STUDIU EVALUARE ADECVATĂarpmbc.anpm.ro/upload/47850_ea.balastiera.filipesti.pdf · S.C. MATEO & ALEX S.R.L. 1 STUDIU EVALUARE ADECVATĂ pentru proiectul EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE

Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, STUDIU EVALUARE ADECVATĂîn perimetrul ICUŞEŞTI AMONTE, judeţul Bacău

S.C. MATEO & ALEX S.R.L. 1

STUDIUEVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul

EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN ALBIA MINORĂ A

RÂULUI SIRET, ÎN PERIMETRUL ICUŞEŞTI AMONTE

Beneficiarul investiţiei – S.C. MATEO & ALEX S.R.L. localitatea Horia, comuna Horia, judeţul Neamţ

Elaborator Studiu Evaluare Adecvată: biolog Olga Axinte

OCTOMBRIE 2011



STUDIUEVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul

EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN ALBIA MINORĂ A

RÂULUI SIRET, ÎN PERIMETRUL ICUŞEŞTI AMONTE

Elaborator Studiu Evaluare AdecvatăBiolog Olga Axinte – persoană fizică autorizată pentru elaborarea studiilor de

protecţie a mediului, înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, la poziţia 57.

Adresa: Bacău, str. Mihai Viteazu, bl. 5, sc. A, ap. 4Telefon: 0742 138 862Fax: 0334 103 565E-mail: [email protected]

Elaborator Studiu Evaluare AdecvatăBiolog Olga Axinte



CUPRINS

CAPITOLUL 1. INFORMAŢII PRIVND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII ...………………...…….. 51.1. Informaţii generale despre proiect ………………………………………………………….….… 51.1.1. Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiect…………………………………............. …. 51.1.2. Documente care stau la baza propunerii implementării proiectului.......................................... 51.1.3. Obiectivele proiectului …………………………………………………….…………….............…. 61.1.4. Scopul proiectului..................................................................................................................... 71.1.5. Descrierea proiectului......……………………………………………………….…............……..… 81.2. Materii prime, materiale şi utilaje folosite ............................................................................... 121.3. Utilităţi………………………………………………………………………………………………...… 131.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC…………..... 131.5. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de importanţă comunitară în zona proiectului…………………………………………………………….............……

15

1.5.1. Caracterizarea zonei privind biotopul.............................................…………………............…. 151.5.2. Caracterizarea zonei privind flora………………………….……………………………………..… 191.5.3. Caracterizarea zonei privind fauna……………………….…………………..…………………..… 201.6. Modificări fizice care decurg din implementarea proiectului………………….….….……….. 221.6.1. Modificări fizice din etapa lucrărilor de deschidere...…………………………………..............… 231.6.2. Modificările fizice din etapa de exploatare.……………………………………………................. 231.6.3. Modificările fizice din etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………………............... 231.7. Resursele naturale necesare implementării proiectului…….…………………………….…… 241.7.1. Utilizarea resurselor regenerabile...............................……………………………............…….. 241.7.2. Utilizarea resurselor neregenerabile. …………………………………………………………….... 241.8. Resurse naturale care vor fi exploatate din cadrul ANPIC pentru a fi utilizate la implementarea proiectului…………………………………………………….……………….………….

24

1.8.1. Utilizarea resurselor regenerabile .............................……………………………….............…... 241.8.2. Utilizarea resurselor neregenerabile ………………….………………………………………….... 241.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului………………………….............…. 241.9.1. Emisii pe aer..........................................................……………………………........................... 241.9.2. Zgomot şi vibraţii....................................................…………………………………................... 261.9.3. Emisii pe apă....................................................................................................…............…... 271.9.4. Emisii pe sol………………………………………………………………………………….……….. 271.9.5. Deşeuri generate…………………………………………………………………………………….. 281.10. Modalităţi de eliminare a deşeurilor………………………..……………………………….…… 291.10.1. Modalităţi de eliminare a deşeurilor tehnologice..................................……...........……..….. 291.10.2. Modalităţi de eliminare a deşeurilor menajere.......................................……………………... 311.11. Utilizarea terenului…………………………………………………………….……………………. 311.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent…………………….………………...…… 321.13. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate temporar……………………….…………………..… 321.14. Drumuri de acces …………………………………………………………….…………………….. 321.15. Alte amenajări ………………………………………………………………..……………………… 331.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului………………….............…. 331.17. Durata şi eşalonarea etapelor de implementare a proiectului…………………....,.........….. 331.18. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectului……………,…….…. 331.19. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului…………………………………,….…….. 341.20. Impactul cumulative al proiectului cu alte proiecte….………………………………,……….. 36



1.21.Justificarea dacă proiectul propus are legătură directă cu, sau este necesar pentru managementul ANPIC……………………………………………………………………..……………….

39

CAPITOLUL 2. INFORMAŢII PRIVND ANPIC POSIBIL A FI AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI………………………………………………………..………………………………....……

40

2.1. Informaţii despre ANPIC care poate fi afectată de implementarea proiectului...............… 402.1.1. Descrierea, obiectivele, statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitar, structura şi dinamica populaţiilor de specii posibil a fi afectate de implementarea proiectului ……………….………………………………………………………………………..…………..

40

2.1.2. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ANPIC ………………… 562.1.3. Descrierea stării de conservare a ANPIC................................................................................ 632.1.4. Relaţia cu ANPIC învecinate................................................................................................... 642.1.5. Integritatea ANPIC.................................................................................................................... 64

CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS ASUPRA ANPIC……………………………………………………………………………............……..

66

3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra SPA “Lunca Siretului Mijlociu”…………………………………………………………………………………………………..…..

68

3.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului direct.................................................................................. 683.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirect............................................................................... 703.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt.................................................................. 723.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung................................................................... 743.1.5. Evaluarea semnificaţiei impactului cumulat.............................................................................. 753.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual.............................................................................. 783.2. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor......................................................... 81

CAPITOLUL 4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI…………………………………...……….. 82Condiţii……………………………………………………………………………………………………….. 84Documentare………………………………………………………………………………………………… 84Bibliografie…………………………………………………………………………………………………… 84Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor………………..….….. 85

ANEXE………………………………………………………………………………………………………..



CAPITOLUL 1INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Informaţii generale despre proiect

1.1.1.Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiect

Denumirea proiectului - “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău “

Titularul şi beneficiarul investiţiei – S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia Adresa sediului societăţii: strada Reconstrucţiei, nr. 23A, localitatea Horia, comuna

Horia, judeţul Neamţ Telefon: 0766 677 856 Fax: 0233/747474 Operatorul economic este înregistrat la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului

Neamţ, Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J 27/366/2008, CUI – 23428856 Domeniu de activitate: Cod CAEN 0812 - xtracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei

şi caolinului Societatea este reprezentată legal de ION MURARIU în calitate de administrator.

Proiectantul lucrărilor – S.C. AQUADRENFIL S.R.L. Piatra Neamţ Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvată: Axinte Olga, persoană fizică autorizată pentru elaborarea studiilor de protecţie a mediului, înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, la poziţia 57.

1.1.2. Documente care stau la baza propunerii implementării proiectului:1. Certificat de Urbanism nr. 349 din 14.09.2011, eliberat de Consiliul Judeţean Bacău;2. Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 219 din 02.09.2011, emis de AN „APELE ROMÂNE” –

Administraţia Bazinală de Apă Siret;3. Studiu tehnic zonal;4. Studiu hidrologic;5. Avizul favorabil al Consiliului Local al comunei Icuşeşti, nr. 14 din 31.08.2011, privind

utilizarea drumului comunal pentru accesul la balastiera din perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău “;

6. Avizul favorabil al Primăriei comunei Ion Creangă nr. 3711 din 05.07.2011 privind utilizarea drumului comunal pentru accesul la balastiera din perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău “;

7. Contractul de Îchiriere nr. 210/06.05.2011, încheiat între Administraţia Bazinală de Apă Siret şi S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, judeţul Neamţ;

8. Plan de încadrare în zonă;



9. Plan de situaţie;10.Profile transversale care stau la baza evaluării volumului de agregate minerale

exploatabile;11.Profil longitudinal.

1.1.3. Obiectivele proiectuluiProiectul “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău “, propus de S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, judeţul Neamţ are următoarele obiective: decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret în acest sector al albiei

minore; mărirea secţiunii de scurgere şi reducerea nivelului energiei specifice în secţiune vie; regularizarea secţiunii iniţiale de scurgere a debitelor; reducerea sau eliminarea eroziunilor laterale asupra malului drept; eliminarea riscurilor de producere a inundaţiilor pe terenurile riverane albiei minore, prin

regularizarea secţiunii de scurgere; extragerea agregatelor minerale în vederea comercializării în stare brută la terţi.

Eroziunea malului drept al râului Siret, în zona amplasamentului balastierei Icuşeşti Amonte



Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonteeste necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra menţinerii structurii biotopurilor naturale din zonă, prin reducerea eroziunii malului drept şi reprofilarea, regularizarea cursului râului Siret în acest sector al albiei minore, precum şi, reducerea riscului de viituri care afectează terenurile riverane din zona malului stâng.Exploatarea agregatelor minerale pe amplasamemtul propus are efect benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se: secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai

mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie; o reducere a intensităţii eroziunii active a malului drept.

1.1.4. Scopul proiectuluiScopul investiţiei este organizarea unui punct pentru extragerea agregatelor minerale de râu (balastieră) din albia minoră a râului Siret, cu scopul reprofilării, regularizării şi decolmatării.Se urmăreşte corecţia în plan a traseului albiei minore a râului Siret, dirijarea debitului râului pe centrul albiei minore, stabilizarea talvegului şi valorificarea materialului extras.

Aspecte din zona amplasamentului balastierei Icuşeşti Amonte

Se va urmări o exploatare raţională care să contribuie la regularizarea curgerii şi la reducerea eroziunii malurilor, exploatarea balastierei având ca efect regularizarea curgerii în zonă.Regimul debitelor de apă nu se modifică, apreciindu-se că exploatarea balastului nu are efecte negative pentru curgerea apelor de suprafaţă şi subterane.

Zona propusă pentru exploatarea agregatelor minerale reprezintă o plajă naturală, inundabilă la ape mari, din albia minoră a râului Siret. Prin extragerea balastului se realizează o mărire a secţiunii de scurgere care favorizează curgerea la debite medii şi mari, reduce eroziunea demaluri, evitând astfel afectarea habitatelor naturale şi terenurilor agricole riverane din zonă.

Extracţia agregatelor minerale din perimetrul supus analizei se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii tehnice: în limitele perimetrului de 20.000 mp;



în albia minoră a râului Siret, în lungul cursului de apă, prin retragere către malul stâng, din aval spre amonte, pe fâşii paralele cu direcţia de curgere a apei, în condiţii de corecţie şi regularizare a cursului de apă;

numai în perioadele de ape mici şi medii; se va păstra palierul de siguranţă faţă de malul stâng al râului Siret de minimum 10 m; adâncimea medie de exploatare va fi de 2,32 m, fără a depăşi cota talvegului râului

Siret în zonă; agrgatele minerale extrase se vor încărca direct în autobasculante şi transportate la

locul de prelucrare sau utilizare, astfel încât, la sfârşitul fiecărei zile de lucru întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră;

dacă în zonă se promovează lucrări hidrotehnice, regularizări şi consolidări de maluri, apărări împotriva inundaţiilor, exploatarea de agregate minerale va fi oprită, acestea fiind considerate cazuri de forţă majoră.

Volumul rezervei de agregate minerale estimat în Studiul Tehnic Zonal, în perimetru Icuşeşti Amonte este de 46.327 mc, iar volumul maxim de exploatare preliminat a se exploata pe perioada valabilităţii Permisului de exploatare va fi de 10.000 mc.

1.1.5. Descrierea proiectuluiConform STAS 4273/1983 lucrările se încadrează în clasa a – IV – a de importanţă.Amplasamentul studiat este supus inundaţiilor, la ape mari. Din acest motiv exploatarea balastierei se va face cu utilaje care să poată fi evacuate în situaţia creşterii debitelor şi nivelului râului Siret.

Accesul la/de la balastiera Icuşeşti Amonte se va face din DJ 207 D (Ion Creangă –Recea), în zona localităţii Icuşeşti, judeţul Neamţ, pe un drum de exploataţie agricolă (din localităţile Ion Creangă şi Icuşeşti), în lungime de cca. 1,8 km, drum care va trebui reamenajat de către beneficiarul proiectului. Beneficiarul a obţinut Avizul favorabil al Consiliului Local al comunei Icuşeşti, nr. 14 din 31.08.2011 şi Avizul favorabil al Primăriei comunei Ion Creangă nr. 3711 din 05.07.2011 privind utilizarea drumului pentru accesul la balastiera din perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău.

Aspecte ale drumului de exploataţie agricolă prin care se face acceasul la/de la amplasamentul Icuşeşti Amonte (porţiuni amenajate şi porţiuni care va trebui să fie amenajate de către beneficiarul proiectului)



Lucrările de deschidere pentru exploatarea agregatelor de pe amplasamentul Icuşeşti Amonte constau în: reamenajarea de către beneficiarul proiectului, pe anumite porţiuni a drumului de

exploataţie agricolă (din localităţile Ion Creangă şi Icuşeşti, în lungime totală de cca. 1,8 km);

îndepărtarea stratului argilos.

Suprafaţa perimetrului de exploatare (20.000 mp) nu este acoperită de vegetaţie, dar, pe apriximativ 15% din acesta trebuie îndepărtat stratul de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 12 cm. Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca meterial de umplutură, în zonele indicate de reprezentanţii Primăriei FilipeştiDeşeul inert (cca. 500 mc) rezultat va fi transportat şi depozitat de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, cu mijloace proprii, în locul stabilit de către Primăria comunei Filipeşti.

Zonă cu depuneri aluvionare Zonă fără depuneri aluvionare

Exploatarea agregatelor minerale se va face din perimetrul Icuşeşti Amonte, borne CSA 229 – 227, situat pe teritoriul administrativ al localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zona inundabilă, cod cadastral XII.1.Perimetrul propus pentru exploatare are formă poligonală, cu suprafaţa de 20.000 mp, lungimea de 500 m şi lăţimea medie de 40 m.

Pe amplasamentul menţionat se propune exploatarea agregatelor minerale (pietriş şi nisip) prin excavare directă, încărcarea balastului în mijloacele auto de transport şi transportarea în afara perimetrului de exploatare, la beneficiari (în funcţie de comenzi).

Extracţia agregatelor minerale din perimetrul supus analizei se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii tehnice: în limitele perimetrului de 20.000 mp; în albia minoră a râului Siret, în lungul cursului de apă, prin retragere către malul stâng,

din aval spre amonte, pe fâşii paralele cu direcţia de curgere a apei, în condiţii de



corecţie şi regularizare a cursului de apă; numai în perioadele de ape mici şi medii; se va păstra palierul de siguranţă faţă de malul stâng al râului Siret de minimum 10 m; adâncimea medie de exploatare va fi de 2,32 m, fără a depăşi cota talvegului râului





Tehnologia de extracţie constă în: trasarea fâşiilor de exploatare cu lăţimea de 10 m şi lungimi variabile, conform planului

de situaţie; materialul extras va fi încărcat direct în autobasculantă; adâncimea de exploatare nu va depăşi cota talvegului în zonă; săparea agregatelor situate sub nivelul apei se face cu draglina cu cupă, în câmp

continuu, din aval spre amonte şi de la firul apei spre mal; deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de exploatare; excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului, din aval spre amonte şi de la firul

apei către maluri; încărcarea balastului în cele 2 autobasculante se va face cu mijloace terasiere

(excavator şi încărcător frontal tip WOLLA) ; transportul nisipului şi pietrişului către beneficiari cu cele 2 autobasculante.

Pe suprafaţa perimetrului este interzisă realizarea de depozite intermediare în albie.Numărul fâşiilor longitudinale şi lungimea acestora va fi stabilit în funcţie de volumul care va fi extras în fiecare trimestru, luând în calcul adâncimea de excavare stabilită prin Autorizaţia de Gospodărire a Apelor.

Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca meterial de umplutură, în zonele indicate de reprezentanţii Primăriei Filipeşti.

Exploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din dotarea S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia (draglină DHM 1800 cu capacitatea cupei de 1,2 mc – 1 bucată, încărcător tip WOLLA HANOMAG 66D cu capacitatea cupei de 3,2 mc – 1 bucată, autobasculantă MAN cu capacitatea de 16 mc - 1 bucată, autobasculantă IVECO cu capacitatea de 14 mc - 1 bucată), încadrându-se în Durata Normată de Funcţionare.

Numărul de lucrători este de 4 persoane (excavatorist, mecanic utilaje şi 2 şoferi).



Regimul de lucruPerioada efectivă de extracţie într-un an calendaristic durează circa 180 de zile lucrătoare, activitatea de extracţie şi transport a agregatelor minerale se va desfăşura 5 zile pe săptămână, 8 ore/zi, între orele 8 – 16.În perioadele cu precipitaţii importante şi în cele de îngheţ nu se excavează.

Balastul extras se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat la beneficiari, în funcţie de solicitări.

Suprafaţa de exploatare a balastierei Icuşeşti Amonte nu este acoperită cu vegetaţie

În cazul în care în timpul excavării sau din alte refuzuri vor rezulta deşeuri inerte, acestea vor fi depozitate în afara perimetrului de exploatare, în locuri indicate de către Primăria comunei Filipeşti.

Transportul agregatelor minerale se va face cu cele 2 autobasculante din dotare.

Pe durata apelor mari, utilajele şi mijloacele de transport vor fi asigurate în afara zonelor inundabile, cu obligativitatea prevenirii poluării pânzei freatice, apelor de suprafaţă şi solului.

Din punct de vedere al constituţiei litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri şi pietrişuri care aparţin albiei minore a râului Siret.

De asemeni se va asigura pilierul de siguranţă de minimum 10 m faţă de malul stâng al râului Siret.

Nu este necesară racordarea la utilităţi (apă, canal, telefonie, energie electrică, etc.).

Protecţia zăcământuluiVolumul rezervei de agregate minerale estimat în Studiul Tehnic Zonal, în perimetrul Icuşeşti Amonte este de 46.327 mc, extracţia se va desfăşura cu intermitenţă, întreruperile fiind determinate de perioadele de inundare şi cele de îngheţ. Perimetrul propus pentru exploatare este în formă poligonală cu suprafaţa de 20.000 mp, iar volumul maxim de agregate preliminată se exploata pe perioada valabilităţii Permisului de exploatatre va fi de 10.000 mc.



Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,32 m, fără a coborâ sub cota talvegului natural al râului Siret.

În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea de concavităţi sau depozite, astfel încât, zona să nu fie dezechilibrată din punct de vedere al eroziunii.

Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.

Închiderea exploatăriiÎn momentul închiderii balastierei, secţiunea de scurgere a râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. Dacă aceste aluviuni se vor acumula periodic atunci pe această secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de viaţă a balastierei va creşte semnificativ.La finalizarea exploatării, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va executa următoarele lucrări: nivelarea perimetrului şi a malului stâng aducându-l la aspectul cât mai apropiat de cel

natural; îndepărtarea utilajelor de pe amplasament, îndepărtarea WC-ului ecologic de pe amplasament.

1.2. Materii prime, materiale, combustibili şi utilaje folosite

Materii prime utilizate Pentru implementarea proiectului “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău “, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, ţinând cont de faptul că volumul rezervei de agregate minerale estimat în Studiul Tehnic Zonal, în perimetru Icuşeşti Amonte este de 46.327 mc, volumul maxim de exploatare preliminat a se exploata pe perioada valabilităţii Permisului de exploatare va fi de 10.000 mc.

Materiale utilizate Materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, pentru a putea asigura o

intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi - 10 kg, pentru toată perioada derulării proiectului;

Anvelope – 2 bucăţi, pentru toată perioada derulării proiectului.

Substanţe şi/sau preparate chimice utilizate Motorină – 0,20 tone/zi lucrătoare x 180 zile lucrătoare = 36 tone; Baterii auto – 1 bucată, pentru toată perioada derulării proiectului; Uleiuri pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 20 l, pentru toată perioada derulării

proiectului.

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.



Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise. Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind: inferioara, % vol. 6,0 superioara, % vol. 13,5

Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de expunere profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m3 pentru 15 minute. Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indică riscul ca motorina să favorizeze apariţia cancerului de piele.

Utilaje, combustibili şi lubrefianţi utilizaţiExploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din dotarea S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, utilaje care se încadrează în Durata Normată de Funcţionare: draglină DHM 1800, cu capacitatea cupei de 1,2 mc – 1 bucată; încărcător tip WOLLA HANOMAG 66D, cu capacitatea cupei de 3,2 mc – 1 bucată; autobasculantă MAN, cu capacitatea de 16 mc - 1 bucată; autobasculantă IVECO cu capacitatea de 14 mc - 1 bucată.

Combustibili utilizaţi Motorină pentru mijloacele de transport şi utilajele terasiere - 0,20 tone/zi lucrătoare x

180 zile lucrătoare = 36 tone.Lubrifianţi utilizaţi Uleiuri minerale pentru cele 2 autobasculante şi utilajele terasiere – 20 l pentru toată

perioada derulării proiectului.Număr personal 4 persoane (excavatorist, mecanic utilaje şi 2 şoferi).

1.3. Utilităţi

Alimentarea cu apăNu este cazul realizării unei alimentări cu apă. Personalul care va lucra în balastieră se va alimenta cu apă potabilă îmbuteliată în sticle de plastic. Apa menajeră (pentru spălat pe mâini) este asigurată din recipienţi din plastic.

Recipienţii goliţi vor fi reutilizaţi în acelaşi scop, iar ulterior vor fi colectaţi la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia din strada Reconstrucţiei, nr. 23A, localitatea Horia, comuna Horia, judeţul Neamţ. Ape uzate

Nu se evacuează ape uzate. Pe amplasament va fi instalat un WC ecologic.

Alimentarea cu energie electricăNu se foloseşte energie electrică.

1.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC

Amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia este în



extravilanul localităţii Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zonă inundabilă, cod cadastral XII.1, pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi are următoarele vecinătăţi: Nord – râul Siret şi pădurea de foioase de pe malul drept; Est – râul Siret; Sud – zonă verde (vegetaţie ierboasă şi arbustivă); Vest - râul Siret.

Localizarea proiectului în raport cu SPA Lunca Siretului Mijlociu

Coordonatele STEREO 70 ale aplasamentului proiectului Nr. crt. X Y

1. 592.175,000 646.120,0002. 592.152,254 646.199,1163. 592.914,000 646.093,0004. 591.807,000 646.024,0005. 591.889,000 646.038,0006. 592.022,000 646.073,000

Accesul la/de la balastiera Icuşeşti Amonte se va face din DJ 207 D (Ion Creangă – Recea), în zona localităţii Icuşeşti, judeţul Neamţ, pe un drum de exploataţie agricolă (din localităţile Ion Creangă şi Icuşeşti), în lungime de cca. 1,8 km, drum care va trebui amenajat de către beneficiarul proiectului.

Investiţia propusă se încadrează în Schema Directoare de Amenajare şi Management a



Bazinului Hidrografic Siret.

Regimul juridic al terenuluiPerimetrul Icuşeşti Amonte, este situat în extravilanul localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, albia minoră a râului Siret, mal stâng, conform prevederilor Planului Urbanistic General şi menţiunilor primarului comunei filipeşti, judeţul Bacău. Suprafaţa totală de 20.000 mp, de pe care se propune extragerea balastului este proprietate publică a statului, în administrarea A.N. “Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Siret, perimetru închiriat de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia. Acest terern este situat în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA „Lunca Siretului Mijlociu”.

Regimul economic al terenului Folosinţa actuală – neproductiv Destinaţia stabilită prin PUG – zonă ape

Regimul tehnic al terenului Funcţiune dominantă- – zonă ape Funcţiuni complementare admise – exploatare pietrişuri şi nisipuri

Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea: PUG-ului comunei Filipeşti, judeţul Bacău; Regulamentului şi Planului de management al SPA „Lunca Siretului Mijlociu”; Avizul Custodelui, AVPS Roman; Tuturor actelor de reglementare emise de instituţiile abilitate.

1.5.Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului

1.5.1. Caracterizarea zonei amplasamentului proiectului privind biotopul

Bazinul hidrografic al râului Siret, cel mai mare afluent al Dunării de pe teritoriul românesc,este situat în partea estică a României şi se desfăşoară pe cuprinsul Carpaţilor Orientali şi a Podişului Moldovei. La sud de confluenţa cu râul Trotuş, râul Siret străbate un sector de câmpie denumit Câmpia Siretului inferior.

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Siret ocupă zona de interferenţă şi părţi din: Geosinclunalul Carpaţilor Orientali (structuri cutate şi mai dure, şisturi cristaline, roci

vulcanice, gresii, marne, menilite); Platforma Moldovenească alcătuită dintr-un fundament cristalin şi o cuvertură

sedimentară (depozite monoclinale, slab coezive şi uşor erodabile: nisipuri, argile, mai rar gresii slab consolidate);

Depresiunea Bârladului.

Deasupra formaţiunilor geologice de vârstă bassarabiană şi kersoniană s-au depus acumulări aluvionare, loessoide sau grosiere de vârstă pleistocenă, urmate de depozite mai noi aflate în



terasa joasă, în plajele şi luncile cursurilor de apă de vârstă holocenă. Acestea din urmă cuprind nisipuri şi pietrişuri cu grade diferite de sortare.

Zona studiată aparţine Podişului Central Moldovenesc străbătut de râul Siret. Aspectul actual al Podişului Moldovenesc este rezultatul unei îndelungate evoluţii, determinată de litologie (predomină depozitele argiloase), climă, structura monoclinală şi mişcările epirogenetice.

Date geologice ale zăcământului: zăcământul de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul Icuşeşti Amonte este de tip aluvionar,

dezvoltat de-a lungul râului Siret, în albia minoră şi majoră a acestuia şi aparţine holocenului superior;

compoziţia mineralogică a elementelor de nisipuri şi pietrişuri este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

D.p.d.v. granulometric, nisipurile şi pietrişurile, după spălare se prezintă astfelNisip

0 – 4 mmPitriş

4 – 31 mmBalast

0 – 63 mmBolovani

63 – 350 mmSondaj Proba nr. Adâncime(m) % din greutatea probei uscate

1 1,00 91 9 100 -2 2,00 82 18 100 -3 3,00 77 23 100 -

1

4 4,00 72 28 100 -1 1,00 30 49 100 -2 2,00 25 52 100 -

2

3 3,00 38 51 100 -1 1,00 99 1 100 -2 2,00 55 45 100 -

3

3 3,00 69 29 100 -1 1,00 23 47 94 62 2,00 45 45 100 -

4

3 3,00 65 33 100 -Valoare medie 59,31 33,08 99,54 0,46

Rezultă că pe amplasamentul studiat: 59,31% din agregatele de balastieră care se pot exploata sunt reprezentate de nisipuri

cu diametrul cuprins între 0 – 4 mm; 33,08% reprezintă ponderea pitrişurilor cu diametrul cuprins între 4 – 31 mm; 0,46% reprezintă ponderea bolovanilor cu diametrul cuprins între 63 – 350 mm.

De asemenea, Echivalentul de Nisip (EN) are valori de 76,6 – 85,2, ceea ce înseamnă că este un nisip cu un conţinut redus de fracţiune fină, argiloasă.

Pe baza considerentelor menţionate, rezultă că se justifică d.p.d.v. tehnico-economic exploatarea agregatelor de balastieră din amplasdamentul studiat.

Adaptat la structură şi litologie, relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini: zona montană; zona subcarpatică; zona de podiş;



zona de câmpie.

Zona propusă pentru exploatarea agregatelor minerale este o zonă cu înclinare redusă.

Condiţiile hidroclimatice, dependente în principal de zonalitatea verticală, prezintă de asemenea o zonă largă de aspecte. Temperatura aerului are valori de - 20 - 30 C, pe munţii cei mai înalţi din nord, 70 - 90 C, în Podişul Sucevei şi Subcarpaţi şi, 100 - 110 C, în câmpia de sud.

Precipitaţiile anuale prezintă, de asemenea, o mare variaţie locală şi zonală. Valorile înregistrate sunt de 500 - 600 l/mp, în câmpie şi colinele Tutovei, 600 - 800 l/mp, în Subcarpaţi şi Podişul Sucevei şi, 900 - 1200 l/mp, la munte. În ceea ce priveşte precipitaţiile trebuie remarcat caracterul lor torenţial, ca efect al climatului temperat continental, fapt ce duce la existenţa unor frecvente viituri de mare amploare şi inundarea unor suprafeţe riverane întinse.

Consideraţii hidrogeologice şi hidrochimice Din punct de vedere morfologic, zona studiată aparţine Podişului Moldovenesc, în cuprinsul căruia se întâlneşte un relief colinar cu altitudini cuprinse între 400 - 600 m, altitudini care scad de la nord spre sud cu interfluvii largi şi plane.

În zona analizată, râul Siret curge într-un întins pat format de propriile aluviuni care se află într-o continuă transformare. Această zonă se situiază în Platforma Moldovenească, ca unitate geologică, şi este constituită din depozite cuaternare reprezentate prin nisipuri, pietrişuri, nisipuri argiloase şi pământuri prăfos-argiloase, aparţinând luncii râului Siret.

Deasupra formaţiunilor geologice de vârstă bessarabiană şi kersoniană s-au depus acumulări aluvionare, loeossoide sau grosiere de vârstă pleistocenă, urmate de depozite mai noi, aflate în terasa joasă, în plajele şi luncile cursului de apă de vârstă holocenă. Acestea din urmă cuprind nisipuri şi pietrişuri cu grade diferite de sortare.

Agregatele din perimetrul de explatare sunt aluviuni holocene ale râului Siret formate din nisip şi pietriş, rar bolovăniş, şi depuse în luncile şi pe plaja formată la nivelul terasei inferioare.Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

Din punct de vedere hidrogeologic, în zonă se dezvoltă acviferele freatice cantonate în terase sau zonele de luncă, şi acviferele de adâncime din orizonturile permeabile ale fornaţiunilor bessarabiene. Stratul acvifer freatic cantonat în aluviunile grosiere şi depozitele argilo-prăfoase ale teraselor este alimentat de precipitaţiile care cad pe suprafaţa acestora şi de afluxul natural al acviferului din nivelul morfologic superior.Nivelul apei subterane în zona amplasamentului balastierei se situează la adâncimi cuprinse între 0,10 - 3,90 m.

Din punct de vedere hidrologic, pe baza informaţiilor de la Staţia Hidrometrică Roman, prin prelucrarea statistică a şirurilor de valori, şi prin valorificarea corelaţiilor şi a relaţiilor de generalizare valabile pentru zona studiată, au fost determinate următoarele debite maxime cu probabilităţi de depăşire:



Q max. 1% = 2700 mc/s; Q max. 2% = 2320 mc/s; Q max. 5% = 1790 mc/s; Q max. 10% = 1400 mc/s;

Debitul de apă Q mediu multianual = 72 mc/s.

Debitele de aluviuni în suspensie corespunzătoare debitelor maxime sunt: R max. 1% = 41.580 kg/s R max. 2% = 35.370 kg/s R max. 5% = 27.570 kg/s R max. 10% = 21.560 kg/s

Pentru râul Siret, transportul debitelor solide prin târâre, respectiv, capacitatea de regenerare a produselor de balastieră este de 20%, respectiv: Ts max. 1% = 49.900 kg/s Ts max. 2% = 42.880 kg/s Ts max. 5% = 39.090 kg/s Ts max. 10% = 25.870 kg/s

Lucrări hidrotehnice existenteÎn zona perimetrului propus pentru exploatare agregatelor de râu nu există lucrări hidrotehnice.

Lucrări de artă, traversări - nu sunt.

Date topobatimetriceDin studiile topografice executate în zona cu deponii rezultă : nivelul morfologic este practic plan, cu altitudinea relativă de 0,5 – 3 m, faţă de albia

minoră a râului Siret; lăţimea albiei majore de pe malul stâng este de 0,5 – 1.5 km ; spre est, lunca se racordează cu versantul interfluviului râul Siret – râul Bârlad, unde se

dezvoltă pe suprafeţe reduse (cca. 1 kmp) o serie de terase superioare ale Siretului ; lucrările care se execută în cadrul proiectului suspus analizei nu influenţează regimul

apelor de suprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente sau programate a executate în zonă.

Evaluarea volumelor de regenerareS.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia nu a exploatat agregate minerale în perimetrul balastierei Icuşeşti Amonte, în anii anteriori, în acest perimetru au fost exploatate agregate minerale de către S.C. SOCERAM S.A. Bucureşti. Din anul 2008 până la data curentă în acest perimetru nu s-a mai exploatat balast. Regenerarea balastierei este direct influenţată de regimul debitelor lichide.Pentru sectorul de râu analizat, transportul debitelor solide prin târâre, respectiv, capacitatea de regenerare a produselor de balastieră este de 20%, respectiv: Ts max. 1% = 49.900 kg/s Ts max. 2% = 42.880 kg/s Ts max. 5% = 39.090 kg/s Ts max. 10% = 25.870 kg/s



1.5.2. Caracterizarea zonei amplasamentului proiectului privind flora Amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu” - ROSPA0072.

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi a speciilor edificatoare (în general dominante) şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Structura este definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi, căreia i-am adăugat şi componenta animală (în capitolul referitor la biodiversitate). Descrierea faunei este realizată atât prin observaţii directe pe teren cât şi prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precum şi a celei cu referire la ecologia şi etologia speciilor identificate.

Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (râuri – lacuri, mlaştini - turbării, pajişti naturale – stepe, culturi, păşuni, păduri de foioase), în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia sunt prezente următoarele tipuri de habitate: ape curgătoare cu plaje de pietriş şi nisip; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.

Habitat de zăvoi cu Salix alba şi Populus alba de pe malul drept al râului Siret, din zona

amplasamentului balastierei Icuşeşti Amonte

Tipul de habitat Natura 2000 identificat pe malul drept, în vecinătatea zonei de implementare a proiectului este 92A0 – „Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba”, care corespunde în



clasificarea naţională habitatului R4405 – “Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius”. Acest tip de habitat este frecvent în luncile de deal şi de câmpie din toată ţara, în zona pădurilor de stejar, la altitudini de 50 – 300 m. Asociaţia vegetală caracteristică este Salicetum albae-fragilis şi se dezvoltă pe soluri de tipul: aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede, mezotrofice.

Din punct de vedere structural, fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale, astfel: stratul arborilor, compus din plop negru (Populus nigra) cu exemplare rare de plop alb

(Populus alba), sălcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmus laevis), stejar pedunculat (Quercus robur), anin negru (Alnus glutinosa) cu o acoperire variabilă (70–90%) şi înălţimi de 25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor este variabil dezvoltat fiind compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Evonymus europaeus;

stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Rubus caesius şi Galium aparine.

Compoziţia floristică: specii edificatoare: Populus nigra; alte specii importante: Althaea officinalis, Aegopodium podagraria, Agrostis stolonifera,

Eupatorium canabinum, Glechoma hederacea, Lysimachia nummularia, Lycopus europaeus, Melandrium album, Rorippa sylvestris, Ranunculus repens, etc.

Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare.

Datorită solului aluvionar (pietriş şi nisip) de pe amplasamentul proiectului, sursele de hrană necesare şi accesibile păsărilor sunt foarte reduse, ceea ce face ca şi diversitatea şi abundenţa speciilor să fie de asemenea redusă.

1.5.3. Caracterizarea zonei amplasamentului proiectului privind faunaFauna specifică habitatelor de pe malurile râului Siret în zona amplasamentului proiectului şi zonele limitrofe acestui amplasament este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna din bazinul mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse. Fauna acvatică este constituită din numeroase specii de nevertebrate şi vertebrate.

Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate: protozoare (prezente în habitatele de apă dulce); rotifere (componente importante ale comunităţilor planctonice, pot fi dominante în

planctonul râurilor);



viermi plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme pădătoare mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (specii parazite, prădătoare şi fitofage);

viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta (cuprinde organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).

Ecosistemele acvatice sunt populate de un număr redus de specii de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Diptera şi Odonata.

O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe, melci (Gasteropoda) şi scoici (Lamilibranhiata). Dintre speciile de moluşte din masa apei cităm Dreissena polymorpha – specie invazivă în ţara noastră dar care serveşte ca hrană pentru o serie de specii de păsări.

Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul, cladocerele şi copepodele.

Pentru păsările ihtiofage, prezenţa peştilor este cea mai importantă. În bazinul mijlociu al Siretului, datorită condiţiilor foarte diferite dintre bazinele acvatice, ihtiofauna este şi ea foarte variată (Aspius aspius, Barbus barbus, Chondrostoma nasus, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Silurus glanis), dar din păcate mult sărăcită prin dispariţia sau reducerea drastică a efectivelor majorităţii speciilor.

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile: Rana ridibunda, Bufo bufo, Bufo viridis, Bombina bombina, Hyla arborea.

Bombina bombina (izvoraşul, buhaiul de baltă cu burta roşie), fam. Discoglossidae este o specie cu activitate diurnă, predominant acvatică, răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi sudul Dunării, iar în est, din Rusia până aproape de Munţii Urali. În România specia este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăgan, Dobrogea, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. În zonele de contact cu Bombina variegata hibridează cu aceasta. Deşi specia are un areal vast este afectată de activităţile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi periclitează supraveţuirea. Este inclusă în Anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, florei şi faunei sălbatice, printre speciile a caror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare.

Reptilele cele mai comune prezente în zonele acvatice sunt: Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis. Unele păsări acvatice, ca Ciconia ciconia şi Ardea cinerea, se hrănesc şi pe câmpuri, consumând printre altele şopârle ca Lacerta agilis (Speciile de amfibieni şi reptile după Ion 1996).

Specii de păsări protejate conform Convenţiei de la Berna şi a Convenţiei de la Bonn, care utilizează coridorul de migraţie Est – Carpatic: Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus arundinaceus, Actitis hypoleucos, Alauda arvensis, Alcedo atthis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, anas platyrhynchos, anas penelope, Anas querquedula, Anas strepera, Anser albifrons, Anser Anser, Apus, Apus, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Asio flammeus, Asio otus, Athene noctua, Aythya noctua, Aythya ferina, Aythya



fuligula, Aythya nyroca, Bucephala clangula, Buteo buteo, Buteo lagopus, Botaurus stelaris, Branta ruficolis, Calidris temminckii, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Calidris minuta, Carduelis carduelis, Carduelis flammea, Carduelis spinus, Certhia familiaris, Charadrius dubius, Charadrius hiaticula, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Cocothraustes cocothraustes, Columba oenas, Columba palumbus, Coracias garrulus, Corvus corax, Corvus corone cornix, Corvus frugileus, Corvus monedula, Cuculus canorus, Crex crex, Coturnix coturnix, Cyngus olor, Delichon urbica, Dendrocopos major, Dendrocopos medium, Dendrocopos minor, Egretta alba, Egretta garzetta, Emberiza citronella, Emberiza hortulana, Emberiza scholniclus, Erithacus rubecula, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Ficedula albicollis, Ficedula hypoleuca, Fringilla coelebs, Fringila montifringilla, Fulica atra, Galerida cristata, Gallinago gallinago, Gallinago media, Gallinula chloropus, Garrulus glandarius, Gavia arctica, Hirudo rustica, Haliaeethus albicilla, himantopus himantopus, Lanius collurio, Lanius excubitor, Limosa limosa, Luscinia megarhinchos, Larus cachinnas, Larus canus, Larus ridibundus, Locustella luscinoides, Lymnocryptes minimus, Mergus albellus, Merops apiaster, Miliaria calandra, Milvus migrans, Motacilla alba, Muscicapa striata, Mergus merganser, Numenius arquata, Nycoticorax nycoticorax, Oenathe oenathe, Oriolus oriolus, Pandion haliaetus, Perus caeruleus, Parus major, Parus palustris, Passer montanus, pelecanus onocrotalus, Perdix perdix, Phalacrocorax carbo, Phalaropus lobatus, Phasianus colchicus, Philomacus pugnas, Phylloscopus collybita, Phylloscopus trochiloides, Pica pica, Picus canus, Picus viridis, Platalea leucordia, Plegadis falcinelus, Pluvialis squatarola, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, porzana porzana, Porzana parva, Rallus aquaticus, Regulus ignicapillus, Regulus regulus, Remiz pendulinus, Saxicola rubetra, Riparia riparia, Sitta europaea, Stercorarius parasiticus, Sterna albifrons, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Strix aluco, Strix uralensis, Sturnus vulgaris, Syilvia articapila, Syilvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tringa nebularia, Tringa ochropus, Tringa totanus, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Turdus philomelos, turdus pillaris, Turdus viscicovorus, Vanellus vanellus (documentaţiile care au stat la baza instituirii regimului special de protecţie şi conservare pentru declararea celor 5 arii de protecţie specială avifaunistică de interes naţional prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone).

Mamiferele care trăiesc sau pătrund în habitatele acvatice sau amfibii din bazinul mijlociu al Siretului au şi ele relaţii ecologice cu păsările acvatice, ca pradă, prădători sau factori de deranjare a lor. Carnivorele sunt reprezentate de vulpe (Vulpes vulpes). Mai sunt prezente de asemenea speciile: iepurele de câmp (Lepus europaeus), şobolanul de apă (Arvicola terrestris), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis) şi popândăul (Citellus citellus). Şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea aşezărilor umane. Berzele, stârcii şi heretele de stuf se hrănesc şi cu astfel de rozătoare (Speciile de mamifere după Pop şi Homei 1973).

1.6. Modificările fizice care decurg din implementarea proiectului

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte 3este necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă datorită faptului că această activitate reduce riscul de eroziune a malului drept şi riscul viiturilor care afectează terenurile locuitorilor din zonă.

Exploatarea agregatelor minerale pe amplasamemtul propus are efect benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:



secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie;

o reducere a intensităţii eroziunii active a malului drept.

Pentru implementarea proiectului supus analizei, ca urmare a lucrărilor de excavare, dragare şi transport se vor produce unele modificări fizice.

1.6.1.Modificări fizice în etapa lucrărilor de deschidere

Accesul la/de la balastiera Icuşeşti Amonte se va face din DJ 207 D (Ion Creangă – Recea), în zona localităţii Icuşeşti, judeţul Neamţ, pe un drum de exploataţie agricolă (din localităţile Ion Creangă şi Icuşeşti), în lungime de cca. 1,8 km, drum care pe unele porţiuni va trebui amenajat de către beneficiarul proiectului.

1.6.2. Modificări fizice în etapa de exploatareProiectul determină modificări fizice la nivelul albiei minore a râului Siret prin aplicarea tehnologiei de exploatare care se concretizează în final cu exploatarea unui volum de 10.000 mc balast pe perioada valabilităţii Permisului de exploatare.

Metodologia de excavare este cea a fâşiilor longitudinale, de-a lungul axului dinamic al văii, orientate paralel cu direcţia de curgere a râului Siret.

Modificările fizice produse prin implementarea proiectului, pe fiecare fază

Nr. crt.

Etapele tehnologiei de exploatare

Modificările fizice produse

1. Trasarea fâşiilor de exploatare Nu se produc modificări fizice la nivelul luncii râului Siret

2. Excavarea în cadrul fâşiilor Se produc modificări fizice prin derocarea depozitelor de agregate minerale

3. Încărcarea materialului depozitat Îndepărtarea de pe suprafaţa perimetrului de exploatare a agregatelor excavate nu produce modificări fizice

4. Nivelarea cu buldozerul Această etapă are ca efect nivelarea concavităţilor rezultate prin excavarea agregatelor minerale şi refacerea malului stâng

5. Transportul nisipului şi pietrişului Nu se produc modificări fizice deoarece drumul de exploatare este suficient atât ca lungime cât şi ca lăţime

1.6.3. Modificări fizice în etapa lucrărilor de închidere a exploatăriiDupă finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei secţiunea de scurgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. Principala modificare fizică constă în regularizarea albiei râului Siret cu atragerea cursului râului către centrul albiei şi reducerea eroziunii malului drept. Deoarece depozitul de pietriş şi nisip se va reface periodic, pe această secţiune fiind necesară recalibrarea permanentă a albiei.La finalizarea exploatării, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va nivela malul stâng al râului Siret, în zona amplasamentului balastierei, aducându-l la un aspect cât mai apropiat de cel natural şi va elibera amplasamentul de utilaje şi WC-ul ecologic.



1.7. Resurse naturale necesare implementării proiectului

1.7.1. Utilizarea resurselor regenerabilePentru implementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, nu se utilizează resurse naturale regenerabile.

1.7.2. Utilizarea resurselor neregenerabilePentru activitatea de reprofilare şi decolmatare a albiei minore a râului Siret se utilizează următoarele resurse neregenerabile: 10.000 mc agregate minerale de râu; 36 tone combustibil (motorină pentru alimentarea mijloacelor de transport şi a utilajelor

terasiere).Extracţia nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de Gospodărie a Apelor.

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

1.8.1. Utilizarea resurselor regenerabilePentru implementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, nu se utilizează resurse naturale regenerabile.

1.8.2. Utilizarea resurselor neregenerabileAmplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte fiind în perimetrul SPA „Lunca Siretului Mijlociu”, reprofilarea şi recalibrarea albiei minore a râului Siret, în acest perimetru se va realiza prin exploatarea a 10.000 mc de pietriş şi nisip de pe suprafaţa acestui amplasament. Extracţia nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de Gospodărie a Apelor.

1.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului

1.9.1. Emisii în aer În zona implementării proiectului nu există surse care să producă impurificarea semnificativă a aerului atmosferic. Noxele provenite de la utilajele şi mijloacele de transport folosite, datorită specificului reliefului de largă deschidere, vor fi dispersate, reducându-se asfel impactul asupra atmosferei.

Emisiile în atmosferă generate de implementarea proiectului sunt: pulberile minerale în suspensie determinate de transportul agregatelor minerale; emisiile de gaze rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele termice ale

utilajelor şi mijloacelor de transport.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă:



pulberi minerale în suspensie care au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28°C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă (0,15 mg/mc);

emisiile gazoase provenite din arderea combustibilului (motorină) în motoarele termice ale utilajelor şi mijloacelor de transport.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de extracţie rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Emisii de poluanţi generate de surse mobile Debite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

Sursa

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part

[10-

3]

[10-

3]

[10-

3]

[10-

3]

[10-

3]

[10-

3]

[10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se referă la surse dirijate.

Măsuri de reducere a emisiilor în aerMăsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către autobasculante sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.

S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va lua următoarele măsuri pentru reducea emisiilor în atmosferă: stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de

pulberi în aer, în sezonul cald când precipitaţiile sunt reduse; deplasarea autobasculantelor pe drumul de exploatare să se facă cu viteza de maxim

30 km/h. să asigure în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport

pentru a se evita depăşirile LMA; achiziţionarea carburanţilor corespunzători d.p.d.v. calitativ; efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi utilajelor pentru ca emisiile

să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autobasculante nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, autobasculantele şi utilajele terasiere evaluate odată cu inspecţia tehnică, trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.



În etapa de construcţie poluanţii generaţi sunt din surse punctuale şi surse difuze.Emisile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2, NOx, particule. Emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule) de la cele 2 autobasculante.

Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite şi configuraţiei zonei care favorizează dispersia emisiilor în aer, se poate estima că, impactul emisiilor în atmosferă, asupra florei şi faunei din zonă va fi neutru.

1.9.2. Zgomot şi vibraţiiExtracţia agregatelor minerale şi transportul acestora sunt activităţii generatoare de zgomot şi vibraţii prin funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport folosite.

Amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte este la o distanţă de peste 3 km faţă de zona locuită, astfel că, zgomotul şi vibraţiile produse pe amplasament nu vor avea nici un impact asupra zonei locuite. Zgomotele şi vibraţiile provocate de funcţionarea utilajelor sunt de 61,5 dB atât pentru excavator cât şi pentru autobasculante. Datorită distanţei de peste 3 km până la zona locuită şi ţinând cont de direcţia N-S a curenţilor de aer pe culoarul Siretului, rezultă că intensitatea zgomtului produs de utilaje nu va depăşi valoarea de 50 dB şi nu va polua fonic localităţile, emisiile de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 100009/88.Pe tronsonul de drum care străbate parţial zona locuită din localităţile Recea şi Ion Creangă, cele 2 autobasculante care vor transporta materialul extras din perimetrul Icuşeşti Amonte îşi vor limita viteza de deplasare până la 20 km/h, iar circulaţia lor în timpul nopţii va fi interzisă.

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilorPentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, locuitorilor şi caselor de pe traseul pentru transportul balastului, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va trebui să ia următoarele măsuri: deplasarea autobasculantelor pe drumurile din zona locuită să se facă cu viteze de

maxim 20 km/h; deplasarea autobasculantelor pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu

viteze de maxim 30 km/h; să asigure în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport

pentru a se evita depăşirile LMA; efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile

să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Circulaţia utilajelor si a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de drum.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite, se poate estima că, impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra faunei din zonă va fi nesemnificativ.



1.9.3. Emisii în apăExtracţia şi transportul agregatelor minerale din perimetrul Icuşeşti amonte nu generează emisii de ape uzate industriale sau menajare. Sigurele cantităţi de apă care se elimină în mediu ca urmare a exploatării nisipurilor şi pietrişurilor sunt cele existente în depozitele litologice şi care se infiltrează în substrat sub formă de levigat. Apa din depozitele de agregate care se elimină sub formă de levigat, din agregatele excavate din condiţii submerse, pe suprafaţa plajei de exploatare, provine din râul Siret, putând fi considerată astfel nepoluantă pentru mediu.

În cazul excavaţiilor agregatelor în condiţii submerse, în zona amplasamentului balastierei şi aproximativ 200 m în aval de aceasta, pe malul stâng al râului Siret, va creşte turbiditatea apei.

Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluării accidentale ale factorului de mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi/sau hidrocarburilor de la mijloacele de transport şi/sau utilajele folosite în procesul tehnologic. Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi, executantul lucrărilor are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare.

Măsuri de reducere a emisiilor în apăDeoarece singurele emisii pe factorul de mediu apă sunt cele accidentale, pentru a preveniaceste situaţii nedorite, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va menţine utilajele şi autobasculantele în stare optimă de funcţionare iar orice defecţiune va fi semnalată de personalul care le deserveşte şi remediată în cadrul unităţilor de service specializate.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse, astfel încât, nu vor provoca impurificări semnificative ale factorilor de mediu.

S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va îndepărta utilajele de pe amplasament când există riscul producerii de viituri, în momentul emiterii atenţionării privind depăşirea cotei de atenţie.

1.9.4. Emisii pe sol Suprafaţa perimetrului de exploatare (20.000 mp) nu este acoperită de vegetaţie, dar, pe apriximativ 15% din acesta trebuie îndepărtat stratul de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 12 cm. Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca meterial de umplutură, în zonele indicate de reprezentanţii Primăriei FilipeştiDeşeul inert (cca. 500 mc) rezultat va fi transportat şi depozitat de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, cu mijloace proprii, în locul stabilit de către Primăria comunei Filipeşti. Dacă se vor respecta prevederile legale în domeniul protecţiei mediului, apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se va produce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.



Accidental, solul poate fi afectat prin scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, de la utilajele terasiere şi de la mijloacele de transport.Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse, astfel încât, nu vor provoca impurificări semnificative ale factorului de mediu sol. Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală, generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia lucrărilor are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare.

Modalităţi pentru prevenirea emisiilor pe solPentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va lua următoarele măsuri operaţionale: activităţile care implică întreţinere şi eventuale reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor auto

folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul operatorilor economici specializaţi;

personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa adminstratorul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia asupra oricărei

defecţiuni apărute; utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament.

1.9.5. Deşeuri generate Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia are următoarele obligaţii: să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului,

biodiversităţii şi oamenilor; să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a

acestora; să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare Icuşeşti Amonte, în

vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri rezultate.

Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Siret, în perimetrul supus analizei, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare; deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează utilajele şi

autobasculantele; deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologiceCa urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autobasculantelor rezultă următoarele deşeuri tehnologice: uleiuri uzate pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 20 l, pentru toată perioada

derulării proiectului; baterii uzate - 1 bucată pentru toată perioada derulării proiectului; anvelope uzate – 2 bucăţi, pentru toată perioada derulării proiectului; deşeu inert – 500 mc.



Deşeul inert rezultă de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 12 cm, de pe apriximativ 15% din suprafaţa amplasamentului Icuşeşti Amonte, şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone.

Deşeuri menajereDeşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură exploatarea şi transportul agregatelor minerale – 8 kg/lună X 6 luni de lucru efectiv = 48 kg.

Deşeuri de ambalajePET-uri - 2 kg/lună X 6 luni de lucru efectiv = 12 kg.

1.10. Modalităţi de eliminare a deşeurilor

1.10.1. Deşeuri tehnologiceUleiuri uzateAceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient metalic, amplasat pe o suprafaţă betonată şi acoperită, la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia şi va fi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii: să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea

corespunzătoare până la predare; să asigure predarea uleiurillor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare

activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare; să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor

economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;

să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;

să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.

Este interzisă: deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane, apele mării

teritoriale şi în sistemele de canalizare; evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate,

precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora; valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste

valorile limita admise de legislaţia în vigoare;



amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;

amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;

amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile; incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002

privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri; utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Acumulatori şi baterii uzateAceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01* Baterii şi acumulatori.Acumulatorii şi bateriile uzate rezultaţi ca urmare a schimbării lor la mijloacele auto vor fi colectaţi pe o suprafaţă impermeabilizată (betonată), într–un spaţiu acoperit, la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia şi vor fi predaţi unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Anvelope uzate Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto, vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi, în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia şi vor fi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de: OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile,

actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007; HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Deşeuri din decopertare şi excavare Deşeul inert (cca. 500 mc) rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 12 cm, de pe apriximativ 15% din suprafaţa amplasamentului Icuşeşti Amonte, şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, în locul stabilit de către Primăria comunei Filipeşti.

Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi ai deşeului,



precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane.

Sol nepoluat - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de teren în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

1.10.2. Deşeuri menajereDeşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul Icuşeşti Amonte vor fi colectate într-un sac de polietilenă, transportate zilnic şi depozitate temporar la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia într-un recipient acoperit şi fără scurgere pe sol (europubelă), pus la dispoziţia personalului de către beneficiar, şi eliminate printr-un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare acst tip de activitate.

1.10.3. Deşeuri de ambalajePET-urile vor fi colectate într-un sac de polietilenă, transportate zilnic şi depozitate temporar la sediul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia şi vor fi predate unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

1.11. Utilizarea terenului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 349 din 14.09.2011, eliberat de Consiliul Judeţean Bacău, amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia este în extravilanul localităţii Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zonă inundabilă, cod cadastral XII.1.

Regimul juridic al terenuluiPerimetrul Icuşeşti Amonte, este situat în extravilanul localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, albia minoră a râului Siret, mal stâng, conform prevederilor Planului Urbanistic General şi menţiunilor primarului comunei filipeşti, judeţul Bacău. Suprafaţa totală de 20.000 mp, de pe care se propune extragerea balastului este proprietate publică a statului, în administrarea A.N. “Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Siret, perimetru închiriat de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia. Acest terern este situat în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA „Lunca Siretului Mijlociu”.

Regimul economic al terenului Folosinţa actuală – neproductiv Destinaţia stabilită prin PUG – zonă ape



Regimul tehnic al terenului Funcţiune dominantă- – zonă ape Funcţiuni complementare admise – exploatare pietrişuri şi nisipuri

Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea: PUG-ului comunei Filipeşti, judeţul Bacău; Regulamentului şi Planului de management al SPA „Lunca Siretului Mijlociu”; Avizul Custodelui, AVPS Roman; Tuturor actelor de reglementare emise de instituţiile abilitate.

1.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent

Nu sunt suprafeţe ocupate permanent.

1.13. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar

Suprafaţa de teren utilizată pentru implementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte este de 20.000 mp şi va fi ocupată temporar, doar pe perioada exploatării agregatelor minerale (12 luni calendaristice, 6 luni efectiv). Pe aceeaşi perioadă vor fi folosite şi drumurile de exploatare.

Zona propusă pentru explaoatarea agregatelor minerale reprezintă o plajă naturală, inundabilă la ape mari, din albia minoră a râului Siret.Pe sectorul de râu studiat nu există lucrări de regularizare sau de artă.Prin extragerea balastului se realizează o mărire a secţiunii de scurgere care favorizează curgerea la debite medii şi mari, reduce eroziunea de maluri, evitând astfel afectarea terenurilor agricole de pe malul stâng.Excavaţiile se fac la o adăncime medie de 2,32 m, fără a depăşi nivelul talvegului râului Siret.

Pe suprafaţa amplasamentului nu se vor realiza nici un fel de construcţii.

După terminarea perioadei de extracţie a cantităţii de 10.000 mc balast, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va proceda la: închiderea exploatării prin îndepărtarea utilajelor şi a WC-ului ecologic de pe

amplasament; va nivela malul stâng aducându-l la un aspect cât mai apropiat de cel natural, secţiunea

de curgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.

1.14. Drumuri de acces

Accesul la/de la balastiera Icuşeşti Amonte se va face din DJ 207 D (Ion Creangă – Recea), în zona localităţii Icuşeşti, judeţul Neamţ, pe un drum de exploataţie agricolă (din localităţile Ion Creangă şi Icuşeşti), în lungime de cca. 1,8 km, drum care va trebui reamenajat de către beneficiarul proiectului. Beneficiarul a obţinut Avizul favorabil al Consiliului Local al comunei Icuşeşti, nr. 14 din 31.08.2011 şi Avizul favorabil al Primăriei comunei Ion Creangă nr. 3711 din 05.07.2011



privind utilizarea drumului pentru accesul la balastiera din perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău.

1.15. Alte amenajari

Pentru implementarea proiectului supus analizei nu sunt necesare alte amenajări.

1.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Pentru implementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte nu sunt necesare servicii suplimentare.

1.17. Durata proiectului

Proiectul Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, care va fi implementat cu scopul decolmatării, reprofilării albiei, regularizării curgerii apei şi valorificării agregatelor de râu, implică excavarea unui volum de 10.000 mc nisip şi pietriş pe parcursul a 12 luni calendaristice, 6 luni de lucrări efective.

Lucrările de excavare şi transport a agregatelor minerale vor fi urmate de lucrări de nivelare a suprafeţei excavate şi refacere a malului stâng, în zona amplasamentului balastierei, pentru aducerea la o formă cât mai apropiată de cea naturală.

1.18. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonteeste necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă datorită faptului că această activitate reduce riscul de eroziune a malului drept şi la viituri care afectează terenurile locuitorilor din zonă.

Exploatarea agregatelor minerale pe amplasamemtul propus are efect benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se: secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai


Proiectul Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, generează în mod direct următoarele activităţi: excavarea agregatelor minerale de râu din perimetrul Icuşeşti Amonte; încărcarea agregatelor în autocamioane; transportul agregatelor la terţi, în funcţie de solicitări.

Prin implementarea proiectului, în mod secundar, sunt generate şi următoarele activităţi: furnizarea de materie primă pentru fabricarea cimentului şi betonului; furnizarea agregatelor de balastieră pentru realizarea coperţilor asfaltice; furnizarea de pietriş pentru balastarea drumurilor;



crearea unor locuri de muncă atât la nivel local cât şi la nivel general, în industria construcţiilor.

1.19. Descrierea procesului tehnologic

Exploatarea agregatelor minerale se va face din perimetrul Icuşeşti Amonte, borne CSA 229 – 227, situat pe teritoriul administrativ al localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zona inundabilă, cod cadastral XII.1.Perimetrul propus pentru exploatare are formă poligonală, cu suprafaţa de 20.000 mp, lungimea de 500 m şi lăţimea medie de 40 m.

Pe amplasamentul menţionat se propune exploatarea agregatelor minerale (pietriş şi nisip) prin excavare directă, încărcarea balastului în mijloacele auto de transport şi transportarea în afara perimetrului de exploatare, la beneficiari (în funcţie de comenzi).

Extracţia agregatelor minerale din perimetrul supus analizei se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii tehnice: în limitele perimetrului de 20.000 mp; în albia minoră a râului Siret, în lungul cursului de apă, prin retragere către malul stâng,

din aval spre amonte, pe fâşii paralele cu direcţia de curgere a apei, în condiţii de corecţie şi regularizare a cursului de apă;

numai în perioadele de ape mici şi medii; se va păstra palierul de siguranţă faţă de malul stâng al râului Siret de minimum 10 m; adâncimea medie de exploatare va fi de 2,32 m, fără a depăşi cota talvegului râului





Tehnologia de extracţie constă în: trasarea fâşiilor de exploatare cu lăţimea de 10 m şi lungimi variabile, conform planului

de situaţie; materialul extras va fi încărcat direct în autobasculantă; adâncimea de exploatare nu va depăşi cota talvegului în zonă; săparea agregatelor situate sub nivelul apei se face cu draglina cu cupă, în câmp

continuu, din aval spre amonte şi de la firul apei spre mal; deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de exploatare; excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului, din aval spre amonte şi de la firul

apei către maluri; încărcarea balastului în cele 2 autobasculante se va face cu mijloace terasiere

(excavator şi încărcător frontal tip WOLLA) ;



transportul nisipului şi pietrişului către beneficiari cu cele 2 autobasculante.

Pe suprafaţa perimetrului este interzisă realizarea de depozite intermediare în albie.Numărul fâşiilor longitudinale şi lungimea acestora va fi stabilit în funcţie de volumul care va fi extras în fiecare trimestru, luând în calcul adâncimea de excavare stabilită prin Autorizaţia de Gospodărire a Apelor.

Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc, materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca meterial de umplutură, în zonele indicate de reprezentanţii Primăriei Filipeşti.

Exploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din dotarea S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia (draglină DHM 1800 cu capacitatea cupei de 1,2 mc – 1 bucată, încărcător tip WOLLA HANOMAG 66D cu capacitatea cupei de 3,2 mc – 1 bucată, autobasculantă MAN cu capacitatea de 16 mc - 1 bucată, autobasculantă IVECO cu capacitatea de 14 mc - 1 bucată), încadrându-se în Durata Normată de Funcţionare.

Numărul de lucrători este de 4 persoane (excavatorist, mecanic utilaje şi 2 şoferi).

Regimul de lucruPerioada efectivă de extracţie într-un an calendaristic durează circa 180 de zile lucrătoare, activitatea de extracţie şi transport a agregatelor minerale se va desfăşura 5 zile pe săptămână, 8 ore/zi, între orele 8 – 16.În perioadele cu precipitaţii importante şi în cele de îngheţ nu se excavează. Suprafaţa de exploatare nu este acoperită cu vegetaţie.

Suprafaţa de exploatare a balastierei Icuşeşti Amonte

În cazul în care în timpul excavării sau din alte refuzuri vor rezulta deşeuri inerte, acestea vor fi depozitate în afara perimetrului de exploatare, în locuri indicate de către Primăria comunei Filipeşti.

Transportul agregatelor minerale se va face cu cele 2 autobasculante din dotare.



Pe durata apelor mari, utilajele şi mijloacele de transport vor fi asigurate în afara zonelor inundabile, cu obligativitatea prevenirii poluării pânzei freatice, apelor de suprafaţă şi solului.

Din punct de vedere al constituţiei litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri şi pietrişuri care aparţin albiei minore a râului Siret.

De asemeni se va asigura pilierul de siguranţă de minimum 10 m faţă de malul stâng al râului Siret.

Nu este necesară racordarea la utilităţi (apă, canal, telefonie, energie electrică, etc.).

Protecţia zăcământuluiVolumul rezervei de agregate minerale estimat în Studiul Tehnic Zonal, în perimetrul Icuşeşti Amonte este de 46.327 mc, extracţia se va desfăşura cu intermitenţă, întreruperile fiind determinate de perioadele de inundare şi cele de îngheţ. Perimetrul propus pentru exploatare este în formă poligonală cu suprafaţa de 20.000 mp, iar volumul maxim de agregate preliminată se exploata pe perioada valabilităţii Permisului de exploatatre va fi de 10.000 mc. Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,32 m, fără a coborâ sub cota talvegului natural al râului Siret.

În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea de concavităţi sau depozite, astfel încât, zona să nu fie dezechilibrată din punct de vedere al eroziunii.

Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.

Închiderea exploatăriiÎn momentul închiderii balastierei, secţiunea de scurgere a râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. Dacă aceste aluviuni se vor acumula periodic atunci pe această secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de viaţă a balastierei va creşte semnificativ.La finalizarea exploatării, S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va executa următoarele lucrări: nivelarea malului stâng aducându-l la aspectul cât mai apropiat de cel natural; îndepărtarea utilajelor de pe amplasament, îndepărtarea WC-ului ecologic de pe amplasament.

1.20. Impactul cumulativ al proiectului cu alte PP aspra ANPIC

Impactul cumulativ va fi analizat pe o rază de 1,0 km, pentru ambele maluri ale râului Siret, faţă de amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia.



Amplasamentul proiectului menţionat, cu suprafaţa de 20.000 mp este pe teritoriul localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zona inundabilă, în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

În aval de zona amplasamentului proiectului menţionat, la o distanţă de aproximativ 300 m, pe malul drept al râului Siret este amplasamentul S.C. PRIMEX S.R.L, cu suprafaţa de 8000 mp, operator economic care desfăşoară activitatea de xploatare nisip şi pietriş în perimetrul Hârleşti, pe teritoriul comunelor Filipeşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ.

Astfel că, suprafaţa totală ocupată de cele 2 balastiere în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, este 28.000 mp (2,80 ha).

Suprafaţa ocupată de cele 2 proiecte, raportată la suprafaţa sitului ROSPA0072 şi a claselor de habitate de pe teritoriul sitului

Suprafaţa ocupată de proiecteTemporar

Suprafaţa clasei de habitat din

suprafaţa ROSPA0072

(10.455,40 ha)

Din suprafaţa

sitului

Din suprafaţa clasei de habitat

Codul clasei

de habitat

Clasa de habitat

Ha % Ha % Ha %

Definitiv

N06 Râuri, lacuri 1.463,85 14 2,80 0,02 2,80 0,19 0N07 Mlaştini, turbării 522,88 5 0 0 0 0 0N09 Pajişti naturale,

stepe209,20 2 0 0 0 0 0

N12 Culturi (teren arabil) 2.822,96 27 0 0 0 0 0N14 Păşuni 1.881,97 18 0 0 0 0 0N16 Păduri de foioase 3.554,54 34 0 0 0 0 0

Cele 2 proiecte ocupă suprafaţa de 0,02% din suprafaţa totală a SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi, 0,19% din suprafaţa clasei de habitae „râuri, lacuri”.

Ativităţile de extragere şi transport a agregatelor minerale produc disconfort pentru fauna din zonă deoarece sunt activităţi generatoare de: zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă

agregatele minerale; emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care

transportă agregatele minerale.

Fiecare proiect privind exploatarea agregatelor de balastieră, care se desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de balast. Aceste plaje de balast nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrelor are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară SPA „Lunca Siretului Mijlociu”.

Aceste xploatări de balast nu afectează suprafeţe ocupate de vegetaţie având consecinţe pozitive asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul luncii Siretului.



Efectele negative ale exploatărilor de agregate minerale se datorează următoarelor aspecte: funcţionării utilajelor; prezenţei oamenilor în zonă; transportului agregatelor minerale.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente balastierelor sunt tipice şi cuprind în general: funcţionarea vehiculelor pentru transport; funcţionarea utilajelor mobile şi staţionare.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 dB. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării celor 2 proiecte deoarece unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia, sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Nu este cazul celor 2 proiecte deoarece pe amplasamentele lor nu sunt specii arbustive sau arboricole.

Prezenţa umană în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând densitatea populaţiilor în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice, cum sunt zonele locuite.

Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi a habitatelor acestora, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima că, pot folosi pentru hrană şi odihnă aceste zone.

Ţinând cont de sursele de emisii ale celor 2 activităţi din zona studiată, de configuraţia acestei zone şi pe baza analizei aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate estima impactul cumulat al celor 2 proiecte:

impact neutru atât pentru zona amplasamentelor celor 2 proiecte cât şi pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 13 specii de păsări - Alcedo atthis



(pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuş), Platalea leucorodia (lopătar), Tringa glareola (fluierar de mlaştină).

impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentelor celor 2 proiecte sau zonele învecinate, pe perioada implementării (6 luni de lucru efectiv), şi impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 9 specii de păsări -Anthus campestris (fâsă de câmp), Falco peregrinus (şoim călător), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia nigra (barza neagră), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Pernis apivorus (viespar).

În concluzie, implementarea celor 2 proiecte nu va afecta starea de conservare a nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

1.21. Justificarea dacă proiectul propus are legatură directă cu, sau este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea ANPIC

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonteeste necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă datorită faptului că această activitate reduce riscul de eroziune a malului drept şi la viituri, fenomene care afectează structura habitatelor din zonă şi terenurile agricole riverane.

Exploatarea agregatelor minerale pe amplasamemtul propus are efect benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se: decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret în acest sector al albiei

minore; secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai


Proiectul, Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, nu are legătură directă cu managementul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, dar, prin reducerea intensităţii eroziunii active a malului drept şi a riscului apariţiei viiturilor frecvente cauzate de revărsarea apelor râului Siret, se crează condiţii pentru menţinerea suprafeţei de pădure de luncă existentă pe malul drept (supus unei permanente şi puternice eroziuni active), îmbunătăţindu-se astfel condiţiile de habitat pentru speciile de păsări care preferă acest tip de habitat.



Astfel că, proiectul analizat are efecte benefice indirecte, pe termen mediu şi lung,privind menţinerea habitatului de pădure de luncă, preferat de unele din cele 22 specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

CAPITOLUL 2INFORMAŢII PRIVIND ANPIC AFECTATĂ DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1. Informaţii despre aria naturală protejată de interes comunitar (ANPIC) care poate fi afectată de implementarea proiectului, conform FORMULARULUI STANDARD NATURA 2000

Amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia este în perimetrul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, cod: ROSPA0072.

2.1.1. Descrierea, obiectivele, statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitar, structura şi dinamica populaţiilor de specii posibil a fi afectate de implementarea proiectului

2.1.1.1. Descrierea SITULUI NATURA 2000 – SPA “LUNCA SIRETULUI MIJLOCIU”, conform Formularului Standard Natura 2000

SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost declarată prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Cod: ROSPA0072

Suprafaţa sitului este de 10.455,40 ha, din care: 3.272,50 ha pe teritoriul judeţului Iaşi (comunele: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti, Siret,

A.I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Răchiteni şi Butea); 5363,62 ha pe teritoriul judeţului Neamţ (comunele: Doljeşti, Gâdinţi, Horia, Icuşeşti, Ion

Creangă, Sagna, Secuieni, Tămăşeni şi municipiul Roman); 1819,24 ha pe teritoriul judeţului Bacău.

Clasele de habitate existente pe teritoriul sitului şi codurile acestora: N06 – Râuri, lacuri – 14%; N07 – Mlaştini, turbării – 5%; N09 – Pajişti naturale, stepe – 2%;



N12 – Culturi (teren arabil) – 27%; N14 – Păşuni – 18%; N16 – Păduri de foioase – 34%.

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Vulnerabilitate – starea de conservare a sitului este afectată de: braconaj piscicol, braconaj cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, vandalismş i culturi agricole.

Managementul sitului se realizează de către AJVPS Roman (Roman , Str. Eternităţii, nr. 21, judeţul Neamţ), în baza Convenţiei de custodie încheiată în martie 2010, cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Până la data curentă nu a fost elaborat Planul de management al sitului.



Suprafaţa ocupată de proiectul „Balastiera Icuşeşti Amonte, raportată la suprafaţa sitului ROSPA0072 şi a claselor de habitate de pe teritoriul sitului




(10.455,40 ha)

Din suprafaţa

sitului


Codul clasei

de habitat

Clasa de habitat

Ha % Ha % Ha %

Definitiv


stepe209,20 2 0 0 0 0 0


2.1.1.2. Speciile de păsări cuprinse în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE, care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, structura şi dinamica populaţiilor de specii posibil a fi afectate

Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conservare Izolare Global

A229 Alcedo athis 20 – 35 p D B C CA225 Anthus campestris 7 – 15 p D B C CA021 Botaurus stellaris 2 – 3 p D B C CA224 Caprimulgus

europaeus3 – 6 p D B C C

A196 Chlidonias hybridus 34 – 40 p C B C CA031 Ciconia ciconia 15 – 20 p 1200 – 1800

iC B C B

A030 Ciconia nigra 2 – 3 p 30 – 45 i C A C BA239 Dendrocopos leucotus 10 – 18 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 30 – 45 p D B C CA103 Falco peregrinus - 5-12 i C B C CA097 Falco vespertinus 3 – 5 p C B C BA321 Ficedula albicollis 7 – 10 p D B C CA320 Ficedula parva 12 – 20 p D B C CA338 Lanius collurio 18 – 22 p D B C CA339 Lanius minor 15 -20 p D B C CA246 Lullula arborea 5 – 10 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 15 – 25 p C B C CA072 Pernis apivorus 1 – 2 p 5 – 6 i D B C CA393 Phalacrocorax

pygmaeus- 10 – 15 i D B C C

A151 Philomachus pugnax - 1000 – 1500 i

C B C C

A034 Platalea leucordia - 25 – 60 i D B C CA166 Tringa glareola - 25 – 60 i D B C C



1. Alcedo atthis – Pescăraş albastruHabitatele caracteristice speciei Specie larg răspândită în Europa, Asia şi nordul Africii. În regiunile temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a căror maluri au vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele de prundiş.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei

specieiAceastă specie este afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi în deosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane.Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de habitat, se poate estima că, prin exploatarea agregatelor de râu din zona de plajă, în cadrul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, nu este afectată abundenţa şi distribuţia speciei în cadrul sitului Natura 2000 – SPA „Lunca Siretului Mijlociu” şi nici în zonele lmitrofe amplasamentului proiectului, deoarece în zonă nu sunt condiţii de habitat preferate de aceasdtă specie. Astfel că, exploatarea agregatelor minarale nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei.

2. Anthus campestris – Fâsă de câmpHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte în regiuni deschise, aride şi nisipoase cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi arbori mici, cum ar fi dunele de nisip, poieni, balastiere. Este o specie specifică stepei continentale din Eurasia şi preferă zonele cu climat mai cald.Populaţia din RomaniaEste estimată la 150.000 – 200.000 de perechi cuibăritoare, România găzduind cea mai importantă populaţie din Europa.Relevanţa sitului pentru specie

În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 7 - 15 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu” fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAmplasamentul pe care se propune exploatarea agregatelor minerale face parte din habitatele frecventate de către Anthus campestris deoarece este un habitat de plajă. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, în zona Icuşeşti Amonte, distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie sunt diverse şi au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele



preferate de specie sunt diferite, au o foarte largă răspândire pe suprafaţa sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (6 luni de lucru efectiv), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zona amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

3. Botaurus stellaris – Buhai de baltă

Habitatele caracteristice specieiSpecia este oaspete de vară, din martie până în octombrie în majoritatea bălţilor din deltă şi în interiorul ţării. Este o specie crepusculară şi nocturnă, preferă zonele umede din regiunile de

câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie. Populaţia din Romania Populaţia de exemplare clocitoare este estimată la circa 500 –2000 perechi, fiind cea mai mare din Europa, exceptând Rusia şi Ucraina. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu” fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece buhaiul de baltă este o specie crepusculară şi nocturnă, preferând zonele umede din regiunile de câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie, în zona şi vecinătăţile amplasamentului analizat nefiind prezent acest tip de habitat, specia se poate afla doar accidental în zona analizată. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, se poate estima că activitatea propusă nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

4. Caprimulgus europaeus – CaprimulgHabitatele caracteristice specieiEste o specie rară a regiunilor păduroase deschise, aride cu poieni şi rarişti. Caprimulgul preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaţia de stepă cu tufişuri sau arbori mici, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere.Populaţia din România Specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, are nevoie de păduri, pentru cuibărit, şi de terenuri agricole cu vegetaţie, pentru hrănit. Populaţia stabilă din România cu

cele 12.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai semnificative de pe continent, specia fiind foarte importantă la nivel continental. Relevanţa sitului pentru specie



În Formularul Standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 3 - 6 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu” fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţei specieiDeoarece specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, pentru cuibărit având nevoie de păduri, iar pentru hrănit de terenuri agricole, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor, se poate concluziona că specia se poate afla în zonele din vecinătateaamplasamentului analizat, în zăvoiul de pe malul drept al râului Siret, situat la o distanţă de peste 100 m faţă de amplasamentul balastierei. Deoarece habitatele preferate de specie sunt diverse şi au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt diferite, au o foarte largă răspândire pe suprafaţa sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”(10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

5. Chlidonias hybridus – Chirighiţă cu obraz albHabitatele caracteristice specieiSpecia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 34 - 40 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede, preferâăd mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline, se poate estima că specia ar putea fi prezentăîn zonele învecinate amplasamentului analizat.Faptul ca specia cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri, implementarea proiectului nu are nici un efect asupra speciei în perioada de cuibărire.Deoarece habitatele preferate de chirighiţa cu obraz alb nu sunt pe amplasamentul proiectului supus analizei, având o largă răspândire în alte zone ale SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, se poate estima că activitatea propusă nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.



6. Ciconia ciconia – Barza albă Habitatele caracteristice specieiCuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci). În ultimile 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpii de joasă tensiune. Supraveţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede. Populaţia din RomâniaConform ultimului recesământ populaţia speciei este estimată la 5.500 de perechi. În România, datorită desecării excesive a zonelor umede, în multe părţi ale ţării populaţia acestei specii a suferit o diminuare accentuată.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 - 20 perechi cuibăritoare, şi 1200 – 1800 de indivizi în pasaj, în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece barza albă procurară hrana din fâneţe, păşuni şi zone umede, specia poate fi prezentă în zonele limotrofe amplasamentului balastierei. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate şi datorită faptului că specia cuibăreşte pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci, implementarea proiectului nu are nici un efect asupra speciei, în perioada de cuibărit, deoarece pe amplasamentul proiectului şi vecinătăţi nu sunt condiţii prielnice de habitat.Deoarece habitatele preferate de barza albă nu sunt în zona amplasamentul proiectului supus analizei, se poate estima că activitatea propusă nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

7. Ciconia nigra – Barza neagrăHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte pe copaci înalţi, în păduri bătrâne, în apropierea zonelor mlăştinoase sau pajiştilor nedrenate. Fiind o specie retrasă în perioada de cuibărit are nevoie de zone întinse neantropizate care să prezinte un mozaic de habitate propice. Populaţia din RomâniaCuibăreşte în pădurile de fag şi molid de pe munţi şi de la poalele acestora, respectiv, în pădurile de luncă, cea mai importantă populaţie fiind de-a lungul Dunării. În România populaţia a fost estimată la 160 – 250 perechi, în anul 2004, pe baza unor studii recente, populaţia poate fi apreciată ca fiind de 300 perechi.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare, şi 40 – 45 de indivizi în pasaj, în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.



Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiŢinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că, specia poate fi prezentă în zonele învecinate amplasamentul proiectului (pădurea de luncă de pe malul drept al râului Siret).

Deoarece habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

8. Dendrocopos leucotos – Ciocănitoare cu spate alb

Habitatele caracteristice specieiSpecia preferă pădurile de foioase din regiuni colinare şi muntoase, fiind prezentă în general în pădurile dominate de fag. În astfel de regiuni specia cuibăreşte şi în pădurile de galerie, în lungul pâraielor dominate de specii de arbori de esenţă moale.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 10 – 18 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei

Ţinând cont de faptul că specia preferă pădurile de foioase din regiuni colinare şi muntoase, fiind prezentă în general în pădurile dominate de fag, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit,specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul supus analizei şi nici în zonele limitrofe acestuia deoarece zona nu oferă condiţii caracteristice de habitat. Se poate estima că activitatea propusă nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

9. Dendrocopos syriacus – Ciocănitoare de grădini

Habitatele caracteristice specieiEste o specie cosmopolită, fiind prezentă în păduri, parcuri, păşuni împădurite sau grădini. Este cea mai antropizată specie de ciocănitoare, majoritatea populaţiei cuibărind în grădini sau în apropierea localităţilor, respectiv în habitate secundare cu puternic impact antropic.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost



estimată la 30 – 45 perechi cuibăritoare, în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere toleranţa speciei faţă de activităţile antropice şi preferinţele faţă de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că ciocănitoarea de grădini nu poate fi prezentă pe amplasamentul şi zonele învecinate ale proiectului supus analizei.

Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

10. Falco peregrinus – Şoim călător

Habitatele caracteristice speciei Această specie preferă habitatele situate pe versanţi montani şi văile râurilor, iar în ultimul timp au fost citate deseori şi în apropierea aşezărilor umane.Relevanţa sitului pentru specieIn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 -12 indivizi în pasaj, în toată SPA „LuncaSiretului Mijlociu”, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra

populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele situate pe versanţi montani şi văile râurilor, utilizând şi habitatele zonelor umede, se poate aprecia că ar putea fi prezentă pe amplasament şi/sau împrejurimile acestuia. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

11. Falco vespertinus – Vânturel de seară Habitatele caracteristice speciei



Este o răpitoare tipică de stepă şi silvostepă, preferă terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit. În general, cuibăreşte în regiunea de şes, evită munţii şi pădurile închise, rareori este prezentă la altitudini mai mari de 300 m.

Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi părăsite de ciori. Se hrăneşte cu insecte şi rozătoare mici, pe care le strânge de pe câmpii şi terenuri cultivate. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele de stepă şi silvostepă, terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit, se poate estima că specia

nu ar putea fi prezentă pe amplasamentul analizat şi zonele învecinate, deoarece zona nu oferă condiţii prielnice de habitat. Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale în perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

12. Ficedula albicollis – Muscar guleratHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte destul de frecvent în pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, în parcuri şi grădini cu vegetaţie densă. Cuibul şi-l construieşte exclusiv în scorburi. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 7 - 10 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, parcurile şi grădinile cu vegetaţie densă, se poate estima că, că ar putea fi prezentă în zăvoaiele din împrejurimile amplasamentului supus analizei. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ,



în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

13. Ficedula parva – Muscar micHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte în pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des. Preferă zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, de cele mai multe ori întâlnim această specie în apropierea pâraielor sau izvoarelor. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 12 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des, zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor din apropierea pâraielor sau izvoarelor, putem estima că ar putea fi prezentă în zăvoaiele din împrejurimile amplasamentului supus analizei. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

14.Lanius collurio – Sfrâncioc roşiaticHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măces, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 18 – 22 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei



Deoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar, preferăterenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană, se poate aprecia că specia ar putea fi prezentă pe zonele învecinate amplasamentului supus analizei. Specia ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de sfrânciocul roşiatic au o foarte largărăspândire pe toată suprafaţa sitului SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), condiţii în care, se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale din perimetrul analizat nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

15. Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră

Habitatele caracteristice specieiCuibăreşte în regiuni deschise, cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe terenuri agricole şi

păşuni, unde construieşte cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă zonele înconjurate de vegetaţie spontană şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate, dar preferăterenuri agricole şi păşuni, construind cuibul în arbori, se poate aprecia că

specia ar putea fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului supus analizei. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 1 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

16. Lullula arborea – Ciocârlie de pădure

Habitatele caracteristice specieiPopulează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald.



Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 10 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”,fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi, zone cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald, putem estima că specia nu poate fi

prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei, deoarece în această zonă nu sunt prezente habitatele caracteristice. Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale în perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

17. Nycticorax nycticorax – Stârc de noapte

Habitatele caracteristice specieiPreferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie, de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Populează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald. Relevanţa sitului pentru specie

În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezentă şi în apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale), iar amplasamentul pe care se vor desfăşura lucrările necesare pentru implementarea proiectului supus analizei este în zona de plajă, pe malul stâng al râului Siret , specia ar putea fi prezentă în această zonă. Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul



privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

18. Pernis apivorus - ViesparHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte în arborete batrâne de foioase şi conifere. Cuibul este construit exclusiv în arbori. Se hrăneşte în păduri şi liziere. Preferă pădurile cu coronament deschis. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1 – 2 perechi cuibăritoare şi 5 – 6 indivizi în pasaj, în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional) .Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei

specieiDeoarece viesparul preferă arborete batrâne de foioase şi conifere, putem estima că specia poate fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului supus analizei (zăvoaiele de pe cele 2 maluri ale râului Siret). Prin lucrările care se vor face în zona de plajă a malului stâng al râului Siret, (Recea nr. 3), distribuţia şi abundenţa speciei ar putea fi afectată dacă habitatele preferate s-ar limita numai la zona implementării proiectului menţionat. Deoarece habitatele preferate de specie au o largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (10.455,40 ha), iar amplasamentul proiectului ocupă doar 0,019% din suprafaţa sitului şi 0,136% din suprafaţa clasei de habitate râuri, lacuri (tipul de habitat de plajă nefiind menţionat în Formularul Standard al SPA “Lunca Siretului Mijlociu”), se poate estima că, specia poate folosi zonele din amonte şi din aval de zona implementării proiectului. Ţinând cont de faptul că habitatele preferate de specie sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului menţionat, şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (maximum 8 luni), se poate estima că impactul privind distribuţia şi abundenţa populaţiilor acestei specii va fi negativ nesemnificativ, în zonele învecinate amplasamentului proiectului, şi neutru, pe teritoriul SPA “Lunca Siretului Mijlociu” (10.455,40 ha), existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

19. Phalacrocorax pygmeus – Cormoran micHabitatele caracteristice specieiCuibăreşte în sud-estul Europei, în colonii, în arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri întinse. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 10 – 15 indivizi în pasaj, în toata SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei



Deoarece această specie de pasaj preferă zonele cu arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri întinse, putem estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi nici în zonele limitrofe acestuia deoarece nu sunt prezente habitatele caracteristice speciei.Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale din perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

20. Philomachus pugnax – Batăuş Habitatele caracteristice specieiEste o specie limnicolă care cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes. Frecvent cuibăreşte şi pe pajişti umede, în apropierea lacurilor. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1000 – 1500 indivizi în pasaj în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes, putem estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi nici în zonele învecinate acestuia deoarece nu sunt prezente habitatele caracteristice speciei.

Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale din perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

21. Platelea leucorodia – LopătarHabitatele caracteristice specieiSpecia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.Relevanţa sitului pentru specie În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 - 60 indivizi în pasaj, în toată SPA „Lunca Siretului Mijlociu” fiind notată cu notată cu „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele cu stufărişuri dese, putem estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi nici pe zonele învecinate acestuia deoarece nu sunt prezente habitatele caracteristice speciei.Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale în perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra



populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

22. Tringa glareola – Fluierar de mlaştină

Habitatele caracteristice specieiEste o specie nordică destul de comună în mlaştini cu rogoz. De obicei cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Un număr mare de exemplare se găseşte, în pasaj, pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 – 60 indivizi, în pasaj, în toată SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă şi la nivel naţional).

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece fluierarul de mlaştină preferă zonele lacurilor cu maluri mlăştinoase, putem estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi nici în zonele învecinate acestuia deoarece nu sunt prezente habitatele caracteristice speciei.Ţinând cont de aspectele menţionate se poate estima că activitatea de extragere a agregatelor minerale în perimetrul supus analizei nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei, existând condiţii pentru a asigura conservarea speciei pe termen lung.

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, va avea următoarele efecte: impact neutru pentru zona amplasamentului proiectului, zonele învecinate şi pe

teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 13 specii de păsări - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuş), Platalea leucorodia (lopătar), Tringa glareola (fluierar de mlaştină).

impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentului proiectului sau zonele învecinate, pe perioada implementării proiectului (6 luni de lucru efectiv), şi impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 9 specii de păsări - Anthus campestris (fâsă de câmp), Falco peregrinus (şoim călător), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia nigra (barza neagră), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Pernis apivorus (viespar).



În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.1.2. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ANPIC

Structura SPA “Lunca Siretului Mijlociu” este definită de totalitatea factorilor abiotici (climă, relief, ape de suprafaţă) şi biotici (faună şi floră) care contribuie la realizarea cadrului natural.

Amplasamentul proiectului proiectului proiectului proiectului “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău“, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, se află situat pe malul stâng al râului Siret, în perimetrul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”. Suprafaţa sitului fiind de 10.455,40 ha, iar suprafaţa ocupată de proiect fiind de 2,0 ha, rezultă că proiectul menţionat ocupă temporar (6 luni de lucru efectiv) 0,019% din suprafata SPA şi, 0,136% din suprafaţa habitatului râuri, lacuri.

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Siret ocupă zona de interferenţă şi părţi din: Geosinclunalul Carpaţilor Orientali (structuri cutate şi mai dure, şisturi cristaline, roci

vulcanice, gresii, marne, menilite); Platforma Moldovenească alcătuită dintr-un fundament cristalin şi o cuvertură

sedimentară (depozite monoclinale, slab coezive şi uşor erodabile: nisipuri, argile, mai rar gresii slab consolidate);

Depresiunea Bârladului.

Deasupra formaţiunilor geologice de vârstă bassarabiană şi kersoniană s-au depus acumulări aluvionare, loessoide sau grosiere de vârstă pleistocenă, urmate de depozite mai noi aflate în terasa joasă, în plajele şi luncile cursurilor de apă de vârstă holocenă. Acestea din urmă cuprind nisipuri şi pietrişuri cu grade diferite de sortare.Zona studiată aparţine Podişului Central Moldovenesc străbătut de râul Siret. Aspectul actual al Podişului Moldovenesc este rezultatul unei îndelungate evoluţii, determinată de litologie (predomină depozitele argiloase), climă, structura monoclinală şi mişcările epirogenetice.

Date geologice ale zăcământului: zăcământul de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul Recea nr. 3 este de tip aluvionar,

dezvoltat de-a lungul râului Siret, în albia minoră şi majoră a acestuia şi aparţine holocenului superior;

compoziţia mineralogică a elementelor de nisipuri şi pietrişuri este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

D.p.d.v. granulometric, nisipurile şi pietrişurile, după spălare se prezintă astfelNisip

0 – 4 mmPitriş

4 – 31 mmBalast

0 – 63 mmBolovani

63 – 350 mmSondaj Proba nr. Adâncime(m) % din greutatea probei uscate

1 1 1,00 91 9 100 -



2 2,00 82 18 100 -3 3,00 77 23 100 -4 4,00 72 28 100 -1 1,00 30 49 100 -2 2,00 25 52 100 -

2

3 3,00 38 51 100 -1 1,00 99 1 100 -2 2,00 55 45 100 -

3

3 3,00 69 29 100 -1 1,00 23 47 94 62 2,00 45 45 100 -

4

3 3,00 65 33 100 -Valoare medie 59,31 33,08 99,54 0,46

Rezultă că pe amplasamentul studiat: 59,31% din agregatele de balastieră care se pot exploata sunt reprezentate de nisipuri

cu diametrul cuprins între 0 – 4 mm; 33,08% reprezintă ponderea pitrişurilor cu diametrul cuprins între 4 – 31 mm; 0,46% reprezintă ponderea bolovanilor cu diametrul cuprins între 63 – 350 mm.

De asemenea, Echivalentul de Nisip (EN) are valori de 76,6 – 85,2, ceea ce înseamnă că este un nisip cu un conţinut redus de fracţiune fină, argiloasă.

Pe baza considerentelor menţionate, rezultă că se justifică d.p.d.v. tehnico-economic exploatarea agregatelor de balastieră din amplasdamentul studiat.

Adaptat la structură şi litologie, relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini: zona montană; zona subcarpatică; zona de podiş; zona de câmpie.

Zona propusă pentru exploatarea agregatelor minerale este o zonă cu înclinare redusă.

Condiţiile hidroclimatice, dependente în principal de zonalitatea verticală, prezintă de asemenea o zonă largă de aspecte. Temperatura aerului are valori de - 20 - 30 C, pe munţii cei mai înalţi din nord, 70 - 90 C, în Podişul Sucevei şi Subcarpaţi şi, 100 - 110 C, în câmpia de sud.

Precipitaţiile anuale prezintă, de asemenea, o mare variaţie locală şi zonală. Valorile înregistrate sunt de 500 - 600 l/mp, în câmpie şi colinele Tutovei, 600 - 800 l/mp, în Subcarpaţi şi Podişul Sucevei şi, 900 - 1200 l/mp, la munte. În ceea ce priveşte precipitaţiile trebuie remarcat caracterul lor torenţial, ca efect al climatului temperat continental, fapt ce duce la existenţa unor frecvente viituri de mare amploare şi inundarea unor suprafeţe riverane întinse.

Consideraţii hidrogeologice şi hidrochimice Din punct de vedere morfologic, zona studiată aparţine Podişului Moldovenesc, în cuprinsul căruia se întâlneşte un relief colinar cu altitudini cuprinse între 400 - 600 m, altitudini care scad de la nord spre sud cu interfluvii largi şi plane.



În zona analizată, râul Siret curge într-un întins pat format de propriile aluviuni care se află într-o continuă transformare. Această zonă se situiază în Platforma Moldovenească, ca unitate geologică, şi este constituită din depozite cuaternare reprezentate prin nisipuri, pietrişuri, nisipuri argiloase şi pământuri prăfos-argiloase, aparţinând luncii râului Siret.

Deasupra formaţiunilor geologice de vârstă bessarabiană şi kersoniană s-au depus acumulări aluvionare, loeossoide sau grosiere de vârstă pleistocenă, urmate de depozite mai noi, aflate în terasa joasă, în plajele şi luncile cursului de apă de vârstă holocenă. Acestea din urmă cuprind nisipuri şi pietrişuri cu grade diferite de sortare.

Agregatele din perimetrul de explatare sunt aluviuni holocene ale râului Siret formate din nisip şi pietriş, rar bolovăniş, şi depuse în luncile şi pe plaja formată la nivelul terasei inferioare.Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

Din punct de vedere hidrogeologic, în zonă se dezvoltă acviferele freatice cantonate în terase sau zonele de luncă, şi acviferele de adâncime din orizonturile permeabile ale fornaţiunilor bessarabiene. Stratul acvifer freatic cantonat în aluviunile grosiere şi depozitele argilo-prăfoase ale teraselor este alimentat de precipitaţiile care cad pe suprafaţa acestora şi de afluxul natural al acviferului din nivelul morfologic superior.Nivelul apei subterane în zona amplasamentului balastierei se situează la adâncimi cuprinse între 0,10 - 3,90 m.

Din punct de vedere hidrologic, pe baza informaţiilor de la Staţia Hidrometrică Roman, prin prelucrarea statistică a şirurilor de valori, şi prin valorificarea corelaţiilor şi a relaţiilor de generalizare valabile pentru zona studiată, au fost determinate următoarele debite maxime cu probabilităţi de depăşire: Q max. 1% = 2700 mc/s; Q max. 2% = 2320 mc/s; Q max. 5% = 1790 mc/s; Q max. 10% = 1400 mc/s;

Debitul de apă Q mediu multianual = 72 mc/s.

Debitele de aluviuni în suspensie corespunzătoare debitelor maxime sunt: R max. 1% = 41.580 kg/s R max. 2% = 35.370 kg/s R max. 5% = 27.570 kg/s R max. 10% = 21.560 kg/s

Pentru râul Siret, transportul debitelor solide prin târâre, respectiv, capacitatea de regenerare a produselor de balastieră este de 20%, respectiv: Ts max. 1% = 49.900 kg/s Ts max. 2% = 42.880 kg/s Ts max. 5% = 39.090 kg/s Ts max. 10% = 25.870 kg/s

Lucrări hidrotehnice existente



În zona perimetrului propus pentru exploatare agregatelor de râu nu există lucrări hidrotehnice.

Lucrări de artă, traversări - nu sunt.Date topobatimetriceDin studiile topografice executate în zona cu deponii rezultă : nivelul morfologic este practic plan, cu altitudinea relativă de 0,5 – 3 m, faţă de albia

minoră a râului Siret; lăţimea albiei majore de pe malul stâng este de 0,5 – 0,8km; spre est, lunca se racordează cu versantul interfluviului râul Siret – râul Bârlad, unde se

dezvoltă pe suprafeţe reduse (cca. 1 kmp) o serie de terase superioare ale Siretului ; lucrările care se execută în cadrul proiectului suspus analizei nu influenţează regimul

apelor de suprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente sau programate a executate în zonă.

Evaluarea volumelor de regenerareÎn perimetrul balastierei Icuşeşti Amonte din anul 2008 până la data curentă nu în acest perimetru nu s-a mai exploatat balast. Regenerarea balastierei este direct influenţată de regimul debitelor lichide.Pentru sectorul de râu analizat, transportul debitelor solide prin târâre, respectiv, capacitatea de regenerare a produselor de balastieră este de 20%, respectiv: Ts max. 1% = 49.900 kg/s Ts max. 2% = 42.880 kg/s Ts max. 5% = 39.090 kg/s Ts max. 10% = 25.870 kg/s

Flora din zona amplasamentului proiectului Amplasamentul proiectului supus analizei este pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA “Lunca Siretului Mijlociu” - ROSPA0072.

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi a speciilor edificatoare (în general dominante) şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Structura este definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi, căreia i-am adăugat şi componenta animală (în capitolul referitor la biodiversitate) . Descrierea faunei este realizată atât prin observaţii directe pe teren cât şi prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precum şi a celei cu referire la ecologia şi etologia speciilor identificate.

Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (râuri – lacuri, mlaştini - turbării, pajişti naturale – stepe, culturi, păşuni, păduri de



foioase), în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia sunt prezente următoarele tipuri de habitate: ape curgătoare cu plaje de pietriş şi nisip; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.

Habitat de zăvoi cu Salix alba şi Populus alba de pe malul drept al râului Siret, din zona

amplasamentului balastierei Recea nr. 3

Tipul de habitat Natura 2000 identificat pe malul drept, în vecinătatea zonei de implementare a proiectului este 92A0 – „Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba”, care corespunde în clasificarea naţională habitatului R4405 – “Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius”. Acest tip de habitat este frecvent în luncile de deal şi de câmpie din toată ţara, în zona pădurilor de stejar, la altitudini de 50 – 300 m. Asociaţia vegetală caracteristică este Salicetum albae-fragilis şi se dezvoltă pe soluri de tipul: aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede, mezotrofice.

Din punct de vedere structural, fitocenozele sunt edificate de specii europene, nemorale, astfel: stratul arborilor, compus din plop negru (Populus nigra) cu exemplare rare de plop alb

(Populus alba), sălcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmus laevis), stejar pedunculat (Quercus robur), anin negru (Alnus glutinosa) cu o acoperire variabilă (70–90%) şi înălţimi de 25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor este variabil dezvoltat fiind compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Evonymus europaeus;

stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Rubus caesius şi Galium aparine.

Compoziţia floristică: specii edificatoare: Populus nigra; alte specii importante: Althaea officinalis, Aegopodium podagraria, Agrostis stolonifera,

Eupatorium canabinum, Glechoma hederacea, Lysimachia nummularia, Lycopus europaeus, Melandrium album, Rorippa sylvestris, Ranunculus repens, etc.

Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare.



Datorită solului aluvionar (pietriş şi nisip) de pe amplasamentul proiectului, sursele de hrană necesare şi accesibile păsărilor sunt foarte reduse, ceea ce face ca şi diversitatea şi abundenţa speciilor să fie de asemenea redusă.

Fauna din zona amplasamentului proiectului Fauna specifică habitatelor de pe malurile râului Siret în zona amplasamentului proiectului şi zonele limitrofe acestui amplasament este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna din bazinul mijlociu al Siretului este foarte diversificată şi bogată, datorită condiţiilor variate de mediu şi a habitatelor diverse. Fauna acvatică este constituită din numeroase specii de nevertebrate şi vertebrate.

Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate: protozoare (prezente în habitatele de apă dulce); rotifere (componente importante ale comunităţilor planctonice, pot fi dominante în

planctonul râurilor); viermi plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme pădătoare

mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (specii parazite, prădătoare şi fitofage);

viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta (cuprinde organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).

Ecosistemele acvatice sunt populate de un număr redus de specii de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Diptera şi Odonata.

O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe, melci (Gasteropoda) şi scoici (Lamilibranhiata). Dintre speciile de moluşte din masa apei cităm Dreissena polymorpha – specie invazivă în ţara noastră dar care serveşte ca hrană pentru o serie de specii de păsări.

Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul, cladocerele şi copepodele.

Pentru păsările ihtiofage, prezenţa peştilor este cea mai importantă. În bazinul mijlociu al Siretului, datorită condiţiilor foarte diferite dintre bazinele acvatice, ihtiofauna este şi ea foarte variată (Aspius aspius, Barbus barbus, Chondrostoma nasus, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Silurus glanis), dar din păcate mult sărăcită prin dispariţia sau reducerea drastică a efectivelor majorităţii speciilor.

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile: Rana ridibunda, Bufo bufo, Bufo viridis, Bombina bombina, Hyla arborea.



Bombina bombina (izvoraşul, buhaiul de baltă cu burta roşie), fam. Discoglossidae este o specie cu activitate diurnă, predominant acvatică, răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi sudul Dunării, iar în est, din Rusia până aproape de Munţii Urali. În România specia este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăgan, Dobrogea, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. În zonele de contact cu Bombina variegata hibridează cu aceasta. Deşi specia are un areal vast este afectată de activităţile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi periclitează supraveţuirea. Este inclusă în Anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, florei şi faunei sălbatice, printre speciile a caror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare.

Reptilele cele mai comune prezente în zonele acvatice sunt: Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis. Unele păsări acvatice, ca Ciconia ciconia şi Ardea cinerea, se hrănesc şi pe câmpuri, consumând printre altele şopârle ca Lacerta agilis (Speciile de amfibieni şi reptile după Ion 1996).

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Realizarea acumulărilor de apă cu deosebire în bazinul râului Siret au amplificat importanţa culoarului Est - European pentru migraţia păsărilor sălbatice, dintre care, numeroase specii acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Menţionăm faptul că multe specii de păsări aflate în pasaj preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf) construite pe Siret (la nivelul zonei litorale a lacurilor unde apa este mică, păsările găsesc nevertebratele limnicole care reprezintă o sursă bogată de hrană). Pentru păsările care iernează la noi în ţară situaţia este diferită, ele preferând zonele în care nivelul apei variază, astfel încât gheaţa se sparge şi ele au posibilitatea să găsească hrană în apă.

Mamiferele care trăiesc sau pătrund în habitatele acvatice sau amfibii din bazinul mijlociu al Siretului au şi ele relaţii ecologice cu păsările acvatice, ca pradă, prădători sau factori de deranjare a lor. Carnivorele sunt reprezentate de vulpe (Vulpes vulpes). Mai sunt prezente de asemenea speciile: iepurele de câmp (Lepus europaeus), şobolanul de apă (Arvicola terrestris), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis) şi popândăul (Citellus citellus). Şobolanul cenuşiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea aşezărilor umane. Berzele, stârcii şi heretele de stuf se hrănesc şi cu astfel de rozătoare (Speciile de mamifere după Pop şi Homei 1973).



Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc SPA “Lunca Siretului Mijlociu” îl are cursul râului Siret. Din punct de vedere al evoluţiei pe terment scurt şi mediu cel mai susceptibil de a suferi modificări este factorul de mediu apă, prin componenta apă de suprafaţă reprezentată la nivelul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, în principal, de cursul râului Siret. Orice modificare calitativă sau cantitativă a cursului râului atrage după sine modificări ale vegetaţiei şi faunei lotice, dar, şi a compoziţiei specifice a organismelor care populează malurile sale.

Implementarea proiectului supus analizei, deşi punctual şi pe termen scurt – 6 luni de lucru efectiv - pot fi estimate şi efecte negative nesemnificative asupra unor specii de păsări), acest proiect ajută la: reducerea fenomenului de eroziune activă a malului drept al râului Siret, mal pe

care este pădure de luncă, habitat de interes pentru numeroase specii de faună, contribuind astfel la menţinerea structurii habitatelor;

prevenirea revărsărilor tot mai frecvente ale apelor râului distrugând vegetaţia de mal şi o dată cu ea şi cuiburile şi ponta speciilor de faună caracteristice acestui tip de habitat, contribuind astfel la menţinerea structurii SPA “Lunca Siretului Mijlociu”. În acelaşi timp, titularul proiectului propus trebuie să respecte măsurile de protecţie a mediului, în general, şi pe cele de protecţie a biodiversităţii, în special, menţionate în prezentul studiu.

Ca urmare a aspectelor prezentate considerăm că implementarea proiectului“Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte“, nu numai că nu va afecta relaţiile structurale şi funcţionale care menţin integritatea SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, ci dimpotrivă, pe termen mediu şi lung va avea efecte pozitive privind menţinerea integrităţii sitului menţionat.

2.1.3. Descrierea stării de conservare a ANPIC

2.1.3.1. Descrierea stării actuale de conservare Deoarece situl Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu” se întinde pe teritoriul a 3 judeţe, având o lungime destul de mare, starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului Siret în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile antropice (braconaj piscicol şi cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, vandalism). Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra acestora. Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de păsări.

În zona amplasamentului proiectului supus analizei, starea de conservare privind biotopul este relativ nefavorabilă, din cauza eroziunii active a malului drept şi a revărsărilor apelor râului Siret, în zona malului stâng.



2.1.3.2. Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitorEvoluţia habitatelor din zona amplasamentului studiat depinde de menţinerea structurii actuale a reliefului la nivelul albiei minore a râului Siret. Evoluţia malurilor râului Siret în secţiunea reprezentată de perimetrul de exploatare poate urma două direcţii: spre erodare datorită creşterii presiunii exercitate de apa râului asupra malurilor, situaţie

care va avea ca efect erodarea puternică la nivelul malurilor din zonă; spre menţinere – dacă prin exploatarea balastului din plaje şi grinduri se realizează e

recalibrare a cursului râului prin atragerea curentului către centrul albiei.

Asupra celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, implementarea proiectului „Balastiera Recea nr. 3, comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ“, va avea următoarele efecte: impact neutru pentru zona amplasamentului proiectului, zonele învecinate şi pe


impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentului proiectului sau zonele învecinate, pe perioada implementării proiectului (8 luni), şi impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 9 specii de păsări - Anthus campestris (fâsă de câmp), Falco peregrinus (şoim călător), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia nigra (barza neagră), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Pernis apivorus (viespar).

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.1.4. Relaţia cu ANPIC învecinate

SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, deşi nu este învecinată, are relaţii funcţionale cu siturile mai jos menţionate deoarece se află pe acelaşi coridor de migraţie al păsărilor:

ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior;

Atât prin amplasament căt şi prin activitatea desfăşurată, extragerea agregatelor mierale din perimetrul supus analizei nu are impact asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 cu care SPA “Lunca Siretului Mijlociu” are relaţii funcţionale.

2.1.5. Integritatea ANPIC Amplasamentul proiectului supus analizei este în perimetrul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, sitdesemnat pentru protecţia a 22 specii de păsări de interes comunitar.



2.1.5.1. Suprafeţe de habitate de interes comunitar ocupate/fragmentate de proiect în perimetrul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”SPA “Lunca Siretului Mijlociu” este un sit desemnat pentru protecţia a 22 specii de păsări de interes comunitar, în Formularul Standard Natura 200 al sitului nefiind consemnate habitate de interes comunitar.

2.1.5.2. Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar posibil a fi efectate 2.1.5.2.1. Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar posibil a fi efectate temporar, reversibil. Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Balastiera Recea nr. 3, comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ“ va avea următoarele efecte: impact neutru pentru zona amplasamentului proiectului, zonele învecinate şi pe



2.1.5.2.2. Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar afectate definitiv, ireversibilŢinând cont de dimensiunea amplasamentului proiectului (2,0 ha), perioada de exploatare a agregatelor minerale (6 luni de lucru efectiv) şi efectele benefice asupra malului drept al râului Siret, în zonă, nici una din speciile de păsări nu va fi afectată definitiv, ireversibil, dimpotrivă pe termen mediu şi lung impactul va fi pozitiv.

2.1.5.3. Impactul asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC2.1.5.3.1. Impactul temporar, reversibil asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPICStructura SPA “Lunca Siretului Mijlociu” este definită de totalitatea factorilor abiotici (climă, relief, ape de suprafaţă) şi biotici (faună şi floră) care contribuie la realizarea cadrului natural.

Implementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, prindimensiunea amplasamentului proiectului (2,0 ha), perioada de exploatare a agregatelor minerale (6 luni de lucru efectiv) şi efectele benefice asupra malului drept al râului Siret, în zonă, va avea efecte pozitive asupra factorilor care determină menţinerea stării



favorabile de conservare a ANPIC, prin regularizarea râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se: secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai


Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc SPA “Lunca Siretului Mijlociu” îl arecursul râului Siret. Din punct de vedere al evoluţiei pe terment scurt şi mediu cel mai susceptibil de a suferi modificări este factorul de mediu apă prin componenta apă de suprafaţă, reprezentată la nivelul SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, în principal de cursul râului Siret. Orice modificare calitativă sau cantitativă a cursului râului atrage după sine modificări ale florei şi faunei, dar şi ale compoziţiei specifice a biocenozei din lunca râului.

2.1.5.3.2. Impactul permanent, ireversebil asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPICImplementarea proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de către S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia, prindimensiunea amplasamentului proiectului (2,0 ha), perioada de exploatare a agregatelor minerale (6 luni de lucru efectiv) va avea şi efectele benefice asupra malului drept al râului Siret, în zonă, va avea impact pozitiv asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC, prin regularizarea râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se: secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai


CAPITOLUL 3IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, susceptibile să afecteze situl Natura 2000 - SPA „Lunca Siretului Mijlociu” se va folosi pentru analiză o scală care să ierarhizeze sensul (pozitiv sau negativ) în care implementarea acestui proiect va avea impact asupra obiectivelor de conservare ale acesstui sit.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ + 1 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 = impact negativ nesemnificativ - 2 = impact negativ semnificativ

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct;



indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual; cumulativ.

Suprafaţa de teren utilizată pentru implementarea proiectului supus analizei este de 2,0 ha şi va fi ocupată doar pe perioada exploatării agregatelor minerale, 6 luni de lucru efectiv.

Suprafaţa ocupată de proiectul „Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte“, raportată la suprafaţa sitului ROSPA0072 şi a claselor de habitate de

pe teritoriul situluiSuprafaţa ocupată de proiecte

TemporarSuprafaţa clasei

de habitat din suprafaţa

ROSPA0072 (10.455,40 ha)

Din suprafaţa

sitului


Codul clasei

de habitat

Clasa de habitat

Ha % Ha % Ha %

Definitiv


stepe209,20 2 0 0 0 0 0


Activitatea de exploatare a agregatelor de balastieră în zonă analizată este cantonată – în etapa de excavare – la nivelul plajei de balast. Această plajă nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea agregatelor de râu are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară - SPA „Lunca Siretului Mijlociu”, sau chiar de refacere a malurilor şi reducere a riscului la inundaţii.

Această xploatare de balast nu afectează suprafeţe ocupate de vegetaţie având consecinţe pozitive asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul luncii Siretului.


Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente balastierelor sunt tipice şi cuprind în general: operarea vehiculelor pentru transport; operarea utilajelor mobile şi staţionare.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în



acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 decibeli.

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectului supus analizei deoarece unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia, sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor, situaţie care nu se regăseşte în cazul amplasamentului analizat..


Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi a habitatelor acestora, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatelor sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima că, pot folosi pentru necisităţile de hrană, odihnă şi reproducere aceste zone.

3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra SPA “Lunca Siretului Mijlociu”

3.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului direct

Nr.crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1Procentul din suprafaţa habitatului de interes comuitar care va fi pierdut

- 0 SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes comunitar, ci pentru protecţia a 22 specii de păsări

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0,019%din S SPA

0,136% dinS clasei de

habitate “Râuri, lacuri”

-1

Amplasamentul proiectului ocupă 2,0 ha, din suprafaţa clasei de habitate “Râuri, lacuri”, pe perioada extragerii agregatelor minerale de 8 luni.

Aceste habitate pot fi folosite pentru necesităţile de hrană pentru 9 specii de păsări de interes comunitar (Anthus campestris, Falco peregrinus, Nycticorax nycticorax, Caprimulgus europaeus,Ciconia nigr, Ficedula albicollis), Ficedula parva, Lanius minor, Pernis apivorus), dintre cele 22 specii de păsări care constituie obiectivele de



conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Condiţii similare de habitat sunt în amonte şi în aval de amplasamentul proiectului.

3Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

- 0SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes comunitar, ci pentru protecţia a 22 specii de păsări

4Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar


5 Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

6 luni -1

Datorită faptului că amplasamentul proiectului este de dimensiuni reduse (2,0 ha), perioada extragerii agregatelor minerale este de asemeni redusă (6 luni de lucru efectiv), numărul de utilaje şi de lucrători pe amplasament este mic, disconfortul posibil a fi creat unor exemplare de păsări din speciile Anthus campestris, Falco peregrinus, Nycticorax nycticorax, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigr, Ficedula albicollis), Ficedula parva, Lanius minor, Pernis apivorus, care s-ar putea afla pe amplasamentul proiectului sau zonele limitrofe acestuia este de asemeni nesemnificativ.

6 Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC

În perimetrul SPA Lunca

Siretului Mijlociu

0 Amplasamentul proiectului este în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu

7 Schimbări în densitatea populaţiilor

Pe S de 2,0 ha,

reprezentând 0,019% din S SPA şi

0,136% din S clasei de

habitate “Râuri,

lacuri”, pe perioada de

6 luni

0Pe amplasamentul proiectului şi vecinătăţile acestuia s-ar putea afla exemplare aparţinând a 9specii de păsări (Anthus campestris, Falco peregrinus, Nycticorax nycticorax, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigr, Ficedula albicollis), Ficedula parva, Lanius minor, Pernis apivorus),astfel că, densitatea acestor specii este posibil să scadă în zona amplasamentului şi vecinătăţile acestuia, dar, existând condiţii similare de habitat în amonte şi aval de acest amplasament este de presupus că densitatea va creşte în aceste zone.

8Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0 0Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu va scădea deoarece au condiţii similare de habitat în aval şi în amonte de amplasamentul proiectului

9

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectului

0 0 Nu vor fi specii afectate

10

Scara de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectului

0 0SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes comunitar, ci pentru protecţia a 22 specii de păsări

Implementarea proiectului propus este necesară pentru:- asigurarea scurgerii la ape mari, reducându-se riscul la inundaţii, cu efect benefic asupra



11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

Pe o lungime de 500 m a

malurilor râului Siret

+1

comunităţii din zonă;- efectul benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:


o reducere a intensităţii eroziunii active a malului drept şi menţinerea habitatului pădure de luncă, habitat de interes deosebit pentru multe specii de păsări.

Toate aspectele prezentate contribuie la menţinerea stării de conservare a SPA Lunca Siretului Mijlociu

12Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC



+1

Extragerea a 10.000 mc agregate minerale din perimetrul supus analizei este necesară pentru:- asigurarea scurgerii la ape mari, reducându-se riscul la inundaţii, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă;- efectul benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:




TOTAL 0 IMPACT NEUTRU

3.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirect

Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,019%din S SPA



-1


Aceste habitate pot fi folosite pentru necesităţile de hrană pentru 9 specii de păsări de interes comunitar (Anthus campestris, Falco peregrinus, Nycticorax nycticorax, Caprimulgus europaeus,Ciconia nigr, Ficedula albicollis), Ficedula parva, Lanius minor, Pernis apivorus), dintre cele 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.









6 luni -1




Siretului Mijlociu



Pe S de 2,0 ha,



habitate “Râuri,


6 luni

0Pe amplasamentul proiectului şi vecinătăţile acestuia s-ar putea afla exemplare aparţinând a 9 specii de păsări (Anthus campestris, Falco peregrinus, Nycticorax nycticorax, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigr, Ficedula albicollis), Ficedula parva, Lanius minor, Pernis apivorus),astfel că, densitatea acestor specii este posibil să scadă în zona amplasamentului şi vecinătăţile acestuia, dar, existând condiţii similare de habitat în amonte şi aval de acest amplasament este de presupus că densitatea va creşte în aceste zone.



9



10



Implementarea proiectului propus este necesară pentru:- asigurarea scurgerii la ape mari, reducându-se riscul la inundaţii, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă;



11




+1

- efectul benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:







+1






3.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt

Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,019%din S SPA



-1











6 luni -1




Siretului Mijlociu



Pe S de 2,0 ha,



habitate “Râuri,


6 luni




9



10



Implementarea proiectului propus este necesară pentru:- asigurarea scurgerii la ape mari, reducându-se riscul la inundaţii, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă;- efectul benefic asupra regularizării râului Siret,



11




+1

pe porţiunea respectivă realizându-se: secţiune transversală mai mare care va

permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie;






+1






3.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung

Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact



0 0 SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes comunitar, ci pentru protecţia a 22 specii de păsări

2


0 0Suprafaţa de 1,0 ha va fi folosită pentru extragerea agregatelor minerale timp de 8 luni.



4Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor 0 0

SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes



de interes comunitar comunitar, ci pentru protecţia a 22 specii de păsări

5Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

0 0 Suprafaţa de 2,0 ha va fi folosită pentru extragerea agregatelor minerale timp de luni de lucru efectiv.

6Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC

00

După perioade de 1 an, respectiv, de 6 luni de lucru efectiv, perimetrul proiectului va fi eliberat


0 +1

Pe termen lung, implementarea proiectului va avea efecte benefice asupra speciilor de păsări în zonă, datorită faptului că prin executarea lucrărilor de refacere a malului stâng a râului Siret se vor evita inundaţiile, ceea ce va permite instalarea vegetaţiei de luncă, aspect favorizant privind distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări în zonă.

Reducându-se fenomenul de eroziune activă a malului drept se va menţine habitatul de pădure de luncă, habitat de interes pentru unele specii de păsări.


0 0Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar rămâne cel dinainte de implementarea proiectului sau va creşte

9


0 0Nu sunt specii afectate de implementarea proiectului

10



11Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC



+1

Datorită refacerii malului stâng a râului Siret, în zona amplasamentului proiectului, se vor evita inundaţiile, ceea ce va permite instalarea vegetaţiei de luncă, aspect favorizant privind distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări în zonă.Reducându-se fenomenul de eroziune activă a malului drept se va menţine habitatul de pădure de luncă, habitat de interes pentru unele specii de păsări.

12

Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

3-5 ani 0Datorită aluviunilor, cei 10.000 mc agregate minerale extrase din perimetrul supus analizei se vor reinstala în 3-5 ani.

TOTAL +2 IMPACT POZITIV SEMNIFICATIV

3.1.5. Evaluarea semnificaţiei impactului cumulatImpactul cumulativ va fi analizat pe o rază de 1,0 km, pentru ambele maluri ale râului Siret, faţă de amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului



Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, propus de S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia.

Amplasamentul proiectului menţionat, cu suprafaţa de 20.000 mp este pe teritoriul localităţii Filipeşti, comuna Filipeşti, judeţul Bacău, în albia minoră a râului Siret, mal stâng, în zona inundabilă, în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu”.

În aval de zona amplasamentului proiectului menţionat, la o distanţă de aproximativ 300 m, pe malul drept al râului Siret este amplasamentul S.C. PRIMEX S.R.L, cu suprafaţa de 8000 mp, operator economic care desfăşoară activitatea de xploatare nisip şi pietriş în perimetrul Hârleşti, pe teritoriul comunelor Filipeşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ.

Astfel că, suprafaţa totală ocupată de cele 2 balastiere în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu”, este 28.000 mp (2,80 ha).

Suprafaţa ocupată de cele 2 proiecte, raportată la suprafaţa sitului ROSPA0072 şi a claselor de habitate de pe teritoriul sitului




(10.455,40 ha)

Din suprafaţa

sitului


Codul clasei

de habitat

Clasa de habitat

Ha % Ha % Ha %

Definitiv


stepe209,20 2 0 0 0 0 0


Cele 2 proiecte ocupă suprafaţa de 0,02% din suprafaţa totală a SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi, 0,19% din suprafaţa clasei de habitae „râuri, lacuri”.

Ativităţile de extragere şi transport a agregatelor minerale produc disconfort pentru fauna din zonă deoarece sunt activităţi generatoare de: zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă

agregatele minerale; emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care

transportă agregatele minerale.

Fiecare proiect privind exploatarea agregatelor de balastieră, care se desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de balast. Aceste plaje de balast nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrelor are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe) în care a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară SPA „Lunca Siretului Mijlociu”.



Aceste xploatări de balast nu afectează suprafeţe ocupate de vegetaţie având consecinţe pozitive asupra menţinerii condiţiilor de relief la nivelul luncii Siretului.


Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente balastierelor sunt tipice şi cuprind în general: operarea vehiculelor pentru transport; operarea utilajelor mobile şi staţionare.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 dB. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării celor 2 proiecte deoarece unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia, sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Nu este cazul celor 2 proiecte deoarece pe amplasamentele lor nu sunt specii arbustive sau arboricole.


Referitor la speciile de păsări care constituie obiectivele protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Mijlociu” şi a habitatelor acestora, datorită faptului că atât în avalcât şi în amonte de zona generatoare de impact nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatului sunt similare cu ale zonei studiate, se poate estima că, pot folosi pentru hrană şi odihnă aceste zone.

Ţinând cont de sursele de emisii ale celor 2 activităţi din zona studiată, de configuraţia acestei zone şi pe baza analizei aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate estima impactul cumulat al celor 2 proiecte:



impact neutru atât pentru zona amplasamentelor celor 2 proiecte cât şi pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 13 specii de păsări - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuş), Platalea leucorodia (lopătar), Tringa glareola (fluierar de mlaştină).

impact negativ nesemnificativ în zona amplasamentelor celor 2 proiecte sau zonele învecinate, pe perioada implementării (6 luni de lucru efectiv), şi impact neutru pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu, asupra a 9 specii de păsări -Anthus campestris (fâsă de câmp), Falco peregrinus (şoim călător), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia nigra (barza neagră), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Pernis apivorus (viespar).

În concluzie, implementarea celor 2 proiecte nu va afecta starea de conservare a nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

3.1.6. Evaluarea semnificatiei impactului rezidual

Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,019%din S SPA



-1






4Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor - 0

SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost desemnată pentru protecţia habitatelr de interes comunitar, ci



de interes comunitar pentru protecţia a 22 specii de păsări


6 luni -1




Siretului Mijlociu



Pe S de 2,0 ha,



habitate “Râuri,


6 luni




9



10



11




+1

Implementarea proiectului propus este necesară pentru:- asigurarea scurgerii la ape mari, reducându-se riscul la inundaţii, cu efect benefic asupra comunităţii din zonă;- efectul benefic asupra regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:


o reducere a intensităţii eroziunii active a malului drept şi menţinerea habitatului



pădure de luncă, habitat de interes deosebit pentru multe specii de păsări.





+1






Se poate estima că extracţia agregatelor minerale din cadrul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte, asupra celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, va avea următoarele efecte: impact neutru pentru zona amplasamentului proiectului, zonele învecinate şi pe



impact pozitiv datorită regularizării râului Siret, pe porţiunea respectivă realizându-se:- secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze

mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie;- o reducere a intensităţii eroziunii active a malului drept, ceea ce va permite

menţinerea habitatului pădure de luncă, cu efecte benefice asupra distribuţiei şi abundenţei speciilor de păsări în zonă.




În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a habitatelor şi celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

3.2. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile de păsări de interes comunitar posibil să fie afectate

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu, derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, în conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 135/2010.

Studiul de Evaluare Adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, în perimetrul Icuşeşti Amonte şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de implementarea acestui proiect.

Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, reliefului şi factorilor de mediu specifici zonei amplasamentului proiectului supus analizei, au fost însuşite cu ocazia deplasărilor în teren.

Pentru evaluarea habitatelor, vegetaţiei, florei şi faunei au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative.

Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată: pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare,

aspectul vegetaţiei; pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai

specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi instrumente optice (binoclu 10 x 50), comparând observaţiile din teren cu determinatoarele avute la dispoziţie. Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi din vecinătatea amplasamentelor pe care se vor desfăşura lucrări în cadrul proiectului. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele aspecte de etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi interpretând datele din perspectiva adaptării la mediu.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţiilor speciilor într-o



anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a populaţiilor.

Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile speciilor din aria studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în diferitele zone, ci şi determinări cantitative.

Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor)constă în identificarea asociaţiilor vegetale şi a teritoriilor păsărilor cuibăritoare zonei luată în studiu. Metoda foloseşte rezultatele estimării în suprafeţele de probă, pentru calculul densităţii populaţiilor în arii mai largi, sau, în anumite tipuri de habitate ale unei regiuni. În studiul de faţă au fost folosite tehnicile de numărare ale metodei. Timpul cel mai bun este dimineaţa, de după răsăritul soarelui până spre prânz. Suprafaţa se parcurge pentru a identifica speciile de plante indicatoare şi de păsări cuibăritoare.

Numărarea individuală a speciilor de păsăriPentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor cuibăritoare, precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot fi, densitatea mică a perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de reproducere foarte discret, ca în cazul raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară sau nocturnă, cum au stârcul de noapte (Nyctycorax nyctycorax) şi buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), sau, comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în cazul multor păsări acvatice. Pentru aceste specii există alte metode care îşi propun să găsească indici ai populaţiilor capabili să permită ulterior comparaţiile între ani diferiţi şi locuri diferite de studiu. În practică, se efectuează vizite regulate în toate staţiile de prelevare a probelor (habitatele identificate în regiune). Această metodă constă în numărarea directă a păsărilor notând pe o foaie de observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.

CAPITOLUL 4 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Măsuri de reducere a impactului: Toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică

prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în Certificatul de Urbanism;

Vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces; Nu se vor realiza depozite de balast; Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi; Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar

eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat; Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul

tehnologic pe suprafeţele perimetrelor neimpermeabilizate;



Efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor minerale, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998;

Administratorul S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia va instrui angajaţii şi va urmări gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri în conformitate cu normele legale în domeniu;

Se recomandă stropirea drumurilor neasfaltate, în sezonul cald, pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer şi reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile balastate;

Se va urmări evitarea pierderilor de balast în timpul transportului; Zonele de lucru de vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea

accidentelor; nu se va acţiona pentru schimbarea direcţiei cursului râului şi nu se vor crea coturi

artificiale prin părăsirea unor suprafeţe neexploatate; nu se vor crea baraje artificiale; se vor respecta limitele de exploatare la o adâncime maximă de 2,32m impusă de

Avizul de gospodărire a apelor; perimetrul va fi bornat şi exploatarea se va face numai în interiorul acestuia; se va evita poluarea apei de suprafaţă şi subterane prin interzicerea intrării în incintă

a utilajelor cu pierderi de carburanţi sau lubrefianţi, prin interzicerea spălării utilajelor în cursul de apă şi prin efectuarea reparaţiilor la unităţi de profil.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.



CondiţiiSolicitarea avizului custodelui (AJVPS Roman, judeţul Neamţ).

Documentare1. Fisa standard a SPA „Lunca Siretului Mijlociu”2. Raportul privind calitatea factorilor de mediu pentru anul 2010, elaborat de ARPM

Bacău;3. Documente puse la dispozitie de S.C. MATEO & ALEX S.R.L. Horia

Bibliografie1. FENERU F. (2002). Teza de doctorat „Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al

Siretului” 2. FENERU F. (1997). Raţa moţată cuibăreşte în Moldova. Vânătorul şi pescarul român,

nr. 4, p. 6.3. FENERU F. (1999) a. Raţa de gheţuri la Bacău. Migrans, vol. 3, nr.1, februarie, p. 2.4. CIOCHIA V. (1992). Păsările clocitoare din România. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.5. ŞANDOR A. (2000). Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. Metode

de evaluare a abundenţei păsărilor. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 10, Cluj-Napoca, p. 135 – 141.

6. RANG C. (2002). Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române Nr. 13, Cluj-Napoca.

7. RANG Violeta. (1980). Catalogul colecţiei ornitologice (Catalogul sistematic al colecţiei ornitologice a Muzeului Ştiinţele Naturii Bacău).

8. RUDESCU L. (1958). Migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.9. RANG C. (1969) b. Vânatul cu pene în judeţul Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr.

8, p. 15, 22.10.RANG C. (1970). Limicole pe valea mijlocie a Siretului. Vânătorul şi pescarul sportiv,

An. 22, Nr. 8, p. 13.11.RANG C. (1967). Date noi asupra apariţiei unor specii de păsări pe teritoriul regiunii

Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 19, nr. 11, p. 25 – 26.12.RANG C. (1968) a. Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în

perioadele de pasaj. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, nr. 1, p. 79 – 90.

13.RANG C. (1968) b. Un lup-de-mare-mic pe valea Siretului (Stercorarius parasiticus). Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 20, nr. 5, p. 20.

14.RADU D. (1967). Păsările din Carpaţi. Editura Academiei R.S.R. Bucureşti.15.RADU D. (1973). Etajele ornitologice ale României. Studii şi comunicări. Muzeul de

Ştiinţele Naturii Bacău, p. 287 – 324.16.PAPADOPOL A. (1963) a. Migraţia păsărilor. Natura, seria Biologie, nr. 6, p. 27 – 38.17.MUNTEANU D. şi TEODOREANU, M. (1977-79). Contribuţii la cunoaşterea hranei

păsărilor din Moldova (I. non-passeriformes), Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 187 – 196.

18.MUNTEANU D., WEBER P. şi PAPADOPOL A. (1994). Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj-Napoca.

19.MUNTEANU D., PAPADOPOL, A. şi WEBER, P. (2002). Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediţia II. (Atlas of Romanian Breeding Birds. Second edition.) Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 16, Cluj-Napoca.



20.MUNTEANU D. şi RĂŞINARIU Raluca. (1996). Migraţia de primăvară a codobaturii albe (Motacilla alba) în România. Naturalia, nr. 2 – 3.

21.MUNTEANU D. şi MĂTIEŞ M. (1983). Modificări induse de lacurile de acumulare în structura şi dinamica avifaunei. Analele Banatului – Ştiinţele Naturii, Vol.1, p. 217 – 225.

22.MUNTEANU D. (1977-79). Conspectul avifaunei clocitoare a României. III. Charadriiformes – Cuculiformes. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, pp. 167 – 182.

23.MUNTEANU D. (1966) a. Metode de cercetare a migraţiei păsărilor. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr. 4.

24.MONAH Felicia. (1998). Flora şi vegetaţia din lunca Siretului. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Biologie.

25.MITITELU D. şi BARABAŞ N. (1982) b. Contribuţie la cunoaşterea răspândirii asociaţiilor vegetale din valea Siretului (sectorul Roman – Adjud). Studii şi comunicări, Biologie vegetală, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 209 – 216.

26.MÂNDRU C. (1970). Contribuţii la studiul cuibului şi pontei ciconiiformelor din România. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 251 – 282

27. ION I. şi STĂNESCU D. (1992). Ornitologie practică. Editura Universităţii “A.I. Cuza”, Iaşi.

28.COROŞ M. A. (1990). Reducerea efectivelor de păsări acvatice din România. Vânătorul şi pescarul român, nr. 8.

29.CIOCHIA V. (1984). Dinamica şi migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

30.CHEROIU G. (1997). Cormoranul mare – o specie în expansiune. Vânătorul şi pescarul român, Nr. 5, p. 27

31.BORCEA M. (1981). Consideraţii asupra populaţiilor de barză albă (Ciconia ciconia) din Moldova. Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, Suceava, p. 239 – 249.

Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor1. Florin Feneru - autorul tezei de doctorat “Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu

al Siretului”, CV anexat.2. Zaharia Lăcrămioara – specialist Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Bacău şi

elaborator studii protecţia mediului, CV anexat.

ANEXE1. CV Lăcrămioara Zaharia2. CV Florin Feneru3. Copie după Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului,

poziţia 57.

Elaborator Studiu Evaluare Adecvată

Biolog Olga Axinte

Documents

STUDIU EVALUARE ADECVATĂarpmbc.anpm.ro/upload/47850_ea.balastiera.filipesti.pdf · S.C. MATEO & ALEX S.R.L. 1 STUDIU EVALUARE ADECVATĂ pentru proiectul EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE