interes local,

in conformitate cu legislatia in vigoare, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Parcarile se vor rezolva integral in interiorul lotului, in loc de parcare pentru fiecare 200 mp de suprafata construit –

desfasurata.

Vecinatatile terenului studiat sunt:

- la nord: drum de exploatare De 547, Dc 574 si proprietati particulare (parcelele A 575/3 – 10);

- la sud: limita faleza si proprietati particulare (parcelele A 610/18 - 19);

- la est: terenuri proprietate privata – pasuni, limita faleza si drum De 608;

- la vest: drum comunal Dc 574 si terenuri arabile, proprietate privata (parcelele A 575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).

Suprafata de teren a PUZ – ului = 92,822 ha.

Suprafata de teren studiata = 120 ha.

Functiunea actuala = teren arabil.

Functiunea propusa = teren curti constructii.

Din punct de vedere urbanistic Comuna Corbu se încadrează, parțial, în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. In prevederile

Regulamentului Local de Urbanism sunt prevazute, pentru zona care se încadrează în Rezervația Biosferei Deltei Dunării,

următoarele utilizari admise:

a) locuirea, cu variantele locuire permanentă, locuire sezonieră, case de vacanță, cazare turistică în locuințe tradiționale, cu suprafața

construită la sol de maximum 200 mp;

b) instituții, servicii, dotări publice;

c) spații verzi pentru agrement, sport;

d) gospodărie comunală;

e) amenajări piscicole;

f) unități agricole, meșteșugărești, industriale, de prestări de servicii și de transport;

g) circulații rutiere și navale, cu dotările aferente;

h) edificii de cult, cu construcții anexe.

Sunt admise, cu condiționari, următoarele funcțiuni:

a) camparea, inclusiv în zonele de locuit, condiționată de dotarea cu instalații tehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale

specifice pentru structurile de primire turistică;

b) funcțiunile comerciale și serviciile profesionale, dacă se înscriu ăn condițiile de configurare a parcelelor și clădirilor, precum și cu

condiționări care se referă la forma, materiale de construcție și finisaj;

c) sunt permise construcții izolate pentru alimentație publică, cu condiționări referitoare la forma, materiale de construcție și finisaj,

în conformitate cu legislația specifică, cu prevederile prezentului regulament și cu respectarea legislației privind protecția mediului;

d) în extravilanul localităților se autorizează numai lucrări de infrastructură și anexe ale exploatațiilor agricole, piscicole sau

zootehnice;

13

e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentație publică sunt admise cu condiția limitării impactului vizual și sonor

asupra vecinatăților, precum și cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie și finisaj din prezentul

regulament;

f) locuințe cu suprafața construita la sol pana la 300 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobați și a respectării

prevederilor Codului civil;

g) case de vacanță cu suprafața construită la sol până la 350 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobați și a

respectării prevederilor Codului civil;

h) depozitări de materiale refolosibile, cu condiția respectării legislației specifice;

i) platforme de precolectare a deșeurilor menajere, cu respectarea legislației privind protecția mediului;

j) activități care utilizează pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulațiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu

condiția respectării normelor sanitare și neproducerii de noxe sau zgomote care deranjează vecinatățile;

k) spații comerciale cu suprafața utilă peste 300 mp, cu condiția asigurării locurilor de parcare pentru aprovizionare și cu respectarea

legislației privind protecția mediului.

Conform regulamentului de urbanism al Rezervației Biosferei Deltei Dunării coeficienții maximi admiși pe teren sunt:

1).Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcelă, inclusiv construcțiile existente și anexe, va fi de 30% pentru parcelele

de până la 1.000 mp si de 15% pentru parcelele mai mari de 1.000 mp.

2).Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcelă va fi de 0,5.

3).Pentru dotările publice, proc

entul maxim de ocupare a terenului va fi conform Regulamentului general de urbanism, în funcție de amplasarea în cadrul localității.

Având în vedere vecinătăţile şi potenţialul zonei credem că funcţiunea sat de vacanta este posibila si recomandabila, fiind

compatibilă cu oricare din strategiile de dezvoltare a zonei, fără să modifice “imaginea de ansamblu”.

In cadrul prezentei documentații se preiau prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate

conform legii aferente zonei de amplasament,adică Planul urbanistic general și regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.

I.1.4. Proiectant general: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu, Strada Basarabia nr.29, Localitatea Fântanele, Judetul

Constanta.Proiectant de specialitate: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu.

I.1.5 Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, SC BLACK SEA

MAG SRL, SC ARCASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan Ioana, Matei Nicolae,Tuica

Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia, Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler Iancu, Poteleanu Ioana, Ion

Laurentiu, Sotir Constantin, Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil.

Forma de deținere a terenului:contracte de vânzare cumpărare - titlu de proprietate.

Suprafața de teren = 92.822 ha;Funcțiunea actuală = teren arabil,pasune.Funcțiunea propusă = teren curți construcții.

I.1.6. Forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoană fizică: Primaria Corbu în parteneriat public privat cu

firmele și persoanele fizice menționate mai sus.

REGIMUL JURIDIC

Terenul studiat se afla în posesia persoanelor fizice sau juridice.

In zona studiată se găsesc imobile a căror funcțiune este de locuit. Regimul de înălțime al acestora este P, P+1E - 2E.

Terenul studiat se află parțial în perimetrul siturilor Natura 2000:

- ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoe;

- ROSCI 0065 Delta Dunării;

14

- la o distanță de 37 de m faă de limita ROSPA 0076 Marea Neagră;

- la o distanță de 35 m față de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunării Zona Marină.

Conform situaţiei existente în teren rezultă ca terenul este liber de constructii.

În legislatia din domeniul urbansimului este prevazut ca Planul Urbanistic Zonal (PUZ) are caracter de reglementare specifică și

asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul

localitții.

In general, PUZ cuprinde reglementări cu privire la:

- organizarea rețelei stradale;

- organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;

- modul de utilizare a terenurilor;

- dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- statutul juridic și circulația terenurilor;

- protejarea zonelor sensibile, a monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora.

Obiectul lucrării consta în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.

Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realizate. Terenul aflat în studiu este liber de

construcții, fiind teren arabil – pășune, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.

In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului

Urbanistic Zonal următoarele obiective principale:



- asigurarea construcțiilor și amenăjarilor necesare noilor funcțiuni;


- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele


- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilități;

- condiţiile de construibilitate a terenurilor;

- funcţiunea urbană;

- regimul de înălţime;

- alinierea;

- procentul de ocupare a terenului;

- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;

- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la nivel urban sau teritorial;

- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;

- stabilirea de masuri pentru protectia si conservarea mediului inconjurator.

- Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realiate. Terenul aflat în studiu are o suprafață

de 92.822 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest

și de nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m. Funcțiunea actuală = teren arabil.

- In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului


15

- reconsiderarea structurii functionale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,




- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legaturi corespunzatoare cu subzonele


- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.

I.2. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PLANULUI:

Dorința unanimă a autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la

extinderea localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:

- extinderea localității;

- lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;

- amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;

- echiparea edilitară completă a terenului ;

- realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiata.

PLANUL URBANISTIC ZONAL, însoțit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde principiile de aplicare detaliate pentru

terenul din zona de est a localității Corbu. Obiectul lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor

funcționale, tehnice și estetice în zonă.

Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realiate. Terenul aflat în studiu are o suprafata de

92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de nord

de un drum de beton cu o lățime de 4 m.

Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni“.




exprimând în forme specifice con/inutul și personalitatea zonei nou create;



- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele



I.3. Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a acestuia:

I.3.1. Modificări fizice în etapa de construcţie- amenajare:

- pregătirea amplasamentului şi a organizării de şantier;

- lucrări de excavare şi realizare a fundaţiei;

- lucrări de amenajare.

16

I.3.2. Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:

In general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar organizarea de şantier, săpătură fundaţii etc.).

I.4. Resursele naturale necesare implementarii planului.

Datorită faptului că, zona de studiu este reprezentată în exclusivitate de habitate antropizate, în cadrul prezentului plan nu se

utilizează resurse naturale.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a fi utilizate la implementarea planului.

In cadrul planului Elaborare PUZ – Introducere în intravilan și lotizare teren în vederea construirii de locuințe permanente,

sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, nu vor fi exploatate

resurse naturale din cadrul siturilor Natura 2000.

I.6. Emisii şi deşeuri generate de plan (în apa, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de

eliminare a acestora

I.6.1. Emisii şi deşeuri generate în perioada de construcţie-amenajare

Pentru perioada de construcţie-amenajare deşeurile preconizate pot fi clasificate astfel :

- deseuri menajere şi/sau asimilabile acestora ;

- pamant, loess, argile, etc.;

- deșeuri din materiale de construcție;

- deșeuri din plastic (din ambalaje, cabluri etc.);

- deșeuri metalice ( de la armături și utilajele de pe şantier ale căror piese se pot defecta)

- anvelope, acumulatori ;

- uleiuri uzate, alte produse petroliere ;

- hârtie,carton ( din activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier).

I.6.2. Emisii şi deşeuri generate în perioada de funcţionare-exploatare

In timpul funcţionării obiectivelor prevăzute a se realiza în cadrul plan pot să apară următoarele categorii de deşeuri:

- deșeuri municipale;

- deșeuri de echipamente electrice și electronice;

- deșeuri de materiale inerte;

- deșeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, etc.).

I.6.3. Managementul deşeurilor-Deșeurile menajere se vor stoca în pubele ecologice și se vor prelua de către Serviciul Comunal de

gospodărire locativă.

I.6.4.Eliminarea şi reciclarea deseurilor

Colectarea şi reciclarea deşeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, deseuri metalice, acumulatori şi anvelope uzate) se va face prin

colectarea selectivă a acestora și predarea pe bază de contract către firme specializate şi autorizate în desfăşurarea unor astfel de

activităţi, de către autoritatea de mediu.

17

I.7. Cerințele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția planului

Terenul de ampasament face parte din domeniul privat al Primariei Corbu, conform HCL 65/15.05.2009, la solicitarea

beneficiarului, în urma cererilor depuse de inițiatorii studiului și este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni . Terenul

are o forma neregulată cu orientare de la S-N.

I. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea /reamplasarea de conducte, linii de înaltă

tensiune etc., mijloacele de construcție necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar.

Planul nu necesită servicii suplimentare ce pot afecta integritatea ariei naturale.

I.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării planului și eșalonarea perioadei de implementare a planului.

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui plan este de peste 10 ani.

I.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului.

Construcţii – realizarea de locuinte, dotări, turism, echipare edilitară.

Alte activităţi - prestări servicii- dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie.

Transportul - această activitate se va dezvolta o dată cu extinderea localității şi cu dezvoltarea zonelor aferente turismului.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului în cazul în care autoritatea competentă pentru protecția mediului solicită acest

lucru)- Nu este cazul.

I. 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este în procedură

de evaluare și care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar.

Dezvoltarea propusă se înscrie în tendință generală, de realizare a unor extinderi sau a unor noi zone rezidențiale în localități rurale,

dotate corespunzator unui trai civilizat, în zone cu accese auto facile și care beneficiază de un cadru natural valoros, ca urmare a

creșterii populației localităților rurale cu potențial de dezvoltare, cum este localitatea Corbu.

Din punct de vedere urbanistic, zona este reglementată de prevederile P.U.G -ului Comunei Corbu ca zona pentru dotări turistice,

locuințe, inclusiv locuințe de vacanță și funcțiuni complementare. Astfel se pot propune cladiri cu regim de înaltime parter, P+1,

P+2, cu funcțiunile menționate.

I. 13. Alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului

Nu s-au solicitat informații suplimentare față de prevederile Ordinului MMP nr.19/2010.

II. Descrierea succintă a PLANULUI URBANISTIC ZONAL “Elaborare PUZ – Introducere în intravilan și lotizare teren în

vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echipării tehnico edilitare și

amenajări aferente”, Comuna Corbu, Județul Constanța.

II.1. Alimentarea cu apă potabila a obiectivului.

Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin prelungirea retelei de alimentare cu apa din actualele retele din Localitatea

Corbu de Jos (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata de SC RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste

Localitati sunt alimentate cu apa potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa potabila, iar

18

SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin probabil deoarece consumul de apa este in continua

scadere), in timp se va realiza o noua sursa de apa din subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in zona).

Necesarul de apă va asigura:

- alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor;

- udatul spaților verzi;

- pentru stingerea incendiilor.

Cantitățile de apă necesare vor fi calculate conform SR 1343/1-1995, STAS 1478-90, STAS 1846-90. Debitul de apă necesar

consumului se va asigura din sursă proprie, foraje de medie adâncime și gospodărie de ape. Rețeaua de distribuție se va realiza din

materiale folosite în prezent pentru transportul apei potabile. Ea va fi echipată cu cămine pentru vane de aerisire și pentru golire și cu

hidranți de incendiu exteriori. Apa pentru incendiu se va asigura din sursa propusă. Hidranți supraterani vor fi amplasați pe rețeaua

de apă în punctele principale. Hidranți pentru incendiu se proiectează pentru un debit de 10 l/s. Stația de pompare de la bazinul de

stocare a apei potabile va avea cel puțin o pompă de rezervă pentru incendii, care va asigura presiunea (10 bar) și debitul în rețea

(Die = 10 l/s), pe timpul incendiului.

Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă se va face pe baza unui proiect de execuție întocmit de o firma de

specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare.

Alimentarea cu apă se va realiza în regim centralizat propriu întregului complex, format din:

- puțuri de alimentare cu apă – numărul acestora, precum și suprafața aferentă pentru numărul de foraje se va determina funcție de

cerințele de apă pentru consum menajer ;

- lânga amplasamentul acestor puțuri forate, se va mai amplasa rezerva intangibilă de apă pentru incendiu și casa de pompe;

- rețelele necesare de distribuție a apei pentru întreaga localitate.

Distribuția apei potabile se face printr-o rețea de tuburi din polietilena de înalta densitate (PEID). Rețeaua este amplasată pe toate

strazile, este echipată cu cămine de vane pentru golirea și aerisirea rețelei, hidranți exteriori supraterani. Pentru asigurarea calității

apei potabile distribuită pentru consum este necesară instituirea și păstrarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever prevăzute în

HG 930/2005, astfel pentru:

- aducțiunea de apă potabilă de la puțurile de alimentare cu apă, limitele minime sunt 10 m de la generatoarele exterioare ale

conductei;

- stațiile pompare apă potabilă, 10 m de la zidurile exterioare ale clădiriilor;

- rezervoarele de apă, îngropate, distanța de minim 20 m de la zidurile exterioare ale acestora;

- rețelele de distribuție a apei potabile, distanța minimă este de 3m.

Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și rețele de distribuție, se împrejmuiește și se

marchează cu plăcuțe avertizoare.

Terenurile din interiorul acesteia sunt folosite numai pentru asigurarea exploatării și întreținerii obiectelor sistemului de alimentare

cu apă.

II.2. Canalizarea menajeră

Localitatea Corbu nu are rețea de canalizare menajeră.

Canalizarea apelor uzate se propune a se realiza în sistem divizor. Debitul apelor uzate menajere, calculate conform SR 1846-1 /

2006 este de 10 1/s.

19

Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o rețea de tuburi din PVC-KG, rețea amplasată pe toate străzile stațiunii. Aceasta este

echipată cu cămine de vizitare, de schimbare de direcție și cămine de record. In funcție de cota terenului, pentru asigurarea curgerii

apei uzate către stația de epurare, rețeaua este echipată si cu stații de pompare ape uzate. Epurarea apelor uzate se face într-o stație

de epurare monobloc, care asigură și epurare biologică, obținându-se un efluent a cărui calitate se înscrie în indicatorii prevăzuți in

NTPA 001/2005. In aceste condiții efluentul poate fi deversat în canalele de desecare din vecinătatea amplasamentului.

Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea canalizării se va face pe baza unui proiect de execuție întocmit de o firma de

specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare.

II.3. Canalizarea pluvială

Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt canalizate prin curgere gravitaționala prin rețea separata si

dirijate către bazine de retenție prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin

sistematizare verticală spre spațiile verzi din incinta loturilor și spațiile verzi publice.

II.4. Instalaţii de stins incendiu

Conform normelor în vigoare (Normativ NP 086-05, Normativ P118-99, STAS 1478, etc.) s-au prevăzut:

a. instalații de stins incendiu cu hidranți exteriori.

Hidranții exteriori sunt supraterani avand Dn 100 mm, cu două racorduri tip B, instalați pe o rețea inelara de PEHD cu Dn 160 mm.

Rezerva intangibilă de apă pentru stins incediu este de 500 mc incluzand volumul de apă pentru stins efectiv incendiu de 300 mc și

volumul de apă de consum pe perioada incendiului de 200 mc.Rezerva de apă potabilă este de 500 mc propusă a fi înmagazinată în 2

rezervoare cu 250 mc capacitate fiecare.

II.5. Rețea de termoficare și gaze naturale.

Alimentarea cu caldură a locuințelor și dotărilor de utilitate publică din comună se face în prezent, în principal, cu sobe alimentate

pe combustibil solid (lemne și carbuni) și deseuri vegetale.

Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz și, într-o anumită masură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid și resturi

vegetale din zonă.

In localitatea de reședință a comunei există o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze petroliere lichefiate

(GPL), în principal la clădirile de utilitate publică, dar și la unele persoane particulare.

Din punct de vedere al rețelelor edilitare, zona este deficitară, deoarece în prezent face parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii.

Terenul studiat este traversat în zona de nord-est și de nord de o linie electrică aeriană de 20 kV.

In localitățile comunei, cea mai importantă disfuncționalitate în ce privește alimentarea cu energie termică o constituie dificultatea în

aprovizionarea cu combustibili solizi, precum și cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzatoare și prețul ridicat al acestora.

Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mulți locuitori din mediul rural constituie un factor care conduce la utilizarea

combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipa de ș reducerea confortului în bucătarii în special în perioada de vară.

Distanțele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz la locul de utilizare, precum și existența

intermediarilor conduc și acestea la creșterea suplimentară a costurilor combustibililor.

Cele mai importante disfunctionalități în ceea ce privește alimentarea cu CLU sau GPL sunt constituite în principal din costul foarte

ridicat al acestor combustibili, precum și din condițiile obligatorii de stocare: recipiente etanșe, rezistente la presume, distanțe de

siguranță, măsuri privind securitatea la incendiu. In cazul manipulării și stocării necorespunzatoare a CLU, poluarea solului și a

20

apelor freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată și care se manifesta de multe ori mult în afara proprietății

utilizatorului.

Datorită caracterului sezonier al investiției pentru moment aceste aspect urmează a fi analizate și corelate cu planurile de dezvoltare

ale localității și integrarea în acestea.

PROPUNERI

Datorită avantajelor pe care le prezintă folosirea gazelor naturale față de folosirea combustibilului solid sau lichid se propune

alimentarea cu gaze naturale a locuințelor și dotărilor din zona studiată.

Alimentarea cu gaze naturale a zonei studiate se poate face prin combustibil lichid sau gazos din rezervor Butan gaz până la

realizarea rețelei de distribuție a localității Corbu. Se recomandă ca locuințele și dotările să fie dotate cu instalații de încălzire

centrală și centrale termice proprii.

In fiecare vilă de contort ridicat s-a considerat a fi instalată o centrală murală de 24 kW cu boiler încorporat, precum și o mașină de

gătit tip aragaz. Urmează ca, pe baza calculelor făcute de proiectanții de specialitate autorizați, să se stabilească valoarea exactă a

debitului de gaze maxim instalat, precum și diametrul conductei de aducțiune de la magistrala de transport la amplasament (medie

sau redusă presiune), în funcție de pierderile de presiune pe traseu. De asemenea, considerăm că trebuie pus accentul pe utilizarea

surselor regenerabile de energie, în concordanță cu statutul de sit natural de protecție specială avifaunistică, dar și cu utilizarea

arhitecturii specifice și materialelor locale. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai puține cerințe decât zonele locuite

permanent) sa devină zone de studiere in-situ a modului de montare, exploatare și de satisfacere a cerințelor beneficiarilor de către

sistemele de utilizare a surselor regenerabile de energie. Se vor putea, de asemenea, cuantifica costurile de exploatare.

In zonă pot fi utilizate în primul rând energia solară (cu cele două componente: termică și fotovoltaică); zona studiată face parte din

zona I, în care potențialul energetic al radiației solare are valoarea cuprinsa între 1150 si 1250 kWh/irr.an. Cea mai răspândită

utilizare a energiei solare, constă în prepararea apei calde menajere. Sistemele avansate permit o utilizare sigură (in special din punct

de vedere al temperaturii maxime și minime a apei utilizate, asigurată în tot timpul zilei), precum și în zilele înnorate și pe o

perioadă de timp mai lungă în cursul anului.

Din punct de vedere al principiului de funcționare folosit de captatoare sunt:

- Captatoare cu rezervor atmosferic exterior - captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurată de

înalțimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activități sezoniere și

case de vacanță.

- Captatoare cu rezervor presurizat exterior - captatoarele funcționează la presiunea rețelei exterioare de apș, fiind recomandate

pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistență electrică încorporată cu funcționare

automată.

- Captatoare fără rezervor - acestea se utilizează în instalații mai complexe sau de capacități mai mari, care stochează apa caldă

într-un boiler din incinta clădirii deservite sau în subteran.

II.6. Alimentare cu energie electrică.

Pentru noii consumatori se poate realiza branșarea la rețeaua din zonă prin extinderea acesteia, în masura în care rețeaua existenta o

permite, și cu acordul deținătorului, și alimentarea prin intermediul unui post trafo a viitorului ansamblu de locuințe.

Soluția de alimentare cu energie electrică va trebui sa aibă în vedere o serie de considerente obligatorii pentru a asigura un serviciu

energetic performant și sigur.

La proiectarea și executarea rețelelor de alimentare cu energie electrică se vor respecta următoarele standarde și prescriptii CONEL

în vigoare: STAS 8591/1 -91 - Amplasarea în localități a rețelelor subterane; STAS 234 – Branșamente electrice; Condiții de

21

proiecatare și execuție PE 107 - Normativ pentru proiectarea rețelelor de cabluri electrice; PE 132 -Normativ pentru proiectarea

rețelelor de distribuție publica; PE 155 - Normativ pentru proiectarea și executarea branșamentelor pentru clădiri civile; SR 13433

Iluminatul căilor de circulație.

Pentru stabilirea necesarului de putere alimentării cu energie electrică a noilor consumatori din zonă se vor avea în vedere

următoarele considerente:

a) încalzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii regenerabile (panouri solare).

b) energia electrica va fi utilizată pentru iluminatul interior și exterior (inclusiv decorativ), pentru utilizări casnice obișnuite,

instalații de aer condiționat, aparaturș TI&C, etc.

c) unitățile de alimentație publica vor prepara hrana în instalații alimentate cu gaze.

II. 7. Telecomunicații

Rețeaua locala se va extinde și la viitorul ansamblu, pentru a asigura legaturi telefonice fixe. Racordul telefonic al zonei la rețeaua

ROMTELECOM va face obiectul unui proiect separat elaborat de firme acreditate de ROMTELECOM și care va fi avizat de către

Direcția de Telecomunicații Constanța.

II.8. Scopul investiţiei şi elementele de coordonare:

Dorința unanimă a autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la

extinderea localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:

- extinderea localității;

- lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;

- amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;

- echiparea edilitară completă a terenului ;

- realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiată.

PLANUL URBANISTIC ZONAL, însoțit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde principiile de aplicare detaliate pentru

terenul din zona de est a localității Corbu.

Obiectul lucrării consta în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.

Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realizate. Terenul aflat în studiu are o suprafață de

92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu,î imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de nord

de un drum de beton cu o lățime de 4 m.

Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni ``.







- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zona și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele



22

In cadrul prezentei documentații, dezvoltarea propusa se înscrie în tendința generală, de realizare a unor extinderi sau a unor noi

zone rezidențiale în localități rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, în zone cu accese auto facile și care beneficiază de un

cadru natural valoros, ca urmare a creșterii populației localităților rurale cu potențial de dezvoltare, cum este localitatea Corbu.

Din punct de vedere urbanistic, zona poate fi reglementată pentru dotări turistice, locuințe, inclusiv locuințe de vacanță și funcțiuni

complementare. Astfel se pot propune clădiri cu regim de înaltime parter, P, P+1, P+2, cu funcțiunile menționate.

Lucrarea îşi propune stabilirea reglementărilor necesare pentru ca dezvoltarea zonei să se realizeze în condiţiile respectării dreptului

de proprietate şi a interesului public.

Soluția de organizare funcțională a amplasamentului propus are ca idee centrală accentuarea specificului local, precum și utilizarea

cât mai judicioasă a teritoriului și inserarea într-un mod optim în cadrul acestei zone. Precauția noastră este legată mai cu seamă de

scara locului care trebuie respectată și de necesitatea ca noul implant funcțional și spațial să nu creeze un contrast puternic față de

ceea ce există și să păstreze valorile locale antropice și peisagere, chiar dacă nu au o mare anvergură și nu sunt foarte cunoscute.

Pe de altș parte, prezența Mării Negre este o resursă importantă, un capital care nu poate fi epuizat. Noua zonă de agrement va trebui

să utilizeze teritoriul adiacent valorificându-i cât mai bine geometria și orientarea spațială, fără însă a-i agresa ecosistemele naturale;

este foarte important a dezvolta aici activități durabile de turism - astfel incât zona să nu fie afectată sau agresată. Zonele de

protecție sanitară vor trebui respectate și dezvoltarea plajelor va trebui să se facă într-un mod rațional și fara excese: amenajarea

plajei de nisip va trebui să aibă un caracter minimal, strict funcțional, iar zona adiacentăa poate rămâne la un nivel de amenajare

naturală, împreuna cu oglinda de apă care va trebui ferită într-un areal definit, de anumite activități turistice deranjante.

In vederea asigurării unui climat agreabil și potejării împotriva vânturilor, curenților de praf, s-au propus zone de plantație forestieră

- perdea de protecție pe parcelele agricole învecinate. Circulațiile carosabile propuse vor avea plantație de aliniament.

Analiza de mediu va urmări identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea cadrului natural, cu evidențierea problemelor și

disfuncționalităților.

Descrierea soluției propuse

Ansamblul se dorește a fi o oaza de liniște și relaxare pentru familii cu un venit mediu sau ridicat de trai. Valorificarea unui bogat

potențial natural și cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătățirea nivelului de trai al populatiei acestor

perimetre, stabilizarea forței de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcțiilor, creșterea

rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale cu un nivel mediu

sau ridicat la aceste oferte de petrecere a concediilor.

Accesul la terenul studiat se va face din drumul judetean DJ 226, pe drumurile de exploatare existente, a caror ampriza urmaeaza a fi

marita.

Accesul la aceste loturi se face prin:

- amenajarea (latirea la 12,00 m si asfaltarea) De 576, De 578, De 580, De 608 ( latirea drumurilor care au actualmente latime

variabila, de cca. 4,5 m, se va face simetric fata de ax);

- amenajarea (latirea la 18 m si reasfaltarea) drumurilor Dc 574 si De 547 (latirea acestor drumuri, actualmente betonate, dar

avand o ampriza redusa, se va face simetric fata de ax);

- amenajarea de noi drumuri, in interiorul zonei studiate, cu latimea de 12 m;

Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor si a drumurilor noi amenajate vor fi trecute in domeniul public de interes local, in

conformitate cu legislatia in vigoare, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Parcarile se vor rezolva integral in interiorul lotului, in loc de parcare pentru fiecare 200 mp de suprafata construit – desfasurata.

23

II.9. Zonificarea funcțională

Planul Urbanistic Zonal împreuna cu Regulamentul Local de Urbanism privind efectuarea PUZ – pentru terenul delimitat de

parcelele cuprinse in Anexa la HCL nr. 65/15.05.2009 – denumite în continuare Suprafețe de Studiu – teren în suprafață de 928.220

mp, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcțiilor pe orice categorie de terenuri din perimetrul

aferent.Prevederile PUG Corbu, aprobat prin HCL nr. 40/12.04.2007 încadrează parcelele studiate în extravilanul Comunei

Corbu.Prevederile Regulamentului de Urbanism sunt corelate în permanență cu evoluția legislației cu caracter general, precum și cu

cea a legislației de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism și amenajarea teritoriului.

Intreg terenul cuprins în suprafața de studiu va fi introdus țn intravilanul Comunei Corbu.

II.9.1. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții

Parcelarea

Parcelele lotizate vor fi construibile numai dacă respectă dimensiunile geometrice stabilite prin prezentul PUZ și au acces direct la

un drum interior cu o lățime de 11 m.

O parcelă poate fi adusă îin condițiile de construibilitate în asociere cu unele din parcelele vecine sau prin contopirea cu aceasta

(regrupare parcele).

Inălțimea construcțiilor

Construcțiile propuse trebuie să asigure însorirea construcțiilor învecinate, iluminatul natural și confortul psihologic a acestora.

Construcțiile învecinate trebuie să beneficieze de durata minimă de însorire cerută de normele sanitare pentru construcțiile de locuit

(1,5 ore la solstițiul de iarnă și de 2 ore în perioada 21 februarie – 21 octombrie).

II.9.2. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi ș imprejmuiri

Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spații verzi în suprafață minimă de 20% din suprafața lotului.

Imprejmuirile dinspre stradă vor avea înalțimi între 1,8 m – 2,2 m și vor fi realizate din materiale și forme care să permită vederea

cu soclu opac, cu Hmax. = 0,60 m, dublate de gard viu, iar spre vecinatăți din materiale care să nu permită vederea.

Spațiile comerciale și alte servicii pot fi lipsite de împrejmuire la stradă, pot fi separate cu gard viu sau cu borduri.

II.9.3. Zonificarea funcțională

Prevederile PUG Corbu, aprobat prin HCL nr. 40/12.04.2007, încadrează

Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu unde se propun urmatoarele reglementări urbanistice:

- trecerea terenului din extravilan în intravilan;

- dimensionarea loturilor;

- organizarea rețelei stradale, ampriza străzii, studierea corelării circulației aprobate cu cele propuse;

- organizarea structurii urbane;

- dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- statutul juridic și circulația terenurilor;

- stabilirea funcțiilor permise, regimul maxim de înalțime, regimul de aliniere a construcțiilor, indicatorii urbanistici.

Zone funcționale propuse:

- zone rezidențiale cu funcțiuni complementare;

- turism și servicii;

24

- dotari și servicii publice la nivel de cartier;

- spații verzi.

Unităti teritoriale de referință

Stabilirea UTR-urilor s-a realizat în PUG Corbu. Prevederile PUG Corbu încadrează

Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu.

Se propune trecerea suprafeței studiate în intravilanul Comunei Corbu și împarțirea suprafeței studiate în 5 zone funcționale și

anume:

Terenul ca face obiectul variantei finale a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:

1. Zona Z1 – cu suprafata S = 36.560 mp, are o destinatie mixta, activitati turistice (cazare, alimentatie publica, agrement), terenuri

de joaca si recreere, locuinte permanente si sezoniere;

2. Zona Z2 – cu suprafata S = 412.723,5 mp, cu destinatie locuire permanenta si sezoniera, in regim de locuire individuala;

3. Zona Z3 – cu suprafata S = 96.386 mp, cu destinatia locuire permanenta si sezoniera, in sistem de locuinte colective;

4. Zona Z4 – cu suprafat S = 125.750 mp, cu destinatia mixta de servicii la nivel de cartier, serviciile de interes general, comert de

tip mall, comert en – detail, institutii, locuinte colective si individuale, cazare, agrement, terenuri de joaca si recreere, spatii

verzi;

5. Zona Z5 - cu suprafata S = 93.916 mp, cu destinatia constructiilor sezoniere, pentru cazarea turistilor (perimetre de parcare a

rulotelor, camping-uri, etc.), alimentatie publica (tip beach - bar), agrement si spatii verzi.

Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din

domeniul public al localitatii.

De asemenea, conform Legii 280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile definitive in bana de 50 m de la

linia cea mai inaintata a marii.

FUNCTIUNI STRICT INTERZISE :

- Activitati productive ; activitati de prestari servicii generatoare de poluare de orice fel ( inclusiv reparatii auto, statii de

benzina,etc) depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pt. cresterea animalelor, statii de betoane, orice lucrari de terasament

care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care impiedica eavcuarea si colectarea acesora .

Bilantul teritorial Nr.

crt.

Categoria de teren Existent Propus

1. Teren agricol (arabil si pasune) 896.798 mp

(96,6%)

-

2. Loturi construire locuinte individuale, din

care:

6. constructii, maxim:

7. spatii verzi, minim:

412.723,5 mp – 44,46%

165.089 mp - 17,8%

123.816 mp – 13,33%

3. Loturi construire locuinte colective, din care:



96.386 mp – 10,4%

57.831 mp – 6,238%

19.277 mp – 2,07%

4. Loturi construire dotari turistice si

complementare, din care:



256.226 mp – 27,6%

153.735 mp – 16,56%

51.245 mp – 5,52%

5. Circulatii carosabile si pietonale 31.421 mp –

3,38%

162.883,5 mp – 17,54%

6. Total suprafata studiata 928.219 mp 928.219

25

Plan de situatie – circulatii si echipare edilitara, Scara 1: 5000. Au fost respectate prevederile Legii 280 / 2003 pentru aprobarea

O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, art. 16 (1): sunt interzise orice fel de constructii definitive in

banda litorala de 50 m – 150 m, masurati de la linia cea mai inalta a marii si conform art. 35 (1): sunt interzise autorizarea de

construire de noi sosele in banda litorala de 50 m – 150 m, paralel cu linia tarmului.

Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din

domeniul public al localitatii.De asemenea, conform Legii 280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile

definitive in bana de 50 m de la linia cea mai inaintata a marii.

Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin prelungirea retelei de alimentare cu apa din actualele retele din Localitatea Corbu de

Jos (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata de SC RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste

Localitati sunt alimentate cu apa potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa potabila, iar

SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin probabil deoarece consumul de apa este in continua

scadere), in timp se va realiza o noua sursa de apa din subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in

zona).

In prima faza apa uzata va fi colectata in bazine betonate si impermeabilizate, vidanjabile (apele vidanjate vor fi transportate la

Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L.), iar pe viitor odata cu dezvoltarea zonei si realizarea retelei de

evacuare centralizata in toata Comuna Corbu, apa uzata va fi, fie preluata de catre canalizarea SC RAJA SA Constanta si pompata in

Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., fie va fi pompata direct in baza unui contract de prestari

servicii incheiat intre Primaria Comunei Corbu si SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate retelele de apa

potabila si apa uzata, un foraj, un rezervor de alimentare cu apa potabila si o statie de pompare ape uzate.

Atasat va prezentam breviarul de calcul pentru lucrarile hidro - edilitare.

Volumele totale calculate de apa vor fi urmatoarele:

1. Zona Z1: pentru 5.500 loturi de cazare si 8.200 locuri la restaurante:

1.1. Cazare pentru 5.500 locuri in hotel:

Qzi med. = 12,73 l/s = 1100 mc/zi;

Qzi max. = 17,2 l/s = 1485 mc/zi;

1.2. Restaurante cu capacitatea de 8.200 locuri:

Qzi med. = 3,8 l/s = 328 mc/zi;

Qzi max. = 5,1 l/s = 443 mc/zi;

Total apa potabila med. = 16,53 l/s = 1428 mc/zi.

Total apa potabila max. = 22,3 l/s = 1928 mc/zi.

1.3. Debit de incendiu:

Qincendiu exterior = 20 l/s;

Qincendiu interior = 5 l/s;

1.4. Debitul de apa uzata:

26

Qhotel = 11,45 l/s = 990 mc/zi

Qrestaurant = 3,41 l/s = 295,2 mc/zi.

Total apa uzata med. = 14,86 l/s = 1284,48 mc/zi

Total apa uzata max. = 20,1 l/s = 1734 mc/zi

2. Zona Z2: locuinte, 6.200 persoane:

2.1. Locuinte pentru 6.200 persoane:

Qzi med. = 12,9 l/s = 1116 mc/zi

Qzi max. = 17,4 l/s = 1506,6 mc/zi

2.2. Debitul de incendiu:




Qzi med. = 10,32 l/s = 891,6 mc/zi

Qzi max. = 13,9 l/s = 1203,7 mc/zi

3. Zona Z3: locuinte pentru 7710 locuitori:

3.1. Locuinte pentru 7.710 persoane:

Qzi med. = 16,05 l/s = 1387 mc/zi

Qzi max. = 21,67 l/s = 1872,45 mc/zi





Qzi med. = 14,44 l/s = 1.248,3 mc/zi

Qzi max. = 19,5 l/s = 1685,2 mc/zi

4. Zona Z4: gradinite cu 100 copii, spatii comerciale cu 250 persoane si cluburi cu 250 locuri:

4.1. Pentru gradinite cu 100 copii: Qzi med. = 0,06 l/s = 2 mc/zi

4.2. Spatii comerciale cu 250 persoane: Qzi med. = 0,14 l/s = 6,25 mc/zi

4.3. Cluburi cu 250 locuri: Qzi med. = 1,44 l/s = 62,50 mc/zi

Total apa potabila med. = 1,64 l/s = 141,7 mc/zi.


27

4.4. Debitul de incendiu: Qincendiu exterior = 5 l/s;

Qincendiu interior = 2,5 l/s;


Quzat gradinita = 180 mc/zi;

Quzat spatii comerciale = 5,62 mc/zi

Quzat cluburi = 56,2 mc/zi


Total apa uzata max. = 3,8 l/s = 328,3 mc/zi

5. Zona Z5: locuinte sezoniere, alimentatie publica si spatii comerciale:

5.1. Locuinte sezoniere cu 2.110 persoane:

Qzi med. = 4,39 l/s = 379,80 mc/zi

Qzi max. = 5,93 l/s = 512,17 mc/zi

5.2. Alimentatie publica cu 7.500 persoane:

Qzi med. = 3,47 l/s = 300 mc/zi

Qzi max. = 4,68 l/s = 405 mc/zi

5.3. Spatii comerciale:

Qzi med. = 0,11 l/s = 9,5 mc/zi

Qzi max. = 0,15 l/s = 12,96 mc/zi


Total apa potabila max. = 10,76 l/s = 929,66 mc/zi.





Quzat locuinte sezoniere = 341,82 mc/zi;

Quzat alimentatie publica = 300 mc/zi

Quzat spatii comerciale = 4,5 mc/zi


Total apa uzata max. = 10 l/s = 864 mc/zi

6. Total debite de apa pentru intreg PUZ-ul:

28



Total debit de incendiu exterior = 55 l/s.

Total debit de incendiu interior = 22,5 l/s.


Total apa uzata max. = 72 l/s = 6221,6 mc/zi

Constructiile vor avea un regim de inaltime ce poate varia de la parter la P+2 eteje pentru zonele Z1,Z2,Z4,Z5 si maximum P+4

etaje in zona Z3.

Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z 2 si parcelele destinate locuintelor individuale din celelalte

zone si maximum 60 % pentru celelalte zone.

d. Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z 2 si parcelele destinate locuintelor individuale din

celelalte zone si maxim 1,8 % pentru celelalte zone, Z 1, Z 4, Z 5 si maximum 3 pentru zona Z3.

e. Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spatii verzi in suprafata minima de 20% si pana la 30 % din suprafata

lotului.

f. In zonele in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) va fi de pana

la 30 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 0,5.

II. 10. CONȚINUTUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE URBANISM (principii avute în vedere la elaborarea planului, lucrări

propuse)

Criteriile principale de organizare arhitectural-urbanistică a zonei au fost în principal următoarele:

- asigurarea amplasamentelor și amenajărilor necesare pentru noile obiective stabilite prin temă;

- reorganizarea circulației carosabile și pietonale la nivelul creșterii traficului în cadrul zonei și legăturilor acesteia cu celelalte

zone funcționale ale localității;

- armonizarea noilor construcții și amenajări astfel încât să constituie un ansamblu unitar;

- completarea infrastructurii tehnico-edilitare.

Valorificarea cadrului natural, al reliefului și armonizarea acestuia cu amplasamentele propuse, asigurarea unor legaturi pietonale și

carosabile directe și usoare a zonei cu cele limitrofe, o funcționare optimă a întregului ansamblu și o încadrare organică a acestuia în

structura localității au fost factorii de bază ce au determinat compoziția de ansamblu.

II.11. RELAȚIA PLANULUI ANALIZAT CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME, OBIECTIVE DE MEDIU (obiective la nivel

internațional și regional, obiective la nivel național și local, relevanța planului pentru integrarea obiectivelor de

mediu)

Protecția mediului reprezintă și una dintre marile provocări actuale ale Europei dată fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de

către poluare. Uniunea Europeana a fost adesea criticată că a pus dezvoltarea economica și comerțul înaintea problemelor de mediu,

ceea ce adus la o schimbare de optică. La ora actuală, modelul de dezvoltare europeană ce nu se bazează pe deteriorarea mediului și

sărăcirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.Actțiunile comunității privind protecția mediului au început în

1972 cu patru programe de acțiune succesive bazate pe programe ecologice, având atât o abordare verticală cât și sectorială. Tratatul

29

asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit acțiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politică a Uniunii introducând

conceptul de “creștere durabilă respectând mediul” și introducând “principiul precauției”.

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat în continuare principiul dezvoltării durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, făcând din

protecția mediului una din prioritatile absolute. Pentru punerea în practică a noilor dispoziții introduse prin Tratatul de la

Amsterdam , “Al cincilea Program de Acțiune al Comunității privind mediul” numit “Către o dezvoltare durabilă” a stabilit

principiile strategiei europene în perioada 1992-2000 marcând începutul abordării orizontale care să ia în considerare toate cauzele

poluării( industrie, energie, turism, transport, agricultură,etc.).

Al șaselea Program de Acțiune privind Mediul denumit “Mediu 2010- Viitorul nostru, opțiunea noastr-”, stabilește prioritatile UE în

intervalul prescris în patru domenii mari: schimbările climatice, natura și biodiversitate, mediu și sanatate și managementul

resurselor naturale și al deșeurilor. Dintre măsurile ce trebuie luate pentru atingerea scopului urmărit în cele patru domenii se

menționeaza:îmbunătățirea legislației în domeniul protecției mediului, întreprinderea unor acțiuni comune cu cetățenii și piața,

integrarea politicii mediului în celelalte politici ale UE. Una din inovațiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de

politică a produsului integrat, ceea ce înseamna dezvoltarea unei piețe a produselor ecologice care sa aiba un ciclu de viață durabil.

In ceea ce privește mediul și sănătatea, obiectivul acțiunilor din acest domeniu este de atingere a unei calități a mediului care să nu

producă impacte majore asupra sănătații populației. Dintre acțiunile propuse pot fi menționate: identificarea riscurilor ce aduc

prejudicii sănătații, dezvoltarea unui sistem de evaluare și management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii celor

mai periculoase pesticide, implementrea legislației în domeniul apelor, definirea unei strategii în domeniul poluării aerului, etc.

In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar- Protecția mediului înconjurator, sunt enunțate principiile ce trebuie să stea la baza

politicilor de mediu ale statelor ce vor să adere la Uniunea Europeană și anume:

- principiul răspunderii pentru poluarea mediului (denumit si “poluatorul plateste”) prin care se are în vedere ca persoanele fizice

și juridice ce aduc prejudicii mediului să plăteasca pentru acest prejudiciu;

- principiul precauției, care urmărește asigurarea unei protecții sporite a mediului, a sănătății populației, a plantelor și animalelor

si prevenirea adoptării unor măsuri și a întreprinderii unor acțiuni atunci când datele științifice nu permit o evaluare completă a

riscului.

- La nivel național, Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu

prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a

componentelor acesteia.

- In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia

Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:

- conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

- dezvoltarea durabilă;

- evitarea poluării prin măsuri preventive;

- conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;

- conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;

- principiul “poluatorul plăteşte”;

- stimularea activităţii de redresare a mediului.

- Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:

- menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;

- menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;

30

- apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;

- respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului;

- maximizarea raportului beneficiu / cost;

- integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Actualul program de guvernare, în capitolul 18- Politica privind protecția mediului înconjurator precizeză că “tinând cont că un

mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare

şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării

mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o

provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri”.

Strategia de protecție a mediului în țara noastră a adoptat o serie de principii și criterii generale de stabilire a obiectivelor :

conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor,dezvoltarea durabilă, evitarea poluării prin măsuri preventive, conservarea

biodiversitatii, conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice, cine poluează plătește,apărarea împotriva calamităților naturale

și a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Convențiilor și Programelor internaționale privind protecția

mediului.

Programul Național de Protecția Mediului în România reprezintă o particularizare a Programului general de protecție a mediului din

Europa, o abordare specifică tării noastre a problemelor de protecția mediului, o concretizare a politicii românesti în domeniul

mediului, în stransă corelație cu obiectivele dezvoltării durabile.

Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă prin:

1. Conservarea solului şi a apei în zonele de eroziune.

2. Regularizarea şi purificarea cursului de apă, în special prin protejarea zonelor umede şi a pădurilor.

3. Protejarea oamenilor în faţa dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţii sau furtuni.

4. Menţinerea vegetaţiilor naturale importante pe solurile de joasă productivitate moştenite şi în zonele sensibile.

5. Menţinerea resurselor genetice sălbatice, importante pentru medicină, sau pentru plante, sau pentru hrănirea animalelor.

6. Protejarea speciilor care sunt foarte sensibile la distrugerea din partea oamenilor.

7. Asigurarea habitatelor critice pentru hrănirea, reproducerea sau odihna speciilor care sunt folosite durabil.

8. Asigurarea veniturilor şi a locurilor de muncă prin turism.

Realizarea investiției nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, totuși trebuie luate măsuri stricte privind

realizarea obiectivului, mai ales în ceea ce privește zona litorală a Mării Negre şi factorul biodiversitate, măsuri care să aibă în

vedere conservarea cadrului natural al zonei, punerea în valoare a frumuseților locurilor, fără ca acest lucru să ducă în timp la

degradarea zonei, a peisajului și a condițiilor turistice. De aceea nu trebuie ca în următoarele etape ale proiectării, obținerii avizelor

necesare și realizării obiectivului să nu se piardă din vedere scopurile pentru care se realizează acesta și activitățile ce urmează să se

desfășoare în cadrul obiectivului, respectiv amenajarea zonelor de protecţie a litoralului, echiparea edilitară completă a terenului,

spaţii verzi și desfășurarea de activități de turism durabil. Totul trebuie foarte bine integrat în peisaj pentru a putea asigura în

continuare caracterul natural al zonei și a face astfel încât intervenșia antropică să pună în valoare frumusețea locurilor și nu să o

distrugă.

31

B. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

B.1.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

B.1.2. ROSCI0065 Delta Dunării

B.1.3 ROSCI0066 Delta Dunării –Zona Marină;

B.1.4 ROSPA0076 Marea Neagră;

B.1.5. ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie

B.1.1.DESCRIEREA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare „Rezervaţia” cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar

Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol - Plopu şi

litoralul Mării Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. Suprafaţa totală a

Rezervaţiei este de 580.000 ha. Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi Limitele Rezervaţiei sunt

stabilite prin HG 230/2006.

Suprafata de teren a rezervatiei Rezervaţiei de pe teritoriul judetului Constanta este de: 70.313 ha, (12,13%) din care

Suprafaţă terestră: 28.313 ha; Suprafaţă marină: 42.000 ha .Din punct de vedere teritorial-administrativ, teritoriul continental al

Rezervaţiei este distribuit pe teritoriul judetului Constanta astfel:

Notă: - Procentul ocupat de suprafaţa teritoriile administrative este raportat la suprafaţa continentală a Rezervaţiei (439.508ha)

Figura nr. 3. Harta cu tipurile şi subtipurile morfogenetice

Nr.

crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Suprafaţă (ha) %

1. Corbu (Constanţa) 8.372 1,905

2. Săcele (Constanţa) 867 0,197

3. Mihai Viteazu (Constanţa) 11.033 2,510

4. . Istria (Constanţa) 9.980 2,271

32

1. Grinduri şi arii de divagare fluvială rezultate din acţiunea de sedimentare a aluviunilor transportate de braţele fluviului, de gârle şi

canale.

2. Asociaţii de grinduri fluvio-marine vechi şi actuale, rezultate în urma acţiunii combinate a fluviului şi a mării.

3. Grinduri lacustre vechi şi actuale constituite din depozite nisipoase lacustre litorale (grindurile Stipoc, Zmeica, Roşca – Merhei).

4. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre din delta fluvială, de natură fluvio-lacustră /lagunară.

4.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (terenuri situate deasupra nivelului mării), de natură fluvio-lacustră/lagunară;

4.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (terenuri situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şi stufăriş tot de natură fluvio-

lacustră/lagunară;

4.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacurile Furtuna,Trei Iezere,Matiţa,Babina,Merhei,Gorgova,Isac,Uzlina,Dranov

5. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre (lacuri) de natură lacustrălagunară/marină din delta fluvio-

marină.

5.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (situate deasupra nivelului mării), de natură lacustrălagunar/marină;

5.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şi vegetaţie de stuf, de natură lacustră-

lagunară/marină;

5.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natură lacustră-lagunară sau lagunarmarină (Puiu, Lumina, Roşu, Zătoane,

Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntaşi etc.).

6. Arii cu dune de nisip pe grindurile fluvio-marine, formate sub acţiunea vânturilor dominante din nord şi nord-est (Letea,

Sărăturile, Caraorman şi Chituc).

7. Martori de eroziune – porţiuni ale uscatului predeltaic

7.1 Martori din uscatul predeltaic, constituiţi din loessuri şi depozite loessoide de vârstă cuaternară;

7.2 Martori de eroziune constituiţi din roci de fundament, reprezentaţi prin insulele calcaroase Popina, Grădiştea de vârstă triasică,

Bisericuţa de vârstă cretacică şi ivirile de şisturi verzi de la Cetatea Histria de vârstă Paleozoică.

Figura nr. 4. Imaginea PUZ fata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (shape culoare mov )

Legenda

Linie portocalie -shape (contur) PUZ Corbu 92,822 ha

Linie Mov- shape (contur) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

33

In perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie

ecologică. Zonele strict protejate sunt zone cu regim strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele

activităţi ce contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice pentru definirea

capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a biodiversităţii.

Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în

mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din

rezervaţie;

Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5%

din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri

aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate

aşezări umane. Zonele de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin practici tradiţionale sau

noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din

Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei în cadrul cărora impactul produs de

activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre

sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează măsurile de refacere a

echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.Zonele de

reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a

echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Zone strict protejate:

Dintre zonele strict protejate cele situate pe teritoriul administrativ al jud. Constanta sunt:

GRINDUL LUPILOR (2075 ha)

Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrană pentru păsări. Îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, zona devine o

impresionantă concentrare a ornitofaunei şi, în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe).Datorită cotelor reduse şi a condiţiilor

favorabile, zona are o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău

(Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama).

ISTRIA - SINOIE (400 ha)

1. Rosca Buhaiova 9265 2. Padurea Letea 2825

3. Raducu 2500 4. Nebunu(115 ha) 115

5. Vatafu Lungulet 1625 6.Padurea Caraorman 2250

7.Saraturi Murighiol 87 8. Arinisul Erenciuc 50

9. Insula Popina 98 10. Sacalin Zatoane 21.410

11.Periteasca Leahova 4125 12. Capul Dolosman 125

13. Grindul Lupilor 2075 14. Istria Sinoe 400

15.Grindul Chituc 300 16.Rotundu 228

17.Potcoava 625 18.Belciug 110

19. Insula Ceaplace) 117 20. Prundu cu pasari 187

34

În zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), diferite raţe, gâşte şi foarte multe limicole.Din

herpetofaună regăsim aici ţestoasa de uscat (Testudo graeca), şarpele rău (Coluber jugularis) şi foarte numeros şarpele de apă

(Natrix tesselata).Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită.

GRINDUL CHITUC (2300 ha)

Zona este valoroasă pentru configuraţia morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune, lacuri, cu predominarea

acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă pe linia actuală a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai.Vegetaţia este

caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat şi are importanţă pentru migraţia păsărilor şi pentru iernatul acestora.

Zonele tampon din cadrul rezervatiei sunt urmatoarele:Matiţa-Merhei-Letea (22.560 ha),Şontea (12.500 ha),Caraorman

(13.830 ha),Lumina - Vătafu (13.460 ha),Dranov (21.760 ha),Sărături-Murighiol (5 ha),Lacul Rotundu (1.240 ha),Insula Popina

(260 ha),Capul Doloşman (28 ha),Zmeica-Sinoie (31.510 ha),Lacul Potcoava (2.937 ha),Periteaşca-Leahova (210 ha),Zona tampon

marină (103.000 ha).

Flora Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Flora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis),

papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.

În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă

(Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.

Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie

mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.

În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc

specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu

specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).

Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).

În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia

distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum

sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.În perioada inventarierii

speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.

Fauna Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale

regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477

nevertebrate şi 552 vertebrate).

Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de

viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în

prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie

de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus

deltaicus.

Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar

sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul

sezonului de reproducere.

35

Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni

(specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).

Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii

sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul

(Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis),

Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus,

T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în

afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii

de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax

pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur

codalb (Haliaeetus albicilla).

Situatia speciilor de pasari in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

1 Total specii de pasari semnalate in ARBDD

331

2 Specii protejate prin Conventia de la Berna

320

3 Specii declarate monumente ale naturii

12

Cele 331 specii de păsări includ:

• cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus);

• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)

• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanţa conservativă europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi

nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru

blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes

procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).

Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de

specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt

protejate.

Specii de fauna declarate monumente, existente in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt urmatoartele:

Tadorna tadorna /călifarul alb, T. ferruginea /călifarul roşu, Corvus corax /corbul, Otis tarda /dropia, O. tetrax /spurcaciul,

Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun, Pelecanus crispus/ pelicanul creţ, Himantopus himantopus / piciorongul Egretta garzetta

/egreta mică, Platalea leucorodia /stârcul lopătar, Egretta albă /egreta mare, Neophron percnopterus /vulturul hoitar, Testudo

graeca ibera /broasca ţestoasă de uscat.

36

Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD : Phalacocrorax pygmeus-Cormoran mic,Pelecanus

onocrotalus-Pelican comun,Pelecanus crispus-Pelican creţ,Nycticorax nycticorax-Stârc de noapte,Ardeola ralloides-Stârc

galben,Egretta garzetta-Egreta mică,Egretta alba-Egreta mare,Ardea purpurea-Stârc purpuriu,Branta ruficollis-Gâsca cu gât

roşu,Plegadis falcinellus-Ţigănuş,Platalea leucorodia-Lopătar,Haliaeetus albicilla-Codalb,Circus aeruginosus-Herete de stuf.

Având în vedere configuraţia morfohidrografică, asociaţiile floristice şi faunistice, impactul activităţii antropice în decursul

timpului, în Delta Dunării, la care asociem Complexul lacustru Razim-Sinoie şi lunca Dunării dintre Isaccea şi Tulcea, ca părţi

componente ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au delimitat două categorii mari de ecosisteme şi anume:ecosisteme naturale

parţial modificate de om si ecosisteme antropice.

În cadrul primei categorii s-au identificat 20 de ecosisteme, începând cu braţele Dunării şi încheind cu plajele litorale puţin

consolidate.În cea de-a doua categorie s-au identficat 7 tipuri de ecosisteme încluzând aici, tipurile de amenajări (agricole, piscicole,

silvice), amenajări complexe, culturi agricole izolate cu extindere mică, plantaţii de plop pe grindurile fluviale, aşezările umane

(urbane şi rurale). O poziţie aparte o reprezintă canalele - construite de om dar datorită integrării acestora în subsistemul reţelei

hidrografice sunt încadrate la ecosiosteme naturale, acestea având particularităţi abiotice şi biotice asemănătoare cu gârlele şi japşele

natural.

B.1.1.1. ECOSISTEMELE NATURALE PARŢIAL MODIFICATE DE OM

1. Dunarea si braţele sale principale

Acest tip de ecosistem include Dunarea ( de la Cotul Pisicii până la Cetal Chilia) şi cele 3braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi

Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina şi Musura), iar la Sfântu Gheorghe,

Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească, toate acestea reprezentând arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele

Dunării de la Ceatalul Chiliei.O serie de parametri hidrologici oferă condiţii bune pentru dezvoltarea producătorilor primary

(planctonul constituit din fito şi zooplancton) care servesc ca hrană animalelor din prima veriga a lanţului trofic Grupa dominantă şi

permanentă din fitoplancton este compusă din diatomee ( se remarcădezvoltărea în masă a diatomeei Metozira), după care urmează

cloroficee şi apoi cianoficee.

Maximum de dezvoltare a fitoplanctonului se înregistrează în lunile de vară şi toamnă datorită factorilor hidrologici favorabili iar in

ceea ce priveşte repartiţia cantitativa a fitoplanctonului se observă numărul mare al speciilor fitoplanctonice, la maluri, datorită

curentului mai slab al apei.Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio),şalău (Lucioperca

sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş(Vimba vimba carinata), puieţi şi adulţi de obleţi (Alburnus alburnus,

Chalcalburnus chalchoides danubicus), sabiţă (Pelecus cultratus), sturionii de apă dulce – cega (Acipenser ruthenus), viză

(Acipenser nudivendtris), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), sturioni marini în migraţie pentru reproducere - morun (Huso huso),

nisetru (Acipenser güldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus). Acest tablou ihtiologic se schimbă în

funcţie de modificarea gradului de calitate a apei.

2. Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei

Acest ecosistem este reprezentat prin braţe abandonate ale Dunării cum este Dunărea Veche, canale importante ca Mila 35, Sireasa-

Şontea, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov şi altele sau gârle ca Arhipenco-

Păpădia.Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre prezintă o viteză variabilă şi

cu sensuri de curgere reversibilă faţă de faza de regim hidrologic (ape mari de primăvară, ape mici de vară-toamnă), turbiditate

descrescătoare de la braţe către interior (datorită depunerii aluviunilor). În ceea ce priveşte chimismul (mineralizarea) acesta se

modifică, de asemenea, treptat printr-o îmbogăţire în săruri ca urmare a intensificării procesului de evaporaţie pe măsură ce se

37

reduce viteza şi creşte temperatura apei.În ceea ce priveşte fito şi zooplanctonul, acesta are un caracter fluvial în timpul apelor mari,

după care capătă trăsăturile apelor semistagnante cu prezenţa unor forme lacustre. Sub aspect cantitativ,planctonul acestui ecosistem

este superior celui din apele braţelor Dunării.La marginea canalelor şi gârlelor unde curentul de apă este mai mic şi substanţele

aluvionare mai reduse se dezvoltă biocenoze de floră tare, formată mai ales din stuf, însoţită de papură, pipirig şi unele specii de

rogoz.Dintre speciile de peşti, în afară de speciile menţionate în braţele Dunării, se dezvoltă răpitori ca ştiuca (Esox lucius), bibanul

(Perca fluviatilis).

3. Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie a apelor redusă

Acest ecosistem, care reprezintă o atrofiere a condiţiilor reofile şi accentuare a celor lentice, este bine marcat în Delta Dunării.

Dintre aceste gârle menţionăm: Sulimanca,Perivolovca, Litcov-Împuţita, Puiu-Erenciuc, Crasnicol, Tărâţa-Belciug iar dintre canale :

Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Magearu, Ivancea, Lejai, Palade, Buhaz-Zătoane. Viteza de curgere a apei este mult mai redusă, funcţia

acestora fiind, în majoritate, eversibilă,turbiditatea scăzută ca urmare a distanţei mai mari faţă de braţele Dunării.Pe măsură ce viteza

apei scade, îndeosebi în perioada apelor mici, aceste gârle şi canale, sunt acoperite în mare parte de vegetaţie plutitoare, care

determină şi un grad mare de încărcare cu substanţă organică, în descompunere şi deci devin nocive pentru biocenozele

respective.Aici se dezvoltă specii de vegetaţie plutitoare, ca: ciulinul de baltă (Trapa natans); vegetaţie submersă, ca: broscariţa

(Potamogeton crispus), moţul (Potamogeton perfoliatus), mărarul (Potamogeton pectinatus), brădişul (Myriophyllum sp.), ciuma

apei (Elodea canadensis) ş.a.Ihtiofauna păstrează trăsăturile comune atât canalelor şi gârlelor cu circulaţie activă a apelor, cât şi

complexelor lacustre.

4. Canale în interiorul amenajărilor cu sau fără circulaţie activă a apei

Această categorie se constituie într-un ecosistem ce se caracterizează prin lipsa directă a unei legături cu reţeaua hidrografică

curentă, activă. Aceste canale au un rol de drenaj sau alimentare în funcţie de regimul staţiilor de pompare şi de tipul amenajării

(piscicol, agricol sau silvic).De regulă, aceste canale nu au o circulaţie a apei, ele comportându-se ca ape stagnante şi într-un grad de

îmbătrânire accentuat deoarece sunt invadate de vegetaţie atât submersă cât şi emersă cu un volum mare de biomasă în

descompunere. În amenajările piscicole, unde se mai introduce şi se evacuează un volum de apă anual, aceste canale sunt într-o stare

mai bună sub aspectul capacităţii productivităţii biologice.

5. Lacuri cu un acvatoriu întins şi/sau cu schimb activ de ape între ele şi reţeaua hidrografică secundară

În această categorie întră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta Dunării, ca:

Furtuna, Matiţa, Babina, Trei Iezere, Căzănel, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina,Roşu, Roşuleţ, Razim, Goloviţa,

Zmeica, Sinoie Lacurile din Delta Dunării au o particularitate morfohidrografică care le diferenţiază de lacurile din luncile râurilor

(P.Gâştescu, 1963, 1971), în sensul că limita lor, adică ţărmul, nu este morfologică, ci este dată de vegetaţia de stuf şi papură sau de

plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. În afară

de legătura directă prin gârle şi canale, lacurile din aceste depresiuni comunică prin masa de vegetaţie şi pe sub plaur, chiar şi în faza

apelor mici de vară-toamnă. Adâncimea variază în funcţie de nivelul de pe braţele principale (în timpul apelor mari de primăvară,

adâncimea este de 3-4m în complexele lacustre din delta maritimă şi de 2-3m în cea fluvială iar în perioada apelor mici.

6. Lacurile cu un schimb redus de ape parţial acoperite cu vegetaţie plutitoare

În acest ecosistem se includ lacurile Marheiul Mare, Merheiul Mic, Roşca, Poliacova, Nebunu,Ligheanca, Dovnica, Răducu, Porcu,

Tătaru, Murighiol etc. şi se caracterizează printr-un schimb redus de ape, fapt ce a dus la un grad avansat de împotmolire, nu atât

38

prin procesele de aluvionare cât prin cantitatea de material organic depusă pe fund.Tabloul peisagistic al acestor lacuri este cunoscut

de regulă prin prezenţa nufărului alb (Nymphea alba) şi la margine a nufărului galben (Nuphar luteum). Alături de aceste plante cu

aspect plăcut coabitează şi alte specii, ca plutică (Nymphoides peltata), ciulinul de baltă (Trapa natans), limba broaştei (Alisma

plantago-aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), iarba broaştei (Hydrocharis morsus ranae) care acoperă uneori întreaga

suprafaţă a lacurilor mici şi le fac improprii pescuitului şi altor utilizări economice. Pe suprafaţa lacurilor, de asemenea, mai

adăpostite de vânt, dar unde adâncimea este mai mare, se dezvoltă mai multe specii de plante plutitoare dar nefixate de fund, cum ar

fi: patru specii de lintiţă (Lemna sp.) cu frunze ca nişte bănuţi care acoperăsuprafeţe întinse, peştişoara (Salvinia natans), străţelul de

baltă (Utricularia sp.), mătasea broaştei (Spirogyra sp.)

7. Lacurile din interiorul amenajărilor piscicole cu schimb de apă controlat .

In această categorie, mai importante sunt lacurile Obretinul Mare, Babadag, Coşna, Dranov,Leahova Mare, Leahova Mică. Prin

întreruperea schimbului natural de ape cu reţeaua hidrografică activă şi intrarea în regimul amenajării piscicole, aceste lacuri au

suferit modificări structurale sub aspectul ihtiofaunei cu întrega succesiune de consecinţe abiotice şi biotice.

8. Lacurile marginale cu un schimb redus de ape şi concentrări de săruri (lacuri izolate)

În această categorie se includ lacurile Istria şi Nuntaşi (Tuzla), care sunt situate în partea sudică a Complexului Razim-Sinoie, între

uscatul dobrogean şi grindul Saele având o legătură destul de redusă cu lacul Sinoie din nord. Datorită condiţiilor climatice

semiaride, lipsei unui suport subteran şi superficial de apă dulce, a evaporaţiei ridicate, s-a produs acumularea treptată a sărurilor

conferindu-le şi particularităţi balneo-terapeutice care sunt valorificate modest la lacul Nuntaşi.

9. Lagune conectate la mare

În acest ecosistem sunt incluse două lacuri - Sinoie şi Zătonul Mare. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic,

cele două lacuri se deosebesc esenţial.

Laguna Sinoie prin transformarea Lacului Razim într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şi tranzitarea unui important volum de

apă spre mare, prin Periboina, a contribuit mult la modificarea condiţiilor biotice. Astfel, laguna Sinoie a evoluat de la un mediu

mezohalin (favorabil dezvoltării unor relicte ponto-caspice specifice) către unul oligohalin. Legătura cu mediul marin prin Periboina

este semidirijată printr-o construcţie de tip gard/stăvilar.

Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şi nedirijată, constituie un mediu mult mai

caracteristic al acestui tip de ecosistem costier.

10. Golfuri semi-închise

Acest ecosistem cuprinde meleaua Sfântu Gheorghe formată între insula Sacalin şi delta cu o largă deschidere spre sud, respectiv

spre mare, şi aproape anihilată cea din nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe. Golful Musura situat la sud de delta secundară a

Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire în mare a canalului Sulina, are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate

mare de apă dulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia - Stambulul Vechi.

Cele două golfuri - Musura şi Sfântu Gheorghe, au adâncimi mici, cu aporturi de apă dulce, fapt ce se constituie în ecosisteme

lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din biocenoze planctonice şi bentonice, ihtiofaunistice de apă dulce şi

marină.Bentosul ajunge la 200-300 kg/ha, iar planctonul înregistrează cele mai mari valori din Marea Neagră (până la 4gr/m3 la

fitoplancton, până la 1gr/m3 la zooplancton). În timpul verii, în aceste golfuri migrează o serie de peşti marini, cum ar fi scrumbia

albastră (Scomber scomber), hamsia (Engraulis encrasicholus), sardelele (Clupeonella sp.).

39

11. Apele marine costiere

Ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale marine, în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării, până la izobata de 20m (exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe care constituie (ecosistemul de golfuri

semiînchise).Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre care se reflectă în gradul de

mineralizare (salmastru), în turbiditate, respectiv transparenţă şi substanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în

asociaţiile floristice şi faunistice.Procesul de eutrofizare, datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi), asociat

cu cantităţile de poluanţi, din apele costiere, constituie cauzele reducerii biodiversităţii de la nivelul producătorilor primari la cel al

consumatorilor (ichtiofaună).Regimul hidrologic şi compoziţia chimică atrage după sine şi o structură biocenotică caracteristică

lacurilor salmastre şi sărate.

12. Ariile depresionare inundate frecvent, acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf,papură, rogoz)

Aceste suprafeţe sunt sub apă, dar puţin adâncă (sub 1m, chiar 0,3-0,5m) în perioada de vară-toamnă şi destul de adâncă(peste 1m)

în perioada apelor mari de primăvară şi începutul verii. Aceste suprafeţecare ocupau înainte de amenajarea unor incinte agricole şi

silvice un procent foarte mare în deltă, domină totuşi depresiunile Matiţa-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste, Roşu-Puiu-Lumina, Isac-

Uzlina-Gorgova. În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine, chiar şi partea sudică a

câmpului Chilia, cu altitudine sub 1m faţă de nivelul "0"al mării. Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor, acest

ecosistem palustru se extinde şi mai mult, temporar, constituind locurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti din

ecosistemul lacustru. Specia de vegetaţie dominantă este stuful (Phragmites australis), care a dat şi denumirea acestor terenuri, de

stufărişuri, deşi în interiorul lor spectrul floristic este foarte bogat.Analizând succint un profil al vegetaţiei între un braţ de Dunăre

şi un lac din cadrul cestor terenuri mlăştinoase se remarcă următoare succesiune a asociaţiilor: la marginea depresiunii pe grindul

fluvial, pe porţiunea cea mai înaltă, se întâlneşte cea de Salicaetum, apoi Typhaetum-Caricetum,Scirpo-Phragmitetum,

Phragmitetum natans (plaurul) şi se trece apoi spre Nymphaetum-Potametum,respectiv la ţărmul lacului.Pe lângă flora menţionată şi

fauna microscopică planctonică, peştii, păsările şi mamiferele găsesc un loc ideal, ca hrană şi refugiu. În stufării, în pâlcurile de

sălcii apropiate cuibăresc privighetoarea de stuf (Locustella luscinioides), auşelul de stuf (Panurus biarmicus russicus), auşelul de

baltă (Remiz pendulinus). În desişurile stufului, acolo unde este greu de pătruns, cuibăresc raţa cu moţ (Aythya fuligula), raţa roşie

(A. nyroca ), raţa cu ciuf (Netta rufina), raţa mare (Anas platyrhynchos), gâsca de vară (A. anser), cormoranul pitic (Phalacrocorax

pygmaeus), stârcul roşu (Ardea purpurea), egreta mare (Egretta alba), egreta mică (E. garzetta), stârcul galben (Ardeola ralloides),

lopătarul (Platalea leucorodia), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), stârcul de noapte (Nycticorax

nycticorax), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),pelicanul creţ (P. crispus), lebăda mută (Cygnus olor). Peste stuf şi plaur vin

în zbor pentru hrană eretele sau gaia de stuf (Circus aeruginosus), vulturul pescar (Pandion haliaetus), vulturul codalb (Haliaeetus

albicilla) din care mai sunt doar câteva exemplare în toată delta. Acest păsăret are un rol important în menţinerea echilibrului

faunistic, împiedică izbucnirea unor epidemii la peşti şi reglează numărul populaţiilor respective.

Fauna de mamifere este reprezentată prin specii care au dispărut în alte ţări ale Europei şi care s-au adaptat la condiţiile specifice ale

deltei. Cele mai preţioase pentru blana lor sunt vidra (Lutra lutra),nurca sau noriţa (Mustela lutreola), nevăstuica (Mustela nivalis),

hermina (M. erminea aestiva),vulpea cu burta neagră (Vulpes melanogaster), pisica sălbatică (Felis silvestris). În ultimele decenii au

imigrat în stufării şi plaur, venind din pârţile sudice ale Ukrainei, câinele enot sau câinele jder (Nyctereustes procyonoides) şi

bizamul (Ondatra zibetica). Mai rar se întâlneşte şi nutria (Myocastor coypus), care şi ea este aclimatizată, vulpea (V. vulpes). La

aceste mamifere mai amintim, pentru carnea lor, mistreţul (Sus scrofa) şi iepurele (Lepus europaeus), acesta din urmă este frecvent

în timpul iernii, când poate circula pe podul de gheaţă.

40

13. Formaţiunile de plaur în interiorul ariilor depresionare şi din jurul lacurilor

Plaurul, un adevărat pod plutitor, este constituit din rizomi de stuf, întreţesut şi cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0 ,5-1,5m,

încărcat cu humus şi materii organice netransformate. Pe lângă stuf,care este componenta principală, în plaur se mai găsesc: săgeata

apei, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrişul de apă (Rumex hydrolapathum), papura, pipirigul, buzduganul (Sparganium

ramosum), rogozul (Carex sp.), jaleşul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Ciucuta virosa), drăgaica

(Gallium palustre), năsturelul de baltă (Rorippa amphibia), răchitanul (Lythrum salicaria), sulfina (Melilotus officinalis), zălogul

sau salcia cenuşie ş.a. În solul plaurului care rezultă din transformarea resturilor organice, trăiesc foarte multe animale mici şi

microscopice.Astfel, în 1dm3 de sol de plaur s-au identificat cca. 30.000 exemplare de acarieni, colembole,ostracode, larve de

diptere, de lepidoptere, de coleoptere, forme adulte de heteroptere, de diptere,himenoptere, pseudoscorpioni, isodope, oligochete,

gasteropode. La acestea toate se mai adaugă sute de mii de rotifere. Plaurul, pe măsură ce se încarcă cu un strat de sol şi resturi

organice, se fixează pe substratul depresiunii, fiind ridicat doar la ape foarte mari. Din suprafeţele insulelor de plaur se rup bucăţi

mai mici care sunt purtate de vânt şi de curentul de apă în gura gârlelor şi canalelor, blocând uneori circulaţia bărcilor şi şalupelor.

Pentru amenajăeile agricole şi piscicole plaurul constituie un impediment şi în acelaşi timp sursă nocivă, deoarece se întrerupe

circulaţia apei şi îndepărtarea hidrogenului sulfurat. În acelaşi timp, după cum s-a văzut, plaurul este un bun loc de adăpost iarna

pentru peşte iar vara pentru puietul de peşte care găseşte sub plaur un bun adăpost faţă de răpitori.Dar apar însă şi situaţii când

cantitatea mare de hidrogen sulfurat, rezultat din procesul de descompunere a substanţelor organice, produce asfixierea peştilor.

14. Pădurile (zăvoaiele) de salcie în amestec pe grindurile fluviale şi ostroave

Acest ecosistem ocupă grindurile fluviale din lungul braţelor principale şi la bifurcaţii, unde, prin extindere capătă aspectul unor

câmpii aluviale cu înălţimi de până la 3m.Grindurile sunt supuse şi ele procesului de inundaţie, dar diferenţiat în funcţie de înălţimea

grindului şi de nivelul apelor de pe Dunăre. Pe aceste grinduri sunt situate şi principalele aşezări rurale ale deltei (Pătlăgeancâ,

Sălceni, Ceatalchioi, Plauru, Pardina, Tudor Vladimirescu, Ilganii de Sus,Ilganii de Jos, Partizani, Vulturu, Gorgova, Mila 23,

Băltenii de Jos) şi care au folosit porţiunile mai înalte cu un grad mai redus de inundabilitate. Printre speciile arborescente

menţionăm câteva specii de sălcii (Salix alba,S. fragilis, S. pentandra, S. purpurea, S. aurita, S. rubra), plopul alb (Populus alba), la

care se asociază cătina roşie (Tamarix gallica), tufe de mure (Rubus caesius).Stratul ierbos este reprezentat prin: Equisetum

palustre, Poetrivialis sp., Polygonum hydropiper,Stellaria aquatica, Raphanus raphanistrum, Rorippa palustris, Potentilla reptans,

Symphytum officinale, Solanum dulcamara.. Pe grindurile inundate o perioadă mai mare de timp se dezvoltă zăloagele - grupare de

pâlcuri a salciei mici (Salix cinerea), vegetaţie palustră unde gasesc adăpost şoarecele cu botul ascuţit (Neomis fodiens), iepuri

(Lepus europaeus), iar dintre păsări auşelul de stuf (Panurus biarmicus russicus), auşelul de baltă (Remiz pendulinus).În cea mai

mare parte pădurile de sălcii au fost înlocuite cu plantaţii de plop canadian sau cu terenuri arabile prin îndiguire, prin defrişare şi

desecare.

15. Pajiştile de pe grindurile fluviale în asociaţie cu sălcii izolate sau în pâlcuri

Acest tip de ecosistem este destul de greu de delimitat, deoarece face trecerea uşoară de la pădurile de sălcii spre stufărişuri. În orice

caz, acest tip de ecosistem se întâlneşte în partea din amonte a deltei, acolo unde procesul de aluvionare a dus la individualizarea

câmpiilor aluviale şi a grindurilor fluviale cu extindere mare.În acest sens se conturează un areal pe malul drept al Dunării între

Isaccea şi Tulcea, la bifurcaţia Dunării în braţele Chilia şi Tulcea, în apropiere de satul Pătlăgeanca, pe malul drept al Braţului Chilia

şi între canalul Mila 35 şi grindul Stipoc.Spectrul floristico-faunistic al acestui ecosistem este asemănător cu cel al pădurilor de

sălcii, evident cu predominarea asociaţiilor ierboase.

41

16. Păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte

În această categorie includem cele două ecosisteme de pe grindurile Letea şi Caraorman care se caracterizează printr-un tablou

floristic şi faunistic mult mai complex şi mai interesant în comparaţie cu cele de pe grindurile fluviale şi de pe câmpurile

continentale (Chilia şi Stipoc). Aceste păduri sunt compuse din stejar (Quercus robur, Q. pedunculiflora), frasin (Fraxinus

angustifolia, F. pallisae), ulm (Ulmus foliacea), plop alb, cenuşiu şi tremurător (Populus alba, P. canescens, P. tremula), salcia

albă, tei (Tilia sp.), alun (Corylus avellana), măr pădureţ (Malus sylvestris), păr sălbatic (Pyrus pyrastes); subarboret ca, porumbar

(Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa canina), cruşin (Rhamnus fragula),verigar (R.. cathartica), voinicer

(Euonymus vulgare), corn (Cornus mas), sănger (C. sanguinea),călin (Viburnum opulus), cătina albă (Hippophaë rhamnoides) şi

cătina roşie (Tamarix gallica).Toate acestea sunt invadate de plante agăţătoare, ca: viţa sălbatică (Vitis silvestris), iedera (Hedera

helix), hameiul (Humulus lupulus), curpenul (Clematis vitalba), volbura mare (Calystegia sp.) şi cea mai interesantă şi cu lungimi

de 25m este Periploca graeca, o liană de origine mediteraneană care,aici atinge limita nordică din Europa. Toate aceste fitocenoze

formează un hăţiş greu de pătruns,îndeosebi vara.

Fauna acestor grinduri maritime este reprezentată prin vipera de stepă (Vipera ursinii) venită din stepele sudice ale Ukrainei, şarpele

de apă (Natrix tessellata), care toamna iese din apă şi stă pe dune, şopârla de nisip (Eremias arguta deserti) ş.a. În timpul iernii vin

în pădure mistreţul, pisica sălbatică. În coroanele arborilor îşi fac cuiburi cele câteva exemplare de vultur codalb şi bufniţa mare

(Bubo bubo), iar în pasaj poposesc vulturul pescar (Pandion haliaetus), vulturul mic (Aquila pomarina).

17. Tufişuri şi vegetaţie erbacee de pe faleze cu stânci calcaroase .

Datorită condiţiilor morfografice specifice, acest tip de ecosistem are o distribuţie limitată în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Acest tip de ecosistem poate fi întâlnit pe Insula Popina şi la Capul Doloşman unde calcarul cretacic este acoperit sau nu cu un strat

subţire de sol. Un aspect caracteristic acestor zone sunt vaile adânci, unde întâlnim o faună şi o floră variată, constând în specii

adaptate la condiţii semi-ride şi insolaţie puternică. Speciile dominante de plante sunt Artemisia santonicum, Limonium gmelinii,

Leuzea salina etc. Pe terenurile pietroase creşte ulmul mărunt Ulmus minor.

18. Pajişti pe câmpurile predeltaice

Acest tip de ecosistem se deosebeşte de cel al grindurilor fluviale cât şi de cel al grindurilor marine,datorită înălţimii care se găseşte

deasupra limitei inundaţiilor, constituţiei liotologice (depozite loessoide) şi învelişului de sol.Pe Câmpul chiliei şi Gindul Stipoc se

pot urmării următoarele asociaţii floristice:

- pe suprafeţele uşor înclinate la margine, care sunt frecvent inundate se întâlneşte asociaţia de Agrostis stolonifera cu Trifolium

fragiferum, după retragerea apelor, apar în timpul verii specii halofile care indică un proces de salinizare (Juncus gerardi, Suaeda

maritima, Puccinellia distans)şi ca urmare solurile sunt moderat salinizate spre toamnă;

- pe suprafeţele mai înalte cvasiorizontale unde orizontul freatic este la 2-3m adâncime şi ferite de inundaţiile obişnuite, pe lângă

speciile menţionate anterior, apare şi Aeluropus litoralis care indică soluri puternic salinizate situate pe depozite loessoide;

- pe suprafeţele depresionare (în cazul Câmpului Chiliei de tip crov, iar pe grindul Stipoc cele dintre succesiunea grindurilor

secundare modelate şi de vânt) se întâlneşte Salicornia herbacea în pajiştile unitare în amestec cu Suaeda maritima în locurile

mai umede şi în asociaţie cu Aeluropus litoralis pe locuri mai uscate cu soluri de tipul solonceacurilor.

19. Pajiştile stepizate, puternic degradate pe martori de eroziune predeltaici

Acest ecosistem cu o extindere mică se referă la insulele Popina, Grădiştea şi Bisericuţa din perimetrul lacului Razim. Dintre aceşti

martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina, cu o suprafaţă de 90ha, constituită din calcare mezozoice şi

42

acoperită parţial de depozite loessoide, se ridică deasupra nivelului lacului cu 48m. Vegetaţia insulei se succede de la malul lacului

unde se găseşte stuful (partea sudică), la arbustul numit şi ulmul mărunt (Ulmus minor), ce se dezvoltă pe faleza calcaroasă din

partea nordică la cea de pe suprafaţa superioară, înaltă, cum este cătina (Tamarix ramosissima), cimbrişorul (Thymus zygoides) de

origine balcanică, festuca (Festuca callieri) de origine maditeraneană. Coloritul este dat de nalba mare (Althea rosea), mărgica

(Melica ciliata ), volbura (Convolvulus cantabrica) etc.

Dintre speciile faunistice menţionăm cele care poposesc pe insulă sau la margine, ca raţa mare (Anas

platyrhynchos), gâsca de vară (Anser anser), pescăruşul argintiu (Larus argentatus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), călifarul

alb (Tadorna tadorna) care cuibăreşte la gura vizuinelor vulpilor,călifarul roşu (T. ferruginea ), lăstunul de mal care face cuibul în

malul loessoid. Tot aici trăieşte miriapodul gigant (17cm) (Scolopendra cingulata).

20. Pajişti pe grindurile maritime joase cu vegetaţie arenicolă şi halofilă

În acest ecosistem intră majoritatea grindurilor maritime joase aparţinând complexelor de grinduri Letea, Caraorman, Sărăturile,

Crasnicol-Frasin-Flamânda, Lupilor-Chituc-Saele, cu înălţimi ce se situează până la maxim 2m deasupra nivelului mării. De regulă,

aceste grinduri sunt acoperite cu asociaţii ierboase fiind inundate, în cea mai mare parte, în perioada apelor mari de primăvară.Solul

este nisipos înţelenit mediu, puternic humificat pe depozite nisipoase, cu orizontul freatic la adâncimi de 0,5-1,5m în funcţie de faza

de regim hidrologic.

Asociaţiile vegetale diferă sensibil de la un grind la altul faţă de ţărmul mării şi deci de influenţa apelor marine – pe măsura

apropierii de apele Mării Negre, gradul de sărăturare al nisipurilor creşte.De asemenea, în cazul unor porţiuni ale grindurilor, cum

este Chituc, mai înalte, unde nisipul este semifixat apar asociaţii arenicole predominant faţă de cele halofile.

Vegetaţia arenicolă este reprezentată prin asociaţii de Festucetum arenicolae, Ephedro-Caricetum colchicae, Elymetum gigantei,

Bromo-Cynodontetum, Aperetum maritimae, Holoschoeno -Calamagrostetum epigeios, Scabioso (argentae) - Artemisietum

campestri, Koelerio (Glaucae) -Stipetum borysthenicae, care au un rol important în fixarea nisipurilor şi solificarea lor.Vegetaţia

halofilă se dezvoltă în strânsă legătură cu gradul de mineralizare al apelor freatice. În microdepresiuni se observă în funcţie de

gradul de sărăturare al nisipurilor, o anumită succesiune.Astfel, în cadrul depresiunilor, unde este şi concentraţia cea mai mare a

sărurilor este ocupată de asociaţii de Salicornietum europaeae, uramată spre periferie de Aeluropo - Salicornietum,Plantaginetum

maritimae, Aeluropetum littoralis, Puccinellietum limosae, Agropyretum elongati şi Spergularietum marginatae.

21. Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă

Aria de extindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două grinduri mari Letea şi Caraorman în care dunele înalte constituite

din depozite marine nisipoase cu textură medie şi grosieră, sunt supuse procesului de deflaţie fapt ce determină ca vegetaţia să se

prezinte insular. Orizontul freatic se găseşte la adâncimi mari, între 3-10 m, funcţie de înălţimea dunelor şi grosimea depozitului

nisipos.Spectrul floristic specific acestui ecosistem este dat de vegetaţie psamofilă sau arenicolă.

22. Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă, arenicolă şi cătiniş

Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate (ecosistem nr.18), prin faptul că acesta

este supus frecvent furtunilor marine şi, deci, are o instabilitate mare. În afară de o serie de specii de plante halofile şi psamofile,

care au fost menţionate, specifice acestora sunt: varza de mare (Crambe maritima), pătlagina de nisip (Plantago arenaria), pelinul

de nisip (Artemisia arenaria), barba caprei (Tragopogon floccosus) ş.a. În câteva porţiuni litorale, cum sunt cele de la Cardon şi

îndeosebi cea din nordul localităţii Sfântu Gheorghe,se găsesc suprafeţe acoperite cu cătină albă (Hyppophaë rhamnoides).

23. Plaje litorale puţin consolidate

43

Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoralului dintre Capul Midia şi Sulina, cu excepţia sectoarelor unde abraziunea

marină afectează direct stufăriile sau plaurul deltaic.

B.1.2. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunării:

suprafața, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea

PUZ-ului

Habitatele identificate până în prezent se clasifică în șapte clase (comunitați litorale și halofile, ape continentale, tufărișuri și pajisti,

păduri, mlaștini și terenuri înmlăștinate, grohotișuri, stâncării și nisipuri continentale și terenuri agricole și peisaje artificiale care

cuprind 58 tipuri de habitate naturale și comunitati ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificării prezentate în

lucrarea „Habitatele din Romania”, 2005, N. Doniță et. al. și anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE).Climatul temperat-

continental interferând cu cel temperat-oceanic și submediteranean determina o structura complexa a florei județului Constanța din

punct de vedere fitogeografic.

In ceea ce privește ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile (42%) și xeromezofile (30%), urmate de cele

mezofile (18%), higrofile și hidrofile (10%).Ca o consecință a poziționării sale geografice, România se bucură de existența unei

biodiversități unice, atât la nivelul ecosistemelor și speciilor, cât și la nivel genetic.Pe teritoriul țării noastre se reunesc nu mai putțin

de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică și cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea

Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate și specii.

Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km2, din care, cea mai

mare parte se găseşte pe teritoriul României (circa 82%), restul (circa 18%), fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv

delta secundară a acestuia, în Ucraina.

Conform statutului de organizare a rezervaţiei, se delimitează trei categorii de zone caracteristice:

- zone cu regim de protecţie integrală (au fost delimitate 18 zone naturale, a căror suprafaţă totală este de circa 50.600 ha, care

reprezintă 8,7% din suprafaţa totală a rezervaţiei);

44

- zone tampon (cu o suprafaţă totală de circa 223.000 ha, care reprezintă 38,4% din suprafaţa totală a rezervaţiei);

- zone economice sau zone de tranziţie (cu o suprafaţă de circa 306.100 ha,care reprezintă 52,9% din suprafaţa rezervaţiei); în

această categorie sunt incluse şi zonele degradate de impactul antropic,destinate reconstrucţiei ecologice(c.ca 11.425 ha – 2%).

Pe teritoriul rezervaţiei există o mare varietate de specii de floră şi faună sălbatică, cu importanţă economică şi socială, fiind un

adevărat muzeu al biodiversităţii, cu 30 tipuri de ecosisteme, 5.137 specii, dintre care, 1.689 specii de floră şi 3.448 specii de faună.

Din rândul acestora, unele specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna. Delta Dunării este un adevărat paradis pentru păsări,

fiind un loc de popas natural pentru păsările migratoare, unele dintre ele fiind specii rare, ameninţate cu dispariţia în alte zone ale

lumii: pelicanul creţ, barza albă, egreta mare, egreta mică, gâsca cu gât roşu, cormoranul mic.

Terenul studiat se afla parțial în perimetrul siturilor:

- ROSPA 0031 – Delta Dunării șsi Complexul Razim Sinoe;

- ROSCI 0065 Delta Dunării;

- Rezervația Biosferei Delta Dunării.

- La o distanța 35 m fata de față de limita sitului Rosci 0066 Delta Dunării Zona Marină.

- La o distanță de 37 de m față de limita ROSPA 0076 Marea Neagră.

Regiunea biogeografica - Pontică, Stepică;

Suprafața sitului (ha) = 454.037;

Situl are suprafața de 450.542 ha, și este localizată la 44º 54' 6'' latitudine Nordică și la 28º 55' 19'' longitudine Estică.

Delta Dunării este extinsă atât la nivelul Județului Tulcea, Județului Constanța, cât și la nivelul Județului Galați. In județul Tulcea,

aceasta arie protejată se extinde la nivelul localităților Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia

de Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa

(1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (< 1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%),

Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%).

In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul

Judetului Galaţi, cuprinde mai putin de 1% din localitatea Galaţi.

Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță

comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, arealul a fost declarat sit de importanță

comunitară datorită prezenței speciilor specifice.

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %

N02 - Râuri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase mlăstinoase sau nisipoase, lagune(inclusiv

bazinele de colectare a sării) 15.00

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 13.00

N07 - Mlastini (vegetatie de centură), smârcuri, turbării 51.00

N09 - Pajisti uscate, stepe 4.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire) 10.00

N16 - Păduri caducifoliate 5.00

N22 - Stâncării interioare, grohotisuri, dune interioare, zone cu zăpezi si gheturi vesnice 2.00

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?corine=N02








45

B.1.2.1. Tipuri de habitate prezente în Situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării

In această zonăse întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale și 7 antropice) .

Formațiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunarea și brațele sale principale, canalele cu circulație activă a apei, canale din

zonele naturale cu circulație a apei în regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de

apă),ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafață mare și/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă și lacuri din interiorul

polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii și sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare),

zone marine costiere (golfuri semi-închise și ape marine costiere).Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile,

plaurii, formațiunile de sălcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii

izolate).Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișsurile și

vegetația ierboasă (pajistile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufisșurile și vegetația

ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau parțial

mișcătoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele).

Amenajări (amenajări agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte

amenajări, poldere abandonate aflate în refacere ecologică);Orase si sate (asezari urbane si rurale).

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a căror conservare a fost necesară desemnarea sitului de importanță comunitară -

ROSCI0065 Delta Dunării, conform formularului standard NATURA 2000 sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

Rel.

Conserv. Global

3160 Lacuri distrofice şi iazuri

1 B B B B

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe

nisipuri

1 B A B B

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium

mariscus

0,001 B A B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

0,8 A B A A

92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-

Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

0,2 B A B B

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent

de un strat mic de apă de mare

1 B C B B

1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei

ţărmului

1 A A B B

1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii

anuale care colonizează terenurile

umede şi nisipoase

1 B A B B

1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean

(Juncetalia maritimi)

1 A A A A

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi

ponto-sarmatice

1 B C B B

2110 Dune mobile embrionare (în formare)

1 B A B B

2130

*

Dune fixate cu vegetaţie herbacee

perenă (dune gri)

5 A A A A

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A

46

2190 Depresiuni umede intradunale

1 A A A A

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la

mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau

Isoëto-Nanojuncetea

1 A A A A

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

10 A B A A

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie,

până la cele montane, cu vegetaţie din

Ranunculion

fluitantis şi Callitricho-Batrachion

2 A A A A

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu de

Chenopodion rubri şi Bidention

1 A A A A

62C0* Stepe ponto-sarmatice

1 A C A A

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,

turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

1 B C B B

6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi

înalte din Molinio-Holoschoenion

0,0001 A A B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la

cel montan şi alpin

30 A A A A

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii

1 B C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu

vegetaţie bentonică de specii de Chara

1 B A B B

1150

*

Lagune costiere

2 B A B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

3 A A A A

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu

stejar pufos

0,002 C C B C

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din Anexa II

Reprezentivitate: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprimă măsura pentru cât de „tipic”

este un habitat.Se va folosi următorul sistem de ierarhizare:

A – excelentă;B – bună;C – semnificativă;

In cazul în care un tip de habitat este prezent în situl respectiv în proporție nesemnificativă,el trebuie încadrat în a patra categorie:D –

nesemnificativă;

Suprafața relativă: suprafața sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafața totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul

teritoriului național.Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:

A - 100 ≥ p > 15%;B - 15 ≥ p > 2%;C - 2 ≥ p > 0%.

Stadiul de conservare: Gradul de conservare al structurilor și funcțiile tipului de habitat natural în cauză, precum și posibilitățile de

refacere/reconstrucție. Acest criteriu cuprinde următoarele trei sub-criterii:

· i) gradul de conservare a structurii,

· I: structurăexcelentă

· II: structură bine conservată

· III: structură medie sau parțial degradată.

· ii) gradul de conservare a funcțiilor

· I: perspective excelente

· II: perspective bune

· III: perspective moderate sau nefavorabile

· iii) posibilitățile de refacere.

· I: refacere ușoară

· II: refacere posibilă cu efort mediu

· III: refacere dificilă sau imposibilă.

Clasificarea globală după cele trei sub-criterii este următoarea:

47

· A: conservare excelentă= structura excelentă (i I), indiferent de clasificarea după celelalte doua criterii, = structură bine

conservată(i II) si perspective excelente (iiI), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.

· B: conservare bună = structură bine conservată (i II) si perspective bune(ii II),indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structură bine

conservată(i II) și perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) și refacere ușoară (iii I) sau posibilă cu efort mediu(iii II),= structură

mediu/parțial degradată(i III), perspective excelente(ii I) și refacere usoară (iii I) sau posibilă cu efort mediu (iii II),

= structură mediu/partial degradată(i III), perspective bune(ii II) și restaurare ușoară(iii I).

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinații.

Evaluarea globală:evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat.

A - valoare excelentă;B - valoare bună;C - valoare considerabilă.

Descrierea tipurilor de habitate înscrise în formularul standard al sitului ROSCI0065 Delta Dunării

3160 - Lacuri distrofice și iazuri

1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, în general pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu

evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia.

2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea,Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea

candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum.

Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).

Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae (Allorge

1922) Bellot 1951; Trapetum natantis Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927; Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950)

Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum

Oberd.1957.Corespondente cu principalele habitate din Romania:

R2207 - Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans,Nuphar luteum şi Potamogeton natans;

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are

impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

1) Formaţiuni dominate de graminee perene cespitoase, înalte sau de înălţime medie,sau plante sufrutescente ce acoperă lacunar

terenul, împreună cu comunităţi de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune

subfosile) în cadrul arealului stepelor panonice (34.91), astfel limitate la bazinul panonic şi la zonele dominate de comunităţile

acestora. De asemenea, include comunităţi similare din vestul bazinului pontic (34.A2).

2) Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum

montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora,Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum,

Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Animale: insecte - Gampsocleis glabra, Myrmeleotettrix antennatus, Callimorpha quadripunctaria, Cletis maculosa, Zygaena laeta,

Z. punctum, Scythris kasyi.Veg .Bassio laniflorae-Brometum tectorum (Soó 1938) Borhidi 1996; Potentillo arenariae-Festucetum

pseudovinae Soó (1939) 1950..

Corespondente cu principalele habitate din Romania:R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus

tectorum;

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


48

7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus

Răspândire: Comunități dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau

pajiști umede aflate în stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive, aflate în contact cu tipuri de vegetație din Caricion

davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus.In contact cu mlaștini alcaline,dar și cu mlaștini acide, pajiști umede exploatate extensiv și alte stufarișuri

și rogozișuri înalte. Acest habitat cuprinde comunităţile de Cyperaceae înalte (80-130 cm), higrofile şi bazifile, care se dezvoltă pe

mlaştini cu substrat bazic, sărace în substanţe nutritive, din zona de câmpie şi cea colinară. Astfel de comunităţi ajung în contact cu

comunităţile de plante din habitatul 7230 şi cele cu Phragmites australis.

HdR –Veg Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935.



91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion minoris)

Păduri din specii cu lemn de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioda creșterii nivelului

apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale

recente.Solul poate fi bine drenat între inundații sau poate ramâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase

dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus.Subarboretul este bine dezvoltat.Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U.

minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia,Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alunus glutinosa, Prunus padus,

Humulus lupulus,Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea,Corydalis solida, Gagea

lutea, Ribes rubrum.Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale, în zonele

joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta și din păduri aluviale de specii cu lemn de esența tare. Acest tip de habitat apare

adesea în conjuncție cu păduri de arin și frasin.Corespondente cu principalele habitate din Romania :R4404-Păduri danubian-

panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca

gigantean.

Veg .Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino

angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum

pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-

Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


92D0 - Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

Galerii arborescente și tufărișuri de cătina rosie, oleandru și mielarea, precum și formațiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul

apelor curgătoare permanente sau temporare și din zonele umede ale etajului termo-mediteranean și din sud-vestul Peninsulei

Iberice, precum și din stațiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneană și saharo-sindiană. Includ formațiuni de

Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgătoare sși din stațiunile de coastă ale regiunilor pontice și stepice

din vestul Eurasiei.Formațiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate în considerare.Habitatul natural cuprinde tufărişurile de cătină

roşie (Tamarix ramosissima) (sin. Tamarix smirnensis) de pe luncile inundabile ale râurilor sau în preajma lacurilor din câmpie, din

regiunea de câmpie din sudul şi estul României.

49

Distribuție: România: Delta Dunării; Lunca Buzăului (jud. Buzău); Câmpia Olteniei; Câmpia Română; Câmpia Siretului; Podişul

Covurlui. Corespondențe cu principalele habitate din România :R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima).

Veg Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru (1962) 1963.

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în ivecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice înaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,permanent submerse și predominant înconjurate

de ape mai adânci. Acestea constau în principal din sedimente nisipoase, însa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand

prundis și găleți, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care

sedimentele nisipoase sunt dispuse într-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacă bioturile

asociate depind mai curând de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” înseamna că

deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot însa

extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac

parte din formațiunea caracteristică a bancului și care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc

macrofite.Bancurile de nisip pot fi întâlnite în asociere cu“suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasa” și

“recife”.

Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.

In sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se întâlneste sub următoarele forme:

Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind în contact

direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formează pajiști submarine

monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slabă de mâl.

Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulație medie, care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor, formează

bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului,aceste bancuri pot deveni emerse,

constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fața gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de

mică adancime,amestecate cu resturi de cochilii și pietricele, dispuse de la târm până la izobata de 3-4 m.

Acest facies este prezent de la gurile Dunării și până la Constanța, adăpostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium

mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar

lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimi foarte mici (5-6 m). Speciile

caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara

inaequivalvis,Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis,Diogenes pugilator,

Upogebia pusilla și pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întâlnesc în micile

golfuri ale coastelor stâncoase naturale expuse și nu depășesc cateva zeci de centimetri adâncime. Se prezintp sub forma unor plaje

submerse foarte ănguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate încontinuu de valuri. Galeț i

infralitorali se intâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, între adâncimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje

submerse sunt parțial acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (galeti), de obicei calcaroase,albe, modelate de valuri. Apar numai în

zonele cu un hidrodinamism puternic și sunt populați de crustacee izopode, amfipode și de crabul Xantho poressa. „Camca” de la

gurile Dunării se întâlnește în zonele adăpostite, de mică adâncime, pe țărmul Deltei Dunării. Camcaua este o suspensie densa de

detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales din resturi de stuf (Phragmites) mărunțite.

50

Corespondențe cu principalele habitate din România :R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii.



1210 – Vegetație anuală de-a lungul liniei tărmului

1.Formațiuni de plante anuale sau anuale și perene, ocupând depozite de material grosier adus de curenții marini și pietrișuri bogate

în materie organică azotată (Cakiletea maritimae p.p.).

2.Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in

special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagră acest habitat

include comunități cu Cakile maritima și Argusia (Tournefortia) sibirica.

3.Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunități de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietriș sau pe substrate mixte de

pietriș și nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice și variabile), însă astfel de tipuri de vegetație, dezvoltate pe plaje pur

nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

Habitatul cuprinde grupări vegetale alcătuite din specii anuale şi perene care se dezvoltă pe fâşia de plajă dintre mediolitoral şi

primul şir de dune, pe nisipuri grosiere, uşor salinizate, cu acumulări locale de material organic adus de valuri Delta Dunării: de la

Sulina la Sf. Gheorghe, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Insula Popina. Distributie Litoralul Mării Negre: Mid ia-Năvodari,

Constanţa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, 2 Mai-Vama Veche.

Veg Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999; Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda

1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 salsoletosum ruthenicae Pop 1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru

et Negrean 1976.Corespondențe cu principalele habitate din România :R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp.

euxina şi Argusia sibirica;



1310 – Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase

1.Formațiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee,

care colonizează porțiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaștinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-

Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – 15.11.-Pajiști de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori

saricică (Salsola spp.). Formațiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaștinilor sărăturate costiere și bazinele

sărăturate continentale.

15.14.– Comunități central eurasiatice de Crypsis: formațiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri

de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase în curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor și mlaștinilor sărăturate din

Eurasia, din regiunea Panonica până în Extremul Orient.

2.Plante: 15.11.Salicornia spp., Suaeda maritime; 15.14. Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia

spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.Corespondențe cu

principalele habitate din România :R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeate.

R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritime.R1527 Comunităţi ponto-panonice cu

Acorellus pannonicus.R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum.

51

Veg Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939; Heleochloëtum schoenoidis(Soó 1933) Ţopa 1939; Salicornietum prostratae

Soó (1947) 1964; Suaedo-Salicornietum patulae (Brullo et Furnari 1976) Géhu 1984; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum

maritimi Şerbănescu 1965; Suaedetum

maritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939;Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936)

Tüxen et Volk 1937 atriplicetosum littoralis Sanda et al. 1977; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948.

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1.Diverse comunități mediteraneene și vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.Subtipuri:

- 15.51.-mlaștini sărăturate de pipirig înalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.acutus;

- 15.52 – mlaștini sărăturate de pipirig scund, rogoz și trifoi (Juncion maritimi) și pajiști umede din spatele litoralului, bogate în

specii de plante anuale și leguminoase (Trifolion squamosi);

- 15.53.-pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).2Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa,

Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus

valerandi,Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa,Ranunculus ophioglossifolius,

Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Sunt formaţiuni de pipirig de mare (Juncus maritimus şi

Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate în microdepresiuni cu acumulări de apă şi materie organică şi cu conţinut redus sau

moderat de săruri solubile. În compoziţia lor floristică abundă speciile halofile.

Corespondențe cu principalele habitate din România :R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis.

Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu etal. 1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum

littoralis (Popescu et Sanda1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi (Rübel 1930) Pignatti 1953;Teucrio-Schoenetum nigricantis

Sanda et Popescu 2002.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


1530* - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice

1.Stepe, depresiuni, lacuri superficiale și mlaștini sărăturate panonice și pontosarmatice,care sunt influențate în mare masură de un

climat panonic cu temperature extreme și ariditate estivală. Imbogațirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei

freatice în timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine parțial naturală și parțial determinată de influența distinctă a pășunatului

bovinelor.Vegetațtia halofitică constă în comunități de plante din depresiuni și stepe sărăturate uscate, pajiști sărăturate umede, și

comunități de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, cu zonare tipică.

2.Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma

annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii,Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina,

Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra,Peucedanum officinale,

Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis,Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans,

C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon,

Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica

(syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata,

Festuca arundinacea subsp. orientalis.

52

Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus

citellus; Păsări -Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus,Acrocephalus melanopogon, Aythya

nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

Corespondențe cu principalele habitate din România :

R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute.

R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa.

R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini

R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa.

R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans.

R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. Pannonicum.

R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous.

R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora.

R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum.

R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera.

R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritime.

R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini.

R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii.

R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix.

R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina. Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-

Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et

Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927;

Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-

Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas.

asteretosumoleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al.(1979) 1980; Beckmannietum eruciformis

Rapaics ex Soó 1930 (syn.:Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum(Agrostietum) pisidicae Buia et al.

1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-

Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum

(Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957;

Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae

Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934)

Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici

Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933)Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae

(Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-

Festucetum pseudovinae (Magyar1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr.Borhidi 1996;

Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et

al.2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001(inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al.

2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964;Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa

1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu

1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy1948.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


53

2110 - Dune mobile embrionare (în formare)

1.Formațiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulații sau suprafețe de nisip înaltate ale

plajei superioare, sau de o bordură situată înspre mare la baza dunelor înalte.

2.Plante: 16.2111 -Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;16.2112-Sporobolus pungens, Euphorbia peplis,

Medicago marina, Eryngium maritimum.

Habitat de dune mobile înalte şi medii, populat de formaţiuni vegetale costiere, ce asigură un prim stadiu de fixare a nisipurilor

marine. Vegetaţia tipică este adaptată la condiţiile vitrege ale acestui habitat: insolaţie puternică, umiditate scăzută a substratului,

conţinut redus în humus şi săruri nutritive. Acoperirea substratului de către vegetaţie este în general scăzută, de circa 50-70%. Este

întâlnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Mării Negre .Corespondențe cu principalele habitate din România :

R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana.

R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum.



2130* - Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri)

1.Dune fixate, stabilizate și colonizate de pajiști mai mult sau mai puțin închise, formate din specii perene, și de tapete de licheni și

muschi, de pe coastele Atlanticului (și Canalul Mânecii) între Strâmtoarea Gibraltar și Capul Blanc Nez, și țărmul Mării Nordului și

al Mării Baltice. Dune similare apar și de-a lungul coastelor Mării Negre.

Habitat dune fixate cu vegetație herbacee perenă

Subtipuri: 1

6.22B – Dune fixate pontice ;– dune fixate de pe coastele Mării Negre.

Vegetația poate fi reprezentată de pajiști închise, de pajiști deschise formate din specii anuale,sau poate fi dominată de mușchi și

licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult și în general se reduce odată cu vârsta și desfășurarea succesiunii spre

sistemele de dune brune (dune cu lande).

2.Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis

ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

3.Tufărișurile de dune și depresiunile umede interdunale cu vegetatie distinctă formează complexe strâns legate cu dunele gri lipsite

de vegetație lemnoasă .Corespondențe cu principalele habitate din România :

R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya.

R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca.

R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica).

R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris.

R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurious.

R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria.

Veg Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987; Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960)

Krausch 1965 (inclusiv subas.ephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda

1987; Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji Popescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda

1987; Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976.



54

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides

1.Formațiuni de cătina alba ce constituie un stadiu premergator colonizării forestiere în depresiuni interdunale, atât uscate cât și

umede.2.Plante: Hippophaë rhamnoides.

Dune joase fixate sau semifixate de exemplare pitice de Hippophaë rhamnoides, însoţită de un număr redus de specii psamofile

cantonate prin golurile tufărişului. Specia dominantă realizează o acoperire a substratului de până la 90-95%.Distributie:Delta

Dunării: Sfiştofca, Caraorman, Sf. Gheorghe, Sulina, Grindul Chituc.

Corespondențe cu principalele habitate din România :R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită

albă (Salix eleagnos).

Veg Calamagrostio epigeji-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986.



2190 - Depresiuni umede intradunale

1.Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate

specializate și bogate în specii, fiind amenințate de scăderea nivelului pânzei freatice.

Subtipuri: 16.31–Bălți interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris,

Potametum pectinati): comunități acvatice ale ochiurilor de apă dulce interdunale permanente.

16.32– Pajiști pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formațiuni

pioniere de nisipuri umede și margini de bălți interdunale, pe soluri cu salinitate scazută.

16.33– Mlaștini interdunale: formațiuni mlăștinoase calcifile și, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând

părțile cele mai umede ale depresiunilor interdunale.

16.34– Pajiști interdunale:pajiști umede și desișuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix

rosmarinifolia).

16.35.– Stufărișuri și rogozișuri de depresiuni interdunale: stufărișuri și comunități de rogozuri înalte ale depresiunilor interdunale.

In literatura de specialitate este citat că se gasește în Delta Dunării la Caraorman, Letea și Sulina. Corespondențe cu principalele

habitate din România :R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris.

Veg Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973; Orchio-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 subas.

plantaginetosum cornuti Ştefan et al. 2001.

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea

1) 22.12 x 22.31- vegetație scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă până la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor și

bălților, și a zonei ecotonale apă– uscat aparținând ordinului Littorelletalia uniflorae.

22.12 x 22.32- vegetațtie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, bălților și iazurilor,

cu soluri sărace în nutrienți, sau care crește în timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.Aceste

două unități pot crește împreună în strânsă asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice.

2.Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium

minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata,Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica,

Schoenoplectus supinus,Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,Centunculus minimus.Acest tip de habitat s-ar

55

putea dezvolta, de asemenea, în depresiuni umede interdunale.Corespondențe cu principalele habitate din România :R2211

Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens.

R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides.

R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora.

Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960;

Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em. Oberd. 1957;Dichostylido

michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.



3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition

1.Lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi,î mod special bogate în baze

dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau, în ape adânci, deschise, cu asociații

de broscariță (Magnopotamion).

2.Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae,Stratiotes aloides, Utricularia

australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla),Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion -

Potamogeton lucens, P.perfoliatus.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza.

R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides.

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris.

R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.lucens, Elodea canadensis şi Najas marina.

Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960;Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-

Spirodeletum Koch 1954;Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959;

Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965;

Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski

1930 (syn.:Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947;

Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge

1964 em. Gőrs 1977; Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo

perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941;Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen

1960; Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;

Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964;Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954em.

Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003;Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum

crispi Soó1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956.



3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis si Callitricho-

Batrachion

1.Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis si

Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau mușchi acvatici.

56

2.Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R.aquatilis, Myriophyllum spp..

Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.Corespondențe cu principalele

habitate din România :R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris.Veg Ranunculetum aquatilis

(Sauer 1947) Géhu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.



3270 - Râuri cu maluri nâmoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

1.Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele

Chenopodion rubri și Bidention.Primăvara și la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de

vegetație (ea dezvoltându-se mai tarziu în timpul anului). Dacă condițiile nu sunt favorabile,această egetație se dezvoltă puțin sau

poate fi total absentă.

2.Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni

conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri cu lăţimi

între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).

Habitatul cuprinde malurile bazinelor acvatice cu acumulări de material organic şi zone din jurul izvoarelor care servesc pentru

adăpatul animalelor în timpul păşunatului. Se găseşte din zona de câmpie până în cea montană inferioară. Vegetaţia este constituită

din specii pioniere, anuale, nitrofile din Chenopodion rubri şi Bidention. Primăvara, aceste maluri ale râurilor sunt lipsite de

vegetaţie, aceasta se instalează mai târziu, în lunile de vară. Dacă nu există condiţii favorabile, vegetaţia se dezvoltă slab sau poate

lipsi. Corespondențe cu principalele habitate din România :

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita,Echinochloa crusgalli şi Polygonum hidropiper.

Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-

Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-

Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui(Kobenza 1948) Slavnič 1951.



62C0* - Stepe ponto-sarmatice

1.Stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Trac iei de nord,

inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și

Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni),Festuca valesiaca,

Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion

valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.

2.Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia,Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron

pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae -

Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans,Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila,

Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis,Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi -

Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana,Koeleria lobata, Festuca callieri,

57

Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata,Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella

tragium subsp.lithophila.

3) Uneori în asociere cu habitatele 40C0 - tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice (31.8B7) şi 91AA - păduri est-europene de stejar

pufos (41.73).Corespondențe cu principalele habitate din România :

R3418- Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrate.

R3419- Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla.

R3420- Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,Cynodon dactylon şi Poa angustifolia.

R3421- Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae.

Veg Carici humilis-Stipetum joannis Pop et Hodişan 1985; Chrysopogono-Caricetum humilis Zólyomi (1950) 1958; Danthonio-

Stipetum stenophyllae Ghişa 1941; Stipetum stenophyllae Soó 1944; Stipetum lessingianae Soó (1927 48n.n.) 1947; Stipetum

pulcherrimae Soó 1942; Astragalo ponticae-Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae-

Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae Pop 1970; Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Rapaics

1926) Soó 1957;Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958;

Agropyretum pectiniformis (Prodan 1939) Dihoru 1970; Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi (Burduja et al.1956) Sârbu et

al. 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Elytrigietum hispidi

(Dihoru 1970) Popescu et Sanda 1988.



6410 –Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1.Pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sarace în nutrienti (azot,

fosfor). Acestea s-au format în urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit întârziat spre sfârsitul anului, sau

corespund unui stadiu de deteriorare a mlațtinilor de turbă drenate.

Subtipuri: 37.311-pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă,relativ bogate în specii (Eu-molinion).

Solul este uneori turbos și devine uscat, vară;37.312 pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu excepția

pajiștilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate.

2.Plante:37.311:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,Colchicum autumnale, Inula salicina,

Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria,Tetragonolobus maritimus; 37.312:Viola persicifolia, V. palustris,

Galium uliginosum, Crepis paludosa,Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus

uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.

3) În unele regiuni, aceste pajişti sunt în contact direct cu comunităţi de Nardetalia.În pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se

observă o tranziţie către alianţa Cnidion dubii.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae).

În Delta Dunării, la Letea, Molinia caerulea ssp. euxina realizează fitocenoze pe suprafeţe de 300–500 m2, cu o compoziţie

floristică diferită de cea a molinietelor din ţară.Speciile care au fost semnalate în aceste fitocenoze sunt: Molinia caerulea ssp.

euxina,Vicia biennis, Cirsium alatum, Holoschoenus vulgaris, Saccharum strictum (Erianthus appressus), ultima fiind specie rară în

flora României.

Veg Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-

Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958.


58


6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion

1.Pajiști mediteraneene umede cu graminee înalte și țipirig, larg raspandite în întregul bazin editeranean, extinzându-se de-a lungul

coastelor Mării Negre, în special în sistemele dunale.

2.Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus,

Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum,

Prunella vulgaris,Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum

silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

Corespondențe cu principalele habitate din România :R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans.



6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

Subtipuri:

37.7 – Comunități higrofile și nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă și lizierelor forestiere, aparținând ordinelor

Glechometalia hederaceae și Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium,

Filipendulion);

37.8-Comunități de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparținând clasei Betulo-Adenostyletea.

2.Plante:

37.7-Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus,

Cirsium oleraceum,Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,Silene dioica,

Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa;

37.8Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus,Adenostyles alliariae, Cicerbita

alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea,Cirsium helenioides.

3.Comunități similare, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor și lizierei pădurilor Comunitățile

nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie micâ, comune în regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste

comunități de ierburi înalte s-ar putea dezvolta și în pajiști umede abandonate, care nu mai sunt cosite.Corespondențe cu principalele

habitate din România :R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus.

R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum.

Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetumaustriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae

banaticum Borza 1946);Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. Ex Walas 1949 (syn.:Cardueto-Heracleetum 58irsute

Beldie 1967, Heracleetum 58irsute auct. Rom.);Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943);

Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. Rom., Aegopodio-Petasitetum

hybridi auct.rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975,Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu

1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tüxen

1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo 58irsute-

Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum 58irsute58

Neuhäuslova-Novotna et al. 1969;Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. Et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974;

59

Convolvulo-Epilobietum 59irsute Hilbig et al. 1972;Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico sylvetris-

Cirsietumcani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo- Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).



6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii

1.Pajiști aluviale cu regim natural de inundare apartinând alianței Cnidion dubii, în condiții climatice continentale până la

subcontinentale.

2.Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex

praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera

arii restranse.

3.Acest tip de habitate dezvoltat în condiţiile climatice continental-subcontinentale cuprinde pajiştile/fâneţele aluviale supuse

regimului periodic de inundare.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis.

R3712- Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şiAgrostis stolonifera.

R3715- Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera.

Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum

pratensis Soó 1949;Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum

ventricosi Turenschi 1966; Agrostio-Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Májovsky ex

Ruzicková 1975.



6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1.Fânețe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând

alianțelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureionnemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori și

nu sunt cosite înainte ca gramineele sa înflorească și după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

2.Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia

arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula

patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

3.Exista subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăsămintelor,

diversitatea speciilor scade rapid.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara

Lacuri și bălți destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu

conținut sărac (către moderat) de nutrienți, bogate în baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu

carofite,Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreală acest tip de habitat include mici bălți turboase (‘gyttja’) oligo-

60

mezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate de diverse mlaștini eutrofe și turbarii cu pin

silvestru.Plante: Chara spp., Nitella spp.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus.

Veg Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957;Tolypelletum proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum

barbati IonescuŢeculescu 1967.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


1150*- Lagune costiere

1.Lagunele sunt întinderi de apă sărată costiere, de mică adâncime, cu salinitate și volum de apă variabil, total sau parțial separate de

mare prin bancuri de nisip sau prundiș ori, mai rar,de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru până la hiperhalin, în funcție de

cantitatea de precipitații, intensitatea evaporării, aportul de apă de mare proaspată în timpul furtunilor și de inundarea temporară cu

apă de mare în timpul iernii sau la flux. Cu sau fără vegetație din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea- Flads

si gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apă, de obicei de mică adîncime, mai mult sau mai

puțin delimitate, încă legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pământului. Caracterizate prin stufărișuri bine

dezvoltate și vegetație submersă luxuriantă, și având mai multe stadii de transformare morfologică și floristică în procesul prin care

porțiuni de mare devin uscat.

- Iazurile și bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu condiția sa-și aibă originea într-o veche lagună naturală

transformată sau o mlastină sărată, și să fi suportat un impact minor în urma exploatării.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,Potamogeton pectinatus, Ranunculus

baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Charaspp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis,

Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.

Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare -Victorella pavida; Rotifere - Brachionus sp.;

Moluşte - Abra sp., Murex sp.;Crustacee - Artemia sp.; Peşti - Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile - Testudo

graeca; Amfibieni - Hyla arborea.

3) Mlaştinile sărăturate constituie o parte a acestui complex.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritime.

Veg Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934.



92A0 - Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

1.Păduri de luncă (zavoaie) din bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de

salcie înrudite cu acestea.Păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix

spp.,Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia,F. pallisiae, liane . Speciile de

plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înaltimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care

sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

2.Plante: Salix alba, Populus alba.

Corespondențe cu principalele habitate din România :R4406 Păduri danubiene – panonice de luncă de plop alb (Populus alba)

cu Rubus caesius.

61

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu

are impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice

1.Tufărișuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuști din regiunile pontică și sarmatică și ale teritoriilor adiacente din interiorul sau

din afara zonei de limită estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de stejari și arțar

tătăresc (41.7A22) și pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice eurosiberiene cu

Quercus spp. Habitatul include mai multe comunități vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociațiile

Asphodelino luteae-Paliuretum și Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

2.Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana),

Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis,

Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii,M. jankae, Orlaya

grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.

Habitatul cuprinde tufărişuri cu frunze căzătoare, caracterizate de prezenţa speciilor ponto-sarmatice Caragana frutex, Paliurus

spina-christi, Jasminum fruticans, cu numeroase elemente floristice submediteraneene, pontice şi balcanice, fitocenozele având un

caracter termofil, xerofil şi calcifil, situate la limita silvostepei şi zonei nemorale.Se regăsesc în zona de silvostepă şi în mod

secundar în cea nemorală, în Podişul Dobrogei de Nord, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Central Moldovenesc (Vaslui-Mânjeşti,

Tanacu, Crasna) Câmpia Moldovei (Iaşi, Valea Lungă, Holboca), Subcarpaţii Moldovei –Humulesti, Podişul Sucevei- Câmpulung

Moldovenesc, Depresiunea Rădăuţi. Corespondențe cu principalele habitate din România :R3128 Tufărişuri balcanice de păliur

(Paliurus spina-christi) (p.).

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.).

R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana).

R3132 Tufărişuri ponto-sarmantice de Caragana frutex.

Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964)

Mititelu et al. 1993; as. Cu Caragana frutex Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum glabratae Petrescu 2000-2001;

Prunetum tenellae s.l.



91AA – Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

1.Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor

subcontinentale ale lui Quercion frainetto și Carpinion illyricum.

Include subtipurile:

41.7371 - Păduri tracice de stejar pufos și carpiniță Păduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării

Negre și dealurile Turciei europeane, din nordul câmpiei tracice în sudul și sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate ăn principal

prin masive forestiere insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Marita și Tundja, și de pe colinele de la poalele estice și

nordice ale munților Rodopi. Stejarii sunt ânsoțiți de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa și de

elemente floristice submediteraneene.

41.7372 - Păduri moesiace de stejar pufos.

62

Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul munților Dinarici, lanțul muntos balcanic și din

regiunile învecinate, incluzând sudestul și sudul României.

2.Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus,Galium dasypodum, Paeonia

peregrina.Corespondențe cu principalele habitate din România :

R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola

jordanii.

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.).

R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrine.

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus.

Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970; Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970; Echinopo

banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu 1978) Sanda et Popescu

1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniţă

1968;Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932.



B.1.2.2. Lista speciilor de floră de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară

ROSCI 0065 Delta Dunării- descriere

Cod Nume Populatie Evaluarea sitului

Populatie Conservare Izolare Evaluare globală

2253 Centaurea jankae

R A A B B

4067 Echium russicum

R C C A A

1516

Aldrovanda

vesiculosa

R A C B B

1428 Marsilea quadrifolia

R A C B B

2255 Centaurea pontica

V A A B B

In ceea ce privește marimea populației, de plante, dacă marimea populației este știută dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje

de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă specia este prezentă.

(C) – specie comună; (R)- specie rară;(V)- foarte rară;· (P) - Daca datele despre o populație lipsesc complet, se indică numai

prezența speciei.

1428 - Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă)

Increngătura: Pteridophyta / Clasa: Pteridopsida / Ordinul: Salviniales / Familia: Marsileaceae / Genul : Marsilea / Specia: Marsilea

quadrifolia / Denumire populară: trifoiaș de baltă.

Descriere: Trifoi cu patru foi, plantă perenă, hemicriptofită, cu înaltimea de 5-20 cm ce sporifică în lunile august-octombrie. Este

sporadică, întalnită la câmpie, în jurul apelor stagnante.

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=2253





63

Traiește în medii acvatice, semiacvatice și terestre. La suprafața nămolului are un rizom repent fixat de substrat prin rădăcini

adventive, de pe care se ridică la suprafață apei frunze tinere răsucite în spirală (circinate) și mature, lung pețiolate ce poartă în vârf

4 foliole dispuse palmat, asemănător unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati și contin

numeroși sori induziați.

Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact nega tiv

asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

1516 -Aldrovanda vesiculosa - Phylum: Magnoliophyta-Clasa: Magnoliopsida-Ordinul: Caryophyllales Familia: Droseraceae

Este plantă acvatică, fără rădăcini, plutind aproape de suprafaţa apei şi făcând impresia unui ament mai mare de salcie.Tulpina cu

numeroase articulaţii, simplă sau uneori puţin ramificată, este de culoare verde sau brună, de 10 cm, rar până la 30 cm lungime.

Frunzele în cele mai multe cazuri 8 în verticil, lacunos umflate, cuneate, spre bază îngustate în formă de peţiol, care la vârf se

termină prin 4-6 (rar 1-3) segmente laciniiforme, subulate, de 6-8 mm lungime. În parenchimul acestor pseudopeţioli, ca şi în

tulpină, se află spaţii mari cu aer, care înlesnesc meţinerea plantelor deasupra apei. Fiecare pseudopeţiol este acoperit cu 700-900

glande mici, cu 2 braţe. Lamina renifrom orbiculată, în partea centrală îngroşată, pe linia mediană articulat îndoită, de 5-7 mm

lungime şi lată de 8-10 mm. Lamina frunzei se închide îndoindu-se de-a lungul nervurii mediane, formând două valve, între care

sunt prinse animalicule de apă.Flori axilare, solitare, se găsesc în vârful unui pedicel robust, mai lung decât frunzele. Caliciu cu 5

sepale persistente, ovale sau alungit ovale, spre partea superioară uneori ciliate, lungi de 3-4 mm şi de cca. 2.5 mm lăţime are 5

stamine, cu filamente subulate. Ovarul globulos, cu 5 stile filiforme se termină prin stigmate peniciliform ramificate. Capsula

globuloasă, uniloculară, cu 5 valve, conţine de regulă 10 seminţe lungi de 1.5 mm şi late de 1 mm.Preferă apele stagnante de la

marginea lacurilor, cu un substart de turbă, în care hibernaculele se pot păstra mai bine peste iarnă decât în nisip.Specia nu a fost

identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei

speciei în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

2253 - Centaurea jankae

Centaurea jankae este o specie subendemică pentru România cu un areal restrâns fiind una dintre cele mai frumoase şi distincte

specii ale genului Centaurea care contribuie la unicitatea peisajului Dobrogean. Este plantă perenă, variind în înălţime de la 30-120

cm. Tulpina este ramificată de la mijloc. Frunzele sunt penat-sectate într-un mod neregulat având o culoare verde şi un aspect de la

arachnoideu-

pubescent la aproape glabru. Infloresecenţele sunt relativ mari de aspect globulos cu flori de culoare purpuriu-mov.Înfloreste de la

aproximativ jumatatea lunii iunie pâna în iulie

Distribuţie şi habitat:Centaurea jankae a fost considerată pâna de curând o specie endemică pentru România, dar date relativ recente

(2007, Petrova A. S.) o indică ca fiind prezentă şi in nord-estul Bulgariei. Este o plantă adaptată la locuri stepice aride cu substrat

pietros calcaros. Pe teritoriul României specia este prezentă doar în câteva locaţii din Dobrogea într-un areal foarte restrâns: zona

localităţii Jurilovca (Capul Doloşman).Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de

funcționare.

2255 - Centaurea pontica

Crește numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.Specia nu a fost identificată în zona. În aceste zone sau în imediata

apropiere nu sunt conditii specifice acestei specii. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea

64

obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada

de funcționare..

4067 - Echium russicum. Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.

Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ


B.1.2.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Descriere

Cod

Specie Populatie:

Rezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare

2633 Mustela

eversmannii

V - - - B B B

2635 Vormela

peregusna

V - - - C B B

1335 Spermophilus

citellus

P - - - C B C

1355 Lutra lutra

R - - - A B C

1356 Mustela

lutreola

R - - - A B B

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B -

15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare

(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de

răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă) este un animal cu aspect caracteristic mustelidelor, având o lungime de 35-38 cm, și o

coadă de 12-16 cm. Este asemănatoare cu dihorul de casă dar are blana mai deschisă la culoare, spatele fiind cafeniu-gălbui, iar

pieptul, picioarele și vârful cozii sunt negricioase. Sub ochi prezintă o pată mai întunecată. Este o specie care trăiește în zona de

stepă.



1335 - Spermophilus citellus ( Popândăul ) este o specie caracteristică de stepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania.

Populeaza zona de stepă, neimpadurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajiăti, terenuri cultivate sau înnierbate,

grădini,livezi, râpe, diguri nedepăşind altitudinea de 300 m . Îşi sapă galerii lungi de 30-40 m adânci de la 80 cm până la 4-6 m,

unde îşi adună provizii pentru iarnă. Hrana variază în raport cu anotimpul şi regiunea : vara tot felul deseminţe, rădăcini, boabe de

cereale, fiind direct dăunător culturilor agricole şi indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare şi orezării,

datorită galeriilor sale; rar consumă şi hrană animală. Prin septembrie - octombrie intră în hibernare.Traiește în colonii, însă fiecare

individ are o galerie proprie.Perioada de hibernare este determinată de condițiile de temperatură. In general,începe în luna

septembrie și durează până în luna martie; în mod excepțional, când apar condiții climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub

65

15 gr. C, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de

regula mama și pui, fie solitari.Consumă, în general, părțile verzi ale plantelor, rădăcini și semințe, dar și insecte, miriapode, melci,

râme sau vertebrate mici.Popândaul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cât și pentru siguranța solului. Acest

rozator depreciază pajiștile și fânețurile prin reteaua lor de galerii și contribuie la erodarea solurilor și la slăbirea digurilor.Specia nu

a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra

acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

2635 - Vormela peregusna (dihorul pătat) este un animal cu o lungime de 32-38 cm,coada de 15-28 cm, stufoasă, cenușie

.Urechile sunt destul de mari și rotunjite la vârf,pe margini fiind albe. Tot alb este și pelaturile gurii. Capul este roșcat întunecat, iar

abdomenul negricios. Pe spate are o serie de pete albicioase. Mod de viață: este un animal de stepă, ocolind terenurile arate . Se

hrănește cu rozătoare, păsări și sopârle. Este semnalat în Dobrogea, fiind rar întâlnit pe văile râurilor, pe lângă așezări omenești,

grădini sau hambare.



1356 - Mustela lutreola (nurca)

Descriere: lungimea corpului este de 35-40 cm, coada este de 11-16 cm și greutatea masculului între 1-5 kg, femela atingând o

greutate de maxim 1 kg. Corpul este alungit, cu picioare scurte. Botul lat, urechile rotunjite ca la vidră; membrana interdigitala

păroasă. Blana mult întunecată pe spate, mai ales pe ceafă și către picioarele posterioare. Coada mult mai intunecată decat laturile

capului. Gâtul cu o pată mică, galbenă sau albicioasa. Buza superioară, anterior și toată buza inferioară de culoare albă.

Reproducerea: Dă naștere o data pe an, între 1 si 6 pui, la începutul verii.Hrana: Se hrăneste cu pești, broaște, raci.

Habitat: raspandită, pe langa ape stătatoare și curgătoare, atat la șes, cât și la deal și munte

Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ


1355 - Lutra lutra (vidra)

Descriere: Lungimea corpului este de 70-90 cm, înalțimea de 30 cm, coada este de 35-40 cm și greutatea intre 8-15 kg. Capul este

mic, turtit și lat, urechile rotunjite, scurte, puțin ieșite din blană, acoperite de un opercul membranos. Ochii sunt mici, aproape de

colțurile gurii, cu pupila rotundă. Buzele groase, cea superioară cu mustăți. Nasul este golaș . Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu

peri moi, mătăsoși și strălucitori. Pe bărbie, laturi și pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate de culoare albă. In raport

cu corpul, picioarele sunt scurte, au câte 5 degete unite prin membrana de înnot.

Reproducerea : femela naște o dată pe an, între 1-5 pui.

Hrana: Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice.

Habitat: Localizată în Delta Dunării și pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apă și pe uscat, având vizuina cu

două intrări.



66

B.1.2.4. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – descriere





Cod

Nume

Populatie

Evaluarea sitului

Residenta

Migratoare Populatie

Conservare

Izolare

Evaluare

global

Reprodu

cere

Iernat

Pasaj

1298 Vipera ursinii R A A A A

1219 Testudo graeca R C B B B

1993

Triturus

dobrogicus

RC A B B A

1220

Emys orbicularis

RC A B C A

1188

Bombina bombina

C A A C A

1188 - Bombina bombina (Linnaeus, 1761)

Buhaiul cu burta roșie cum mai este numit în unele zone, face parte din Regnul Animalia, Phylum Chordata, Clasa Amphibia,

Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae, Genul Bombina, Specia bombina. Caracteristica acestei specii este culoarea portocalie,

până spre roșu, de pe partea ventrală (abdomen), în combinație cu negru și puncte mici albe, vârful degetelor sunt colorate în negru,

aceste culori se mai numesc și culori de avertizare, specia fiind cea mai otravitoare de la noi din țară, acest lucru îl poate demonstra

și puținii prădători pe care îi are. Pe partea dorsală este colorat cenușiu - deschis, măsliniu, prezintă negi glandulari grupați, colorați

în negru și formează un model caracteristic speciei. Unele exemplare, sub 10% din populație, pot fi colorați în verde partial sau

total. Se reproduce în aprilie-iunie, dacă sunt condiții favorabile de mediu mai pot depune o pontă și în luna august. Masculul intră

primul în apă, sensibili la condițiile de mediu își alege cu grijă balta sau iazul în care va sta în perioada de reproducere. Deși

Bombina bombina este o specie de broască râiaosă, este foarte atașată de mediul acvatic, putând trăi chiar întreaga viața în apă.

Specie diurnăpreferă bălțile cu vegetație bogată. Prin apă se deplasează înot, fiind o bună înotatoare, pe uscat se deplasează prin

salturi. Este capabilă de migrații lungi în timpul anului dacă condițiile de mediu din habitatul pe care îl ocupă devin neprielnice.

Specie vulnerabilă mai ales din cauza disparițiilor habitatelor folosite de această specie în perioada de reproducere.



1219 - Testudo graeca (țestoasa de uscat dobrogeană)

Descriere: Lungimea 15-27 cm. Masculii se disting de femele prin coada mai lungă ,și mai tare, prin mărimea scobiturii posterioare

a plastronului, prin solzul supracodal foarte bombat. Carapacea gălbuie-intunecat, cafenie uniform sau măslinie, fiecare placă fiind

marginită de pete negre, neregulate; vertebrele și supracodala, ăn partea lor anterioară, negre-cafenii sau complet negre. Tinerii,

măslinii șters sau gălbui cu pete negre pe marginea fiecarei placi.Hrana este în exclusivitate vegetală, consumând frunze, fructe, flori

și cu totul accidental, râme și melci. In condiții vitrege de trai poate deveni chiar coprofagă sau consumatoare de pamânt cu un

conținut ridicat de substanțe organice.








67

Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc în 70-80 zile.

Hrana: Se hrănește cu vegetale, rădacini, râme.

Habitat: Preferă terenurile uscate, cu tufișuri bogate, de silvostepă, fiind iubitoare de caldură.Specia nu a fost identificată pe

amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada

de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

1220 - Emys orbicularis (țestoasa de apă)

Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada 6-9 cm, iar carapacea la femelă are 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la

adulți are formă eliptică, puțin mai lată posterior decât anterior, iar la exemplarele tinere este rotunjită, cafenie-intunecat. La adulți,

carapacea are fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai

puțin numeroase, dispuse în raze pe fiecare dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape

complet negru. Coada cu solzi în verticil mai mult sau mai putin proeminenți. Capul la mascul colorat deasupra în cafeniu cu spirale

negre,iar la femelă este pătat cu galben.

Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai puțin cilindrice; clocirea durează, în funcție de

temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului următor.

Hrana: Se hrănește cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci și pestișori; mănâncă obișnuit sub apă.

Habitat: In fauna țării destul de comună, trăiește în ape stătătoare, mâloase, și în cele cu curs liniștit; înoata și se scufundă foarte

bine. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact

negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

1298 - Vipera ursinii

Traieşte prin stepe, păduri, rariţe, stufării, câmpii mlaştinoase. Înghite prada vie, fără a o mai paraliza cu venin. Femela naşte, prin

iulie-august, 3-22 pui, care ajung maturi dupa 3 ani. Iernează în găuri de rozătoare, prin scorburi, apărând primăvara prin martie-

aprilie.Vipera ursinii rakosienis sau vipera de fâneață, este probabil una dintre cele mai rare subspecii de șerpi din lume și cu

siguranță una dintre subspeciile pe cale de dispariție în Europa. In anul 2002, membrii Societatii Romane de Herpetologie au reușit

să descopere o nouă populație de vipera de fâneață în Transilvania, de data aceasta în județul Alba. Aceasta este, de departe, cea mai

importantă descoperire herpetofaunistică din România din ultimii 60 de ani.La acea data vipera de fâneață deja se afla între speciile

pe cale de disparitie în Europa, de altfel ea fiind menționata în Directiva “Habitate si Specii” referitoare la conservarea habitatelor

naturale și a florei și faunei salbatice precum și in Conventia de la Berna, ca specie de fauna strict protejata. De asemenea se află pe

lista roșie a speciilor amenințate,realizată de I.U.C.N. (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii).Specia nu a fost

identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei

specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

1219 - Triturus dobrogicus - este cea mai mare specie de triton din Romania. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Trăiește

prin bălțile și iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în

martie și, în funcție de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Reproducerea prin aprilie-mai în bălți și băltoace. Deși

depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. Dupa 13 zile, larvele ies din

ouă și rămân în apa 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulți și tineri) pe sub pietre, rădăcini și scoarța arborilor.

Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacsi, artropode. Are numeroși dușmani: pești, testoase, păsări. Pe uscat poate fi

găsit în vecinătatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.Este o specie




68

vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretențioasă

decât celelalte specii de tritoni. Este o specie predominat acvaticăa, preferând ape stagnante mari, cu vegetație palustră. Deseori

poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. In

Romania este raspândit aproape pretutindeni.Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălțile din Delta Dunării.

Masculul 13 cm, femela 15 cm; aspectul zvelt, capul turtit și îngust, creasta dorsală relativ mică. Spatele roșu-cafeniu sau gălbui-

roșcat, nepătat sau cu pete rare, cafenii; gâtul roșu-cafeniu-inchis, cu mici puncte portocalii; abdomenul galben-deschis, cu pete mari

negre, adesea aproape contopindu-se, net separate de roșul-cafeniu sau portocaliul părților laterale, colorație ce se păstrează

neschimbată și dupa reproducere.


asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare. În zona analizată a fost observat un

exemplar din specia Podarcis taurica (șopârla de câmp) și un exemplar din specia Natrix Natrix (șarpele de casă), ambele având o

largă raspândire pe teritoriul Dobrogei.

B.1.2.5. Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B -



răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Cod Nume

Populatie Evaluarea sitului

Residentă

Migratoare

Populatie Conservare Izolare Evaluare

globală Reprodu

cere Iernat Pasaj

4127 Alosa tanaica P RC A B C B

1130 Aspius aspius C A A C A

1149 Cobitis taenia RC A B C B

1124 Gobio albipinnatus C B A C A

1157 Gymnocephalus

schraetzer C A B B B

1145 Misgurnus fossilis C A A C A

2522 Pelecus cultratus

RC A B C B

1134 Rhodeus sericeus

amarus P B A C A

1146 Sabanejewia aurata RC A B C B

1160 Zingel streber P B B C B

2511 Gobio kessleri

V D

1159 Zingel zingel

P B B C B

2011 Umbra krameri

R A B B B

2555 Gymnocephalus

baloni RC A A B A

4125 Alosa immaculate

P C A B C B

Zona analizată nu are luciu de apă,astfel că speciile de pești mai sus enumerați nu fac obiectul prezentei evaluări de mediu, ca atare

implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și

nici în perioada de funcționare.
















69

B.1.26.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE-descriere





Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Resident

ă

Migratoare

Populați

e

Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Repr

oduc

ere

Iern

at Pasaj

1037 Ophiogomphus

cecilia P A B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

4028 Catopta thrips R B B C B

4045 Coenagrion

ornatum P?

4030 Colias

myrmidone P B B C B

1089 Morimus

funereus R D

4027 Arytrura

musculus R A B C B

4064 Theodoxus

transversalis R B B B B

4056 Anisus

vorticulus R B B C B

1082 Graphoderus

bilineatus P B B C B

4036 Leptidea morsei

P A B C B

Arytrura musculus (Ménétriés, 1859) (Fluture buhă)

O specie termo-higrofila cu raspandire locala in Europa. Prefera habitate umede,malstini,cursuri de apa.Categoria IUCN=EN.Plante

gazda- salix sp.

Specia nu are conditii prielnice in zona, neexistand posibilitatea de a fi intalnita.In perimetrul propus pentru realizarea investitiei

nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere pentru

aceasta specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a

proiectului și nici în perioada de funcționare.

Coenagrion ornatum- Libelula tarancuta

Specie care are ca principal areal de raspandire Europa de Sud Est. Specie de libelula este prudenta ,o gasim bine ascunsa in

vegetatie.Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact


Catopta Trips

O molie specifica zonei ponto-caspice,cu stare buna de conservare in România si Bulgaria. Este o specie de stepa. In Europa,

aceasta este intalnita exclusive in vegetatie de stepa , pajisti pe substraturi alcaline. Desi aria de răspandire si marimea populatiei

sunt stabile acestea nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. Populatiile sunt relativ mici si izolate, sunt strict

determinate vegetatia de stepa ,care de cele mai multe ori are character insular si este inconjurata de teren arabil pe care se practica

agricultura.












70

Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ


Colias myrmidone

Colias myrmdione (Esper, 1781) este una din cele mai periclitate specii de fluture diurn din Europa. In ultimele decenii aceasta

specie a ajuns la pragul extinctiei in Europa-Centrală, cele mai viabile populatii fiind intalnite in România. Specia este protejată prin

Directiva Habitate. Specie raspandita local si sporadic in Europa Centrala si de Rasarit.Inclusa în- OUG 57/2007 - Anexa 3: Specii

de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie specială

avifaunistica; Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta.



1060Lycaena dispar

Habitat. In România habitatele preferate sunt păduri de stejar înmlăștinate sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică

larvară a speciei.

Biologie și ecologie: Este ușor de recunoscut după culoarea aripii inferioare gri-deschis care trece spre albastru deschis la baza aripii

și după modul de dispunere a petelor negre. În Europa fluturele poate fi întâlnit și în terenuri mlăstinoase de la marginea lacurilor,

râurilor si canalelor. Plantele gazdă pentru larvă sunt: Rumex hydrolapathum, R. crispus, R. aquaticus. In majoritatea locurilor unde

se întâlneste are doua perioade de zbor, în mai / iunie si în august. în schimb are o singura perioadă de zbor în regiunile reci, nordice

și s-a raportat a treia ponta în unele localităti din S Europei.Arealul speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locală în

colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei, Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul și centrul Greciei,

partea europeană a Turciei. în Grecia si Ungaria, indivizii din a doua pontă se apropie sau chiar depăsesc în mărime forma batava.

Datorită drenării zonelor umede, unele populații și colonii au dispărut sau se află în pragul dispariției (Banat, Muntenia). Populații

viguroase se păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania și Banat (Banat, Muntenia).

Dezvoltare: Lungimea aripii din faţă: 14-21 mm. Două generaţii (aprilie-iunie şi iulie-septembrie).

Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum.. În habitate

adecvate apar în mod regulat timp de mulţi ani la rând.

Ameninţări: reducerea zonelor cu măcriş (Rumex), desecarea bălţilor şi mlaştinilor, activităţi agricole pe malurile apelor. Măsuri de

protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori; reducerea

tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere.

Specia nu are condiții prielnice în zona, în perimetrul propus pentru realizarea investitiei nu au fost identificate plantele gazdă

pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru această specie. Implementarea


de funcționare.

Theodoxus transversalis -melcul acvatic dungat

Populatia specia este considerata a fi extrem de fragmentata si aflta intr-un declin continuu referitor la zona de ocupare, la

calitatea habitatului si a numarului de subpopulații. Specia este considerata a fi pe cale de dispariție.

Habitat și Ecologie: Aceasta este o specie fluviala, apare in rauri asociate cu suprafata solida. Sisteme de: De apa dulce

Poate fi intalnit fluviul Dunarea, probabil doar in secțiunea inferioara (Bulgaria / România). Cele mai multe dintre populatiile pot fi

71

gasite in afluenții mai mici în cazul in care calitatea apei este inca acceptabil.



1037 - Ophiogomphus Cecilia

Clasificare conform IUCN: Least Concern (LC)

Habitat: Este o specie de libelule din familia Gomphidae. Se găseşte în Austria, Belarus, Bulgaria, China, Republica Cehă,

Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Moldova, Portugalia, România,

Rusia, Slovacia, Suedia , Elveţia, Turcia şi Ucraina. Trăieşte preponderent pe râuri de şes şi canale, de preferat cu adâncime mică.

Un tip de habitat ideal are un fund cu nisip şi apă curată în zonele de pădure, dar gama ecologică a acestei specii mult mai mare: pot

coloniza, de asemenea, cele mai multe dintre râurile lente şi chiar şi apele subterane. Apele stătătoare sunt posibile locuri de

dezvoltare a larvelor. Larvele trăiesc chiar şi în sedimente mari, cu toate acestea evită zonele noroioase.

Aspect: are o deschidere a aripilor de 6.5 - 7.5 cm şi lungimea corpului de aproximativ 5 cm.

Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ


1089 - Morimus funereus (Mulsant, 1863) (Croitorul cenuşiu)

Habitat: Trăiește în pădurile cu esențe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee si făgetele, însă apariții ocazionale ale

speciei au fost semnalate și în pădurile de conifere.

Statut conform UICN: Specie periclitată. Lower Risk (LR), Near Threatened (NT).

Habitat: Trăieşte în pădurile cu esenţe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee şi făgetele, însă apariţii ocazionale ale

speciei au fost semnalate şi în pădurile de conifere.

Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ


Anisus vorticulus - melcul cu cârlig

Melcul cu carlig - aceasta specie de melc acvatic, se caracterizeaza prin cochilie discoidala (anfracte spiralate în acelasi plan), de

culoare bruna, cu 5 - 5,5 anfracte, evident si egal rotunjite atat superior cat si inferior, separate printr-o sutura adanca.

Se intalneste in ape limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra.



Graphoderus bilineatus -gandac de apa-



Leptidea morsei



Calitatea şi importanţa sitului Natura 2000- ROSCI0065- Delta Dunării: Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante

şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8

specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea

jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip



72

(Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica,

Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre

amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi

pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca

cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea),

care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului

lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30

%; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre),

psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme

observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare

decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică

de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac

parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana

cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

B.1.3. Date privind situl ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină: suprafața, tipuri de ecosisteme,

tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

Are anumite particularităţi datorate influenţei majore a

apelor Dunarii şi aluviunilor depuse de acestea, încât

aici, există habitate sedimentare unice la litoralul

romanesc. Situl de importanță comunitară ROSCI0066

Delta Dunării -zona marină, în conformitate cu Ord.

1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000

în Europa, se suprapune cu Rezervația Biosferei Delta

Dunării, teritoriu administrat de

ARBDD.Biodiversitatea reprezintă întreaga gamă a variabilitații organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea

cuprinde diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.Acest sit se întinde de la vărsarea

brațului Chilia până la Capul Midia, de-a lungul coastei până la adâncimea de 20 de metri a apelor marine.ROSCI0066 - Rezervatia

Biosferei Delta Dunării - zona marină: sit de importanță comunitară, în conformitate cu cerințele Directivei Habitate 92/43/CEE,

adoptat prin Decizia 2009/92/CE, care se suprapune peste zona marină a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - arie naturală protejată

de interes național și internațional - (Custode RBDD).Zona marină a Deltei Dunării are suprafața de 121.697 ha ,ocupă <1% din

zona Mării Negre, și este situată la 44o 46' 44'' latitudine Nordică si la 29o 14' 56' longitudine Estica.Zona este domeniu public,

făcând parte din marea teritorială. De asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Caracteristici ale sitului:

Corespunde cu unitatea geografică cu același nume componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării (zona costieră a Mării Negre,

de la vărsarea brațului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m).

Calitate și importanță:

73

Zona marină a Deltei Dunării are anumite particularități datorate influenței majore a apelor Dunării și aluviunilor depuse de acestea,

încât aici,există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Tip de proprietate Zona este domeniu public, făcând parte din

marea teritorială. De asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei.In Delta Dunării s-au delimitat două categorii mari de

ecosisteme și anume:- ecosisteme naturale parțial modificate de om; ecosisteme antropice.

B.1.3. 1.Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea acestora- descriere

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă. Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p

> 0%. Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare

considerabilă.

Clasa de habitat 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare

1.Bancurile de nisip sunt forme topografice înaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,permanent submerse și predominant

înconjurate de ape mai adânci. Acestea constau în principal din sedimente nisipoase, însa depozite cu granulometrie mai mare,

incluzand prundiș și galeți, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip.

Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse într-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip,

dacă bioturile asociate depind mai curând de nisip decât de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mică adâncime”

înseamnă că deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depașește rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se

pot însă extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci,

care fac parte din formațiunea caracteristică a bancului și care găzduiesc biocenozele sale specifice.

2.Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi întâlnite în asociere cu“suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasă” și “recife”.In

sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se întalnește sub următoarele forme:

HdR R1101- Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii.

Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.

Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind în

contact direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formează pajiști

submarine monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slaba de mâl.

Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulație medie, care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor, formează

bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului,aceste bancuri pot deveni emerse,

constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fața gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de

mică adâncime,amestecate cu resturi de cochilii și pietricele, dispuse de la tărm până la izobata de 3-4 m.

Cod

DENUMIRE HABITAT % REPREZ SUPRAF

RELAT

CONSEVARE GLOBAL

1110

Bancuri de nisip acoperite

permanent de un strat mic de apa

de mare

70 B A B B

1130

Ape estuarine 25 B A B B

1140

Nisipuri si zone mlatinoase

neacoperite de apa de mare la

reflux

1 B A B B

1160 Melele si golfuri

2 B A B B

74

Acest facies este prezent de la gurile Dunării și până la Constanța, adăpostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium

mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar

lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimi foarte mici (5-6 m). Speciile

caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara

inaequivalvis,Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator,

Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întalnesc în micile

golfuri ale coastelor stâncoase naturale expuse și nu depasesc câteva zeci de centimetri adâncime. Se prezintă sub forma unor plaje

submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti

infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, între adâncimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje

submerse sunt parțial acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (găleti), de obicei calcaroase,albe, modelate de valuri. Apar numai în

zonele cu un hidrodinamism puternic și sunt populați de crustacee izopode, amfipode și de crabul Xantho poressa. „Camca” de la

gurile Dunării, se intalneste în zonele adăpostite, de mica adâncime, pe țărmul Deltei Dunării. Camcaua este o suspensie densă de

detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.



1130 Estuare [Estuaries]CLAS. PAL.: 13.2, 11.2

1) Partea din aval a văii unui râu, expusă mareelor şi extinzându-se de la limita apelorsalmastre. Estuarele fluviilor sunt intrânduri

ale coastei unde, spre deosebire de habitatul 1160 (braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci), există în general o

influenţă substanţială a apelor dulci. Amestecul apei dulci cu apa de mare şi fluxurile reduse ale curenţilor în adăpostul estuarului

conduc la depunerea de sedimente fine,adesea formând extinse depozite intermareice de nisip şi mâl. Acolo unde curenţii sunt mai

puternici decât fluxul, majoritatea sedimentelor se depun şi formează o deltă la gura estuarului.

Gurile fluviilor baltice, considerate ca un subtip de estuar, au ape salmastre fără maree, prezentând o vastă vegetaţie specifică

zonelor umede (helofită) şi o vegetaţie acvatică luxuriantă în zonele cu ape de mică adâncime.

2) Plante: Comunităţi de alge bentice.Animale: Comunităţi de nevertebrate bentice; constituie zone importante de hrănire

pentru multe specii de păsări.

3) Un estuar formează o unitate ecologică cu tipurile de habitat costier terestruînconjurătoare. În ceea ce priveşte conservarea

naturii, aceste tipuri de habitat diferitenu ar trebui separate, şi această realitate trebuie luată în considerare în procesul de

selectare a siturilor de importanţă comunitară.

HdR -;Veg Fără vegetaţie cormofitică.NrSCI 2

NB Acest habitat cuprinde mediolitoralul şi infralitoralul, fiind caracterizat de o salinitate redusă a apelor de suprafaţă şi de

pătrunderea spre amonte a unui strat de apă marină profundă. În zona de amestec a apelor dulci cu cele salmastre au loc

procese chimice în urma cărora are loc precipitarea unor particule fine. Pe aceste nuclee minerale se agregă particule organice,

având ca rezultat sedimentarea unor mâluri fine, îmbogăţite organic, în care predomină condiţii anoxice, reducătoare.

Astfel de procese au loc la gurile de vărsare ale Dunării şi în băile Musura şi Sacalin (la contactul cu apele Mării Negre din faţa lor

până la izobata de 20 m), unde biocenozele şi parametrii fizico-chimici sunt caracteristici apelor estuarine. De aceea,

deşi mareele sunt foarte slabe (ca şi în mările Mediterană şi Baltică) şi gura de vărsare nu are forma tipică de pâlnie, aceste ape cu

salinitate variabilă constituie un habitat estuarin.



75

Clasa de habitat 1140 - Nisipuri și zone mlaștinoase neacoperite de apă de mare la reflux

1) Nisipurile şi mâlurile de pe coastele oceanelor, mărilor conexe şi lagunelor aferente, neacoperite de apa mării la reflux, lipsite de

plante vasculare, de obicei acoperite de alge albastre şi diatomee. Acestea au o importanţă deosebită în privinţa resurselor de hrană

disponibile pentru păsări de apă (Haematopodidae, Scolopacidae,Anatidae). Diferitele comunităţi mediolitorale de nevertebrate şi

de alge carepopulează acest habitat pot fi utilizate pentru a defini subdiviziuni ale tipului 11.27;

comunităţile de iarbă de mare care pot rămâne câteva ore neacoperite de apă în timpul fiecărei mareei au fost enumerate la 11 .3;

pentru vegetaţia bălţilor permanente salmastre se pot utiliza subdiviziunile tipului 11.4.Comunităţile de iarbă de mare (11.3) sunt

incluse în acest tip de habitat.

HdR -Veg Fără vegetaţie cormofitică.

În condiţiile microtidale ale Mării Negre (amplitudinea mareelor de doar 0,3 m) şi Mediteranei, acest habitat se limitează la

supralitoralul şi mediolitoralul plajelor nisipoase. Pe coastele româneşti se disting următoarele forme:

1. Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite detritice şi cu uscare rapidă, ce ocupă partea plajei care nu este udată de valuri

decât în timpul furtunilor. Depozitele constau din materiale aduse de mare, de origine vegetală, animală sau antropică (reziduuri

solide), precum şi din spuma densă provenită din planctonul marin. Fauna este alcătuită din crustacee izopode, amfipode şi mai ales

insecte.Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă, ce nu sunt udate de valuri decât în timpul furtunilor. În spaţiile libere dintre

bolovani se acumulează resturi detritice, dar datorită umidităţii ridicate, detritusul se usucă greu. Fauna este alcătuită din detritivori,

descompunători şi prădătorii acestora.

2. Nisipuri mediolitorale, ce ocupă fâşia de nisip de la ţărm, pe care se sparg valurile. La Marea Neagră această fâşie este oricum

limitată (de la +0,5 la -0,5 m), datorită amplitudinii neglijabile a mareelor. Specia caracteristică pentru plajele din sudul litoralului

românesc este bivalva Donacilla cornea, iar pentru plajele Deltei Dunării amfipodul Pontogammarus maeoticus.

3. Acumulări detritice mediolitorale, ce se formează în mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, pe substrat de bolovăniş, galeţi sau

pietriş, în continuitate cu depozitele detritice supralitorale cu uscare lentă. Fauna este reprezentată de izopodele din genurile Idotea

şi Sphaeroma, şi de crabul Pachygrapsus marmoratus.



Clasa de habitat 1160 - Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci

1,Intrânduri largi ale coastei unde, spre deosebire de estuare, influenţa apei dulci este în general limitată. Aceste întinderi de apă de

mică adâncime sunt în general adăpostite de acţiunea valurilor şi conţin o mare diversitate de sedimente şi substrate,cu o zonare bine

conturată a comunităţilor bentice. Aceste comunităţi au în general o mare biodiversitate. Limita apei de mică adâncime este uneori

marcată de distribuţia asociaţiilor vegetale din Zosteretea şi Potametea. În această categorie pot fi incluse mai multe tipuri

fiziografice, cu condiţia ca apa să fie puţin adâncă în cea mai mare parte a zonei: golfuri, băi, fiorduri, rias şi voes.

2) Plante: Zostera spp., Ruppia maritima, Potamogeton spp. (ex., P. pectinatus),Najas marina, alge bentonice.Animale: Comunităţi

de nevertebrate bentice.

HdR R2303- Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina;Veg Najadetum marinae Fukarek 1961.

Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


76

B.13.2.Specii de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare – descriere

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă; Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p

> 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă,

B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

Phocoena phocoena și Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate. Implementarea


de funcționare.

B.1.3.3.Specii de pești a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare- descriere





Perimetrul analizat nu are luciu de apa,prin urmare aceste specii nu se regăsesc.Speciile de pești nu fost identificați în perimetrul

investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada

de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.Nu sunt necesare măsuri de conservare,nu sunt necesare măsuri de

reducere a impactului.

B.1.3.4. Specii de floră a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare

Categorie specie Populatie Motiv

F Acipenser gueldenstaedtii C C

F Belone belone belone R B

F Dasyatis pastinaca R A

F Liza aurata R A

F Mesogobius batrachocephalus C C

F Mullus barbatus ponticus C B

F Platichthys flesus R A

F Pomatoschistus marmoratus C C

F Raja clavataR R A

Cod

Specie Populati

e

Rezident

a

Reprod. Iernat Pasaj Sit.pop. Cons. Izolare Global

1351 Phocoena

phocoena

P C A B C B

1349 Tursiops

truncatus

P P A B C B

Cod Specie

Populatie Rezidenta Reprod. Iernat Pasaj Sit.

pop.

Cons. Izolare Global

4127 Alosa

tanaica

P RC RC A B C B

4125 Alosa

immaculata

P RC RC A B C B

77

F Syngnathus abaster C C

I Anadara inaequivalvis C A

I Mya arenaria C A

P Bryopsis plumosa C A

P Ceramium diaphanum C A

P Enteromorpha linza C A

P Phyllophora pseudoceranoides P? D

P Trapa natans R A

P Ulva rigida C A

F Acipenser stellatus C C

F Chelidonichthys lucerna R A

F Huso huso R C

F Liza saliens R A

F Mugil cephalus C A

F Neogobius ratan C C

F Pomatomus saltatrix R A

F Pomatoschistus minutus C C

F Salmo labrax R B

F Trachinus draco C A

I Cerastoderma edule C A

M Delphinus delphis V C

P Callithamnion corymbosum C A

P Enteromorpha intestinalis C A

P Phyllophora crispa P? D

P Porphyra leucosticta R A

P Ulva Lactuca C A

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Speciile de flora menționate anterior nu au fost identificate în perimetrul planului sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de

funcționare.

B.1.4. Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră

Situl constituie important culoar de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a lungul

coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare

şi de pasaj.Suprafața sitului este de 147.242,9 ha, iar altitudinea maximă este de 22 m. Administrativ se întinde în

judeţele Constanţa şi Tulcea.Clasele de habitate specifice sitului sunt: zone marine, insule maritime. Particularităţile

fizico – chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.În ceea ce privește posibilele

vulnerabilitșți ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a

terenurilor din cele tradiționale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a

chimicalelor,efectuarea lucrărilor numai cu utilaje si mașini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete,pășuni) datorită

încetarii activităților agricole ca și cositul sau pășunatul, în turbarii – cositul în perioada de cuibărire - industrializare și

extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului

(colonii), arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune în linii

electrice, turismul în masa, amplasare de generatoare eoliene, înmultirea necontrolată a speciilor invazive, defrișările,

tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafete mari, tăierile selective a arborilor în vârsta

sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni, fânete etc.),

reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, și nu în ultimul rând navigatia.Acest sit găzduieşte

78

efective importante ale unor specii de păsări protejate. Zona costieră şi litorală începând de la Capul Midia până la

Vama Veche este supusă presiunii factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere şi marine, prin

activităţi portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane şi staţiuni turistice, turism şi sporturi

nautice, obiective industriale etc.Şi factorii naturali specifici contribuie la creşterea vulnerabilităţii sitului (de ex.

eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, înfloririle algale, etc.)Situl de protecție specială ROSPA0076

Marea Neagră găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele

categorii:

- număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 10;

B.1.4.1. Specii de păsări enumerate în anexa I a D. 79/409/CEE și care sunt menționate în formularul standard

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă. Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%,

C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată,

B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă,

B - bună, C – considerabilă.

- număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 20

- număr de specii periclitate la nivel global: 2.

Cod

Specie Reziden

ta

Repro

ducere

Iernat Pasaj Sit pop. Conserv Izolare Global

A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A A

A020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C C

A038 Cygnus cygnus 800-

1200 i

B B C B

A177 Larus minutus 10000-12000

i

B B C B

A191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C B

A396 Branta ruficollis 200-300 i C B C A

A196 Chlidonias hybridus 2300-2500 i B B C B

A197 Chlidonias niger 120-140 i C B C C

A002 Gavia arctica RC D B C C

A001 Gavia stellata RC D B C C

A189 Gelochelidon nilotica 320-350 i B B C B

A180 Larus genei 40 – 90 i A B C B

A176 Larus

melanocephalus

1200-1400 i B B B A

A068 Mergus albellus 320-460

i

B B C A

A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C

A195 Sterna albifrons 300-500 i B B C B

A190 Sterna caspia 120-140 i B B C B

A193 Sterna hirundo 2000-4000 i B B C B

79

B.1.4.2. Specii de păsări importante doar în perioada de migraţie şi iernare

menționate în formularul standard ROSPA 0076-Marea Neagră și relevanța acestora pentru sit

Speciile de păsări migratoare importante pentru situl ROSPA Marea Neagră

Specia

Caracteristici specie

Efectul anticipat al implementării obiectivelor

planului asupra efectivelor populaţiei si

statutului de conservare al speciei

Pelecanus

crispus

Pelicanul cret

Categorie fenologică: specie de pasaj.

Mod de cuibărit: la marginea apei, pe grămezi de vegetație

plutitoare sau în stufăriș. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie.

Habitat: litoral, deltă și lacuri împrejmuite cu stuf.

Hrana: exclusiv pești; Lipsa stufăriilor și a zonelor litorale deltaice,

constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă.

Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea

Neagra:

Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia

foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta

aici cu un efectiv de aproximativ 70-120 i. Acest efectiv prezent in

interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent sub 2 %

din efectivele acestei specii la nivel national.

Nu a fost identificat în zona de studiu și

zonele adiacente, habitatele nu sunt

favorabile pentru odihna, cuibarit,

innoptare,hranire.

Implementarea obiectivelor planului nu va

avea impact negativ asupra efectivelor și

dinamicii populației ,a statutului de

conservare a speciei în zonă, în perioada de

realizare a proiectului și perioada de

funcționare.

Branta ruficollis

gasca cu gat

rosu

Categorie fenologică: specie acavatică, oaspete de iarnă.In

România apare la sfarșitul lunii octombire și poate fi observată

până în luna martie. Principalul sit pentru migrațe și pentru iernat îl

constituie Dobrogea.

Hrănire: ierburi, seminţe din zonele agricole. Se odihneşte pe luciul

apelor dulci şi mai puţin salmastre sau sărate.


Neagra: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,

specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind

prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 200 - 300 i. Acest

efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un

procent sub 2 % din efectivele acestei specii la nivel national.

Nu a fost semnalată pe terenurile agricole

din zona de studiu, Nu a fost identificata în

zona de studiu și zonele adiacente, nu

excludem posibilitatea sa apara in zonele

agricole.






funcționare.

Gelochelidon

nilotica

Pescarita

râzatoare

Categorie fenologică: oaspete de pasaj.

Se întâlnește îndeosebi în Delta Dunării și în lungul litoralului.

Habitat -bălţi din regiuni de coastă si pe ţărmuri nisipoase.Vânează

mai ales deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.

Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile

sau rozătoare mici.


Neagra:



aici cu un efectiv de aproximativ 3200 - 350 i. Acest efectiv

prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent

intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.

Nu a fost identificata în zona de studiu și

zonele adiacente, ceea ce indică că aceste

habitate nu sunt favorabile pentru

odihna,innoptare,hranire.






funcționare.

Sterna albifrons

Chira mica

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe

sol nisipos cu vegetație rară.

Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase.

Hrană: moluște, crustacei, insecte, pești mici.

Perioada de cuibărit: mai - iulie.

Este cea mai mică specie a ordinului ce se întâlnește la noi.


Neagra:





habitate nu sunt favorabile odihna, cuibarit,

innoptare,hranire.






funcționare.

80

aici cu un efectiv de aproximativ 300 - 500 i. Acest efectiv prezent

in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2-

15 % din efectivele acestei specii la nivel national.

Sterna caspia

Pescarita mare

Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj .

Habitat- zone umede cu apă dulce sau salmastră, lagune şi ţărmuri

nisipoase.

Hrana- peşte ce variază ca dimensiune de la 5 la 25 cm, ouă şi pui

ale altor păsări precum şi cu leşuri atunci când le găseşte.

Este o specie activă atât în timpul zilei cât cât şi noaptea .Soseşte

din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie. Cuibăreşte în

colonii aşezate pe sol.


Neagra:





intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel national.




innoptare,hranire.






funcționare.

Larus minutus

Pescăruș mic

Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj. Descriere:

este cel mai mic din pescăruşii din Europa.

Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe sol, fiind alcătuit din

plante uscate. Perioada de cuibărire: aprilie - iunie.

Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe lacuri, în

mlaştini. Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, alge.


Neagra:









innoptare,hranire.






funcționare.

Sterna

sandvicensis

Chira de mare

Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj.

Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamănă cu

pescărușul râzator, deosebirea constând în ciocul mai lung, mai

subtire și cu varful negru.

Habitat-zone lagunare si coastelor marine,se hrănește cu

pești.Soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie.

Cuibărește în estul Deltei Dunarii și pe litoralul Mării Negre.

Cuiburile le instalează pe vegetația plutitoare, “prundoaie” ori pe

bancurile de nisip. Cuibăritul are loc spre sfârsitul lunii mai.


Neagra:





intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel

national.



habitate nu sunt favorabile pentruodihna,

cuibarit, innoptare,hranire.






funcționare.

Cygnus Cygnus

Lebădă de iarnă

Categorie fenologică: oaspete de iarnă.

Lebăda de iarnă, este o specie caracteristică zonelor arctice,

cuibărind pe lacuri înconjurate de vegetaţie. Este o specie

cuibăritoare în Islanda, Peninsula Scandinavă şi nordul

Rusiei.Ierneaza mai ales în tinuturile din Delta Dunarii si din zona

complexului lacustru Razem

Hrana : plante de apă, seminţe, viermi, insecte, moluşte şi uneori

peşti.



specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind



habitate nu sunt favorabile pentru odihna,

innoptare,hranire.






funcționare.

81



procent intre 2-15% din efectivele la nivel national.

Larus

melanocephalus

Pescarusul cu

cap negru

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.

Perioada de cuibărit: mai - iulie. Depune 2-3 ouă de culoare

măslinie cu pete negre roşcate.

Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini.

Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor






procent intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel

national.

Este o specie ale cărei exemplare au fost

observate tranzitând în zbor zona de studiu

deoarece reprezintă o specie relativ

comuna în delta, și care se deplasează

foarte mult în cautarea hranei,însa nu au

fost observate exemplare hrănindu-se

deoarece zona nu le este prielnică pentru

odihna, cuibarit, innoptare,hranire.

Implementarea obiectivelor PP nu va avea

impact negativ asupra efectivelor și




funcționare.

Mergus albellus

Ferestraş mic


Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară.

Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine

adăpostite. cu suprafeţe mari.

Hrana: moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, broaşte, peşti mici,

alge.


Neagra:


foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind



procent intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel

national.




innoptare,hranire.






funcționare.

Sterna hirundo

Chira de balta

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.

Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe

insule de vegetație uscată, plaje de nisip.

Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse,

terenuri noroioase.

Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti.


Neagra:





intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel

national.














funcționare.

Chlidonias

hybridus

Chirighita cu

obraji albi

Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj.

Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii. Cuibul îl

amplasează pe frunze plutitoare, fiind format din plante acvatice.

Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a

bălţilor, în mlaştini.

Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.


Neagra:


foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind

















82

national. funcționare.

Chlidonias niger

chirighiţa

neagră

Fenologie: specie acvatică, oaspete de vară,pasaj.

Cuibărire: habitatul preferat este reprezentat de lacurile şi bălţile

puţin adânci şi cu vegetaţie natantă.

Habitat: litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini.

Hrana: insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar

şi insecte terestre, viermi etc.





efectiv prezent in interiorul sitului este considerat ca reprezenta un

procent sub 2% din efectivele acestei specii la nivel national.










funcționare.

Larus genei

Pescăruş rozalb

Fenologie: specie acvatică de pasaj.

Pescărusul rozalb, denumit și martin cu cioc subtire, este o specie

caracteristică lacurilor interioare și coastelor nisipoase marine.

Apare și pe pășuni sau ân zone mlăștinoase.

Hrana- insecte, larve, scoici, melci și pești mici.Se hrăneste mai

puțin cu hoituri, comparativ cu alte specii de pescaruși. Este o

specie gregară și cuibărește în colonii mari de sute sau mii de

cuiburi, uneori împreuna cu alte specii.


Neagra:








habitate nu sunt favorabile pentru Nu a fost

identificata în zona de studiu și zonele

adiacente, ceea ce indică că aceste habitate

nu sunt favorabile pentru odihna,

innoptare,hranire.






funcționare.

Podiceps

nigricollis

Corcodelul cu

gat negru


Mod de cuibărire: își construiește cuibul în interiorul coloniilor de

Larus ridibundus, datorită protecției pe care i-o asigură aceștia

prin țipetele de alarmă la apariția unui pericol.

Habitat: lacurile și bălțile cu apă dulce, bogate în vegetație.

Hrana: hrana este constituită în principal din nevertebrate.


Neagra:


foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind




national. Functia ecologica in zona a acestei specii in zona nu este

relevanta.














funcționare.

Mergus

merganser

Fferestras mare

Este cea mai mare din genul Mergus.

Hrana ferestrasului mare constă în pești mici, insecte, moluște,

crustacee, viermi, amfibieni și chiar mamifere mici și păsări. In

unele zone, perioada de reproducere la ferestrasul mare începe la

finalul lui martie, fiind o pasare monogamă. In mod neobițnuit

pentru o rață, femela își construiește cuibul în copaci. Dacă nu

există copaci disponibili, atunci își va construi cuibul pe stânci,

găuri în copaci și chiar cladiri mai vechi.

Ferestrașul mare este un puternic indicator al sănătății

ecosistemului și apelor.


Neagra: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,

specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat fiind



procent intre 2-15% din efectivele acestei specii la nivel national.










funcționare.

83

Larus

cachinnans

Pescăruş

argintiu

Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: pe marginea

malurilor abrupte, a insulelor mici, în dune de nisip, pe bancuri de

pietriş, pe grinduri înierbate sau acoperişul clădirilor înalte.

Caracteristicile cuibului: este alcătuit din iarbă şi diferite plante

acvatice. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Habitat: de-a lungul

litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi.

Hrana: moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere,

resturi animaliere, rar plante sau seminţe.


Neagra: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,




procent intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel

national. Functia ecologica in zona a acestei specii in zona nu este

relevanta














funcționare.

Larus

ridibundus.

Pescarus razator

Categorie fenologică: sedentară.

Mod de cuibărit: Cuibul îl construieşte pe sol, în stufăriş, pe plante

plutitoare, pe terenuri inundabile. Cuibăresc în colonii.

Caracteristicile cuibului: este format dintr-o îngrămădire de

material uscat şi verde, având o mică adâncitură. Perioada de

cuibărit: aprilie-mai.

Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini,

lagune.

Hrana: cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar şi

diferite seminţe.






fost observate exemplare hrănindu-se sau

prezentând comportament de cuibărit,








funcționare.

B.1.5. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe

Din punct de vedere administrativ, doar 9,7% din suprafața sitului se află pe teritoriul județului Constanta.Complexul lacustru

Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografică a Deltei Dunarii si are pe raza judetului Constanța lacurile Istria,Nuntași,Sinoe.

Categorii de specii de păsări protejate:Specii de păsări incluse în Anexa 1 a Directivei Pasari- 97;Specii de păsări migratoare listate

în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la Bonn-151;specii de păsări periclitate la nivel global – 17.

B.1.5.1. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă. Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C

- 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată,

B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă,

B - bună, C – considerabilă.

Cod Nume


Residentă

Migratoare

Populatie Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Reprod

ucere Iernat Pasaj

A001 Gavia stellata 40-50i A B C C

A002 Gavia arctica 50-80i A B C C

A019 Pelecanus

onocrotalus

3560-

4160 p A A A A

A020 Pelecanus crispus 320-

410 p A B B A

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=A001




84

Cod Nume


Residentă

Migratoare

Populatie Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Reprod

ucere Iernat Pasaj

A021 Botaurus stellaris 800-

1000p A B C A

A022 Ixobrychus

minutus

3000-

3500 p A B C A

A023 Nycticorax

nycticorax

3500-

4000p A B C A

A024 Ardeola ralloides 3000-

4000p A B C A

A026 Egretta garzetta 1700-

2500 p A B C A

A027 Egretta alba 320-

360p

1000-

1200i A B C A

A029 Ardea purpurea 230-

450 p A B C A

A030 Ciconia nigra 2-5i 500-

1000i C B C B

A031 Ciconia ciconia 100-

120p

45000-

60000i B B C C

A032 Plegadis falcinellus 2000-

3200 p A B C A

A034 Platalea leucorodia 360-

440 p A B C A

A037

Cygnus

columbianus

bewickii

10-40i A B C B

A038 Cygnus cygnus 340-1270

i B B C A

A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A

A060 Aythya nyroca 3800-

4200p A B C A

A068 Mergus albellus R 4000-

5000i A B C A

A071 Oxyura

leucocephala 1-4 i C B C C

A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C

A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A

A080 Circaetus gallicus R D

A081 Circus aeruginosus 300-

400 p A B C B

A082 Circus cyaneus 150-200 i B B C B

A083 Circus macrourus 50-60i B B C C

A084 Circus pygargus 3-6i 500-

800i B B C C

A089 Aquila pomarina 200-

300 i C B C C

A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B

A092 Hieraaetus

pennatus 50-80i D

A094 Pandion haliaetus RC C B C C

A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C

A097 Falco vespertinus 300-

350p

2000-

3000i A B C A

A098 Falco columbarius 20-60 i B B C B

A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C

A119 Porzana porzana 300-

400 p B B C B

A120 Porzana parva 2000-

3000 p A B C A

A121 Porzana pusilla V C B C C




































85

Cod Nume


Residentă

Migratoare

Populatie Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Reprod

ucere Iernat Pasaj

A127 Grus grus R C B C C

A131 Himantopus

himantopus

220-

370 p

1400-

2200 i A A C B

A132 Recurvirostra

avosetta

220-

280 p

800-

1200 i A A C B

A133 Burhinus

oedicnemus 44-60 p B B C C

A135 Glareola pratincola 420-

540 p A B C B

A138 Charadrius

alexandrinus

90-120

p

450-

520 i A B C B

A139 Charadrius

morinellus R C B C C

A140 Pluvialis apricaria 300-

500i B B C C

A151 Philomachus

pugnax

13000-

18000 i B B C B

A154 Gallinago media 20-80 i A B B B

A157 Limosa lapponica 1-5 i D

A159 Numenius

tenuirostris 1-3 i A B C B

A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C

A170 Phalaropus lobatus 700-

1200 i C B C C

A176 Larus

melanocephalus

160-

200p A B B A

A177 Larus minutus 10000-

12000 i A B C B

A180 Larus genei 20-70 i C B C B

A189 Gelochelidon

nilotica 8-12 p

320-

350 i A B C B

A190 Sterna caspia 500-

1000i A B C B

A191 Sterna

sandvicensis

250-

300p

3000-

5000i A B C B

A193 Sterna hirundo 1800-

2300 p A B C B

A195 Sterna albifrons 40-

100p A B C B

A196 Chlidonias

hybridus

5000-

6000p

30000-

50000i A B C B

A197 Chlidonias niger 200-

300 p B B C C

A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B

A229 Alcedo atthis 1500-

1700 p A B C B

A231 Coracias garrulus 500-

600p B B C B

A234 Picus canus RC D

A236 Dryocopus martius RC D

A238 Dendrocopos

medius R D

A242 Melanocorypha

calandra RC D

A246 Lullula arborea R R D

A255 Anthus campestris RC C B C C

A272 Luscinia svecica 300-

700 p A B C B

A293 Acrocephalus 400- A A C B




































86

Cod Nume


Residentă

Migratoare

Populatie Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Reprod

ucere Iernat Pasaj

melanopogon 1000 p

A307 Sylvia nisoria R RC C B C C

A320 Ficedula parva C D

A321 Ficedula albicollis piter D

A338 Lanius collurio RC C D

A339 Lanius minor R C D

A379 Emberiza

hortulana R D

A393 Phalacrocorax

pygmeus

8700-

9500 p

4000-

6500 i

4000-

6500 i A B C A

A396 Branta ruficollis 1000-

3000i

7000-

24000i A B C A

A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B

A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C

A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C

A429 Dendrocopos

syriacus RC D

A464 Puffinus yelkouan 20-

100i B B B B

A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B

A533 Oenanthe

pleschanka 12-24 p B B B B

B.1.5.2. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului Europei nr. 79/409/CEE

Cod Nume


Residentă

Migratoare

Populatie Conservar

e Izolare

Evaluare

globală Reproducer

e Iernat Pasaj

A004 Tachybaptus

ruficollis RC B B C C

A005 Podiceps cristatus RC C B C C

A006 Podiceps grisegena 400-

800 p

5000-

10000 i A B C B

A008 Podiceps nigricollis RC C C B B C B

A017 Phalacrocorax carbo

8000-

12000

p

3000-

7000 i

40000-

50000 i A B C B

A025 Bubulcus ibis 2-8 p A B B

A028 Ardea cinerea 600-

800 p C B C C

A036 Cygnus olor 3600-

5300 i A B C A

A039 Anser fabalis 20-120

i C B C C

A043 Anser anser 6500-

15000 i A B C A

A048 Tadorna tadorna 800-

1200 i B B C A

A050 Anas penelope 8000-

10000 i A B C C

A051 Anas strepera 1300-

3000 i A B C A

A052 Anas crecca 9000-

20000 i B B C C

A053 Anas platyrhynchos 20000-

40000 i A B C B































87

A054 Anas acuta 1200-

7000 i B B C C

A055 Anas querquedula 4500-

8000 i B B C C

A056 Anas clypeata 9000-

10000 i A B C B

A058 Netta rufina 540-

2470 i P A B C A

A059 Aythya ferina 24000-

38000 i B B C B

A061 Aythya fuligula 18000-

20000 i A B C B

A067 Bucephala clangula 30-50 p 1000-

1200 i A B C B

A069 Mergus serrator 230-

340 i C B C C

A070 Mergus merganser 120-

180 i B B C B

A086 Accipiter nisus RC RC D

A087 Buteo buteo R P D

A088 Buteo lagopus R D

A099 Falco subbuteo RC C B C B

A118 Rallus aquaticus RC A B C C

A123 Gallinula chloropus C C B C C

A125 Fulica atra C 40000-

50000 i

80000-

100000

i

B C C B

A130 Haematopus

ostralegus 15-20 p A B C C

A141 Pluvialis squatarola 2500-

3000 i B B C B

A142 Vanellus vanellus 500-

600 p

10000-

12000 i B B C C

A143 Calidris canutus 1-5 i A B A A

A144 Calidris alba 300-

800 i B B C C

A145 Calidris minuta 2800-

3200 i B B C B

A146 Calidris temminckii 120-

400 i B B C C

A147 Calidris ferruginea 8000-

9000 i B B C B

A149 Calidris alpina 10000-

17000 i B B C B

A150 Limicola falcinellus 700-

950 i B B C C

A152 Lymnocryptes

minimus

500-

1000 i B B C B

A153 Gallinago gallinago 5000-

10000 i B B C B

A155 Scolopax rusticola RC R B B C C

A156 Limosa limosa 10000-

15000 i B B C B

A158 Numenius phaeopus 200-

500 i C B C B

A160 Numenius arquata 4500-

6000 i A B C B

A161 Tringa erythropus 3000-

4000 i A B C B

A162 Tringa totanus 3500-

12000 i B B C B

A163 Tringa stagnatilis 600-

700 i B B C B

A164 Tringa nebularia 1300- B B C C





































88

2600 i

A165 Tringa ochropus 4000-

5000 i B B C C

A168 Actitis hypoleucos 400-

700 i C B C C

A169 Arenaria interpres 80-120

i A B C C

A173 Stercorarius

parasiticus R B A C B

A174 Stercorarius

longicaudus V D

A179 Larus ridibundus 2000-

3000 p

20000-

50000 i B B C C

A182 Larus canus 4000-

10000 i C B C C

A183 Larus fuscus 200-

400 i C B C C

A207 Columba oenas R R D

A210 Streptopelia turtur RC D

A214 Otus scops R D

A221 Asio otus RC D

A226 Apus apus R D

A228 Apus melba V D

A230 Merops apiaster P RC D

A232 Upupa epops C D

A247 Alauda arvensis RC D

A249 Riparia riparia 5000-

7000 p C B B C B

A251 Hirundo rustica P P D

A252 Hirundo daurica R D

A253 Delichon urbica RC D

A256 Anthus trivialis P D

A258 Anthus cervinus R B B C C

A259 Anthus spinoletta P D

A260 Motacilla flava RC C C B C B

A261 Motacilla cinerea P P D

A262 Motacilla alba C C C B C B

A263 Bombycilla garrulus R D

A266 Prunella modularis P D

A270 Luscinia luscinia P RC D

A271 Luscinia

megarhynchos P RC D

A273 Phoenicurus

ochruros P D

A274 Phoenicurus

phoenicurus C C C B C B

A275 Saxicola rubetra RC D

A276 Saxicola torquata RC D

A277 Oenanthe oenanthe P C D

A278 Oenanthe hispanica R C B C C

A284 Turdus pilaris RC D

A285 Turdus philomelos P D

A286 Turdus iliacus R D

A287 Turdus viscivorus R D

A290 Locustella naevia R D

A292 Locustella

luscinioides P A B C C

A295 Acrocephalus

schoenobaenus C C B B C B

A296 Acrocephalus

palustris P RC C B C B

A297 Acrocephalus C C B B C B















































89

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă.

Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă.

Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-

izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolată cu o arie de răspândire extinsă.

Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

Calitate şi importanţă: Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele

categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 ;număr de alte specii migratoare, listate în anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 151 ;număr de specii periclitate la nivel global: 17 .In perioada de migrație situl gazduieste mai mult de

20.000 de exemplare de pasari de baltă, fiind sit RAMSAR.

scirpaceus

A298 Acrocephalus

arundinaceus C C B B C B

A299 Hippolais icterina RC RC C B C C

A308 Sylvia curruca P D

A309 Sylvia communis P D

A310 Sylvia borin P D

A311 Sylvia atricapilla P D

A314 Phylloscopus

sibilatrix P D

A315 Phylloscopus

collybita R P D

A316 Phylloscopus

trochilus P D

A317 Regulus regulus P D

A319 Muscicapa striata P RC D

A322 Ficedula hypoleuca RC D

A335 Certhia

brachydactyla R D

A336 Remiz pendulinus C D

A337 Oriolus oriolus RC D

A340 Lanius excubitor R D

A341 Lanius senator R D

A351 Sturnus vulgaris P P D

A353 Sturnus roseus P RC B B C C

A359 Fringilla coelebs C P D

A360 Fringilla

montifringilla RC D

A361 Serinus serinus RC D

A363 Carduelis chloris P RC D

A364 Carduelis carduelis P RC D

A365 Carduelis spinus RC D

A366 Carduelis cannabina R RC D

A368 Carduelis flammea R D

A371 Carpodacus

erythrinus V D

A375 Plectrophenax

nivalis V D

A383 Miliaria calandra RC P D

A435 Oenanthe isabellina R D

A438 Hippolais pallida R A B A C

A459 Larus cachinnans 1500-

2000 p

15000-

20000 i A B C C

A515 Glareola nordmanni 1-5 i A B A C



































90

B.1.5.3. Speciile de păsări cuibăritoare din situl ROSPA Delta Dunării și Complex Razim Sinoie

Specii de păsări cuibăritoare - ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie

Specia


Efectul anticipat al planului

asupra efectivelor și dinamicii

populaţiei,al statutului de

conservare al speciei

Pelecanus

crispus

Pelicanul

cret

Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: la marginea apei, pe grămezi de vegetație plutitoare sau în

stufăriș.

Habitat: litoral, delta și lacuri împrejmuite cu stuf.

Hrana: exclusiv pesti; Lipsa stufariilor și a zonelor litorale deltaice, constituie o

piedică în cuibărirea speciei în zonă.

Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor

se desfășoară în intervalul mai – iulie..

Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura

2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta

Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de

aproximativ 320-410 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este

considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii

la nivel national.

Nu a fost identificata în zona de

studiu și zonele adiacente, ceea ce

indică că aceste habitate nu sunt

favorabile pentru odihna,

cuibarire,innoptare,hranire.

Implementarea obiectivelor

planului nu va avea impact negativ


populației ,a statutului de

conservare a speciei în zonă, în

perioada de realizare a proiectului

și perioada de funcționare.

Aythya

nyroca

Rata rosie-

Oaspete de vară , ocazional iernează și la noi pe apele neînghețate.

Mod de cuibărit: la marginea apei, în desișurile de stuf .Cuibul îl construieşte pe

lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare,

cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe mare sau în denivelările

solului, fiind alcătuit din papură, stuf pe care îl căptușește cu pene .


se desfășoară în intervalul mai – iulie..





aproximativ 3800-4200 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului

este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele acestei

specii la nivel national.

Nu a fost identificata în zona de

studiu și zonele adiacente, ceea ce

indică că aceste habitate nu sunt

favorabile pentru odihna,









Falco

vespertinus

Vânturelul

de seara

Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Vanturelul de seară este legat în

special de posibilitatile de capturare a hranei la lizierele mediului forestier. Din

această cauză numărul de indivizi este destul de redus. Rareori aceștia se abat

în apropierea localităților, de unde pot captura insecte de talie mai mare aflate

în zbor.

Reproducerea are loc în mai - iulie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor

se desfășoară în intervalul iulie – august.




Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de

aproximativ 300-350 de perechi si 2000-3000 I in pasaj. Acest efectiv prezent

in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in

raport cu efectivele acestei specii la nivel national.

Este o specie ale cărei exemplare

au fost observate tranzitând în zbor

zona de studiu și care se deplasează

frecvent în căutarea hranei. Nu au

fost observate exemplare hrănindu-

se pe amplasament deoarece nu

există habitate pentru odihna,

innoptare,hranire.








Phalacroco

rax

pygmeus

Cormoranu

l mic-

Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, îin răchitiș,

rar pe pământ. Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf, dar

și din crenguțe și ramuri, fiind căptușit cu material mai fin;


se desfășoara în intervalul mai – iulie.




Specia nu a fost identificată în

zona de studiu și zonele

adiacente,nu există habitate

prielnice hrănirii și/sau cuibăritului

.




91


aproximativ 8700-9500 de perechi,4000-6500 I la iernat si 4000-6500i in

pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un

procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.





Gelochelid

on nilotica

Pescarita

râzatoare

Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj.

Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat direct pe sol,

folosind denivelările terenului pe care le căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate.

Habitat: lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase.

Hrana: viermi, moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie

lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin legată de mare decât

restul chirelor, vânează mai ales pe deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a

pajiştilor

Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor

se desfășoara în intervalul iulie-august.





aproximativ 8-12 perechi si 320-350 i in pasaj. Acest efectiv prezent in

interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in


Nu a fost identificată în zona de

studiu și zonele adiacente,nu există

habitate prielnice pentru odihna,









Plegadis

falcinellus

Tiganusul

Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de trestie, pe tufişuri sau pe copaci ce

cresc în apă. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides, Nycticorax

nyctiorax, Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus.

Habitat: bălţi, mlaştini şi terenuri noroioase. Hrana: lipitori, melci.

Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarit si de crestere

apuilor se desfasoara in intervalul mai – iulie.





aproximativ 2000-3200 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este

considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele

acestei specii la nivel national.












Egretta

garzetta

Egreta

mica

Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibarit: aprilie - iunie. Cuibul îl

construieste in arbori sau stuf, fiind alcatuit din plante uscate. Cuibaresc în

colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus.Habitat: fluvii, delta, terenuri cu tufisuri si ape, lacuri

cu suprafete intinse dar nu prea adanci. Hrana: pesti mici, insecte acvatice,

broaste.

Reproducerea are loc în martie - iulie. Perioada de cuibărit și de creștere a

puilor se desfășoara în intervalul iulie – august.

Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex

Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia

foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex

Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1700 -

2500 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a

reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la

nivel national.












Nycticorax

nycticorax

Stârcul de

noapte

Categorie fenologică: oaspete de vara, pasaj.

Mod de cuibarit: cuibul il construieste in arbori sau stuf, fiind alcătuit din

crengi, fire de trestie si alt material vegetal, dispus radial.Habitat: lacuri si balti

cu vegetatie bogata. In timpul zilei sta cocotat pe un arbore, arbust sau pe crengi

uscate deasupra apei.

Hrana: pesti, broaste, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici,

moluste, mici mamifere (soareci).

Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de creștere a

puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.










92







nivel national.



Egretta

alba

Egreta

mare

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit:

în apropierea apei, pe copaci sau în stufării.

Habitat: lagune, delta, lacuri cu suprafețe întinse și puțin adânci. Hrana: pesti,

dar consumă și insecte, broaște,păsări mici.

Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a





Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 320 - 360

de perechi, dar si pentru iernat cu o populatie de 1000 – 1200 de indivizi. Acest

efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre

15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.




cuibarire,innoptare,

hranire.








Recurviros

tra avosetta

Ciocântors

ul

Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj.

Mod de cuibarit: pe maluri, in lagune cu apa sarata sau semisarata, pe insule

plane, pe bancuri de nisip sau namol, uneori in vegetatie sau pe sol cu scoici.

Habitat: lagune si golfuri adapostite, lacuri putin adanci de-a lungul litoralului

marii.

Hrana: viermi, moluste, crustacei mici, insecte acvatice si larvele lor (plosnite,

tantari, muste), pesti mici, plante acvatice de suprafata.






Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 220-280

p si 800-1200 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a


nivel national.












Ardeola

ralloides

Stârcul

galben


Mod de cuibărit: în arbori sau tufișuri, pe sol, în stufăriș sau în vegetația de

mlaștină.

Habitat: lagune, bălți cu stuf, zone inundabile.

Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori, broscuțe, șoparle, moluște mici,

crustacee, viermi și ceva hrana vegetală;

Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor se

desfășoara în intervalul iulie – august.




Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3000-

4000 p. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un

procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.












Sterna

albifrons

Chira

mica-

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe sol nisipos cu

vegetație rară.

Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase.

Hrana: moluște, crustacei, insecte, pești mici.

Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de creștere a














93

Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 40-100 p.

Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent

intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.



Porzana

porzana

Crestet

pestrit

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: Cuibul îl

construiește pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de papură și stuf uscate, dar

și proaspete.

Habitat: islazuri cu vegetație deasă, mlaștini, bălți. Hrana: viermi, moluste,

insecte si larvelor lor, mici pesti, mormoloci, plante acvatice.






Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 300-400

p. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un

procent intre 2 si 15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.











și perioada de funcționare

Haliaeetus

albicilla

Codalbul

Este o pasăre de pradă diurnă, caracteristică zonelor deschise din zona coastelor

marine şi lacurilor cu apă dulce în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau

insule stâncoase.

Reproducerea are loc în martie-aprilie. Perioada de cuibărit și de creștere a





Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 26-28 p.

Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent

intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.

Nu a fost identificat în zona de

studio si zonele adiacente,nu exista

habitate prielnice hranirii








Sterna

hirundo

Chira de

balta


Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de

vegetaţie uscată, plaje de nisip.. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură

aproape plană, necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din

vecinătate, precum şi cu câteva pene.

Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri

noroioase.

Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti.

Reproducerea are loc in aprilie - iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a

puilor se desfasoara in intervalul iulie – august.


Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,

specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ

1800 - 2300 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat

a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la

nivel national.

Este o specie a carei exemplare au

fost observate tranzitand in zbor

zona de studiu deoarece reprezinta

o specie relativ comuna in delta, si

care se deplaseaza foarte mult in

cautarea hranei,insa nu au fost

observate exemplare hranindu-se

sau prezentand comportament de

cuibarit, deoarece zona nu le este

prielnica;








Larus

melanocep

halus

Pescarusul

cu cap

negru

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă. Habitat: de-a

lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini, rar în interiorul pământului.

Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor.

Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor

se desfasoara in intervalul iulie – august.





160 - 200 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a


nivel national.










prielnica;





94




Himantopu

s

himantopu

s

Piciorongu

l

Categorie fenologica: oaspete de vara.

Mod de cuibarit: pe malurile namoloase ale lacurilor semisecate si in apele de

inundatie, asezat pe manunchiuri de plante sau perne de plante in apa putin

adanca sau pe movile de namol de pe mal.

Habitat: lacuri cu namol lipsite de vegetatie, mlastini si lagune descoperite.

Hrana: insecte acvatice, larve, moluste mici, crustacee mici, mormoloci,

pestisori.

Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a

puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie.





220 - 370 perech si 1400-2200 I in pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul

sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu

efectivele acestei specii la nivel national.












Glareola

pratincola

Ciovlica

ruginie

Categorie fenologica: oaspete de vara.

Mod de cuibarit: pe pamant, pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren

nisipos sau cu pietris. Lipsa stufariilor constituie o piedică in cuibarirea speciei

in zona;


se desfasoara in intervalul iunie-iulie.





420 - 450 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a


nivel national.












Pelecanus

onocrotalu

s

Pelicanul

comun


Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în stuf sau pe

plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăriș, săpat în pământ.

Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sau cu

puține fire de iarbă.

Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică.

Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător broaște, pui de păsări, șobolani, raci

Reproducerea are loc in aprilie – mai.Perioada de cuibarit si de crestere a puilor

se desfasoara in intervalul iunie-august.







nivel national.












Platalea

leucorodia

Lopatarul


Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase, uneori în arborii

bătrâni. Cuibăresc în colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o

platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din trestie au 25-30 cm

înălțime, vegetația din jur fiind călcată în picioare.

Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor.

Hrana: moluşte, crustacei, larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte


se desfasoara in intervalul iulie-august.














95



de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta

un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel

national.

Ixobrychus

minutes

Stârcul

pitic

Categorie fenologică: oaspete de vară, din aprilie până în septembrie, dar şi de

pasaj (aprilie mai şi septembrie) în toate bălţile din interiorul ţării, şi în deltă.

Habitat: Din primăvară până în septembrie îl regăsim în majoritatea bălţilor cu

stufăriş de la noi din ţară, cu predilecţie în Delta Dunării,in toamnă migrează.

Hrana: în special insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci,

lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.

Reproducerea are loc in mai - iulie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor

se desfasoara in intervalul iulie – august.







nivel national.












Charadrius

alexandrin

us

Prundarasu

l de

saratura

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.

Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată, zone cu pietriş.

Hrana: viermi, mici moluşte şi crustacei, insecte acvatice şi larvele lor.

Cuibul este aşezat pe sol, folosind adânciturile terenului, fiind căptuşit cu

vegetaţie uscată. Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarit si de

crestere a puilor se desfasoara in intervalul mai-iulie.





perechi si 450-520 I in pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este

considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel

national.












Chlidonias

hybridus

Chirighita

cu obraji

albi

Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj.

Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini.

Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.

Reproducerea are loc in mai - iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor

se desfasoara in intervalul iunie – iulie





5000 - 6000 perechi si 30000-50000 i in pasaj. Acest efectiv prezent in

interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in











prielnica;








Circus

aeruginosu

s

Eretele de

stuf

Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj, oaspete de iarna. Mod de

cuibarit: în mlastini, la adapostul stufarisului. Caracteristicile cuibului:

construit pe pamant, cateodata refolosit. Este o gramada mare de bete, stuf

uscat, captusit cu iarba. Perioada de cuibarit: aprilie-iunie .

Habitat: terenuri descoperite si mlastinoase cu mult stuf. Hrana: broaste

,sobolani de apa, serpi, pesti, insecte mari, dar si pasari adulte (de preferinta

lisite), tinere sau pui de cuib, mai ales in perioada de hranire a puilor ;este o








96

specie a carei exemplare au fost observate sporadic tranzitand în zbor zona de

studiu.

Reproducerea are loc in martie - aprilie. Perioada de cuibarit si de crestere

apuilor se desfasoara in intervalul mai – iunie





300 - 400 perechi . Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a


nivel national.



prielnica;








Ardea

purpurea

Stârcul

purpuriu

Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Habitat: lagune, lacuri, bălţi,

râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Hrana: pești mici, dar și broaște și insecte,

rareori șoareci, pui de păsări și popândăi.

Reproducerea are loc in aprilie -mai. Perioada de cuibarit si de crestere a

puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie.



specia Ardea purpurea foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031

Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un

efectiv de aproximativ 230 – 450 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul

sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu











prielnica.








Botaurus

stellaris

Buhaiul de

balta

Cuibul il construieste stuf sau salcii.

Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile.

Hrana: peşti, broaşte, şerpi, viermi, moluşte, crustacei, insecte acvatice şi larvele

lor







aproximativ 500 – 800 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este

considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei

specii la nivel national.












Coracias

garrulus

Dumbrave

anca


Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în găurile malurilor abrupte, fiind

alcătuit din fire de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene.

Habitat: păduri tinere, peisaje descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, lunci,

terenuri agricole.

Hrana: insecte, râme, melcișori, mormoloci, broaște, șoareci; uneori dude, mure.







de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta

un procent intre 2 si 15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.












Alcedo

atthis

Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibarit: tuneluri sapate in

malurile abrupte din apropierea apelor incepand din delta si pana la cele

montane.

Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri și bălți cu mult pește. Hrana:





97

Pescarelul

albastru

pești de talie mică, mormoloci dar și larve de insecte acvatice.

Reproducerea are loc in martie - mai. Perioada de cuibarit si de crestere a

puilor se desfasoara in intervalul mai – iunie.


Razim: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia


Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1500 –



nivel national.








B.1.5.4. Speciile de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie

Situl ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie este important pentru iernat pentru următoarele specii: Anser

erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco

columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser.

Specii de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoe

Specia


Relevanţa pentru sit

Anser

erythropus

Gârlita mica

Categorie fenologică: oaspete de iarna.

Aceasta este o specie accidentală în Dobrogea, dar care poate sosi împreună cu

stolurile de gârlită mare, fiind ani în care sunt identificate exemplare răzlete ale

acestei specii.

Specia este ierbivoră, hrănindu-se cu iarba, rădăcini, muguri, fructe și cu partea verde

a plantelor acvatice și terestre întalnite de-a lungul lacurilor de țărm, râurilor sau

mlaștinilor. In timpul iernii specia îsi suplimentează dieta cu grâne de iarnă. Gârlita

mică este o specie migratoare de cursă lungă, cuibărind în diferite regiuni izolate din

Scandinavia și până în nordul Siberiei. Relatia cu aria de protectie avifaunistica

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim: conform datelor din Formularului

Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031

Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de

aproximativ 10 - 30 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a

reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel

national.

In timpul perioadei de iernat, gârlita

mică frecventează zonele de stepă și

cele semi-aride, terenuri arabile.

Coloniile de iarnă se formează pe

lacurile și râurile mari sau în

stufării.


studiu,dar nu este exclus ca specia

sa ajunga în zona amplasamentului

si vecinatati pentru hrănire.

Implementarea obiectivelor planului

nu va avea impact negativ asupra

efectivelor și dinamicii populației ,a

statutului de conservare a speciei în

zonă, în perioada de realizare a

proiectului și perioada de

funcționare.

Aquila clanga

Acvila tipatoare

mare


Este specie de pasaj, fiind foarte rară și protejată pe plan global.

Mod de cuibărire: Nu cuibăreşte în ţară. În alte părţi cuibărește în pădurile mari din

apropierea zonelor umede.

Habitat: Preferă pădurile mari de deal din apropierea zonelor umede, lunca râurilor

sau lângă mlaștini.

Hrana: păsări, mamifere mici şi mijlocii, cadavre.


Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste

habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru

iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 8 - 14 i. Acest efectiv prezent

in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport

cu efectivele acestei specii la nivel national.

Datorită preferinței sale pentru lișițe

și rațe ca și sursa de hrană, această

specie frecventează aproape

exclusiv lacurile ți bălțile din locuri

deschise din deltă, neputând vâna

pe canale înguste sau jaose mai

inaccesibile datorită taliei sale mari.

Această specie folosește anual Delta

Dunării ca și cartier de iernare.

Datorită caracteristicilor descrise

mai sus, acvila tipătoare mare nu se

întalnește în zona amplasamentului

pentru hrănire, eventual poate

tranzita zona, în perioada pasajului.







funcționare.

Branta ruficollis

Categorie fenologică: oaspete de iarnă. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară.

Habitat: litoral, câmpurile din apropierea lagunelor şi a mlaştinilor.

Regim alimentar: vegetaţie acvatică submersă şi diferite nevertebrate mărunte, dar şi


studiu,dar nu este exclus ca specia

sa ajunga în zona amplasamentului

98

Gâsca cu gât

rosu

vegetaţie de pe grindurile şi câmpiile din vecinătatea întinderilor de apă.

Gâsca cu gât roșu este inclusă pe lista celor mai periclitate specii de păsări care

trăiesc temporar în Europa. In România apare doar la sfârșitul lunii octombrie și

poate fi observată pănă în luna martie. Sosește annual în numar constant pe perioada

iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gâliță mare. Relatia cu aria de

protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim: conform

datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din

interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind

prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000-3000 I si 7000-24000i in pasaj.

Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre

15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.

si cele din vecinatate pentru hrănire.







funcționare.

Phalacrocorax

pygmeus

Cormoran mic

Categorie fenologică: oaspete de vară,iarna,pasaj.

Mod de cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe pământ.

Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf, dar şi din crenguţe şi

ramuri, fiind căptuşit cu material mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea

cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi

Egretta garzetta. Habitat: deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori.

Hrana: exclusiv peşti, rareori lipitori.

Este una din speciile oaspeți de iarna care poate fi observata cu usurință în Delta

Dunarii.




iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 4000-6500i si 4000-65000 i in

pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un

procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.

Nu a fost identificat în zona de

studio si zonele adiacente,nu exista

habitate prielnice hranirii si

stationarii .







funcționare.

Cygnus cygnus

Lebada de iarna

Categorie fenologică: oaspete de iarna.Cuibarește în extremitatea nordica a Europei

si în tundra Siberiei pe lacuri și în mlastini .

Habitat- lacuri și bălți cu vegetație subacvatică, care îngheață foarte greu în conditii

extreme

Hrana- vegetale: iarbă, plante acvatice, semințe de ierburi, dar și viermi, insecte,

moluște; câteodată și pești. În România vine din nord în sezonul rece, iar primăvara

se înapoiază spre locurile de reproducere din nordul Eurasiei .




iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 340-1270 i. Acest efectiv

prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% din


Specia nu a fost identificat în zona

de studio si zonele adiacente,nu

exista habitate prielnice hranirii si

stationarii.







funcționare

Egretta alba

Egreta mare

Categorie fenologică: oaspete de vară, oaspete de iarnă.

Habitat: lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.

Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte, broaște,păsări mici Este o specie

care ramâne în numar relativ mic pe perioada iernii, dar care prefera zone deschise,

cu maluri expuse, dar nu abrupte,pentru a se putea hrani si odihni.


Razim-conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste



prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%

din efectivele specieila nivel national.




stationarii.







funcționare.

Mergus albellus

Ferestrasul mic

Categorie fenologică: oaspete de iarnă .Sosește în fiecare an pe perioada

iernii,preferă lacurile și bălțile din locuri deschise.

Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine adăpostite. cu suprafeţe

mari.

Hrana constă predominant în peși mici de apă dulce și sărată, precum și cu crustacei,

viermi, insecte și plante acvatice.





prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in


Specia apare în grupuri mici, in

timpul iernii, în lungul apelor care

nu îngheață; Specia nu se hrănește

pe terenuri agricole în perioada de

iernat ,nu a fost identificata în zona



odihnei.







funcționare.

99

Falco

columbarius

Soimuletul de

iarna

Categorie fenologică : oaspete de iarnă, în zona Deltei Dunării, fiind găsit în special

în apropierea localitătilor rurale.

Habitat: peisaje descoperite, dealuri împădurite, mlaştini de-a lungul litoralului.

Specia nu cuibareste in tara.

Hrana: se hrăneşte cu păsări mici până la mărimea unei vrăbii, pe care le prinde din

zbor după o urmărire în forţă. Consumă şi mamifere mici.




iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 20-60 i. Acest efectiv prezent

in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in raport cu




exista habitate prielnice hranirii

si/sau stationarii.







funcționare..

Netta rufina

Rata cu ciuf

Categorie fenologică: oaspete de iarna şi de pasaj.

Habitat: bălți cu stuf.

Hrana: constă predominant din radacinile, semințele și partea vegetativă a plantelor

acvatice ocazional hranindu-se și cu nevertebrate acvatice, amfibieni si pești mici.






din efectivele speciei la nivel national.




odihnei.







funcționare.

Aythya ferina

Rata cu cap

castaniu

Categorie fenologică: oaspete oaspete de iarnă.

Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite.

Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije, seminţe, rizomi de la plantele palustre,

moluşte, crustacei, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.





prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in

raport cu efectivele acestei specii la nivel national.Functia ecologica in zona a

acestei specii nu este relevant.

Rața cu cap castaniu este

reprezentată prin puține exemplare

care pot apărea mai ales în zona

bălților permanente.

Exemplarele speciei au fost

identificate tranzitand in zbor zona

, foarte posibil in cautare de hrana,

posibil in zona lacurilor Corbu -

Tasaul.








Aythya fuligula

Rata motata

Categorie fenologică : oaspete de iarnă.

Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului.

Hrana: nevertebrate şi plante acvatice. Specia este omnivoră, mare parte a hranei

sale constând în moluşte, crustacei, insecte acvatice, semințe și partea vegetativă a

plantelor acvatice






in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.Functia ecologica in zona a

acestei specii nu este relevant.

Rața motata este o specie

reprezentată prin puține exemplare

care pot apărea mai ales în zona

bălților permanente.


identificate tranzitand in zbor zona

, foarte posibil in cautare de hrana,

posibil in zona lacurilor Corbu -

Tasaul.








Anser anser

Gâsca de vara

Categorie fenologică: oaspete de vară. In anotimpul rece, in Delta Dunarii vin sa

ierneaza cateva sute de exemplare care cuibaresc in nord.

Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi

mirişti. Preferă bălțile întinse și liniștite cu stuf și papură deoarece acolo găsesc

condiții de hrană și de cuibărit Pasajul din câmp la baltă şi invers se petrece de

două ori pe zi, dimineaţa devreme şi la inserat. Se adăpostește pe timp de noapte și

în timpul zilei pe ape întinse, și poate zbura pentru hrănire la distanțe mai mari de

10 km față de zonele unde se adăpostește.

Hrana: vegetal - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de sfeclă, boabe

de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.



identificate in zbor,tranzitand

zona, foarte posibil in cautare de

hrana.








100





in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.

Anas strepera

Rața pestriță

Categorie fenologică: Este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă și pe

perioada iernii. Populeaza aproape toate apele statatoare cu adancime mica si care au

suficienta vegetatie de protectie. Uneori poate fi observata și pe langă râuri

curgătoare limpezi, numai daca malurile au brauri bogate de stuf.

Habitat: lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie

bogată.

Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale,

dar şi animală: moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.

În Deltă iernează în ierni blânde numeroase exemplare nordice care pleacă în

lunile februarie-martie.






din efectivele speciei la nivel national.




odihnei.







funcționare.

B.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau habitatelor

de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a PUZ-ului,

menționate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

B.2.1. Descrierea amplasamentului,habitate identificate pe amplasament și în vecinătatea a acestuia

Conform Certificat de Urbanism folosința actuală a suprafeței de 92,822 ha este *arabil –pasune,neproductiv*și ca atare este

cultivat cu plante agricole de către deținătorii de terenuri.Suprafața analizată se încadrează în categoria agroecosistemelor,se

practică cultivarea de cereale prășitoare,plante industriale.Stabilitatea unui ecosistem este dată de structura sa,respectiv de numărul

populațiilor componente. Cu cât sistemul este mai complex, cu atât capacitatea de autoreglare a lui este mai mare și va prezenta o

stabilitate mult mai mare față de perturbațiile externe.Ecosistemul cu puține specii și lanțuri trofice(cultura agricola) va avea o

stabilitate mult mai mică. Datorită activităților antropice din zonă care au modificat radical compoziția floristică a habitatelor,

aceasta nu mai poate fi descrisă decât în contextul folosinței actuale a terenurilor,respectiv: arabil si pășune .

Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000:

- ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe;

- ROSCI 0065 Delta Dunarii;

- la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra;

- la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.

Descrierea amplasamentului și a vecinătăților

Vecinatatile terenului studiat sunt:

- Nord: drum de exploatare De 547, Dc 574 si proprietati particulare (parcelele A 575/3 – 10);

- Sud: limita faleza si proprietati particulare (parcelele A 610/18 - 19);

- Est: terenuri proprietate privata – pasuni, limita faleza si drum De 608;

- Vest: drum comunal Dc 574 si terenuri arabile, proprietate privata (parcelele A 575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).

- suprafața de teren este plană,cu pantă ușoară ;

- în zona analizată sunt executate lucrari agricole specifice culturilor înfiintate anual;Intr-un an agricol sunt efectuate numeroase

lucrări agricole(pregătire teren-arat+discuit,însamântare;lucrări de întreținere culturi;tratamente fitosanitare;recoltare

101

culturi;pregatire teren-arat,fertilizat,discuit,însământare culturi de toamnă) generatoare de zgomot,vibrații, emisii de

pulberi,CO2,SO2,Nox,rezultate din utilizarea combustibililor pentru lucrarile agicole.

- zona de studiu este amplasată marginal față de siturile analizate,cu o suprapunere ușoară pe una din laturile amplasamentului;

- nu există pe amplasament:cursuri de apă cu caracter temporar sau permanent lacuri,bălți,mlaștini, vegetație

palustră,sălcii,stufariș ,care să asigure hrana,condiții de odihnă ,adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate în

siturile Natura 2000 analizate;

- covorul vegetal pe suprafața cu destinație *pasune* este distrus ca urmare a procesului de pășunare intensivă;

- Introducerea parțială a unei suprafețe din terenul destinat lotizării în situl ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI 0066 Delta

Dunării-Zona Marină a avut ca fundament crearea unor zone tampon,de tranziție , între habitatele de importanță comunitară și

cele antropizate ca urmare a practicării activităților agricole.

Modul de selectare a zonei de studiu

Planul se va implementa în extravilanul localitații Corbu, unde până în prezent activitățile economice sunt reprezentate de

agricultură , creșterea animalelor și prestări servicii. Zona de studiu a cuprins întreaga suprafață a proiectului,precum și vecinătățile

deoarece potențialul impact asupra speciilor de păsări se poate extinde asupra acestora ținând cont ca în proximitatea

amplasamentului sunt siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe ,ROSPA 0076 Marea Neagra.

De asemeni s-a avut în vedere că pierderea habitatelor poate conduce la reducerea teritoriilor de hrănire ale speciilor de păsări care

cuibăresc sau se odihnesc în afara suprafe/ei planului, dar sunt în căutare de hrană în interiorul acestuia.

Suprafața definitivă a zonei studiului a vizat deci evaluarea atât a suprafaței planului cât și a vecinătăților,din considerentele mai sus

arătate.Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000: ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe;

ROSCI 0065 Delta Dunarii;la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra; la o distanta de 35 m fata de limita

Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.

Figura nr. 6. Perimetrul analizat si shape-urile siturilor Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona

marina

Legenda

Linie galbena-shape (contur) PUZ Corbu 92,822 ha;Linie rosie- shape (contur) ROSCI 0065,ROSCI 0066

102

La stabilirea definitivă a zonei de studiu s-a ținut cont de faptul că în nordul și sudul planului sunt amplasate zone industriale, astfel

că evaluarile și observațiile se vor axa în principal asupra speciilor de floră și faună care se regăsesc pe întreaga suprafață a

proiectului și vecinătățile acestuia in zona estica , sudica-estica pana la plaja,inclusiv..Zona vestica este acoperita de culturi

agricole. De asemenea facem mentiunea ca in zona limitrofa proiectului, pe toate laturile, au fost emise PUZ-uri pentru

dezvoltarea altor planuri.

In acest sens se va avea în vedere dacă implementarea planului va conduce la pierderea de habitate din perimetrul analizat si

vecinatati,prin urmare și la reducerea teritoriilor de hrănire ,innoptare/stationare, cuibarire,pentru peciile de pasari inscrise in

formularele standart ale siturilor Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie si ROSPA 0076 0076

Marea Neagră.

B.2.1.1. Habitate identificate in perimetrul planului analizat si vecinatati

A fost analizata zona pe care se dezvolta PUZ-ul, precum si vecinatatile , in partea de est si sud pana la plaja(inclusiv) , celelalte

zone fiind acoperite de culturi agricole.De asemeni mentionam ca perimetrul analizat este si el acoperit de culturi agricole.In

vederea analizării structurii fitocenozelor au fost efectuate relevee fitocenotice în zona analizată dar și în vecinătăți. Vegetația

fitocenozelor a fost studiată de la periferia zonei avute în vedere ,spre interior, folosind metoda cercetărilor pe itinerar. Locul în care

s-au ales suprafețele de probă a prezentat un anumit grad de omogenitate, adică a reunit însușiirile caracteristice generale și

particulare ale tipului de fitocenoza analizat, la fiecare specie din releveul asociației urmărindu-se abundența și dominanța dupa

scara lui Braun – Blanquet.

In cazul habitatelor și speciilor perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea în care tipul de vegetație studiat

înregistreaza cel mai mare numar de specii,complet dezvoltate.Perioada optimă pentru verificarea florei și habitatelor de pe teren

tinând cont ca acestea sunt reprezentate de culturi agricole și pășune ruderalizată este mai –iulie când tipul de vegetație analizat

înregistrează cel mai mare număr de specii complet dezvoltate.Cunoscand ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri

asupra gradului de conservare în care se afla un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau

seminatural, în cazul de față apreciind potențialul impact asupra covorului vegetal.

Figura nr. 7. Zona de amplasament a PUZ – ului Figura nr. 8. Zona de est a PUZ - ului

103

Figura nr. 9. Vedere spre zona de sud – vest a PUZ – ului Figura nr. 10. Vedere spre zona de sud a PUZ – ului

Figura nr. 11. Vedere spre zona de nord a PUZ – ului - Zona antropizata

Obiectivele monitorizarii:

- Inventarierea completă a florei din suprafețele vizate;

- Identificarea tipurilor de habitate / comunități vegetale din suprafețele vizate;

- Apreciarea posibilului impact semnificativ asupra tipurilor de habitate și plante de interes comunitar și național.

Evaluarea abundenței s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet.Indicii scării Braun-Blanquet:

1= exemplare foarte puține;

2= exemplare puține;

3= exemplare putin numeroase;

4= exemplare numeroase;

5= exemplare foarte numeroase de interes conservativ.

104

Determinarea speciilor s-a efectuat cu ajutorul cheilor de determinare din publicați de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Suprafața

studiată a fost stabilită astfel, încât să cuprindă toate tipurile fitocenotice existente.Frecvența locală este un indiciu utilizat care ne dă

informații despre frecvența indivizilor unei specii în suprafața de probă. Frecvența se apreciază prin împarțirea suprafeței de probă

în unități mai reduse apoi de dau note după o scară cu 5+1 trepte:

1 - indivizi dispuși izolat în suprafață de probă în proportie de 5-20%;

2 - indivizi cu grupe mici reprezentați în proporție de 21-40%;

3 - indivizi grupați în pâlcuri mici în proporție de 41-80%;

4 - indivizi în pâlcuri mari in proportie de 61-80%;

5 - indivizi în grupuri compacte in proportie de 81-100%;

+ -indivizi rari sub 10% din suprafața de probă.

Studiile de teren au avut ca principal scop identificarea habitatelor și a asociațiilor vegetale din zona suprafeței de teren aferentă

planului, cu evidențierea unor eventuale asociații de importanță conservativă, pentru care legislația națională prevede instituirea

unor măsuri de conservare. Inventarierea florei (a speciilor de plante) a avut scopul de a evidenția prezența unor specii de plante

rare, în conformitate cu Listele Roşii naționale și Listele Rosii internaționale (IUCN Red List of Threatened Species, 2011),aspect

neconfirmat.

B.2.1.1.1. Vegetatia existenta pe amplasament si vecinatati

Datorită activităților antropice din zona care au modificat radical compozitia floristica a habitatelor, aceasta nu mai poate fi descrisă

decât în contextul folosinței actuale a terenurilor,respectiv: arabil și pășune .Terenul conform certificat de urbanism are destinatia

de arabil,pasune si neproductiv,ca atare activitatea cea mai importanta desfasurata este aceea de infiintare culturi agricole ,iar

terenul aferent pasunii este utilizat pentru animale.Structura culturilor infiintate este destul de diversa pentru a permite rotatia

culturilor: grau , orz,porumb,floarea soareleui rapita,soia,etc.Covorul vegetal pe suprafața cu destinație *pășune* este distrus ca

urmare a procesului de pășunare intensivă de către animale.

Perimetrul analizat se suprapune partial (pe o suprafata de c.ca 200 mp) cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,care la randul ei se

suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii.

A.Habitate de interes comunitar

Urmare verificarilor in teren si a evaluarilor efectuate asupra perimetrului analizat si a vecinatatilor ( parcele pentru care nu s-au

emis certificate de urbanism), nu au fost identificate habitate de interes comunitar si/sau habitate prioritare.Nu au fost identificate

specii de flora protejate conform Lista roșie -Oltean et al., 1994 ,Lista roșie Oțel et al., 2000 ,Lista roșie Ciocârlan, 2011,Cartea

roșie a plantelor vasculare Dihoru & Negrean, 2009.

Concluziile referitoare la habitatele descrise la capitolul privind informatii despre ariile naturale protejate,sunt redate in tabelul de

mai jos.

105

106

B.Vegetatia de pe amplasament si vecinatati

1.Specii de flora identificate pe amplasament si in imediata apropiere a amplasamentului

Pe marginea culturilor agricole din extravilanul localitatii, au fost identificate buruienisuri formate preponderent din urmatoarele

specii: Cannabis ruderalis (canepa) - formează de regula o bordură între drumul de acces si culturile agricole, in special cele de

orzoaica si de grau, Xanthium italicum –specie invaziva de origine nord-americană comuna la margini de drumuri si culturi,

Tribulus terrestris (coltii babei) – formeaza palcuri la marginea lanurilor de paioase,Amaranthus retroflexus (stirul) care se

dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de rapită, Brassica nigra (mustar negru)-exemplare salbaticite, Sinapis arvensis

(mustar salbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiana comuna in culturi agricole, Reseda lutea – planta ruderala comuna la margini

de drumuri, Avena sativa (ovaz) – planta infiltrata din culturi învecinate.

Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor agricole, dar în număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum

halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album (spanac salbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum,

Matricaria inodora (musetel prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemtisor), Lathyrus tuberosus (oresnită),

Cichorium intybus (cicoarea), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Solanum

nigrum (zarna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteita),Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbena), Bassia

scoparia (maturi), Melilotus albus (sulfina alba), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur).Specii precum Medicago sativa

(lucerna) se infiltrează din culturileînvecinate.Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf si la călcare, situate pe

drumurile de acces sau in imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura,Portulaca oleracea (iarba grasă),

Hordeum murinum (orzul soarecelui), Matricaria discoidea,Convolvulus arvensis (volbura).

In zona analizată precum și in imediata vecinatate lipsesc habitatele cu valoare conservativă precum și cele prioritare.

107

Speciile de plante menționate în Formularul standard al sitului ROSCI 0065 Delta Dunării (Marsilea quadrifolia, Centaurea

jankae, Centaurea pontica, Echium russicum) nu sunt prezente în zona studiată si imediata vecinatate.

2.Asociații vegetale identificate pe amplasament si vecinatati

In ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte decat in cele naturale, deoarece

dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin

distrugerea unor plante).In zona analizată precum și in imediata vecinatate lipsesc habitatele cu valoare conservativă precum și

cele prioritare.

Figura nr. 12. Vegetatie specifica marginilor de drumuri

2.1.Asociatii vegetale de margini de drumuri si parcele

Asociațiile ruderale sunt întâlnite de-a lungul drumurilor de exploatare precum și la capătul solelor/tarlalelor cultivate din interiorul

si vecinătățile perimetrului analizat( in partea vestica si de nord azonei studiate ) .

Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 - Asociatia Sclerochloo-Polygonetum avicularis

apartine ordinului Plantaginetalia majoris Tx. et Preising 1950 si clasei Plantaginetea majoris Tx. Et Preising 1950.Este o asociatie

vegetala ruderala de locuri bătătorite și margini de culturi, formată din Sclerochloa dura și Polygonum avicularis Specia edificatoare

este frecvent insotita de Sisymbrium oficinallis, Capsella bursa pastoris,Polygonum aviculare,Verbena Officinalis.

Dintre cele două plante caracteristice domină Polygonum aviculare. Sclerochloa dura

este o plantă anuală, efemeră, care îşi încheie ciclul vegetativ în lunile de primăvară

(mai-iunie), după care se usucă şi dispare aproape cu totul. Aşa se explică absen ţa

acesteia în multe dintre fitocenozele în care Polygonum aviculare este foarte bine

reprezentat.Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne,

Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum,

Malva pusilla, Centaurea calcitrapa,Eragrostis minor.

108

Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa

annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens.

Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal communities –si nu au valoare conservativă.

2.2. Asociatii vegetale identificate in zona de pasune

Terenul cu destinatia* Pasune* are o suprafata de 1 ha, este pozitionata in partea estica a perimetrului (deasupra terasei) si are o

latime ce variaza intre 10 si 30 m.Principalele asociații vegetale identificate în zona de interes sunt: Onopordetum acanthii Br.-

Bl. et al. 1936 si Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 )

Vegetatia identificata este rara , de talie mica ,cu acoperire insulara, ,adaptata la conditiile climaterice aride. O serie de specii

dispar in timp din cauza pasunatului intens,practicat pe o lunga perioada din timpul anului, speciile neavand posibilitatea refacerii .

Figura nr. 13. Pasune - contur nuanta galbena

Asociatia vegetala Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936 (asociatie vegetala dominată de scaiul magaresc Onopordon

acanthium); Fitocenoze întinse de-a lungul drumurilor pe terenurile pășunate de oi și îndeosebi în locurile unde au staționat

animalele . Numărul mare de indivizi ai speciei caracteristice de Onopodum Achanthium

determină instalarea a puține specii care îsi încheie ciclul vegetativ înainte de a fi acoperite

de specia dominantă.Cele mai frecvente însotitoare sunt:Carduus acanthoides,Hordeum

murinium,Matricaria chamomilla,Lolium perenne, Polygonum aviculare.Alături de

Onopordon acanthium se mai gasesc şi specii din vegetaţia inlocuita, cum ar fi:Medicago

lupulina, Lotus corniculatus, Achillea millefolium Erodium cicutarium.

Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal communities –nu au valoare

conservativă.

109

Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 ) asociație vegetală dominată de ciulini -

Carduus nutans și Carduus acanthoides);Specia caracteristică, Carduus nutans, este o plantă termofilă şi se dezvoltă bine în partea

de sud şi est a României, unde realizează fitocenoze compacte, uneori destul de întinse ca

suprafaţă. Se instalează pe izlazurile intens păşunate, ocupând terenurile frământate şi bătătorite de

către ovine, dar bogate în substanţe azotoase, provenite din acumulările de materiale organice. În

Dobrogea fitocenozele de Carduus nutans sunt foarte răspândite în lungul drumurilor, pe

terasamentele căilor ferate, terenuri necultivate (pârloage), dar şi pe terenurile intens

păşunate.Asociația se dezvolta insular.Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Carduus

nutans care este însotită frecvent de Echium vulgare Medicago lupulina (trifoi galben), Echium

vulgare,Ballota nigra,Capsella bursa pastoris (traista ciobanului),Sisymbrium loesselii, Medicago

lupulina,Plantago lanceolata. Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal

communities –nu au valoare conservativă

Asociațiile vegetale identificate aparțin comunităților ruderale (antropice), complet lipsite de valoare conservativă, prin urmare,

lucrările de amenajare în zonă nu reprezintă un pericol la adresa consevarii biodiversității. Chiar daca zona de studiu este amplasata

marginal față de siturile mai sus menționate,cu o suprapunere usoara pe una din laturile perimetrului s-a avut în vedere certificarea

existenței/ prezentei în habitatele cu vegetație spontană a speciilor de plante protejate,aspect infirmat în urma evaluărilor făcute în

teren în zona de studiu și vecinătăți.De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt specii vulnerabile , caracteristice

habitatelor natural si care sunt eliminate de cele ruderale.Structura habitatelor identificate în zona de implementare a obiectivelor

planului analizat (habitate antropice ce nu prezintă interes conservativ) nu asigură elemente de colonizare, hrănire, odihnă, adăpost

şi cuibărire a speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.

In partea estica a PUZ-ului de 92,822 ha , pana la limita plajei (zona parcelelor Nn594/1/1, Nn594/1/2, Nn594/1/3, Nn594/1/4,

Nn594/1/5, Nn594/1/6, Nn52+HB593 ) se afla in procedura de avizare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii un

alt PUZ si anume *Sat de vacanta cu specific pescaresc*.

Figura nr. 114. Imagine PUZ –uri : Corbu 92,822 ha (galben) si Sat de vacanta cu specific pescaresc (bleu) si PUZ parcela

610/31 (verde)

110

3.Vegetatie psamofila (de nisipuri))

Pe psamosolurile formate in apropierea tarmului marii se găsesc specii de flora adaptate la climatul marin: Polygonum

arenarium Waldst. et Kit (troscotul), Anthemis ruthenica Bieb (romaniţa de câmp) Apera spica-venti (L.) Beauv. ssp. Maritime

(iarba vântului),Scabiosa argentea (S. ucranica L.),Medicago lupulina (lucerna galbena ) L.,Carex colchica Gay (rogoz de nisip),

Euphorbia seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.)- (laptele cucului sau laptele câinelui), Consolida regalis Gray (Nemţişorii de

câmp),, Sclerochloa dura (L.) Sonchus arvensis L., Erysimum diffusum Ehrh, Silene conica L.,Artemisia austriaca Jacq.,( pelin alb )

Holoschoenus vulgaris Link.) .

Au fost identificate si specii de stepă si ruderale care alaturi de speciile pasamofile completeaza covorul vegetal.Speciile stepice

si ruderale identificate sunt:Achillea setacea –coada soricelului,Bromus tectorum-obsiga , Chenopodium album -spanac

sălbatic,Chenopodium rubrum , Conyza Canadensis- bătrâniș, Erigeron canadensis -bunghisor,Cynodon dactylon- pir gros , Daucus

carota , ssp.carota –morcov salbatic, Agropyron repens-pir tarator ,Erodium cicutarium - pliscul-cocorului, Festuca valesiaca -

paius,Asperula humifusa,Marrubium peregrinum-cătușică obisnuită ,Medicago sativa- mazariche de primavara,Melilotus albus -

sulfina alba ,Sisymbrium orientale-voinicica.

Covorul vegetal este neuniform , discontinuu ca grad de acoperire si prezinta multe zone goale.

Figura nr. 115. Figura nr. 115. Vegetatie de pe amplasament

4.Plaja

In parte de sud est perimetrul PUZ se suprapune cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pe o suprafata de 200 mp ,ceea ce

reprezinta un procent de 0,00022% din suprafata perimetrului analizat si un procent de 0,0000000345 din suprafata Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii.Pe aceasta suprafata se intentioneaza amenajarea unei zone de campare (Z2) ,categorie de folosinta

teren neproductiv=1,5 ha,care a fost utilizata de turisti chiar daca nu a fost amenajata in acest sens (turism necontrolat - *de

weekend*) .Prin implementarea altor proiecte in zona care au ca destinatie realizarea de complexe turistice, zone locuinte

permenente si sezoniere,estimam ca aceasta activitate se va intensifica atat prin sporirea afluxului de turisti,cat si ca perioada de

stationare in zona.

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0CB0QFjAAahUKEwiox5DB6_vIAhXIwBQKHX_qCso&url=http%3A%2F%2Fwww.eplante.ro%2Fplante-a-z%2Flucerna-galbena-culbeceasa-Medicago-falcata.html&usg=AFQjCNEogg7IRsruWQZCApf9vpi22Y9ieQ&sig2=vYPTuP2xVjvyfUxjJHEZfw&bvm=bv.106923889,d.bGg

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spanac_s%C4%83lbatic&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spanac_s%C4%83lbatic&action=edit&redlink=1

111

Figura nr. 116. Imagine zona propusa prin PUZ pentru campare

Sezonul este limitat la un interval de 3-4 luni pe an, cu toate acestea ,avand in vedere ca plaja este domeniu public, sugeram ca

prin proiectare,pentru faza de implementare a proiectelor sa se identifice si sa se adopte de catre institutiile abilitate (Primaria

Corbu,Administratia RezervatieiBiosferei Delta Dunarii,DADL, DSP) un set de masuri cu caracter obligatoriu pentru toata

zona(pentru toate proiectele).

Dupa cum se vede din imagine,vegetatia este extrem de saracacioasa , de talie mica,insulara.

In acest sens se propun urmatoarele masuri :

- Stabilirea drumurilor de acces la plaja;

- Stabilirea zonei de campare;

- Modalitatea de imprejmuire a zonei de campare;

- Instituirea colectarii selective a deseurilor atat in zona de campare cat si pe plaja;

- Stabilirea punctelor de colectare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja

- Program de ridicare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja;

- Stabilirea clara si fara echivoc a activitatilor care se pot desfasura in zona de campare si pe plaja;

- Lucrari care pot sa fie efectuate pentru intretinerea plajei, doar pe zona cu nisip, explicitarea lucrarilor,utilajele cu care se

efectueaza.

- Activitatile de alimentatie publica pe plaja ,cu caracter sezonier.

- Stabilirea responsabilitatilor.

- Toate interventiile privind amenajarea plajei si camparea se vor efectua cu respectarea tuturor conditiilor impuse prin avizele

emise de institutii cu responsabilitati in acest sens:ARBDD TULCEA DADR,DSP,Primaria Corbu,etc.

- Modalitati de raportare si anuntare a unor evenimente legate de protectia mediului.

Prin PUZ-al analizat si prin implementarea proiectului activtatea de campare se va desfasura controlat doar in zona

aprobata,fara a afecta alte suprafete adiacente.Se va urmari prin masurtile propuse anterior , de catre factorii responsabili evitarea

degradarii zonei prin campare si turism necontrolat.

112

Distanta cea mai mare dintre perimetrul planului si plaja Corbu , este de c.ca 350m, latimea plajei este cuprinsa intre 50-100m si

se caracterizează prin nisipuri tipice plajelor marine și lipsa vegetației.

La inceputul sezonului estival, profilul plajei este modificat de activitatea de nivelare a nisipului prin care se distruge si se

indeparteaza atat flora cat si fauna din acest perimetru. De asemenea, actiunile de ecologizare, discuire, in general cele pentru

intreținerea plajei turistice, cat si turismul estival in sine nu dau posibilitatea de a se dezvolta fauna și flora.

Plaja nu va fi vizată în mod direct de contrucțiile prevăzute prin PUZ.

CONCLUZII - referitoare la habitatele și speciile de floră identificate pe amplasament și vecinătăți în relatie cu ROSCI 0065

Delta Dunării

Ca urmare a verificarilor effectuate in zona analizata si vecinatati au fost constatate urmatoarele:

A.-Perimetrul zonei analizate

1. Zona studiata area categoria de arabil,pasuni,neproductiv- se practica agricultura pe aproape toata suprafata ,cu exceptia unei

bande in zona estica de circa 10-20 m , in apropierea terasei pe care exista vegetatie spontana, stepica, ruderala,fara valoare

conservativa.

2. In perimetrul zonei studiate , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă ,adapost și

cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.

3. Dezvoltarea unor asociatii vegetale , cu valoare conservativa redusa:

- Asociaţia vegetală Onopordetum acanthium Br.-Bl. et al. 1936 (asociatie vegetala dominată de scaiul magaresc Onopordon

acanthium); fitocenoze întinse de-a lungul drumurilor pe terenurile pășunate de oi.

- Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 ) asociație vegetală dominată de ciulini -Carduus

nutans și Carduus acanthoides)-realizează fitocenoze pe islazurile intens păşunate.

- Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 - asociatie vegetala ruderala de locuri

bătătorite și margini de culturi, formată din Sclerochloa dura și Polygonum avicularis.

B. Vecinataea zonei analizate

1. In vecinatatea planului , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă adapost și

cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.

2. In urma evaluarii zonelor din vecinatatea perimetrului pana la plaja Marii Negre ( pe care se dezvolta alte planuri) a reiesit ca

vegetatia de tip psamofil, saraca, de talie mica.

3. La o distanta de cca. 350 m fata de amplasamentul analizat, pe directia estica si sud estica se afla plaja Corbu, care face parte

din unitatea nordica a litoralului romanesc , parte componenta a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).

Raportând obiectivele planului analizat la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes european

ROSCI 0065 Delta Dunării au rezultat următoarele concluzii :

1. Nu au fost identificate habitatele de interes conservativ in zona de interes, pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI

0065 Delta Dunării.

2. Nu sunt prezente/nu au fost identificate specii de flora înscrise în Formularul standard;

3. Integritatea sitului de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării nu este afectat de proiectul propus deoarece:

- nu se reduce suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;

113

- nu are impact negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate

de interes comunitar;

- nu produc modificari ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ariilor naturale protejate de interes comunitar.

CONCLUZII - referitoare la habitatele și speciile de floră identificate pe amplasament și vecinătăți în relatie cu ROSCI

0066 Delta Dunării Zona Marină:

1. Perimetrul analizat se afla în vecinatatea ariei protejate ariei protejate de interes european ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona

Marină(c.ca 35-40m de shape-ul sitului );

2. Raportând obiectivele planului propus la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes european

ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină au rezultat următoarele concluzii :

Nu au fost identificate habitatele de interes comunitar ;

- 1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux;

- 1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci;

- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare.

3. Nu sunt prezente/nu au fost identificate specii de floră înscrise în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0066

Delta Dunării.

4. Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării Zona Marină-nu sunt afectate de

proiectul propus deoarece :

- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;


- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate

de interes comunitar;

- nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra habitatelor și speciilor de floră pentru care au

fost declarate siturile comunitare ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunării Zona Marină în perioada de

construire și nici în perioada de funcționare , deoarece nu au fost identificate pe amplasament.

B.2.2. FAUNA PE AMPLASAMENT

B.2. 2. 1.-Fauna terestră

Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice ,asociaţiile fitocenologice, elementele de relief şi

caracteristicile geologice ale arealului.

Orice habitat este alcătuit dintr-o mulţime de microhabitate, diferenţiate în funcţie de condiţiile de umiditate, temperatură, expunere,

curent de apă, regim de oxigenare, natura şi calitatea substratului etc. Fiecare organism va fi găsit preferenţial în acele microhabitate

la care este cel mai bine adaptat, pe care le poate exploata cu eficienţă mai mare decât indivizii altor specii.

De obicei indivizii unei populaţii nu ocupă întregul habitat în mod uniform, condiţionaţi fiind de disponibilitatea şi distribuţia

resurselor, respectiv a condiţiilor preferenţiale, astfel că într-un spaţiu mai larg există regiuni populate şi zone nepopulate.

In perimetrul destinat implementării PUZ s-a identificat o biodiversitate animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) săracă în

specii și indivizi, datorită ruderalizării habitatului si a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane.

114

Monitorizarea faunei terestre s-a efectuat în baza unui program conform graficului de mai jos:

Ian Feb Mar Apr Mai

Iun

Iun

Iu

Iul

Aug Sept

Oct Nov

Dec

Pasari

cuibaritoare

Pasari

sedentare

Pasari de

pasaj

Pasari care

ierneaza

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Perioada

optimă

Perioada

favorabilă

Speciile de amfibieni, reptile și mamifere au fost monitorizate odată cu monitorizarea păsărilor deoarece perioadele favorabile se

suprapun cu cele pentru păsări, astfel că datele pot fi colectate împreuna.De asemeni s-au urmarit și alte elemente considerate

relevante pentru conturarea tabloului biodiversității din zonă :

- Prezența altor categorii de fauna :amfibieni,reptile, mamifere;

- Distribuția speciilor in raport cu tipurile de habitate din cadrul amplasamentului.

B.2. 2. 1.1.- Amfibieni și reptile

Evaluarea de mediu a avut in vedere identificarea pe amplasament si vecinatate a speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în

anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE . In zona analizată nu au fost identificate specii de reptile. Amfibienii nu trăiesc în

zonă, datorită caracteristicilor climatice ale zonei analizate: umiditate redusă/uscaciune, temperaturi /insolație puternică – facand-o

improprie pentru amfibieni.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vipera ursinii

vipera de fâneață

Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau

vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra


Testudo graeca

țestoasa de uscat

dobrogeană

Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a


Triturus dobrogicus

Trăiește prin bălțile și iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică. Specia

nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a


115

Emys orbicularis țestoasa de apă

Trăiește în ape stătătoare, mâloase, și în cele cu curs liniștit; Specia nu a fost identificată

pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are

impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în

perioada de funcționare.

Bombina bombina buhaiul cu burta roșie

Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau



In zona de nord, în afara perimetrului PUZ-ului, a fost observat un exemplar din specia Natrix Natrix (șarpele de casa) și un

exemplar de Podarcis taurica (sopârla de câmp), ambele având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei.

Sarpele de casă (Natrix natrix) nu este un șarpe veninos și nici constrictor, fiind frecvent întâlnit în Europa și, respectiv, în

România. Sarpele de casă este, în general, verde închis sau maroniu cu un colier (două pete semilunare) caracteristic galben, crem

sau portocaliu situat în spatele capului, particularitate care explică o altă denumire a sa, de șarpele cu inel. Coloritul său poate fi de

asemenea de la gri până la negru. Sarpele de casă populează regiunile din jurul mlaștinilor, bălților, lacurilor și apelor curgătoare,

dar îl putem găsi și în paduri, la câmp sau în zonele lipsite de vegetație, ducând o viață atât acvatică, cât și terestră. Când

temperatura mediului ambiant scade drastic, în lunile octombrie-martie, șarpele de casa intră în hibernare, utilizând vizuinile

abandonate ale iepurilor, fisurile din stânci, mormanele de îngrășăminte naturale (bălegar) sau rădăcinile copacilor ca adăpost.

Podarcis Taurica figurează în Anexa 4 A (Specii de interes comunitar.* Specii de animale și de plante care necesită o protecție

strictă *a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,cu

modificările ulterioare ,în Anexa 4 a Directivei Habitate si Anexa 2 a Convenției de la Berna) ,cu toate acestea este una din cele mai

comune specii de reptile din zonele sudice și estice ale Dobrogei. Desfășurarea PUZ-ului nu este de natură să influențeze populația

de sopârlă de stepă din zonă. In cazul speciei Podarcis taurica s-a constatat existența unei capacități mai mari de adaptabilitate,

aceasta specie fiind prezentă practic în orice tip de habitat, inclusiv în parcurile sau zone ierboase de suprafață redusă din diferite

localități. Chiar dacă în perioda de studiu nu au fost identificate specii de reptile de interes comunitar, nu este exclusă prezența

acestora ulterior.

Datorita mobilitații mari și prezenței acelorași tipuri de habitate în vecinătatea perimetrului,nu se prognozează un impact negativ

asupra speciilor de reptile și nu se vor produce modificări în structura,dinamica și statutul de conservare al acestora.

B.2.2.1.2.Specii de mamifere

Ca urmare a verificărilor efectuate pe amplasamentul planului analizat și în vecinătățile acestuia nu au fost identificate specii de

mamifere de interes conservativ pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării :Mustela eversmannii –

dihor de stepa,Vormela peregusna – dihor patat,Spermophilus citellus – popandau,Lutra lutra – vidra,Mustela lutreola-

nurca,Phocoena Phocoena,Tursiops truncates.Amplasamentul nu asigură condiții prielnice ,lipsesc habitatele specifice care să

ofere condiții optime pentru hrană,adăpost,odihnă și reproducere. Nu au fost identificați popândăi și nu au fost găsite galerii

specifice. Sermophilus citellus figurează in anexa 4 a directivei habitate 92/43EEC ăi Anexa 2 a Conventiei de la Berna.

116

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Mustela

eversmannii

Dihor de stepă Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea

obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada

de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

Spermophilus

citellus

Popândăul Nu au fost identificare galerii,nu au fost identificate exemplare pe amplasament sau

vecinătate. Implementarea obiectivelor planului nu are impact negativ asupra acestei

specii în perioada de realizare a proiectului și perioada de funcționare

Vormela

peregusna

Dihorul pătat Este un animal de stepă, ocolind terenurile arate. Specia nu a fost identificată pe

amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are

impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în

perioada de funcționare

Mustela lutreola

Nurca Habitat: ape stătatoare și curgătoare, atat la șes, cât și la deal și munte.Specia nu a

fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului

analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a


Lutra lutra Vidra Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau



Din rândul mamiferelor a fost identificat iepurele de camp ( Lepus europaeus) iar in zona terenurilor agricole cultivate cu cereal

Soarecele de camp ( Apodemus sp).

Datorita capacitatii instinctuale pe care o au mamiferele de a se retrage din fata pericolelor generate de interventii antropice

sau naturale putem estima ca nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar și nu

se vor produce modificări în structura,dinamica și statutul de conservare al acestora.

Având în vedere că pe amplasament și în vecinătatea acestuia nu există ape de suprafață,nu au fost identificate specii de pești,ca

atare nu se prognozează un impact negativ asupra populatiilor si a statutului de conservare asupra acestora.

B.2.2.1.3.Fauna de nevertebrate

Speciile de nevertebratede importanta comunitara inscrise in formularul standard al sitului Natura 2000

ROSCI 0065 Delta Dunarii,nu s-au regasit in zona si vecintati in principal datorita habitatelor caracterisice care lipsesc de pe

amplasament.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lycaena dispar

Habitat-păduri de stejar înmlăștinate sau umede. Specia nu are condiții prielnice în zona, în perimetrul propus

pentru realizarea investitiei nu au fost identificate plantele gazdă pentru larvele acestei specii, (Rumex

obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum) deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și

hibernare pentru această specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei

specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare

Ophiogomphus

cecilia

Habitat- râuri de şes şi canale, de preferat cu adâncime mică.Specia nu a fost identificată pe amplasament sau

vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de

117

realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare

Catopta thrips

Habitat- vegetatie de stepa , pajisti pe substraturi alcaline. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are

impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

Coenagrion

ornatum

Habitat- vegetatie de stepa . Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei

specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

Colias

myrmidone

Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


Morimus

funereus

Păduri cu esențe foioase, preferând în special păduri de cvercinee si făgete. Implementarea obiectivelor planului

analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de

funcționare.

Arytrura

musculus

Habitat-zone umede,malstini,cursuri de apa.In perimetrul propus pentru realizarea investitiei nu au fost

identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere pentru

aceasta specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în

perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.

Theodoxus

transversalis

Habitat- zone fluviale. Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în


Anisus

vorticulus

Habitat:a pe limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. Specia nu a

fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact


Graphoderus

bilineatus

Habitat- zone acvatice. Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor

planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în


Leptidea

morsei

Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are


Speciile de nevertebrate din zona analizată se caracterizează prin prezența unor specii tipice zonelor de stepă, rezistente la impact

antropic. Vegetația degradată datorită pășunatului nu permite dezvoltarea unor efective mari de insecte sau alte neveretebrate.

Cele mai multe specii de nevertebrate sunt insecte, apartinând la mai multe ordine, care formează entomofauna zonei.Entomofauna

este săracă în specii, fiind dominată de cele rezistente la impactul antropic.

Dintre orthoptere (lăcuste, cosași, greieri),în zonă apar specii din genurile Omocestus și Sthenobothrus, comune pentru suprafețele

acoperite cu vegetație ierboasă.

Dintre lepidoptere, au fost identificate specii comune: Colias croceus, Colias erate, Pieris rapae, Pontia edusa, Lycaena phlaeas.In

culturile agricole au fost observate exemplare de Tyta luctuosa, Dysgona algira și Autographa gamma (buha gama).

Dintre coleoptere (gândaci), specifici culturilor agricole apar în zona specii ca Anisoplia austriaca, Rhizothrogus aequinoctialis,

Amphimalon solstitialis (carabusii cerealelor) ca si exemplare de Agriotes (gândaci pocnitori), Adalia bipunctata (buburuze) sau

Mylabris sp. pe vegetaţia segetală.

Dintre heteroptere (plosnite), apar Eurydema oleracea (plosnita verzei), Eurygaster maura, Eurygaster integriceps și Aelia

acuminata (ploșnite de cereale).

Dintre himenoptere (viespi, albine, bondari) în zona apar Vespa vulgaris, Dolichovespula germanica, Polystes sp. Bombus

agrorum și alte specii caracteristice habitatelor cu vegetație ierboasă.

118

Fauna de nevertebrate din perimetrul analizat se caracterizeaza prin prezența unor specii care nu au importanță conservativă , sunt

rezistente/adaptate la impactul antropic și se găsesc pe areale extinse și în zonele din jurul perimetrului analizat .Acestea nu s-au

identificat ca specii incluse în anexele OUG 57/2007 .Implementarea obiectivelor planului nu are impact negativ asupra

speciilor de nevertebrate identificate,nu se vor produce modificari in structura ,populatiile si statutul de conservare asupra

faunei de nevertebrate.

B.2.2.2. Avifauna

Situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră se suprapune în zona amplasamentului cu situl ROSPA 0031 Delta Dunării și

Complexul Razim Sinoie,iar structura speciilor de păsări din ambele situri este foarte asemanătoare.

Situl de importanță comunitară ROSPA 0031 Delta Dunării - Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografica a ROSCI 0065

Delta Dunării și are pe raza Judetului Constanța lacurile Istria, Nuntași,Sinoe. Acest sit găzduieste efective importante ale unor

specii de păsări protejate după cum urmează:număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;număr de alte specii

migratoare,listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151;număr de specii periclitate la nivel global:

17.In perioada de migrație situl ROSPA0076 Marea Neagră găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de

baltă.

Figura nr. 17. PUZ Corbu fata de siturile Natura 2000 :ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076

Marea Neagra

Legenda

Linie galbena-conturul (shape-ul) PUZ Corbu 92,822 ha;

Linie verde inchis-conturul (shape-ul) ROSPA 0031-Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076-Marea Neagra .

B.2.2.2.1.Specii de păsări identificate pe amplasament

Indivizii unei populaţii nu ocupă întregul habitat în mod uniform, condiţionaţi fiind de disponibilitatea şi distribuţia resurselor,

respectiv a condiţiilor preferenţiale, astfel că într-un spaţiu mai larg există regiuni populate şi zone nepopulate. Cele mai multe

specii de păsări caracteristice zonei litorale de la Marea Neagră, sunt cele cu răspândire largă pe teritoriul Europei, urmate de

speciile de origine asiatică ,si cele transpalearctice. In procente ceva mai mici sunt regăsite speciile mediteraneene și cele de origine

arctică.

119

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată din Delta Dunarii (colonii mono- polispecifice şi individuale, locuri de aglomeraţie

pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt intalnite în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală

(Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca- Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, insula Popina,

Doloşman, cât şi în afara acestora si anume in complexele acvatice naturale din RBDD.Acestea sunt redate in harta de mai jos.

Trebuie facuta mentiunea ca distanta dintre extremitatea sudica a Complexului Lagunar Razim Sinoe este de aproximativ 11-12

km fata de Lacul Corbu, 15-16 km fata de lacul Tasaul si 24-25 Km fata de Lacul Siutghiul, ca atare speciile de pasari

acvatice si limicole dispun de zone umede necesare pentru hranire,cuibarire sau zone de odihna, prezintand in acest sens o

anumită elasticitate a pretenţiilor fata de biotop. Biotopurile au existenţă permanentă sau temporară. Importanţa lor

pentru speciile de păsări prezente diferă în funcţie de suprafaţa lor şi avantajele pe care le oferă pentru hrănire şi

reproducere.

Suprafata pe care se va dazvolta planul analizat nu prezinta interes pentru aceste specii de pasari,intrucat nu sunt habitate specifice,

prielnice pentru locuri de aglomeraţie ,pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit, ,in schimb au fost observate tranzitand in zbor

zona in cautarea hranei intre zonele umede existente,mentionate anterior.

In urma efectuării verificărilor în zona de studiu și în vecinătăți în scopul monitorizării avifaunei și conturării unui tablou

avifaunistic au fost identificate un număr de 37 specii de păsări care cuprinde atât specii de interes comunitar cât si specii comune

conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Specii de pasari identificate pe amplasament

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Ordinul Familia Fen Tip

Ec.

Cuibaritoare/

Necuibaritore

Nr. Ex.

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât

negrru

Podicipediformes

Podicipedidae

OI acv N 5 ex

Larus ridibundus Pescăruş râzător Charadriiformes

Laridae

S/P acv C/ nu cuib in zona 64 ex

Larus canus

Pescăruş sur Charadriiformes Laridae

P acv N 18 ex

Larus

melanocephalus

Pescăruş cu cap

negru

Charadriiformes

Laridae

OV/P acv C/ nu cuib in zona 7 ex

Larus cachinnans Pescăruş argintiu Charadriiformes Laridae S/P

acv C/ nu cuib in zona 35ex

Sterna hirundo

Chiră de baltă Charadriiformes Sternidae OV acv C/ nu cuib in zona 12 ex

Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji

albi

Charadriiformes Sternidae

OV/P acv C/ nu cuib in zona 6 ex

Circus aeruginosus Erete de stuf Falconiformes

Accipitridae OV tacv C/ nu cuib in zona 1 ex

Falco vespertinus Vânturelul de seara Falconiformes

Falconidae OV/P ter C/ nu cuib in zona 2 ex

Ardea purpurea

Stârc roşu Ciconiiformes Ardeidae OV acv C/ nu cuib in zona 2 ex

Plegadis falcinellus Ţigănuş Ciconiiformes Threskiornit

hidae

OV acv C/ nu cuib in zona 4 ex

Anthus campestris Fâsă de camp Passeriformes Motacillidae OV Ter C/ nu cuib in zona 5 ex

Lanius collurio

Sfrâncioc rosiatic Passeriformes Laniidae OV Ter C/ nu cuib in zona 2 ex

Philomachus pugnax bătăus Charadriiformes

Scolopacidae P Acv N 7 ex

Ardea cinerea

Stârc cenuşiu Ciconiiformes Ardeidae R acv C/ nu cuib in zona 3 ex

Aythya ferina Raţă cu cap Anseriformes Anatidae OI acv C/ nu cuib in zona 12 ex

120

castaniu

Fulica atra

Lişiţă Gruiformes Rallidae OV/OI/

P

acv C/ nu cuib in zona 33 ex

Podiceps cristatus Corcodel mare Podicipediformes Pidicipedidae

R acv C/ nu cuib in zona 4 ex

Merops apiaster Prigorie Coraciiformes Meropidae OV/P Ter C/ nu cuib in zona 2 ex

Alauda arvensis

Ciocârlie de baragan Passeriformes Alaudidae OV Ter C/ nu cuib in zona 7 ex

Upupa epops Pupăza Coraciiformes Upupidae OV Ter C/ nu cuib in zona 1 ex

Riparia riparia Lăstun de mal Passeriformes Hirundinidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 9 ex.

Hirundo rustica Rândunica

Passeriformes Hirundinidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 11 ex.

Motacilla alba Codobatura alba Passeriformes Motacillidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 1 ex.

Motacilla flava Codobatura

galbena

Passeriformes Motacillidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 2 ex

Sturnus vulgaris Graur Passeriformes Sturnidae OV/P Ter C/ nu cuib in zona 21 ex

Anser anser

Gâsca de vară Anseriformes Anatidae S/OI acv C/ nu cuib in zona 9 ex

Anas crecca

Rața mică Anseriformes Anatidae OI/P acv N 11 ex

Anas platyrhynchos raţa mare Anseriformes Anatidae S/OI Acv

C/ nu cuib in zona 16 ex

Aythya fuligula

Raţă moţată Anseriformes Anatidae OI acv N 11 ex

Miliaria calandra

Presura sură Passeriformes Emberizidae 0V Ter C/ nu cuib in zona 3 ex

Cygnus olor Lebădă de vară Anseriformes Anatidae OI acv

C/ nu cuib in zona 2ex

Passer domesticus Vrabie de casa Passeriformes Passeridae S Ter

C/ nu cuib in zona 43 ex

Passer montanus Vrabie de câmp Passeriformes Passeridae S

Ter C/ nu cuib in zona 35 ex

Corvus frugilegus Cioară de semănătură Passeriformes

Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 62 ex

Corvus corone

cornix

Cioară grivă Passeriformes Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 12 ex

Pica pica Coţofană Passeriformes Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 3 ex

Legendă: Fen – tip fenologic: S - sedentare, MP - parţial migratoare, OV - oaspeţi de vară, OI-oaspeti de iarna,P - pasaj,; Rep – tip reproductiv:

TipE – tip ecologic (Acv-acvatic;Ter-terestru);N-nu cuibareste in tara

Structura speciilor de pasari identificate pe amplasament

14 sp-38%

2sp-5,3%6sp- 16,1%

7sp-19%

2sp-5,3%1sp- 3%

2sp-5,3%

3 sp-8%

Ord. Passeriformes-14 sp

Ord. Pediciiformes-2 sp

Ord. Anseriformes-6 sp

Ord. Charadriiformes-7 sp

Ord. Coraciiformes-2 sp

Ord. Gruiformes-1 sp

Ord. Falconiformes-2 sp

Ord. Ciconiiformes-3

121

B.2.2.2.2.Specii de păsări identificate pe amplasament și menționate în Anexa nr 1 la Directiva Consiliului

79/409/CEE

Din totalul de 37 specii de păsări identificate pe amplasament un numar de 9 specii de pasari sunt menționate în Anexa nr 1 a

Directivei Consiliului I 79/409/CEE conform datelor prezentate în tabelul de mai jos însa dintre acestea nicio specie nu este prezentă

ca și pasăre cuibăritoare în zona de studiu:

Tabel nr.5 Specii de păsări identificate pe amplasament care sunt menționate în Anexa I

Nr.

Crt

DENUMIREA STIINTIFICA

DENUMIREA POPULARA

ORDINUL FAMILIA D. PĂSĂRI 79/409 EEC

OUG 57/2007

CONVENŢIA BONN

CONVENŢIA BERNA

CONVENŢIA HAGA

LISTA ROŞIE

1 Sterna hirundo

Chiră de baltă Charadriifo

rmes

Sternidae Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II

LC

2 Chlidonias

hybridus

Chirighita cu

obraji albi

Charadriiformes

Sternidae

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC

3 Circus

aeruginosus

Erete de stuf Falconiformes

Accipitrid

ae

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III

- LC

4 Falco

vespertinus

Vânturelul de

seara

Falconiform

es

Falconida

e

- - Anexa II Anexa II - NT

5 Ardea purpurea

Stârc roşu Ciconiiformes

Ardeidae Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II

LC

6 Plegadis falcinellus

Ţigănuş Ciconiiformes

Threskiornithidae

Anexa I Anexa3 Anexa II Anexa II Anexa II

LC

7 Anthus campestris

Fasa de camp Passeriformes

Motacillidae

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC

8 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic

Passeriformes

Laniidae Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC

9 Philomachus pugnax

bataus Charadriiformes

Scolopacidae

Anexa I Anexa 3 - AnexaII LC

Structura grafică a speciilor de păsări identificate pe amplasament înscrisă în anexa I

2 sp

2sp-3 sp

2 sap

Ord. Falconiformes-2 sp.

Ord Passeriformes-2 sp.

Ord.Charadriiformes-3 sp.

Ord. Ciconiiformes-2 sp.

122

B.2.2.2.3. Analizarea tabloului avifaunistic

Încadrarea speciilor de păsări într-un anumit tip de habitat sau biotop specific se realizează pe baza afinităţilor biologice ale

indivizilor faţă de caracteristicile generale ale acestora, ca teritorii de cuibărit, hrănire sau adăpostire.

Dacă pentru numeroase specii de păsări teritoriul de hrănire este altul decât cel de cuibărit, dar în cadrul aceluiaşi habitat, pentru

altele, cele două teritorii /biotopuri/ se suprapun în totalitate, în special în cazul paseriformelor.

Speciile caracteristice lacurilor şi heleşteelor deschise cu zone cu stuf sunt:Podiceps cristatus; Podicep griseigena; Podiceps

nigricollis; Anas strepera; Anas querquedulla; Larus ridibundus; Sterna hirundo; Fulica atra.

Speciile caracteristice stufărişurilor compacte sunt: Ardea cinerea;Ardea purpurea; Ardeola ralloides; Egreta garzetta; Nycticorax

nycticorax. Aceste specii cuibăresc de obicei în colonii mixte, în interiorul suprafeţelor compacte de stuf culcate pe sol sau la

suprafata apei, sau în zăvoaie, în zone puţin deranjate prin activitati antropice sau de prădători specifici. Alte specii caracteristice

stufărişurilor sunt reprezentate de: Botaurus stellaris; Ixobrychus minutus; Circus aeruginosus; Acrocephaluspalustris; Emberiza

schoeniclus, etc.

Speciile caracteristice habitatului acvatic sunt în majoritate migratoare; speciile sedentare (cele care îşi au asigurată hrana din

resursele acvatice) părăsesc si ele habitatele în iernile geroase, când apa îngheaţă complet si se concentrează în ochiurile de apă

rămase neingheţate.

Dinamica si perioadele de stationare a speciilor de pasari de interes comunitar in situl Natura 2000

ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie

Cod Specia Tip ecologic

Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0031

Categoria

fenologica

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV OI P

A001 Gavia stellata acv

*

A002 Gavia arctica

acv

*

A019 Pelecanus onocrotalus

acv

*

A020 Pelecanus crispus

acv

*

A021 Botaurus stellaris

acv

*

A022 Ixobrychus minutus

acv

*

A023 Nycticorax nycticorax

acv

*

A024 Ardeola ralloides

acv

*

A026 Egretta garzetta

acv

*

A027 Egretta alba

acv

* *

A029 Ardea purpurea

acv

*

A030 Ciconia nigra

eur

*

*

A031 Ciconia ciconia

eur

*

*

A032 Plegadis falcinellus

acv

*

A034 Platalea leucorodia acv *
















123

A037 Cygnus columbianus

bewickii

acv

*

A038 Cygnus cygnus

acv

*

A042 Anser erythropus

acv

*

A060 Aythya nyroca

acv

* *

A068

Mergus albellus

acv

R *

A071 Oxyura leucocephala acv

*

A073 Milvus migrans ter

*

*

A075 Haliaeetus albicilla

acv

*

A080 Circaetus gallicus ter

R

A081 Circus aeruginosus ter

*

A082 Circus cyaneus ter

*

A083 Circus macrourus

ter

*

A084 Circus pygargus ter

*

*

A089 Aquila pomarina

ter

*

A090 Aquila clanga ter

*

A092 Hieraaetus pennatus acv

*

A094 Pandion haliaetus acv

*

A095 Falco naumanni ter

*

A097 Falco vespertinus ter

*

*

A098 Falco columbarius

ter

*

A103 Falco peregrinus

ter

* *

A119 Porzana porzana

acv

*

A120 Porzana parva

acv

*

A121 Porzana pusilla

acv V

A127 Grus grus

acv R

A131 Himantopus himantopus acv

*

*

A132 Recurvirostra avosetta acv

*

*

A133 Burhinus oedicnemus

ter

*

A135 Glareola pratincola

acv

*

A138 Charadrius alexandrinus

acv

*

*

A139 Charadrius morinellus

acv

*

A140 Pluvialis apricaria acv *

































124

A151 Philomachus pugnax

acv

*

A154 Gallinago media

acv

*

A157 Limosa lapponica

acv

*

A159 Numenius tenuirostris

acv

*

A167 Xenus cinereus

acv

*

A170 Phalaropus lobatus

acv

*

A176 Larus melanocephalus acv

*

A177 Larus minutus

acv

*

A180 Larus genei

acv

*

A189 Gelochelidon nilotica acv

*

*

A190 Sterna caspia

acv

*

A191 Sterna sandvicensis

acv

*

*

A193 Sterna hirundo

acv

*

A195 Sterna albifrons

acv

*

A196 Chlidonias hybridus acv

*

*

A197 Chlidonias niger

acv

*

A222 Asio flammeus ter

*

A229 Alcedo atthis

acv

*

A231 Coracias garrulus

ter

*

A234 Picus canus

ter *

A236 Dryocopus martius

ter *

A238 Dendrocopos medius

ter R

A242 Melanocorypha calandra

ter

*

A246 Lullula arborea

ter

R

R

A255 Anthus campestris

ter

*

A272 Luscinia svecica ter

*

A293 Acrocephalus

melanopogon

ter

*

A307 Sylvia nisoria

ter R

*

A320 Ficedula parva

ter

*

A321 Ficedula albicollis

ter

*

A338 Lanius collurio ter

*

*

A339 Lanius minor

ter R

*

































125

Din punct de vedere fenologic, păsările din situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076

Marea Neagra se pot imparti în două mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare.

Analizand dinamica stationarii in sit a speciilor de pasari de interes comunitar se pot stabili măsuri concrete pentru mentinerea/

păstrarea unui echilibru dinamic la nivel de ecosistem fata de presiunea antropică generata de obiectivele PUZ .

Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0076 Marea Neagră

Legenda

migratie

Oaspete de iarna

A379 Emberiza hortulana

acv R

A393 Phalacrocorax pygmeus

acv

* * *

A396 Branta ruficollis

acv

* *

A402 Accipiter brevipes ter

*

*

A403 Buteo rufinus ter

*

A404 Aquila heliaca ter

*

A429 Dendrocopos syriacus ter *

A464 Puffinus yelkouan acv

*

A511 Falco cherrug

ter

* *

A533 Oenanthe pleschanka acv

*

Cod Specia Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0076 Marea

Neagră

Categoria

fenologica

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV

P OI

A464 Puffinus yelkouan * A020 Pelecanus crispus * A038 Cygnus cygnus * A177 Larus minutus * A191 Sterna sandvicensis * A396 Branta ruficollis * A196 Chlidonias hybridus * A197 Chlidonias niger * A002 Gavia arctica * A001 Gavia stellata * A189 Gelochelidon nilotica * A180 Larus genei * A176 Larus melanocephalus * A068 Mergus albellus * A170 Phalaropus lobatus * A195 Sterna albifrons * A190 Sterna caspia * A193 Sterna hirundo *











126

In cadrul evaluării adecvate s-a avut în vedere posibilitatea afectării speciilor și habitatelor,inclusiv apariția unor modificări ale

caracteristicilor structurale inițiale atât în zona planului cât și în vecinătatea acestuia.Evaluarea globală a analizat populațiile de

păsări prezente, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea eventualului impact provocat

de dezvoltarea planului asupra păsărilor care migrează în zona în perioada de construire şi în cea de exploatare.Activitatea faunistică

din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate foarte mare, impactul

implementării planului în zonă nu va influenţa negativ speciile faunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a se

retrage spre habitatele limitrofe planului, habitate ce pot oferi condiţii similare de hrana, odihnă şi cuibărire.Ca urmare a derulării

activității de monitorizare a păsărilor pentru care sunt importante siturile amintite anterior, pe amplasamentul pe care urmează să se

implementeze obiectivele planului, se poate concluziona:

Din analizarea tabloului avifaunistic remarcăm că cea mai mare diversitate se constată în ordinul Passeriformelor și ordinul

Charadriiformelor ,în principal datorită habitatelor întalnite în zonă și anume prezența culturilor agricole și a habitatului de

pășune;astfel au fost identificate specii comune specifice agroecosistemelor, cum sunt : Anthus campestris – fâsa de câmp,Merops

apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de semănatură, Corvus

corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra – presura sură.Dintre

speciile de pasari cu un grad înalt de adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de

semănatură (Corvus frugilegus), s-au identificat exemplare din aceste specii survolând zona cercetată sau hrănindu-se în urma

utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), in perioade relativ scurte de timp (cateva zile) aferente lucrarilor de semanat si recoltat

culturi agricole .

Caracteristică esențială a perimetrului analizat și chiar a vecinătăților o constituie lipsa surselor de hrană astfel încât

lanțurile trofice să fie stabile,complexe dar mai ales să fie funcționale. Din acest motiv plasticitatea comportamentală a speciilor de

păsări asigură orientarea acestora către locuri cu abundență de hrană atât pentru întreținere cât și pentru reproducere. Diversitatea

speciilor de păsări nu se datorează habitatelor de pe suprafața analizată care ar oferi condiții de hrană,cuibărire și odihnă prielnice

ci pentru că amplasamentul propus se află în apropierea rutelor de migrație a acestora .

Ca aspect general zona la care se face referire în studiu este puternic influențată de existența mediului antropic, precum și

de multe activități ce au această origine. Activitățile specifice culturilor agricole desfășurate în acest moment au un impact mai mare

prin zgomotul periodic produs de utilajele agricole,lucrări de pregatire teren și înființare culturi de primavara si toamna ,inclusiv

tratamente fitosanitare,activități de transport semințe,îngrăsăminte,irigații,etc decât activitățile specifice așezărilor umane.

Biodiversitatea specifică la data evaluarii amplasamentului este relativ scazută, iar distribuția elementelor avifaunistice este

restrânsă, fiind dictată de categoria de folosință a terenului din zona de studiu.

Numarul redus de exemplare care a tranzitat zona precum si lipsa speciilor de pasari cuibaritoare in perimetrul analizat

, poate fi și o consecinţă a urmatorilor factori:

- existenţa habitatelor cu o structură vegetală simplificata , care nu asigură cerințele ecologice de cuibărire şi hrănire ale

pasarilor -nu favorizează prezenţa acestora pe amplasament ;

- derularea în zonele învecinate a unor activităţi antropice;

- lipsei cursurilor de apă,a zonelor umede cu vegetație palustră,arborilor,tufărișurilor,în general a vegetației înalte care să creeze

condiții prielnice pentru odihnă și mai ales pentru adăpostul speciilor de păsări față de condițiile meteorologice vitrege sau

împotriva prădătorilor;

127

- existenței pe suprafețe foarte întinse,împrejurul perimetrului analizat și a vecinătăților acestuia, a habitatelor cu aceeași

structură ca cele din zona analizată.

- pozitia amplasamentului intre complexele acvatice,mai sus mentionate din RBDD Tulcea, Razim Sinoe, zonele umede

Siutghiol,Lacul Tasaul-Corbu , respectiv Marea Neagra,justifica tranzitul speciilor de pasari de interes comunitar in deplasările

zilnice pentru cautarea hranei,sau tranzitul de la locul de hranire catre locul de cuibarire sau odihna . Mai jos redam cateva

exemple in acest sens,referitoare la distanta parcursa de unele specii de pasari in cautarea hranei ,care demonstreaza ca

realizarea unei astfel de investitii nu are efect perturbator asupra acestora:

Pelecanus onocrotalus ( pelicanul comun) -efectueaza deplasări zilnice până la 50 km şi mai mult;

Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte)-baza trofică poate fi uneori la distanţă mare de locurile de clocire, până la 20

km;

Egretta garzetta ( egreta mica)-intre baza trofică şi locul de clocire pot exista uneori distanţe mari de până la 20 km şi mai

mult;

Circus macrorous se hraneste la o distanta de pana la 20 de km de cuib;

Circus pygargus se hraneste la o distanta de pana la 12 de km de cuib;

Falco naumanni se hraneste la o distanta cuprinsa intre 1 - 3 km fata de cuib.

Ciconia nigra (barza neagra)-baza trofică poate fi situată până la 10 km distanţă de cuib;

Platalea leucorodia (lopatarul)- între locul de clocire şi baza trofică parcurge distanţe cuprinse intre 10-20 km.

Pandion haliaetus – vultur pescar-vaneaza la o distanta de pana la 14 km de la cuib;

Sterna hirundo(chira de balta)-se hrăneşte la o distanţă de până la 5-10 km distanta fata de colonie;

Chlidonias niger (chirighiţa neagră)- de obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km distanta fata de colonie;

Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)-biotopul de reproducere nu trebuie să coincidă cu baza trofică, întrucât pot

efectua deplasări zilnice până 50 km.

Efectivele de pasari cuibăritoare au fost cuantificate analizand speciile din perimetrul studiat şi apropiere dar care

au legătură directă cu zona implicată, în implementarea obiectivelor planului. Verificările pentru identificarea speciilor cuibăritoare

au fost realizate în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul și sunt apți de

zbor, moment când este cel mai ușor de stabilit prezența sau absența unei specii în zona de interes.Având în vedere că pe terenurile

arabile din zonă sunt efectuate lucrări agricole specifice fiecarui tip de cultură, vegetatia identificata pe aplasament prin

caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera conditii optime pentru construirea cuiburilor, dar pot asigura adăpost in anumite

perioade ale anului pentru indivizii tineri și maturi.

Nu au fost identificate cuiburi, sau specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE care

să cuibărească sau sa manifeste comportament de cuibărit în arealul analizat.În perioada de cuibărit (aprilie pentru specii sedentare

si mai –iunie pentru speciile migratoare),nu au fost detectati masculi care cântă şi manifestă activ comportamentul de teritorialitate ;

Speciile de păsări de interes conservativ nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau manifestând comportament

de cuibărit în arealul analizat. Distanța de la perimetrul analizat până la zonele unde a cestea găsesc habitate prielnice pentru

cuibărit (areale situate în special în Delta Dunării) este mult prea mare pentru ca obiectivul analizat să aibă impact negativ asupra

efectivelor acestora sau să le pună în pericol statutul de conservare.

Nu au fost observate/identificate zone şi locuri de hrănire şi cuibărire specifice speciilor acvatice, intrucat lipsesc

cu desavarsire habitatele specifice;majoritatea speciilor de păsări care au tranzitat în zbor amplasamentul au o arie de răspândire

extinsă.

128

Păsările răpitoare nu sunt legate de un un biotop anume , motiv pentru care fi întâlnite şi în alte zone decât cele

umede. Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare si comportamentul de reproducere.

Cu toate acestea speciile de pasari rapitoare si numarul acestora care au tranzitat perimetrul este foarte redus,acest lucru

datorandu-se in principal:

- lipsei/inexistentei unor specii caracteristice de stepa precum popandaul, care reprezinta sursa principala de hrana;

- disconfortului/deranjului datorat pasunatului intensiv,lucrarilor agricole mecanizate,repetate si generatoare de zgomot;

- distanta relativ mare intre zona studiata si arealul de cuibarit;

- lipsa speciilor de pasari coloniale.

In acest sens au fost identificate specii ca eretele de stuf (Circus aeruginosus) si vânturelul de seară (Falco vespertinus ) care

au tranzitat în zbor suprafețele agricole din care face parte și suprafața PUZ-ului analizat, fără a stabili un teritoriu de vânătoare din

această zonă. Păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează în căutare de hrană alte zone (în special pajiştile semi-naturale,

care le oferă o hrană mai abundentă în rozătoare mici). Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare nu se regăsesc în zona

amplasamentului si /sau vecinatati.

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea

amplasamentului. Speciile respective cuibăresc pe suprafețe întinse de bălți și lacuri cu stufăriș și vegetație arboricolă, în special

de-a lungul curslui Dunării și în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de

dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată.

Pentru speciile necoloniale, arealul planului şi imprejurimile acestuia pot constitui trasee de deplasare între locurile de

cuibărire şi cele de hrănire sau trasee de deplasare de la un loc de hrănire la altul. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune

sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, etc.)

Nu au fost observate stoluri de gâşte (în special Branta ruficollis), zona analizată nefiind propice ca zonă de odihnă sau de

hrănire pentru acesta specie; Amplasamentul studiat poate fi cel mult tranzitat/traversat de populații mici de gâște care se pot

deplasa spre locurile tradiționale de hrănire și odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe.

Nu au fost semnalate stoluri mari în timpul migrației de primăvara și toamnă ale speciilor de păsări identificate în

amplasamentul analizat.Zona nu a fost traversată de efective numerice mari/zi atât de păsările răpitoare cât și celelalte specii.

Cele mai ridicate efective s-au înregistrat la passeriforme a căror migrație se desfășoară în general la altitudini care pot

varia în funcție de mai mulți factori:distanța de zbor,condițiile meteorologice,viteza și direcția vântului,caracteristici ale

speciei:mărimea,structura,migratoare de lungă sau scurtă distanță,etc.

Speciile sedentare pot fi întâlnite tot timpul anului, inclusiv în perimetrul zonei prevăzute pentru realizarea proiectului de

plan analizat. Acestea efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost,

reproducere).Astfel, iarna, populația sedentară de păsări a fost suplimentată de indivizi veniți din zonele de nord, aceiași indivizi

reîntorcându-se pe aceleași rute la începutul primăverii.

În timpul monitorizarii în perioada iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul analizat, aspect

datorat lipsei habitatelor care pot asigura hrana si condiții prielnice de adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu

sunt habitate forestiere, habitate cu vegetație palustră,avifauna din zonă se retrage catre astfel de zone care oferă condiţii de adăpost

împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.), sau împotriva

prădătorilor.Aceasta realitate justifica lipsa speciilor de păsări în perioada de iarna în perimetrul analizat .

Numărul speciilor de păsări identificate care au tranzitat în zbor amplasamentul este extrem de redus la fel și numărul de

exemplare (6-7 exemplare /zi) comparativ cu numarul de păsări -cateva sute de exemplare/ zi -care se poate înregistra pe rutele

principale de migrație .Prezența totuși a anumitor specii de păsări care au tranzitat amplasamentul se datorează în principal

129

pozitionarii acestuia în apropierea traseului de migrare a păsărilor dinspre Delta Dunarii spre sudul sau nordul țării sau

invers,dinspre sudul și nordul țării către Delta Dunării .

Caracteristica esentiala a speciilor identificate pe amplasament și vecinătăți constă în faptul că niciuna nu are o

constantă sau frecvență semnificativă, demonstrându-se astfel ca acestea trec sporadic, majoritatea fiind specii accidentale, au fost

observate doar tranzitând în zbor zona , sau cel mult specii tranzitorii pe anumite perioade de timp precum migrația sau reprezentând

exemplare deviate din rutele de migrație.

Speciile de pasari identificate in zbor sunt dispersate neuniform atat pe amplasament cât şi în vecinătatea acestuia;

Referitor la relațiile intraspecifice (relațiile intrapopulaționale) dintre indivizii aceleiași populații de pe amplasament aceste

relații sunt aproape inexistente ,întrucât numârul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populatie este mic și nu intră în

competiție.Raportându-ne la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Deși există o anumită diversitate specifică,aceasta nu este urmată și de o abundență ridicată pentru numeroase dintre

speciile care trăiesc în zonă sau doar o parcurg în perioadele de migrație aceasta fiind o consecinta a lipsei de spații suficiente

pentru aglomerări de odihnă, sau pentru găsirea resurselor de hrană în cantități cel putin satisfacatoare.

Sub aspectul evoluției populației speciilor din sit, nu vor exista reduceri ale efectivelor ca urmare a acestei reduceri de

suprafață teritorială, în vecinătatea zonei întâlnim aceleași tipuri de habitate - habitate antropizate (culturi agricole asociații vegetale

ruderale și segetale).

Structura celor 37 specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un

an la altul, sau chiar mai des, în funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană precum și de condițiile meteorologice

existente la un anumit moment dat.Structura comunităților de păsări constituită de-a lungul timpului în habitatele din

perimetrul analizat și apropierea acestuia este adaptată la influență antropică.

Implementarea obiectivelor planului în zona analizată nu va constitui un real inconvenient în ceea ce privește migrația de

toamnă și de primăvară,fenomenul desfășurându-se de-a lungul timpului de către speciile de păsări prin tranzitarea unor localități

care sunt poziționate pe ruta de migrație, fără a crea disconfort păsărilor migratoare.

Speciile de păsări care sunt importante pentru mentinerea biodiversitătii situlurilor Natura 2000 ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complex Razim Sinoie si ROSPA0076 Marea Neagra au un grad bun de conservare

Pentru zona în care se va implementa obiectivele planului, nu au mai fost efectute monitorizări de lungă durată la

nivelul speciilor de păsări și care să se poată constitui în bază de date etalon pentru studiile care se vor efectua ulterior,astfel

încât să avem o imagine de ansamblu și clară asupra evoluției în timp a speciilor de păsări.Implementarea obiectivelor planului

nu reprezintă de fapt un factor de impact de lungă durată asupra comunităților de păsări din zonă. Acestea sunt în măsură să

evite pentru scurt timp deranjul făcut și să reocupe imediat spațiul după finalizarea investitiei. De asemenea nu va conduce la

perturbarea directă a activităților curente fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea, etc.

Dat fiind specificul obiectivului(Introducere în intravilan și lotizare teren în vederea construirii de locuințe permanente,

sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echipării tehnico edilitare și amenajări aferente), caracteristicile de

mediu și faptul că nu vor exista intervenții asupra altor zone din afara planului ,se poate aprecia că implementarea planului nu va

influenta negativ structura/diversitatea ,dinamica si statutul de conservare al speciilor de păsări,fiind asigurată din acest punct

de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor de păsări pe termen lung.

130

B.2.2.2.4.Stabilirea perimetrului de monitorizare Zona de studiu a avut în vedere suprafața de 92.82 ha are constituie suprafața planului PUZ-ului la care se adaugă și

vecinătatea acestuia, deoarece potențialul impact asupra speciilor de păsări și plante se poate extinde în afara limitelor acestuia.

Astfel efectul de îndepărtare a păsărilor prin disconfortul creat la cuibărit sau în arealele de hrănire se poate manifesta la distanță

de perimetrul planului, în functie de ecologia, dar mai ales de vulnerabilitatea speciei.Deasemeni s-a avut în vedere că pierderea

habitatelor conduce la reducerea arealului de hrănire pentru acele specii de păsări care cuibăresc și se odihnesc în afara zonei

studiate, dar se hrănesc în interiorul acestora sau sunt doar în tranzit.

Suprafața totală a zonei monitorizate a fost stabilită luând în calcul suprafața care a generat proiectul și vecinatatea

acestora ( 92,82ha + 6 ha =98,822 ha ).

Prezenţa unor populaţii de păsări într-o anumită zonă, se manifestă printr-o distribuţie spaţială caracteristică pentru o

anumită perioadă a anului. Distribuţia este determinată de statutul speciilor pentru aceea perioadă în regiunea respectivă, de prezenţa

sau absenţa lor într-un anumit anotimp, cât şi de condiţiile concrete de mediu existente, în special în funcţie de oferta trofică, locuri

adecvate pentru cuibărit, gradul presiunii antropice şi prezenta speciilor de pradă.Prezenţa unor populaţii de păsări, aparţinând

diferitelor specii si cu cerinţe ecologice diverse, este determinată în special de existenţa unor condiţii de mediu adecvate pentru

manifestările vitale din acea perioadă a anului, care se rezumă la posibilităţile de hrănire, reproducere şi odihnă.

Factorii majori cu cel mai mare impact asupra populaţiilor de păsări, care influenţează deci în mod determinant

amploarea, perioada şi ritmul dinamicii fenologice sunt:statutul speciilor; condiţiile concrete de mediu;presiunea antropică.Aceşti

factori se manifestă în mod direct si determină prezenţa sau absenţa speciilor, lungimea perioadei de staţionare cât şi mărimea

populaţiei în zona respectivă într-o anumită perioadă de timp .Tinând cont de complexitatea avifaunei sitului Natura 2000 ROSPA

0031 Delta Dunării si Complex Razim Sinoie si ROSPA Marea Neagră s-a realizat un program de monitorizare a perimetrului și a

zonelor adiacente pe care urmează să se implementeze planul stabilindu-se:obiectivele monitorizării, zona de studiu , metodele de

lucru și de colectare a datelor.

Studiul asupra avifaunei s-a efectuat în funcție de perioadele favorabile și nefavorabile pentru fiecare specie vizată pentru

perioada de cuibărit, perioada de iernare cât și perioada de migrație.Perioada de studiu stabilită pentru monitorizarea speciilor de

păsări a fost selectată astfel încat sa cuprinda toate categoriile funcție de perioada în care sunt prezente, și anume:

- păsările oaspeti de vară, de la sosirea și până la plecarea lor către cartierele de iernare (perioadă care coincide cu sfârșitul

migratiei de primăvară și începutul migrației de toamnă);

- păsările migratoare, care sunt prezente pe toată durata migrației de primăvara și a migrației de toamnă;

- păsările oaspeți de iarnă, de la sosirea și până la plecarea lor către cartierele de cuibărit (perioadă care coincide cu sfârsitul

migrației de toamnă și începutul migrației de primavara);

- pasarile sedentare, care sunt prezente pe toatăperioada anului.

In acest sens, datorită faptului ca amplasamentul este situat parțial în cadrul siturilor Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării și

Complexul Razim – Sinoie și ROSPA Marea Neagră), s-a monitorizat inclusiv prezența / absența speciilor de păsări cheie pentru

care au fost desemnate aceste situri Natura 2000.In vederea identificarii speciilor de pasari cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale

zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observatiile de teren. Pentru completarea datelor obtinute prin

metoda punctelor fixe, s-au efectuat si transecte în puncte, în vederea asigurării uniformizării datelor și evidențierii distribuției

speciilor pe toată suprafața zonei de studiu.Metoda este utilizată în habitate deschise, plane.Această metodă s-a folosit pentru

monitorizarea păsărilor în perioada de migratie (de toamnă și primăvară). Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât sa

surprindă perioadele de vârf al migrației în vederea stabilirii importanței eventualelor rute de migrație ce traverseaza zona de studiu.

131

B.2.2.2.5.Migrația păsărilor

In stabilirea cât mai corectă a căilor de migrație trebuie să se tină seama de faptul că fiecare specie sau grup de specii îsi

crează/urmează funcție de condițiile topografice,meteorologice,starea fiziologică a indivizilor,schimbările climatice,etc propria sa

cale de migrație.Deasemeni caile de migratie parcurse de pasari sunt întotdeauna în funcție de poziția cartierelor de iernare față de

teritoriile de cuibarit și în funcție de obstacolele naturale întâlnite pe parcursul migrației.

Migrația păsărilor, ca fenomen biologic este determinată în primul rând de absența hranei specifice, multe specii de păsări efectuând

deplasări regulate pe întreaga durată a vieții lor; migrația păsărilor se datorează unor particularitîți în funcție de specie, iar unul

dintre cele mai interesante detalii cu privire la migrație este distanța pe care unele păsări le efectuează într-un timp relativ scurt.

Durata migratiei

Atât lungimea cât și durata migrației variază foarte mult între familii, specii, sau populații în cadrul unei specii. Printre

multe speci migratoare există variații considerabile între indivizi și populații cu privire la distanțele parcurse.

De regulă, durata migrației este mai scurtă primăvara decât toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de

instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, însa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gâștele, rațele,

berzele,rândunelele) se adună în grupuri mari în perioada premergătoare plecării și migreaza în formații specifice.Durata perioadei

de migraţie nu depinde numai de întinderea nord-sud a ţării în cauză, ci şi de disponibilitatea şi utilizarea locurilor de odihnă.

Viteza de zbor în migrația de primăvară este mai mare cu câteva mile pe oră decât în toamna. Durata perioadei de migraţie

este, de asemenea, determinată de numărul păsărilor şi de întinderea ariilor lor de creştere: o populaţie mică poate efectua zborul în

câteva zile, în timp ce o specie numeroasă, cu o perioadă de creştere mare, poate avea o perioadă de migraţie prelungită, cuprinzând

câteva luni.Alte variabile care trebuie să fie analizate referitor la migrația păsărilor țin de lungimea traseului care trebuie

parcurs,numărul si durata opririlor effectuate,numărul de specii implicat în migrație , mărimea populației în cadrul fiecărei

specii,sexul si varsta indivizilor,sezonul în care are loc migrația,vremea,schimbări climatice,etc . Unele specii de pasari migreaza in

fronturi largi în timp ce alte specii migreaza in rute foarte înguste. Mișcări irruptive apar la mai multe specii din nord, ca urmare a

lipsei de hrana in zona respectiva . Mai mult, perioada de migraţie poate fi, de asemenea, extinsă dacă o ţară este traversată de mai

multe populaţii cu calendare diferite.

Formatii de zbor

Formațiile (stolurile) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului și pentru a reduce efectele prădătorilor în

timpul migrației, oferind o oarecare siguranță indivizilor din stoluri, însa chiar și așa există relativ mulți factori care afectează

păsările (climă nefavorabilă, vânătoarea, lipsa hranei, obstacole fizice)..

Formațiile de zbor ale păsărilor în timpul migrației

Specia Formația de zbor Diurne/Nocturne

Batausii In pasaj stoluri de 2-300 exemplare Migrație nocturnă

Privighetorile,pupăza Migrează singure Migrație diurnă

Lișițe,rațele,prepelițele,

rândunicile,cârsteii,ciocârliile

Migrație în grupuri mici Migrație nocturnă

Gâștele,pelicanii,cocorii Migrează în grupuri mari,înșirate perfect,aerodinamic Migrație diurnă

Berzele Migrează în grupuri mari,concentrate, dar nu în formații perfecte Migrație diurnă

Pescărușii ,graurii Migrează in grupuri masive schimbându-și mereu forma Migrație diurnă

132

Inălțimea de zbor

Majoritatea pasarilor zboara la inaltimi cuprinse intre 100 si 1000 metri,pasarelele chiar sub 100 metri. In conditii meteorologice

nefavorabile com ar fi :vant puternic, cer noros, ceata, atunci inaltimea zborului scade. Deasupra marii, pasarile zboara la inaltimi

foarte joase. Numai pasarile mari, precum cocorii sau gastele zboara deasupra norilor si acest lucru se intampla destul de rar.Berzele

călătoresc în grupuri formate din peste o sută de exemplare și parcurg cea mai mare parte a drumului prin zbor planat, folosindu-se

de curenții calzi ascendenți care se formează ziua deasupra uscatului. In acest mod ating înălțimi de 600-800 m, după care una câte

una încep să părăsească curentul ascendent.

Dar și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile, rațele urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și

rândunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, lastunii - 2.000 m, graurii - 1.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și

vulturii pleșuvi zboară la o înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.

Viteza de zbor a pasarilor

Păsările din grupul Anseriformelor (gâște, rațe) se deplasează cu viteză mare, zburând și ziua și noaptea, cu pauze puține și de regulă

la altitudini mari. Răpitoarele de zi, de talie mijlocie și mare, se folosesc de curenții ascendenți economisind astfel energie.

Răpitoarele de zi evită întinderile mari de apă, alegând strâmtorile pentru traversarea mărilor .

Viteza de zbor în migrație variază de la o specie la alta și sunt influențate de condițiile meteo . Passeriformele urmărite prin radar au

înregistrat o viteza medie de 9,2 m/s în conditii meteo optime și 6 ,8 m/s când vizibilitatea era redusă . Atunci când vântul bate îin

aceeași direcție cu direcția de deplasare a păsărilor , viteza crește exponențial ( de ex. Nagâții pot atinge si 150 km/h , din care 70

km/h o reprezintă viteza proprie și diferența 80 km/h o reprezintă viteza vântului ), acesta fiind și motivul pentru care majoritatea

păsărilor așteaptă vântul prielnic pentru a se deplasa în migrație. De asemenea s-a constatat că viteza de deplasare în migrația de

primăvara este mai mare decât cea înregistrată toamna.

Abilitatea de zbor a pasarilor

O condiţie importantă în adaptarea la zbor este greutatea absolută mai redusă a păsărilor. Cu cât păsările sunt mai grele, cu atât

posibilitatea lor de zbor este mai limitată. Greutatea cea mai mare atinsă de păsările zburătoare este de 12-16 kg, fiind întâlnită

relativ rar (la vulturi, acvile, dropii). Aproximativ 85% din păsările lumii au sub 2 kg. Cu cât păsările sunt mai mici, cu atât

frecvenţa bătăilor aripilor în timpul zborului este mai mare. Astfel, un colibri poate atinge 50-70 bătăi pe secundă, frecvenţă identică

cu aceea a unui fluture nocturn din familia Sphingidae, un sturz 4, un porumbel 5-7, iar pelicanul abia 1,3 bătăi pe secundă. Ca

urmare păsările mici sunt mult mai sprintene, abilitatea de zbor a celor mai mari fiind mult mai redusă.

Principalele drumuri de migrație ce străbat țara noastră primăvara și toamna sunt:

1. Toamna

- Drumul est-elbic, adică ramura nordică a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare și la sud de Munkacs, a

înconjurat Carpații prin valea Tisei, peste munții Maramureșului și s-a îndreptat înspre sud-est, pe lângă Carpații Orientali,

deasupra văii Siretului și Prutului, până în Deltă. Acest drum este frecventat de berze, gâste, gârlițe,rațe, păsări răpitoare,

prepelițe și turturele și de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat ți de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă, vine din

nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordica și Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâste, gârlițe,rațe,

cocori, berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mica.Acest drum se poate identifica cu vechiul drum

Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci;

133

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpaților peste valea Ialomiței, munții Dobrogei, până la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca,

este frecventat mai ales de păsări cântătoare și păsări răpitoare, apoi de porumbei, potârnichi etc.;

- Drumul pe țărmul Mării Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaține,limoze) și

pelicani;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândește de la Luncavița până spre pădurea Letea din Delta

Dunării.

Primele trei din drumurile menționate sunt principale, pe când ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanță locală.

2. Primăvara

Primăvara drumurile prin Delta se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre țărmul Mării Negre și peste

Marea Neagră (Insula Serpilor,Crimeea), fără însa a pierde și ramura ce trece prin Republica Moldovenească, iar drumul sitarilor

lipsește cu desăvârșire, ultimii sitari estici trecând prin pădurile Luncavița-Babadag, spre nord. In Deltă nu sosesc sitari primăvara.

Drumurile celelalte rămân oarecum aceleași.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mica.Acest drum se poate identifica cu vechiul drum

Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci.

- Drumul pe țărmul Mării Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaține, limoze) și

pelicani.

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat și de Almasy (1898),apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din

nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordica și Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâște, garlițe, rate,

cocori,berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii.

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândește de la Luncavița până spre pădurea Letea din Delta

Dunării.

Figura nr. 18. Retelele de migratie ale Pasarilor in Dobrogea (stanga – migratia de toamna; dreapta – migratia de

primavara: I - drumul est – ebraic; II – drumul pontic; III – drumul carpatic; IV – drumul sarmatic, ; V – drumul pe

tarmul Marii Negre; VI – drumul sitarilor (care primavara lipseste), dupa Radescu, 1958)

134

Pentru speciile de păsări migratoar s-au utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularitățile de pasaj

(direcții de deplasare,culoare de migrație, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe

deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicii migraționale.În acest sens au fost alese

puncte cheie care să acopere întreaga zona de studiu în vederea identificării direcțiilor și culoarelor de pasaj preferate de speciile de

păsări.Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât sa surprindă perioadele de vârf ale migrației în vederea stabilirii

importanței eventualelor rute de migrație ce traversează zona de studiu.

În figura de mai sus se poate observa traseul migrației pe teritoriul Dobrogei, traseu ce relevă faptul că amplasamentul PUZ-ului ce

se dorește a se dezvolta se afla la est de ruta de migrație.Acest lucru este susținut și de numărul foarte redus de păsări observate în

perioadele de migrație comparativ cu numărul de păsări -cateva sute de exemplare/ zi -care se poate înregistra pe rutele principale

de migrație.

Figura nr. 19. Dinamica migratiei pasarilor

Referitor la culoarele de migrație a păsărilor, masa principală a păsărilor din zona Dobrogei migrează în zona litoralului Mării Negre

și de-a lungul lacurilor litorale (calea sarmatică și cea pontică – Ciochia, V. 1984).

Migratia de primăvară

Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite spre locurile de cuibărit şi foarte mult

influenţate de condiţiile meteorologice nefavorabile. In urma monitorizării in perioada migrației de primăvară au fost identificate

tranzitand in zbor zona, următoarele specii de păsări:

Specii de păsări identificate în cadrul migrației de primăvară

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Fen OBSERVATII

Larus

melanocephalus

Pescăruş cu cap

negru

OV Soseşte din cartierele de iernare în aprilie şi începutul lunii mai. Ierneaza pe

tărmurile Mediteranei si Crimeea.

În migraţie apare în zone umede, lacuri, zone lagunare şi de coastă, dar şi în zone

agricole şi păşuni. Se adaptează uşor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura pentru

hrănire până la 80 de km distanţă de colonie.

Sterna hirundo Chiră de baltă OV Migraţia de de primăvară se desfășoară în perioada martie –aprilie iar cea de toamnă

în perioada august – octombrie.

Chlidonias

Hybridus

Chirighita cu obraji

albi

OV Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi începutul lunii mai.

Iernează în Africa şi în Peninsula Arabică.

135

Circus

aeruginosus

Erete de stuf OV Ereţii de stuf se întoarc în perioada martie – aprilie;

Migraţia de toamnă se desfăşoară în perioada august – noiembrie. Este o pasăre care

trăieste izolat în pereche.

Falco vespertinus

Vânturelul de seara OV Vânturelul de seară este oaspete de vară în perioada aprilie – noiembrie În afara

perioadei de cuibărit specia migrează până în Africa de Sud

Ardea purpurea

Stârc roşu OV Pasăre oaspete de vara, cuibărind mai ales în Dela Dunării și în băltile cu stuf

compact din diverse alte zone. Toamna migrează în sud, prin septembrie-octombrie,

iar primăvarase reîntoarce prin martie-aprilie.

Plegadis

falcinellus

Ţigănuş OV Este o specie migratoare: ajunge în Delta Dunării la mijlocul lui martie și pleacă spre

zonele de iernare în august. Specie colonială. Habitatul preferat de cuibărire este

reprezentat de pădurile de salcie din Delta Dunării.

Anthus

campestris

Fasa de camp OV Oaspete vară , specie migratoare care iernează în regiunea Sahel, la sud de Sahara.

Evită terenul folosit în mod intensiv pentru cultură.Deşi se întâlneşte mai ales în

timpul pasajului din luna aprilie până în luna septembrie, în România cuibăreşte

îndeosebi în partea sudică a ţării, şi în Delta Dunării.

Lanius collurio

Sfrancioc rosiatic OV Este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi

mărăcinişuri, Soseşte din cartierele de iernare în aprilie, în grupuri mici de 5-7

păsări. Iernează în Africa, în Sudan, Egipt şi Etiopia.

Merops apiaster

Prigorie OV/P Oaspete de vară în pasaj, zona de studiu nu reprezintă un habitat optim de hrănire

sau de reproducere. Soseste in Delta Dunarii la sfarsitul lui aprilie si pleaca la

mijlocul lui septembrie spre locurile de iernare.Pe timpul perioadelor de migraţie

(primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri în zona de studiu.

Alauda arvensis

Ciocârlie de

baragan

OV Este o pasare migratoare, care soseste primavara, in luna aprilie. Pe timpul

perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate

în zona de studiu.

Upupa epops

Pupaza OV Specie terestră, oaspete de vară.Pentru pupăză zona de studiu nu reprezintă un

habitat optim de hrănire şi reproducere.

Riparia riparia

Lastun de mal OV/P Îl găsim mai ales lângă ape, unde găseşte pereţi verticali, locuri potrivite pentru

săparea galeriilor. Sosesc în țară la jumătatea lunii aprilie.


OV/P Oaspete de vară-exemplarele care trăiesc la noi în țară plecă toamna devreme, în

stoluri mari, către Africa, de obicei în zona subsahariană.

Motacilla alba Codobatura Alba OV/P Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri

însemnate în zona de studiu.


galbena

OV/P Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri

însemnate în zona de studiu.

Sturnus vulgaris Graur OV/P Specie terestră, sedentară sau parţial migratoare. Pe timpul perioadelor de migraţie

(primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.

Miliaria calandra Presura sura

OV Cuibărește la noi, unde rămâne și în sezonul rece, o parte din populație se deplasează

iarna spre sudul țării sau migrează spre Sudul Europei, nordul Africii și peninsula

Arabia.

Prezența anumitor specii de păsări care au tranzitat amplasamentul se datorează în principal poziționării acestuia în

apropierea traseului de migrare a păsărilor dinspre Delta Dunării spre sudul sau nordul țării sau invers,dinspre sudul și nordul țării

către Delta Dunării . Trebuie menționat că pentru speciile de păsări acvatice identificate în timpul monitorizărilor de primăvară

lipsa totală a cursurilor de apă,lacurilor,băltilor,zonelor cu vegetație palustră,etc fac ca zona analizată să nu fie atractivă din acest

punct de vedere. Având în vedere că în perioada de migraţie de primăvară în zona analizată sunt practicate lucrările agricole (arat,

discuit, semănat, etc), arealul analizat este evitat de speciile identificate, acestea urmând cu precădere trasee de-a lungul zonelor

umede.

Speciile de păsări “oaspeţi de vară” cele mai numeroase pe teritoriul ROSPA0031 și ROSPA 0076 sunt prezente de

primăvara până toamna, cuibărind pe teritoriul siturilor ROSPA 0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie și ROSPA0076

Marea Neagră, dar nu în zona analizată.În urma verificarilor effectuate pe amplasament nu au fost identificate specii care

să cuibărească în arealul analizat sau sa prezinte comportament de cuibarit, acesta fiind un perimetru deschis cu terenuri agricole,

lipsit de habitate prielnice,impropriu pentru cuibărit.

136

Specii de păsări *oaspeți de iarnă*

În timpul iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul analizat, aspect datorat existenţei

terenurilor agricole în totalitate şi lipsa habitatelor care asigura adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt

habitate forestiere, habitate cu vegetatie palustra,avifauna din zonă se retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost

împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.),acest fapt explicând numărul

scăzut de specii identificate în zonă.

Speciile oaspeţi de iarnă sunt specii migratoare, prezente în zona cercetată, doar în timpul sezonului rece. Deși numărul

total de specii oaspeți de iarnă nu este mare, importanța lor este deosebită datorită apariției unor specii rare și amenințate la nivel

mondial. Un astfel de exemplu este gâsca cu gât roșu. Unele specii oaspeți de iarnă se remarcă prin efective foarte numeroase,

datorate și condițiilor vitrege ale iernii, care obligă păsările să se concentreze în zone prielnice, cu adăposturi și surse de

hrană.Importanța deosebită pentru această categorie o prezinta în acest sens populațiile de gâste care iernează în situl Natura 2000

ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis având statut de specie periclitată pe plan

mondial și care are un statut special de conservare.

Amplasamentul studiat poate fi cel mult tranzitat/traversat de populații mici de gâște care se pot deplasa spre locurile tradiționale de

hrănire și odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe.Păsările oaspeți de iarnă sosesc în Delta Dunării urmând traseul

zonelor umede din Dobrogea iar în luna martie părăsesc teritoriul în care au irernat îndreptându-se spre zonele de cuibărit din

nordul Europei şi, concomitent, din sud, vin păsările care cuibăresc în timpul verii la noi.În cursul lunilor de iarnă, ecosistemele

acvatice sunt deosebit de sărace în resurse trofice, ca atare si numărul speciilor hivernante, este deosebit de redus.Intrucât

perimetrul analizat datorită poziționarii geografice și a habitatului antropizat nu oferă condițiile minim necesare pentru hrană și

odihnă , este exclusă prezența gâștelor în acest areal. Speciile de păsări identificate în urma monitorizărilor care iernează în siturile

Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie și ROSPA 0076 Marea Neagră și care au tranzitat în zbor

perimetrul analizat și vecinatățile acestuia sunt următoarele:

Specii de pasari identificate * oaspeti de iarna *

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Fen Observatii

Larus canus

Pescăruş Sur

P Este întîlnit în sezonul rece, în număr relativ mare, mai ales în Delta Dunării şi pe litoral,

venind din ţinuturile de cuibărit din nordul continentului.

Aythya ferina

Raţă cu cap

castaniu

OI/MP Pasăre de pasaj ce sosește la noi în țară în lunile februarie-martie și pleacă în noiembrie.

Este în principiu o specie migratoare, însă o parte din efective poate ierna dacă apele nu

îngheaţă.

Fulica atra

Lişiţă

OV,OI,

P

Este pasăre migratoare, care sosește în februarie-martie și pleacă în octombrie-

noiembrie. Multe exemplare se comportă însă ca specii sedentare sau eratice.Se adună în

cârduri mari înainte de migrație. Migrează în timpul nopții.

Podiceps nigricollis Corcodel cu gat

negru

MP /OI

Este o pasăre migratoare care apare în Delta Dunării în martie și pleacă în octombrie. In

iernile blânde ramâne în zona Mării Negre.

Anser anser

Gasca de vara S/OI(pt.

pop.nor

dice)

Stoluri mari de gâscă de vară amestecate cu gârlita mare (Anser albifrons) și gâsca cu gât

roșu (Branta rufficollis) sosesc în octombrie-noiembrie pentru iernat, lacurile din jurul

deltei fiind un popas și adăpost ideal pentru aceste specii

Anas crecca

Rata mica OI/P Rața mică este prezentă la noi începând cu luna XI.Primăvara ( martie)pleacă spre

locurile de cuibărit din nordul Europei și Asiei.

Anas platyrhynchos

raţa mare S/OI(pt.

pop.nor

dice)

Se comportă, atât ca specie sedentară cât și ca specie eratică sau migratoare, venind din

regiunile nordice să ierneze, în stoluri mari, în țara noastră sau mai la sud, în funcție de

asprimea iernii .

Aythya fuligula

Raţă moţată OI Rața moțată este întalnită în perioada de iarnă, începând cu noiembrie și până în martie.

137

Specii sedentare

Speciile sedentare pot fi întâlnite tot timpul anului, inclusiv în perimetrul zonei analizate. Acestea efectuează deplasări pe

distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere).Astfel, iarna, populația sedentară de

păsări a fost suplimentată de indivizi veniți din zonele de nord, aceiași indivizi reîntorcându-se pe aceleași rute la începutul

primăverii. Printre speciile sedentare se numara: Passer domesticus, Passer montanus , Corvus frugilegus, Corvus corone cornix,

Pica pica precum și o parte din populațiile de : Larus ridibundus și Larus cachinnans , Anas platyrhynchos , Fullica atra,Anser

anser,etc care ramân în tara noastra.

B.2.2.2.6. Date privind ecologia speciilor de păsări identificate pe amplasament

Pentru evaluarea adecvată a impactului potențial produs de implementarea proiectului asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura

2000,observațiile înregistrate în teren trebuie correlate cu aspectele relevante privind ecologia speciilor,arealul de distribuție,efectivele

populaționale la nivel European și național precum și relevanței sitului pentru conservarea speciilor.Toate aceste observații correlate și cu

aspectele tehnice ale proiectului analizat precum și cu date despre impactul cumulat ,conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectelor

implementării obiectivelor planului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.

Lanius collurio - Sfrânciocul roşiaticSfrânciocul roşiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi mărăcinişuri.

Are lungimea corpului de 16-18 cm, cu o greutate de 25-36,5 g. Anvergura aripilor este de 26-31

cm. Penajul celor două sexe este diferenţiat. Masculul are capul gri şi spatele maroniu iar femela

este maronie. Se hrăneşte cu insecte, mamifere şi păsărele mici, şopârle şi broaşte.Este

Localizare şi comportament-este o specie larg răspândită pe continentul european. Este întâlnită

până la o altitudine maximă de 1700 m. Perechile cuibăresc la o distanţă de 100-300 m unele de

celelalte. Din cartierele de iernare se întoarce în grupuri mici de 5-7 păsări. Cuibul este amplasat

la o înălţime de până la doi m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Este alcătuit de către ambii

parteneri în circa 4-5 zile, din materiale vegetale căptuşite cu iarbă şi muşchi. Iernează în Africa,

în Sudan, Egipt şi Etiopia. Populaţie-populaţia europeană este mare, cuprinsă între 6300000-

13000000 de perechi. În România numărul estimat de perechi este de 1380000-2600000.

Reproducere-Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, cu o

dimensiune de circa 22 x 17 mm şi o greutate de 3,2 g. Incubaţia durează în jur de 13-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în

tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 14-15 zile.

Prezenta in zona analizata: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte

mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta

ei.

Ameninţări şi măsuri de conservare-degradarea habitatelor, intensificarea agriculturii şi dezvoltarea monoculturilor au un efect semnificativ

asupra populaţiei. Păstrarea unui mozaic de habitate cu prezenţa arbuştilor şi mărăcinişurilor în zonele deschise agricole şi cu păşuni contribuie la

conservarea speciei.

Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa

negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.

Nu sunt afectate efectivele speciei și nici integritatea siturilor de interes comunitar.

Podiceps nigricollis- Corcodelul cu gat negru

Corcodelul cu gat negru (Podiceps nigricollis) este o specie acvatica de mici dimensiuni. Partea dorsală este cenuşie negricioasă şi partea ventrală

albă. Podiceps auritus,cu care poate fi eventual confundat, prezintă gâtul ruginiu, nu negru.

http://www.ariamaglavit.ro/images/specii_imagini/big_1349086315.jpg

138

Habitat-populează ape dulci, stătătoare, puţin adânci, cu vegetaţie bogată la mal şisubmersă. Evită ape curgătoare. Are pretenţii comparabile cu

cele ale lui P. cristatus n privinţa existenţei luciului de apă, având o anumită preferinţă pentru iazuri.

Hrana.Este adunată preponderent de pe suprafaţa apei, în stilul caracteristic raţelor(prin filtrare) sau ţinând capul sub apă; prinde de pe apă şi

insecte în zbor. Partea cea mai mare a hranei este constituită din insecte de pe sau deasupra apei din ordinele: Odonata,Diptera, Heteroptera,

Coleoptera, etc.Consumă şi crustacei (Amphipoda),melci de apă (mai frecvent decât corcodeii mari) şi peşti până la maximum 10 cm

lungime(Gobio gobio, Perca fluviatilis ş.a.). Ocazional consumă şi mormoloci şi broaşte şi regulat pene culese de pe suprafaţa apei.

Reproducerea.Atinge maturitatea sexuală la finele primului an de viaţă. Soseşte lalocurile de cuibărire în

perechi ale căror legături sunt încă nestabile. În sezonul de reproducere cuplurile sunt monogame. Este cel

mai sociabil corcodel, chiar în perioada declocire se văd frecvent în grup.Mărimea teritoriului este

minimală, limitată frecvent la cuib, cu tendinţa de a clociiîn colonii (pure sau în asociaţie cu alţi corcodei,

pescăruşi mici şi chirighiţe).Cuibul este aproape fără excepţie plutitor şi se găseşte în apa superficială

(adâncă înmedie de 0,5 m) la adăpostul unor exemplare de stuf, papură, rogoz etc. Conţine mai puţin nămol

decât la speciile precedente, motiv pentru care cuibul pare mai stufos; este alcătuit frecvent din frunze de

stuf, Hydrocharis sp.,Stratiotes sp. şi alte frunze verzi.Ouăle albe, în număr de 2-5, frecvent 3-4 sunt

depuse la intervale de 24-48 oreîncepând de regulă cu mijlocul lunii mai până spre jumătatea lunii iunie. Ambele sexeclocesc timp de 19-23 de

zile, perioadă în care ouăle capătă datorită contactului cu peneleunsuroase ale părinţilor şi cuibul umed o tentă brună, lucioasă. În apă au tendinţa

să se urce pe părinţi şi să se adăpostească în penajul lor, putând astfel participa

şi la scufundări. După c.ca 17 zile încep să se scufunde şi singuri. Părinţii îşi împart puii şi pe măsură ce aceştia cresc îşi mută activitatea din stuf

pe luciul apei.

Soseşte în ţară la începutul lunii martie şi pleacă începând cu a doua jumătate a lunii august până în noiembrie.Este inclusă în Convenţia de la

Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este Non SPEC.

Populatia globala este estimata la un efectiv.3.900.000 -4.200.000 indivizi.

Amenintari si conservare: Specia este vulnerabila la poluarea cu petrol,pesticide;scăderi locale ale acestei specii sunt atribuite perturbarilor

umane (în cadrul activităților de agrement de pe pe lacuri).


mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,in zona nu sunt prezente

habitate care sa asigure baza trofica..



Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar

.

Ardea purpurea- stârc roșu

Stârcul roşu, denumit şi stârc purpuriu şi bâtlan scorţişoriu este o specie caracteristică bălţilor cu stufării mari. Lungimea corpului este de 70-90 cm

măsurat cu gâtul întins şi are o greutate de 500-1350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 120-138

cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj ce îmbină roşul maroniu cu tonuri de gri. În partea

posterioară a capului are două pene ornamentale lungi şi înguste, de culoare neagră. Se hrăneşte cu

peşti, insecte acvatice, broaşte, pui ai altor specii de păsări, şoareci şi chiar pui de popândău.

Habitat- Se găseşte în stufărişuri sau vegetaţie deasă de mal în jurul unor apedulci, stătătoare sau cel

mult lin curgătoare; acceptă prezenţa unor exemplare arbustive de Salix sp .sau Alnus sp.Biotopurile

descrise sunt căutate şi în pasaj şi iarna.In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.

Localizare şi comportament-Este o specie prezentă mai ales în jumătatea sudică şi estică a

continentului. Cuibăreşte în colonii împreună cu alte specii de stârci şi cormorani, dar şi în colonii

formate numai din stârci roşii. Pentru pescuit alege bălţi cu apă mică bogate în plante acvatice de

suprafaţă. În perioada cuibăritului, când puii au nevoie de mai multă hrană, vânează şi pe uscat. Iernează

http://www.eukarya.ro/images/stories/Eukarya/podiceps-nigricollis-2.jpg

139

pe continentul african, în Madagascar şi pe coastele Siciliei

Populaţie-Populaţia europeană estimată a speciei este relativ mică, cuprinsă între 29000-42000 de perechi. Populaţia estimată în România este de

850-1000 de perechi.

Reproducere-Soseşte la sfârşitul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul poate fi amplasat pe sol, în stuf, în tufe de răchită sau chiar în sălcii

înalte. La construirea cuibului, alcătuit din crengi şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-5 ouă de culoare albastru-verzui, în perioada

cuprinsă între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui iunie în funcţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an. Dimensiunea medie a ouălor este de

58,31 x 41,2 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 24-28 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi până la 60 de zile, când

devin independenţi.

Este inclusă în Directiva Pasari 79/409 EEC-Anexa I , OUG 57/2007- Anexa 3, Conventia de la Bonn-Anexa II , Conventia Berna- Anexa II.

Statutul de conservare european este SPEC3.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, arderea stufului vechi, tăierea sălciilor

iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. Ca măsuri de conservare

se încurajează reducerea deranjului prin protejarea coloniilor de vizitatori şi interzicerea vânătorii. Reconstrucţia ecologică a zonelor umede din

Delta Dunării şi de pe cursul inferior al Dunării rămâne o prioritate.

Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult

în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.



Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.

Sterna hirundo - Chira de mare

Chira de baltă este caracteristică zonelor umede costiere dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Lungimea corpului este de 31-37 cm şi are o

greutate de 110-145 g. Anvergura aripilor este de circa 75-80 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri, ciocul este roşu aprins cu vârful

negru iar picioarele roşii. Partea superioară a capului este neagră. Se hrăneşte cu peşte (5-15 cm lungime), insecte şi melci.Este inclusă în Directiva

Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este NonSPEC.

Localizare şi comportament-Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european. Pentru a se hrăni plonjează, după detectarea

prăzii, de la 1-6 m înălţime, până la o adâncime de 50 cm. Planează pe loc, fluturându-şi aripile în urmărirea prăzii. Se hrăneşte la o distanţă de

până la 5-10 km de colonie. Este o specie monogamă şi teritorială. Iernează în Africa.

Populaţie --Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 270000-570000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 5500-7500 de

perechi.

Reproducere -Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie. Femela depune în mod obişnuit trei ouă în a doua parte a lunii mai şi

în iunie, cu o dimensiune medie de 41,1 x 30,4 mm şi o greutate de 21 g. Incubaţia durează în jur de 22-28 de zile şi este asigurată de ambii

parteneri. Puii părăsesc cuibul la câteva zile după eclozare şi sunt îngrijiţi de adulţi. Devin zburători la 27-30 de zile.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Deranjul determinat de activităţile umane, ce duce la pierderea locurilor de cuibărit prin urbanizarea

teritoriilor caracteristice speciei, alături de inundarea cuiburilor reprezintă pericolele principale ce afectează specia. Reducerea deranjului produs de

activităţile umane şi construirea de platforme artificiale pentru asigurarea de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.


mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.



Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar. .

140

Larus melanocephalus –Pescărușul cu cap negru

Pescăruşul cu cap negru, denumit şi martin cu cap negru, este o specie caracteristică zonelor umede deschise, lagunare şi de coastă. În migraţie

apare în zone umede, lacuri, zone lagunare şi de coastă, dar şi în zone agricole şi păşuni. Lungimea corpului este de 37-40 cm şi are o greutate de

215-350 g. Anvergura aripilor este de circa 95-105 cm. Pescărusul cu cap negru (Larus melanocephalus) este întâlnit într-o singură colonie, la

Murighiol, declarată refugiu ornitologic din 1938. La inceputul secolului XX efectivele acestei specii au scazut dramatic, în urma colonizarii

Dobrogei și a creșterii impactului antropic.Pescărușul cu cap negru este o specie migratoare ce ajunge în Deltă la începutul lui martie și pleacă la

sfârșitul lui octombrie.

Hrana este alcatuită mai mult din insecte de uscat decât din vietuițoare acvatice. De regulă, pescărușul cu cap negru vânează deasupra stepelor și a

pășunilor umede.Pescărușul cu cap negru are un țipăt deosebit, ca un mieunat, care îl deosebește într-un sol mixt de pescaruși.Cuibăreste în colonii

mixte împreună cu alte specii de baltă, însă niciodată nu se amestecă cu pescărușul cu picioare

galbene. Cuibul este o mică construcție pe sol și de regulă e facută din vegetație uscată. Femela

depune 3 oua ce sunt clocite de ambii părinți pentru o perioadă de 23-24 de zile. După eclozare puii

stau în jurul coloniei.

Sacalul sau câinii sălbaticiți se numară printre dușmanii naturali ai pescărușului cu cap negru.

Localizare şi comportament-Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european.

Se adaptează uşor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura pentru hrănire până la 80 de km distanţă de

colonie. Cuibăreşte în colonii, uneori în colonii mixte cu alte specii. Cuibul este aşezat pe sol şi este

căptuşit cu vegetaţie. Iernează pe ţărmurile Mediteranei.

Populaţia europeană a speciei este mare, fiind estimată la 120000-320000 de perechi. În România, numărul estimat este de 120-250 de perechi. Este

inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, OUG 57/2007- Anexa 3,Convenţia de la Bonn- Anexa II şi Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de

conservare european este SPEC 3.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie,

poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.

Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.

Prezența în zona analizată: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte

mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se, s-au manifestand comportament in acest sens..



Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .

Larus cachinnans – pescăruş pontic

Cuibărire: cuibăreşte în colonii, în zone umede dulci sau salmastre, cu stufăriş; de asemenea,este prezentă şi în localităţile riverane zonelor umede

unde cuibăreşte pe clădirele înalte. Nu cuibăreşte în zona de studiu.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Convenţia de la Berna, Anexa III.

Statutul de conservare european este NonSPEC.Pescarusul pontic este un

pescăruș mare, 59-67 cm si 680-1330 g. Picioarele, aripile și gâtul sunt mai lungi

decat cele ale pescărușului argintiu. Spatele și aripile sunt de un gri (argintiu)

ușor mai închis decât ale pescărușului argintiu, dar mai palide decât ale

pescărușului cu picioare galbene, vârfurile aripilor sunt negre, iar restul corpului

este alb. Ciocul este galben, cu o pată roșie aproape de vârf.

Habitat-Specie sinantropa si oportunista, caracteristica habitatelor costiere

(pentru reproducere), dar se intalneste si in zonele continentale, inclusiv zone

urbane. Spectrul trofic este extrem de larg.In zona PUZ se regasesc terenuri

agricole,dar si in vecinatate pe areale extinse .

141

Hrănire: se hrăneşte cu nevertebrate, peşti de dimensiuni mici.

Populatie: la nivelul anului 2000 populaţia cuibăritoare în Europa era estimată la 230000-

310000 de perechi.Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.

Ameninţări şi măsuri de conservare -Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie,

poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.

Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.

Prezenta în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult

în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens. .




Falco vespertinus - Vânturel de seară

Descrierea speciei-Specia se aseamănă cu vinderelul rosu (Falco tinnunculus) are însă coada mai scurtă; penajul masculului este dominat de

culoarea albastră-cenusie, abdomenul si penele subcodale brun roscate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii. Femela se

aseamănă cu femele de vânturel rosu, poate fi usor confundată cu aceasta; caracterul departajant este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de

macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschisi la culoare.

Reproducere-Păsările sosesc în teritoriu la jumătatea – sfârsitul lui aprilie. Ouăle sunt depuse în luna mai între

al doilea si ultimul pătrar. Vindereii-de-seară folosesc drept vetre de asezare a pontei cuburile vechi de cioară-

de-semănătură (Corvus frugilegus), rar cioară grivă (C. cornix) sau cotofană (Pica pica).Falco vespertinus este

specie colonială, la care densitatea perechilor cuibăritoare este dată de densitatea cuiburilor de cioară neocupate

sau părăsite. Ouăle depuse de femele sunt în număr de 3-5, de culoarea lemnului de stejar, brun – roscate, cu

macule mai închise si mai deschise ca nuantă pe întreaga suprafată. Forma: scurt – ovală. Incubatia durează 22-

23 (27) de zile.Este specie diurnă. În căutare de pradă execută zboruri la mică înăltime după tipicul genului pe

care îl reprezintă.Inaltime de zbor pentru cautarea hranei -80 m .

Hrana-Carnivor-hrana de bază o asigură micromamiferele. Prădează rar si sopârlele precum si păsărelele,

insecte de talie mai mare.

Habitat-Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar dacă mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăstinoase în

apropierea băltilor, cursurilor de ape. Ca habitat secundar având scop de sursă trofică pot fi luate în consideratie culturile agricole. În timpul

migratiei formează asocieri de mai multe exemplare care poat fi observat de regulă în amurg în zbor dar si poposind pe sârmele de telegraf, plopii

mai înalti.

Ameninţări şi măsuri de conservare - Principalul factor limitativ penru prezenta speciei sunt desecările, restrângerea zonelor umede în favoarea

terenurilor agricole, distrugerea păsunilor prin amplasarea de silozuri, zgomotul produs de activitătile umane cu masini grele sau de orice altă

natură. Este inclusă în Convenţia de la Bonn- Anexa II şi Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,dar nu este exclusa prezenta sa .

Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană şi sunt condiţii similare de

habitat în împrejurimi.Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor

planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi

in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .

Circus aeruginosus-erete de stuf

Eretele de stuf este o specie caracteristică zonelor umede în care abundă stuful. Lungimea corpului este de 43-55 cm şi greutatea de 500-700 g,

femelele fiind mai mari. Anvergura aripilor este cuprinsă între 115-140 cm, fiind cel mai mare dintre ereţi. Masculul are vârful aripilor negre,

142

aripile şi coada gri-argintii, iar abdomenul ruginiu. Femela este maro-ciocolatiu închis, cu capul şi gâtul albe-gălbui. Se hrăneşte cu păsări şi ouă,

pui de iepure, rozătoare mici, broaşte, insecte mai mari şi uneori peşti. Tendinta populației pare a fi in crestere, si, prin urmare speciile nu se

apropie de pragul de vulnerabilitate.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este

NonSPEC, având efective stabile în toate regiunile.

Localizare şi comportament-Este o specie prezentă în cea mai mare parte a teritoriului european.

Perechea formată poate rezista împreună mai multe sezoane. Ritualul nupţial este spectaculos, masculul

zburând în cercuri deasupra teritoriului de cuibărit, după care plonjează spre pământ rostogolindu-se în

aer. Uneori femela îl însoţeşte în zbor şi se rostogolesc împreună în aer, având ghearele împreunate. De

asemenea, se poate observa cum masculul oferă hrană în aer femelei. Atunci când are posibilitatea,

masculul se împerechează cu 2-3 femele. Când vânează, zboară la o înălţime cuprinsă între 2-6 m de la

sol şi plonjează brusc când identifică hrana. Iernează în Africa şi în Peninsula Arabă. Longevitatea

maximă cunoscută este de 20 de ani şi o lună.

Habitat-Prefera zone mlastinoase, acoperite cu mult stuf aflate in apropierea zonelor deschise.

Habitatele pentru reproducere sunt reprezentate de zonele umede acoperite cu stuf, din vecinatatea

lacurilor sau raurilor. In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.

Populaţie-Populaţia europeană a speciei este relativ mică, cuprinsă între 93000-140000 de perechi. Aceasta a crescut în perioada 1970-1990. Deşi

în perioada 1990-2000 a înregistrat un declin în sud-estul Europei, în restul continentului s-a menţinut stabilă şi a crescut în Ucraina şi Rusia,

înregistrând pe ansamblu o creştere. În România, populaţia estimată este de 1700-2500 de perechi.

Reproducere-Cuibul, ce poate atinge dimensiunea de 80 cm în diametru, este alcătuit de către femelă din crengi, stuf şi este căptuşit la interior cu

iarbă. Femela depune 3-8 ouă în a doua parte a lunii aprilie, cu o dimensiune medie de circa 48,6 x 37,7 mm. Incubaţia durează 31-38 de zile şi

este asigurată de ambii părinţi. Puii devin zburători la 35-40 de zile. Rămân însă în apropierea părinţilor încă 25-30 de zile, după care devin

independenţi.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Degradarea habitatelor, vânătoarea ilegală, deranjul determinat de activităţile umane prin tăierea sau arderea

stufului şi otrăvirea sunt principalele pericole pentru specie. Conservarea speciei necesită refacerea zonelor umede, reducerea cantităţii de pesticide

care ajung de pe terenurile agricole în apă prin precipitaţii.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta ei.

Circus aeruginosus are functia de control asupra populatiilor locale de păsări, rozătoare mici, broaşte, insecte mai mari.Unele specii specii de

rozătoare mici si insecte mai mari au densitate relativ ridicata in zona studiata, transformand-o intr-o potentiala baza trofica pentru eretele

de stuf .Tinand cont ca un numar relativ mic de exemplare de erete de stuf a tranzitat zona, in zbor, reiese ca functia ecologica a acestei specii

este redusa pentru perimetrul studiat.




Anas crecca - Rata mica

Este o pasăre migratoare, considerată cea mai mică rata din Europa. Preferă zonele umede, cu iazuri,

lacuri și mlaștini. Face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae. Zborul lor este rapid,

neregulat, cu întorceri bruște. Pasăre de iarna, este cea mai mică dintre raţele neclocitoare de la noi.

Masculul are corpul cenușiu, capul cafeniu cu cate o pată lunguiață verde peste ochi; corpul femelei

este cafeniu.

Habitat-Populează lacuri puţin adânci cu vegetaţie bogată la mal. Prezintă oanumită elasticitate a

pretenţiilor populând atât lacuri eutrofe cât şi oligotrofe sau distrofe,lacuri mari şi chiar foarte mici,

143

canale de desecare, braţe moarte ale unor râuri etc., inclusivîn zona montană, păduroasă. In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.Soseşte

toamna din regiunile nordice ale Eurasiei, unde cuibărește. Primăvara se îndreaptă spre tinuturile de reproducere.Cuibul este realizat de femelă.

Femela depune 7-12 ouă galben-verzui, de 4,5 x 3,4 cm. La scurt timp dupa ieșirea lor din ouă, puii sar din cuib și îsi urmează mama. Este în

general o pasăre omnivoră, se hrănește cu ierburi, semințe, plante,dar consumă și larve de insecte acvatice, moluște, viermi, crustacee, uneori chiar

și amfibieni sau pești mici.Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III.

Statutul de conservare european este NonSPEC.

Populația europeană este estimată la un efectiv > de 920.000 perechi.

Ameninţări şi măsuri de conservare -Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în

agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. .


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se.




Sturnus vulgaris - Graur

Este raspândit pe tot cuprinsul țării, mai ales în regiunile joase, cu arbori scorburoși, în păduri luminoase, cu

spaţii largi descoperite în jur, urcând și pe văile râurilor. (23 cm). Coloritul corpului este negru, cu chenare

mai deschise la penele spatelui și cu reflexe intense verzi și violacee pe cap și piept.Specie comună cu

probabilitate mică de dispariție .

Populația globala este estimată la un efectiv > de 310.000.000. indivizi iar la nivel național populația este

cuprinsă intre 840.000-1.224.000 perechi.Populația la nivel European estimate la >23.000.000 perechi.Este

inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare european

este SPEC Cat. 3.

Habitat-specie omnivora, asociata des cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice, practic putand fi

gasiti in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine. In zona PUZ se regasesc terenuri agricole,dar si in

vecinatate pe areale extinseManifestă tendința de a ramâne sedentare în zonele urbanizate.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta ei.




Larus Canus- Pescăruș Sur

Este întâlnit în sezonul rece, în număr relativ mare, mai ales în Delta Dunării şi pe litoral, venind din ţinuturile de cuibărit din nordul continentului.

Spatele este argintiu, iar vîrful aripilor negru; restul corpului este alb. Nordul Mării Mediterane constituie o regiune importantă de iernat pentru

această specie.

Habitat-este întâlnit pe lacuri, balți, helestee, țărmul mării, râuri etc., iar în timpul iernii pe

câmpurile cultivate în căutare de insecte.In zona PUZ se regăsesc terenuri agricole,dar și în

vecinătate pe areale extinse.

Hrana sa consta din viermi, insecte, nevertebrate acvatice și terestre de exemplu, crustacee

planctonice , raci și moluște si pești mici. În primăvara se pot hrani cu cereale agricole.

http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2011/01/larus-canus.jpg

144

Reproducere-cuibul este o groapa superficiala in vegetație sau pe iarba, stâncă, nisip, pietriș, pământ sau plutitoare și chiar vegetație mlăștinoasă

într-o varietate de locații de coastă și interioare Speciile pot, de asemenea sa-si construiasca cuibul in structuri artificial( cutii ) sau in în copaci.

Mod de cuibărit: nu cuibărește în țară.

Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este SPEC 2.

Populația globala este estimata la 2,500,000-3,700,000 individivizi.

Ameninţări şi măsuri de conservare - specia este amenințată de activitățile de turism, pescuit în perioada de depunere a oulelor. Specia este, de

asemenea, amenințată de transformarea și pierderea habitatelor sale de reproducere prin îmbunătățiri funciare, de drenaj, de împădurire .


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.Având în vedere dinamica speciei

în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei

în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici

integritatea siturilor de interes comunitar .

Larus ridibundus –Pescărușul razator

Este un pescarus mic, lungimea corpului de 35-39 cm, cu o gluga ciocolatie vara, pe care o pierde in timpul iernii. Partile superioare sunt gri, cele

inferioare sunt albe, cioc si picioare rosii. Anvergura aripilor este de 86-99 de centimetri, iar

masa corporala atinge, in medie, 200-400 de grame.Se hrănește cu diverse animale, precum

pestișori, insecte, melcișori, șoareci etc. Aproape orice habitat de zonă umedă poate fi preferat

de această specie. Este întalnit în toată tara, pe lacuri, bălți, heleștee, țărmul mării, râuri etc.,

fiind cel mai frecvent și abundent pescăruș de la noi. Se observă adesea pe câmpurile cultivate

în spatele tractoarelor de unde consumă insectele scoase din pamant. Cuibăreste în colonii,

uneori foarte mari, cuiburile le instalează pe insule, plauri etc. Are populații care migrează,

dar iarna poate rămâne pe apele care nu îngheață.

Locatie si comportament-cuibareste in aproape toata Europa, continent care acum ar detine mai mult de jumatate din intreaga populatie globala.

Mare parte din pasarile europene migreaza spre sud sau sud-vest pentru a ierna. Sunt vazute de obicei in stoluri si cuibaresc in colonii unde fiecare

pereche isi apara teritoriul.

Populatie-populația globală este estimată la un număr de 4.800.000-8.900.000 indivizi .Populatia care cuibareste in Romania este estimata la

14.000 – 16.000 de perechi. Când apele îngheată, păsările se retrag spre mare. Populații nordice, în drum spre și dinspre cartierele de iernat din

jurul Mării Mediterane, pot fi văzute în număr mare, toamna și primăvara, pe lacurile și bălțile din interiorul țării noastre.

Cuibaritul -în Europa de est, depun de la jumatatea lunii aprilie doua – trei oua cu marimea de 53x37 mm. Ambii parinti le clocesc pe rand, timp

de 23-26 de zile. Dupa ce ies din ou, puii sunt ingrijiti de ambii parinti si vor parasi cuibul la 33-37 de zile dupa eclozare. Scot un singur rand de

pui pe an.

Amenintari si conservare-nu se stie sigur care este motivul declinului pentru populatia europeana, desi deranjarea cuiburilor prin activitati umane

ar putea fi o cauza. Conservarea actualei populatii este necesara. Specia are nevoie de platforme artificiale de cuibarit.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.




http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2011/01/larus-ridibundus.jpg

145

Anthus campestris -fâsa de câmp

Fâsa de câmp este caracteristică zonelor deschise şi aride nisipoase cu vegetaţie joasă. Apare şi în zone artificiale cum sunt carierele, alteori fiind

alese teritorii cu tufişuri şi copaci de pe care îşi înalţă cântecul. În Europa apare până la altitudini de 450 m, însă în Kazakhstan şi nord-vestul

Africii este prezentă la înălţimi mai mari. Lungimea corpului este de 15,5-18 cm şi are o greutate

medie de 29,5 g pentru mascul şi 28 g pentru femelă. Este cea mai mare dintre fâsele europene, iar

forma şi silueta este asemănătoare codobaturii. Anvergura aripilor este de 25-28 cm. Adulţii au

înfăţişare similară. Penajul de culoarea nisipului este pal şi cu puţine dungi. Se hrăneşte cu insecte

şi seminţe. Longevitatea maximă cunoscută este de cinci ani.

Hrana: insecte şi alte nevertebrate de talie mică, seminţe (graminee).

Localizare şi comportament-este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului

european. Petrece cea mai mare parte a timpului pe sol. Similar codobaturilor, îşi balansează

coada. Începe să cânte în aprilie şi devine tăcută la începutul lui iulie. În timpul ritualului nupţial se ridică cântând până la 30 m înălţime şi descrie

cercuri sau zboară ondulat. Este o specie teritorială şi monogamă. În afara perioadei de cuibărit partenerii sunt solitari. Cuibăreşte pe sol, în

scobituri, la adăpostul tufişurilor sau sub smocuri de iarbă. Cuibul este construit de femelă şi căptuşit cu iarbă şi lână.

Populaţie-populaţia europeană este mare, cuprinsă între 1000000-1900000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 150000-220000 de

perechi.

Reproducere-soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie. Femela depune în mod obişnuit 3-6 ouă, în a doua parte a lunii mai, cu o dimensiune

medie de 21, 2 x 15,3 mm. Incubaţia durează în jur de 13-14 zile şi este asigurată în special de către femelă. Puii părăsesc cuibul după circa 12-14

zile, însă sunt hrăniţi în continuare de părinţi încă circa 7-10 zile până devin zburători. Devin independenţi la 4-5 săptămâni. Uneori scoate 2

rânduri de pui, dar nu în fiecare an. De obicei după ce puii au părăsit cuibul, păsările migrează deja către sud. Înălțimea de zbor în timpul

manifestărilor teritoriale nu depășește 20-25 m.

Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa I, OUG 57/2007-Anexa-3,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european

este SPEC 3.

Ameninţări şi măsuri de conservare-degradarea habitatelor şi intensificarea agriculturii sunt principalele pericole ce afectează specia. Reducerea

pesticidelor folosite în agricultură şi un management prietenos al zonelor nisipoase cu vegetaţie joasă contribuie la conservarea speciei.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.




Anser anser-gâsca de vară

Poate fi gasită în mai multe zone umede, de la mlaștini, lacuri și până la terenuri agricole, pajiști și zone de coastă. Este o gâscă de dimensiuni

mari, cu o lungime a corpului de 74-84 cm, o anvergură a aripilor de 149- 168 cm și o masă corporală de 3,6 kg în cazul masculului, respectiv 3 kg

la femela. Penajul este gri-maroniu, cu părțile superioare definite prin marginile albe ale penelor de zbor, respectiv dungi albe pe gat și piept. Are

capul de culoare întunecata și este albă pe burtă și la tartiță. Sub aripi are culoarea gri spre alb, cu pene de zbor întunecate la culoare. Picioarele și

labele sunt roz iar ciocul este roz sau portocaliu. Masculul și femela seamană foarrte bine. Se hranește cu

vegetație.

Habitat-ca zone de hranire, gastele de vara prefera lacurile sau baltile putin adanci. Acestea trebuie sa

fie bogate in vegetatie macrofita. Locație și comportament-cuibărește mai peste tot în Europa, dar în

zone restranse. Cateva populații din nord vestul continentului nu migrează, dar majoritatea zboară spre

sud sau spre vest în iarna, în Spania, Franta și în țările din jurul Mării Mediterane. Părăsesc terenurile de

cuibărit în luna septembrie și se întorc în perioada martie-aprilie. Se hrănesc și ziua și noaptea, în

principal pe terenurile unde pasc vite și oi.

http://www.eukarya.ro/images/stories/Eukarya/anser-anser-1.jpg

146

Populatie-Populația care cuibărește în Europa este mare, ajunge la 120.000 – 190.000 de perechi. In ciuda declinului din anumite zone în perioada

1990-2000, specia a progresat în timp. Populatia care cuibărește în Romania ajunge la 1000-1300 de perechi.

Cuibărit -Cuibăritul începe în perioada martie-aprilie. Femela clocește patru-opt oua cu mărimea de 86x58 mm, pentru 27-28 de zile, în timp ce

masculul rămâne în apropiere. Ambii parinți au grijă de pui, care părăsesc cuibul dupa 50-60 de zile. Ei vor rămâne cu părinții până în primăvara

anului următor. Părinții scot un singur rând de pui pe an.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare

european este NonSPEC.

Conservare si amenintari- Această specie este amenințată de presiuni considerabile de vânătoare de pe o mare Distrugerea și degradarea

habitatelor umede , conversie la agricultura, poluarea cu petrol, schimbarea practicilor de gestionare a zonelor umede ,arderea și cosirea stufului

este, de asemenea, o amenințare, în special în zonele de reproducere.


în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.




Anas platyrhynchos – Rața mare

Este considerată cea mai mare rață din România și una dintre cele mai mari rațe din lume (0,8 - 1,4 kg). Are capul și gâtul verzi-metalizat, gulerul

alb, pieptul brun și coada neagră, cu subcaudalele albe și două dintre penele negre, cele mijlocii, răsucite caracteristic în sus. Culoarea de fond este

cenușie, iar oglinda este albastră, marginită de doua dungi albe inguste.

Habitat: Prezenta raței mari în România este legată de biotopul bălților cu stuf, dar și al lacurilor cu apă și vegetație care să îi asigure un mediu

propice de adăpost și hrana. Apreciază prezența sălciilor scorburoase pentru cuibărit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu

îngheață, urcând pe acestea până în zona de munte. In iernile grele migrează însă spre sud. Se comportă, așadar, atât ca specie sedentară cât și ca

specie eratică sau migratoare, venind din regiunile nordice să ierneze, în stoluri mari, în țara noastră sau mai la sud, în funcție de asprimea iernii.

Hrana: Spectrul alimentar este destul de variat și preponderent compus din vegetație și animale mici:

plante acvatice, semințe diverse, cereale, insecte, larve, melci, pești etc.

Dușmani: Păsările răpitoare de zi, enotul, vulpea, vidra, nurca, dihorul, hermelina care dijmuiesc cuiburile,

puii și atacă exemplarele mature. Chiar și stiuca mare și somnul pot prinde bobocii de rață. Obiceiuri: Este

o rață de suprafață, cu activitate diurnă, care înnoptează de obicei pe apă. Spre deosebire de gâscă, are o

mai intensa activitate aurorală și crepusculară, în sensul că pleacă dimineața mult mai devreme de pe baltă

și se întoarce seara mult mai târziu, chiar pe întuneric. In nopțile cu lună plină se hranește și noaptea pe

câmp.

Reproducere: Rața mare este monogamă, perechile putând fi observate înca din zilele însorite de iarnă,

chiar și în cadrul stolurilor care iernează la noi. Depune, începând din luna aprilie, ponte de cate 8-14 oua,

pe care le clocește 24-26 de zile. Ouăle sunt depuse zilnic, clocitul începând dupâ depunerea ultimului ou.

Clocește numai femela, care părășeste cuibul doar pentru scurt timp .

Populația globala este estimata la > c.19,000,000 indivizi.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-1, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare

european este NonSPEC.

Conservare si amenintari- Această specie este amenințată de presiuni considerabile prin distrugerea și degradarea habitatelor umede , poluarea cu

pesticide , poluarea cu petrol se impune schimbarea practicilor de gestionare a zonelor umede si interzicerea vanarii speciei.

Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult


147




Philomachus pugnax –bătăuș

Masculii acestei specii sunt mult mai mari decât femelele, astfel încât stolurile mari şi compacte par a fi formate din două specii. Masculul are

lungimea corpului de 29-32 cm şi o greutate cuprinsă între 168-242 g. Anvergura aripilor este de circa 54-60 cm. Penajul nupţial este spectaculos,

cu pene prelungi maronii şi albe pe guşă şi pe gât, iar pe cap prezintă moţuri. Variabilitatea acestui penaj este atât de mare încât individualizează

fiecare mascul. Spatele este gri-maroniu, iar ciocul şi picioarele sunt portocalii. Femela are o lungime a corpului de 22-26 cm şi o greutate cuprinsă

între 85-126 g. Anvergura aripilor este de 46-49 cm. Femelele sunt maro deschis, pe spate prezentând pete negre mari. În timpul sezonului de

cuibărit se hrăneşte cu insecte acvatice şi larvele acestora. În migraţie se hrăneşte cu insecte, moluşte, păianjeni, broşte, peşti mici, plante acvatice

şi seminţe de orez sau cereale.

Habitat-Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. În migraţie este comun pe ţărmuri, pajişti

umede, terenuri mlăştinoase şi arabile.

Localizare şi comportament-este o specie prezentă în nordul continentului european. Un

număr de 5-20 de masculi se adună în zone deschise şi etalează posturi inedite sărind, bătând din

aripi, zburlindu-şi penele ornamentale şi chiar luptându-se. În cele mai multe cazuri masculii

sunt tăcuţi şi arareori scot sunete. Masculii sunt teritoriali, păstrându-şi teritoriul de la un an la

altul. Femelele se împerechează într-un procent ridicat (peste 50%) cu mai mulţi masculi.

Masculii nu participă la incubaţie sau la îngrijirea puilor. Cuibul este aşezat pe sol, ascuns în

ierburi mai înalte, într-o mică adâncitură căptuşită cu frunze şi tulpini. Masculii pleacă în

migraţie la sfârşit de iunie, început de iulie, fiind urmaţi la sfârşit de iulie de femele şi juvenili.

În migraţie este o specie gregară, călătorind în stoluri mari formate din sute sau mii de

exemplare. Iernează în Africa.

Populaţie-Populaţia europeană a speciei este relativ mare, cuprinsă între 200000-510000 de perechi.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a

vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de încălzirea globală. Distrugerea habitatelor umede în zonele de

cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de

activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I/II-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare european

este SPEC ,Cat. 2.






Ardea Cinerea-stârcul cenușiu

Este cel mai mare stârc clocitor în ţară. Penajul este preponderent de culoare cenuşie, nepătată, cu capul, gâtul şi pieptul albicios. Pe cap şi gât

prezintă şiruri de pene mici, negricioase, iar după ochi pene ornamentale prelungite, de asemenea negre. Picioarele şi ciocul sunt gălbui.

Habitat. Este deosebit de variat: ape stătătoare sau curgătoare, dulci, salmastre sau sărate, de la şes până la munte cu condiţia ca apele să nu

prezinte maluri abrupte sau acoperite cu vegetaţie foarte deasă. Evită lacurile extrem oligotrofe şi realizează densităţi mari în lunci. Uneori biotopul

148

de reproducere şi de hrănire nu coincid. În aceste situaţii specia poate realiza deplasări zilnice de 20-30 km. În afara sezonului de reproducere este

prezent chiar în preajma unor lacuri şi bălţi foarte mici, pe mirişti, în locuri inundate etc. Este o specie frecventă în toată ţara.

Hrana. Prinde hrana, care este exclusiv animală, prin dibuire sau la pândă, doar excepţional înot sau în zbor deasupra apei. Mergând încet, la pas,

prin apa care îi poate ajunge până la piept sau pe sol, se apropie încet de pradă care este prinsă printr-o mişcare rapidă. În apă prinde peşti până la

adâncimi de cel mult cca 10 cm. Prada poate fi prinsă în cioc sau străpunsă cu ciocul nedesfăcut (peştii mai mari). Animalele mai mari sunt aduse

pe uscat şi omorâte prin lovire cu ciocul sau prin trântire repetată de pământ. Animalele mai mici sunt înghiţite întregi şi vii. Spectrul de animale

consumate este foarte variat: predomină peştii ( Leuciscus rutilus, Gasterosteus sp., C y p r i n u s carpio,

Scardinius erythrophthalmus, Phoxinus phoxinus ş.a.) dar consumă şi amfibii, reptile, mamifere mici (specii

de şoareci), păsări, insecte, moluşte, crustacei ş.a. Proporţia mamiferelor creşte iarna. Consumă peşti cuprinşi

între 5-60 cm pe care îi digeră integral. În ingluvii se găsesc doar resturile mamiferelor, păsărilor şi

insectelor.

Reproducerea. Cloceşte preferenţial în colonii care sunt ocupate ani la rând, uneori în amestec cu alţi stârci,

cormorani, ciori ş.a. Cuibul este ales de mascul printre cuiburile rămase din anul precedent. Numai la nevoie,

când nu se găsesc cuiburi vechi, perechea construieşte un cuib nou. Cuiburile sunt amplasate aproape fără

excepţie pe arbori, cât mai sus posibil, frecvent mai multe cuiburi pe acelaşi arbore. S-au observat şi cuiburi

în stuf sau în maluri stâncoase. Ouăle, în număr de 4-5, sunt de culoare albăstră-verzuie, fără pete şi fără

luciu. Ambele sexe clocesc timp de 25-28 zile, începând după primul ou. Cresc un rând, excepţional 2 rânduri

de pui şi pot depune ponte de înlocuire.

De regulă este o pasăre migratoare.Plecarea adulţilor începe în august şi se întinde până în octombrie, specia iernând în jurul Mediteranei. S-au

relatat cazuri de iernare a unor stârci în ţară

Habitat-este o specie caracteristică zonelor cu apă dulce, inclusiv lacuri, râuri, iazuri și mlaștini. Se hrănesc cu pești, amfibieni, mamifere mici și

păsări,vaneaza in apă mică.

Hrana- constă din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură

ouă din cuiburi de păsări.Odată cu sosirea toamnei, migrează spre locurile de iernare din sud-vestul Europei și nord-estul Africii.Unele exemplare

rămân la noi în iernile blânde.Este inclusă in Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-SPEC.

Populație-Populația care cuibărește în Europa este estimată la ora actuală la 210.000-290.000 de perechi. Se estimează că în România cuibăresc

3.500-4.500 de perechi.

Amenintari si conservare -In trecut, declinul populatiilor a fost pus pe seama pesticidelor, care au ucis adultii, au cauzat moartea embrionilor si

au facut ca toata coaja oualor sa fie subtire si casanta. Oricum, numarul starcilor cenusii a crescut in mai multe zone, in urma interdictiilor de

folosire a mai multe pesticide. De asemenea, cresterea calitatii apei a fost un factor benefic. Vanatoarea si exterminarea starcilor la ferme piscicole

sunt o amenintare in anumite zone, dar populatiile au crescut ca numar sub un management de conservare bun.






Aythya ferina – Rața cu cap castaniu

Descriere: (42 - 49 cm) Diferențe majore între femelă și mascul. Masculul are corpul cenușiu, abdomenul alb, capul brun, gușa

negricioasa. Femela are corpul cafeniu, abdomenul alb, creștetul capului și obrajii mai închisi la culoare, având o linie mai albicioasă care

traversează ochii, de la frunte până spre ceafă. Ambele sexe au ciocul cenușiu-albastrui și picioarele cenușii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oarece

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

149

Reproducerea: cuibărește în stufărișuri, scorburi de copaci. Femela depune în lunile mai-iunie un

număr de 8 – 11 ouă de culoare gri-verzuie pe care le clocește timp de 24 – 36 zile.

Hrana: se hrănește cu vegetația de pe fundul apei prin scufundare totală.

Habitat: la noi în țară se întalnește în ghiolurile Deltei Dunării, Lunca Dunării, dar și în iazurile și

heleșteele interioare. Toamna migrează înspre nordul Mării Mediterane, nord-vestul Africii, valea

Nilului și sud-estul Asiei până-n India.

Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/1, Anexa III/2 , OUG 57/2007- Anexa 5C

Anexa 5E,Conventia de la Bonn - Anexa II ,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare

european este SPEC 3.

Populația globala este estimata la 2.200.000-2.500.000 indivizi.

Amenintari si conservare- Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor

prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia






Aythya fuligula - Rața moțată

Descrierea. Masculii prezintă capul, gâtul, guşa, partea dorsală, tectricele, penajul subcaudal şi rectricele de culoare neagră, capul şi gâtul

prezentând luciu violaceu; partea ventrală laturile şi baza remigelor sunt de culoare albă. Masculii prezintă un moţ lung îndreptat înapoi şi cioc

albăstrui cu vârful negru. Femelele sunt slab marmorate, mai întunecate dorsal şi pe creştet.

Habitat- populează ape dulci stătătoare sau lin curgătoare cu luciu liber şi vegetaţie la mal, nu prea adânci, cu porţiuni de mal lin neacoperit de

vegetaţie, eventual cu insuliţe. Uneori se mulţumeşte şi cu lacuri oligotrofe sau artificiale foarte mici, de 0,1-0,2 ha, lagune marine sau lacuri

înconjurate de păduri. Cuibăreşte rar, în puţine perechi, în Deltă şi lângă lacurile Dobrogene. În afara sezonului de reproducere poate fi găsită pe

toate apele posibile.

Hrana. Este dobândită aproape exclusiv prin scufundare totală, doar excepţional parţială, cu capul în jos. În hrană predomină în aproape toate

situaţiile fracţiunea animală, preponderent moluşte din speciile Dreissena polymorpha (în ape dulci), C a r d i u m e d u l e şi Unio sp. (în ape

salmastre) la care se adaugă diferiţi melci. Consumă şi crustacei, insecte acvatice (în special puii în primele 10 zile) şi chiar peştişori. Fracţiunea

vegetală se compune aproape exclusiv din seminţe ( Potamogeton sp., Sparganium sp. ş.a. Părţile verzi constau din frunzuliţe de Elodea

canadensis ş.a. În apropierea aşezărilor omeneşti caută resturi menajere. Este activă ziua şi noaptea.

Reproducerea. Cuibul se găseşte frecvent în sau la marginea unor colonii de Laridae sau asociat cu

semene, cel mai adesea în apropierea apei, destul de liber, protejat de un smoc de iarbă, o tufă etc., dar

în aşa fel încât păsările să poată supraveghea împrejurimile. Cuibul propriu-zis conţine ceva material

vegetal uscat, dar în special verde, şi doar câteva dune, brune-întunecate, cu un centru mai deschis,

puţin evident. Depune la intervale zilnice, începând din ultimele zile ale lunii mai, de regulă abia în

iunie sau iulie, cel mai adesea 8-10 ouă de culoare cenuşie-verzuie, rar brun deschisă. Foarte frecvent

depune ouăle în alte cuiburi, nu numai ale semenelor, sau chiar în afara unor cuiburi. Doar femela

cloceşte începând după depunerea ultimului ou timp de 23-25 de zile şi tot femela conduce şi puii.

Creşte un singur rând de pui pe an, însă depune ponte de înlocuire în caz de pierdere a cuibarului. Inclusă în Directiva Păsări: Anexa IIA, IIIB;

Convenţia de la Berna: Anexa III; Convenţia de la Bonn: Anexa II,Statut european: categoria SPEC 3.

Populația globala este estimata la 2.600.000-2.900.000 indivizi .

http://www.chettusia.com/sites/default/files/images/birds/it.jpg

150


prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.






Fulica atra –lișița

Habitat-populează ape dulci, stătătoare sau lin curgătoare, cu maluri cu sau fără vegetaţie. Evită marea, lacurile oligotrofe sau ape sub 100 m2.

Biotopul optim îl reprezintă lacurile eutrofe, de adâncime redusă, cu stuf la mal şi zone cu luciu de apă. Poate popula şi lacuri din parcuri cu

circulaţie de public. În perioada de năpârlire preferă ape cu stufărişuri întinse, bogate în hrană, iar toamna şi iarna poate popula şi ape fără stuf,

sărate, cu condiţia unor maluri line care să-i permită acces în apă pe jos.

Hrana. Caută hrana preponderent în brâul de stuf, pe păşunile şi în culturile învecinate, înot pe apă sau scufundându-se sub apă până la adâncimi

de 1-2 m, excepţional 5-6 m, timp de 20-30 s. Uneori dobândeşte hrana şi prin parazitism trofic la raţe,

pescăruşi etc. Hrana se compune atât din plante cât şi animale cu o uşoară predominare a plantelor. Sunt

consumate în special verdeţuri: alge, plante acvatice, grâu germinat dar şi, în proporţie mai redusă,

seminţele unor plante acvatice. În fracţiunea animală predomină moluştele (ex.: scoica Dreissena

polymorpha ş.a.) în special iarna, urmate de

insecte, peşti mici ş.a..

Reproducerea. Construcţia cuibului este începută de mascul; cuibul este plutitor şi se găseşte în brâul de

stuf şi plante acvatice, aproape de luciul apei, de regulă în apa puţin adâncă (sub 1 m). Cuibul poate fi liber

plutitor, ca o plută, sau mai frecvent fixat de vegetaţie şi este construit cu grijă din frunze uscate de stuf, papură ş.a. Frecvent cuibul este protejat

lateral şi de sus de fire de stuf ş.a., adunate şi fixate deasupra cuibului. Dimensiunile externe ale cuibului sunt cuprinse între 25-55 cm, cu o

adâncitură de 16 -30 cm în diametru şi 3,5-10 cm în adâncime. Clocirea poate începe variat, chiar după depunerea primului ou, şi durează 21-25 de

zile.Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/1, Anexa III/2 , OUG 57/2007- Anexa 5C Anexa 5E,Conventia de la Bonn - Anexa II

,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-SPEC.

Populatie-populatia care cuibareste in Europa este foarte mare, intre 1,3 si 2,3 milioane de perechi. Populatia care cuibareste in Romania este

cuprinsa intre 80.000 si 120.000 de perechi.Este o specie migratoare care vine spre sfârşitul lunii februarie /începutul lunii martie şi pleacă în

octombrie - noiembrie, când se adună în număr mare pe lacurile mari şi lagunele mării. În ierni blânde, fără îngheţarea apelor, există încercări de

iernare. Iernează în jurul Mării Negre şi Mediteranei.


prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.

Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte

mult în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.




Podiceps cristatus -Corcodelul mare

Este o specie strict acvatică, întâlnită în special în Delta Dunării.

Descrierea- este cel mai frecvent corcodel din cele patru specii care clocesc în ţară. Caracterele distinctive sunt în penajul nupţial moţul de pene

negre, bipartit, precum şi favoriţii brun roşcaţi, ambii erectile.

http://www.banaterra.eu/romana/files/images/natura/fauna/pasari_calatoare/lisita.jpg

151

Habitatul-dintre corcodei are exigenţele cele mai mari privind întinderea luciului de apă care,

de regulă, nu coboară în perioada de reproducere sub 10 ha, cu toate că s-au găsit şi cuiburi pe

lacuri de cca 1 ha. În aceste situaţii intră în concurenţă cu Podiceps grisegena . Preferă ape

dulci, stătătoare sau lin curgătoare, cu adâncimi între 2-5 m şi brâu de stuf, cu toate că a clocit

şi pe ape mai superficiale, fără brâu de stuf şi chiar pe ape sărate sau pe mare. În afara

perioadei de reproducere preferă ape întinse, chiar marea, putând fi găsit la distanţe mai mari

de mal.

Hrana-este căutată în parte de pe suprafaţa apei chiar şi de pe plante şi din aer, fără a părăsi

apa. În cea mai mare parte însă hrana este vânată sub apă, cel mai adesea, scufundat sau cu capul ţinut până după ochi sub apă. Durata unei

scufundări este cuprinsă între 12-56 s., în caz de pericol şi mai mult. Vânează frecvent şi la adâncimi de 6 m; incidental se poate scufunda până la

6-40 m adâncime. Peştii constituie partea preponderentă a hranei ,consumă regulat şi insecte, proporţia lor este însă însemnată doar în primele zile

de viaţă a puilor (coleoptere acvatice, larvele unor libelule ş.a.).

Reproducerea-Cuibul este construit în vegetaţia de mal, la distanţă de câţiva metrii de luciul apei, astfel încât adulţii să se poată apropia înot la

cuib (condiţie realizată cel mai bine în asociaţii vegetale cu T y p h a sp. mai rar Phragmites sp.). Prin construcţie cuibul este plutitor, ancorat de

fundul bălţii. Adâncimea medie a apei sub cuib este de 0,5 m. Cuibul este construit din fragmente vegetale proaspete şi în putrefacţie şi din nămol

şi se ridică 15-35 cm deasupra apei, construcţia continuând şi după depunerea ouălor. Este inclusă in Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul

de conservare european este Non-SPEC.

Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte

mult în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.




Chlidonias Hybridus-Chirighița cu obraz albă

Specia este oaspete de vară și pasaj.Chirighiţa cu obraz alb este caracteristică zonelor umede de

apă dulce bogate în vegetaţie. Lungimea corpului este de 24-28 cm şi are o greutate de 65-100 g.

Anvergura aripilor este de circa 57-70 cm. Femela este mai mică ca dimensiuni decât masculul.

Adulţii au înfăţişare similară.

Cuibăreşte în colonii de până la 100 de perechi. Cuibul, alcătuit din resturi vegetale, este aşezat pe

vegetaţie plutitoare (ex. frunze de nufăr), în zone cu apă de adâncime mică (sub un metru).

Populaţie-Populaţia europeană este relativ mică, cuprinsă între 42000-87000 de perechi.

Populaţia estimată în România este de 8000-12000 de perechi.

Reproducere-Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi începutul lunii mai. Femela depune în mod obişnuit 2-3 ouă în a

doua parte a lunii mai şi în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune medie de 37,7 x 28,6 mm. Incubaţia durează în jur de 18-20 de zile şi este

asigurată de ambii parteneri. Puii părăsesc cuibul la câteva zile după eclozare şi sunt îngrijiţi de adulţi. Devin zburători la 21-25 de zile.Inclusă în

Directiva Păsări, Anexa I; Convenţia de la Berna, Anexa II. Statut european: categoria SPEC 3.

Ameninţări şi măsuri de conservare- activităţile umane ce duce la pierderea locurilor de cuibărit alături de inundarea cuiburilor reprezintă

pericolele principale ce afectează specia. Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi construirea de platforme artificiale pentru asigurarea

de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.






152

Plegadis Falcinelulus - Tigănuș

Categoria fenologica:oaspete de vara. Nu cuibăreşte în zona de studiu.

Țigănuşul privit în zbor şi de la distanţă mai mare pare negru. Privit de aproape are un penaj frumos, cu reflexe verzui metalice pe un fond brun

ruginiu şi un cioc încovoiat în formă de seceră. Este o specie caracteristică păşunilor umede şi stufărişurilor cu pâlcuri de sălcii. Lungimea corpului

este de 55-65 cm iar greutatea de circa 485-580 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-105 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte cu

lipitori, insecte acvatice, mormoloci şi peştişori.

Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european

SPEC Cat. 3 .

Localizare şi comportament-Este o specie prezentă în partea sudică şi sud-estică a continentului european. Cuibăreşte în colonii împreună cu

stârci şi cormorani. Fiind sociabilă, apare de cele mai multe ori în stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor şiruri lungi oblice sau şerpuite.

Zborul ţigănuşului este o succesiune de plutiri şi vâsliri (bătai rapide din aripi)

Populaţie-Populaţia estimată a speciei este mică, cuprinsă între 16000-22000 perechi. Populaţia estimată în România este de 2500-2800 de

perechi, efective mai mari fiind înregistrate în Rusia şi Azerbaijan.

Reproducere-Soseşte pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat în

sălcii sau în stuf. La construirea cuibului, alcătuit din crenguţe şi stuf, participă cei doi părinţi.

Femela depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între mijlocul lunii mai şi mijlocul lunii iunie.

Dimensiunea medie a ouălor este de 50,9 x 35,8 mm. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După

21 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi 48-50 de zile, după care devin independenţi.

Ameninţări şi măsuri de conservare-Desecarea zonelor umede, tăierea sălciilor , incendierea

stufului şi deranjul coloniilor, deplasarea cu bărci rapide. Ca măsuri de conservare sunt încurajate

reducerea deranjului la colonii, informarea populaţiei locale cu privire la efectele dramatice asupra

păsărilor determinate de tăierea sălciilor.






Merops apiaster – prigorie

Fenologie: specie terestră, oaspete de vară în pasaj.

Cuibărire: cuibăreşte în diferite zone ale ţării, habitatul preferat fiind malurile abrupte unde sapă galerii. Nu cuibăreşte în zona de studiu.

Hrănire: in zona de studiu se poate hrăni cu insecte.

Populatie la nivelul anului 2000 populaţia cuibăritoare în Europa era estimată la 92000- 390000 de perechi, iar în România la 15000-20000 de

perechi. Populaţia locală este mică şi este formată doar din exemplare în deplasare de hrănire.

Acest lucru ne indică faptul că pentru prigorie zona de studiu nu reprezintă un habitat optim de

hrănire sau de reproducere. Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost

semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.Este inclusă în OUG 57/2007- Anexa

4B,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.

Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în

zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate

exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.

Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt

habitate prielnice in perimetrul analizat si împrejurimi.

http://www.chettusia.com/sites/default/files/images/birds/avrec_0.jpg

153




Motacilla flava -Codobatură galbenă

Capul codobaturii galbene este cenușiu gălbui iar aripile sunt pestrite-alb cu maro.Sub coada vom găsi câteva pene albe.Ciocul și picioarele sunt de

culoare neagră. Lungimea corpului este de 17cm cu o anvergură a aripilor de 24-27cm și o greutate de 16-22g. De obicei o găsim în zonele joase

de câmpie,mai ales pe malurile râurilor sau a bălților ,acolo unde îsi găseste ușor hrana care este

alcătuită din insecte. Cuibul este construit pe pământ, bine camuflat în iarbă sau vegetație mai

înaltă. Femela depune cate 5-6 oua în două serii pe an.

În Europa, populația reproducatoare este estimata la 7900000-14000000 perechi,echivalentul a

23700000-42000000 indivizi,ceea ce reprezinta c.ca 25-49% din efectivul estimat la nivel mondial.

In Romania efectivul este estimat la 800.000-1.200.000 perechi.Este inclusă în OUG 57/2007-

Anexa 4B,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.

Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor

zona de studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate

exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens. Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice

de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ

asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes

comunitar

Cygnus olor- Lebădă de vară

Generalitati: Este cea mai răspândită dintre lebede. O specie ocrotită de lege datorită frumuseții și rarității sale.

Descriere: (150 cm). Cantărește în medie 8-12 kg. Prezintă penaj alb, coada relativ lungă și ascuțită la vârf. Ciocul adultului are culoarea rosu-

portocaliu cu o protuberanța bazală neagră.

Reproducerea : Cuibărește îndeosebi în bălțile Deltei Dunării, unde îsi instalează cuibul în

stufărișurile nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibăreste și pe râuri lente și canale,

aproape de prezența umana. Pe la începutul lunii mai, femela depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe

care le clocește împreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile.

Habitat: Lebădă de vară (Cygnus olor), specie migratoare parţial. Deşi este specie migratoare,

datorită iernilor mai blânde din ultimii 10-15 ani mare parte din aceste păsări iernează în

perimetrul Rezervaţiei. Iarna migrează spre sudul Marii Caspice, în Delta Nilului și în estul

Mării Mediterane. In iernile blânde, unele exemplare rămân și la noi în tară.

Populatia globala este estimata la c.ca 600,000-610,000 indivizi (Wetlands International 2006), populatia cuibaritoare la nivel European este

<120.000 de perechi iar cea din Romania este cuprinsa intre 700-1000 perechi.

Amenintari: Lebăda de vară sau lebăda mută este o pasăre mare și agresivă. Aceasta este rareori prădată și doar când este prea bătrana sau

bolnavă. Cu toate acestea, cele mai vulnerabile sunt ouăle și puii care ajung pradă pentru ratoni, nurci și alte mamifere. Este inclusă în Directiva

Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, Conventia de la Bonn - Anexa II ,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-

SPEC.






http://www.chettusia.com/sites/default/files/images/birds/axs.jpg

154

Alauda arvensis-ciocârlie de câmp

Specie terestră, sedentară sau parţial migratoare.Specie nepericlitata,cu probabilitate mica de disparitie.

Se întâlnește frecvent în ținuturile joase, de stepă, dar apare si în lungul văilor montane largi și înierbate, până în zona alpină. Are coloritul cafeniu-

gălbui cu pete întunecate, ventral fiind albicios.

Populația estimată la nivel European->40.000.000 perechi,iar la nivel național se înregistrează intre

460.000-850.000 perechi.Cuibăreste pe sol în ierburi. Cele 3—4 ouă pământii, cu pete brune, sunt clocite

cam 12 zile, de către femelă. Ponta este depusă din luna aprilie. Unele populatii ierneaza în nordul Africii și

sud-vestul Asiei.Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007- Anexa 5C

,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este SPEC 3.

Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de

studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se

s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.

Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea

obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de

execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.

Hirundo rustica -Rândunica

Rândunicile sunt un grup de păsări din familia Hirundinidae, caracterizate prin capacitatea lor de a prinde insectele din zbor. Randunicile au coada

în forma de furculiță, uneori cu filamente lungi, iar ciocul lor este scurt, dar cu deschidere mare. Picioarele sunt scurte și sunt destinate prinderii

mai degraba decat mersului. Rândunicile sunt zburatoare foarte pricepute și acrobatice, care se reproduc în zonele temperate, dar migrează la

tropice sau în zonele temperate din sud atunci când temperaturile scad, iar insectele cu care se hrănesc dispar.Rândunica de hambar (Hirundo

rustica) iernează în Africa subsahariana și Asia de Sud, precum și în Australia și America de Sud. Ea se întoarce primăvara pentru a se reproduce

în Europa (și în Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia.

Habitat- Intalnita in terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit foloseste constructii, poduri sau alte structuri construite de om. Evita

padurile dese si zonele foarte aride. In prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole,suburbii, in lungul

autostrazilor, in apropierea apelor.In zona PUZ se regasesc terenuri agricole,dar si in vecinatate pe areale extinse.

Populatie-La nivel global sunt efective de peste 190.000.000,la nivel european de peste 16.000.000 perechi iar în România s-au înregistrat

efective cuprinse între 800.000-1.000.000 perechi.Este inclusă în Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este Non-

SPEC.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.

Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană ,sunt condiţii similare de

habitat în împrejurimi.




Pica pica –Coţofană

Este specie sedentară.Are 48 de cm. Coloritul este negru cu alb pe umeri și piept, iar coada e neagră cu reflexe verzui. Cuibărește în regiunile joase

și cele de deal și pe văile raurilor. Face un cuib sferic din spini, cu intrări laterale tapisat în interior cu lut. Ouăle sunt 5-7 depuse în luna aprilie, de

culoare verzui cu pete brune. Femela le clocește singură 17-18 zile.. Ambii parteneri ai perechilor de coțofene (Pica pica) își hrănesc puii încă o

vreme după ce aceștia ies la zbor.Consumă atât materii de origine vegetală, cât și de origine animala. In meniu intră și diverse specii de insecte,

uneori chiar și larve și adulti de gândac de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), evitați complet de alte păsări. Dacă au ocazia, prind și

http://www.eukarya.ro/images/stories/Eukarya/alauda-arvensis-2.jpg

155

coropișnite (Gryllotalpa gryllotalpa), înainte de a fi predate puilor, acestea fiind ținute cu picioarele și rupte cu ciocul. Este inclusă în Directiva

Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007,Anexa 5C. Statutul de conservare european este Non-SPEC .


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.

Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană şi sunt condiţii similare de

habitat în împrejurimi.




Corvus corone cornix -cioara grivă

Specie nepericlitata,cu probabilitate mică de dispariție.

Populație estimată la nivel European este de 14-34 milioane de indivizi Este frecventă în toată ţara, cu excepția marilor înalțimi carpatine. (50 cm).

Corpul este cenușiu, capul, coada și aripile negre. Este o specie sedentară, foarte stricătoare prin pagubele ce le aduce vânatului și în gospodării.

Cuibărește în arbori, se adaptează însă ușor la orice situație; astfel,în Deltă cuibărește pe plaur ori în alte locuri nespecifice Depunerea pontei are

loc în perioada martie-mai.Ouăle, în numar de 5—6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femelă, cam 18—19 zile.

Iarna mai sosesc la noi ai exemplarelor nordice. In perioada rece a anului populațiile mai nordice se aglomerează pe valea Nilului inferior.Specia

este protejata prin OUG 57/2007,anexa 5C.


în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.Este

inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007,Anexa 5C. Statutul de conservare european este Non-SPEC




B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Funcționarea sistemelor naturale este necesară pentru susținerea comunităților biologice. Astfel, speciile de plante și animale care

sunt integrate în comunitatea biotică, depind de anumite condiții fizice, de procese ecologice care sunt necesare supraviețuirii lor.

Condițiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrientilor și relațiile de

nutriție. Condițiile fizice și procesele ecologice sunt parte din modelul de funcționare al unui sistem ecologic și împreună alcatuiesc

functia ecologica. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acel tip de habitat

specific.

Funcțiile ecologice ale habitatelor și speciilor din fauna identificate

Clase de habitate/specii

Funcții ecologice

Culturi (teren arabil)

mediu de viață pentru specii de mamifere și păsări care se hrănesc cu fructe/semințe din

terenurile agricole .

Asociații vegetale mediu de viață pentru rozatoare, amfibieni, reptile.

mediu de hrănire, pasaj, cuibărit pentru păsări.

Specii de păsări

reglează numeric populațiile de insecte și alte animale mici

156

Funcţiile ecologice au ca obiect de studiu relațiile dintre organism și mediul lor de viață alcătuit din ansamblul factorilor de mediu

(abiotici și biotici), precum și structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) și a

sistemelor mixte (ecosisteme).

Se are în vedere:

- Relațiile dintre viețuitoare (plante și animale);

- Raporturile dintre organisme și mediul înconjurator;

- Relatiile ce se stabilesc intre organisme si diverse comunitati.

Relațiile intraspecifice sunt relațiile intrapopulaționale, dintre indivizii aceleiași populații. In cazul nostru, dacă ne raportăm strict la

amplasament aceste relații sunt aproape inexistente întrucât și numărul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populație este mic

și nu intră în competiţie. Raportându-ne la întreg habitatul aceste relații reglează cantitativ speciile care fac parte din el.In cadrul

biocenozei, între specii se stabilesc diferite relașii, dintre care relațiile de hrănire (trofice) sunt cele mai importante. Prin structură

trofică a unei biocenoze se întelege ansamblul relațiilor de hrănire a populațiilor din ecosistem. Raporturile existente între diferitele

grupe de viețuitoare ne ajută să ne facem o imagine clară despre circuitul materiei și a energiei în ecosistem. In natură hrana este

într-o continuă mișcare. Odată cu hrana se transferă și energia pe care o conține. Toate speciile unei biocenoze se împart in 3 mari

categorii:

Producătorii primari sunt reprezentați de vegetația autotrofă anume plantele verzi (în ecossitemele terestre) și algele planctonice (în

ecossitemele acvatice). Tot de aici mai fac parte și bacteriile fotosintetizante. Producătorii convertesc energia solară, cu ajutorul

clorofilei, în energie chimică pentru sinteza substanţelor organice.

Consumatorii, în funcție de hrana consumată se diferentiază în:

- consumatori primari sau consumatorii de ordinul I sunt reprezentați de animale fitofage (care se hrănesc cu producătorii

autotrofi).

- Consumatorii secundari sau de ordinul II sunt reprezentati de animalele carnivore si entomofagi. Au rol în reglarea numerică a

fitofagilor, menținând astfel structura și funcția ecosistemului.

- consumatorii terțiari sau de ordinul III sau răpitorii.

Tot în categoria consumatorilor intra și detritofagii, consumatorii de detritus (materie organică în descompunere). Toate

interacțiunile dintre o populație și biocenoza respectiv biotop sunt incluse în conceptul de nișă ecologică.

Functiile ecologice ale păsărilor pot fi:

- reglatori ai lanțului trofic-în special păsările insectivore care reglează numărul indivizilor dintr-o populație de insecte, evitând

astfel apariţia unor invazii;

- menținerea echilibrului populațiilor de rozătoare și a altor dăunători, limitând indirect impactul acestora asupra agriculturii -

acest rol îl au răpitoarele ;

- polenizatori sau dispersanți ai semințelor.

- hrana pentru alte specii de faună.

Printre păsări există specii atât carnivore, fitofage cât şi omnivore cu numeroase treceri; păsările sunt mai puţin specializate decât

mamiferele. Se constată că 52 de familii sunt preponderent carnivore, 8 exclusiv fitofage şi 82 de familii au hrană amestecată

(dintre care 14 preponderent fitofage şi 26 preponderent carnivore).

Hrana vegetală este reprezentată preponderent de seminţe şi fructe, în tropice şi nectar şi polen. Părţi verzi sunt consumate mai rar,

întrucât sunt sărace în proteine şi bogate în celuloză greu digerabilă, cu tranzit întârziat, ceea ce ar mări greutatea păsărilor.

157

Tehnicile de dobândire a hranei sunt foarte variate: hrana animală poate fi prinsă prin căutare şi urmărire, din zbor, din mers sau

înot, păsările prezentând gheare puternice de prindere şi ciocuri cu cârlig pentru sfâşierea prăzii (răpitoarele de zi şi de noapte) sau

ciocuri diferit conformate dacă prada este prinsă numai cu ciocul.

Animalele pot fi înghiţite întregi (ex.: barza, pescăruşi), mărunţită (ex.: răpitoarele de zi) sau poate fi păstrată o vreme înţepată de

ghimpii unor arbuşti ţepoşi (ex.: sfrânciocul), sau ca depozit de animale vânate (unele bufniţe).

Seminţele şi fructele pot fi înghiţite de asemenea fie întregi, fie după o cojire şi mărunţire prealabilă. Unele specii (ex.: ciocănitorile

ş.a.) sparg seminţe mai tari, conuri etc., în locuri speciale, unde le incastrează în crăpături.

O serie de specii îşi fac provizii pentru anotimpul nefavorabil (seminţe, ex.: gaiţa sau insecte înţepate, ex.: sfrânciocii).

Funcțiile ecologice ale speciilor de păsări și reptile identificate pe amplasament si vecinatate

Nr.

Crt

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Ordinul Familia Functii ecologice

1

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât

negru Podicipediformes Podicipedidae

Consumator ord. II

2 Anas platyrhynchos Raţă mare Anseriformes Anatidae

Consumator ord. II

3

Larus ridibundus Pescăruş râzător Charadriiformes Laridae

Consumator ord. II

4 Larus canus OI

Pescăruş sur Charadriiformes Laridae

Consumator ord. II

5 Larus melanocephalus

Pescăruş cu cap

negru Charadriiformes Laridae

Consumator ord. II

6 Larus cachinnans Pescăruş argintiu Charadriiformes Laridae

Consumator ord. II

7 Sterna hirundo

Chiră de baltă Charadriiformes Sternidae Consumator ord. II

8 Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji

albi

Charadriiformes Sternidae Consumator ord. II

9 Circus aeruginosus Erete de stuf Falconiformes

Accipitridae Consumator de ord. II,III,mentine

sanatatea ecosistemelor

10 Falco vespertinus Vânturelul de seara Falconiformes Falconidae Consumator de ord. II,III,mentine

sanatatea ecosistemelor

11 Ardea purpurea

Stârc roşu Ciconiiformes Ardeidae Consumator ord. II

12 Plegadis falcinellus Ţigănuş Ciconiiformes Threskiornith

idae

Consumator ord. II

13 Anthus campestris

Fâsă de camp Passeriformes Motacillidae Consumator de ord. I,II

14 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic Passeriformes Laniidae Consumator de ord. II,III

15 Philomachus pugnax Bătăuș Charadriiformes Scolopacidae Consumator de ord. II

16 Ardea cinerea

Stârc cenuşiu Ciconiiformes Ardeidae Consumator ord. II

17 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu Anseriformes Anatidae Consumator ord. II)

18 Fulica atra

Lişiţă Gruiformes Rallidae Consumator ord. II

19 Podiceps cristatus Corcodel mare Podicipediformes Pidicipedidae Consumator ord. II

158

20 Merops apiaster Prigorie Coraciiformes Meropidae Consumator ord.I, II

21 Alauda arvensis

Ciocârlie de baragan Passeriformes Alaudidae Consumator de ord. II

22 Upupa epops Pupăza Coraciiformes Upupidae Consumator ord. I.II

23 Riparia riparia Lăstun de mal Passeriformes Hirundinidae Consumator ord. I,II

24 Hirundo rustica Rândunica

Passeriformes Hirundinidae Consumator ord. I,II

25 Motacilla alba Codobatura Albă Passeriformes Motacillidae Consumator ord. I,II

26 Motacilla flava Codobatura

galbenă

Passeriformes Motacillidae Consumator ord. I,II

27 Sturnus vulgaris

Graur Passeriformes Sturnidae Consumator ord. II

28 Anser anser

Gâsca de vară Anseriformes Anatidae Consumator ord. I,II

29 Anas crecca

Rața mică Anseriformes Anatidae Consumator ord. II

30 Anas platyrhynchos raţa mare Anseriformes Anatidae Consumator ord. II

31 Aythya fuligula

Raţă moţată Anseriformes Anatidae Consumator ord. II

32 Miliaria calandra

Presură sură Passeriformes Emberizidae Consumator ord. I,II

33 Cygnus olor Lebădă de vară Anseriformes Anatidae Consumator ord. II

34 Passer domesticus

Vrabie de casa Passeriformes Passeridae Consumator de ord. I,II

35 Passer montanus

Vrabie de câmp Passeriformes Passeridae Consumator de ord. I,II

36 Corvus frugilegus Cioară de semănătură Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II,III

37 Corvus corone cornix Cioară grivă Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II,III

38 Pica pica

Coţofană Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II

39 Podarcis Taurica

Taestudae Reptilia Consummator ord.II

40 Lacerta viridis

Reptilia Consummator ord.II

41 Nevertebrate Consumatori primari

In ceea ce privește avifauna, relația populațiilor aparținând speciilor din ariile naturale protejate de interes comunitar unde se

implementează obiectivele planului cu populațiile acelorași specii din ariile de interes comunitar aflate în imediata vecinătate

perimetrului analizat, se constată că pentru cea mai mare parte a speciilor, populațiile nu sunt izolate ci fac parte practic dintr-un

sistem interconectat de populații între care are loc schimb permanent de indivizi, astfel încât întreaga zona poate fi privită ca un tot

unitar,functiile ecologice nefiind afectate.

In cazul habitatelor din zona de interes, funcția ecologica de baza este aceea de fundament pentru întreaga comunitate de organisme

vegetale si animale. Implementarea obiectivelor planului pe terenuri agricole cu habitate cu valoare conservativă extrem de redusă

face ca siturile de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii cu care planul anlizat se suprapune marginal si ROSCI

159

0066 Delta Dunarii Zona Marina situat in vecinatate nu afecteaza funcțiile esențiale a habitatelor de interes conservativ pentru

care au fost declarate cele doua situri Natura 2000.

Habitatele de interes comunitar din cadrul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii isi pastreaza relațiile structurale și funcționale

de continuitate si integralitate, nealterate.

B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar

Măsurile prevăzute în normativele de protecţie a biodiversităţii sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de

conservare favorabilă speciile şi habitatele de interes conservativ. Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă,

sunt definite în Directiva Habitate 92/43/EEC, în acest sens, starea de conservare a unui habitat sau a unei specii reprezintă suma

influenţelor ce acţionează asupra acestora şi asupra elementelor care asigură integritatea lor care ar putea afecta negativ arealul lor

de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen lung a acestora.

Starea de conservare a unui habitat natural este considerata favorabila daca arealul natural al habitatului si a speciilor

sunt stabile sau în crestere, structura şi functiile specifice habitatului necesare pentru mentinerea sa sau a speciilor pe termen

lung există în prezent si exista premizele ca acestea sa continue să existe si în viitorul predictibil. Starea de conservare a unuei

specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra lor şi care ar putea afecta pe termen lung distributia şi abundenţa populatiei

acesteia.

Starea de conservare a unei specii este considerată favorabila dacă datele de dinamică a populatiei pentru specia

respectivă indica faptul ca specia se menţine pe termen lung ca elemnt viabil al habitatelor de care este dependentă şi arealul

natural al speciei nu se reduce si nici nu exista premizele reducerii acestuia in viitorul predictibil. Specia are un grad de

conservare favorabil, dacă aceasta va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a îşi menţine populaţia viabilă pe

termen lung

Evaluarea starii de conservare nu se justifică pentru toate speciile si nu trebuie realizata pentru speciile ocazionale, a celor

care au doar o prezentă accidentala, eratica, nefiind regulată si stabila, pentru speciile a căror semnalare este recenta si pentru care

nu există informatii suficiente, speciile a căror prezenta este nesigura.

Prezentăm date referitoare la habitatele și fauna identificată în deplasările efectuate în teren la nivelul perimetrului studiat

și a vecinatăților acestuia ,in tabelul de mai jos, in care sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu și vecinatăți

precum și date referitoare la starea de conservare , după cum urmează:

1.Habitate

Nu au fost identificate habitatele de interes conservativ și/sau habitate prioritare,pentru care au fost declarate siturile Natura 2000

ROSCI Delta Dunării și ROSCI 0065 Delta Dunării Zona Marină și care au fost descrise în capitolele anterioare.Acest lucru este

firesc dacă ținem cont ca terenul afferent perimetrului analizat figurează în certificatul de urbanism ca având categoria de

folosință*teren arabil-pasune*.

2. Amfibieni si reptile

Nu au fost identificate specii de reptile si amfibieni de interes comunitar; Triturus dobrogicus, Emys orbicularis si Bombina

bombina prefera habitate de zone umede care nu se ragasesc in perimetrul analizat ,ca atare e putin probabil sa fie identificati

ulterior,in schimb nu excludem apatitia in perspective a exemplarelor din specia Vipera ursini.

160

3.Specii de mamifere

Mustela lutreola (nurca), Lutra lutra (vidra) sunt specii care au nevoie de habitate specifice zonelor umede,este improbabil sa –si

faca aparitia in perimetrul analizat.

Mustela eversmannii (dihor de stepă)-Spermophilus citellus ( popândăul ) Vormela peregusna (dihorul pătat) sunt specii

caracteristice de stepa.Nu au fost identificate pe amplasament sau vecinătate dar nu excludem probabilitatea aparitiei acestora in

perspectiva in zona analizata.

4.Nevertebrate

Nevertebratele se caracterizează printr-o mare mobilitate ,se poate prognoza că lucrările de construire propuse a se realiza prin

proiect nu vor avea ca efect distrugerea acestora. Este posibil ca unele din ele, în perioada de construire să se retragă în zonele mai

puțin „populate” , însa statutul lor de conservare nu se va modifica.

161

162

5.Pasari

Statutul de conservare al speciilor de păsări identificate pe amplasament a constituit un obiectiv important al acestui studiu,iar

concluziile rezultate sunt redate mai jos.

Statutul de conservare al speciilor de păsări identificate pe amplasament

Nr.

Crt.

Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

OUG

57/2007

SPEC IUCN Formular

standard*

1

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru -

Non SPEC LC B

2

Larus ridibundus Pescăruş râzător -

Non SPEC LC B

3 Larus canus

Pescăruş sur -

SPEC 2 LC B

4 Larus melanocephalus Pescăruş cu cap negru

Anexa 3 SPEC3 LC B

5 Larus cachinnans Pescăruş argintiu -

Non SPEC LC B

6 Sterna hirundo-

Chiră de baltă Anexa 3 Non-SPEC LC B

7 Chlidonias hybridus Chirighița cu obraji albi Anexa 3 SPEC 3 LC B

8 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa 3 Non-SPEC LC B

9 Falco vespertinus Vânturelul de seara - SPEC3 NT B

10 Ardea purpurea

Stârc roşu Anexa I

SPEC 3 LC B

11 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa 3

SPEC 3 LC B


Fâsa de câmp Anexa 3 SPEC 3 LC B

13 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic Anexa 3 SPEC 3 LC -

14 Philomachus pugnax Bătăuș Anexa I,

Anexa II/2

SPEC4 LC B

15 Ardea cinerea

Stârc cenuşiu - Non-SPEC LC B

16 Aythya ferina Raţă cu cap

castaniu

Anexa 5C

Anexa 5E SPEC 4 LC B

17 Fulica atra

Lişiţă Anexa 5C,

anexa 5E

Non-SPEC LC C

18 Podiceps cristatus

Corcodel mare - Non-SPEC LC B

19 Merops apiaster Prigorie Anexa 4B SPEC3 LC -

20 Alauda arvensis

Ciocârlie de bărăgan Anexa 5C SPEC3 LC -

21 Upupa epops Pupăza Anexa 4B Non-SPEC LC -

22 Riparia riparia Lăstun de mal - SPEC3 LC B


- SPEC3 LC -

24 Motacilla alba Codobatura albă Anexa 4B Non-SPEC LC B


galbenă

Anexa 4B Non-SPEC LC B

163

26 Sturnus vulgaris

Graur Anexa 5C SPEC 3 LC -

27 Anser anser

Gâsca de vară Anexa 5C

Anexa 5E

Non-SPEC LC B

28 Anas crecca

Rața mică Anexa 5C

Anexa 5E

Non-SPEC LC B

29 Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa 5C

Anexa 5D

Non-SPEC LC B

30 Aythya fuligula

Raţă moţată Anexa 5C Non-SPEC LC B

31 Miliaria calandra

Presura sură Anexa 4B SPEC 4 LC -

32 Cygnus olor Lebădă de vară - Non-SPEC LC B

33 Passer domesticus

Vrabie de casă - Non-SPEC LC -

34 Passer montanus

Vrabie de câmp - Non-SPEC LC -

35 Corvus frugilegus Cioară de semănătură Anexa 5C Non-SPEC LC -

36 Corvus corone cornix Cioară grivă Anexa 5C Non-SPEC LC -

37 Pica pica

Coţofană Anexa 5C Non-SPEC LC -

Legenda:

ANEXA Nr. 3 -Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială

avifaunistică ;

ANEXA Nr. 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;

ANEXA Nr. 4B: Specii de interes national. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;

ANEXA Nr. 5A: Specii e interes comunitar. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare

din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management;

ANEXA Nr. 5B: Specii de animale de interes national ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management;

ANEXA Nr. 5C: Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă;

ANEXA Nr. 5 D: Specii de pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă;

ANEXA Nr. 5E: Specii de pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiţii speciale;

CATEGORII SPEC

SPEC 1=Specii Europene periclitate la nivel global;

SPEC2=Specii concentrate în Europa ,cu statut de conservare nefavorabil in Europa;

SPEC3=Specii ale căror populații nu se concentrează în Europa,cu statut de conservare nefavorabil în Europa;

NON SPECE = Specii concentrate în Europa , cu statut de conservare favorabil în Europa;

NON SPEC= Specii ale căror populații nu se concentrează în Europa,cu statut de conservare favorabil în Europa;

CATEGORIE IUCN

Disparute=EX;Disparute in salbaticie=EW;Citic periclitate=CR;Vulnerabile=VU;Aproape amenintate=NT;Nepericlitate=LC;Date

insuficiente=DD;Neevaluate =NE.

*Formular standard- conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă.

Speciile pentru care au fost declarate siturile Natura 2000 :ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie și ROSPA 0076

Marea Neagră, trăiesc în zone umede,cu areale vaste , motiv pentru care sunt și mai puțin vulnerabile.

Toate speciile de păsări cuprinse în tabelul de mai sus sunt încadrate în categoria IUCN: LC = NEPERICLITATE cu

excepția speciei Falco Vespertinus care este încadrată la categoria NT-*aproape amenințat*,dar pentru care zona

analizată poate constitui cel mult zonă de hrănire.Habitate asemănătoare ,antropizate, se regăsesc pe areale extinse astfel că

164

implementarea planului nu constituie un factor de risc pentru dinamica și/sau statutul de consevare al speciei Falco

Vespertinus.

Zona nu reprezintă un areal propice pentru speciile de păsări de importanță comunitară specifice Deltei Dunării în special ca

teritoriu pentru colonii mono si polispecifice, pentru cuibărit,adăpost și asigurarea hranei.

B. 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Dinamica populației reprezintă totalitatea schimbărilor cantitative suferite de o populație ca urmare a unei multitudini de factori.

Aceasta este o reflectare a bilanțului natural ( raportul dintre natalitate şi mortalitate) și a celui migratoriu (raportul dintre

emigrare/cei care pleacă și imigrare/cei care vin,care se stabilesc). Ca urmare se produc modificari permanent în structura și

distribuția teritorială a populației.

Integritatea ariei naturale protejate de interes poate fi afectată de implementarea planului numai dacă acesta poate :

- să ducă la întârzieri sau să blocheze îndeplinirea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

- să acționeze negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar;

- să producă modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ariei naturale protejate de interes comunitar;

- Să reducă suprafața habitatelor și numărul speciilor de importanță comunitară;

Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei protejate sunt legate de condițiile de hrănire, adapost și

reproducere a speciilor pe de o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică a tuturor factorilor externi care pot afecta

biodiversitatea zonei analizate.

Amplasamentul nu ofera habitate prielnice pentru asigurarea hranei, adăpostului, cuibărit sau iernat pentru speciile de pasari de

interes comunitar pentru care au fost declarate siturile menționate anterior,deasemeni lipsesc habitatele cu valoare conservativă

precum și cele prioritare; vegetația naturală erbacee se limitează la specii segetale și ruderale fără valoare conservativă,care

conviețuiesc cu speciile agricole cultivate profitând de condițiile agrotehnice create prin fertilizare,irigare,etc.

Legat de speciile de pasari identificate si evolutia numerica a acestora, s-a procedat la raportarea numarului de exemplare

identificate la efectivele mentionate in formularele standard .Pentru calcularea raportului dintre numărul de exemplare al

speciilor identificate și numărul de indivizi/perechi din formularul standard au fost utilizate cifrele privind efectivele minime

din formularul standard.

Raportarea populației de păsări identificată în zona studiată la populația mentionată în formularele standard al sitului ROSPA

0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie și ROSPA 0076 Marea Neagră

Nr. Crt. Denumirea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Populatie Nr. ex.

identificate

în zona de

studiu

Raport*

%

Reziden

te

Migratoare

Repro

ducere

Iernat Pasaj

1

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru - RC C C

5 ex -

2 Larus ridibundus Pescăruş râzător -

2000-

3000 p - 20000-50000 i

64 ex

0,032

3 Larus canus

Pescăruş sur

-

- - 12000-15000 i 18 ex 0,15

4 Larus

melanocephalus Pescăruş cu cap negru

-

160-200p - 12000-15000 i 7 ex

0,058

5 Larus cachinnans Pescăruş argintiu

-

- - 25000-30000 i 35ex 0, 14

165

6 Sterna hirundo Chiră de baltă -

1800-

2300 p

- - 12 ex 0, 66

7 Chlidonias

hybridus

Chirighița cu obraji - 5000-

6000p

-

30000-50000i

6 ex 0,02

8 Circus aeruginosus Erete de stuf - 300-400 p - - 1 ex

0,3

9 Falco vespertinus Vânturelul de seara - 300-350p

-

2000-3000i

5 ex 0,25

10 Ardea purpurea

Stârc roşu - 230-450 p - - 2 ex 0,2

11 Plegadis falcinellus Ţigănuş - 2000-

3200 p

- - 4 ex

0,2


Fâsa de câmp - RC - - 4 ex -

13 Lanius collurio

Sfrâncioc roșiatic - RC - - 2 ex -

14 Philomachus

pugnax

Batauș - - - 13000-18000 i 7 ex

0,054

15 Ardea cinerea

Stârc cenuşiu

600-800

p

- - - 3 ex

0,5

16 Aythya ferina Raţă cu cap

Castaniu

- - 24000-

38000 i

- 12 ex 0,05

17 Fulica atra Lişiţă -

C 40000-

50000 i

80000-100000

i

33 ex

0,03

18 Podiceps cristatus Corcodel mare RC - - - 4 ex -

19 Merops apiaster Prigorie - P

-

RC

2 ex -

20 Alauda arvensis Ciocârlie de baragan

- RC - - 5 ex -

21 Upupa epops Pupăza - C - - 1 ex -

22 Riparia riparia Lăstun de mal - 5000-

7000 p

- - 27 ex.

0,54


- P - P 11 ex. -

24 Motacilla alba Codobatura albă - C - C 3ex. -


galbenă

- RC - C 2 ex -

26 Sturnus vulgaris Graur - P - P 21 ex -

27 Anser anser

Gâsca de vară - - 6500-

15000 i

- 9 ex 0, 14

28 Anas crecca

Rața mică - - - 9000-20000 i 11 ex 0,12

29 Anas platyrhynchos raţa mare - - 20000-

40000 i

- 16 ex 0,08

30 Aythya fuligula

Raţă moţată - - 18000-

20000 i

- 11 ex 0,06

31 Miliaria calandra Presura sură - RC

P

- 3 ex -

32 Cygnus olor Lebădă de vară - - 3600-

5300 i

- 2ex 0,06

166

Referitor la dinamica populației de pasari de interes comunitor ,s-a avut in vedere in procesul de evaluare analizarea unui

parametru care poate sa furnizeze informatii privitor la impactul PUZ-ului asupra siturilor Naura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii

si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076 Marea Neagra, si anume stabilitatea efectivelor populationale.

In tabelul de mai jos este analizata prognoza evolutiei populatiilor la nivelul amplasamentului si vecinatatilor,in perioada de

construire precum si in perioada de operare, pentru speciile de pasari identificate.

Denumi

rea

ştiinţifică

Denumirea

populară

Prognoza evolutiei populatiilor la nivelul

amplasamentului si vecinatatilor

Prognoza evolutiei

populatiilor la nivelul

amplasamentului si

vecinatatilor

In perioada de construire In perioada de funcționare

Podiceps

nigricollis

Corcodel cu gât

negru

Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea

masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul

si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor

precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.

Populatia se menține-nu sunt

presiuni suplimentare

Larus ridibundus Pescăruş

râzător







Larus canus

Pescăruş sur







Larus

melanocephalus

Pescăruş cu cap

negru







Larus cachinnans

Pescăruş

argintiu





Usoare cresteri ale efectivelor

Sterna hirundo-

Chiră de baltă Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Chlidonias

hybridus

Chirighița cu

obraji albi







167

Circus

aeruginosus

Erete de stuf Lipseste habitatul speciei (zone umede cu suprafeţe întinse de

stufăriş) . Populația se menține cu respectarea masurilor de

reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile

curente fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,

staționarea,reproducerea.

Posibil indivizii se orienteaza

catre alte zone. Habitatul este

suficient de mare iar calitatea

acestuia permite supravieţuirea

pe termen lung a speciei

Falco vespertinus Vânturelul de

seara

Lipseste habitatul speciei (câmpii, zonele cultivate presărate cu

arbori, lizierele pădurilor ) .Populația se menține cu respectarea




Proiectul prevede infiintarea

unei plantații forestiere /

perdea de protecție, in acest fel

se creeaza conditiile unui

habitat prielnic speciei

Ardea purpurea

Stârc roşu Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Plegadis

falcinellus

Ţigănuş Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Anthus

campestris

Fâsa de câmp

Evită terenul folosit în mod intensiv pentru cultură Populația se

menține cu respectarea masurilor de reducere a impactului, nu

este afectat direct tranzitul si activitatile curente fiziologice

specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,







Lanius collurio

Sfrâncioc

roșiatic

Evită terenul pe care nu exista vegetatie arbustiva, pâlcuri de

copaci. Existenta surselor de hrană determină alegerea habitatului

Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a

impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente

fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,

staționarea,reproducere

Proiectul prevede infiintarea

unei plantații forestiere /

perdea de protecție, in acest fel

se creeaza conditiile unui

habitat prielnic speciei

Philomachus

pugnax

Bătăuș Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Ardea cinerea

Stârc cenuşiu Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Aythya ferina Raţă cu cap

castaniu







Fulica atra

Lişiţă Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea




168



Podiceps

cristatus

Corcodel mare Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Merops apiaster Prigorie Lipsesc habitate specifice cu peretii abrupti si inalti . Populația se

menține cu respectarea masurilor de reducere a impactului, nu

este afectat direct tranzitul si activitatile curente fiziologice

specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea.



Alauda arvensis

Ciocârlie de

bărăgan




staționarea,reproducerea


Upupa epops Pupăza Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a



staționarea,reproducerea



Riparia riparia Lăstun de mal Nu sunt habitate prielnice.Populația se menține cu respectarea



precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea.







staționarea,


Motacilla alba Codobatura

albă




staționarea,







galbenă




staționarea,






Sturnus vulgaris

Graur Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a



staționarea,


Anser anser

Gâsca de vară Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






169

Anas crecca

Rața mică Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Anas

platyrhynchos

Raţa mare Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Aythya fuligula

Raţă moţată Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Miliaria calandra

Presura sură Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a









Cygnus olor Lebădă de vară Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea






Passer

domesticus

Vrabie de casă Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a





Passer montanus

Vrabie de câmp Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a





Corvus

frugilegus

Cioară de

semănătură






Corvus corone

cornix

Cioară grivă Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a





Pica pica

Coţofană Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a





170

Estimări privind modificările care pot să apară în structura și dinamica populațiilor de păsări identificate pe amplasament si

vecinatati.

Din totalul de 89 specii de păsări înscrise în Anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC referitor ROSPA 0031,cele 7

specii de păsări identificate in zbor ,reprezintă un procent de c.ca 11,4%.

Din totalul de 18 specii de păsări de interes conservativ înscrise în anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC referitor

ROSPA0076,două specii au fost identificate ca tranzitând în zbor amplasamentul, reprezentând un procent de 10,21%.

Speciile de păsări pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie

precum și ROSPA 0076 Marea Neagră se mențin ca populații neafectate de implementarea obiectivelor planului și cu o

dinamică în limite normale datorită mobilității acestora si a zonelor umede aflate intr-o relativa apropiere.

In urma analizarii informatiilor din tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:

- Habitatele prezente pe amplasament nu sunt prielnice speciilor de pasari acvatice si limicole, prin urmare componenta

avifauna ramane sa fie ,monitorizata in principal pentru tranzit (trasee locale de zbor) catre locurile de

cuibarire,innoptare,colonizare, hranire. Prin urmare, planul care urmeaza sa se dezvolte pe amplasament nu va crea presiuni

şi/sau factori disturbanţi care sa pericliteze viitorul speciei in zonă , estimam ca efectivele speciilor de pasari limicole si

acvatice si dinamica acestora se mențin -nu sunt presiuni suplimentare.

- Speciile de pasari terestre- chiar daca nu au fost identificate cuiburi ,sau specii de pasari care sa manifeste comportament de

cuibarit ,nu excludem in viitor posibilitatea prezentei in zonele invecinate,motiv pentru care se impune in perspectiva

monitorizarea acestora.

- O parte dintre speciile de pasari de interes conservativ terestre cum sunt : Vanturel de seara, Ciocârlie de bărăgan, Fâsă de

camp, Sfrâncioc roşiatic, Presură sura , adaptate la habitate agricole, folosesc amplasamentul pentru hranire si mai putin pentru

cuibarire,datorita discomfortului creat de trecerile repetate ale utilajelor agricole, si a animalelor la pasunat .Tinând cont de

plasticitatea comportamentala privind mobilitatea peciilor de pasari apreciem ca posibilii indivizii se orienteaza catre alte

zone invecinate,cu aceeasi structura vegetala. Habitatul este suficient de mare, iar calitatea acestuia este similara cu cea de pe

amplasament ,permitand astfel supravieţuirea pe termen lung a speciilor de pasari de interes comunitar.

- Anumite specii de pasari terestre prefera ca si habitat câmpiile, zonele cultivate presărate cu arbori, lizierele pădurilor.Prin

implementarea proiectului se va infiinta o perdea de protecție, care creeaza conditiile specifice unui habitat prielnic,avand

astfel un impact pozitiv asupra dinamicii efectivelor de pasari de interes comunitar .

- Fauna identificata este foarte saraca,ca numar de specii dar si ca populatie –conditiile climatice diferite de la an la an poate

sa aduca insa modificari in structura avifaunei dar si a efectivelor populationale.Din acest motiv se impune monitorizarea

acestora.

Datele privind dinamica populațiilor speciilor de pasari analizate( la data evaluarii amplasamentului), indică faptul

că aceasta se menține și are șanse să se mențină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său ,prin

urmare dezvoltarea planului nu va genera presiuni suplimentare asupra acestora.

171

B.6. Relațiile structurale și funcționale care creeaza și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes

comunitar

Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei natural protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor

specifice, fără a periclita sau a limita dezvoltarea comunităîilor umane incluse în sit. Aceste relații sunt de interdependență.

Suprafața pe care se va dezvolta planul se află în vecinătatea siturilor Natura 2000ROSPA 0076 Marea Neagra și ROSPA 0031

Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie și parțial (suprapunere în lung pe direcția N-S) cu ROSCI 0065-Delta Dunării și ROSCI

0066 Delta Dunării-Zona Marină. Integritatea siturilor de interes comunitar este asigurată și urmare a faptului că locația planului

este marginală,în extremitatea sud-vestică a acestora ,iar în urma evaluării siturilor Natura 2000 a reieșit ca în acest moment nu sunt

prezente habitate,flora și specii de importanță comunitară. In ceea ce privește avifaună nu au fost identificate/ observate exemplare ,

indiferent de categoria fenologică, hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibarit. Integritatea ariilor naturale protejate din

zona este data de buna functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica populațională a

speciilor, în mod natural, se va menține între anumite limite. Doar în cazul în care apar factori interni sau externi care să modifice

structura calitativă și cantitativă a populațiilor, acestea vor suferi o creștere sau o micșorare a efectivelor.

Menținerea stării de echilibru ecologic reprezintă stabilitatea, integritatea sistemului, în descrierea căreia se au în vedere numeroase

mărimi a căror cunoaștere devine importantă în acțiunile de reconstrucție ecologică și de stabilire a căilor de exploatare raționala a

resurselor.

Astfel, mărimile prin care se cacaracterizează integritatea sunt reprezentate de :

- Constanța sau lipsa perturbațiilor;

- Persistența - capacitatea de supraviețuire în timp a ecosistemelor;

- Inerția sau capacitatea de a rezista perturbărilor;

- Amplitudinea – măsura îndepartării reversibile de starea inițială de echilibru.

B. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management

Obiectivul principal il constituie protecţia speciilor şi habitatelor din RBDD.

Amplasamentul, amploarea si complexitatea proiectului care face obiectul prezentei documentatii nu sunt de natura invaziva sau

distructiva si nu contravin obiectivelor generale de conservare ale ariilor naturale protejate.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar vizeaza:

- managementul protectiei speciilor si habitatelor;

- monitoring integrat, GIS;

- resurse naturale, utilizare durabila;

- turismul si recreerea;

- patrimoniul cultural;

- dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;

- constientizare, informare, educare;

- cooperare transfrontaliera, internationala;

- management eficient.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării sunt:

- conservarea 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare;

172

- mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii;

- amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis,Bombina bombina;

- pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze,

- Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel

zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa immaculate;

- nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias myrmidone, Morimus

funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus,Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei;

- plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsilea quadrifolia.

Aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim adăposteste 89 de specii de păsări

enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum si 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in

anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective de ordin

general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre care enumeram:

- constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importantei conservarii speciilor protejate;

- evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;

- evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/constructie;

- evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;

- evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;

- evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica si palustra, vegetatia de lunca,

vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia spontana;

- refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru a permite reinstalrea vegetatiei si

reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelor respective;

- controlul speciilor alohtone invazive;

- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.

B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv

evoluții/schimbări care se pot produce în viitor

Situația ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de relativ echilibru, care însă poate fi deranjat de o

serie de factori interni și externi . Dintre factorii interni trebuie menționat pericolul creșterii presiunii antropice asupra ecosistemelor

naturale ,presiune ce poate fi materializată în tendința de supraexploatare a resurselor naturale în general și a celei piscicole, în

special, dar și în tendința actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcțiilor, dezvoltarea

activităților de transmport, dezvoltarea serviciilor , creșterea volumului de deșeuri, etc.

In categoria factorilor externi sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic , situate în afara Rezervației : funcționarea

marilor unități industriale fără soluționarea rapidă a problemelor de epurare a apelor și a aerului, dezvoltarea activităților de

agricultură cu potențial de creștere a aportului de nutrienți în apă , dezvoltarea transportului naval pe Dunăre etc.

173

B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbări în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Eficiența managementului Rezervației este strâns legată de asigurarea condițiilor optime pentru implementarea obiectivelor stabilite

prin Planul de management . Nu vor putea fi realizate obiectivele de management , fără asigurarea resurselor materiale necesare

constând într-o infrastructura adecvată ( mijloace de transport , mijloace de comunicare , spații de lucru ,aparatura de laborator ,

echipamente pentru informatizarea activității etc. ) . Implementarea Planului de management este condiționată și de asigurarea

resurselor financiare necesare pentru realizarea proiectelor de reconstrucție ecologică pentru readucerea amenajărilor piscicole și

agricole abandonate în regim hidrologic natural , pentru realizarea lucrărilor care asigură funcționarea optimă a sistemului

hidrologic din complexele acvatice ,a proiectelor de protecîie a speciilor periclitate și cu valoare conservativă ridicată .

B.10. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbări în evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Planul de management discutat și aprobat de Consiliul Stiintific al RBDD conține 35 obiective și 87 de proiecte , grupate în patru

categorii și anume:

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD , cadrul legislativ și a unor forme de cooperare și promovare a

rezervației.

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spațiului RBDD și folosirea resurselor naturale (agricultura fără îngrășăminte

chimice și pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură lemn , faună piscicolă și mamifere, ecoturism).

- Obiective și activități în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecție integrală și

reabilitarea habitatelor degradate anterior.

- Obiective referitoare la zonele cu protecție integrală , cum ar fi îmbunătățirea calității apei , cercetare și monitoring asupra

biodiversității pentru conservarea și protecția ei.

C. Identificarea si evaluarea impactului

Pentru identificarea si evaluarea impactului, se va avea in vedere amploarea si extinderea activitatii precum si tipul de impact ce

are loc in habitatul respectiv ,astfel incat sa se asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea siturilor cu care se

invecineaza sau se suprapune partial in zona sud estica. Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin dezvoltarea PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822 ha*,cu destinatia actuala

*arabil,pasune* si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii

aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente ,in categoria de folosinta *curti, constructii.

Dezvoltarea propusa se inscrie in tendinta generala, de realizare a unor extinderi sau a unor noi zone rezidentiale in localitati rurale,

dotate corespunzator unui trai civilizat, ca urmare a cresterii populatiei localitatilor rurale cu potential de dezvoltare, cum este

localitatea Corbu.Implementarea acestor obiective nu are efecte potentiale asupra habitatelor, speciilor de flora si fauna de interes

conservativ deoarece intravilanul propus asociat acestor obiective este reprezentat de terenuri cu functiuni agricole si pasune cu

valoare conservativa redusa.

174

C.1. Impactul direct şi indirect

Identificarea si evaluarea impactului

In ceea ce priveste biodiiversitatea, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale prezentului proiect în functie de tipul de impact

posibil a fi inregistrat.

Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume in functie de:

- Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an); mediu (1 – 5 ani) sin lung (mai mult de 5 ani);

- Aria de aplicare: impact singular al proiectului sinimpact cumulativ al proiectului împreuna cu alte proiecte si planuri relevante

din vecinatate;

- Efect exercitat: impact direct si indirect.

Datorita conditiilor de mediu locale si a caracteristicilor obiectivului analizat impactul pe termen scurt este posibil sa se

inregistreze ca fiind usor negativ asupra unor zone care vor fi prinse in planul de dezvoltare, fiind urmarea activitatilor de

constructie si amenajare a investitiilor propuse prin proiect,insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate, nivelul

deranjului va fi extrem de redus, cu un puternic caracter de reversibilitate.

In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre activitatile gospodaresti si turistice, activitati

desfasurate in zona amenajata.Impactul proiectului propus a fost analizat functie de scara de timp la care se manifesta acesta, caile

de cumulare, tipul de efect determinat.

Astfel, trebuie stabilit impactul pe termen scurt asupra biodiversitatii din zona, precum si impactul pe termen mediu si lung, raportat

la modul de afectare a habitatelor si speciilor: direct sau indirect.

Trebuie mentionat ca prin Regulamentul acestui PUZ sunt stabilite:

1. Functiuni de locuire acceptate: sistem de case unifamiliale sau locuinte colective,dotari specifice zonelor de locuire-turism :

spatii de cazre turistica,alimentatie publica, spatii comerciale, gradinita,cabinet medicale, biblioteci, birouri & servicii, parcari

subterane si supraterane,spatii de sport si recreere;

2. Functiuni interzise:activitati productive ; activitati de prestari servicii generatoare de poluare de orice fel ( inclusiv reparatii

auto, statii de benzina,etc) depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pt. cresterea animalelor, statii de betoane, orice

lucrari de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care impiedica eavcuarea si colectarea

acesora.

Identificarea impactului actual

Impactul actual la nivelul comunei Corbu este constituit de surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate în zona,

utilizarea drumurilor de exploatare agricola, precum si turismul de week-end in zona plajei Corbu.

C.1.1.Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce ca urmare a dezvoltarii PUZ-ului analizat sunt:

- Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

- Impactul asupra biodiversităţii locale;

- Impactul asupra mediului social si economic.

175

Obiectivele propuse prin * PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822 ha*,cu destinatia actuala *arabil,pasune*,in

categoria de folosinta *curti, constructii*,si care pot genera un impact asupra factorilor de mediu analizaţi reies din tabelul de

mai jos privind bilantul teritorial:

Bilantul teritorial

Nr.

crt.

Existent Propus

1. Teren agricol (arabil si pasune) 896.798 mp

(96,6%)

-

2. Loturi construire locuinte individuale,

din care:

- constructii, maxim:

- spatii verzi, minim:

412.723,5 mp – 44,46%

165.089 mp - 17,8%

3.816 – 13,33%

3. Loturi construire locuinte colective, din

care:



96.386 mp – 10,4%

57.831 mp – 6,238%

4.277 – 2,07%

4. Loturi construire dotari turistice si

complementare, din care:



256.226 mp – 27,6%

153.735 mp – 16,56%

51.245 mp – 5,52%

5. Circulatii carosabile si pietonale 31.421 mp –

3,38%

162.883,5 mp – 17,54%

6. Total suprafata studiata 928.219 mp 928.220 – 100%

Astfel, din suprafata totala de 92,822 ha, 96,6% este propusa pentru implementarea PUZ-ului, 89,68 ha reprezinta teren agricol si

pasune, Diferenta de 31.421 mp (3,38% ) o reprezinta suprafata pentru circulatii carosabile si pietonale.

Terenul afferent realizarii constructiilor individuale este de c.ca 16,51 ha,pentru locuinte collective este de c.ca 5,8 ha,pentru dotari

turistice si complementare este de c.ca 15,37 ha.Total teren alocat costructiilor este de 376.655 mp , reprezentand c.ca 40% din

suprafata totala a planului.

Suprafata de teren reprezentand circulatii carosabile si pietonale este de 16,288 ha,iar pentru spatiu verde ,raportat la perimetrul

analizat este de c.ca19,5 ha.Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spatii verzi in suprafata minima cuprinsa intre

20% - 30 % din suprafata lotului.

In zonele in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) va fi de pana la

30 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 0,5.

In zonele in care terenul nu se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) se va marii

pana la 60 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 1,8.

C.1.1.1. Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung)

La evaluarea impactului direct s-a tinut cont de concluzii finale, ca rezultat al constatarilor si evaluarilor din teren si care sunt

esentiale in cuantificarea acestuia.Acesta va fi generat de activitatile de constructie, decopertare, ocuparea unor suprafete de teren

pentru realizarea de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare ,etc.

Factor de mediu aer

Emisiile de poluanţi in atmosfera sunt generate in principal de lucrarile desfasurate in cadrul activităţilor de construcţie si anume

decopertare, excavare, săpare, transport materiale.Impactul poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip direct si

indirect

176

Impactul direct , care se manifesta pe termen scurt, este generat de pulberi si emisii de poluanti rezultati de la utilajele si

mijloacele de transport utilizate in cadrul organizarii de santier,in perioada de implementare a proiectului.

În timpul functionării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă gaze de esapament de la motoarele din dotarea

utilajelor de constructii si mijloacelor de transport, în a căror componenta sunt oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO), oxizi de

sulf (SO2),compusi organici volatili (COV), pulberi.Aceste emisii sunt generate pentru o perioadă limitată, strict în timpul

functionării motoarelor ,fiind generate de un număr limitat de utilaje care functionează concomitent.Dispersia emisiilor de noxe se

va produce în jurul organizariide santier, reducandu-se odata cu departarea de sursa.

Impactul direct pe lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, va fi redus,temporar,local.

Impact indirect pe termen scurtt – se manifesta prin posibile efecte negative asupra sănătăţii umane si asupra vegetatiei din zona

datorita depunerii pulberilor rezultate din procesul decopertare, excavare, săpare, transport material.

Transportul materialelor, manipularea pamantului rezultat din decopertare, excavare, săpare si depozitarea unor materiale

pulverulente vor influenta prin emisiile caracteristice factorul de mediu aer, pe termen scurt in perioada de implementare a

proiectului, inclusiv prin depunerea pulberilor pe covorul vegetal.Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona, vor limita acest impact,

iar pe termen lung nu se va inregistra un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt, va fi redus,temporar,local.

Impactul indirect pe termen mediu si lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.

Factor de mediu sol

Impact asupra solului se va manifesta temporar doar la faza de construcţie, prin lucrări specifice obiectivelor de implementare a

PUZ ,în special în fazele de excavare si decopertare dar si pe parcursul efectuării transporturilor.

Impactul asupra poluării solului în faza de execuţie a proiectului este de tip:

Impactul direct se refera la modificarile datorate lucrărilor de construcţie in perioada organizarii de şantier precum si traficului

auto. Caracteristicile pedologice ale solului , pe suprafete reduse, sunt alterate de activitătile de constructii. Impactul este generat

si se mentine pe toata perioada organizarii de santier.Dupa finalizarea lucrarilor intr-o perioada relativ scurta de timp,incepe

procesul de refacere a solului .

Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt , pentru factorul de mediu sol va fi redus

temporar,reversibil,local .

Impact indirect:din punct de vedere al calitatii solului, nu vor exista modificari nici pe termen scurt si nici pe termen lung.

Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona nu vor favoriza depunerea poluantilor pe sol si afectarea caracteristicile pedologice ale

solului. Proiectul nu prevede introducerea in mediu a unor cantitati de pamant provenite din alte zone, deci nu va exista riscul

introducerii in mediu a unor specii invazive care sa altereze vgetatia existenta.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt , pentru factorul de mediu sol va fi

redus, temporar,reversibil,local.

Factor de mediu apa

Impact direct:in perimetrul analizat lipsesc cursuri de ape cu caracgter permanent sau intermitent , lacuri,balti.

Lucrările preconizate pentru implementarea obiectivelor planului propus nu vor genera local presiune asupra regimului apelor de

suprafata, datorita lipsei acestora .Referitor la apele freatice acestea nu sunt utilizate.Alimentarea cu apa potabila prin plan se

177

prevede a fi reteaua localitatii .Daca se va apela pentru suplimentarea debitului de alimentare cu apa la executia de foraje acestea

vor fi tratate la momentul respective.

Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionarea obiectivului.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe termen scurt , pentru factorul de mediu apa va fi redus

temporar,local .

Impact indirect:nu va exista impact semnificativ asupra factorului de mediu apa pe termen scurt, in perioada de constructie, care ar

putea provoca modificari ale habitatului. Pe termen lung nu se va inregistra un impact indirect semnificativ deoarece nu va exista

nici o presiune a factorului de mediu apa (nu se preleveaza apa din zona, nu se modifica scurgerea apelor pluviale,etc).

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt , pentru factorul de mediu apa va fi

redus ,temporar,local .

Pe termen mediu si lung impactul indirect este generat de perioada de functionare a obiectivului.

Impactul produs prin zgomot si vibraţii

Perimetrul analizat nu este situat in apropierea zonei locuite,nu sunt alte obiective in zona care ar putea fi deranjate de

zgomotul produs in cadrul organizarii de santier.

Sursele generatoare de zgomot si vibraţii sunt asociate organizării de şantier si cuprind:

- utilizarea mijloacelor de transport personal,materiale de constructii;

- functionarea utilajelor grele in activitatile de construcţii, săpări, excavare;

Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a surselor de zgomot si vibraţii este de tip impact direct :

- cu acţiune directa asupra biodiversităţii locale

- cu acţiune directa asupra factorului uman datorita expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării

activităţilor de construcţie - organizare de şantier.

Vibratiile sunt generate de utilajele si mijloacele de transport, se produc în timpul functionării acestora si nu reprezintă surse

semnificative de vibratii. Posibilitatea propagării vibratiilor în împrejurimile incintei santierului de constructii, cel putin teoretic,

este foarte redusă.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt , pentru zgomot si vibraţii este redus

temporar, local.Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului.

C.1.2. Impactul estimat asupra ariilor naturale protejate si integrităţii siturilor : Rezervatia Biosfera Delta

Dunarii -ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA0076 Marea

Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina 0031 .

A.Rezervatia Biosfera Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii

Zona de studiu se suprapune partial ,pe o singura coordonata in proiectie stereografica 1970

( suprapunere de c.ca 200 mp) cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii , suprapunere partiala pe latura estica a PUZ-ului cu ROSCI

0065 Delta Dunarii, partial cu ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, se afla in vecinatatea (c.ca 35-40 m) siturilor

Natura 2000 cu ROSPA0076 Marea Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.

178

Caracterizarea vegetatiei

In perimetrul zonei studiate si vecinatati , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă

adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.

Nu au fost certificate prezenta pe amplasament si vecinatati a speciilor de flora interes comunitar :Centaurea jankae,Echium

russicum,Aldrovanda vesiculosa,Marsilea quadrifolia,Centaurea pontica si a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare

înscrise în Formularul standard ale sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii

Vegetatia identificata in zona analizata si vecinatati se caracterizeaza prin spcii de flora si vegetatie ruderala si psamofila.

a.Vegetatia ruderala -specificul zonei si conditiile pedoclimatice a permis dezvoltarea unor asociatii vegetale , cu valoare

conservativa redusa caracteristica terenurilor agricole cultivate intensiv , zonelor neproductive,marginilor solelor, zonelor situate de-

a lungul drumurilor:Asociaţia vegetală Onopordetum acanthium Br.-Bl. et al.,Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu

1927) Morariu 1943 ),Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 .

b.Pasune- pe soluri nisipoase (psamosoluri). Pe psamosolurile formate la malul marii se găsesc specii de flora adaptate la

climatul marin: Polygonum arenarium Waldst. et Kit (troscotul), Anthemis ruthenica Bieb (romaniţa de câmp) Apera spica-venti

(L.) Beauv. ssp. Maritime (iarba vântului),, Secale sylvestre (secara de nisipuri), Scabiosa argentea (S. ucranica L.),Medicago

lupulinaLucerna galbena ) L.,Carex colchica Gay (rogoz de nisip), Euphorbia seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.),

Consolida regalis Gray , Sclerochloa dura (L.) Sonchus arvensis L., Erysimum diffusum Ehrh, Silene conica L., Artemisia austriaca

Jacq., Holoschoenus vulgaris Link.) . Vegetatia identificata este rara ,cu acoperire insulara, de talie mica,adaptata la conditiile

climaterice aride. O serie de specii dispar in tim din cauza pasunatului .

A.1.Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete in perioada de executie a lucrărilor

Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete- suprafata de 92,822 ha va fi scoasa din circuitul agricol ,categoria de

folosinta *teren arabil,pasune * si introdusa in categoria *curti constructii*. Total teren alocat costructiilor este de 376.655 mp

reprezentand c.ca 40% din suprafata totala a planului.

Impact direct pe termen scurt- referitor la ocuparea definitaiva asupra unor suprafete este nesemnificativ.Aceste zone sunt din

categoria arabil ,proiectul nu afecteaza arii naturale protejate.

Reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor

Prin ocuparea definitiva a unor suprafete,in cazul nostru 40% din perimetrul analizat , efectul direct si imediat consta in reducerea

productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor in zona analizata prin :

- reducerea suprafeţelor si implicit a vegetatiei existente pe amplasament , fara valoare conservativa;

- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau betonare;

Impact direct pe termen scurt- referitor la reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor in zona

analizata este nesemnificativ.Vegetatia afectata nu are valoare conservativa,nu sunt afectate specii de flora si habitate de interes

ccomunitar si/sau prioritare.

Fragmentarea habitatelor de inters conservative si/sau prioritare.

Intrucat lipsesc habitatele de interes conservative si habitatele prioritare , precum si specii de flora interes comunitar, estimam ca

nu va avea loc o fragmentare a habitatelor pentru care a fost declarata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta

Dunarii, iar impactul direct asupra acestora va fi nesemnificativ.

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0CB0QFjAAahUKEwiox5DB6_vIAhXIwBQKHX_qCso&url=http%3A%2F%2Fwww.eplante.ro%2Fplante-a-z%2Flucerna-galbena-culbeceasa-Medicago-falcata.html&usg=AFQjCNEogg7IRsruWQZCApf9vpi22Y9ieQ&sig2=vYPTuP2xVjvyfUxjJHEZfw&bvm=bv.106923889,d.bGg

179

Efectul de margine asupra habitatelor

Deranjarea ecosistemelor din apropiere si efectul de margine - implementarea obiectivelor propuse în PUZ nu contribuie la

intensificarea efectului de margine pentru vegetatia de pe terenurile din vecinatatea amplasamentului si care sunt incluse in

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,zona de dezvoltare durabila,zona economica.

Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii

Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii, nu sunt afectate de proiectul propus deoarece :



- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de

interes comunitar;

- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Impact direct pe termen scurt- referitor la integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii – intrucat

nu sunt afectate specii de flora si habitate de inters conservative si/sau prioritare,estimam ca va fi nesemnificativ.

Pe termen lung datorită operării proiectului , impactul corespunde etapei de functionare a obiectivului.

Impact indirect - reducerea suprafetei de habitate antropizate nu are impact indirect decat cel mult asupra unor specii de pasari

comune are ar putea sa cuibareasca in zonele cu vegetatie ruderala, care este foarte redusa ca suprafata dar si ca numar de specii.

Estimam că impactul indirect pe termen scurt asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii va fi

nesemnificativ si local.

A.2. Impactul estimat asupra populaţiilor de flora si fauna

Implementarea obiectivelor planului analizat implica pierderea sau reducerea numarului de specii de plante ruderale existente pe

amplasament, pe de o parte, precum si reducerea populatiilor de plante ruderale pe de alta parte .In faza de operare pentru fiecare lot

este prevazut ca 20-30% din suprafata sa fie destinata spatiilor verzi.De asemenea se va infiinta o perdea de protectie,alcatuita din

arbori,care va completa necesarul de spatiu verde in zona.Spatiul verde creat va conduce la refacerea covorului vegetal.

Impactul direct privind pierderea sau reducerea numarului de specii de plante va fi semnificativ,pe termen scurt,local si temporar

cu referire la speciile ruderale,unele dintre ele fiind invazive.

Spatiul verde creat in zona dupa realizarea obiectivului va atenua impactul direct creat pe termen scurt (perioada de construire) prin

refacerea covorului vegetal.

Impactul direct pe termen mediu si lung,corespunde cu faza de functionare a obiectivului.

Impactul indirect pe termen scurt-in general pierderea de de specii de plante ruderale si habitate ,precum si modificarea

habitatelor va avea ca efect reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, innoptare pentru speciile de fauna.Datorita

specificitatilor comportamentale, speciile de fauna migreaza către zonele mai puţin afectate din zonele invecinate,care au in general

aceeasi structura vegetala.Speciile antropofile nu resimt impactul generat in perioada de construire a obiectivului , acestea fiind

adaptate la prezena omului şi a activităţilor pe care le desfasoara.

Impactul indirect pe termen scurt este local,temporar si redus.

Impactul indirect pe termen lung corespunde cu faza de functionare a obiectivului.

180

A.3.Impactul estimat asupra amfibieni lor si reptilelor,mamiferelor

Nu au fost identificate specii de amfibieni şi reptile precum Vipera ursinii,Triturus dobrogicus,Emys orbicularis Bombina

bombina,intrucat in zona nu sunt habitate prielnice hranirii,reproducerii.

Nu au fost identificate specii de mamifere cum ar fi:Mustela eversmannii ,Vormela peregusna ,Spermophilus citellus ,Lutra lutra

,Mustela lutreola intrucat in zona nu sunt habitate prielnice hranirii,reproducerii

Impactul direct si indirect pe termen scurt este nesemnificativ si corespunde cu etapa de implementare a obiectivului.

Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung. corespunde cu etapa de functionare a obiectivului.

A.4.Impactul estimat asupra nevertebratelor

Ca urmare a implementarii planului,in special in faza de construcţie se va înregistra un impact usor negativ asupra nevertebratelor

in special asupra celor cu mobilitate redusa , deoarece solul ,ca atare si microhabitatele specifice vor fi afectate in principal

datorita lucrarilor de decopertare si recopertare a stratului de sol de la suprafata. Speciile de nevertebrate afectate sunt comune,au

capacitate mare de inmultire .Lucrarile sunt efectuate pe zone si portiuni bine delimitate, estimam ca impacul va fi doar punctual,de

intensitate redusa si temporar .

Impactul direct, pe termen scurt asupra nevertebratelor este punctual, redus si temporar.

Impactul direct, pe termen lung asupra nevertebratelor se identifica cu perioada de functionare a obiectivului

Prin speciile floristice şi faunistice identificate, amplasamentul studiat nu este reprezentativ pentru Rezervatia Biosferei Delata

Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina,ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complex Razim Sinoie,ROSPA 0076 Marea Neagra.

B. ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina

Partea sud estica a perimetrului analizat, se afla in vecinatatea ariei protejate de interes european ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona

Marină ,la circa 35-40 m distant de shape-ul/ limita sitului.

Urmare a evaluarii effectuate pe amplasament si vecinatate s-au constatat urmatoarele:

- Speciile de flora menționate in formularul standard al sitului nu au fost identificate în perimetrul planului sau în vecinătate.

- Perimetrul analizat nu are luciu de apa,prin urmare speciile de pești inscrisi in formularul standard nu fost identificați pe

amplasament sau în vecinătate.

- Speciile de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare cum sunt Phocoena phocoena și

Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate.

Raportând obiectivele planului propus la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes comunitar

ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină au rezultat următoarele concluzii :

Nu au fost identificate habitatele de interes comunitar ;

- 1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux;

- 1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci;

- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării Zona Marină-nu sunt afectate de proiectul

propus deoarece :



181

- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de

interes comunitar;

- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Impactul direct si indirect al planului, pe termen scurt, asupra speciilor de habitate:1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite

de apa de mare la reflux,1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci,1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic

de apă de mare, este nesemnificativ.

Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de flora mentionate in formularul standard al sitului, este

nesemnificativ.

Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de pesti si mamifere, este nesemnificativ.

Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de functionare a obiectivului.

C.Avifauna (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe;ROSPA 0076- Marea Neagra)

In cadrul evaluării adecvate s-a avut în vedere posibilitatea afectării speciilor și habitatelor,inclusiv apariția unor modificări ale

caracteristicilor structurale inițiale atât în zona planului cât și în vecinătatea acestuia.Evaluarea globală a analizat populațiile de

păsări prezente, din punct de vedere calitativ şi cantitativ precum şi potentialul impact provocat de dezvoltarea planului asupra

păsărilor care migrează în zona în perioada de construire şi în cea de exploatare.

Activitatea faunistică din zonă

Activitatea faunistică din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate

foarte mare, impactul implementării planului în zonă nu va influenţa negativ speciile avifaunistice din arealul analizat, acestea având

posibilitatea de a se retrage spre habitatele limitrofe planului, habitate ce pot oferi condiţii similare de hrana, odihnă şi cuibărire.

Cea mai mare diversitate se constată în ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor ,în principal datorită habitatelor

întalnite în zonă și anume prezența culturilor agricole și a habitatului de pășune;astfel au fost identificate specii comune specifice

agroecosistemelor, cum sunt : Anthus campestris – fâsa de câmp,Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda

arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de semănatură, Corvus corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris –

graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra – presura sură.Dintre speciile de pasari cu un grad înalt de

adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de semănatură (Corvus frugilegus), s-au

identificat exemplare din aceste specii survolând zona cercetată sau hrănindu-se în urma utilajelor agricole (tractoare, combine etc.),

in perioade relativ scurte de timp (cateva zile) aferente lucrarilor de semanat si recoltat culturi agricole .

Impactul asupra speciilor de pasari acvatice si limicole

Pe amplasamentul studiat nu exista ape curgatoare cu caracter permanent sau intermitent,lacuri,balti,vegetatie palustra,vegetatie

arbustiva,astfel ca amplasamentul si vegetatia aferenta nu constituie zona de hranire si cuibarire.

Pentru speciile acvatice si limicole zone de interes sunt zonele umede:Lacurile Tasaul-Corbu, Lacul Siutghiol,Complexul Acvatic

Razim Sinoe.Speciile de păsări de interes conservativ acvatice si limicole, inclusiv cele enumerate în anexa I la Directiva

Consiliului 79/409/CEE nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau manifestând comportament de cuibărit în arealul analizat.

Zona analizata nu are caracteristicile zonelor umede ,motiv pentru care frecventate sunt lacurile si complexele acvatice situate

de-a lungul cordonului litoral.

Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor acvatice si limicole este nesemnificativ.

182

Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor acvatice si limicole se identifica cu perioada de functionare a

obiectivului

Impactul asupra speciilor de pasari cuibaritoare terestre

Lipsa cursurilor de apă a zonelor umede cu vegetație palustră,arborilor,tufărișurilor,în general a vegetației înalte care să creeze

condiții prielnice pentru odihnă și mai ales pentru adăpostul speciilor de păsări față de condițiile meteorologice vitrege sau

împotriva prădătorilor, a determinat ca structura avifaunistica sa fie alcatuita in special din specii de pasari terestre.

In urma verificarilor efectuate pe amplasament si vecinatati nu au fost identificate specii de pasari cuibaritoare care sa

manifeste comportament de cuibarit,dar nu excludem posibilitatea ca acestea sa apara in teritoriu.Asupra acestora impactul se

manifesta in special in perioada reproducerii, cuibaritului si cresterii puilor,aspecte dependente in mare masara de habitatele

prielnice pentru locurile de cuibarit.

In perioada de implementare a proiectului , lucrarile care se vor executa vor avea efect perturbator asupra speciilor de pasari

datorita zgomotului produs de utilaje,prezentei oamenilor,activitatilor de transport materiale,etc,astfel ca se inregistreaza un

impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a discomfortului provocat de activităţile asociate organizării de şantier.

Având în vedere că pe terenurile arabile din zonă sunt efectuate lucrări agricole specifice fiecarui tip de cultură, vegetatia

identificata pe aplasament prin caracteristicile sale nu sunt prielnice pentru hranire si nu ofera conditii optime pentru construirea

cuiburilor, dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale anului pentru indivizii tineri și imaturi.Speciile care pot cuibari pe

terenurile agricole nu vor fi afectate în mod semnificativ, in astfel de situatii, datorita plasticitatii comportamentale speciile de pasari

se vor retrage spre alte zone, cu aceeași structură vegetala.

Impactul direct si indirect pe termen scurt asupra speciilor de pasari terestre este nesemnificativ datorita lipsei surselor de hrana

in zona studiata.

Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor cuibaritoare terestre se identifica cu perioada de functionare a

obiectivului.

Impactul asupra speciilor de pasari rapitoare

Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu comportamentul de reproducere. In acest sens au

fost identificate specii ca eretele de stuf (Circus aeruginosus) si vânturelul de seară (Falco vespertinus ) care au tranzitat în zbor

suprafețele agricole din care face parte și suprafața PUZ-ului analizat, fără a stabili un teritoriu de vânătoare din această zonă.

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare nu se regăsesc în arealul amplasamentului.

Speciile răpitoare precum Buteo rufinus (sorecar), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), care se pot hrani si in zona

terenurilor agricole cu mamifere mici nu vor fi de afectate ca urmare a implementării planului datorita lipsei surselor de hrana in

zona studiata.

Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor de pasari rapitoare este nesemnificativ,datorita lipsei surselor de

hrana in zona studiata.

Estimam ca implementarea planului nu va influenta negativ structura/diversitatea ,dinamica si statutul de conservare al

speciilor de păsări,fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor de păsări pe termen lung.

C.1. 3. Impactul pe termen scurt sau lung

Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea structurii covorului vegetal.Impactul se va regăsi in

lucrarile caracteristice organizarii de santier,realizarea infrastructurii tehnico-edilitare, decopertari si recopertari, depuneri de praf

183

pe aparatul foliar al plantelor. Un factor de stres asupra speciilor de fauna, in timpul lucrarilor de executie il poate avea zgomotul

provenit de la instalatiile si utilajele folosite .Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu incetarea activitătilor de

santier biodiversitatea din zonele imediat invecinate va reintra in parametrii normali de existentă.

Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie se manifesta prin deranjul produs de prezenta umana in zona,

functionarea utilajelor si echipamentelor de constructie care vor genera niveluri superioare de zgomot si vibratii precum si

concentratii superioare de poluanti atmosferici,depozitarea materialelor si deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in faza de

constructie .

Traficul aferent santierului vor genera perturbari suplimentare

Impactul pe termen scurt este posibil a fi usor negativ asupra unor eventuale zone naturale care vor fi prinse in planul de dezvoltare,

insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate, nivelul impactului va fi minim, cu un puternic caracter de

reversibilitate.In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre activitatile gospodaresti si

turistice desfasurate in zona amenajata.

C.1. 4. Impactul rezidual

Se poate manifesta in cazul in care, indiferent de masurile de reducere implementate, se va mentine un nivel de impact

semnificativ asupra speciilor de fauna si flora din zona amplasamentului studiat. Tinand cont ca in majoritatea situatiilor impactul

identificat a fost la un nivel nesemnificativ si se vor mentiona masuri de reducere a impactului pentru perioadele de implementare

si functionare ale proiectului, se apreciaza ca nu se va inregistra impact rezidual la nivelul populatiilor identificate pe amplasament.

Asa cum s-a precizat in capitolele precedente pe amplasamentul analizat nu au fost identificate specii de flora si fauna protejata

astfel ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.Tabloul avifaunistic conturat ca urmare a monitorizarilor in

zona analizata este sarac, alcatuit din specii apartinand familiei Passeriformae,comune,cu o pregnanta capacitate de adaptabilitate

fata de asezarile umane.

Nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil deoarece in zona nu sunt

habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de hrana, cuibarit si odihna. Chiar daca zona proiectului

este saraca in vegetatie, exista zonele umede din jur cum sunt: Lacul Corbu, Lacul Tasaul, zona litorala care asigura sursa de hrana

pentru cele mai multe specii de pasari.Existenta zonelor umede mentionate anterior ,explica de ce multe specii de pasari au fost

identificate in zbor, tranzitand zona, in cautare de hrana sau in migratie.

Exemplificam acest lucru cu grupa cea mai importanta de specii , cea a pasarilor de interea conservativ.

Impactul rezidual manifestat asupra speciilor de pasari identificate pe amplasament

Denumirea Ştiinţifică

Denumirea popular

Impact Măsuri de diminuare a impactului Impact rezidual

Podiceps nigricollis

Corcodel cu gât negrru

In zona studiata si vecinatati nu exista habitate

specifice,nu se anticipeaza impact negativ

asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Larus ridibundus

Pescăruş râzător

Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor

de zgomot din faza de executie, dar si datorita

traficului aferent pentru executia acestor lucrari

Utilizarea unor utilaje la care poluarea

fonica sa fie redusa Stabilirea inca din

faza de proiectare a traseelor optime de

deplasare a utilajelor

Apreciem ca in urma

masurilor recomandate nu

va rezulta un impact

rezidual

Larus canus

Pescăruş sur





fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin



Apreciem ca in urma



rezidual

Larus melanocephalus Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor Utilizarea unor utilaje la care poluarea Apreciem ca in urma

184

Pescăruş cu cap negru de zgomot din faza de executie, dar si datorita







rezidual

Larus cachinnans

Pescăruş argintiu








Apreciem ca in urma



rezidual

Sterna hirundo

Chiră de baltă



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Chlidonias hybridus

Chirighita cu obraji

albi


specific,nu se anticipeaza impact negativ

asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Circus aeruginosus

Erete de stuf








Apreciem ca in urma



rezidual

Falco vespertinus

Vânturelul de seara








Apreciem ca in urma



rezidual

Ardea purpurea

Stârc roşu



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Plegadis falcinellus

Ţigănuş



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Anthus campestris

Fâsă de camp








Apreciem ca in urma



rezidual

Lanius collurio

Sfrâncioc rosiatic








Apreciem ca in urma



rezidual

Philomachus pugnax

bătăus



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Ardea cinerea

Stârc cenuşiu



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Aythya ferina

Raţă cu cap castaniu



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Fulica atra

Lişiţă



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Podiceps cristatus

Corcodel mare



asupra speciei

Nu este cazul

Nu este cazul

Merops apiaster

Prigorie








Apreciem ca in urma



rezidual

Alauda arvensis

Ciocârlie de baragan








Apreciem ca in urma



rezidual

Upupa epops

Pupăza








Apreciem ca in urma



rezidual

Riparia riparia

Lăstun de mal







Apreciem ca in urma



185

deplasare a utilajelor rezidual

Hirundo rustica

Rândunica








Apreciem ca in urma



rezidual

Motacilla alba

Codobatura alba








Apreciem ca in urma



rezidual

Motacilla flava

Codobatura

galbena








Apreciem ca in urma



rezidual

Sturnus vulgaris

Graur








Apreciem ca in urma



rezidual

Anser anser

Gâsca de vară


specifice

Nu se anticipeaza impact negativ

asupra speciei

In zona studiata si

vecinatati nu exista

habitate specifice Anas crecca

Rața mică


specifice


asupra speciei

In zona studiata si


habitate specifice Anas platyrhynchos

raţa mare


specifice Nu se anticipeaza impact negativ

asupra speciei

In zona studiata si


habitate specifice Aythya fuligula

Raţă moţată


specifice Nu se anticipeaza impact negativ

asupra speciei

In zona studiata si


habitate specifice Miliaria calandra

Presura sură








Apreciem ca in urma



rezidual

Cygnus olor

Lebădă de vară


specifice


asupra speciei

In zona studiata si


habitate specifice

Passer domesticus

Vrabie de casa








Apreciem ca in urma



rezidual

Passer montanus

Vrabie de câmp








Apreciem ca in urma



rezidual

Corvus frugilegus

Cioară de semănătură








Apreciem ca in urma



rezidual

Corvus corone cornix

Cioară grivă








Apreciem ca in urma



rezidual

Pica pica

Coţofană








Apreciem ca in urma



rezidual

In concluzie din studiul efectuat rezulta ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor

de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale din zona.Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a

impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia respectiva.Atata timp cat

beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului,cat si masurile de reducere a impactului asupra

186

biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din Planul Urbanistic

Zonal propus.Impactul rezidual pe termen scurt, mediu si lung va fi nesemnificativ.

C.1.5. Impact cumulativ

Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu ca rezultat a

multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spaţiu.

Primaria Corbu a prevazut prin PUG suprafata de cca. 633 ha avand ca vecinatati DJ 226 (latura vestica),faleza Marii Negre (latura

estica), drumul de acces catre platforma Petroconst si UM (latura sudica) si drumul betonat de acces existent pe latura Nordica – ca

zona pentru dezvoltare urbana.

Luind in calcul acesata suprafata prevazuta in PUG de 633 pentru dezvoltare urbana,precum si documentatiile pentru care s-au

emis certificate de urbanism estimam ca dezvoltarea unei aglomerari urbane va inlocui zona cu specific agricol a comunei Corbu.

Pentru stabilirea marimii impactul cumulativ care se manifesta asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si

asupra integritatii si obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate s-a procedat la culegerea de informatii referitoare la:

- Proiecte care sunt implementate;

- Proiecte în curs de implementare;

- Proiecte posibil a fi dezvoltate în viitor ;

- Amenajari existente.

In acest moment PUZ-urile emise deja de primaria Corbu se afla in diferite etape de reglementare si cu certitudine investitiile

nu vor fi construite simultan.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care s-au mai emis certificate de

urbanism pentru alte PUZ-uri . In imediata vecinatate a PUZ-ului analizat se afla in procedura de reglementare la Administratia

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii doua proiecte care au in general acelasi specific (construire de locuinte) si anume :

- Primul plan *PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3“ Comuna Corbu,este amplasat de-a lungul laturii estice a

perimetrului analizat (PUZ 92,822 ha) si zona plajei;

- Al doilea plan Planul Urbanistic Zonal „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea unui

ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente), comuna Corbu, judet Constanta” este situat sud estul amplasamentului

analizat, parcela A 610/31, sola 117.

Alte planuri care se afla in vecinatate dar la distanta mai mare decat cele doua planuri,mentionate mai sus sunt urmatoarele:

- S =30.000 MP : A 575/6,LOT1+ A 575/6,LOT2+ A 575/8 LOT 1,situat in partea de vest a planului analizat

- S =20.000 MP : A 573/26 - situat in partea de vest a planului analizat

- S =5.000 MP A 573/45 LOT 2/2- situat in partea de vest a planului analizat

- S =23.700 MP A 579/7 -situat in partea de vest a planului analizat

- S =20.000 MP A 579/8 -situat in partea de vest a planului analizat

- S =15.000 MP A 573/55 - situat in partea de vest a planului analizat

- S =4.450 MP A 573/39 LOT 2 - situat in partea de vest a planului analizat


- S =13.350 MP A 573/39 LOT 1 - situat in partea de vest a planului analizat


- S =25.000 MP A 573/3- situat in partea de vest a planului analizat

187

- S =70.000 MP : A 573/16 1+ A 573/17/2 + A 573/17/3 + A 573/18 +A 573/19 ,situat in partea de vest a planului analizat

- S =25.000 MP : A 573/3,situat in partea de vest a planului analizat

- S =38.900 MP : A 571/2+ A 571/3,situat in partea de vest a planului analizat

- S = 5000 mp -A 610/31 LOT1-LOT7, situat in partea de sud est a planului analizat

Aceste proiecte se vor dezvolta in partea de vest a planului analizat ,in zona agricola,cu structura vegetala asemanatoare cu a

perimetrului studiat.

Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative ale planurilor/proiectelor din zona este in functie de topografia

locului :la est si sud intre 50- 150 m,vest si nord fiind vorba doar de zone agricole intre 50-100 m.Facem mentiunea ca in acest

moment nu sunt realizate investitii in zona.

Activităţile desfasurate in zona aferenta proiectelor mai sus mentionate in acest moment constau in : practicarea agriculturii

(culturi agricole in principal de cereale,porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate,transport

materiale si produse agricole , turism si agrement (in special turism necontrolat a.n. “ de weekend) pe plaja din apropiere.

Activitatile propuse prin planul analizat si ale celor doua din imediata vecinatate, constau in realizarea de constuctii pentru locuit

cu functiuni permanente sau sezoniere,ansambluri de locuit,pensiuni,campinguri,spatii alimentatie publica si activitati

recreationale,echipari edilitare aferente,etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in procedura SEA pentru

reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Avand in vedere numarul mare de planuri si insuficienta datelor si informatiilor referitoare la implementarea acestora pentru

corecta evaluare a impactului cumulativ s-au luat in calcul doar cele doua planuri de anvergura situate in partea estica si

sud estica a perimetrului studiat.

Argumentele pentru care s-a ales aceasta varianta sunt:

1. Cele doua planuri se vor dezvolta pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

2. Zona de implementare a obiectivelor celor doua planuri se afla intre PUZ-ul analizat de 92,82 ha si plaja Corbu;

3. Vegetatia prezenta in aceasta zona este spontana, specifia solurilor de stepa nisipoase(psamosoluri).

Figura nr. 20. Imagine PUZ –uri : Corbu 92,822 ha(galben), Sat de vacanta cu specific pescaresc (bleu), PUZ

parcela 610/31(verde)

188

Activitatile propuse prin planul analizat si ale celor doua planuri din imediata vecinatate, constau in realizarea de constuctii pentru

locuit cu functiuni permanente sau sezoniere,ansambluri de locuit,pensiuni,campinguri,spatii alimentatie publica si activitati

recreationale,echipari edilitare aferente,etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in procedura SEA pentru

reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Impactul cumulat in faza de construire

Dezvoltarea pe care se propune prin PUZ-ul studiat pentru suprafata de 92,82 va avea impact cumulativ cu celelalte doua planuri

dezvoltate in zona cu vegetatie spontana , pe componenta biodiversitate doar daca se implementeaza toate trei odata.Acest lucru

este putin probabil . Fara a lua calcul masurile de reducere a impactului ,fiecare plan in parte din cele mentionate este deja in

procedura de avizare ,iar prin actele de reglementare emise de institutii abilitate, se impun masuri /conditii specifice ,pe care titularii

planurilor sunt obligati sa le sa le respecte in functie de etapa de realizare in care se afla obiectivul : plan/proiect.Implementarea

masurilor specifice impuse pentru fiecare plan in parte contribuie la diminuarea considerabila atat a impactului local generat de

fiecare plan in parte dar si a impactului cumulat generat de toate planurile din vecinatatea amplasamentului studiat.

Deasemeni prin evaluarea adecvata din punct de vedere al protectiei mediului,la capitolul *Masuri de reducere a impactului *

elaboratorul impune un set de masuri ,pentru fiecare factor de mediu,inclusive biodiversitatea,care are drept scop reducerea

impactului.

Biodiversitatea

Analizand elementele si informatiile disponibile referitoare la dezvoltarea unei zone de locuit , observaţiile directe asupra

amplasamentelor destinate implementării şi distanţele faţă de zonele protejate se poate argumenta faptul că pentru terenul care are

destinatia de * arabil,pasune * (aferent PUZ 92,82 ha ),nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt

ameninţate cu dispariţia, specii de flora si fauna sălbatice periclitate, vulnerabile,endemice sau rare, specii de flora si fauna aflate

sub regim special de ocrotire,specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită.

Activitatile aferente perioadei de implementare a obiectivelor PUZ 92,82 ha,nu implica scaderea suprafetelor acoperite de habitate

prioritare, de interes comunitar sau importante, pentru ca acestea nu au fost identificate in perimetrul analizat .

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ pe termen scurt, mediu si îndelungat, deoarece

sunt prevăzute măsuri de refacere a zonei afectate si de refacere a habitatelor specifice arealului studiat .

1. Reducerea habitatelor de interes conservativ

Pe aceste suprafete agricole nu sunt situri Natura 2000 , se practica agricultura,nu sunt cursuri de apa permanente,

lacuri,balti,zone cu vegetatie palustra. Având în vedere natura terenurilor destinate implementării tuturor proiectelor (în totalitate

terenuri agricole,pasune ) nu se estimează un potenţialul efect negativ generat de realizarea planurilor,aspect motivat prin lipsa

zonelor de vegetaţie posibil afectate în perioada de amenajare a terenului .

Astfel efectul cumulativ produs asupra habitatelor este nesemnificativ,datorita absentei acestora, habitatele existente pe

amplasament si descrise in studiul de evaluare nu sunt reprezentative pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si situl Natura

2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.

2. Reducerea teritoriilor de hranire pentru unele specii de pasari terestre ca urmare a reducerii suprafetelor agricole

a. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae)

Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor agricole si implicit micsorarea teritorilor

de hranire pentru speciile de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae) .Cu toate acestea data

189

fiind structura vegetala a culturilor din zona ( similara cu cea din zona proiectelor analizate, estimate la mii de hectare) si

plasticitatii comportamentale privind mobilitatea avifaunei ,implementarea obiectivelor PUZ-urilor mentionate anterior nu va

genera un impact cumulative semnificativ pentru speciile de pasari terestre din ordinul Passeriformelor și ordinul

Charadriiformelor(familia Laridae).

b. Speciile de pasari de prada

Reducerea suprafetelor agricole determina implicit si reducerea teritorilor de hranire pentru speciile de pasari de prada sau pentru

rapitoarele cu afinitate pentru terenurile agricole. Este stiut faptul ca rapitoarele au teritorii de vanare vaste si cel mai adesea

vaneaza la zeci de kilometri de zona de cuibarire. Marimea teritoriului de vanatoare al acestora acopera o suprafata de teren cu

limite de la cateva zeci la cateva sute de hectare si depinde foarte mult de cantitatea de hrana asigurata de acel areal,ca atare nu

se identifica un impact cumulativ asupra acestora.

3. Reducerea habitatelor pentru cuibărire a speciilor terestre .

In urma evaluarilor efectuate in zona nu au fost identificate cuiburi de pasari, consecinta a activitatilor agricole intense si a

pasunatului excesiv ,dar nu excludem posibilitatea ca in perspectiva, speciile de pasari sa cuibareasca in vecinatatea

amplasamentului ,cu atat mai mult cu cat prin plan se prevede infiintarea unei perdele de protectie, care va constitui un habitat

prielnic pentru anumite specii de pasari.

Avand in vedere prezenta zonelor agricole din vecinatate pe suprafete foarte mari si observaţiile directe asupra amplasamentelor

destinate implementării planurilor , estimam ca nu va fi generat un impact cumulative semnificativ referitor la reducerea

habitatelor pentru cuibărire a speciilor de pasari terestre.

4. Intensificarea activitatilor recreationale- plaja , zona litorala, zona de campare din comuna Corbu au fost utilizate de turisti

chiar daca nu sunt amenajate in acest sens (turism necontrolat - *de weekend*) .Prin implementarea altor proiecte in zona care au

ca destinatie realizarea de complexe turistice, zone locuinte permenente si sezoniere,estimam ca aceasta activitate se va intensifica

atat prin sporirea afluxului de turisti,cat si ca perioada de stationare in zona. Sezonul este limitat la un interval de 3-4 luni pe an, cu

toate acestea ,avand in vedere ca plaja este domeniu public, sugeram ca prin proiectare,pentru faza de implementare a proiectelor sa

se identifice si sa se adopte de catre institutiile abilitate (Primaria Corbu,Administratia RezervatieiBiosferei Delta Dunarii,DADL,

DSP) un set de masuri cu caracter obligatoriu pentru toata zona(pentru toate proiectele).

In acest sens se propun urmatoarele masuri :

- Stabilirea drumurilor de acces la plaja;

- Stabilirea zonei de campare;

- Modalitatea de imprejmuire a zonei de campare;

- Instituirea colectarii selective a deseurilor atat in zona de campare cat si pe plaja;

- Stabilirea punctelor de colectare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja ;

- Program de ridicare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja;

- Stabilirea clara si fara echivoc a activitatilor care se pot desfasura in zona de campare si pe plaja;

- Lucrari care pot sa fie efectuate pentru intretinerea plajei, doar pe zona cu nisip, explicitarea lucrarilor,utilajele cu care se

efectueaza.

- Activitatile de alimentatie publica pe plaja ,cu caracter sezonier.

- Stabilirea responsabilitatilor.

190

- Toate interventiile privind amenajarea plajei si camparea se vor efectua cu respectarea tuturor conditiilor impuse prin avizele

emise de institutii cu responsabilitati in acest sens:ARBDD TULCEA ,DADR,DSP,Primaria Corbu,etc.

- Modalitati de raportare si anuntare a unor evenimente legate de protectia mediului.

5. Intensificarea activitatii de transport – In perioada de implementare a planurilor poate exista o intensificare a transportului

daca toate trei planurile se vor realiza in aceeasi perioada de timp,ducand la o crestere a emisiilor de poluanti in atmosfera.

Estimam ca acestea se vor implementa separat ,durata realizarii proiectelor depinzand de complexitatea acestora .

6. Utilizarea drumurilor comune- in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in

utilizarea de drumuri comune. Operaţiile de construcţie, funcţionare vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,

adăugându-se la traficul existent alte tranzituri, pe o perioadă nedefinita de timp .

7. Intensificarea zgomotului - se poate inregistra in perioada de implementare a celor trei planuri simultan o crestere

semnificativa a nivelului de zgomot generand in acest fel discomfort speciilor sensibile la zgomot.Daca insa aceasta perioada

difera de la un plan la altulcreserea datorata nivelului de zgomot este de scurta durata , urmata de o diminuare a cestuia la

un nivel specific zonelor locuite.

8. Impact cumulat asupra aerului -Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumulării dezvoltării proiectelor simultan

poate fi generat de emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui la creşterea impactului

cumulat asupra atmosferei.Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori:

- durata şi perioada construcţiei;

- eficienta masurilor de reducere a impactului;

- distanţa dintre proiecte.

Daca realizarea proiectelor va fi finalizată în etape ,minimizând astfel efectele produse asupra aerului, si se vor utiliza utilaje si

instalatii performante,precum si combustibil cu o cantitate mica de sulf, impactul asupra aerului va fi local, temporar si redus.

9. Impact cumulat asupra apei-alimentarea cu apa pentru cele trei proiecte in faza realizare a proiectului va fi asigurata de

constructor iar in perioada de functionare se va realiza din sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila al localitatii.Măsurile

propuse de beneficiarii proiectelor in perioada funcţionare privind evacuarea apelor uzate sa se faca centralizat si anume in statie

de epurare . In aceasta situatie efect cumulativ se inregistreaza asupra factorului de mediu apa prin cresterea consumului .

10. Impact cumulat asupra solului -procentul maxim de ocupare a terenuluii este scăzut comparativ cu suprafaţa totală

propusă pentru implementarea proiectelor. Astfel, nu se poate prognoza un impact negativ cumulativ asupra solului şi subsolului

din zona, decat in cazul implementarii tuturor proiectelor simultan. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura

activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Pentru identificarea efectelor de tip cumulate cu efecte potentiale, structurale si functionale, asupra factorilor de mediu, precum si

asupra habitatelor si speciilor s- a avut in vedere analizarea proiectelor cuprinse pe o distanta de variaza intre 100-300 m fata de

limitele perimetrului analizat. Tinand cont de caracteristicile de mobilitate ale speciilor de fauna, s-a evaluat daca din punct de

vedere functional libertatea lor de miscare in teritoriu va fi ingreunata de prezenta acestor proiecte.Planurile care au fost luate in

considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile agricole din

extravilanul localitatii Corbu pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate in considerare si evaluate

activitatile agricole datorita faptului ca implica activitati de transport rutier.De asemenea, planurile si proiectele care au fost luate in

191

considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate, sunt reprezentate de activitatile similare celor propuse

prin prezentul plan.

Impactul sinergic

Efectele simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu sunt consecinta multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi

perioadă şi spatiu.Daca avem in vedere si dezvoltarea celor doua planuri din vecinatate si anume :*PUZ Lotizare sat vacanță cu

specific pescăresc 3“ Comuna Corbu si „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea unui ansamblu

rezidential (locuire si dotari aferente), comunaCorbu, judet Constanta”, parcela A 610/31, sola 117 precum si de specificul

activitatilor acestora, putem afirma ca prin implementarea acestor proiecte,efectele cumulative descrise anterior au caracter sinergic

Impact pozitiv

Realizarea perdelei de protectie si a spatiilor verzi in pe langa spatiile de locuit va avea un puternic impact pozitiv asupra

speciilor de pasari care folosesc spatiile deschise doar cand acestea sunt presărate cu arbori,izolati sau in palcuri, arbusti.Acestea

sunt:Falco naumanni, Falco vespertinus, Falco peregrines, Picus canus, Sylvia nisoria, Lanius collurio.

C.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului

Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusă evaluarii impactului, sunt analizate

pentru a se determina valoarea impactului final.

Aceasta valoare este data de următoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate

Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice:

Impact = Consecinta x Probabilitate

Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrici:

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos.

Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a consecinţelor maxime previzibile se prezintă

astfel:

Descrierea consecinţelor

(se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxime previzibile)

Valoare

Grad de afectare

Consecinţa riscului asupra siturilor Natura 2000

5 Dezastruos

Dispariţia a 81% - 100% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

4 Foarte serios


3 Serios


2 Moderat


1 Nesemnificativ

Dispariţia a 0 - 20% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

Valoare Probabilitate

Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

192

MATRICEA DE IMPACT

Probabilitate

Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinand cont si de gradul

de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al

impactului final.

Valoarea impactului este reprezentata după cum urmeaza:

- impact seminificativ – de la 15 la 25;

- impact moderat – de la 5 la 12;

- impact neseminificativ – de la 1 la 4.

Impactul semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populaţiilor locale, cu sanse minime de refacere a

echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de

ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.

Impactul nesemnificativ (redus) presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si

populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc

de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului care permit cuantificarea consecintelor asa cum au fost

descrise mai sus :

- numarul de specii afectate;

- numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati;

- gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului care ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat

planurilor si proiectelor din zona analizata.

3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte improbabil Efectul va apare accidental

193

Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si densitatii speciilor de plante , pasari, mamifere,

amfibieni si reptile a caror rezultate au fost mentionate în capitolul anterior si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a

efectelor acestora atat singulare cat si cumulate, asupra biodiversitatii.

Pentru identificarea si evaluarea impactului planului asupraRezervatiei Biosferei Delta Dunarii si a siturilor Natura 2000: ROSCI

0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina ,ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSPA

0076 Marea Neagra,se vor analiza cele trei etape principale:constructie-montaj;exploatare ;dezafectare.

C.1.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor

folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Suprafata analizata, prin pozitia marginala care o are fata de siturile Natura 2000, pe de o parte si prin tipurile de habitate

identificate ca fiind asociatii vegetale ruderale, segetale si pasune cu aspect degradat, nu reprezinta o continuare a unui habitat

important sub aspect conservativ si nu este o continuare a unui habitat prioritar.

Prin speciile floristice şi faunistice identificate, amplasamentul nu este reprezentativ pentru pentru Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina,ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complex Razim Sinoie,ROSPA 0076 Marea Neagra.

Ca atare procentul din suprafata totala a habitatelor de interes conservativ precum si procentul din suprafata totala a habitatelor

prioritare care va fi pierdut este 0%, deoarece nu au fost identificate.

Procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor agricole si implicit micsorarea teritorilor

de hranire pentru:

1. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae):Anthus campestris – fâsa de

câmp,Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de

semănatură, Corvus corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra

– presura sură.

2. Specii de pasari cu un grad înalt de adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de

semănatură (Corvus frugilegus), se hranesc adesea în urma utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), pentru perioade relativ

scurte de timp (cateva zile) cand sunt effectuate lucrari de semanat si recoltat culturi agricole;

3. Specii de pasari rapitoare – s-au identificat un numar redus de specii rapitoare precum si numar redus de exemplare.Acest lucru

se datoreaza in principal:

- lipsa/inexistenta unor specii caracteristice de stepa precum popandaul, care prezinta sursa principal de hrana;

- disconfort/deranj datorat pasunatului intensive,lucrari agicole mecanizate generatoare de zgomot;

- distanta relativ mare intre zona studiata si arealul de cuibarit;

- lipsa speciilor de pasari coloniale.Ca urmare a acestor particularitati, si anume, lipsa unor colonii de pasari,a potentialului

foarte scazut al zonei ca zona de hranire, nu a fost identificat niciun traseu semnificativ de deplasare intre zonele de cuibarit ai

hranire.

4. Speciile de pasari cuibaritoare-lipsa acestora din arealul studiat se datoreaza in principal:

- habitate antropizate,degradate,cu vegetatie discontinuua;

- pasunat intensiv;

194

- lucrari agricole mecanizate;

- zgomot;

- Concluzii:

- Cu toate ca se va pierde suprafata de habitat antropizat prin implementarea proiectului, trebuie specificat ca data fiind

structura culturilor din zona ( similara cu cea analizata ) si mobilitatii avifaunei , necesitatile privind hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate.

- Habitatul nu are functionalitatea si capacitatea de a asigura climatul optim pentru cuibarire.hrana,odihna si cuibarire,adapost

fata de speciile rapitoare.

- Lipsa habitatelor acvatice de pe amplasament determina absenta speciilor specifice;

- Specii care au o buna reprezentare in zona de studiu sunt ciocarlia de camp (Alauda arvensis), randunica (Hirundo rustica)

care s-ar putea hrani in zona de studiu, precum si speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate aceste specii commune au o

raspandire uniforma pe tot teritoriul Dobrogei dar si a intregii tari, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de

populatiile la nivel national.

Ca atare apreciem ca prin implementarea proiectului procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este nesemnificativ.

Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta pe suprafete mari in vecinatatatea proiectului, neinregistrandu-se o

dependenta de aceasta suprafata.

Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.Realizarea

proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna.

C.1.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

La analizarea acestui aspect s-au avut in vedere urmatoarele considerente:

- In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar,

- Amplasamentul este marginal a fata de siturile Natura 2000;

- Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, fiindca acestea nu au fost

semnalate/identificate pe amplasamentul studiat. Habitatul present este alcatuit din plante ruderale si segetale, ce nu se

constituie intr-un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt de interes comunitar.

- Durata sau persistenta fragmentarii: Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes

comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.In zona studiata nu sunt habitate functionale in privinta

asigurarii hranei si conditiilor de cuibarit si odihna a pasarilor commune si de interes comunitar,ca atare apreciem ca prin

urbanizarea zonei se va constata o usoara imbunatatire pentru speciile commune care au o mare adaptabilitate pentru zonele

urbane.

- Nu se va manifesta o perturbare a speciilor de interes comunitar deoarece habitatele existente in zona sunt cele care determina

specificul faunei precum si al avifaunei ( pasari terestre-acvatice,rapitoare, etc).

195

C.1.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor

Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): schimbările în densitatea populaţiilor de pasari de interes comunitar

este nesemnificativa si avand un potential mare de reversibilitate.

In perimetrul analizat nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil

deoarece in zona nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de cuibarit datorita lucrarilor

agricole si pasunatului necontrolat.Speciile de pasari identificatee interes comunitar doar au tranzitat zona, in zbor, trecere/pasaj,

fara sa manifeste comportament specific de cuibarit.

Nu au fost identificate specii de fauna de interes comunitar pe amplasament,ca atare apreciem nu vor exista modificari sesizabile

in acest sens.

C.1.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP: nu este cazul- nu au fost identificate pe

amplasament habitate de interes comunitar,habitate prioritare,flora de interes comunitar ,specii de fauna de interes comunitar. Au

fost identificate doar specii de pasari de interes comunitar in zbor, intrecere/pasaj, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana,

odihna sau reproducere.

C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina

modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nivelul poluanţilor conform NTPA-001.

C.1.8. Evaluarea impactului proiectului propus

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de specii afectat pe de o parte, si de numarul de

indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, aceştia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact

asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice

lor pot avea un impact asupra siturilor Natura 2000 sau pot sa nu aiba absolut nicio influenta asupra acestuia, dupa cum urmeaza:

Impact

Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Direct

Indirect

Direct

Indirect

Direct

Indirect

Singular

Activitatţi de

amenajare,

constructie,

dezafectare

Activitati

transport

materiale, utilaje,

personal

Activitati

domestice si

turistice

Activitati de transport

Activitati

domestic

Activitati de

transport

Cumulat

Activitati de

amenajare,

constructie,

dezafectare

cumulate cu alte

lucrari similare

din vecinătate

Activitati

transport

materiale, utilaje,

personal,

cumulate cu alte

activitati de

transport din

vecinătate

Activitati

domestice si

turistice

cumulate cualte

activitati

similare din

vecinătate

Activitati de transport

cumulate cu alte

activitati similare din

vecinătate

Activitati

domestice

cumulate cu alte

activitati similare

din vecinatate

Activitati de

transport

cumulate cu alte

activitati similare

din vecinatate

196

C.1.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a

impactului

Se considera ca impactul pe termen scurt va aparea in fazele de constructie, respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este

caracterizat de impactul generat in perioada de operare.

Impactul produs asupra biodiversitatii de pe amplasamentul analizat se poate urmari atat in faza de executie, cat si in faza de

operare.

Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii acelora care pot avea efecte negative asupra siturilor

Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele

invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala ai activitatile asociate

fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise in tabelul următor:

Impact

Termen Scurt

Termen Mediu

Termen Lung

Direct

Indirect

Direct

Indirect

Direct

Indirect

Singular

-4 -3 -3 -2 -3 -2

Cumulat

-4 -3 -3 -2 -3 -2

Activităţi efectuate pe termen scurt:

Nivelul impactului direct este usor negativ, atât în cazul celui singular cst si al efectului cumulat, deoarece aceste activitati, sunt

exercitate doar pe termen scurt .

- speciile de pasari au o distributie relativ restransa în cadrul perimetrului analizat, ca atare desi vor fi afectate de activităţile

ulterioare ca urmare a implementarii proiectului , numarul lor este nesemnificativ comparativ cu numărul total al acestora din

siturile Natura 2000;

- speciile afectate nu sunt specii caracteristice siturilor Natura 2000, ci specii foarte comune larg raspandite in Dobrogea.

Nivelul impactului indirect ,pe termen scurt,ca urmare a activitatilor de transport materiale de constructii, utilaje, deseuri,

personal, etc, in etapa de amenajare si constructie precum si in cea de dezafectare, la nivelul impactului singular cat si a celui

cumulat este nesemnificativ datorită infrastructurii de drumuri partial existente (drumuri comunale,drumuri de exploatare) cu care

speciile de pasari sunt obisnuite.

Activităţi efectuate pe termen mediu:

Nivelul impactului direct singular pe termen mediu este usor scazut fata de etapa de amenajare, constructie.

Nivelul impactului direct cumulat, acesta este identic cu cel singular deoarece si in zonele invecinate se inregistreaza aceleasi

activitati.Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu nivelul impactului direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte

proiecte/planuri similare.

Nivelul impactului indirect pe termen mediu , rezultat ca urmare a activitatilor domestice si turistice, nivelul rezultat este

nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita faptului ca aceesul in zona se face prin intermediul

infrastructurii de drumuri deja existenta (drumuri comunale,drumuri de exploatare ) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.

Nivelul impactului pe termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat este identic cu cel pe termen mediu. Totusi, la expirarea

duratei de functionare a zonei de inhabitare umana, pe un termen scurt, se vor efectua activitati de dezafectare a zonei de locuinte si

a amenajarilor lor, urmate de renaturare, activitati care sunt luate in considerare in tabelul de mai sus, ca evaluare a impactului, ca

impact pe termen scurt.

197

Facand o comparatie intre impactul cauzat de activitatile domestice,turism ,transport,etc si activitatile agricole (cu tot ce implica

aceasta), reiese ca impactul direct si indirect,singular sau cumulat , pe termen mediu si lung este usor redus fata de impactul

direct/indirect,singular/cumulat pe termen scurt.

Referitor la gradul de afectare al habitatelor importante pentru speciile de pasari mentionate in cadrul siturilor Natura 2000:

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie si ROSPA 0076 Marea Neagra, trebuie mentionat ca in zona propusa nu

sunt prezente astfel de habitate, fapt sustinut si de lipsa cuibaritului/iernatului/pasajului acestor specii caracteristice siturilor

mentionate anterior.

C.1.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

Ca urmare a implementarii masurilor de reducere / eliminare a impactului pentru fiecare din impacturile identificate (directe,

indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-

evaluarii acestora. Conform re-evaluarii, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a implementarii

masurilor de reducere eliminare a impacturilor intiale. Astfel, comparativ se poate observa cum evolueaza matricea daca masurile de

reducere / eliminare a impactului sunt implementate:

U

nd

e:

A - evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere / eliminare a impactului;

B - evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere / eliminare a impactului;

Astfel, daca se implementeaza masurile de reduce / eliminare a impactului propuse, se poate observa ca nivelul impactului rezidual

scade si se incadrează in limita impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a

acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil.Masurile de reducere / eliminare a

impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim

pana la eliminarea impactului generat.

Astfel, conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune că pe perioada scurta, medie si lunga impactul negativ

rezidual poate avea valori nesemnificative, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de

constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizării sale.

Impactul pozitiv

Un aspect care trebuie analizat si care devine sesizabil/cuantificabil in special dupa luarea tuturor masurilor de reducere a

impactului ,deci cu manifestare pe termen lung este impactul pozitiv.

In acest sens se poate face referire la:

- Impact vizual pozitiv prin reabilitarea zonei şi introducerea în circuitul turistic(case de vacanță).

Impact

Termen Scurt

Termen Mediu

Termen Lung

Direct

Indirect

Direct

Indirect

Direct

Indirect

A B A B A B A B A B A B

Singular

-4

-2

-3

-1

-3

-2

-2

-1

-3

-2

-

2

-1

Cumulat

-4

-2

-3

-1

-3

-2

-2

-1

-3 -2

-

2

-1

198

- Impact pozitiv prin eliminarea unor specii invazive și limitarea pe amplasament a efectelor produse prin pășunat excesiv sau alte

activități antropice.

- Impact pozitiv prin înființarea de spații verzi alcătuite din arbori,arbuști și zone gazonate,după realizarea investitiei .

- Impact pozitiv prin înființarea de perdele de protecție care posibil vor asigura/constitui habitate propice pentru o serie de

specii de păsări ( care au fost identificate în urma monitorizării ca tranzitând in zbor perimetrul) si care prefera habitate in

care sunt prezenti arbori si arbusti, cum sunt :

Pelecanus onocrotalus ( pelicanul comun) -efectueaza deplasări zilnice până la 50 km şi mai mult;

Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte)-baza trofică poate fi uneori la distanţă mare de locurile de clocire, până la 20

km;

Egretta garzetta ( egreta mica)-intre baza trofică şi locul de clocire pot exista uneori distanţe mari de până la 20 km şi mai

mult;

Circus macrorous se hraneste la o distanta de pana la 20 de km de cuib;

Circus pygargus se hraneste la o distanta de pana la 12 de km de cuib;

Falco naumanni se hraneste la o distanta cuprinsa intre 1 - 3 km fata de cuib.

Ciconia nigra (barza neagra)-baza trofică poate fi situată până la 10 km distanţă de cuib;

Platalea leucorodia (lopatarul)- între locul de clocire şi baza trofică parcurge distanţe cuprinse intre 10-20 km.

Pandion haliaetus – vultur pescar-vaneaza la o distanta de pana la 14 km de la cuib;

Sterna hirundo(chira de balta)-se hrăneşte la o distanţă de până la 5-10 km distanta fata de colonie;

Chlidonias niger (chirighiţa neagră)- de obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km distanta fata de colonie;

Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)-biotopul de reproducere nu trebuie să coincidă cu baza trofică, întrucât pot

efectua deplasări zilnice până 50 km.

D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

In faza preliminara a executiei proiectului se vor stabili masuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate

prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de constructie si amenajare cu referire concreta la planificarea si etapizarea lucrarilor,

mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra

mediului dacă nu sunt gestionate judicios;

Lucrarile de construire se vor derula numai după marcarea si delimitarea pe teren a amplasamentului lucrarii, in conformitate cu

etapele proiectului. Una din etape este cea a organizarii de santier.

Obligatia antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

- Finalizarea executiei amenajarii terenului in perioada desemnata cu respectarea timpilor tehnologici necesari. Suprafata de

teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

- Evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente;

- Refacerea perimetrului si revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier.

- Managementul corespunzator al deaeurilor rezultate.

- Calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate în procesul de constructie sa poată fi reciclate sau refolosite, astfel,

la momentul dezafectarii, cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima. De

asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda utilizarea de

199

produse superior calitativ, care sa duca la o durabilitate cat mai mare a amenajarilor, si deci necesitati minime de interventie si

reabilitare a drumurilor, care au o durată de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile.

D.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:

- Amenajarea de spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de

vant pe terenurile invecinate.

- Utilizarea de mijloace de transport si utilaje verificate tehnic;

- Adaptarea vitezei autovehiculelor si utilajelor in functie de categoria de drum si de starea acestora;

- Gestionarea deseurilor in baza unui plan de gestionare a acestora;Depozitarea temporara a deseurilor rezultate din activitatea

de construire in conditii conforme cu legislatia de mediu in vigoare:platforma impermebilizata,dotarea cu containere pe tipuri

de deseuri; predarea deseurilor rezultate din faza de construire se va face catre operatori autorizati din punct de vedere al

protectiei mediului,pe baza de contract in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;

- In cazul efectuarii lucrarilor de decopertare si/sau excavatii,solul va fi depozitat temporar si reutilizat la alte lucrari de

constructii;

- Pentru o refacere cât mai rapida a habitatelor agricole afectate în faza de constructie si repunerea lor în circuitul agricol se

recomanda ca în cazul executarii fundatiilor, materialul rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca

reconstructia habitatului afectat sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului în functie de orizoturile pedologice initiale.

- Pamântul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea santului în depozite protejate, în asa fel încât sa nu se permita

dispersarea pamântului pe teren. Astfel se vor sapa tronsoane relativ scurte în asa fel încât sa fie realizata acoperirea în cel mai

scurt timp evitându-se dispersarea pamântului.

- Se interzice afectarea unor suprafete de sol ce nu fac obiectul proiectului; se recomanda minimizarea suprafetelor tasate la

acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii;

- Suprafetele ocupate temporar vor fi readuse la starea initiala si utilizate ca support pentru vegetatie plantata, in interiorul

obiectivului;

- Refolosirea pe santier, pe cat posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona pentru refacerea vegetatiei;

- Se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor

folosite;

- Scurgerile de carburanti sau lubrifianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea materialului absorbant,

dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat/eliminat prin

unitati specializate;

- Solul fertil decopertat din zonele afectate de lucrări va fi depozitat temporar în vecinătatea acestor zone, iar după terminarea

lucrărilor se va reutiliza la recopertarea acestor zone; excesul de material nefertil excavat, va fi depozitat conform indicaţiilor

autorităţii publice locale; este interzisă depozitarea permanentă în alte perimetre;

- Excesul de sol nefertil excavat va fi transportat în perimetre indicate de Primăria Comunei Corbu;

- Speciile valoroase vor fi pastrate in zona spatiilor verzi.

Masuri luate pe termen mediu si lung:

- Sunt interzise efectuarea altor interventii/lucrari asupra solului in timpul functionarii obiectivului , fara a avea actele de

reglementare emise de autoritatea de mediu;

200

- Valorificarea / eliminarea prin agenţi economici autorizaţi a oricăror tipuri de deşeuri generate în perioada de funcţionare.

D.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane

In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:

- verificarea periodica a integritatii sistemului de stocare a apelor uzate;

- se vor asigura pante pentru preluarea apelor pluvial;

- se interzice orice activitate care exceed limitele terenului detinut de beneficiar, in sensul evitarii oricaror interventii,depozitari

pe terenul aflat in vecinatate;

- este interzisa deversarea pe sol sau in subsol a apelor uzate generate in perioada de constructie.

Pe termen mediu si lung: nu sunt necesare.

D.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

- stropirea cu apa in perioadele secetoase a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in vederea reducerii emisiilor de

pulberi in atmosfera ca urmare a traficului auto intens in perioada de construire.

- utilizarea pentru mijloacele auto de carburanti cu continut redus de sulf ;

- acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in perioadele cu vanturi puternice;

- folosirea de utilaje si echipamente prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor evacuati in

atmosfera;

- materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa asigure impiedicarea poluarii cu particule

sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea acestuia;

- etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (sapaturi, manipulari de sol excavat, umpluturilor sau imprastierilor de

sol) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor; drumurile utilizate vor fi

permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a reduce cantitatea de praf generata;

- mijloacele de transport folosite pentru transportul materialelor vor fi incarcate astfel sa nu fie premise scurgeri de material sau

emisii de praf pe timpul transportului;

- acoperirea materialelor de constructie si a depozitelor de pamant si pietris daca acestea pot constitui surse de emisii in

atmosfera.

Pe termen mediu si lung:

- instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de

incalzit;

- dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor care se constituie in absorbanti naturali.

D.4. Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii

In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului pentru a limita zgomotul produs de trafic în zona;

201

- etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel incat sa

evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse

generatoare de zgomot;

- utilizarea numai a utilajelor si vehiculelor care corespund din punct de vedere tehnic;

Pe termen mediu si lung: nu este cazul.

D.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

In perioada lucrarilor de constructie:organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza, pentru a se elimina posibile

accidentari ale persoanelor care vor tranzita zona.

Pe termen mediu si lung: nu este cazul.

D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate

Specia Stadiul de conservare

Impactul posibil asupra mediului

Măsuri de diminuare a impactului

prin planul propus spre

implementare

Asociatii vegetale ruderale

Asociaţia vegetală

Onopordetum acanthium

Br.-Bl. et al. 1936


ruderala cu valoare

conservative redusa

Pe amplasament se practica

agricultura.Vegetatia identificata este

segetala,ruderala,fara valoare conservative

Pe amplasament nu au fost identificate /nu sunt

afectate habitate protejate din cadrul

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Pe amplasament nu au fost identificate /nu sunt

afectate habitate de interes conservative sau

habitate prioritare ale sitului ROSI 0065 Delta

Dunarii.

Pe amplasament nu au fost identificate /nu

sunt afectate habitate de interes conservative

sau habitate prioritare ale sitului ROSI 0066

Delta Dunarii-Zona Marina.

Planul nu vizeaza zona zona din vecinatate cu

vegetatie psamofila si plaja.

În urma implementării planului nu se va

genera un potenţial impact negativ direct local

asupra zonei analizate Impactul în faza de

operare este redus pentru habitate, floră şi

vegetaţie

Implementarea planului nu va conduce

la afectarea semnificativa a

biodiversitatii.

Măsuri de diminuare a impactului

prognozat:

1.limitarea traseelor vehiculelor şi

utilizarea infrastructurii existente

pentru evitarea poluării cu pulberi a

vegetatiei din vecinattate ,şi pentru

diminuarea discomfortului creat asupra

unor specii;

2.reducerea la minimum a suprafeţelor

de teren afectatte în etapa de

construcţie şi renaturarea habitatelor

după încheierea acestei etape acolo

unde este cazul, nefiind necesare

măsuri de diminuare a impactului

pentru etapa de operare;

3.respectarea traseelor de lucru,fara a

crea altele noi daca nu sunt necesare.

-depozitarea materialelor în spaţii

amenajate;

4.depozitarea controlată a deşeurilor


Carduetum nutantis

(Săvulescu 1927)


ruderala cu valoare

conservative redusa


Sclerochloo-

Polygonetum avicularis

(Gams 1927)


ruderala cu valoare

conservative redusa

Vegetatie psamofila

Polygonum arenarium Fara interes conservativ

Erysimum diffusum Fara interes conservativ

Anthemis ruthenica Fara interes conservativ

Silene conica Fara interes conservativ

Artemisia austriaca Fara interes conservativ

Holoschoenus vulgaris Fara interes conservativ

Scabiosa argentea Fara interes conservativ

Medicago lupulina Fara interes conservativ

Carex colchica Fara interes conservativ

Apera spica-venti Fara interes conservativ

Euphorbia seguieriana Fara interes conservativ

Consolida regalis Fara interes conservativ

202

Flora stepica/ruderala

Habitatele de interes comunitar din cadrul

Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii,ROSCI

0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta

Dunarii,Zona marina isi pastreaza relațiile

structurale și funcționale de continuitate si

integralitate, nealterate.

generate în perioada de construcţie şi

funcţionaresi predarea acestora catre

unitati autorizate,pe baza de contract;

5.stratul de sol fertil,care contine si

stratul vegetal preexistent, va fi

depozitat in preajma zonelor de unde a

fost extras. La finalizarea lucrărilor

stratul de sol fertil va fi reasezat cât

mai aproape de zonele de provenientă.

Achillea setacea Fara interes conservativ

Bromus tectorum Fara interes conservativ

Chenopodium album

Fara interes conservativ

Chenopodium rubrum Fara interes conservativ

Conyza Canadensis Fara interes conservativ

Erigeron canadensis Fara interes conservativ

Cynodon dactylon Fara interes conservativ

Daucus carota Fara interes conservativ

Agropyron repens Fara interes conservativ

Erodium cicutarium Fara interes conservativ

Festuca valesiaca Fara interes conservativ

Asperula humifusa Fara interes conservativ

Marrubium peregrinum Fara interes conservativ

Medicago minima Fara interes conservativ

Melilotus albus Fara interes conservativ

Sisymbrium orientale Fara interes conservativ

Avifauna

Podiceps nigricollis SPEC LC -Speciile de păsări identificate au fost

observate tranzitand zona,în căutare de hrană

sau in pasaj;

-Vegetatia identificata pe aplasament prin

caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera

conditii optime pentru construirea cuiburilor,

dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale

anului pentru indivizii tineri și imaturi.

-Speciile de păsări de interes conservativ nu

au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau

manifestând comportament de cuibărit în

arealul analizat.

-Caracteristică esențială a perimetrului analizat

și chiar a vecinătăților o constituie lipsa

surselor de hrană .Din acest motiv plasticitatea

comportamentală a speciilor de păsări asigură

orientarea acestora către locuri cu abundență de

hrană atât pentru întreținere cât și pentru

reproducere.

Pentru speciile de păsări identificate în

perimetrul şi vecinătatea planului se

impun următoarele măsuri:

1.etapizarea lucrarilor: pe perioada de

amenajare si constructie, se recomanda

ca lucrarile sa se efectueze etapizat,

astfel incat sa evite efectuarea a doua

sau mai multe lucrari cu caracter diferit

în acelasi timp, pentru prevenirea

cumulării mai multor surse generatoare

de zgomot;

2.utilizarea numai a utilajelor si

vehiculelor silentioase care corespund

din punct de vedere tehnic;

3.reducerea emiisiilor de poluanti in

atmosfera prin utilizarea de carburanti

cu procent redus de sulf;

4.depozitarea materialelor si deseurilor

rezultate din activitatile desfasurate in

Larus ridibundus

Non SPEC LC

Larus canus Non SPEC LC

Larus melanocephalus

SPEC 2 LC

Larus cachinnans

SPEC3 LC

Sterna hirundo

Non SPEC LC

Chlidonias hybridus Non-SPEC LC

Circus aeruginosus SPEC 3 LC

Falco vespertinus Non-SPEC NT

Ardea purpurea

SPEC3 LC

Plegadis falcinellus

SPEC 3 LC

Anthus campestris

SPEC 3 LC

Lanius collurio

SPEC 3 LC

Philomachus pugnax

SPEC 3 LC

Ardea cinerea SPEC4 LC

Aythya ferina Non-SPEC LC

Fulica atra SPEC 4 LC

203

Podiceps cristatus Non-SPEC LC -Nu vor fi influenţate culoarele de zbor, planul

propus neconstituind o bariera în tranzitul

avifaunei.

Obiectivele planului şi natura lucrărilor

efectuate nu prognozează un impact

semnificativ cuantificabil prin reducerea

efectivelor, deranjarea/distrugerea zonelor de

cuibărire, de hrănire, innoptare,colonizare,etc.

Implementarea planului nu va influenta

negativ structura/

diversitatea ,dinamica si statutul de conservare

al speciilor de păsări, fiind asigurată din acest

punct de vedere, menţinerea populaţiilor

speciilor de păsări pe termen lung.

faza de constructie in spatii amenajate

5.Respectarea traseelor de lucru,fara a


6.Chiar daca amplasamentul nu este

propice cuibaritului,nu excludem in

viitor prezenta speciilor cuibaritoare in

acest areal,motiv pentru care sunt

interzise:

-uciderea sau capturarea intenţionată,

indiferent de metoda utilizată;

-deteriorarea, distrugerea şi/sau

culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

-perturbarea intenţionată, în special în

cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie;

7.Nu se vor executa lucrari in perioada

de cuibarit reprezentata de perioada 15

mai – 30 iunie. Chiar daca prin studiul

de evaluare adecvata a rezultat ca zona

studiata nu s-a remarcat prin prezenta

unor habitate prielnice cuibaritului, nu

excludem in viitor prezenta speciilor

cuibaritoare in acest areal, motiv pentru

care se va tine cont de aceasta

recomandare.

Merops apiaster Non-SPEC LC

Alauda arvensis SPEC3 LC

Upupa epops

SPEC3 LC

Riparia riparia

Non-SPEC LC

Hirundo rustica

SPEC3 LC

Motacilla alba

SPEC3 LC

Motacilla flava

Non-SPEC LC

Sturnus vulgaris

Non-SPEC LC

Anser anser

SPEC 3 LC

Anas crecca

Non-SPEC LC

Anas platyrhynchos

Non-SPEC LC

Aythya fuligula

Non-SPEC LC

Miliaria calandra

Non-SPEC LC

Cygnus olor

SPEC 4 LC

Passer domesticus

Non-SPEC LC

Passer montanus

Non-SPEC LC

Corvus frugilegus

Non-SPEC LC

Corvus corone cornix

Non-SPEC LC

Pica pica Non-SPEC LC

Nevertebrate

Colias croceus - Va fi generat un impact nesemnificativ in

etapa de construire asupra nevertebratelor.

Datorita lucrarilor de decopertare a stratului de

sol cu componenta biovegetala ,vor fi afectate

microhabitatele generandu-se un impact care

se va diminua/reduce la faza de recopertare a

solului .

Datorita plasticitatii comportamentale aceste

specii se pot deplasa cu uşurinţă, catre alte

zone receptoare.

Nu se prognozează un impact negativ asupra

speciilor de nevertebrate în faza de

construcţie/operare.

1.Nu se vor deteriora zonele cu

vegetatie spontana din vecinatatea

amplasamentului;



3.Este interzisa capturarea si

distrugerea speciilor de nevertebrate de

personalul din cadrul organizarii de

santier;

Colias erate -

Pieris rapae -

Pontia edusa -

Lycaena phlaeas -

Tyta luctuosa -

Dysgona algira -

Autographa gamma -

Omocestus sp. -

Sthenobothrus sp -

Adalia bipunctata -

Anisoplia austriaca -

Rhizothrogus

aequinoctialis

-

Amphimalon solstitialis -

204

Mamifere

Apodemus sp - Ca urmare a evaluarii pe amplasament nu au

fost identificate speciile de mamifere inscrise in

formularul standard al sitului Natura 2000

ROSCI 0065 Delta Dunarii. Speciile

identificate sunt comune , iar prin implmentarea

obiectivelor planului impactul generat este

redus .

Chiar daca nu au fost identificate

speciile de mamifere inscrise in

formularul standard al sitului Natura

2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii:

Mustela eversmannii - Dihor de stepă

Spermophilus citellus -Popândăul

Vormela peregusna-Dihorul pătat,

nu excludem in viitor prezenta

acestor specii in perimetrul studiat

,motiv pentru care se vor crea culuare

de trecere catre zonele limitrofe,atunci

cand sunt depistate sau capturate

involuntar ,în perioada de construcţie

Lepus europaeus Anexa 5B

Amfibieni/Reptile

Natrix Natrix (șarpele de

casa)

- Speciile de reptile identificate sunt reduse in

principal datorita habitatelor neprielnice

pentru specii ca : Triturus dobrogicus

Emys orbicularis -țestoasa de apă

Bombina bombina-Buhaiul cu burta roșie.

Pe amplasament au fost identificate

Natrix Natrix (șarpele de casa)

Podarcis taurica (sopârla de câmp).

Impactul asupra amfibieni lor si reptilelor in

perioada de constructie va fi negativ,direct si

local, datorita mobilitatii reduse pe care o au ,in

special prin capturarea lor involuntara în

gropile sapate pentru fundatiile cladirilor.

1.Se va proceda la

inspectarea/verificarea

amplsamentului,mai ales in zonele in

care utilajele au excavat solul.

2.Incadrarea strict in suprafetele

aferente perimetrelor de lucru,pentru a

se evita pe cat posibil distrugerea altor

zone si a se limita cat mai mult

impactul asupra solului.



4.Interzicerea capturării, izgonirii şi

distrugerii speciilor de reptile şi

amfibieni de către personalul din

organizarea de santier.

5.Inspectarea periodică a

amplasamentului pentru depistarea

exemplarelor speciilor de reptile şi

amfibieni identificate în zonă;

6.În cazul în care se vor observa specii

de reptile în interiorul amplasamentului

analizat, beneficiarul are obligaţia de a

reloca indivizii în afara zonei de

implementare a planului.

7.Se va realiza o inspecţie periodică a

amplasamentului în faza OS pentru a fi

semnalaţi eventualii indivizi captivi

involuntar.

Podarcis taurica (sopârla

de câmp),

Anexa 4A

205

Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A

(specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007 aprobata cu modificari si completari prin Legea

49/2011 precum si speciile incluse in lista rosie natională si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt

interzise:

- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare

dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

- se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru

depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările,

mamiferele, amfibieni si reptilele din zonă.

Pentru toate speciile de păsări, mamifere, amfibieni si reptile sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori

produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

În perioada desfăşurării lucrărilor de construire :

- respectarea conditiilor impuse prin avizul dat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;

- pentru suprafata de teren din plan care se suprapune partial cu siturile Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066

Delta Dunarii-Zona Marina se vor cauta solutii la faza de proiectare de reducere la minim a suprafetelor ocupate din arealul

siturilor mai sus mentionate.

- decopertarea zonelor pe care se propun lucrari de executie, se va realiza numai atunci cand lucrarile respective o necesita, iar

recopertarea aceluiasi sol se va realiza fara intarzieri, astfel incat proprietatile solului fertil sa fie minim afectate de procesul

decopertare - recopertare;

- lucrarile se vor realiza etapizat, pe tronsoane de lucru astfel incat sa se evite fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil,

decopertate sa fie imediat recopertate;

- nu se vor executa lucrari in perioada de cuibarit reprezentata de perioada 15 mai – 30 iunie. Chiar daca prin studiul de

evaluare adecvata a rezultat ca zona studiata nu s-a remarcat prin prezenta unor habitate prielnice cuibaritului, nu

excludem in viitor prezenta speciilor cuibaritoare in acest areal, motiv pentru care se va tine cont de aceasta recomandare.

- Nu este necesara limitarea activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de iernare deoarece aceste activitati nu

sunt de natura sa interactioneze direct cu biodiversitatea specifica acestor etape. Prin această masura, se asigura ca activitatile

de constructie si lucrarile de amenajare si biodiversitatea specifică sitului Natura 2000 nu se intersecteaza in mod direct,

astfel incat nivelul impactului rezidual este nesemnificativ, avand o valoare minimă.

206

In perioada functionarii:

- respectarea conditiilor impuse prin avizul dat de catre Administratia Bioserei Delta Dunarii;

- supravegherea zonei si asigurarea identificarii si protejarii exemplarelor speciilor importante ( daca este cazul ).

După încetarea activităţii.

- Dezafectarea zonei: ţinand cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de constructţie, se va ţine cont de

aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament,

in vederea restabilirii conditiilor initiale.Toate măsurile de reducere a impactului se recomanda a se aplica etapizat, conform

activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung fiind necesara implementarea lor pe toata durata de viata a

zonei de locuit. Se vor respecta prevederile legislative de la acel moment.

- Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să

asigure regulile necesare implementării corespunzătoare a acestora.

- De asemeni se recomanda organizarea si efectuarea unui program de monitorizare a biodiversitatii pe perioada de constructie,

pentru a putea observa evolutia biodiversitatii.Scopul principal al acestei monitorizari este de a stabili masuri suplimentare de

reducere a impactului evaluat iniţial daca acesta se intensifica, in scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.

In acest sens propunem următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare

Programul de monitorizare trebuie să contina informatii si date referitoare la toate categoriile de specii posibil a fi prezente in zona

studiata si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care

pot migra pe deasupra amplasamentului,lilieci care ar putea migra prin zona, mamifere.

Programul de monitorizare a efectelor asupra faunei si habitatelor speciilor se va desfasura:

1. In perioada de constructie a infrastructurii necesare functionării obiectivului;

2. In perioada de functionare a obiectivului;

Tinand cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleasi doua metode distince de colectare si evaluare a datelor, si anume: metoda

transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui

set de date, asa cum este relevat în tabelul urmator:

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Perioada optimă

Perioada favorabilă

207

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este

recomandabil sa se stabilească date stricte de colectare a datelor pe termene deoarece factori externi pot influenta dinamica

pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu

de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum

urmeaza:

1. pasari cuibaritoare: un numaăr de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;

2. pasari de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa

cuprinda onceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;

3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din

cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit.

4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaitoare si cele care ierneaza.

Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea taxonomica, asa cum sunt relevate in

tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE

TAXONOMICĂ

OBIECTIVE

INDICATORI

Reptile

1.Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in

cadrul amplasamentului;

2.Minimizarea impactului pe durata activitatilor de

amenajare prin organizarea durabila a planului de

constructie si stabilirea de masuri clare in cadrul

acestuia;

1.Identificarea tuturor speciilor de

reptile;

2.Derularea lucrarilor doar in perioadele

recomandate

Pasari cuibaritoare

1.Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor

cuibaritoare in cadrul amplasamentului;

2.Monitorizarea etologiei speciilor de pasari pe

perioada de constructie si amenajare;

3.Planificarea etapelor de constructie astfel încât sa nu

interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor

specii;

1.Completarea datelor actuale cu cele

obtinute din programul de monitorizare

2.Evidentierea comportamentului

pasarilor pe respectivele perioade

comparativ cu comportamentul initial

3.Respectarea perioadelor recomandate

Pasari de pasaj

1.Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul de

lotizat cat si zonele adiacente;

2.Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe

durata constructiilor, in vederea asigurarii unor conditii

optime de pasaj.


obţinute din programul de monitorizare

2.Evidenţierea comportamentului

pasarilor pe respectivele perioade

comparativ cu comportamentul initial

Pasari oaspeti de iarnă

1.Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populatiilor

de gaste in sectorul lor de iernare;


obtinute din monitorizare

Mamifere

1.Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente

precum si a celor care pot tranzita perimetrul in

cautarea hranei


obtinute din monitorizare

208

Planul de monitorizare se desfasoara pe suprafata amplasamentului supus lotizarii, la care se adauga zonele invecinate care contin

acelaai tip de habitate ca si amplasamentul.

Datele obtinute din zonele invecinate se vor constitui in baza de date *etalon*( martor) , de referinta intre situatţia initiala din

cadrul perimetrului si cea finaa, reprezentata de functionarea zonei de locuit.

Diferentele dintre informatiile/datele colectate din zona perimetrului si zonele martor, vor creiona evolutia biodiversitatii din

perimetrul supus lotizaării odata cu functionarea si ulterior inchiderea acestuia.

Daca se va constata o scadere a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea

activitatilor si evaluarea impactului astfel incat sa se asigure incadrarea in această valoare de maxim 15% scădere a efectivului

pasarilor, valoare care va fi considerata valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta semestrial catre autoritatile competente la

sfaraitul fiecarui stagiu din programul de monitorizare, iar la finalizarea lucrarilor de constructie se va inainta un raport final.

E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE

Tinand cont de complexitatea avifaunei sitului Naturea 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie si ROSPA

Marea Neagra din zona s-a realizat program de monitorizare a perimetrului si a zonelor adiacente pe care urmeaza sa se

implementeze proiectul stabilindu-se:obiectivele monitarizarii, zona de studiu , metodele de lucru si de colectare a datelor.

Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop :

- Evaluarea diversitatii speciilor de pasari (compozitia specifica);

- Evaluarea populatiilor de pasari in raport cu aglomerarile/fluctuatiile sezoniere (dinamica sezoniera);

- Distributia speciilor de pasari in zona de studiu in raport cu folosirea habitatelor;

- Evaluarea impactului potential in raport cu dezvoltarea planului si propunerea unor masuri de diminuare a impactului sau

măsuri compensatorii;

- Evaluarea impactului potential asupra pasarilor prin schimbarile produse in structura habitatului (pierderea directa a

habitatului/eliminarea din habitat;

- Evaluarea gradului de disconfort (evitarea habitatelor de hranire, reproducere si odihna, scaderea numărului de indivizi etc.)

asupra pasarilor prin implementarea proiectului.

- Studiul asupra faunei s-a efectuat in functie de perioadele favorabile si nefavorabile pentru fiecare grupare taxonomica vizata

pentru perioada de cuibarit, perioada de iernare cat si perioada de migratie

Perioada de studiu stabilita pentru monitorizarea speciilor de pasari a fost selectată astfel încat sa cuprinda toate categoriile functie

de perioada în care sunt prezente, si anume:

- pasarile oaspeti de vara, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de iernare (perioada care coincide cu sfarsitul

migratiei de primavara si inceputul migratiei de toamna);

- pasarile migratoare, care sunt prezente pe toata durata migratiei de primavara si a migratiei de toamna;

- pasarile oaspeti de iarna, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de cuibarit (perioada care coincide cu sfarsitul

migratiei de toamna si inceputul migratiei de primavara);

- pasarile sedentare, care sunt prezente pe toata perioada anului.

209

In acest sens, datorita faptului ca amplasamentul este situat partial in cadrul siturilor Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim – Sinoie si ROSPA Marea Neagra), s-a monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru

care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

In vederea identificarii speciilor de pasari cuibaritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din

care s-au efectuat observatiile de teren.

Pentru completarea datelor obtinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat si transecte in puncte, in vederea asigurarii

uniformizarii datelor si evidentierii distributiei speciilor pe toata suprafata zonei de studiu.Metoda este utilizata in habitate deschise,

plane. Această metoda s-a folosit pentru monitorizarea pasarilor in perioada de migratie (de toamna si primavara).

Speciile de amfibieni, reptile si mamifere au fost monitorizate odata cu monitorizarea pasarilor deoarece perioadele favorabile se

suprapun cu cele pentru pasari, astfel ca datele pot fi colectate impreuna

De asemeni s-au urmarit si alte elementele considerate relevante pentru conturarea tabloului biodiversitatii din zona:

- Habitate;

- prezenta altor categorii de fauna :amfibieni,reptile, mamifere;

- distributia speciilor avand in vedere tipurile de habitat din cadrul amplasamentului.

\ Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

In cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele

unui stagiu, după cum urmeaza:

- pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care să acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;

- pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa

cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;

- pasari oaspeti de iarna: un număr de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din

cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

- păsări sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru păsarile cuibaritoare si a celor care ierneaza.

F. ALTERNATIVELE PROIECTULUI

210

Dupa cum am mai amintit Consiliul Local Corbu doreste Introducere in intravilan teren in vederea construirii de locuinte

permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente ,pentru

suprafataa 92,822 ha Lucrarile de constructie se vor executa numai dupa obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiei de construire.In

prezent terenul este liber de constructii, folosinta actuala este de teren arabil si pasune .

Analiza alternativelor tehnice si de amplasament

Terenul pe care se vor amplasa locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, a fost ales tinand cont de anumite criterii

social- economice si tehnice cum ar fi:

- costurile legate de pregătirea de santier;

- posibilitatile de procurare si costurile utilitatilor necesare la constructii- montaj;

- de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului;

- gradul de afectare a factorilor sociali si de sanatate a populatiei;

- gradul de asigurarea rezistentei terenului.

Alternativele propuse

Analiza alternativelor de amplasare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie a luat in considerare urmatoarele

elemente principale:

- impactul asupra factorilor de mediu;

- impactul asupra conditiilor socio-economice.

- Alternativele de proiectare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie sunt cele cu privire la:

- modul de asigurare a agentului termic de incalzire;

- modul de asigurare a apei potabile;

- modul de realizare a canalizarii;

- modul de realizare a lucrarilor de constructii- montaj

Pentru studiul variantelor de amplasament s- au luat in consideratie urmatoarele criterii:

- gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte de dezvoltare viitoare in zona;

- gradul in care planul, influenteaza alte planuri si programe,inclusiv pe cele in care se integreaza;

- relevanta planului in perspectiva dezvoltarii durabile;

- probleme semnificative de mediu;

- relevanta planului in cea ce priveste implementarea legislatiei de mediu nationale si comunitare;

- folosirea terenului in mod intensiv;

- riscul pentru sănătatea umană;

- modul de procurare a terenului

- arii protejate din vecinatate si efectele asupra lor.

Tinand cont de criteriile de mai sus mentionate anterior au rezultat doua variante.

Terenul pe care vor fi amplasate locuintele permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, in prima varianta este actualmente un

teren agricol si care fost utilizat pentru cultivarea plantelor agricole.

Analizand avantajele si dezavantajele acestui amplasament a rezultat:

Avantaje:

- gradul de asigurarea a elementelor de suprastuctura ridicat, caile de acces pe sosea in imediata vecinatate a amplasamentului;

- posibilitatea dezvoltării urbane intr-o zona cu slabe randamente pentru agricultura.

211

Dezavantaje:

- un risc ridicat in afectarea biodiversitătii din zona pentru o perioada scurtă de timp necesara echilibrarii noului ecosistem format

prin prezenta oamenilor cu preocupările lor ;

- scoaterea din circuitul agricol a unei supafete de teren cu destinatie teren agricol ;

- cheltuieli suplimentare pentru asigurarea unor utilităti, cum ar fi apa si canalizare.

- Analizând varianta “0,, a amplasamentului investitiei propuse prin PUZ, ,, – Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea

construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si

amenajari aferente ,pentru suprafataa 92,822 ha se poate spune ca prin realizarea investitiei valorificarea terenului este mult

mai benefica pentru comunitatea din comuna Corbu.Aceasta este justificata in special de ariditatea crescuta a terenului, iar

impactul de mediu prognozat este nesemnificativ, exceptand perioada de realizare a investitiei.Un alt avantaj al implementarii

planului de realizarea investitiei este acela al valorificarii superioare a terenului, in interesul habitatului uman.

Proiectul propus va trece prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic. Astfel, vor fi evaluate mai multe

alternative de constructii montaj pentru instalatiile de utilităti.

CONCLUZIE: din analiza implementarii planului privind lotizarea celor 92,822 ha de pe raza Comunei Corbu, se poate

concluziona ca nu vor fi afectate in mod semnificativ speciile de flora si fauna sau habitatele pentru care au fost declarate

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSCI0066 Delta Dunarii – Zona

Marina, ROSPA0076 Marea Neagra, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.

ELABORATORI:

ing. Tudora Mavrodin

dr. ing. Viorel Paul Costache

212

BIBLIOGRAFIE

“Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania” – Dan Munteanu;

“Cartea rosie a vertebratelor din Romania” – Acad. Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole;

Ciochia, V. - Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 37, 1984

Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele din România”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.

Fitocenozele din Romania de Vasile Sanda,Kinga Olerrer,Petru Burescu

Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – Editie revizuita, Targu Mures, 2008.

Donia N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S. & Biris I - Ariile de Importanta Afivaunistica din România (Importand Bird Areas in

Romania). Publicatie comuna Societatea Ornitologica Româna si Asociatia ”Grupul Milvus”, Ed. Târgul-Mures (editie revizuita), 2008.

Lista roşie a plantelor superioare din România (OLTEAN et alii, 1994

Flora României SĂVULESCU, 1976

Dan Munteau, Peter Weber, Aurel Papadopol , "Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România", publicaţie S.O.R, 1994, pg. 82

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;

Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc.Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

Donita N,Popescu A,Pauca – Comanescu M .,Mihailescu S,Biris A.,2005 - Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp;

Ciocarlan, V.,Bucuresti, 2000 Flora ilustrata a Romaniei;

Fagaras., M., et al., 2008, “Strategia privind conservarea sibiodiversitatii costiere a Dobrogei”, Constanta. Proiect PHARE RO 2005/017-

535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier PHARE CBC 2005 Romania-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene;

Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu- Ed. ASE-2004 ;

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti

Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 180-182 pg.

Constantin Ion, Al. Dorosencu s.a Migratia paseriformelor in estul Romaniei ,Editura universitatii „ Al Ioan Cuza „ Iasi ,2009

Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 425-426.

Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007

Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001

Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007

Muntean O. L., (2005), Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

Bucovală Carmen, Henghiel Peter, 2001 : Atlasul ariilor protejate din judetul Constanta

Constantin Ion, Al. Dorosencu s.a Migratia paseriformelor in estul Romaniei ,Editura universitatii „ Al Ioan Cuza „ Iasi ,2009

Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V.,Nebunu, A., Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru

conservarea diversitatii biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate din Delta Dunarii si Prutul de

jos.Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 26.

Cristurean, I. - „Originea si evolutia plantelor în conceptii moderne”, în „Biologia generala”, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,1983.

Starea factorilor de mediu pe anul 2011 in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 2011;

Starea factorilor de mediu pe anul 2011 - Agentia pentru Protectia Mediului Constanta

Raport privind starea mediului marin si costier in anul 2010-INCDM “Grigore Antipa” 2010

Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării-PATZDD-Faza I – Analiza situaţiei existente şi disfuncţionalităţi-INCDD-Tulcea

Site-uri:

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/arpm-pitesti/specii-de-flora-si-fauna-salbatica-valorificate

http://www.icemtl.ro/revista_delta_dunarii.html

www.birdlife.org -Birdlife Species Factsheet

www. animalia.go.ro - Enciclopedia animalelor din Romanaia

www.eukarya.ro - Enciclopedia florei si faunei din Romania

www.mmediu.ro

www.mediu-constanta.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Pan-European_corridors.svg

www.deltadunarii.ro

http://www.ddbra.ro/prezentare-generala.php#zone-tampon

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Mediul-padurilor-mixte74167.php

http://www.macromedia.com/go/getflashplayer -( natura 2000 ???)

http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/index_en.htm.

http://www.iucnredlist.org/initiatives/europ

http://www.iucnredlist.org/

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/arpm-pitesti/specii-de-flora-si-fauna-salbatica-valorificate

http://www.icemtl.ro/revista_delta_dunarii.html

http://www.mmediu.ro/

http://www.deltadunarii.ro/

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Mediul-padurilor-mixte74167.php

http://www.macromedia.com/go/getflashplayer

http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/index_en.htm

http://www.iucnredlist.org/initiatives/europ

http://www.iucnredlist.org/

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ - ddbra.ro€¦ · Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei- 230 D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra